SUBIECT METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE 2019

a) Exemplificați formarea/ dezvoltarea competenței 2.5. din secvența dată prin intermediul jocului de
rol, ca metodă didactică activă. 5 puncte
b) Numiți trei etape ale învățării bazate pe joc de rol, menționând totodată două avantaje ale
utilizării acestei metode. 5 puncte
c) Menționați resursele (de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei) utilizate
pentru formarea/ dezvoltarea competenţei specifice 3.3. din secvența dată, precizând totodată
metoda, instrumentul sau modalitatea de evaluare utilizate pentru evaluarea formării/dezvoltării
acestei competențe. 4 puncte
d) Explicați succint ce se înțelege prin curriculum la decizia școlii (CDȘ), precizând totodată două
tipuri de CDȘ în învățământul primar. 8 puncte
e) Prezentați următoarele componente ale programelor școlare: competențe generale și sugestii
metodologice. 4 puncte
f) Detaliați demersul evaluativ prin proiect, numind totodată și o altă metodă alternativă de
evaluare utilizată în învățământul primar. 4 puncte

BAREM DE NOTARE METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE 2019

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
a) exemplificarea formării/ dezvoltării competenței 2.5. din secvența dată prin intermediul jocului de
rol, ca metodă didactică activă: exemplificare adecvată a formării/ dezvoltării competenţei specific
date (abilităţi, cunoştinţe şi atitudini) prin metoda cerută, utilizând conținuturi în activități de învățare
adecvate – 5p./
exemplificarea aplicării metodei cerute care conduce la formarea/dezvoltarea doar parţială a
competenţei – 2p. 5 puncte
b) - câte 1 punct pentru numirea oricăror trei etape ale învățării bazate pe joc de rol (de exemplu,
alegerea din realitate sau imaginarea unei situaţii care va fi simulată în cadrul jocului de rol;
interpretarea rolurilor; reflecţia, analiza şi dezbaterea colectivă a jocului de rol)
3x1p= 3 puncte
- câte 1 punct pentru menționarea oricăror două avantaje ale utilizării metodei învățării bazate
pe joc de rol (de exemplu, elevii devin actori autentici în situaţii simulate, valorificate şi valorizate în
contexte educaţionale şi în dispozitive de interactivitate; elevii îşi dezvoltă fantezia, care asigură
premisele gândirii divergente şi ale creativităţii) 2x1p=2 puncte
c) - menționarea oricăror resurse (conform cerinței) adecvate pentru formarea/dezvoltarea
competenţei specifice 3.3. din secvența dată 2 puncte
- precizarea oricărei metode, a oricărui instrument sau a oricărei modalităţi de evaluare utilizate
pentru evaluarea formării/dezvoltării competenţei specifice 3.3. din secvența dată
2 puncte
d) - explicarea succintă a curriculumului la decizia școlii (de exemplu, CDȘ acoperă diferenţa de ore
dintre Curriculumul nucleu şi numărul maxim de ore pe săptămână, pe disciplină şi pe un an de studii,
prevăzute în planul-cadru de învăţământ) 4 puncte
- câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două tipuri de CDȘ în învățământul primar (de exemplu:
opțional la nivelul disciplinei; opțional la nivelul ariei curriculare) 2x2p=4 puncte
e) câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre cele două componente date
2x2p=4 puncte
f) - detalierea demersului evaluativ prin proiect 3 puncte
- numirea oricărei metode alternative de evaluare utilizată în învățământul primar (de exemplu,
investigația) 1 punct
 Subiectul al III‒lea

Competența specifică 2.5., adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de

partenerul de dialog poate fi realizată prin jocul de rol, care este o metodă de învăţare activă, bazată
pe explorarea experienţei participanţilor, oferindu-le un scenariu în care fiecare are un anumit rol de
jucat. Pe baza discuţiei, a atitudinii participanților, învăţarea se bazează mai mult pe propria
experienţă, fiind necesară o permanentă ajustare la contextul dialogat aflat într–o dinamică
permanent, creativă. Prin această adaptare, elevul utilizează cunoștințe, abilități, care să–l ajute să
transmită emoții, gânduri, atitudini întâlnite în viața de zi cu zi, fiind mai expresiv, mai elocvent în
comunicare.
Prin participarea la jocul de rol, elevul respectă etapele desfășurării acestuia prin: identificarea
şi definirea situaţiei care va fi simulate ( „găsirea puiului de porumbel și derularea dialogului cu
persoana întâlnităˮ), conform obiectivelor educaţionale propuse, modelarea situaţiei şi proiectarea
scenariului, selectând rolurile importante din situaţia reală şi interacţiunile esenţiale. Urmează
alegerea participanţilor şi instruirea lor în legătură cu specificul fiecărui rol de interpretat, învăţarea
individuală, interiorizarea rolului, conceperea modului de interpretare, precum și interpretarea
rolurilor, apoi dezbaterea colectivă, cu autoapreciarea și aprecierea prestației participanților. Elevul
are prilejul de a–și asuma rolul de voluntariat, exemplificând, argumentând comportamentul.
Participând la jocul de rol, elevii își formează anumite convingeri, atitudini, comportamente,
într‒un mod interactiv, interesant, relaxant, evidențiază modul corect/ incorect de comportare într‒o
situație dată, își dezvoltă abilitățile de comunicare și gândire critică, exersează toleranța față de unele
idei diferite, își dezvoltă spiritul de echipă, își cultivă sensibilitatea față de semeni și problemele
acestora.
Formarea competenței 3.3. de exprimare a părerii despre personaje este semnificativă în
dezvoltarea abilităților de comunicare, de prezentare orală în fața unui public. Mulți elevi învață astfel
să–și structureze logic comunicarea, găsind, selectând, apoi susținînd argumentat acordul/
dezacordul față de acțiunile, atitudinile personajelor, denumind valori comportamentale, utilizând
gândirea critică. Acest lucru se poate realiza, timp de 10 minute în cadrul prezentării unei gale a
personajelor sau a realizării unor portrete ale personajelor, urmate de turul galeriei, folosind
cartonașe cu situații date, cu exprimarea unor emoții etc.
Prezentarea argumentată a părerii personajelor poate fi realizată și prin „linia valorilorˮ din
cadrul stategiilor de gândire critică, prin care sunt susținute anumite idei pro sau contra acțiunilor unor
personaje, elevii aderând la o părere sau alta, în funcție de argumentele aduse de colegi.
Curriculumul la decizia şcolii (CDS) constituie un segment al curriculumului naţional, care
permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învăţământ a propriului proiect curricular, acoperind
diferența dintre numărul orelor prevăzute de curriculum nucleu și nunărul maxim săptămânal de ore.
Disciplinele opţionale ofertate asigură diversificarea activităţilor de învăţare, în funcţie de
nevoile şi de aspiraţiile elevilor, țin cont de resursele umane şi materiale ale şcolii, contextul cultural,
social şi economic local.
Ele pot fi derivate din oricare dintre disciplinele de învăţământ, constituindu-se astfel într-o
ofertă educaţională care răspunde interesului elevilor pentru un anumit domeniu de studio sau pot
introduce un nou obiect de studiu, în afara celor prevăzute în trunchiul comun, structurat în jurul unei
teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare.
 Opţionalul ca nouă disciplină/ nou domeniu de studiu este acel tip de opţional care are ca scop
realizarea unor noi achiziţii, specifice nevoilor şi intereselor de învăţare ale elevilor, diferite de cele
stipulate în trunchiul comun şi, după caz, în curriculumul diferenţiat.
Opţional integrat este acel tip de opţional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaştere,
în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare.
Programa şcolară pentru disciplina opțională se elaborează respectând structura programelor
de trunchi comun (nota de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de
activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii metodologice); necesită rubrică nouă în catalog.
Competenţe generale sunt competențele disciplinei pentru durata în care aceasta este
studiată, reflectă profilul de formare al absolventului de învățământ primar și specificul domeniului
care fundamentează disciplina de studio. Competenţele generale ale disciplinei sunt corelate cu cele
ale altor discipline de studiu din aceeași arie curriculară și reprezintă o etapă formativă superioară în
raport cu cele dezvoltate anterior (în situaţia în care disciplina este cuprinsă în planurile de
învățământ din ciclul anterior).
Sugestii metodologice oferă repere pentru o învăţare centrată, în mod real, pe elev,
menționează recomandări pentru implicarea elevilor ca participanți activi în propria învățare, asigură
clarificări pentru elementele de noutate ale programei, oferă repere pentru proiectarea demersului
didactic. Sugestiile metodologice includ referiri la modul de realizare a evaluării continue, formative și
exemple de instrumente specifice de evaluare (modalităţi de organizare şi evaluare a proiectelor,
exemple de piese pentru portofoliu, exemple de enunţuri de autoevaluare în diverse context etc.) Ele
fac trimitere la contexte de învăţare care vizează elevi cu niveluri diferite de performanţă (cu ritm înalt
de învăţare sau cu nevoie de învăţare remedială ori chiar în risc de abandon școlar etc.).
Proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care poate furniza informaţii mai
bogate în legătură cu competenţele elevilor şi, în general, cu progresele pe care ei le-au făcut de-a
lungul unei perioade mai îndelungate de timp. Informaţiile cuprind idei legate de: motivaţia elevului
faţă de domeniu; capacitatea elevului de a se informa şi de a utiliza o bibliografie adecvată
subiectului; capacitatea elevului de a concepe un parcurs investigativ şi de a utiliza metode pertinente
atingerii obiectivelor propuse; modalitatea de organizare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor
dobândite ca urmare a utilizării diverselor metode de cercetare; calitatea produsului obţinut în urma
finalizării proiectului‒ originalitate, funcţionalitate, calităţi estetice deosebite. elevii devin mai implicaţi
în procesul de învăţare atunci când au posibilitatea de a analiza, de a cerceta și descoperi singuri
informații, situații care se aseamănă cu cele din viaţa reală.
Învăţarea pe bază de proiecte îi implică pe elevi în activităţi de investigare a unor probleme
obligatorii şi au drept rezultat obţinerea unor produse autentice. Ele sporesc oportunităţile de învăţare
ale elevilor, variază în privința conţinutului, a ariei, se dezvoltă pornind de la întrebări provocatoare
care nu pot primi răspunsuri prin învăţarea bazată pe memorare. Prin proiecte, elevii îşi asumă roluri
active.
Alte metode alternative de evaluare sunt investigația, portofoliul.
Prin jocul de rol, învățarea bazată pe proiect, elevii își dezvoltă competențele specific
prevăzute în programa școlară cunoscută, având șansa de a le dezvolta și în cadrul unor discipline
opționale.