SUBIECT 8 – DEFINITIVAT

ETAPELE UNEI LECȚII DE COMPUNERE

A. Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)

Analizați, în 1-2 pagini, etapele unei lecții de compunere, având în vedere următoarele aspecte:

- argumentarea unui punct de vedere cu privire la organizarea lecțiilor în vederea realizării unei
lecții de compunere
- menționarea a două metode de predare-învățare prin care se realizează compunerea în lecțiile
de limba română / comunicare în limba română în învățământul primar si

- alegerea unei metode și argumentarea importanței acesteia în vederea formării competenței de

comunicare scrisă prin compuneri la clasa a II-a

a)argumentarea unui punct de vedere cu privire la organizarea lecțiilor în vederea realizării unei
lecții de compunere

Compoziţia (compunerea) este o lucrare, în mare măsură, independentă, o expunere în scris a

gândurilor (opiniilor) elevului în legătură cu o temă dată.

Compunerile reprezintă rezultatul unei activităţi intelectuale complexe, care implică sinteza
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi în lecţiile de citire, gramatica, lectură,
precum şi la alte obiecte de învăţământ.

Practica didactică acorda un loc prioritar lecţiilor de formare şi dezvoltare a deprinderilor de a

compune. Pentru a realiza o compunere elevii vor respecta câteva cerinţe foarte importante:
cele trei părţi ale compunerii (introducerea, cuprinsul şi încheierea), ordinea firească a ideilor,
bogăţia ideilor spre a nu pierde din vedere esenţialul, tratarea temei date, conform titlului (fără
rătăciri), folosirea unui limbaj clar şi corect, dar bogat (prin folosirea unor expresii poetice), corectitudinea
şi claritatea scrisului (respectarea regulilor ortografice şi de punctuaţie),lizibilitatea scrisului,
prezentarea sau aspectul lucrării.

Consider că, exprimarea în scris a ideilor referitoare la un anumit subiect, înglobează toate
subdomeniile limbii și comunicării, aspecte ce țin de creativitate și utilizare a expresiilor, aspecte
ce țin de corectitudine în scriere, punctuație, ortografie, competențe ce sunt vizate în mod
prioritar în ciclul primar, domeniul Limbă și comunicare. Este, de asemenea, foarte important a
alege metodele și strategiile potrivite pentru formarea acestei competențe.

Lecția de compunere poate fi considerată, în contextul orelor de învăţământ din clasele

primare, ca una din „pietrele de încercare”. Învăţătorul trebuie să pornească în realizarea
acestei lecții de la coeficientul maxim al imaginaţiei creatoare în strânsă legătură cu cititul şi
scrisul. A citi, a scrie corect, a te exprima plastic şi a “vedea” în spaţiu compunerea, iată câteva
coordonate ale lecției de interdisciplinaritate – compunerea.
De asemenea, verificarea, corectarea şi aprecierea compunerilor prezintă o deosebită
importanţă în procesul de formare şi dezvoltare a exprimării elevilor.

https://youtu.be/L0R0F7tqGTM
OBSERVAȚII!

În Curriculum Naţional compunerea nu se regăseşte ca obiect de sine stătător, ca de altfel şi

gramatica, dar este predată sub aspect integrat.

Să nu uităm totuşi că elementele compunerii se găsesc atât în predarea literaturii române

prin povestiri, rezumate cât şi în cadrul lecțiilor de gramatică, cu cerinţe stricte pe subiectul
abordat. Pregătirea lecţiilor de compunere presupun o pregătire minuțioasă a cadrului didactic.
Sarcinile ce urmează să fie realizate în lecţie sunt subordonate obiectivului stabilit care se
concretizează în cunoştinţe, formare de priceperi şi deprinderi, sistematizare, verificare etc.

Organizarea şi desfăşurarea lecţiei în vederea atingerii obiectivelor menţionate determină

tipul de lecţie, nu impune numai o singură schemă de desfăşurare a demersului didactic, ci are
în vedere personalitatea învăţătorului şi colectivul de elevi condus de acesta.

Cadrul didactic trebuie să ia în calcul priceperile şi deprinderile formate la elevi până în

momentul respectiv, nivelul de performanţă atins de aceştia privind însuşirea tehnicii de
elaborare a compunerilor, nivelul exprimării, bogăţia vocabularului, gradul de imaginaţie etc.

Toate aceste variabile impun variante pentru acelaşi tip de lecţie, unde apar sau dispar unele
etape.
 Un exemplu în acest sens ar fi, dacă după stabilirea planului de idei se mai face sau nu
elaborarea orală a compunerii. Aceasta nu este necesară totdeauna. Într-un colectiv care are
deprinderi deja formate în această direcţie nu mai este necesar un astfel de moment.
Verificarea, corectarea şi aprecierea compunerilor prezintă o deosebită importanţă în procesul
de formare şi dezvoltare a exprimării elevilor.

- menționarea a două metode de predare-învățare prin care se realizează compunerea în lecțiile

de limba română / comunicare în limba română în învățământul primar si prezentati una din ele

Una dintre metodele de predare-învățare prin care se realizează compunerea este observația.
Cadrul didactic, expune în fața elevilor o planșă cu un anotimp, de exemplu Iarna. Pe baza imaginii și
prin intermediul conversației euristice, elevii se exprimă oral în legătură cu ceea ce observă în legătură
cu anotimpul amintit sau realizează în scris compunerea cu titlu dat - Iarna.

Observarea didactică are ca scop urmărirea atentă a unor obiecte şi fenomene, ce au loc. Acest
tip de observare poate avea loc sistematic (prin îndrumarea profesorului ) sau independent,
prin propria dorinţă. Acestea au ca ţel descoperirea cunoştinţelor despre realitatea din jur şi al
completării unor informaţii deja existente în baza de cunoştinţe.

Observaţia are un caracter euristic, şi scopul ei este de a trezi participarea, receptivitatea elevilor faţă
de ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător. Observaţiile pot fi de două tipuri: de lungă sau de
scurtă durată. Prin această metodă se ating următoarele obiective: explicarea, descrierea,
interpretarea unor fenomene.

( Observaţiile văzute vor fi exprimate şi explicate, mai târziu, de elevi, prin diferite reprezentări:
grafice,
referate, compuneri, desene. Prin acest tip de observare şi prin formele care au loc în acest proces,
sunt dezvoltate şi alte calităţi ca:răbdarea,
consecvenţa, imaginaţia, perseverenţa, perspicacitatea.

Se trece la pasul următor, realizarea unei compuneri despre anotimpul Iarna. Elevii pot
primi un început/sfârșit dat (compunere cu început dat, cu sfârșit dat) , pot primi expresii pe
care să le integreze în compunerile lor sau pot realiza o compunere liber, ajutându-se de
imaginație privind planșa cu imaginea anotimpului iarna. (compunere cu început dat, cu sfârșit
dat)

Se verifică compunerile, se citesc, se evaluează, se fac recomandări, se corectează

exprimarea deficitară.
B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII (15 puncte)

Competența specifică

Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul,
centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate face parte din
Programa şcolară pentru clasa a II-a, Matematică și explorarea mediului, aprobată prin OMEN nr.
3418/2013.

a) Pornind de la competența specifică dată, scrieți două exemple de activităţi de învățare pentru o lecție
de predare-învățare. 8 puncte

b) Exemplificați modul de utilizare a unei metode de învățare prin acțiune practică în vederea realizării
competenței specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la
subpunctul a). 7 puncte

a) Pornind de la competența specifică dată, scrieți două exemple de activităţi de învățare pentru o
lecție de predare-învățare. 8 puncte

Pentru conținutul „Unități de măsură pentru lungime”, activitatea de învățare

utilizarea instrumentelor și a unităților de măsură standard/nonstandard adecvate în
realizarea unor măsurări și pentru realizarea/formarea competenței de a utiliza intrumente și
 unități de măsură standardizate, în situații concrete, cadrul didactic este pus în situația de
demonstra, arăta, explica elevilor ce instrumente și unități de măsură se folosesc pentru
măsurarea lungimii. Metoda demonstrației este frecvent utilizată pentru a explora direct o
realitate concretă (măsurarea lungimii cu instrumentele corespunzătoare).
Activitatea se va desfășura frontal, iar demonstrația va fi vizibilă întregii clase
Când demonstrația este posibilă prin distribuirea materialelor către elevi, aceștia pot fi dispuși
și în grupuri mici de elevi (primesc instrumente de măsură și primesc sarcini de a măsura
anumite obiecte aflate pe bancă). Strategiile didactice utilizate pot fi: demonstrația, exercițiul,
explicați
Resursele de timp sunt: 20 de minute, iar cele de loc: sala de clasă. Materiale didactice
utilizate în cadrul acestei ore sunt: ruleta, metrul tâmplarului, panglica de croitorie, liniarul.

b) Exemplificați modul de utilizare a unei metode de învățare prin acțiune practică în vederea realizării
competenței specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la
subpunctul a). 7 puncte

Avantajele acestei metode folosite în cadrul disciplinei Matematică pentru conținutul Unități de
măsură pentru lungime sunt: însușirea și adâncirea informației elevilor, formarea deprinderii lui de a
reprezenta grafic (desenarea schemei pentru multiplii/submultiplii metrului), înțelegerea și diferențierea
instrumentelor de măsură în funcție de ceea ce măsurăm (distanțe sau obiecte), dar și atenția sporită din
partea elevilor, stârnind totodată și curiozitatea lor față de conținutul nou predat. ( element surpriză)

Demonstrația trebuie dublată obligatoriu cu exercițiul pentru a atinge obiectivul propus și a dezvolta
o anumită competență.

Consider că prin această metodă folosită în cadrul activității mai sus-menționate conduce înspre
dobândirea acestei competențe de către elevi, în final știind să utilizeze instrumentele și măsurile
standard, în situații concrete.

Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă

(metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

O altă activitate de învățare pentru dezvoltarea/ formarea competenței de a…… poate fi o

activitate de învățare de estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date,
conținutul Unități nonstandard pentru măsurarea lungimii. (cls.a II-a)

Se vizionează un material audio-video, de 4 minute, care cuprinde explicații privind unitățile de

măsură nonstandard.
https://youtu.be/xxuaKMv6fbQ

După vizionarea materialului Unități nonstandard pentru măsurarea lungimii, elevii sunt introduși în
activitatea bazată pe conversația catehetică pentru a fixa cunoștințele acestora referitoare le unități de
măsură nonstandard pentru lungime: Care erau unitățile de măsură folosite în antichitate pentru măsurarea
lungimii?...părțile corpului , Care erau părțile corpului folosite de aceștia? …palma, cotul, pasul, talpa
piciorului, Cu ce putem măsura lungimi mari?.....pasul Ce repere s-au mai luat pentru a măsura
lungimi?...obiecte

Activitatea poate fi precedată de învățarea prin descoperire, elevii primind sarcini de a utiliza unitățile de
măsură non-standard pentru a măsura diferite obiecte de pe bancă. Constatările acestora pot fi notate în
caiete. Măsurarea acestor obiecte se poate face astfel, de exemplu: banca este lungă cât 5 palme, pensula
este lungă cât 7 agrafe….

b) Exemplificați modul de utilizare a unei metode de învățare prin acțiune practică în vederea realizării
competenței specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la
subpunctul a). 7 puncte

Folosind metoda conversației catehetice împreună cu alte strategii de instruire,

elevii își vor forma competența de a utiliza măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea
lungimilor.

OBSERVAȚII: - dacă veți primi descrierea unei metode didactice pentru dezvoltarea
competenței……
 EXEMPLIFICAREA METODEI DEMONSTRAȚIEI PENTRU O ACTIVITATE LA MAETMATICĂ

Eficacitatea acestei metode folosită la disciplina Matematică constă în parcurgerea unor

etape/acțiuni, și anume: așezarea și gruparea elevilor (alegerea formei de organizare a clasei),
obiectele să fie prezentate doar atunci când urmează a fi explicate ( element surpriză, altfel
lăsate la întâmplare vor fi motiv de distragere a atenției), sensibilizarea elevilor și orientarea
acestora în prealabil asupra obiectelor ce urmează a fi demonstrate (reactualizare de
cunoștințe), instrumentele de măsură prezentate să sugereze elevilor situații tipice din realitate
( apelarea la situațiile reale în care s-au realizat măsurători), utilizarea desenului/schemelor
pentru explicarea unităților de măsură pentru lungimi (trimitere înspre joc pentru înțelegerea
noțiunilor: „urcăm/coborâm scările sau treptele și ajungem din unități mici la cele mari de
măsură sau invers) și angajarea elevilor în demonstrația propriu-zisă, acesta fiind și pasul final,
și anume: trecerea elevilor înspre exerciții de cunoaștere a demonstrației, confirmarea
înțelegerii utilității instrumentelor de măsură/alegerea celui mai potrivit instrument în funcție de
obiectul măsurat/cunoașterea unității de măsuă potrivite pentru efectuarea de măsurători
(multiplii/submultiplii metrului).
Conținutul Unități de măsură pentru lungime sunt: însușirea și adâncirea informației elevilor,
formarea deprinderii lui de a reprezenta grafic (desenarea schemei pentru multiplii/submultiplii
metrului), înțelegerea și diferențierea instrumentelor de măsură în funcție de ceea ce măsurăm
(distanțe sau obiecte), dar și atenția sporită din partea elevilor, stârnind totodată și curiozitatea
lor față de conținutul nou predat. ( element surpiză)
Demonstrația trebuie dublată obligatoriu cu exercițiul pentru a atinge obiectivul propus și a
dezvolta o anumită competență. Consider că prin această metodă folosită în cadrul activității mai
sus-menționate conduce înspre dobândirea acestei competențe de către elevi, în final știind să
utilizeze instrumentele și măsurile standard, în situații concrete.