Antim

Ivireanul

OPERE

EDITURA
MINERVA

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANTIM IVIREANUL
OPERE

www.dacoromanica.ro
 Supracopertv. Vasile Socoliue

www.dacoromanica.ro
ANTIM IVIREANUL

OPERE
Editie critici
§i studiu introductiv de
GABRIEL TREMPEL

EDITURA MINERVA
BUCURE.511-1972

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Pentru prima data 1ntreaga opera a celui mai Invatat mitro-

polit ce a stat vreodatá in scaunul Ungrovlahiei este adunata
a un loo i pus. la Indemlna iubitorilor de literaturà veche
romineasca.
Interesul major pentru opera lui Antim Ivireanul se incadreaza
organic in interesul mai larg al cercetatorilor i carturarilor
pentru tot ceea ce a insemnat progres i arta in creatia premerga-
torilor nostri.
Traitor intr-o epoca de stralucitoare culturá i rafinatà era.,
cum a fost epoca brincoveneasca, Antim a izbutit prin talentele
sale multiple i abilitatea sa neintrecutà sa joace primul rol
In viata Tani Romanesti farà ca cineva dintre conternporani
sau urmasi sà poata gindi in mod serios, cà n-a meritat Intregul
curs al ononirilor prin care a strabatut.
Datele pe care le cunoastem astazi despre mitropolitul Antim
Ivireanul sint aproape la fel de sax-ace ca si cele care au fost
schitate de cercetatori la finele veacului trecut 1 Viaja sa dinain-
tea venirii In Tara Romineascà ne este total necunoscuta. Unii
istorici, cum a fost N. Iorga, 11 considera nascut dincolo de
Marea de Azov *. Altii credeau cà s-a nascut In Peninsula Bal-
canica si ca. numele de Ivireanul id vine de la manastirea Ivir
din Muntele Athos, unde ar fi lmbracat cinul calugaresc **.
Altii, cum au fost episcopul Ghenadie Enaceanu i mitropolitul
Athanasie Mironescu, Incliná spre o vietuire 1ndelungata. in
Moldova, unde ar fi venit Inca din copilarie **.
Doll& izvoare ce nu pot fi puse la Indoialà, ne precizeaza
insa originea georgiana, ivireana a lui Antim. Este vorba mai

N. Iorga, Istoria literaturii ?mane in secolul al XVIII,

vol. I, Bucuresti, 1910, p. 419, nota 1.
** Cf. Al. Odobescu, Citeva ore la Snagov, In Revista rotnele4,
II, (1862), p. 402.
** Cf. Condica sinta, publicata de Ghenadie Enaceanu, vol,
I, Bucuresti, 1886, p. 100; <Atanasie Mironescu>, Sfinta episcopie
a eparhiei Rimnicului-Noul Severin in ¡recut fi acum, Bucuresti,
1906, p. 86.

www.dacoromanica.ro
 Intii de secretarul de limba italianä a lui Constantin Brincoveanu,
Anton-Maria del Chiaro, originar din Florenta. Acesta, care 1-a
cunoscut personal pe Antim, de care vorbeste in termeni deosebit
de elogiosi in lucrarea sa de istorie asupra Tani Rominesti,
afirma ca era georgian de origine si ca a cazut In frageda tinerete
rob, probabil la turcii care invadau deseori Georgia 2 in al
doilea. rind, Antim insusi, in marea majoritate a cartilor tiparite
sau traduse de el, precizeazä originea sa georgiana, numindu-se
fie Antim Ivireanul 3, fie d4ntim georgian de neam 4, fie, In sfirsit,
Antim ieromonahul, tipograful din Iviria 5.
Asa se explica, de altfel i grija sa pentru ridicarea culturala.
a Georgiei, unde va pune bazele primei tipografii nationale,
produs al atelierelor tipografice românesti.
Nu se stie pin& astazi in ce an s-a nascut si in care anume
parte a Georgiei 6. Ceea ce ne precizeaza Del Chiaro este numele
sáu mirenesc: Andrei 7. Din kezamintul Mcinastirii A ntim *,
desprindem numele parintilor sai: loan si Maria, ce trebuiau
figureze In pomelnicul la care erau obligati copiii ajutati
de manastire sá devina. preoti.
Nu stim nici cita vreme a stat in robie. Este de presupus Ins&
cä aceasta a fost epoca In care a invatat citeva limbi: greaca,
mai Intii, din care va traduce si va tipari si In care va purta
mai tIrziu corespondenta cu patriarhii de Ienisalim i Constan-
tinopol ; araba si slava veche, in care va tipari carti si, este de
presupus, limba turca, datá fiind sederea lui la Constantinopol.
Dupa un numar de ani el a fost eliberat din robie, fie datorita
deosebitelor sale talente, de care vorbesc contemporanii, fie
mai degrabá prin rascumpararea baneasca a Patriarhiei ecu-
menice, sau a georgienilor ce se aflau prin Peninsula Balcanica..
Pe linga Patriarhie a trait apoi un timp, uimindu-i pe cei din
jur cu arta sa de caligraf, sculptor, desenator i lucrator in
broderie 8.
Necunoscute ramin i imprejurarile si data venirii sale In
Tara Romaneasc5.9. ti intilnim in Bucuresti In octombrie 1691,
cind tipareste o carte de literatura. parenetica: .Nvalciturite
/ui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon ", in traducerea
greceasca moderna a lui Hrisant Notara, nepotul lui Dositei

* A se vedea textul In editia de fata., p. 331 si 333.

** Cf. I. Bianu i Nerva Hodos, Bibliografia romaneasca
veche, t. I, Bucuresti, 1903, p. 324-326. Vezi si N. 8erbanescu,
Antim Ivireanul tipograf, in Bis. ort. rom., LXXIV (1956),
nr. 8-9, p. 701.
VI

www.dacoromanica.ro
 urma,sul sau in scaunul patriarhiei de Ierusalim, cu care Antim
va avea legaturi tool& viata, cind bune, cind rele. Venit mirean
In tara 1°, iscale§te aceasta, prima carte tiparita ca ieromonah
Antim, apdar ca preot calugar. Venirea sa trebuie situata. deci,
intre 9 noiembrie 1688, data inscaunarii lui Constantin Brinco-
veanu i aparitia Invdtaturilor lui Vasile Macedoneanul, mai
exact in anii 1689-1690.
Care era viata social& din Tara RomAneasca, 0 care era
atmosfera de la curtea lui Constantin Brincoveanu, unde era
chemat sA joace un rol atit de inalt modestul i strainul iero-
monah Antim?
Necesitatea de a contura atmosfera vremii in care a trait
mitropolitul Antim Ivireanul nu s-ar impune citu0 de putin,
daca in opera sa el ar fi trecut sub tacere ceca ce ochiul sAu ager
a observat de-a lungul celor 26 de ani petrecuti pe parnint roma-
nesc. El ins& nu a fost omul espectativei, nici ca mitropolit
nici ca om politic. Observind neajunsurile i condamnind scaderile
ne obliga 0 pe noi sä incercam o zugravire, fie ea oricit de palida,
a starilor de lucruri din Tara Romaneasca In jurul anului 1700.
Se constata in aceasta vreme o intarire deosebita a unui
mic numar de familii boiere§ti, cu intinse latifundii, in frunte
cu familia Cantacuzino, In miinile carora se concentreaza cea
mai mare parte a paminturilor din tara 0 care devin atotputernici
pe domeniile lor.
Prin privilegiile pe care domnii Tara RonAne§ti le-au acordat
acestor familii boierWi i prin abuzurile nemasurate savir0te
de boieri, asistam la ingradirea i desfiintarea drepturilor tArani-
lor, la aservirea i ocuparea satelor ramase inca libere. Inrobirea
silita a acestor sate, prin marturii mincinoase i acte false, de
care graiesc atitea documente ale timpului, era folosita in egalà,
masura. de manastiri (mari latifundiare ele imile) 0 de familiile
boiere0i *.
La aceastä sit uatie trebuie adaugata excesiva exploatare
fiscall, care apasa mai ales pe umerii populatiei arace de la
sate 0 care spre sfir0tul veacului al XVII-lea devine de-a
dreptul insuportabill. Amintim cA in vremea lui Constantin
Brincoveanu numarul birurilor se ridica la patruzeci i dou5.**
* Cf. $erban Papacostea, Realaiiiie agrare in Tara Romk-
neascd in prima jumdtate a secolului XVIII, in Studii ,si materiale
de istoria medie, vol. III (1959), p. 230-321 (0 extras).
1* A se vedea C. C. Giurescu, Istoria romiinilor, vol. III,
partea a 2-a, Bucureti, 1946, capitolul Organizarea financiará
in special p. 634-635.

VII

www.dacoromanica.ro
 clacl In veacurile trecute cei care nu puteau plAti dArile fugeau
de pe latifundiile respective i scApau de urm&rire, In vremea
de care ne ocuplin acest fenomen capla un caracter de mas5..
Reformele incercate de urmasii lui Brincoveanu pentru regle-
mentarea haosului ce domnea in perceperea cl&rilor, n-au adus
pin& la urml nici o usurare in starea nenorocitt a tAr&nimii.
Principala cauz5, a fiscalitAtii excesive din vremea lui Cons-
stantin Brincoveanu au constituit-o, Intr-adev6r, cererile nenum5.-
rate de bani i provizii ale turcilor, a clror crizá politic& si eco-
nomic& de dup5. depresurarea Vienei nu mai putea fi oprit&
Dar nu poate fi trecutä cu vederea nici nevoia de bani a domnu-
lui. Acesta, avind familie numeroas5, cAreia trebuia asigure
un trai corespunzItor rangului slu i dind curtii sale strAlucirea
care I-a %cut cunoscut i invidiat In intregul orient, a supus
tara la biruri nemaiv&zut de ap&sAtoare Inaintea sa. Numeroase
documente ale vremii, favorabile sau ostile domnului, mentionea-
z5, aceastA stare de lucruri. Printre ele, Istoria lui Del Chiaro,
seczetarul slu, In general favorabill lui Brincoveanu, apreciaz5.
dibäcia cu care domnul stia sä adune dArile, puntrid in gura
poporului zicala: domnitorul Constantin Brincoveanu stie
sä jupoaie oaia Mx& s5, o facl s5. tipe" 11. Tot el, tnsirind capetele
de acuzatie aduse de turd lui Brincoveanu In 1714, aratA la
punctul al treilea cä prin adunarea unor mari sume de bani
a impov&rat tara cu multe si grele impozite, care nu eran mai
lnainte In vigoare, In vremea domnitorilor, predecesorii s&i" 12.
De altfel, punctele cinci i sase cuprind tot acuzatii In leg&turä
Cu acumularea de mosii i bani, depusi la bAncile din Austria
si. Italia.
Clt priveste pe cronicarul Radu Popescu **, ostil domnului,
acesta aratA c5. Brincoveanu a strIns atilea bogAtii din tar&
cit n-a strins alt domn de cind este inceputul t&rii13.
Peste toate aceste cumplite greutAti se suprapuneau abuzurile
aparatului fiscal folosit de BrIncoveanu, din care unele au fost
mentionate si de cronicile binevoitoare domnului14.
Cf. M. Berza, Haraciul Moldovei i Tdrii Rorrainesti in
sec. XV-XIX, In Studii ,si materiale de istorie medie, vol. II (1957),
p. 7-45. Idem, Fazele exploatdrii Tdrii Romdnefli de cdtre
Poartd, In Studii, XI (1958), nr. 2, p. 59. A se vedea i Haralam-
bie Chirck Veniturile visteriei lui Constantin Brincoveanu dupd
condice visteriei, In Studii si materiale de istorie medie, vol. I
(1956), p. 213-231.
* Cf. Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdne,sti,
introducere i editie critic& Intocmite de Constantin Grecescu,
Bucuresti, 1963, p. 200.

www.dacoromanica.ro
 Sub raport cultural, domnia lui Constantin Brincoveanu
se caracterizeaza prin contacte deosebit de strinse ce se stabilesc
cu figurile luminate ale lumii ortodoxe de limb& greac5,, mai
ales, dar si cu lumea culturala a apusului i in special cu cea
Invatamintul in limba greaca de la Sfintul Saya (Cu
stralucitii sái reprezentanti care au fost Sevastos Chimenitul
sau Kyminitis loan Comnen, Gheorghe Maiota, Panaiot
Sinopeus, Gheorghe din Trapezunt, Maxim Peloponisiotul,
loan Cariofil i altii), ne punea in contact direct cu cultura elenica,
In plina renastere. Caracterul universal al acestei culturi i-a
ingaduit patrunderea adinca In lumea ortodox5.. intreaga miscare
culturala greaca era dirijata de cele doul personalitAti marcante
ale ortodoxismului: Dositei, patriarh de Ierusalim si de urma,sul
acestuia in scaun, Hrisant. Se vor tipári carti in greceste, se
vor exercita influente asupra culturii romAnesti piná intr-atita
Incit se vorbeste de epoca influentei grecesti. Dar acest fenomen
nu priveste societatea romineasca in ansamblul ei, ci patura
boiereasc5., curtea domneasca si pe unii arhierei. Societatea
romineasca Ii avea cultura sa proprie, scrisa in limba romAneas-
c.5.; literatura populara si literatura istorica asigura triumful
limbii romfine in cultura larga a maselor, fiind in .acelasi timp
receptiva la bunele influente ce vor veni din afara.
In Italia vor fi trimisi tineri la invatatura, care vor stabili
contacte directe cu lumea Apusului. Din Italia vor veni la curtea
lui Brincoveanu medici i secretan, cum au fost Iacob Pylarino
Del Chiaro, teologi si literati, cum au fost loan Abramios si
Gheorghe Maiota.. La curtea lui Constantin Brincoveanu, loc
de refugiu al tuturor carturarilor nemultumiti i cetate protegui-
-toare i stralucita a literelor, se vor incrucisa aceste influente
si se vor realiza numeroasele opere ale neoelenismului. Antim
Ivireanul se va folosi de aceasta cultura si va lucra cu teascurile
tiparnitelor sale la marile realizari pe care le voia domnul ; dar
nu va uita nici o clipa cá pastoritii sai eran romAni i ca
lor nu era 'hut:a greaca, ci limba romAna. Pentru ei i pentru
triumful definitiv al limbii romine in biserica se va stradui
sa realizeze primele traducen i a numeroase carti de cult in
romAneste.
Dar inceputurile vietii lui Antim in Tara RomAneasca au
fost modeste i munca lui dificila i indelungata. Dintre activi-
-tatile lui numeroase, in care a stralucit ca nimeni altul, una
mai ales se impleteste (organic aproape) Cu intreaga lui viata,
die care nu poate fi tratata separat: aceea de tipograf. El ramine,

IX

www.dacoromanica.ro
 alb.turi de Coresi, cel mai mare tipograf al culturii noastre
medievale.
O problem& se ridia din capul locului in legAtur& cu Antirn:
unde a InvAtat arta tipografia? A deprins el acest mestesug
la noi In tarl, sau l-a Inv&tat fnainte de a ajunge la noi?
sInt imp&rtite. Unii cercet&tori, cum este N. SerbInescu,
s& cread& a Antim a invItat arta tipografía. la Moscova sau
la Kiev *. Mai tfrziu ** emite ideea deprinderii acestui raestesug
In Apus, poate chiar la Venetia; In tot cazul crede cá la venirea
In tara el era deja tipograf. Alti cercet&tori mai vechi, printre
cari N. Dobrescu *** si N. Iorga ****, opineazá pentru initierea
In aceast& ara in Tara Romineasa 15. De altfel traditia tipogra-
fia a TS.rii Rominesti dep&sise cu mult un secol i jum&tate de
viat5.. La Bucuresti chiar, functiona o excelenta tipografie,
care inaugurase In 1678, in primul an de domnie a lui $erban
Cantacuzino i in vremea mitropolitului Varlaam (a nu se con-
funda cu cel din Moldova) seria tipgriturilor cu binecunoscuta
culegere de omilii intitula% Cheia infelesului . Tot aceasta
tipografie va realiza, zece ani mai tirziu, prima tipArire integral&
a Bibliei §i va sta la indemina domnului pentru implinirea
stalucitelor sale planuri culturale. In fruntea asez&mintului
tipograficesc stAtea episcopul moldovean Mitrofan, refugiat
la curtea lui Brincoveanu pentru neIntelegeri de ordin politic
avute Cu domnul tArii ******.
Acum, In jurul anului 1690, Indemnat de ieromonahul Macarie,
cu rosturi inalte pe ling& Mitropolie si de insusi mitropolitul
Teodosie, fata dc carc Antim a avut toat& viata o deosebit&
consideratie, acesta se alug&reste. Cei doi clerici vor figura In
Asezdmintul m&rastirii Indata dup& parintii s&i, In Pomelnicul
de care aminteam mai sus 16.

Cf. N. $erb6nescu, Antim /vireanui iipograf, p. 694.

** In studiul Mitropolitul Antim Ivireanul din Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), p. 772 si p. 774, nota 17.
*** N. Dobrescu, Viala i faptele lui Antim Ivireanul
Buc., 1910, p. 11.
*** N. Iorga este de Orere cá Antim si-a flcut ucenicia la
BuzAu. Cf. Istoria literaturii rontáne in sec. XVIII, I, p. 419.
Cf. Bibliografia romtineascd veche, I, p. 220. G. $trem-
pel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului románesc in sec. XVII,
in Studii ,si cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 33-34 (si extras).
Cf. loan Bianu, Mitrofan episcopul Husilor ,si al Bu-
zdului, ,,re tipograf, In Almanahul Graficei romeine, Craiova,
1927, p. 44-49.

www.dacoromanica.ro
 tri vara anului 1691, la 10 iunie, Mitrofan al Husilor este
numit episcop al eparhiei Buzaului 17. Ieromonahului Antim
i se incredinteaza conducerea tipografiei bucurestene, in fruntea
careia va sta pina in anul 1694. in cei trei ani de activitate a
imprimat trei carti, Cu toate greutatile ce sint de presupus in
urrna transferului unei parti din utilajul tipografic la Buzan,.
de catre Mitrofan cu Incuviintarea domnului si a mitropolitului.
Prima dintre ele, iesitá de sub teascuri In iunie 1692, in greceste,
este Slujba sf. Paraschiva i a sf. Grigorie Decapolitul. Cartea
are o dedicatie catre domn semnata. de Serban Grecianu,
logofat .
A doua carte, una din cele mai monumentale opere tipografice
din intreaga activitate a lui Antim, a fost Evangheliarul greco-
romin ** imprimat in 1693 18.
In sfirsit, ultima carte tiparita. In tipografia domneasca. in
.sfinta Mitropolie tu Bucuresti **, In anta/ de la zidirea lumii.
7202, jara de la mintuire 1694", a fost Psaltirea romdneascdo.
O cotitura, prima cotitura In drumul sinuos al vietii mitro-
Antim, schimbá cursul activitatii atit de promitator
Inceputa la tipografia naitropoliei. taca In cursul anului 1694
el este transferat la manastirea Snagov cu o parte a utilajului
tipografic de la Bucuresti, In intentia domnului si a mitropolitu-
lui tarii fiind crearea unui centru tipografic acolo pentni ajuto-
Tarea culturall a crestinilor de sub stapinirea turceasca, ****
Doi ani mai tirziu, In anul 1696, 11 Intilnim egumen al Sna-
govului, dar nu este exclus ca In aceasta calitate sa fi fost trimis
inca de la Bucuresti 20 Ar fi fost o recunoastere elementara a
-meritelor deosebite pe care le-a dovedit Antim ca tipograf si
ieromonah, si pe care nu avem de ce si. o neglijam.

* Bibliografia ronaneascd veche, I, p. 326-327. 0 lucrare

Inca utili. pentru activitatea de tipograf a lui Antim este aceea
a lui fraile Picot, Notice biographique et bibliographique sur
l'imprimeur Anthime d'Ivir, publicata In Nouveaux mélanges
.orientaux, Paris, 1886, p. 513-560. Cf. i N. Serbanescu, Antim
Ivireanul tipograf, p. 701-702, unde poate fi gasitá o biblio-
grafie cuprinzatoate asupra tuturor cartilor imprimate de Antim,
** Bibliografia romtineascd veche, I, p. 328-335. N. Ser-
banescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 702-703.
*** Bibliografia romdneascd veche, I, p. 335-337. N. Serba-
mesan, Antim Ivireanul tipograf, p. 705.
* Cf. N. Serbanescu, Istoria mdneistirii Snagov, Bucuresti,
1944, p. 66. A se vedea i nota 16 de la p. 112 a aceleiasi lucran,
in care se vorbeste de un obiect de cult i un Minei pe luna
cdecembrie, reparate cu cheltuiala lui Antint in anii 1694 i 1695.

XI
www.dacoromanica.ro
 In timpul sederii sale la Snagov, pe linga treburile de gospo-
da.rire a domeniilor manastirii 21, Antim a pus bazele unei mari
tipografii, cu posibilitati de imprimare In mai multe limbi,
tipografie independenta de cea bucuresteana. Cea mai niare
parte a utilajului, inclusiv turnarea literelor, era construita
de mina sa de artist 22.
La Snagov au fost tiparite 14 carti: 7 In limba greaca, 4
romanesti, una slavoneasca, una greco-romána, una greco-araba.
Asadar, cartea greceascä are preponderenta numeric& ceea
ce explica Intr-un fel influenta culturall pe care o exercitau
Invatatii si prelatii greci de la curtea lui Brincoveanu.
Prima tipariturl, adusà ca un omagiu domnului, a fost
totusi o carte romaneascà si anume Orinduiala slujbei sfinfilor
Constantin ,si Elena, terminatà de imprimat la 6 februarie
1696 23.

In anul urmator, tiparnita de la Snagov realizeaza un adevarat

record, dInd la lumina. 5 arti, dintre care trei de mari proportii.
In ianuarie 1697 este gata imprimat In greceste un enorm
Antologhion * de 2210 pagini (20,5 x 14,5 cm), ce cuprinde
In interior si cartile de baza necesare cultului: Octoihul, Ceaslovul,
Triodul §i Penticostarul ".
A doua carte de mari proportii ** este un splendid Evangheliar
rorndnesc 25 . La sfirsitul voluntului, lipsit de dedicatie si postfata
In clteva enduri ce reproduc, in general, texte manuscrise:
Antim se roagà de iertare pentru greselile comise 25. Ceva mal
ios, pe aceeasi fill 180, tntIlnim urmatoarele sase rInduri, ce
apar si ele ca un leit-motiv la sfirsitul majoritatii tipariturilor
sau manuscriselor din acea vreme:
Precum cei streini doresc mosiia sa.-s vaza,
Cind sInt lntr-altà tara, de nu pot sa saza.
Si ca cei ce-s pre mare, batuti de furtuna.
$i roaga. pe Duninezau de liniste bunk
Asa si tipograful de-a cartii sfirsire
Lauda nencetata da s'i multemire".
0 carte de teologie dogmaticl tiparita la Snagov In greceste,
a fost opera lui loan Cariofil, Manual despre citeva nedurneriri

Bibliografia romlineascd veche, I, p. 347-349. trnile

Picot, Notice biographique, p. 532. N. $erbanescu, op. cit.,
p. 707 708.
** Bibliografia roniáneascd veche, I, p. 343-344. N. $erba.-
nescu, op. cit., p. 708-709.

XII
www.dacoromanica.ro
Fi so/u/iuni, prefatati. de Antim Ivireanul *. Conceputä sub
forma unor intreb5.ri si aspunsuri, cartea avea ca scop a explice
atitudinea Inv5.tatului grec, acuzat de idei reformate 27.
Tot acurna se tipAreste panegiricul lui Gheorghe Maiota rostit in
biserica. Mitropoliei in cinstea impazatului Constantin cel Mare **.
!a sfirsit, a cincea carte tipIria in anul 1697 **, de pro-
portii mai mari, a fost Dreapta alccituire a gramaticii slavoneFti 28.

Natural a nu putem trece In revisti. absolut toate artile

imprimate de Antim la Snagov, desi activitatea sa de tipograf
nu poate lipsi din zugavirea vietii si activitAtii sale. Este necesar
totusi a mai amintim c5. dup5. acest an 1697 deosebit de abun-
dent sub raport tipografic, se produce o incetinire a activiatii
tipografiei de la Snagov. Cu sigurantá a motivul principal
a fost plecarea lui Mihail Istvanovici la Bllgrad, trimis acolo,
cum am v5zut mai sus, de atre Constantin Brincoveanu. Dintre
artile tipArite de Antim, pin5. la pAxAsirea nAnIstirii Snagov
trebuie s5. mai amintim Ina trei, care au jucat intr-un fel sau
altul, un rol remarcabil in istoria culturii rominesti.
Mal intii de toate amintim imprimarea unni mic volum ****
de 88 file intitulat Floarea darurilor 2°.
A doua carte, greceasa, tiplritl in iunie 1701 a fost un
Eortologhion", lucrat de prea inteleptul dascil al Academiei
din Bucuresti, domnul Sevastos Chimenitul".
In sftrsit, a treia carte si una din cele mai importante din
cite au iesit din tiparnitele lui Antim, a fost Ltigurghierui greco-
crab , imprimat In acelasi an, 1701 81.
Desi atestat documentar pin& la 21 mai 1704 ca egumen
al Snagovului, Inc& In acest an rodnic, 1701, el se stamutS, la
Bucuresti, unde va reina activitatea de tipograf, intrerupt5.

Cf. Bibliografia româneascd veche, I., p. 349-350. N.

erblnescu, op. cit., p. 709-710. Dedicatia atre Brincoveanu,
pe care o ream In editia de fat5. la p. 399-402, a fost tradus5.
din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu, aruia ii aducem
s'i pe aceastä cale multumiri sincere.
** Bibliografia ronaneasca veche, I, p. 350-351. N. ser-
135.nescu, op. cit., p. 710.
*** Bibliografia románeascd veche, I, p. 351-354. N. Ser-
b5.nescu, oP. cit., p. 710-711. P. Constantinescu-Iasi, Relafiile
culturale romino-ruse din trecut, Bucuresti, 1954, p. 177.
* ** Cf. Bibliografia románeascd veche, I., p. 393 395.
N. Serb5.nescu, op. cit., p. 714-715.
Bibliografia ronaineascd veche, I, p. 425-433. Emile
Picot, Notice biographique, p. 537-539. N. Serbanescu, op. cit.,
p. 716.

www.dacoromanica.ro
 la 1694. Gauzele adevArate care au dus la plecarea sa de la Snagov,
far& sá fi renuntat formal la egumenie, nu sint cunoscute. Antim
Isi cistigase merite remarcabile In arta tipograficg, In munca
de administrare a mAn&stirii, era apreciat de domn si de cArturarii
de la curtea sa. Ce 1-a flcut sà, plece de acolo, unde era multumit
cu ce realizase ? Intrigile urite ale unor alugAri, probabil, la
care va face aluzie la punctul al treilea al celebrei sale ap5.rAri
trimise lui Brincoveanu, in 13 ianuarie 1712: ... nici nolras-
tirea Sneagovului o am luat-o Cu de-a sila. lar ce am lucrat
In 7 ani, ce am f5.cut acolo (nu atita din venitul casei, cit din
sudorile fetii méle), lucrurile acélea rrArturisesc la toti si m5,car cl,
mAriia-ta nu pohtiiai a es de acolo, iar cine au fost pricinuitorii
esirii mete vor da seama fnaintea lui Dumnezeu ; iarg. Incailea
am esit cu cinste si nimenea nu mi-au luat seama, aci sa vedea
ca am acut si am adaos, iarä n-am stricat, lar nici datorie
am l&sat" *.
Inapoierea lui la Bucuresti, in 1701 chid Inceteaa pentru
totdeauna functionarea tipografiei de la Snagov, si activitatea
sa neIntreruptA la tipografia Mitropoliei, pin& in 1705, constituie
a doua cotiturà a vietii lui Antim Ivireanul. Aceasta este perioada
unei rodnice activittti tipografice si artistice, este perioada
In care pregairea sa cultura1á si teologicA s-a dezvoltat uluitor,
este perioada in care a c6pAtat ,Increderea deplina a domnului,
a curtii si a tuturor inv5.tatilor, greci mai ales, tilitori in preajma
lui Constantin Brincoveanu.
Din cele 15 arti imprimate in acesti ani la Bucuresti pe
care nu le vom descrie in totalitatea lor, 11 slut in limba greac..1,
apArute sub influenta curentului grecesc de la curte, doui slut
romanesti, una slavo-romAnä si una greco-arabl.
TipAriturile anului 1701 sint doul brosuri In greceste, ce
cuprind cuvinari panegirice compuse de stefan Brincoveanu,
fiul domnului **. Sub gravura, splendid lucraa, ce-1 inatiseafa
pe Constantin cel Mare din Panegiricul la siva Sf. Constantin,
se af1a o dedicatie de patru versuri dintre care doll& grecesti
si dou5. In limba latinà. Aceasta denotá a tipografia era fuzes-
trata si. cu liter& tipografia latineasa.

* Textul intreg al scrisorii atre domn in editia de fatà,

p. 226-232.
** Cf. Bibliografie romeineased veche, I, p. 419-422. N.
$erb5.nescu, op. cit., p. 718-719.

XIV

www.dacoromanica.ro
 Tn anul 1702 se vor scoate noi editii din aceste panegirice *, se
va tipari, tot In greceste, Slujba cuvioasei Hipolita **, precum
Ceaslovul greco-arab pentru uzul preotilor din dioceza Antiohiei.
Dintre cartile tiparite in anul 1703 sase la numar vom
aminti mai Intii Noul Testament ***, prima tiparire integrala
separata, In Tara Romineasc5., a acestei opere 33.
in septembrie era gata de tiparit In greceste o ampla lucrare
de teologie dogmatica, intitulatä inveyiitura dogmatic'd a prea
sfintei biserici rdsdritene ,si universale . . . **** opera profesorului
de la Sfintul Saya, Sevastos Chimenitul. Dedicata patriarhului
de Ierusalim, Dositei, de catre Gheorghe Castriotul, care a
suportat cheltuielile de imprimare, lucrarea ne intereseaza prin
subtilitatea problemelor ce erau puse in discutie la acea vreme
la curtea lui Brincoveanu, ì prin rolul de mecenat pe care acesta
I-a jucat fat& de invatatii rasaritului. La sfirsitul cartii, ca de
obicei, intr-un colofon se arata cá tiparul a fost realizat de
Antim Ivireanu134.
Anii 1704-1705 slut saraci sub raport tipografic. Tipografia
Mitropoliei nu realizeaza decit trei brosuri, toate In greceste.
Una dintre ele, de 86 pagini, Paralelele grecesti romane de
Plutarch ***** a fost tradusa de Constantin, fiul domnitorului
si este prefatata de catre Antim ****** .
Cea de a doua, datata 2 aprilie 1705, care cuprinde Slujba
sfintului Visarion i corectata de Mitrofan Grigorhs din Dodona,
este singura tiparitura a lui Antim realizata la Bucuresti ca
episcop al Rimnicului
in aceasta noul demnitate a treia cotitura a vietii sale
In care 11 vom Intllni de la 16 martie 1705 pin& la 27 ianuarie
1708, I-au ridicat calitatile sale deosebite de teolog si artist,
dar si Imprejurarile care au dus la demiterea predecesorului sau,
episcopul Ilarion
Prin actul redactat cu acest prilej se cerea mitropolitului
Teodosie i sinodului Tarii Romanesti sá aleaga i sa hirotoneasca
alt episcop. La 16 martie 1705 a avut loc la Mitropolie aceasta

* Cf. Bibliografia romineascd veche, I, p. 441 si vol IV,

p. 28 i 217. N. $erbanescu, op. cit., p. 720.
** Idem I, p. 440-441 si vol. IV, p. 217. N. erbanescu,
op. cit., p. 720.
*** Idem, I, p. 448-450. N. Serbanescu, op. cit., 721-722.
*** Idem, I, p. 450-451. N. Serbanescu, op. cit. p. 723.
Idem, I., p. 460-462. N. erbanescu, op. cit., p. 726.
Vezi mai jos prefata la p. 408-409.
Cf, Bibliografia romdneascd veche, I, p. 463 si vol.
IV, p. 219 N. $erbanescu, op. cit., p. 726-727.

XV

www.dacoromanica.ro
 alegere; pe lista candidatilor mai eran trecuti: popa Ioasaf,
pe atunci egumen la manastirea Arges i Macarie, protosinghelul
Mitropoliei 36.
A doua zi dupl alegere, n ziva de 17 martie, Antim a fost
hirotonit episcop de catre mitropolitul ärii, batrinul tntelept
Teodosie *, dupa care, apoi s-a mutat la Rimnic. Ca Antim
n-a urmarit sä ajunga. episcop, cà a fost in afara ambitiilor
desertaciunilor, ca a inteles sit lucreze pentru ridicarea pastoriti-
lor OA, cà n-a urmarit sà lasà de acolo pentru alte màrìri, ne-o
spune singur in aceeasi aparare din 13 ianuarie 1712, la punctul
4: La episcopiia Rimnicului puiu martur pe Dumnezeu, care
cunoaste ascunzisurile inimii, cá nici in visul mieu nu mi-am
inchipuit sa nià fac arhiereu, cunoscindu-mà pre mine mai pacatos
mai nevrednic decit toti oamenii pamintului. lar de vréme
ce Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mai bine, asa.
au vrut, sa, radice din pamint sir= si din gunoiu sä inalte méser,
pentru a-1 aseza pe el Cu boierii poporului sau, eu ce puteam
face? M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el. Am sazut sj
acolo 3 ani, fara doao luni. Ce am lucrat si acolo (nu atita din
veniturile cas6, cit, iara, din osteneala i sudoarea létii
iaste vederat tuturor. Esirea mea de acolo n-au fost cu voia
mea. Eram odihnit Cu atita i mi-ajungea din destul necazurile
ce petreceam; iar apoi am esit Cu cinste ì nici seama mi-au
luat nimenea, nici datorie am lasat, cä asa ni-au slujit vrémea *.
Sederea lui Antim Ivireanul la Rimnicul-Vilcea a avut
urmari nebanuite pentru cultura romineascä i pentru generall-
zarea folosirii limbii romane in biserica. Totodata a confirmat
aptitudinile administrative pe care le vadise in timpul staretiei
sale la Snagov. Intr-adevar, printre primele masuri pe care le-a
luat Antim, odata ajuns in eparhia sa, a fost instalarea unei
tipografii a primei tipografii la Rirnnic. Utilajul romanesc
grecesc era cel folosit, in parte, la Snagov ***, rodul muncii
sale", cum obisnuia sa.-1 numeasca. De sub teascurile acestei
tipografii vor iesi 10 carti in cei trei ani ai sederii sale acolo.

In legaturä cu ziva sfintirii sale ca arhiereu, vezi, N. er-

banescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 778, nota 34.
** Editia de fata, p. 227-228.
*** Cf. A. Sacerdoteanu, Tipografia Episcopiei Rimnicului
(1705-1825), in Mitropolia Olteniei, XII (1960), nr. 3-4, p.
295-296. Dimitrie Coravu, Tipografi de la Rfmnic din prima
jumdtate a secolului al XVIII-lea, in .iVlitropolia Olteniei, XIX
(1967), nr. 1-2, p. 45.

XVI

www.dacoromanica.ro
 Prima carte scoas5, de sub tipar In septembrie 1705. In limba
greac i intitulat& Tomul bucuriei *, are o important& deosebit&
din punct de vedere dogmatic. Tip&rirea In acest oras, unde trlise
Ilarion i unde influenta catolicismului se f&cea viu simtit5.,
a unei culegeri de texte ce combSteau primatul papal a dus la
stingerea definitiv5, a focarelor schismatice ".
In acelasi prim an al sederii sale la RImnic, de comun aéord
cu mitropolitul t5.rii i cu domnitorul, Antim Ivireanul Incepe
seria tipariturilor sale, menite sa ducä la triumful deplin al
limbii romine In biseric.I. Este Indeobste cunoscut cA pina spre
sfirsitul veacului al XVII-lea limba de cult In bisericile noastre
a fost limba slavon5.. In vremea lui Constantin Brineoveanu,
datoritl influentei crescinde a prelatilor greci la curte i a ames-
tecului acestora In treburile bisericii romine se Inceara intro-
ducerea limbii grecesti In oficierea serviciilor religioase **.
Dovadl i puzderia de clrti grecesti tip5.rite la Bucure,sti
Snagov, de cAtre Antim. Acesta va Intelege pericolul ce ameninta
pe rom5.ni si va pune stavi15. acestor tendinte. Nu luptase oare
o Georgia cu sute de ani mai devreme, pentru aceeasi cauz5.?
Antim cunostea nevoile poporului si se va face ecoul p&storitilor
s51; va tipAri In romineste cArtile capitale de slujbl bisericeasc5.,
multe dintre ele pentru prima dat5,88.
Tot In acest an, 1705, Serban Cantacuzino, fost mare paharnic,
subventioneaz& tip&rirea unui mic volumas de 50 pagini,
veffeiturd pe scurt pentru taina pocdinfei, intocmit& i tiplrità"
de cItre chir Anthim, episcopul RImnicului" **. Brosura
a fost intocmit5. de Antim ca s5, slujeasc5. de Indreptar precrtilor
In activitatea lor bisericeascl si este prima lucrare de acest fel
In literatura romineasc5. veche. Ea fAcea parte din planul mai
larg a lui Antim de pregAtire a preotilor, pe care el i-a v&zut
cunoscut In toatä ignoranta lor 39.
IncepInd cu anul 1706, Antim se ocup5. mai rar singur de
tip&rirea artilor. La Rimnic 11 cheami lInga el pe Mihail Istva-
novici, priceputul sAu ucenic, care va continua munca manual&
de imprimare ; Antim Ivireanul, prins de treburile eparhiei,
dar si de traducerea artilor capitale de cult din greceste In

* Cf. Bibliografia románeascd veche, I, 463-466. N. er-

b5.nescu, Anti»: Ivireanul tipograf, p. 727-728.
spune si N. Iorga In Istoria bisericii rotranefti, ed. II,
vol. II, Bucuresti, 1930, p. 15-18.
*** Cf. Ilie Corfus, Contributii la Biliografia romineasa
veche, in Revista istorica ronulnd, XV (1945), p. 498-499. N.
Serbanescu, op. cit., p. 781-782.

XVII

www.dacoromanica.ro
 romineste, nu mai avea ragazul necesar pentni aceastA mult
indagia axtl.
Îi vom intilni pe Mihail Istvanovici imprimind, printre
altele; doul cArti de o importantA deosebia in schitarea biografiei
mitropolitului Antim Ivireanul i In cronologia literaturii ro-
mAnesti vechi. Este vorba de imprimarea unui Molitvenic
románesc40 §i a unui Octoih mic, slavo-romin 41, amindoul in
anul 1706.
Inainte de a incheia capitolul consacrat activiatii lui Antim
la Rimnicul-Vilcea, trebuie sa amintim calitäile remarcabile
pe care le-a avut ca administrator al eparhiei sale. Documentele
episcopiei Rimnic (conservate la Arhivele Statului din Bucuresti),
atestA grija lui Antim pentru mArirea averilor episcopiei, prin
cumpAari de plminturi, vii, mori i plduri, din veniturile arora
se reparau Ilcasurile de inchinAciune, sau se ridicau din temelie
altele noi *. intilnim plin de grijA pentru repararea i restau-
rarea unor mAnistiri, deosebit de pretioase pentru noi, sub
raport istoric ì arhitectonic. In putinul timp cit a stat pe scaunul
episcopal a fost restauraa i zugavia din non mAnAstirea Cozia.
Pisania de deasupra usii II aratA ostenitor la infrumusetarea
locasului pe Antim, episcopul de Rimnic **.
Tot In vremea aceasta., au fost refAcute: mAnistirea Surpatele,
ctitoria boierilor Buzesti, prin cheltuiala doamnei Maria a lui
Constantin Brincoveanu, mAnAstire pe care probabil cá Antim
a sfintit-o la 1 august 1706 ***; biserica schitului HotArani,
ctitoria lui Mitrea vornicul din sec. XVI, prin cheltuiala lui
Matei FAlcoianu i mai ales mlastirea Govora, ctitoria lui
Radu cel Mare".
Ca episcop de Rimnic, Antim ar fi putut dezvolta activitatea
tipograficA nestinjenit i ar fi amas unul din cei mai remarcabili
organizatori i cirmuitori ai eparhiei sale. In timpul scurt cit
a stat acolo doi ani i zece luni a realizat mai mult decit
alti episcopi in doul decenii.
O nouá cotitua, Insä, li intrerupe activitatea de la Rimnic
.11 aseazA pe treapta cea mai inala a ierarhiei bisericesti de
la noi, aceea de rnitropolit al Ungrovlahiei.

Cf. N. Serbinescu, Documente in timpul pcistoriei mitropolitu-

lui Antim Ivireanul la Rimnic, in Mitropolia Olteniei, XVIII
(1966), P. 845-851.
** Cf. N. Iorga, Inscriptil in bisericile Ronainiei, I, Bucuresti,
1905, P. 175. N. SerbAnescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 791.
*** Cf. N. Irga, Inscriptii, p. 182-183. N. SerbAnescu,
op. cit., p. 791.

XVIII
www.dacoromanica.ro
 In 27 ianuarie 1708 lAtrinul mitropolit Teodosie, care lAsto-
rea, cu o Intrerupere de sapte ani, Ind. din 1668, moare,
cu limIA de moarte ca scaunul de rnitropolit sá fie incredintat
episcopului de Rimnic, Antim Ivireanul *. Testamentul
mitropolitului Teodosie trebuia el respectat Cu sfintenie?
cá nul El se adkiga insá la prestigiul de care se bucura Antim
Ja curtea lui BrIncoveanu i in intregul orient prtodox i care-1
indreptkea s5, ocupe aceastà Juan demnitate. Nimeni nu s-a
putut opune dorintei mitropolitului Teodosie, care era si dorinta
domnului si a Cantacuzinilor i a patriarhilor de Antiohia
Ierusalirn, aflati atunci In Bucuresti".
Cronica oficia1á a domniei lui Constantin Brincoveanu,
scria de marele logofk Radu Grecianu ne-a transmis detaliile
numirii i ale Insc&unlrii lui Antim".
Tot cronica amintitlne spune cá domnul 1-a trimis pe Gligoras-
co Ciohodariul la patriarhia Constantinopolului pentru a obtine
ecdosis 0 metathesis, adia insaunare i transferare de la epis-
copia Rimnicului la mitropolia Tani Rominesti. Actul de in-
scAunare, ecdosis-ul, semnat de patriarhul ecumenic Chiprian
inainte de 10 februarie 1708", este plin de laude la adresa lui
Antim i contrasteazä dureros Cu gramata patriarhala din 1716.
care-1 va scoate din functia de mitropolit si-i va gabi sfirsitul 46,
La 19 februarie Gligorasco Ciohodariul ajunge la Bucuresti.
aducind Cu sine dispozitia scrisl a patriarhului atre fostul
mitropolit al Adrianopolului, Climent, ce se afla de asemeni
a Bucuresti, ca sl facá transferarea lui Antim de la episcopia
Rimnicului la V15.dicia fapt ce se si implineste la 21
febniarie 1708. A doua zi, in prima duminia a postului mare
(duminica ortodoxiei) spune cronica, dupl slujba de la mitro-
polie, Constantin Brincoveanu au trimes pre dumnealui stefan
Cantacuzino, marele postelnic, cu carita cea frumoasá domneascá
cu alai frumos la sfinta mitropolie, de 1-au proscalisit (adica.
1-au poftit) st vie la curte, pe carelé, aducindu-1 pre scara cea
mare, pen divan, s-au lmpreunat cu nAria-sa vodk arutindu-i
nAria-sa mina si fAcindu-i oratie de 'Astoria ce i s-au dat" **.
La urkile lui Brincoveanu a r6spuns mitropolitul Antini
printr-o cuvintare, tAstratá in fruntea tuturor manuscriselor

* Cf. N. $er/Anescu, Mitropolitul Teodosie al Tdrii

Romd nesti, In Studii teologice, IV (1952), p. 330-351. Existenta
unui testament al mitropolitului Teodosie este confirmat5.
de cronicarul Radu Grecianu, chid redl amAnuntele insaunkii
lui Antim. Vezi nota 44.
Cf. Viaja lui Constantin-I/odd Brincoveanu, p. 182.

XIX

www.dacoromanica.ro
 de Didahii, plini de poezie si de patos, izvorIti din cildura
elocintel sale, Iniltitoare si elocventi, cum nici un mitropolit
nu mai rostise alta In romineste pini atunci *.
Desi erau de fati doi patriarhi greci si numerosi alti arhierei
de aceeasi limbi, Antim Ivireanul si-a rostit discursul de
Insciunare In romineste, aritind In felul acesta cä limba patriei
sale adoptive este capabili si exprime simtiminte tot at1t de
1nalte ca si liraba greaci.
Parafrazind un verset al Evangheliei de la Matei : Veniti
dupi mine si vä voi face pre voi pescan de oameni" **, Antim
arati In adInca sa modestie cä nu meritele sale 1-au ridicat la
rangul de mitropolit, nu acestea 1-au pus si pizeascä turma
nconjurati. si Impresurati, de atila nevoi si scirbe ce vin tot-
deauna, nelncetat, de la cei ce stipinesc pimintul acesta", ci
gratia divini. Dumnezeu care n-au autat la mic. orarea si netreb-
niciia mea, nu s-au uitat la siriciia mea si streinitatea mea,
n-au socotit prostiia si nestiinta mea, ci au clutat la bogitiia
si noianul bunititii sale", 1-a trimis sä vi fiiu de mIngliare la
sclrbele robiei cei vavilonesti a lumii acestiia... si dimpreuni
Cu dumnevoastri si pitimesc la toate cite va aduce ceasul si
viimia, pentru care lucm am datorie si, priveghiez Cu osIrdie
si fir'de léne, zioa si noaptea si In tot ceasul, pentru folosul si
spiseniia tuturor de obste, invitIndu-vi si IndreptIndu-vi....
pm calca ces. dreapti "***.
Opresiunea turceasci, cu Intreg cortegiul de nevoi, le vom
1ntilni pomenite si In alte didahii. impotriva acestei opresiuni
Antim Ivireanul va lupta píná la sfirsitul zilelor sale.
In finalul cuvintini. mitropolitul Antim Ivireanul fi ureazi
domnului (pe care 11 numeste al nostru de obste de mult bine
ficitor"), sä supuie pre toti vrijmasii cei vizuti si nevizuti
podnojie picioarelor mirii-sale", lar celorlalti ascultitori spirit
de dreptate, pace si liniste sufleteasc5.47.
Activitatea lui Antim Ivireanul ca rnitropolit trebuie urmiria.
pe mai multe planuri: Indrumitor al tipamitelor, traducitor
de ciati liturgice §i luptitor pentru triumful depila al limbii
romine In biserici, educator al clerului, gospodar al bunurilor
Mitropoliei, ctitor, patriot si om politic.

* Cf. Predici, ed. G. $trempel, p. 17-18.

Evanghelia de la Matei, cap. IV, 19.
*** Textul cuvIntirii la Insclunare In editia de fati, p. 3-8-

XX

www.dacoromanica.ro
 Antim Ivireanul, primul demnitar al tarii, a avut doul rese-
dinte, asa cum Constantin BrIncoveanu a avut dona capitale:
Tirgoviste i Bucuresti. Este de presupus cà ederea sa Intr-un
oras sau altul era legatA, in mare m&sur5., de prezenta domnului
la Tirgoviste sau Bucuresti. Printre primele m&suri pe care le-a
luat Antim, dup& alegerea sa ca mitropolit, a fost transferarea
tipografiei de la Rimnic la Tirgoviste 48.
Tot de la Inceputul activit&tii sale ca mitropolit clac& nu
chiar mai devreme cu un an dateaz& i interesul pe care I-a
manffestat fat& de indepArtata Georgie, interes concretizat
prin trimiterea acolo a celui mai bun ucenic al slu, Mihai Istva-
novici, care avea sarcina sa puna bazele unei tipografii". Doll&
din artile tipArite acolo, un Evangheliar, tipArit In 1709 si un
Liturghier, ce apare un an mai tirziu, ne intereseazA in mod
deosebit.
Evangheliarul *, din care Biblioteca Academiei plstreaz&
cele dou& exemplare db.ruite de Antim lui Constantin Banco-
veanu de onomastica sa, la 21 mai 1709, este impodobit cu gra-
vuri lucrate in maniera celor ce impodobesc artile tiplrite la
noi, lucrate, probabil, de mina lui Antim. Amindou& exemplarele
cuprind pe pagina a sasea, dedicatia autograf& a mitropolitului,
un cuvint de laud& pentru domnul Constantin Brincoveanu care
a inlesnit i pdmintul iverilor... sä se irnbog&teascl cu tiparele
limbii sale", asa cum s-au imbog&tit Arabia, Elada i Ungro-
vlahia. Aceste patru tari, asemenea riuri/or Edenului au adlp&rile
tiparelor, carele... dau pretutindenca satitoare i vécinicg.
rodire" *S.
Liturghierul georgian ***, din care nu ni s-a transmis, din
plcate, nici un exemplar, cuprinde, pe ling& mentiunea impri-
m&rii lui, prin grija lui Mihail tefanovici (ca i Evangheliarul)
cunoscutele versuri de multumire ale tipografului, imprimate
In romaneste cu caractere georgiene.
Care a fost destinul lui Mihail tefanovici dupa plecarea
sa inspre Olanda nimeni nu stie precis. Nu-1 mai intilnim Ins&
nici ca tipograf la Tbilisi si nici In Tara Romineasa nu s-a mai
!Etors".
irul tipAriturilor este Intrerupt de evenimentele anului
1711 si de necazurile survenite In viata lui Antim la Inceputul
anului 1712.

Cf. Bibliografia rorndneascd veche, I, p. 543-548.

* Textul dedicatiei este reprodus In editia de fatà, p. 411-412.
*** Cf. Bibliografia ronuineasca veche, I, p. 483-484.

XXI

www.dacoromanica.ro
 Intr-adevar, urmarind firul vietii sale, constatara o teribill
criza intervenita In raporturile cu Brincoveanu, la numai trei
ani de la alegerea sa ca mitropolit. Tncercind sa. Infatisam
explicarn aceasta gray& ruptura, ivita. In iarna anului 1712,
sIntem nevoiti sa prezentam fragmentar, unul din principalele
aspecte ale activitatii lui Antim, acela de patriot si om politic.
Una din laturile patriotismului mitropolitului Antim a fost
aversiunea sa de totdeauna Impotriva stapinirii otomane si
lupta pe care a dus-o, sub diferite forme, pentru scuturarea
acestei umilitoare stapiniri. Aceasta nelinpacata lira este usor
de explicat daca ne gindim cá el a fost robit de turci, ca aceeasi
stapAnire turceasca a devastat de atitea ori Georgia i cá tot
turcii saraceau Tara Romaneasca, cu cererile lor nesabuite de
bani i produse. Ura apare aproape ca un leit-motiv in cele mai
multe din didahiile sale. Nu este de mirare deci cá Antim este
gata sa. Intreprinda once pentru indepartarea turcilor de granitele
pentru victoria crestinilor asupra lar.
La aceasta data. se ridicase o mare putere rasariteana, Rusia
lui Petru cel Mare, In care Antim i o parte din boierii lui Con-
stantin BrIncoveanu vedeau pe adevaratii eliberatori ai crestini-
lor din sud-estul Europei. Cu aceasta putere se putea Incerca
o alianta i un rázboi comun contra turcilor, care tocmai In:
ccpuse In vara anului 1711 (este razboiul al carui epilog s-a
consurnat nefavorabil pentru rusi i pentru Dimitrie Cantemir
la Sanilesti pe Prat).
BrIncoveanu insusi, era la inceput, partizan al rusilor, pe
care-i Indemna sá Inceapá ostilit54ile, fagaduindu-le ajutor In
bani i provizii *. VazInd Insa desfasurarea razboiului i neavInd
suficienta incredere In victoria crestinilor, domnul si-a schimbat
atitudinea, adoptInd o politica de duplicitate i asteptind Cu
oastea la gura Urlatilor, la Albesti, sá vada de partea cui va
Inclina balanta. Poate si la Indemnul lui Hrisant Notara, Brin-
coveanu propune Impacarea celor doll& tabere prin comisul
Gheorghe Castriotul, trimis In solie la Petra cel Mare la Iasi,
Cu buna stire a marelui vizir *.
Atitudinea lui BrIncoveanu nu convenea Insa curentului
favorabil apropierii de rusi, In frunte cu Antim i cu Cantacuzinii.
Acestia erau nemultumiti si de prea Indelungata domnie a lui

Cf. Radu Popescu, Istoriile doninilor Tarii Rom4nqti,

ed. Grecescu, p. 201.
Cf. Via/a lui Constantin Brincoveanu, p. 198-199.

XXII

www.dacoromanica.ro
Brincoveanu pe tronul Tarii Rominesti, unde 1-ar fi dorit pe
unul dintre ai lor. Drept care, Intr-o noapte, spatarul Toma
Cantacuzino a trecut cu o parte a cavaleriei, prin muntii Vrancei,
in Moldova, unindu-se cu arrnatele rusesti si cele moldo-
venesti 51.
In urma acestei Intimplari situatia lui Constantin Brin-
coveanu deveni deosebit de critica., turcii avind motive sa-1
banuiascä de hainire, cu atIt mai mult cu cit Toma Cantacuzino
ii era var. Cunoscindu-I pe Antim Ivireanul ca pe principalul
pastas la complotul luí Toma Cantacuzino si temIndu-se de
consecintele nefaste ce puteau urma din partea turcilor, In urma
acestui act, Brincoveanu si-a propus sa-1 inlature pe Antim de
pe scaunul mitropolitan. Conflictul, ce urma O. izbucneasca.,
a fost alimentat s'i de intrigile, bine tesute, ale unor episcopi
invidiosi si incapabili, in frunte cu Mitrofan de Nisa, duhovnicul
lui Brincoveanu, care-i va si urma, de altfel, in scaun, umbriti
cu totul de cultura, demnitatea si tinuta morall a lui Antim,
ca s'i a unora dintre boierii partasi politicii de duplicitate a
dorrinului. Strain de intrigi n-a fost nici Hrisant Notara, cad
tocmai din aceasta vreme dateaza si conflictul sau cu Antim,
In legatura cu incalcarea drepturilor bisericii Ungrovlahiei.
Desfasurarea conflictului ni s-a pastrat, In parte, prin cele
&mä aparazi celebre prezentate In scris lui Constantin Brinco-
veanu, in zilele de 13 ianuarie si 3 februarie 171252.
In cele 12 punote ale primei Intimpinari Antim arata, printre
altele, ca. nu 1-a vorbit pe domn niciodata de ram ; dacä in biserica
a spus totusi lucruri care nu-i vor fi placut acestuia, a facut-o
ca pastor sufletesc, obligat O. Indrepte greselile, iar nu cu vicle-
sug". In tara, arata el la al treilea punct, n-a venit de voia sa,
nici din pricina saraciei. Realizarile de la Manastirea Snagov
a carei egumenie n-a luat-o cu sila s'i cele de la Episcopia
Rirrinicului salt rezultatul ostenelii si a sudorii fetei sale. De
altfel, arata el la punctul al patrulea, nu i-a trecut niciodata
prin gind O. aspire la demnitatea de episcop cunoscindu-mä
pre mine pacatos si mai nevrednic cleat toti oamenii pamintului"
si Cu atit mai putin la cea de mitropolit caci eram odihnit cu
atita si-mi ajungea din destul necazurile ce petreceam".
Mitropolia n-am luat-o cu sila, nici Cu mite, nici cu rugaciuni".
Dar odata ajuns mitropolit si-a dat osteneala sa merite aceasta
demnitate prin muncá trudnica, ziva si noaptea. Tot ce a vorbit
ca mitropolit a fost In slava lui Dumnezeu, spre cinstea mariei-
tale si spre folosul tarii".

XXIII

www.dacoromanica.ro
 Antim li cunoaste pe autorii pirelor (unii de aicea si altii
din altA parte") ca si motivele ce i-au indemnat s5. calomnieze:
..RAotatea si zavistia din lume nici au lipsit, nici va lipsi, pentru
cAci este pomit omul din tinerétile lui spre ale vicléne si nu sA
pArlséste a nu zavistui binele si cinstea altuia ...; pentru aceea...
silesc cu viclesug ca sl. te indemne pre mAria-ta A faci ale ce
n-ai fAcut In tineréte, spre sufleteasca vAtAmare si spre clevetirea.
oamenilor". Cit despre calomnia el ar fi Intocmit 24 capete de
acuzatie lmpotriva domnului, acestea nu sint opera sa, ci opera
unor intriganti; el vlAdica Antim le-a arAtat lui Mitrofan
de Nisa chiar In seara de 11 ianuarie, fiind de fatl si mitropolitul
de Adrianopol si a vrut sA. le arate si domnului si sl-i cear5. si
Incuviintarea OA afuriseascl pe respectivii calomniatori.
Nu poate renunta la scaunul mitropolita.n, cAci s-ar abate
de la poruncile bisericesti; dar clacA totusi domnul li va porunci
In mod insistent vom face, pentru ca sA nu socotesti a-vi stAm
ImpotrivA". fi satuieste pe domn ca, Inainte de a hotArt, s5. tinl
cumpAna dreaptA, sl judece, cAci nu este cu cale, nici nu se cuvine
A fie lipsit la barinete de turma ce i s-a Incredintat si de munca
si osteneala tineretelor.
Recunoaste cl a Indatorat casa bisericii, dar domnul s5. vadA
si sumedenia de realizAri si atunci va recunoaste, nu greseal5
In aceasta, ci bun& gospodarire......i alta, pre acéste vremi
as pohti a stiu, cine nu iaste datoriu, din citi ne fiérbem In-
tr-aceastA ticAloasa de tara? CA Intli si pre mAriia-ta te auz tot-
deauna zicind cum cA iaste datoare tara cu doao sute si mai mult
de pungi; oare acea datorie mAriia-ta o faci, au 1ntimplArile
vremii? AdevArat, IntimplArile vremii; si acéstea au adus si
pre altii si pre mine la datorie".
fu cea de a doua scrisoare, mai scurtl, dar tot atit de demnl,
trimisl la 3 februarie, 11 IncunostiinteazA pe BrIncoveanu
care lntre timp glsise rostul a trei din cele sapte pungi, cu care
era datoare Mitropolia, ca este gata s5. se retragl din scaun,
numai ca a inceteze scandaiul. Daca i se vor 1napoia zapisele
de la datornici, va face si el scrisoarea legal& de renuntare. Face
din nou apel la spiritul de dreptate al domnului pe care 41 sfl-
tuieste sa nu se pripeasa nici 4n chestiunile bisericesti, cum nu
se pripeste nici In cele ale domniei.
Constantin BrIncoveanu a renuntat la intentia de a-1 inlocui
pe Antim, dar vechea armonie dintre ei se pare c5. n-a mai fost
restabilitA. Mai mult, unii istorici afirml cl Antim ar fi luat

XXIV

www.dacoromanica.ro
parte si la sfatul Cantacuzinilor, vinovati de mazilirea i moartea
silnici a lui Brincoveanu si a feciorilor sii *.
O altá trisituri, a patriotismului mitropolitului Antim
Ivireanul s-a manifestat In raporturile sale cu Hrisant Notara,
eruditul i totodati, abuzivul patriarh al Ierusalimului. Con-
flictul cu Hrisant, anterior celui avut cu domnitorul, cici izbuc-
neste in vara anului 1710, n-a fost solutionat printr-o impicare
definitivi niciodati, dei au mai existat relatii intre ei, mai
ales de ordin tipografic.
Acesta s-a iscat datoritä pretentiilor lui Hrisant Notara,
ca m.nästirile i bisericile din Tara Romineasci, ce ajutau
bineste patriarhia Ierusalimului ministirile care erau
fnchinate), sá depindá exclusiv de Ierusalim, iar patriarhul
fie socotit deplin stipinitor atit in treburi administrative cit
religioase **. Pretentiile sale, manifestate mai ales fati de
Moldova, unde domnea din noiembrie 1709 Nicolae Mavrocordat
cu care Hrisant era vechi prieten, au fost formulate patriarhu-
lui Atanasie al Coastantinopolului. Printr-o scrisoare sinodali.,
dal& In decembrie 1709, patriarhul Constantinopolului aproba
cererea lui Hrisant. Se spunea acolo cä toate mánástirile lui
patriarhicesti i bisericile i metocurile aflitoare in eparhiile
Ungrovlahiei $i Moldovlahiei sá le aibi. dinsul (adici Hrisant,
n.n.) sub stipinirea i conducerea sa, cirmuindu-le ca si mai
Inainte, sá Insciuneze si sá scoati, pe igumeni si pe ipistati cind
pe care pofteste". Tot prin scrisoare se incuviinta ca la toate
slujbele i in toate imprejuririle si fie pomenit exclusiv patriarhul
de Ierusalim i urmasii acestuiz. si si nu se se mai pomeneasci,
Impreuná cu al sill, nici un alt nume, nici acela al ierarhului
loculur ***.

* N. Iorga, In Ist, bis. rom., II, p. 54, referindu-se la Cronica

Anotiimd. Cf. si Istoria Tdrii Ronulnegi de la octombrie 1688
pfnel la martie 1717 (Cronica Anonina), ed. intocmiti de Con-
stantin Grecescu, Buc., 1959, p. 115.
** Cf. N. Iorga, Mitropolitul Antim Ivireanul n /uptii
Ierusalimul pentru drepturile bisericii sale, In Bis. ort. rom.,
LII (1934), nr. 11-12, p. 721-725. I. Rinaureanu, <A ntim
Ivireanul> luptittor pentru ortodoxie, in Bis. ort. rom., LXXIV
(1956), p. 846-853. Alexandru Elian, Antim Ivireanul aptlriltor
al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei, In Studii
teologice, seria, II, anul XVII (1966), nr. 9-10, p. 519, 530.
*** Cf. Al. Elian, op. cit., p. 523. A se vedea i studiul aceluiasi,
Legiiturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constanti-
nopol i cu celelalte biserici ortodoxe. A. De la intemeiere pind la
1800, in Bis, ort. rom., LXXVII (1959), p. 931, nota 138.

XXV

www.dacoromanica.ro
 Atari pretentii, sanctionate de Atanasie al V-lea printr-o
scrisoare sinoda15., implinite fàxä nici o opozitie de atre mitropoli-
tul Ghedeon al Moldovei (care 1ng5.cluia cu smerenie controlul
alugkilor greci asupra averilor m5mistiresti de la Galata,
Barnovschi, Sf. Saya etc., si nu se formaliza pentru incb.lcarea
drepturilor bisericii Moldovei), nu puteau fi nici intr-un caz
acceptate de Antim i poate nici de Constantin Brincoveanu.
Conflictul poate fi legat si de divergentele de Oren care au
existat Cu sigurant5. intre Hrisant Notara si Antim Cu privire
la sapinirea turceasa: in vreme ce patriarhul Ierusalimului
slujea de emisar turcilor pentni o impAcare cu Rusia, Antim
se situa in fruntea politicii duse de boierii patrioti in vederea
scutuarii jugului otoman
Mitropolitul s-a plins patriarhului ecumenic impotriva
amestecului abuziv al lui Hrisant Notara In treburile bisericii
Tarii Romanesti, cerindu-i sà puna cap5.t unei situatii ce con-
travenea canonanelor. Nu ni s-a p5strat, din p5.cate, decit o a
doua scrisoare a lui Antim, dataa 26 decembrie 1710, ca aspuns
la dezlegarea clatä de patriarhia ecumenic5, de a restabili ordinea
autoritatea stirbia din biseric5. *. Dar cum in ea, Antim reja
in comentarii i analizeaa abuzurile lui Hrisant i ironizeaa,
cu o mrà jinete, slAbiciunile patriarhiei ecumenice, scrisoarea
amine deosebit de importana pentru noi".
Natural a in urma acestui vehement protest, imbacat In
cel mai deavirsit stil polemic si ironizind, totodaa, inconsec-
yenta i lipsa de fermitate a patriarhului de Constantinopol,
s-a ajuns la acirca legAturilor dintre Antim i invatatul Hrisant
Notara. Vreme de doi ani n-a existat intre ei nici un fel de cores-
pondent5,. Este tocmai perioada in care a avut loe i conflictul
cu Brincoveanu, cum am v5zut mai sus, cind Antim se plinge
de intrigile unor inalte fete bisericesti. S5, se fi referit numai la
Mitrofan de Nisa ? Credem mai degrab5. c5. Hrisant a avut
el un cuvint negativ de spus la adresa lui Antim i numai intelep-
ciunea lui Constantin Brincoveanu l-a mentinut pe mitropolit
in scaun.
La 1 septembrie 1712 Antim rupe acerea, scriindu-i lui
Hrisant Notara, prin vistiernicul Grigorascu, intr-o maniera

* Publicaa de N. Iorga in Documente grecegi privitoare

la istoria românilor, in Hurmuzaki, XIV, 3, p. 79-82, cu unele
greseli. Tradus5, i republicat5. de Al. Elian in Anti»: Ivireanul
aparritor al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei,
p. 526-530, dupa care ciam i noi.

XXVI

www.dacoromanica.ro
politicoasa i deferenta, dar nu si concesiva fata de hotaririle
pe care le-a luat de comun acord Cu patriarhul Constantinopolu-
lui*.
Din scrisorile schimbate intre ei pinà in august 1714** rezultà
cä supararea lui Hrisant Notara se risipea greu, dar ca Antim
a continuat sá ramina statornic in atitudine si gata cu explicatii
suplimentare **. Singurele legaturi care au mai existat intre
ei au fost de ordin tipografic, Antim fagaduind sprijin pentru
Infiintarea unei tipografii la Constantinopol i pentru prega-
brea tipografului pe care 11 gasise, in acest scop. Hrisant
intre august 1714 si martie 1716 nu ne este cunoscuta cores-
pondenta dintre ei, desi sha de presupus legaturi mai strinse
Intre cei doi carturari, cauzate de tiparirea operei lui Dositei,
Istoria patriarhilor Ierusalimului 56.
Ultima scrisoare a lui Antim catre Hrisant Notara este
datata 24 martie 1716, cind situatia mitropolitului era dintre
cele mai grele, din pricina intrigilor tesute in jurul sau si a
pirilor dusmanilor sal. Se spune acolo, dupa introducerea de
rigoare: Fiind zilele rele, necontenite banuielile i trimiterea
nesigurd, am fost siliti i faz& voie sa tac= atita vreme
sa nu da.m priciná de petrecere celor ce ne urmaresc Cu rautate
ca sa petreacá i ca miste Cu inselaciune limba contra
noastra ..."
Citeva luni mai tirziu el murea ucis din ponmca. lui Nicolae
Mavrocordat.
Dupa aceasta digresiune, pe care n-aveam totusi dreptul s-o
ocolim, sá ne intoarcem la realizarile tipografice ale tiparnitelor
lui Antim, din ultimii säi ani de viata, atit de importante prin
rolul pe care 1-au jucat in victoria definitiva a limbii romane
in biserica.
!ri anii 1711-1712, Antim fiind preocupat de chestiuni
politice si de necazuri personale ce-i amenintau scaunul mitro-
politan n-a avut ragazul i nici tihna preocuparilor tipografice.
Fará prezenta i indemnul mitropolitului, tipograful sau, Gheor-
ghe Radovici, n-a indraznit sa tipareascä nici o carte. Abia In
toamna anului 1712, tot la Tirgoviste, va imprima cel dintii

* Cf. lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 100.

** Publicate In lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 105-107,
112-113, 115-117.
*** A se vedea In special scrisoarea din 15 noiembrie 1712,
publicata In lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 105 106.
a*** Iorga-Hurmusaki, XIV, 3, p. 107.
Cf. Iorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 122.

XXVI.'

www.dacoromanica.ro
 Octoih In limba romAng, tradus de Antim Ivireanul, care a supor-
tat 0 cheltuielile de tipgrire 57. In acela0 an a mai fost imprimatg,
tot in romfine§te, o cArticia de Rugdciuni in toate zilele sdptaminii,
tot pi-in osteneala lui Gheorghe Radovici68.
Echilibrindu-se raporturile dintre domn i mitropolit, se
lArgeOe i activitatea tipografiei de la TIrgovi§te. Anul 1713
Imboggte§te cultura romAneascg. cu 5 volume 68, dintre care
nurnai unul, Maxime ale unor vechi filosofi 65, In grecqte. Printre
ele, amintim imprimarea de la TIrgovi§te. In rornfinqte, a unui
Liturghier, a cgrui tipArire, efectuatg de Gheorghe Radovici,
s-a flcut Cu cheltuiala lui Antim 61.
Este tiparitg, tot la TIrgovi0e, o noug editie a Molitvenicului
ronignesc, tradus de Antim, dupà care se vor tipgri apoi, neschim-
bate, toate numeroasele editii ale secolului XVIII *. Noua editie
románeascä stabilea victoria strAdaniilor lui Antim de a da
poporului i preotilor cea rnai cgutatä carte bisericeascg. In limba
sa. Nu va mai fi tipgritg nici o editie slavg sau greceascl a
Molitvenicului.
Nu este lipsitg de interes nici imprimarea trilingvà a unui
mic Catavasier, In slavong, roming ç1 greacg (ultima tot Cu
litere chirilice), prin strAdania aceluia0 Gheorghe Radovici,
care a tipgrit Molitvenicul §i care semneazä o prefatä dedicatA
lui Antim *.
in anul singeros 1714, cind Constantin BrIncoveanu murea
de securea gidelui la Constantinopol, Impreung cu familia sa,
victimg a intrigilor çi lgcomiei rudelor apropiate, Antim 0-a
vgzut lini§tit de treburile mitropoliei §i de tipgrituri.
La TIrgov4te, Gheorghe Radovici tipgre§te cele trei arti
din acest an, toate sub domnia lui $tefan Cantacuzino, aladar
In a doua parte a anului. Una dintre ele, Capete de poruncd,
de o importantg deosebitg., de care ne vom ocupa mai pe larg,
este In realitate o mica broprg. de 34 pagini, elaboratg de Antim
pentru educarea preotilor ***,
A doua carte este un Ceaslov slavo-ranuin ****, lar ultima
un Catavasier romlinesc . Probabil cA tirajul ambelor carti

Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 551 0 vol IV, p. 41.

N. $erbgnescu, op. oil., p. 744.
** Cf. Bibliografia romdneasca veche, IV, p. 40. N. $erb5.-
nescu, op. cit., p. 743-744.
*** Idem, I, p. 492-493. N. $erbgnescu, op. cit., p. 744-745.
Vezi textul integral in editia de fatg, p. 385 394.
**** Idem, IV, p. 42. N. $erbgnescu, op. oil., p. 745 746.
Idem, p. 41-42.

XXVIII
www.dacoromanica.ro
a fost mic, de vreme ce num5.rul exemplarelor ce ne-au parvenit
este extrem de redus 62 §i de vreme ce in anul 1715 Antim dis-
pune tiplrirea in romineste atit a Cectslovului cit si a Gala-
vasierului. Acestea stilt, de altfel, ultimele c&rti liturgice tip&rite
In romaneste prin grija i ca cheltuiala mitropolitului Antim
Ivireanul. Traditia c5.rtii romanesti, atit de inad&cinat5. In
Tara Romaneascl, mai ales in vrem ea episcopatului sAu la Rirnnic
a arhiepiscopatului Ungrovlahiei nu va mai putea fi smulsà.
Introducerea limbii romlne in biseria era abia acura definitiv
realizatk prin lupta dus5. de Antim impotriva tuturor stainilor
de limba si de aspiratiile poporului nostru 64.
Este necesar sä ne oprim, fie si numai in treack, asupra
preocuplrilor pe care le-a avut Antim Ivireanul pentru educarea
preotilor cu atit mai mult ca cit aceste preocupki nu vizeazä
numai activitatea lor sacerdotal& si duhovniceascl, ci si pe aceea
de indrum&tori ai poponilui *. Este indeobste cunoscua igrio-
ranta preotilor din veacurile trecute, in plinä orinduire feudall,
chiar in chestiuni pur bisericesti si nu odaa s-au ridicat ierarhi
InvItati din amindoul t&rile rom&nesti pentni indreptarea unei
sari de lucniri, de-a dreptul ingrijorkoare, mai ales sub aspectul
teologiei practice 65.
Antim a infierat nepriceperea i indolenta lor nu atita in
cit mai ales in cele trei brosuri tipkite special pentru
educarea preotilor.
In predica la Sdborui sfinlilor ingeri ridicindu-se impotriva
celor ce nu respect& caliatile sacerdotale ale preotilor recunoaste,
indirect, sc&derile acestora i ignoranta lor. in invajcItura biseri-
ceascd, tiplria la Tirgoviste, in noiembrie 1710 ***, o micä
brosur& de 90 pagini, dezv&luie durerea sufleteascl ce o inceara
la constatarea nepregAtirii i nestiintei preotilor 66
Pentru indreptarea acestei grele stki de lucruri, Antim a
elaborat trei brosuri (inclusiv cea tip&ritA la Rimnic in 1705),
pe care le-a difuzat tuturor preotilor, Cu dispozitia expres&

Cf. Pr. Stelian Izvoranu, Mitropolitul Antim Ivireanul

sfdluitor i indrumcItor pentru preoti si duhovnici, in Bis. ort.
rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 971-981, unde este trataape
larg aceasa chestiune i mide este clatä o bibliografie cuprinatoare.
* Cf. editia de fat5., p. 164-173.
*** Cf. Bibliografia románeasccl veche, I, p. 481. N. $erb5.-
nescu, op. cit., p. 738-739. Ca episcop de Rimnic, Antim a
tiplrit in anul 1705 Invdtaturel pe scurt pentru taina pocainlei,
care se Incadreaa in aceleasi preocupan i pastorale. Vezi mai
jos descrierea ei la p. XXXVXXXVII.

XXIX

www.dacoromanica.ro
 de a fi respectat intocmai textul lor si de a fi pbstrate ca indrep-
tare permanente in viata bisericeasa si mireneascl 67
Antim s-a ingrijit si de usurarea economia a clerului mirenesc.
Acesta titia incomparabil mai greu decit alugArii mArAstirilor,
fiind supusi foarte adeseori la 4:15.ri asemeni bimicilor. Constantin
Brincoveanu insusi, cu toatä cucemicia sa, nu s-a sfiit sl im-
puná la biruri pe preoti si diaconi. Urmasul slu insk Stefan
Cantacuzino, probabil la sugestia lui Antim, sloboade printr-un
hrisov din 26 aprilie 1714 (deci indatI dupá urcarea sa pe tron)
pe top preotii si diaconii tArii de once dajdie *.
Nu vom sarui asupra unui alt aspect al activitAtii lui Antim,
acela de gospodar al bunurilor mitropoliei. Mai mult decit la
Rimnic, Antim este pus in fata unor grele probleme administra-
tive, pe care le-a dus In conditii bune la capAt. Clci clac& Mitro-
polla avea numeroase venituri, fiind una din marile latifundiare
a tArii, avea si destule obligatii. Tuturor acestora Antim le-a
fAcut fatk A adAogat noi averi celor pe care le-a Osit la urcarea
sa in scaun, acceptind donatii de p&minturi, vii, turme si acare-
turi. Si cum el se bucura de o mare consideratie in fata plstoriti-
lor sE, aceste donatii au fost destul de numeroase **.
Pentru el personal, Antim n-a acumulat nici p&minturi,
nici bani. Tot ceca ce a realizat prin truda de 25 de ani, cit a
trAit in tara noastrk a investit in frumosul monument de arhitec-
turà din Bucuresti, MAngstirea Antim **, unde ar fi vrut sl i
se odihneascl trupul dupa trecerea la vesnicile 15.casuri" 68.
Desi Antim dorea ca mln5stirea sl fie absolut independenti
si cu toate a primul capitol al Asezdmintului este intitulat:
Pentru sd nu fie mandstirea supusd, dispozitiile sale n-au fost
respectate. La data intocmirii Afezdmintului, mlnistirea avea
multe datorii, dar Antim spera O. le plateasa cu vremea si a

* Cf. Arhivele Statului, Bucuresti, fondul Mitropoliei,

CDXCII-2.
* Pentru activitatea gospodlreasa a lui Antim ca
mitropolit a se vad5.: T. G. Bulat, Din preocupdrile gospoddresti
ale mitropolitului Antim Ivireanul, in Bis. ort. rom., LXXXIV
(1966), nr. 9-10, p. 987-996.
** Pentru mAnAstirea Antim sá se vadà: N. Ghica-Budesti,
Evolujia arhitecturii in Muntenia si in Oltenia, IV, in Buletinul
Comisiunii monumentelor istorice, XXIX (1936), p. 78-80 si
fig. 493-514; Victor Braulescu, Mitropolitul Antim, ctitor
de ldcasuri sfinte, In Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p.
817-831. Ion Nanu, Un monument istoric de arta religioasd :
ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, in Bts. ort. rom., LXXIX
(1961), nr. 3 4, p. 223 318.

XXX

www.dacoromanica.ro
degreveze Mewl de once sarcini banesti, mai ales ca donatiile
ce se faceau manAstirii cresteau. Chiar dacä ar fi murit Inainte
de plata datoriilor, urmasii lui In scaun ar fi putut acopen i treptat
sumele trebuincioase, din veniturile casei mAn5stirii. Dar ur-
masul su In scaun, Mitrofan de Nisa, fi ura prea mult ca sa-1
pciat5. ierta dupá moarte i sa-i poatá respecta testamentul,
Intocmit cu atita sfintenie, dar si cu atIta omenie. El nu avea
nici interes, nici buna-cuviinta pentru asemenea lucruri.
In primavara anului 1717 Mitrofan ja In cercetare gestiunea
mAnastirii i gasind datorii, cere patriarhiei ecumenice autorizatia
de a-i sechestra averea si a plati datoriile. Prin gramata patriar-
hall din octombrie 1717 *, acesta este autorizat sa procedeze
dupa bunul sau plac, iar manastirea cade sub oblacluirea
Mitropoliei.
Ultimul capitol al vietii lui Antim se Impleteste cu activitatea
sa politic& i patriotica dusa In anii 1714-1716, careia i-a azut
jertfa naprasnica i nemeritata. Moartea lui Brincoveanu
urcarea pe tron a lui Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului, cum
aratam mai sus, n-a schimbat nimica In viata mitropolitului.
Demult, Inca de and era episcop la RImnic, el se afla In bune
1-.)gaturi cu Cantacuzinii. $i cum ar fi putut fi altfel de vreme
ce acestia erau atit de apropiate rudenii ca Bfincoveanu ? Numai
cá Antim le-a amas atasat i atunci cind le era vAdita intentia
de a-1 Inlatura pe varul i nepotul lor.
In anii 1714-1716 el si-a v5.zut de treburile Mitropoliei,
a urmArit lucarile de Inaltare i zugavire a manastirii sale, a
Indrurnat activitatea tipografilor, inclusiv a celei de la manastirea
Antim i poate ca va fi tinut i unele didahii 79
Dar domnia lui Stefan Cantacuzino a luat sfirsit la 21 ianuarie
1716; nu s-a putut bucura decit 20 de luni de tronul cIstigat
pe cai atlt de odioase. Mai mult, in noaptea de 6 spre 7 iunie
acelasi an, tatal i fiul (stolnicul i domnul) mureau sugnimati,
ispasind astfel crima de care toate cronicile îi fac vinovati **.
Spatarul Mihai Cantacuzino, unchiul domnului i Radu Dudescu,
cumnatul sau, au avut la Adrianopol aceeasi soarta, doll& zile
mai trziu. Antim primea, In felul acesta, o dureroasa lovitura.
Si, din nefericire, nu era nici ultima i nici cea mai grea.
In urma mazilirii lui Stefan Cantacuzino, turcii se hotaasc
al nu mai Incredinteze tronul unui domn de tara, ci demnitarilor

* Cf. Hurmuzaki, XIV, 2, p. 818 821.

** Mai ales Del Chiaro vine cu preciari zguduitoare. Cf.
alria, ed. din 1718, p. 185-189.

www.dacoromanica.ro
 greci de la Constantinopol, care stApIneau si In Moldova, dui:4
hainirea lui Dimitrie Cantemir. Acelasi Nicolae Mavrocordat,
care inaugurase domniile fanariote in Moldova, este stramutat
In Tara RomAneasca, facindu-si intrarea in Bucuresti la 10 fe-
bruarie 1716 71.
Actiunea antiotomanA si antifanariota nu s-a bazat, de data
aceasta, pe o colaborare a boierifor cu Rusia, intre Sublima
Poarta s'i Imperiul moscovit fiind statornicia, deocamdata,
pacea. Cantacuzinii au stabilit legaturi cu austriecii, sperind
ca, cu ajutorul acestora, OA poata aseza pe tron, In locul lui
Nicolae Mavrocordat, pe Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban,
care trlia de mai multa. vreme In Transilvania.
Prilejul era cu atIt mai nimerit Cu cit In prirnAvara anului
1716 au reinceput ostilitatile intre turci s'i austrieci. Imperialii,
victoriosi In toate ciocnirile avute cu turcii, au pitruns si in
paque apusene ale TArii Romanesti, unde o seamá dintre boieri,
cum au fost Petru Obedeanu, vel serdar, Barbu Bra:doiu,
Bujoreanu, marele ban, boierii Bengesti, Grigore Baleanu si
multi altii au trecut de partea austriecilor, indemnindu-i sá
se lndrepte spre Bucuresti *.
Si, intr-adevar, pe la Sinta MAriia Mare, cum spune Cronica
lui Radu Popescu, o mina de soldati austrieci 72, au trecut Oltul
pe la pasul Ciineni si s-au indreptat spre Pitesti. Varnesii au
trimis in grab& scrisori la stapinire, precizind cá intentia austrieci-
lor este sá se indrepte spre Bucuresti. Aceste stiri au ajuns In
capital& a treia zi dupa. Sinta Marie" cum spune Radu Po-
pescu 73. Del Chiaro precizeaza. ca. In ziva aceea, cu o ora inainte
de apusul soarelui lumea alerga pe ulitele orasului strigind:
nemtii, nemtii" s'i ca. Nicolae Mavrocordat, inspairnIntat si-a
facut repede bagajele s'i impreuná tu familia sa s'i cu boierii
credinciosi a luat drumul Giurgiului 74. Spre miezul noptii ei
s-au oprit la Calugareni ... sa lége tabara acolo si sá sazä
piná vor mai vedea ce fac aceste catane ce turburá tara asa rau",
cum mentioneaza Cronica, favorabila, domnului, a lui Radu
Popescu 76. La plecare domnul a luat cu sine s'i pe Antim Ivirea-
nul, impotriva vointei acestuia, cu care la CalugAreni a avut
o discutie dramatica., Antim refuzind sa-1 urmeze in refugiul
sau 76. Tu timpul acestei discutii raitropolitul a fost chemat
afarl si i s-a inminat o scrisoare primitá tocmai atunci de la
Bucuresti, de la loan Abramios 77, prin care i se aducea la cunos-

* Cf. Cronica lui Radu Popescu, ed. C. Grecescu, p. 222-224.

XXXII

www.dacoromanica.ro
tinfa cd padurea de lInga Bucuresti este plina de armate austri-
ece". impartasind aceasta veste lui N. Mavrocordat, acesta
s-a pregatit imediat i cu mare spaima de drum, insistind din
nou pe linga Antim Ivireanul sa-1 Intovaraseasca i ameninfindu-1
cu grave consecinfe pentru acest refuz, Inapoierea mitropolitului
neavind alta explicafie cleat cä vrea sà unga un alt domnitor
In locul sau. Mitrofan Grigoras precizeaza ca la desparfire Antim
Ivireanul i-ar fi declarat ritos fanariotului Ali continue drumul
mai departe singur deoarece de acum Inainte nu e nimic comun
Intre el, domnul, si Tara Romaneasca" *.
intr-adevar, Mavrocordat a ajuns la Giurgiu, speriindu-i
pe turcii de acolo cu fuga sa, apoi a trecut la Rusciuc, expediin-
du-si bagajele prefioase spre Constantinopol 79. La rIndul sa.u,
Antim Ivireanul s-a lnapoiat la Bucuresti i, sigur fiind ca
Nicolae Mavrocordat nu se va mai Intoarce pe tron, 1-a uns co
domn pe Patrasco Brezoianu, marele vomic, care nefericitul
nici macar nu stia de acest lucru, nefiind de fop. **.
Dar o zi, doua., mai tirziu, lui Mavrocordat i s-a adus la
cunostinfa prin cureni trimisi din Bucuresti, ca totul n-a fost
decit o falsa alarm& i c. nici un austriac nu se ail& in vecinatatea
capitalei. Plin de minie, a adunat in graba citeva sute de turci
tatari cu care s-a intors In Bucuresti. Intimpinat de boieri
la FintIna lui Radu Voda, la intrarea In oras, acestia i-au reclamat
(ca sa scape ei) pe Patrasco Brezoianu, care a fost imediat taiat
in bucafi. Aceeasi soarta au avut-o in zilele urmatoare çi alfi
boieri de tara, potrivnici turcesti i dornnului fanariot.
Ajuns In oras, Nicolae Mavrocordat a poruncit sa fie chemat
de indata mitropolitul Antim Ivireanul. and intra la curte in
radvan, ca de obicei, ca sa se Intilneasca cu domnul spune
cronicarul Mitrofan Grigorhs soldafii turci 1-au oprit, 1-au dat
jos din radvan i smulgindu-i barba si parul capului i tirindu-1
jos, 1-au lnchis Intr-o casufa a curfii, ca s5,-0 aduca aminte de
tot ceea ce facuse ***. Odata, cu el fu inchis i loan Abramios,
predicatorul bisericii palatului ****.
Cerindu-i-se demisia, In condifiile umilitoare In care se afla
cu spectral morfii deasupra casuntefii capului sau, Antim
Ivireanul n-a schifat nici o Impotrivire. Yu local lui a fost ales
Mitrofan de Nisa, vechiul i statornicul sau dusman, protejatul

Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443. A se vedea nota 71.

** Cf. Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443.
so. Idem, p. 443; Del. Chiaro, op. cit., p. 214.
**** Del. Chiaro, op. cit., p. 214.

XXXIII

www.dacoromanica.ro
 lui Hrisant Notara si a lui Nicolae Mavrocordat ". Cum un
asemenea act trebuia ins& sanctionat si de Patriarhia ecumenica,
domnul facind sfat cu toti boierii, au trimis la Tarigrad la
patriarhul, de i-au spus toate rautatile si amestecaturile lui si
cum au facut sfaturi réle impotriva domnului si a tarii" *, acest
vadit apostat si. uneltitor" **.
Patriarhul Ieremia al 111-lea, abia urcat in scaun trecatoare
figura de Ingaduit al turcilor", cum pe veci 11 Infiereaza Nicolae
Iorga *** s-a grabit s5, raspundä neIntirziat cererii lui N. Mavro-
cordat K.
Prin gramata patriarhala, pe care o redam la note 82, mitropoli-
tul Antim Ivireanul a fost acuzat de revolutie si rascoall, ca
a intreprins mestesuguri satanicesti, cä se ocupa cu magia. S-a
f5.cut sceleratul, rev. oltant si conspirator in contra putemicii
Imparatii ... s'i s-a facut el singur demn de judecata, culpabil
si vinovat de caterisirea canonic5.".
intr-adevar, adaugam si noi, acestea au fost grelele pacate"
care au apasat batrinetele si stradaniile de o viata, ale marelui
Antim Ivireanul. Pentru aceste pacate de revoltant §i. conspirator
impotriva stapinirii turcesti amine Antim atit de venerat de
neamul romanesc.
Pentru toate aceste rele Antim Ivireanul este scos din rindul
arhiereilor si departat de mitropolia Ungrovlahiei" 88.
in locul numelui de Antim, pe care 1-a purtat ca mitropolit,
i s-a dat cel de Andrei: cu acel nume intrase In viata, Cu el una
a paraseascä viata. in timpul lecturii gramatei de caterisire
i s-a pus pe cap o tichie rosie si i s-a comunicat sentinta de depor-
tare pe viaja la manastirea Si. Ecaterina de pe muntele Sinai.
Probabil ca aceasta era sentinta data. de Patriarhia de Constanti-
nopol.
in miez de noapte, a fost pomit cu o carutä spre locul de
surghiun, escortat de citiva ostasi turci, pusi sub comanda unui
mehmendar, anume Colfescu 84, care trebuiau sa, Implineasca
porunca cumplita a singerosului fanariot. intr-adevar, pe drum
a sosit si porunca sultanului prin care era osindit la moarte ****.

* Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 226.

** Cum 11 numeste Spandonis In scrisoarea sa din 20 septem-
brie 1716. A se vedea nota 72.
*** Cf. N. Iorga, Istoria bisericii romkne, II, p. 56, dar unde
11 confunda cu Cosma al III-lea. Ieremia al III-lea a fost patriarh
de Constantinopol intre anii 1716-1726.
* Cf. Mitrofan Grigoras, op. cit., p. 443.

XXXIV

www.dacoromanica.ro
Soldatii, credinciosi lui N. Mavrocordat, 1-au omorit i i-au
aruncat trupul Intr-un afluent al Maritei, anume Tungia, care
trece prin Adrianopol i se varsa. In golful Enos din Tracia 86.
Data exacta a omorului nu se cunoaste *. Acesta a fost
savIrsit In ultima decada a lui septembrie 1716, chip& 22 ale
chid Antim semneazä in trei locuri un document de o exceppo-
nalA pentru stabilirea datei mortii sale 86.
Daca dusmanii sAi n-au avut buna siratire sa-si ascunda.
bucuria 87, poporul a primit In schimb Cu teribila consternare
vestea mortii acestui mare ierarh, pe care 11 credea ajuns la
muntele Sinai i amintirea lui nu s-a sters niciodata din sufletul
sau i nici a boierilor de tara. Asa se si explica. de ce manastirea
lui a continuat O. fie Inzestrata In anii case au urmat mortii
sale cu paminturi i acareturi si de ce i s-a dat cu evlavie numele
ctitorului.
Agitata lui viata i naprasnica-i moarte 11 iartä de tot ceea
ce ar putea apare neconforma Cu atitudinea unui prelat. antarind
Ins& ceea ce a lasat culturii rominesti i luindu-i In seama. cuvin-
tul, rostit de atitea ori intru apararea celui obidit, sIntem datori
sa-i cinstim amintirea.

In urma mortii mitropolitului Antim Ivireanul a ramas o

opera care 11 asaza Intre figurile de seam& ale poporului nostru.
El poate fi socotit ca unul dintre cei mai multilaterali
reprezentanti ai vechii noastre literaturi.
Opera tipografica a lui Antim este si accasta o opera
am urmarit-o schit1ndu-i viata, de care a fost organic legata.
Opera literara, opera originala, trebuie sectionan In doua
1. scrieri originale, tiparite In timpul vietii (inclusiv prefetele
dedicatiile unor carti imprimate In tiparnitele sale) ; 2. scrieri
ramase In manuscris i publicate foarte trziu, unele chiar
zilele noastre.
Din prima grupa fac parte cele txei brosuri elaborate de el
pentru educarea preotilor mireni. Cea mai veche dintre ele dateaza
din primul an de episcopat la RImnic si este intitulata: invapnurcl
pe scurf pentru taina pocainjii 88.
Interesul acestei lucriri este mai ales de teologie practica.
Ympartita In doua parti, bine Inchegate futre ele, carticica se

0 analiza a parerilor unor istorici la N. erbanescu,

Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 802-803.
** Cf. Del Chiaro, op. cit., p. 220 221.

www.dacoromanica.ro
ocupa totusi nu numai de educarea duhovniceasca a preotilor,
invatindu-i ce este aceea spovedanie si cum trebuie savirsita
ea, ci se adreseaza i credinciosilor, In scopul educarii lor. Ca
aceastá educatie este inteleas5. de Antim in sens pur teologic,
este cit se poate de firesc pentru vremea in care ne gasirn i pentni
calitatea sa ecleziastica. Mai interesanta decit aceste invatarainte,
pe care le intilnim si in Incepaturd invellaturd peniru ispovedanie,
inclusl. In volumul de Didahii este explicatia pe care o cla Antim
In legatura cu savirsirea pacatelor. Omul pacatuieste, zice el,
pentru cá nu stie sl citeasca ; nestiind sá citeasca nu se poate
intelepti din cartile bisericii si din Sfinta Scripturcl, singurele
care-1 pot impiedica de la pleat. De altfel, fragmentul cel mai
interesant sub raport literar al acestei brosuri, este tocmai acela
in care Ii indeamna pe pastoritii sai sa citeasca: omul care nu
stie carte se aseamana dobitoacelor si orbilor.
Urmeaza apoi un fragment de adevarata predicl, in care
vehementa cu care enumerk multimea pacatelor i indemnurile
repetate adresate cititorilor, chemati sa se smulga din multimea
rautatilor, amintesc de elocinta didahiilor. Procedeul oratoric
al repetitiei, cu atita efect folosit, de la prima piná la ultima
didahie, este prezent i aci: .. . Toata ziva béti, boriti, inlauntni
In circiume, porniti la curvii si la preacurvii de multe faun,
la nedireptati, la raniri, la cuvinte mincinoase, la ¡uraminte
strimbe, la marturii mincinoase i la hule, la ucideri, la clevete
la zavistii, la vrajbi i goniri i la alte nenumarate, cu carele
bolnavéste ticalosul nostru suflet boall de moarte ..."
Aceeasi repetitie, de o splendid& cadentl, a zice nemai-
Intilnita chiar la Antim, va incheia aceasta introducere nesepa-
rat& de fapt de restul ... Si de se va intimpla si va muri
ticalosul si nepriceputul om neispoveduit i nepoclit, mérge
In focul cel vécinic intru tritunérecul cel den afara, in viiarmele
cel neadormit, In scrisnirea dintilor, In mina diavolului i sa
lipséste de slava lui Dumnezeu, de bucuriia ingerilor, den fru-
musétele raiului, den desfatarea sfintilor, den fericita viata.
0, crestinilor, o, parintilor i fratilor, pina chid in rautate si in
pacat, piná and dormim in patul lenevirii somnul cel greu
purtatoriul de moartea pacatului? Pentru ce, pentru putinel
vin al betiii, pentru o dulceata amará a unii imputite curvii,
pentru bani care sint pamint, pentru maririle lumii, carele sint
toate necinsti, pentru mindrii i desertaciuni face pre ziditoriul
parintele nostru Dumnezeu vräjnia i ne dam pre noi de voe
vrajmasului lui Dumnezeu si al nostru diavolului, ca sa ne
munceasca fara de mill?

www.dacoromanica.ro
 Pin& cind nu ne venim In socoteala noastra? Pins. clnd ne
cercarn folosul nostru ? Pin& chid nu ne pocaim? Pin& cInd nu
ne tamaduim patimile sufletului nostru? Pinä cínd nu urim
pacatul i sä iubim bunatatea? Pentru ce atita de nemultamitor
sintem catre mIntuitoriul i facatoriul nostru de bine? ..."
Aceastä primä carticia tiparita cuprinde Invataturi redate
intr-o formá apropiatà de aceea a predicilor. Stilul, deosebit
de ingrijit, folosit In primul sau an de episcopat, 11 vom mai
Intilni In ateva cuvintari ca mitropolit ; mai ales acelea, pronun-
tate fiind voievodul de fata, poartä pecetea slrguintei pentru
fraza Inchegata, i expresiile alese.
A doua brosura, tiparita. In noiembrie 1710 de Gheorghe
Radovici, este intitulatä inväleiturei bisericeasccl la ale mai
trebuincioase i mai de folos pentru inveilatura preojilor, acum
intr-acesta chip tipelritli in sfinta Mitropolie Liz Tirgovi§te, la anul
de la Hristos 1710 ". in prefata acesteia lsi va exprima Antim
toata amaraciunea pentru lipsa de culturà a preotilor, ca
pentru ignoranta lor In rnaterie de practica bisericeasca 90.
Din punct de vedere literar lucrarea nu prezintá prea mare
interes i nu vorn starui asupra ei. Singura., prefata, reflectá
palid, calitatile polemice ale mitropolitului Antim i maiestria
frazei, atit de mult admirata In celelalte opere de catre toti
istoricii literaturii noastre medievale.
Ultima lucrare din prima grupa este intitulata Capete de
poruncil i a fost tiparita. In anul 1714. i aceasta se Inscrie intre
brosurile elaborate de Antim In acelasi scop al ridicarii nivelului
cultural al preatilor. Mai mult chiar decit celelalte, elernentele
juridice covIrsesc continutul acestei lucrari, de o real& valoare
practica 91.
Brosura a fost retiparita in anul 1775, in vremea mitropolitu-
I ui Grigorie, de catre tipograful Dirnitrie Petrovici *. Numele
lui Antim nu era pomenit nicaieri, cum nu fusese pomenit nici
la reeditarea Invcriaturii biserice0i.
Sub raport tipografic toate trei lucrarile sint modest impri-
mate: de format mic, cu aceeasi gravura, Deisis, reprodusa pe
falsa a doua a foilor de titlu i cu tiparul de o singura culoare,
neagra.".
Dintre prefetele si dedicatiile cartilor tiparite de Antim,
toate pline de elogii la adresa lui C,onstantin Br1ncoveanu, prefata
Gramaticii slavonefti, tiparita la Snagov In 1697 iese din comun

Cf. Bibliografia romdneascd veche, II, P. 210-211.

www.dacoromanica.ro
prin prezentarea pe care o face acestui bun fruct", cum numeste
el cartea. Gramatica este pentru scris si citire, ceea ce este sufletul
pentru trup si sarea in mincare. Clci precum corpul fArl de
suflet mort este, precum soarele f5x5. de lumin5. nu lumineazä
si precum mtncarea nu e p15.cutä f5x5. de sare, tot asa e si cetirea
san scrierea gr5. gramatici conducItoare". Rind pe rind sint
definite apoi ortografia, etimologia, sintaxa si prosodia cea
.f.5.c.5.toare de versuri" *.
Adresindu-se domnului ti aduce elogii pentru infiintarea
scolii de slavonie pentru copiii de virst.5. fraged5." 0, rugtndu-se,
totodat5 pentru Indelungata viati si pentru sInAtatea si feri-
cirea sa.
CalitAtile literare ale lui Antim se v5.desc si in dedicatia la
Noul Testament, tiplrit5. la Bucuresti in 1703. Fraza minuitä
aci, aminteste de stilul oratoric propriu didahiilor, cu bogatia
comparatiilor, si a repetitiilor, cu muzicalitatea frazei, attt
de indagit.ä de toti cunosatorii autentici ai vechiului cuvtnt
romanesc: intoarce-se pururea magnitul atrá polus; zboarä
spre inlltime focul, pleacl-se in sinul plmintului piatra ; aleargä
apele in bratele mIrii si In scurte cuvinte, toate lucrurile atr5.
chendrul lor A pleacl".
Prefata atre cititori din Vielile paralete de Plutarh, pline
de elogii la adresa fiilor lui Constantim BrIncoveanu si mai ales
a lui Constantin, traducltorul, trkleazi raporturile de oarecare
intimitate Cu domnul si curtea sa, de vreme ce l-a felicitat pe
voievod pentru calitItile feciorului slu: ... MArturisesc, in
adevIr, cä indatá ce am citit-o, am fericit pe prealuminatul nostru
domn (sublinierea noastr5.), c5. 1ntre alte haruri d5ruite de
Dumnezeu, i-a hArIzit Dumnezeu preaingltimii-sale si fii, carii
pentru proa marea lor virtute prematurâ slut rivniti in lume si
invidiati ..." **. Anul tirdririi Paralelelor lui Plutarh este de
Bidet anul premergAtor ridicArii lui Antim la rangul de arhiereu,
Cu voia si, poate, indemnul lui Constantin Brincoveanu.
Dacä opera tipAritä a mitropolitului Antim Ivireanul se
reduce la trei brosuri, toate elaborate in intentia ridiarit clerului,
opera manuscrisä pe care, probabil, nici n-avea intentia sâ o
tiplreascä vreodat.5., este mult mai pretioasâ si cuprinde: Didaki-
ile, Cronograful austral 0 kezdmintul mandstirii Antimm.

Vezi editia de fat5., p. 402-404.

** Vezi editia de fatl, p. 409.

www.dacoromanica.ro
 Cea mai veche dintre ele, datatg. 1 iulie 1709 95 este intitulatg:
Chipurile V echiului oi Noului Testament, adecd obrazele oamenilor
celar vestili ce sd afld in Sfinta Scripturd", in Biblie" Fi in
Evanghelie" e... §i era 0.mi-a blagocestivului domn Con-
stantin Brincoveanu spre semn de dragoste adevgratg", cum
declarg Antim In titlu.
Istorie prescurtaa a lumii vechi, in care elementele de istorie
s'i genealogie biblioá se amestecá si cu elemente de istorie greco-
romang, Chipurile V echiului ,si Noului Testament ti mgresc
considerabil valoarea culturalg Cu numgrul impresionant de
imagini peste 500 executate de mina lui Antim, sau a
unui zugrav de profesie, legate intre ele prin fisii asemeni unui
arbore genealogic. De altfel lucrarea este cunoscutá si sub denu-
mirea de Arborele genealogic a lui lisus Hristos sau Rodoslovie
(pe care o foloseste insusi Antim in prefatg), pentru cá fisia
centralg este ocupatá de portretele stamosilor lui Hristos**,
urcind ping la Adam**.
Simplificind elementele de descriere folosite in studiul nostru,
amintim cg. opera Cronograful austrat incepe cu f. 4., ocupatá
In intregime de text, asezat In lungimea manuscrisului s'i care
este intitulat: Povestire pre scurt pentru zidirea lui Adam. De
la aceastá primg paginá si piná la sfirsitul operei constatam
eh autorul ei, in spetg. Antim, n-a folosit nurnai datele furnizate
de Biblie, ci mai ales textul Cronografelor 97, numeroase lucrgri
de istorie si chiar traditia popularg si operele apocrife, privitoare
la Vechiul Testament mai ales.
De la f. 4 incepe ilustrarea manuscrisului, iar textul va fi
asezat de obicei pe douá coloane, in 15.timea codicelui, fiecare
coloang continuindu-si textul pe coloana corespunzgtoare a
paginii urmgtoare 98.
Textul incepe, cum argtam mai sus, la f. 4 cu o Povestire
pre scurt pentru zidirea /ui Adam, care ne transmite astfel Iegenda
lemnului crucii intratg in literatura noastrg popularg: Pre
acest Sith zic unii, cum al-au trimis Adam cind s-au boIngvit,
A meargg in raiu, sg-i aducá din lemnul vietii; dará nu i s-au
dat voe, ci numai i-au dat ingerul lernn de finic. $i and s-au
intors inapoi au ggsit pre Adam mort si au sklit lemnul acela
la mormintul lui Adam, de spre cap, carele s-au Rout copaci
mare. Si dupá acéia, zic istoriile, 0.-1 fie pus Solomon la lucrul

* Vezi titlul intreg la p. 241.

** Dupá genealogia evanghelistilor Matei si Luca.

XIX

www.dacoromanica.ro
 curtilor lui ce au flcut, pre carele zic O. se fie rAstignit i Hristos.
(IarA eu nu o tiu sl fie aceasta adevAratl.)" *
Pe pagina urmAtoare este inseratl legenda dupl care Adam
si Eva au depilas moartea lui Avel timp de 100 de ani, la local
ce s1 chiama pin& acum Valea lacramilor, care iaste aproape
de Evron".
In sfirsit, legenda prorocirii sibilei, pe care ne-au transmis-o
patine texte vechi este prinsA si ea la fila 21, coloana II **.
Din punct de vedere literar Chipurile Vechiului Noului
Testament se caracterizeaa prin dominarea stilului epic. De
la un caplt la celllalt al operei sint povestite sumar evenimente
din istoria biblicá sau profanA, luate din cronografe. Limba
acestor povestiri este aceea a cronicilor, fermecAtoare i curatA.
',Noe . apropiindu-s1 Potopul, au Intrat In corabiia ce fAcuse
din Porunca lui Dumnezeu $i dupl acéia, desfAcIndu-se
toate izvoarAle apelor i deschizindu-se jghiaburile ceriului,
au ploat 40 de zile si 40 de nopti. Si s-au traltat apa In sus de
15 coti de cit .toti muntii cei Inalti, cavil era supt ceriu Si
au murit tot trupul cel ce mica pre plmint i toate cite au suflare
de viatA" **:
RemarcabilA este capacitatea lui Antan de a rezuma, In
citeva propozitiuni, esentialul unor povestiri redate In Biblie
sau cronografe In multe pagini, cum este aceea a vietii legendaru-
lui Samson ****.
Cucerirea Ierusalimului de atre Nabucodonosor, pentru
multele plcate ale lui Sedechia, nu scapl condeiului de cronicar
al lui Antim: Si puse ImpAratul Navuhodonosor pre Sedechia,
fratele lui Eliachim, ImpArat preste luda si preste Ierusalim. $i
era Sedechia de 21 de ani chid au inceput a ImpArAti. Si ImpArAti
am 11, fAcInd viclesug tnaintea lui Dumnezeu si nu sel ruina
de:c5.trA fata Ieremiei prorocului, carele 11 certa pentru autAtile
ce fAcea, ci 1-au bAgat in temnitl. $i, trimitInd ImpAratul Nava-
hodonosor soli la Sedechia ca sl-s dea birul, precum le-a fost
legAtura, i-au intors inclArlt, la impAratul, deserti i infruntati.
Miniindu-sl, drept ac6ia, Navuhodonosor, s-au dus asupra
Ierusalimului Cu toatA putéria lui i luind toate odoarAle beséricii,
clte au gAsit si ale impAratului, le-au dus cu sine-s la Vavilcrn.

Cf. N. Cartojan, Cdrlile populare in literatura ronattescd,

I, Bucuresti, 1929, P. 122-136.
** Cf. editia de fatA, p. 316.
** Idem, p. 251.
11.*** Ident, p. 271.

XL

www.dacoromanica.ro
 i ame Navuzardan, stolnicul Implratului Navuhodonosor,
besérica. lui Dumnezeu. Si te Imphatul pro feciorii lui Sedechie
Inaintea lui, iarä pre el, orbindu-1, 11 duse la Vavilon. Si, esind
Ieremia din temnit.I., s-au dus frnpreunä cu norodul, lar Sedechia
.cu rea moarte s-au sfirsit In Vavilon, crApIndu-i pIntecele"
(f. 16, col. I) *
In sfirsit, stilul sobru si concis de care aminteam, poate fi
exemplificat si de povestirea nasterii lui Cirus, ImEdratul persilor,
xedatb. la f. 16V, coloana II **.
Ocupindu-ne In treaat de izvoarele folosite de Antim la
alatuirea textului, mentionlm, o datá mai mult, a. Biblia n-a
lost singura carte care a stat la Indemlna sa, pentru a aminti
oameni s'i fapte din lumea veche. Alkturi de Biblie s-a folosit
de cronografe, precum s'i de scrierile unor mari istorici si filozofi
antici. Asa se explica prezenta unor date In manuscrisul lui
Antim, pe care numai cronografele" ni le dau, precum si foarte
numeroasele trimiteri si aluzii la istoricii s'i filozofii la care ne
vom referi mai jos si pe care Incearcá s5.-i puná de acord cu
.evenimente mentionate In Biblie.
Desprindem a Zoroastru a aflat mestesugul vajii" In
-vremea lui Thara, taal lui Avram (f. 7, col. II), a. In vremea
lui Avimeleh a f5.cut Palamed slove elinilor" (f. 10, col. II,
<turd ce, la f. 4, atribuie prima scriere pe p5.mint lui Enoch),
lar In vremea lui lair a izvodit Carmentie slove latinilor" (f. 10,
.col. I). Tot el pretinde a In vremea lui Thola Implatea la
Troada Priamos, leat 3959 (f. 10, col. II), care Troadá a fost
luatà la leat 4033" (f. 11, col. II). Este stabilia vremea clad
s-au rinduit de elini num5.rul anilor care se chiam5. Olimbios"
.clnd s-a n5scut Romil" si s-au Inceput Roma" (f. 14, col. I).
Pe vremea lui Olofern avea cinste Sofoclis si Euripidis, poeticii",
lar In vremea lui Zorobabel a trgit Darie, feciorul lui Istaspu"
4i Platon filosoful" (f. 17, col. fi), la care a InvItat Aristotel
(f. 18, col. II). Mt priveste istoria Greciei si a Romei, multe
din am6muntele pe care le rein In text nu slat IntIlnite In Cdrlile
Macabeilor din V echiul Testament, In care este redati istoria
poporului evreu din epoca corespunzgtoare si din timpul ocupatiei
roman° In Palestina, ci In cronografe. Astfel ne vorbeste despre
Alexandru Macedon, despre ocuparea. Greciei si a Egiptului de
.a.tre romani, de primul triumvirat si de luptele dintre triumviri

a Cf. editia de fatX, p. 300.

** Idem, p. 296-297.

XLI

www.dacoromanica.ro
 (aminteste de regimul politic al Romei de la Intemeiere pina.
la Imperiu, f. 20, col. I), de Octavian August si de Tiberiu s.
Cele dota surse importante pentru cercetarea poporului
iudeu, istoriile lui Josephus Flavius i Philon *** sint foarte
des citate, precum i geograful lumii vechi, Strabon.
Antim ne d numeroase elemente de cronologie, preciend
diferentierile dintre anal solar si cel lunar, cum face, spre
la f. 5, coloana II. Tot el stabileste vremea clnd s-au petrecut
anumite evenimente de seaml, folosind era bizantina.
Conceptia istorica a lui Antim nu putea iesi din granitele
idealismului epocii sale. Istoria popoarelor se confundä si la
el, ca la toti cronicarii, cu istoria stApInitorilor acestor popoare.
Exploatarea, pe care o va sublinia In predicile sale, nu este
nicaieri mentionata In Chipurile Vechiului ,si Nou/ui Testament
neajunsurile oamenilor si ale popoarelor sint pedepse trimise
de Dumnezeu pentru pacatele lor. CIt priveste critica izvoarelor,
aceasta se reduce la constatarea deosebirilor dintre carpe istorice
ale Vechiului Testament si alte lucrari consultate, cum face
spre pildä la f. 16, coloana I: In vrémea acestui Sedechia s-au
sf1rsit Imparatiia Iudei, caré a tinut 514 ani si 4 luni si 8 zile,
dupä cum zice Iosif istoricul; lar din Cartea Imparatiilor nu sa
aduna mai multi declt ani 500 ****.
Textul rambla totusi viu, atragator, original, adevArat
monument al epicii medievale romanesti 100
Unii istorici, printre care si N. Iorga, au insistat pentru
obtinerea unei copii, chipa manuscrisul atIt de tIrziu. descoperit
de Stefan Berechet. Izbucnirea primului razboi mondial a Impiede-
cat realizarea acestui deziderat, dar paguba nu a fost totusi
de neinlocuit. i aceasta din pricina faptului ca In tara se mai
aflau doul copii, necunoscute atunci, realizate una la mijlocul
veacului al XVIII-lea, a doua In anul 1847, al caror text 11 redam
In variantele originalului "I.

Ca raitropolit, Antim Ivireanul a Inzestrat cultura romAneasca

cu cea mai limita expresie a cuvfntului rostit pina la acea data,
elaborind nemuritoarele Didahii, opera care 11 aseza printre
cei mai mari oratori bisericesti ai tuturor timpurilor. PredicInd

Cf. editia de fata, p. 314-318.

* Josephus Flavius, Opera ... de antiquitatibus judaicis,
/ibri XX, Francfurt, 1617, 879 p.
Philonis Judaei, Opera exegetica in libros Mosis
Antverpiae, 1614, 811 p.
**** Cf. editia de Uta, p. 297.

XLII

www.dacoromanica.ro
In romOneate, %TO s i se tipAreasa opera in timpul
arunelndu-se urgia tuturor rOutAtilor asupra muncii sale, pus.i.
In slujba TArii RomOneati, Didahiile n-au putut avea soarta
predicilor contemporanilor al din Apus: Bossuet, Bourdaloue,
Fléchier, Massillon, Ifie Miniat, deai nu stilt cu nimic inferioare
acestora. CunoscAtor al vietii sociale romineati, In toate adinci-
mile ei, Antim va prinde aceste realitAti In formele neIntrecute
ale Didahiilor i nu va cruta nici domn, nici clas1 boiereasel,
nici negustorime de plcatele pe care el, mai bine deeft oricine,
le cunoatea. Inlocuieate In felul acesta vechea cazanie, tradu-
.cere corect prins.i. In limba romineascA, de un Coresi i de
un Varlaam, dar totuai traducere Cu o °pea originall, menitO
el fie simtitl de ascultAtori tocmai prin viata pe care i-o clAdeau
:aceste realiati.
Antim Ivireanul n-a fast primul orator In limba romani.
tnainte de el s-au tinut omilii la Ingroplciuni, se vor fi tinut
discursuri la diferite ImprejurAri din viata oamenilor (cununii,
botezuri, cumetrii), se vor fi pronuntat oratii, mai mult san
mai putin dezvoltate, la urari pe tron, aniversOri, diverse alte
-sArbAtoriri. Foarte putine au ajuns Insá pfril la noi. tinul dintre
ele dateazA din anul 1639 ai este un discurs funebru rostit la
ingropAciunea Sofroniei Ciogole 4'. Cele mai multe s-au risipit,
-nefiind cine sl le prindl In forma materiall a scrisului ai mai
putin In aceea a tiparului.
Antim trlieate tntr-o epoa de mare Inflorire a oratoriei
Teligioase rAsiritene: Hrisant Notara era cunoscut ca un remarca-
bil predicator ; Gheorghe Maiota i loan Abramios, predicatori
la curtea lui Brincoveanu, se bucurau i ei de aprecien i elogioase.
Cft despre Ilie Miniat, predicator la biserica greceasa din Venetia
era socotit ca un roan Gurl-de-Aur al secolului al XVIII-lea.
Predicile acestora, fArá deosebire, ignoran Ins& realitatea dure-
Toasl din jurul lor. Nici unul dintre ei nu era legat In vreun fel
de auditori, nu se simtea rispunzAtor In vrenn fel de viata
pOstoritilor sAi. Antim ins& ta.1 subliniazi singur obligatiile pe
.care le are si rOspunderile morale ce apOsau asupra umerilor
sAi, ai nu odatA.
Opera lui oratoriel se compune din 28 de predici, pronuntate
In timpul domniilor lui Constantin BrIncoveanu ai Stefan Canta-
cuzino. Raporturile sale cu Nicolae Mavrecordat, foarte Incor-
date, ne fac sA credem cA. In timpul domniei acestuia, Antim

* Cf. I. Mann, Catalogul tnanuscriptelor romdtse,sti, I,

Ducureqti, 1907, p. 375.

XLIII
www.dacoromanica.ro
 Ivireanul n-a tinut nici o didahie, cu exceptia Cuvintului
invalcitura asupra omului mort * pronuntat, se pare, la moartea
&mainel Pulcheria Mavrocordat, in timpul slujbei Ingrop&ciunii,
oficiaa la Mitropolie12.
La ateste 28 didahii tinute la sàrbitori mar, manuscrisele
cunoscute mai cuprind sapte predici ocazionale: una la urcarea
In scaun, deja analizaa, trei cuvintAri funebre, un cuvint la
parastas i doul cuvinari (mai degrab5. InvAt5.turi) la spove-
danie.
Manuscrisele mai cuprind, f5xà deosebire de vremea In care
au fost copiate si cele douà aparàri trimise lui Constantin Brin-
coveanu In anul 1712 si de care ne-am folosit, in parte, la schitarea
biografiei lui Antim.
Inainte de a Incerca o analizà succintá istorico-litearl a
operei de apetenie a lui Antim se iveste o Intrebare elementar5.:
cum ni s-au transmis didahiile, stiut fiind cl ele au fost rostite
c5. phi& ast&zi nu se cunoaste un manuscris original al lui
Antim? PArerea celor care s-au ocupat de opera lui Antim este
unanimá in aprecierea c5, acesta si-a alcAtuit predicile In scris,
le-a retinut In memorie i le-a pronuntat In fata credinciosilor
de elia, prezenti la biserica llitropoliei. Este greu de admis
prezenta tahigrafilor la noi, care ar fi Inregistrat didahiile In
momentul pronuntarii lor i le-ar fi dictat apoi copistilor **.
De altfel circulatia rnanuscrisb. a didahiilor a fost destul de
restrIns5.. Operl a unui mitropolit, scos din scaun pentru abateni
grave de la canoane (printre care i vrAjitoria, cum am vlzut
In actul de caterisire), aceasta nu putea fi Inabatisatà cu prea
mare c6.1durá de slujitorii altarelor, ce trebuiau al respecte
legislatia bisericeascA.
Cele trei copii manuscrise, p5strate In colectiile Academiei,
au fost publicate, printr-o ciudat.1 Inatimplare, la data chaca au
fost descoperite.
Cea mai noul dintre ele, copia din 1781, a arhimandritului
Grigorie Deleanu, a fost descoperia de episcopul Melhisedec
al Romanului In 1886 ***, clnd au fost publicate pentru prima
oar5. Didahiile

Cf. editia de fat5., p. 188-192.

Cum se petreceau lucrurile In Apus. Cf. Dan Simonescu,
Antim Ivireanul scriitorul, in Analele Academiei R. S. Romania,
C (1966), p. 666.
** Cf. Analele A cademiei Rotnane, s. II, t. VIII (1885-1886),
p. 80-81.

XLIV

www.dacoromanica.ro
 A doua copie manuscrisa se pastreaza sub nr. 549 * §i a
sttrnit mare interes la data descoperirii sale de catre Constantin
Erbiceanu, In vara anului 1887. Pe ling& cele 28 didahii, doul
IntImpinari catre domn si un Guying pentru pocelinid pe care
le-am IntlInit In manuscrisul copiat de arhimandritul Grigorie
Deleanu, copia aceasta mai cuprinde trei cuvIntari la Ingropa-
ciune si o Invataturä la spovedanie
Ultimul manuscris pastrat In colectiiile Academiei, asupra
camia vom starui mai mult intrucit constituie textul de baza
al eclitiei de fata, a fost descoperit de noi In primavara anului
1958 **. fnregistrat sub nr. 3.460, el are 213 file de dimensiuni
20 x 15 cm *** si a fost copiat de catre Efrem gramaticul In
anii 1722-1725, asadar la numai cltiva ani de la moartea marelui
mitropolit. Foarte apropiat ca grafie i omamentatie de pseudo-
autograful Antim (ms. 549), care este copiat dupa textul lui
Efrem, manuscrisul a fost rgu Intretinut pinä la intrarea lui
In patrimoniul Academiei, avind primele Foul foi distruse, in
mare parte, de umezeall.
Aceasta a Ingreunat i identificarea manuscrisului, caci
predica la insclunare, dupa care s-ar fi putut usor recunoaste
opera lui Antim (In lipsa titlului) este rupta In lungime pe doua
treimi din suprafata ei. A doua predica are si ea distruse primele
file pe o txeime din suprafata, iar f. 11-54, chiar daca nu au
lipsuri In text, slut uzate peste masura. Succesiunea este identicá
Cu cea a manuscrisului 549, copiat de altfel, dupa acest manu-
scris 3.4601°5.
Dar cine a fost primul posesor al manuscrisului, pentru care
a fost copiat de catre Efrem gramaticul? Popa Stanciul era
paroh la Eiserica Tuturor Sfintilor, cum se numea manastirea.
Antim In vremea aceea si este cunoscut ca unul din cei mai
remarcabili dasc51i (adica profesori) i copisti de numeroase ma-
nuscrise ****. Este de presupus ca. originalul Didahiilor, pierdut
astazi, a fost gasit In biblioteca manastirii Antim, de catre popa
Stanciul, care I-a Incredintat spre copiere ucenicului sau In ale
scrisului, gramaticul Efrem.

* Cf. I. Diana si R. Caracas, Catalogul manuscriselor romii-

nefti, II, p. 300. 0 cercetare mai amanuntita a manuscrisului,
in Antim Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, P. 42-47.
O descriere sumara la G. Strempel, copi,sti de manuscrise
ron4ne0... I, p. 62-63.
*** Acestea stilt dimensiunile aproximative ale tuturor
manuscriselor de Didahii pe care le cunoastem.
*** Cf. G. $trempel, copifti ... I, p. 224-227.

XLV

www.dacoromanica.ro
 Asadar, dupa opinia noastra, intre originalul lui Antim
si textul folosit de noi ca text de baza n-a existat nici un alt
intermediar "e.
Al patrulea manuscris folosit de noi In editia de fall, care
poarta sigla N, se pastreazi la Craiova, In colectiile Bibliotecii
judetene, sub nr. 67. El dateaz& de la mijlocul veacului al XVIII-
lea si este copiat In cursiva specifica scolilor de gramatici de la
Bucuresti 107.
Manuscrisul, asa fragmentar cum se pastreaza, este pretios
pentru circulatia operei lui Antim, chiar dad, sub raport lingvistic
nu are deosebiri prea mari fat& de celelalte doua. Credem cä a
fost copiat dupa manuscrisul de la Caldarusani (ms. 549), al
carui scris si ornamentatii Incearcl sa le imite.
Pe ling& aceste patru manuscrise am mai avut prilejul sa
vedem, far& O. le puteam Ins& cerceta amanuntit, alte don&
manuscrise, care nu aduceau Ins& nimic fatA de textele de mai
sus. Unul a fost oferit spre cumparase Bibliotecii Academiei
In anul 1958, fad. O. fi fost ins& achizitionat. Era o copie din
jurul anului 1780, de dimensiuni egale cu cele de mai sus. Al
doilea, datind din primul deceniu al veacului trecut, cu lipsuri
la inceput si la sfirsit s'i pistrat tot In depozit particular, ne-a
fost semnalat de cunoscutul cercetAtor din Iasi, Paul Mihail.
In sill-sit, In ms. 1.244 al Academiei *, inserat printre site
Cazanii copiate la inceputul sec. XIX, se ail& si. Giant de
invrlialurel la na,sterea domnului nostru Iisus Hristos in.
Filiatiunea manuscriselor, dat fiind numarul lor restrins
nu este foarte greu de stabilit. Pentru copia lui Grigorie Deleanu
(manuscrisul 524), In care mina ieromonahului a intervenit nu
numai in orinduirea predicilor, ci §i In text, nu putem stabili
care din copiile anterioare anului 1781 i-au slujit de model. Cit
priveste manuscrisul 549 (manuscrisul descoperit de C. Erbi-
ceanu la manastirea Caldirusani), acesta a fost copiat dup&
textul lui Efrem gramaticul (ms. 3.460) *0. Manuscrisul frag-
mentar de la Craiova a fost lucrat dup& copia de la manAstirea
Caldarusani, dupa cum rezulta din compararea ambelor texte.
0 alta problem& pe care am incercat sa o elucidam si ca alt

* Cf. G. Strempel Fl. Moisil L. Stoianovici, Calalogul

manuscriselor romdnesli, vol. IV, Bucuresti, 1967, P. 355. Textul
predicii se afla In editia de fata la p. 194-202.
** Cf. Anti»; Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, p. 50-51
ande este argumentata pe larg afirmalia copierii ms. 549 dup&
ms. 3.460.

XLVI

www.dacoromanica.ro
prilej * este aceea a izvoarelor de inspiratie folosite de Antim
Ivireanul la alcituirea operei sale oratorice. Dupi cum toti
istoricii literari, de la C. Erbiceanu incoace, au acceptat, fill.
control, afirmatia acestuia, conform cireia manuscrisul de la
Cildirusani ar fi fost autograful mitropolitului, tot asa majori-
tatea istoricilor literari au Imbritisat teoriile emise de episcopul
Melhisedec 1" (dupi. care Antim ar fi fost puternic influentat
In opera sa de marele predicator grec de la Venetia, Ilie Miniat)
si de N. Iorga 11° (clop& care Hrisant Notara ax fi fost modelul
mitropolitului Antim), Uri si cerceteze adevirul acestor
teorii.
Antim Ivireanul n-a putut cunoaste In tntregime opera lui
Ilie Miniat (1669-1714) desi a fost contemporan cu el, pentru
cä aceasta a fost tipariti la Leipzig abia In anul 1718, adici la
doi ani dupi moartea sa. Este drept ci Antim ar fi putut cunoaste
parte din predicile lui Ilie Miniat prin copiite manuscrise ce i-ar
fi putut parveni din Italia prin intermediul cilitorilor, sau a
lui loan Abramios, viitorul predicator al curtii. Tncercirile pe
care le-am Intreprins de a descoperi In colectiile Academiei si in
alte depozite de manuscrise vreo copie contemporani din predicile
lui Ilie Miniat, care ar fi putut servi ca model lui Antim, au
rimas Hsi rezultat. Yu sftrsit, din investigatiile personale acute
In opera lui Ilie Miniat, de a descoperi sursele de inspiratie ale
marelui nostru predicator conchidem ci Antim Ivireanul nu
s-a inspirat din predicile acestuia.
at priveste afirmatia lui N. Iorga, neargumentati, ea se
explici prin aceea c5. marele nostru istoric, cunoscInd vechile
legituri dintre cei doi arturari, va fi socotit ca fatali o influenti
a lui Hrisant asupra lui Antim In materie de omiletici, fix& si
observe cit de personale si cit de mult erau legate didahiile
mitropolitului Antim de realititile sociale din tare noastri.
Pentru un teolog invitat, cum s-a dovedit a fi Antim chiar
lnainte de a fi fost numit episcop si mitropolit, izvoarele sale
de inspire* nu trebuie ciutate In scrierile unor contemporani,
de loc superiori lui, ci In scrierile clasice ale crestinismului si in
operele comentatorilor acestor scrieri, nu mai putin clasice.
Remarcabil cunoscitor al antichititii, cum am vizut In
Chipurile Vechiului fi Noului Testament, Antim s-a folosit
deseori In didahiile sale de artile Vechiului Testament si rare
slat acele cirti ale Legii vechi pe care si nu le citeze Ili.

* Li introducerea la editia Predici, p. 51-52.

XLVII
www.dacoromanica.ro
 Natural cl sInt amintite si Evangheliile sinoptice, Evanghelia
lui loan, Faptele apostolilor §i Scrisorile sobornice,sti, ale azor
pericope le foloseste adesea drept motive omiletice.
In afaxa artilor biblice Antim se foloseste de operele unor
teologi si comentatori ai V echiului §i Noului Testament cum sInt:
Atanasie cel Mare, Dionisie Areopaghitul, Grigorie Bogoslovul,
Efrem Sirul, Vasile cel Mare, Theofilact arhiepiscopul Bulgariei,
Eusebiu de Cezareea, loan Damaschinul si foarte des loan
Gura de Aur.
Antim foloseste scrierile acestor Invatati teologi numai pentru
Inarirea argumenarilor sale. El nu-i compileaz5. si nici m5.car
nu le Imprumutä ideile.
in afara scrierilor asa numite canonice, adia admise de
biseria, Antim s-a folosit In alatuirea predicilor si de unele
texte apocrife, necanonice, asa cum am constatat si mai sus,
clnd ne-am ocupat de opera daruit5. lui BrIncoveanu 112.
Antim Ivireanul nu s-a rezumat In omiliile pe care le-a pro-
nuntat (cel mai adesea, In fata unui public ales, cu o subti1á
culturS clasia greceascä si roman5.) la argumente exclusiv
teologice. CunoscAtor al filozofiei grecesti, al mitologiei si
istoriei greco-romane, el va face aluzie la personalitAti ale aror
opere nu-i erau de loe strAine. ii pomeneste pe Anaxagoras,
Aristotel, Democrit, Anaximandru * (este drept, combltindu-le
p5xerile asupra cauzelor cutremurelor, pentru cä nu-1 arainteau
pe Dumnezeu caree iaste pricina cea dintli"), citeaz5, celebra}
aforism al lui Socrate: cunoaste-te pe tine Insuti" **, aminteste
de Hesiod ***, de Artaxerxes **** (Imp5zatul persan Inaintea
cAruia, zice Antim, nu-i era Ingaduit nimlnui s5. apari Imbracat
In sac), de Alexandru Macedon s'i de multi altii m.
Antim Tvireanul era un bun cunosator al literaturii populare
pe care o foloseste uneori la ilustrarea ideilor sale si mai ales In
comparatiile cu care !si Impodobeste elocinta. In predica la
Bogoiavlenie (adic.I. la Boboteaz5.), Antim Isi Indeamn5. plstoritii
A. frecventeze bisericile si mai ales a Impart.5..seascá celor de
acas5. din Inv45.turile apfitate acolo. Ei trebuie sá procedeze
aidoma ariciului din Fiziolog, care, aturIndu-se de struguri,

* Cf. editia de fat5 p. 175.

* in Cutant de invaldturli la Dumineca llsatului sec de
brina, una din cele mai frumoase s'i mai vehemente didahii
Cf. editia de fat5., p. 104.
*** in predica la Sf. Constantin si Elena. Cf. editia de fat5.
p. 86.
.0*** Cf. editia de fat5., p. 11.

XLVIII

www.dacoromanica.ro
duce In spate si puilor hrana de care au nevoie: chui ;sins
de la besérica sa nu e,sim deFarti, ci sa facem cum face ariciul
dupa ce mérge la vie,intii sa satura el de struguri ,si apoi scuturtg
vita de cad broboanele jos Fi sa tavdliFte pre dfnsele de a infig fu
ghimpii /ui fi duce Fi puilor (subl. noastrg) "*
Cuvintul de invapitura asupra omului mort, cuvint rostit
dup& at se pare la ingropaciunea doamnei Pulcheria, sotia lui
N. Mavrocordat (sau la moartea unei fiice a lui Constantin
Brincoveanu?), splendid cuvint de mingliere, In care filozofia
paging. a elogiului mortii vine sg Intareascá resemnarea. cresti-
neasca In fata implacabilei legi a naturii, Antim aminteste de
pasarea Phgnix, intratg i ea In vechea noastrg literatura
popularg: O pasare, ce sg numéste finix, de ce sá sgvirsa,ste
flede vréme de aceia mai mult ii adaoge zilele vietli lui, pentru
cad moartea li Inoiaste viata da.ruiaste ani mai multi. Deci
aceasta cocoang, de ar fi murit pentru ca sa se sgvirseasck ar
fi fost vrédnic de plins sfIrsitul ei, pentru cgci s-ar fi pierdut
un chip minunat ca acesta al darurilor si al bungtatilor. Dar&
de vréme ce s-au sgvirsit pentru ca sg. traiasca, In vici, pentra
ea sa. se bucure, Impreuna cu Ingerii, pentru ca sa. se I:tact-5 de
a doa ora, In ceriu, ca finixul, ce trebuesc lacrgmele? "**
In sfirsit, aluziile pe care le face la scorpie, la ngpirca, la
iarba de vindecare si la tiriacul, carele iaste impotriva veninu-
lui" *** vadesc pe Antim i ca pe un cunoscator al medicinii
populare.
Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul reflecta., nu o data,
starea economic& i politic& a Tarii Románesti, dependent.%
atit de dureros simtita de el, de Poarta Otomana. De la predica
la Inscaunare si ping la sfirsitul zilelor sale, el n-a incetat s&
ridice cuvintul compatimind tara, poporul, pentru aceasta
teribila. opresiune. Turma asupra cgreia este chemat sA. pasto-
reasca spune el In cuvintul din ziva alegerii ca mitropolit
are marele merit de a-si fi pastrat dreapta credint& curata
nespurcatl, Cu toate ca. este inconjurata. i ingraditg nitre
hotarale celor striini de fel i impresurati de atIta nevoi
sclrbe ce vin totdeauna, neincetat, de la cei ce stgpinesc pamIntul
acesta ..." ****

Cf. editia de fata, p. 73.

** Idem, p. 191.
*** Idem, p. 116.
*** 'dent, p. 6.

XLIX
www.dacoromanica.ro
 Un moment greu In raporturile ärii cu turcii va fi smuls
urmitoarele accente de rugiciune, dar si de revolti., la una din
predicile la Adormirea Maicii Domnului: ... cautä asupra
norodului täu, vezi mostenirea ta, nu ne lisa pre noi, picAtosii,
ci ne piaiaste i ne mIntuiaste de viclesugurile diiavolului, cä
ne-au lmpresurat scIrbele, nevoile, ri.otAtile i necazurile "."
Chiar i In cuvintArile vehemente, In care combate picatele
ascultAtorilor i ironizeazi. viclesugurile celor mari, aluziile
la sarcinile grele economice ale tirii sint nelipsite: ... Las
poate ta zicä fiestecine din voi, In gindul siu: darä noi avem
nevoi gréle asupra noastrA $i nu putem sà facem acéste ce zici;
ci en tncä zic cà iaste asa, i crez. Numai la greul acela sintci
su pdrias for:Jr-ace' jug ce tragel voi, trag gi eu ; darà n-am putére
sá zic nici sä gindesc asa, cici cà precum eke impliratul dcljdi
de la noi, asa ne are i Dumnezeu credintà sifapte bune..." **
(subl. noastx5.). Tn altä predicl, la Preobrajenie (adici la Schim-
barea la fati) sé referi din nou la jugul si vremea
nu ne slujaste, cà sIntem supus supt jugul pàglnului i avem
nevoi multe i supiriri de toate pàrile..." ***
in sfIrsit, anticipind calitAtile stilistice ale marelui mitropolit,
redim un fragment de adevisatà antologie lirici, din care nu
lipsesc nici accentele de dureroasi. resemnare In fata jafurilor
otomane: Lumea aceasta iaste ca o mare ce si.
turburi., Intru care niciodati n-au oamenii odihni, nici liniste.
Coräbiiie Intre valuri sInt ImpirAtiile, cräiile, domniile i orasele,
multimea norodului, politiile, suppusii, bogatii i siracii, cei
mari si cei mici, stilt cei ce cilitoresc i si. af15. In nevoe. VInturile
céle mari ce umflä marea slat nevoile cele ce ne supärà totdeauna.
Valurile ce luptä corabiia grit nenorocirile carele si. IntImpli. In
toate zilele. Norii ce negresc viaduhul, fulgerile ce orbesc
tunetile ce Infricosazi. toati, jalma viteazi. stilt IntImplirile
ale de multe féliuri, neasteptatele pagube, Infricosisile vri.j-
masilor, supàrärile, necazurile ce ne vin de la cei din Mari.,
jafurile, robiile, dirile cele gréle si nesuferite carele le Iasi.
Dumnezeu i ne incungiuri., pentru ca sä cunoascá credinta
noastri si si ne vazi. ribdarea " ****
Aspectele sociale si morale ale vremii: exploatarea feudal&
inegalitatea dintre clase, particularititile care caracterizeazi.

* Cf. editia de fati., p. 21.

** Idem, p. 28.
*** Idem, p. 81.
*** Idem, p. 158.

www.dacoromanica.ro
diferitele clase sociale i In special boierimea, pe caro nu o va
cruta de loc pentru multele i marile ei scAderi, slut de asemeni
prezente in opera de cipetenie a lui Antim. El a stiut si pittrundi
adInc cu observatiile sale In putregaiul societltii diferentiate
si a legat ideile teologice de viata cotidiang a acestor spoliatori
intemi. In aceasta constA, mai ales, originalitatea lui Antira.
Dintre cIti mitropoliti a avut T_ra Romineasck el a fost
singurul care a IndrAznit sA ridice cuvIntul impotriva nedrepati-
lor sociale, firi st crate nici pe domn i nici pe boieri. i azestia,
mai ales, nu l-au iertat niciodatA. Protestele ion, precum si ale
negustorilor i meseriasilor vor fi fost auzite de Antim de vreme
ce acesta ti apostrofeazt ta vehementa predia de la Dumieseca
Vamepului : Si nimeni sa nu socoteascA, din voi, i sA, zica in
iMma lui: darg ce treabl are v15.dica cu noi, nu-s mat.% vlidiciia
lui, ci st améstec5. Intru ale noastre? I De n-at stint pinO, acum
si de n-au fost nimeni st vA Invéte, iatO cA acura vet sti el am
treabg cu tot oamenii clt slut In Tara Rumineasel, de la mic
pini la mare i pin& la un copil de VII afart din plgIni i din
ceia ce nu slut de o lége cu noi; cici In seama mea v-au dat
stApInul Hristos sl va pasc sufletéste, ca pre niste oi cuvInti-
toare i de etul mieu spInzurt sufletele voastre i de la mine
va si vO. cearl pre tot, iar nu de la altii, pinA cind vA voiu fi
pastoriu "
El nu crutO pe jefuitorul care vrea si-1 Impace pe Dumnezeu
plItind ruglcinni cu bani furati: IarA nu ca unii dintre
voi ce fac jafuri i fac cite slut mai réle pre plmInt, apoi st duce
Cu end ca acela ce dt vreunui popt sà-i faci slrindariu ca
i se iarte pOcatul si el tot cu totul stb. In tina rOutOtii "**
Tot boierilor le trece pe dinainte ochilor, Intr-o predici la
Dumineca Florilor, toate ticAloeniile In care se tIvOlesc, de la
minciunile In materie de credintl, Oil la exploatarea shigeroast
la case au supus tArAnimea Predica este datatb. 1710, an care
coincide, dupi.plrerea. noasta, cu apogeul activitAtii sale pasto-
rale, an in care el se afla In culrnea prestigiului sOu de arhiereu
cOrturar. Dupl ce li critic.% pe coi prezenti i In special pe boieri
pentru dezinteresul fatA de spovedanie si pentru dezmItul din
timpul postului mare (,las noi, cei ce ne tinem mai mari, raai
vrédnici, mai Intelepti si mai cunoscAtori, am mutat vrémea
din sOptAmin5. In aptAminA, petrecInd cu mInclri de toate
cu bluturi Indestulate i cu toate dohtele trupului nostru.

* Cf. editia de fati, p. 28.

* Idem, p: 39.

LI

www.dacoromanica.ro
iar de suflet n-am purtat grijä nicidecum, ca clnd am fi ne-
simtitori") continua.: ... Unii sa, ispoveduesc de frica vreunor
IntImplazi, altii pentru un obiceai, altii de rusinea omeneasca,
altii de frica stapInilor; altii iara. au cite doi duhovnici, unul la
tara si altul la oras; la cel de la tara, ca la un om prost, spune
picatele céle ce socotéste el cä slut mai mari, iar la cel de la
oral spune pacatele cele ce socotéste el cä sint mai mici, neguta.-
torind si mestersugind taina ispovedaniei ... $i la acea mincinoasä
ispovedanie, ce facem? Ceram sa aflam duhovnic om prost,
pentru ca sá se teamt de noi si sa-i fie rusine de fétele noastre
si ce vom zice noi ass, sá fie, socotind In gindurile noastre ca.,
precum Insalara pre dinsul, vom 1nsa1a s'i pre Durnnezeu ...
clnd mérgem s'i ne ispoveduim nu spunem duhovnicului cá
mind= carnea si munca fratelui nostru, crestinul, si-i bem
singele si sudoarea fetei lui cu lacomifie si cu nesatiul ce avem,
ci spunem cum c-am mincat la masa domneasca., miercurea si
vinerea, péste si In post raci si untdelemn, si am Wait vin. Nu
spunem ca tinem balaurul cel cu 7 capete, zavistiia, Incuibat
In inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii, ca rugina pre
fier s'i ca cariul pre lemn, ce zicem cá n-am facut nimanui nici
un au. Nu spunem strimbatatile ce facem totdeauna, clevetirile,
valle veghiiate, fataxiile, mozaviriile, vinzarile si plrale ce facem
unul altuia, ca sa.-1 surp5,m din cinstea lui, ce zicem: am face ran.,
ce nu ne di Indemlna, ca, avem nevoi multe si dasi si avem si casa
grea si copilas ca-n gloatá si oameni multi carii sa. ocrotesc pre
linga noi. Nu spunem ca, crédem minciunile slugilor noastre mai
virtos decit adevarul celui ce sa. napastuiaste, carele, de s-ar
si jura, nu-1 crédem, nici 1i facem dreptate, ci-lpedepsim cu atita
cruzime de inima. at de am putea 1-am stinge s'i de pre fata
pamIntului: ce zicem ca. fiind In valurile lumii nu putem sa. ne
cantata de suflet, ci dam cite un sarindariu, iara, din jafuri, iar
din nedreapta agoniseall. Nu spunem ca. pre carele il vedem ca.
jafuiaste si prada s'i cazneste pre saraci, 11 laudam si-i zicem ca,
inste om intelept, ti ajunge mintea la toate si iaste vrednic si
face dreptati, iar pre carele 11 vedem ca. nu O. amesteca. tntr-a-
célia 11 facem blestemat, mojic s'i nevrednic si cum ca. nu-i ajunge
mintea sa faca judecati si dreptate ... "*
Aceasta nu este unica didahie In care Antim 1i. Infrunta. pe
boieri. TJsturator de ironica este critica pe care o aduce Antim
acestor auditori pentru spiritul lor conservator In cele rele.
Asemeni viermelui care se haneste cu radacina iute a hreanu-

* Cf. editia de fata,, p. 94-96.

www.dacoromanica.ro
lui si nu vrea 0, o paraseascl pentru cl nu cunoaste gustul dulce
al altor radacini, asa i boierii ramin surzi la Indemnurile
Invaramintele sale, pentru ca, traiti In promiscuitate i ignoranta
s-au obisnuit cu ele si le vine greu sa. le parbseasca S.
O splendida antiteza din predica la Soborul sfintilor Ingeri
Imbraca cuvIntul luí Antim, pe care 11 ridica Intru apararea celor
umili i exploatati: Nu sa cuvine cinstea i lauda numai oameni-
lor celor mari i bogar, cá sint vrédnici acestui dar i cei mid
smerit. C5. macar c5. cei maxi stralucesc cu haínele céle de
mult prer i cei mici n-au cu ce sal acopere trupul; cei mari
s5. odihnesc pe asternuturi moi i frumoase i cei mici sA. culca
pe pamIntul gol si pe pae ; aceia Insorir Cu mulrime de slugi,
iar acestea lipsit, pustii i de ajutoriu si de priiateni; aceia Intre
rasfarari i lntre bogarii i acestea Intre primejdii çi Intre In-
tristaciuni. Ìnsä, Cu toate acéstia mArin despartite, nu sa cuvine
celor mici mai purinica cinste i dragoste cleat acéia ce sa cuvine
celor mari i bogari, nici iaste cu dreptate celor rnari sa li sa
lnchine lumea si pre cei mici batjocoreasca; de acéia sa se
teama si pre acestea sa-i obideasc5.; de aceia sa se rusinéze
pre acestea sa-i Infruntéze "**
Cele mai numeroase critici pe care le aduce Insa milxopolitul
Antim Ivireanul boierilor izvorasc din caracterul tic51os al
acestor neschimbatori In rail", cum ii numeste el, Intotdeauna
intriganri, rautaciosi, plini de pizma, vicleni, pletori, Intr-un
cuvInt plini de pacate vechi i bine cultivate, pe care el nu le
putea admite nici ca mitropolit i nici ca om. Vorbind, In prima
predica de la Dumineca ldsatului de brined, de bunul obicei al
boierilor de a se aduna seara la dornnitor si de a se ruga de
iertaciune, dezvaluie &dui mincínos ce se ascunde In spatele
acestei datini: obiceaiul iaste frumos la vedére i rail la
pricépere; ca nici ertaciunea ce cérer de la stApIni nu este
curata, nici acdia ce luat unul de la altul, c5. iaste plina de pizmi
si de zavistie i plina de rautate, ca nu iaste Cu end curat ..."***
Intr-alta predica, la Sf. Nicolae, apostrofeaza astfel aceste
pacate ale ascultatorilor: Dail tu, cad urasi pre fratele tati
atlta eft nici In ochi nu vei s5.-1 vezi, ci-i porri pizrna zavis-
tuiesti pre la unii si pre la altii, ca sA-i faci paguba i sa-lsupui,
sA-1 saracesti, tu, adevarat, nu esti crestin, nici om pe paminr,
ce esti singur Satana, carele au pirtt pre Dumnezeu la Adam ****.

* Cf. ediria de fata, p. 104.

** Idem, p. 164.
** Idem, p. 49.
**** Idem, p. 55.

www.dacoromanica.ro
 In sfirsit, Intr-o predica la Schimbarea la fa/1, dupa ce critica
imoralitatea, mai ales In rIndul credinciosilor avuti, conchide:
»lar noi ne pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim ant unul altuia
mijlocim In tot chipul sä ne pagubim unul pre altul, nu numai
de avdre, ci mai vIrtos de cinste "s
Antim nu priveste de loe cu Ingaduintä nici uritul obicei
de a Injura, generalizat la toate plturile sociale.
Se cuvine amintit faptul cl elementele realiste abund5. In
predicile lui Antim. In toate argumenarile pe care le face el se
foloseste de realiatile din jurul slu, fie pentru a combate si a In-
drepta alunearile credinciosilor, fie pentru a explica anumite sari
de lucruri. Aluziile la situatia economic& grea a aril izvoasc din
cnnoasterea vietii asanilor, a micilor mestesugari si In general
a burgheziei oraselor. Vorbind despre inegaliatile sociale, despre
exploatare, el nu se refer& la vremuri i oameni demult disp&rup,
ci spas& cuvintul i Indreapt& degetul spre boierii prezenti:
voi sInteti cei ce jefuiti, cei ce Impilati, cei lipsiti de rusine.
Fireste cä nu putem sanii asupra tuturor aspectelor sociale
si morale pe care le cuprind didahiile mitropolitului Antim.
Ar mai trebui amintia critica Impotriva cebra ce-si °claw
i ti maltrateaza parintii, critica Impotriva betivilor, a celor
ce nu cinstesc bltrinii, a celor ce nu Ingrijesc de l&ca.surile de
InchinIciune si le tin ca niste grajduri", critica celor ce n-an o
tinutl cuviincioas5. In biseric5. si In sfirsit, a celor ce clevetesc
preotii i c&lug&rii. In totalitatea lor didahiile constituie, Intr-un
fel, un nepretuit document social si o larg5. frescA a moravurilor
vremii sale.
rncerctnd, In cele de mai jos, o fearte succina anaiizä literaa,
vora remarca, din capnl locului, raritatea elementelor epice din
cuprinsul didahiilor, ceca ce le defineste ca pe o oper5. de InAltItor
lirism. Cele clteva povestiri (binefacerile SI. Nicolae **, minunile
prorocului Elisei ***, patimile sf. Constantin ****, Impgratul
Tiberiu i tInru1 desfrInat s.a.) nu sernesc mare interes
nici nu ne las& si vedem In Antim un mare povestitor. Aceasa
calitate este evident& numai In lectura Chipurilor Vechiului Fi
Noului Testament.
Stain de neamul nostru pi-in origine, nu prin aspiratii
Antim Ivireanul ne uimeste prin Insusirea limbii romane In
Cf. editia de fat5., p. 81.
** Idem, p. 51.
*** Idem, p. 69.
**** Idem p.115
**** Idem, p. 161.

LIV
www.dacoromanica.ro
toate nuantele ei i prin folosirea acestei limbi la redarea celor
mai alese imagini pe care un poet al acelei vremi le-ar fi putut
Acesta este unul din marile merite ale lui Antim In dezvol-
tarea limbii romine. Stilul Om natural, vorbind exact cum glndea,
Dal artificiile pe care le vomIlni In limba romAneascl plini
de grecisme din a doua jumAtate a veacului XVIII, a plAcut
ascultAtorilor oi place oi astAzi, dupA un sfert de mileniu.
Antim ne-a lAsat multe pagini In care ne InfAtioeazA imaginea
noptii, furtuni pe mare, Intinderile de pAmInt scAldate de lumina
soarelui. A otiut sà strAbatA adIncurile sufletului omenesc §i
prindA, släbiciunile, Indoiellie, temerile, groaza, In cuvIntul
rostit i In slova scrisA.
Iat5. imaginea noptii, metaforic redatl, in predica la Sf.
Nicolae, IncadratA Intre alte numeroase figuri de stil, In care
povesteote una din binefacerile arhiepiscopului de la Mira Lichiei.
salvarea celor trei fecioare sortite pierzArii: Apoi, pe urml,
dupA ce an ascuas soarele toate razele lui i s-au stins de tot
lumina zilei Intre Intunérecul noptii i clnd ceriul, de osteneall,
au fost Inchis spre sotnn toti ochii lui, atIta cit nici luna nu pri-
veghiia, nici una din stélele ale mai mici avea deochise tlmplele
lor céle de argint, atunce, ca chid ar fi fost nu fb.cator de bine,
ci ca un hot, aleargl cu mare grab5.... *"
Furtuna pe mare oi spaima corAbierilor se unesc Intr-un
tablou sumbru, dantesc, atIt de viu redate in predica la Sf.
Dimitrie : Mi sl pare ca dud aoi vedea tnaintea ochilor miei
chipul ei, de toate pArtile sA mine vInturi raw% sl se string&
imprejurul Vintului non i negri oi deoi, toatA marea O. spumege
de mlnie i petutindenea sA se lnalte valurile, ca niote munti.
Mi sl pare cA vAz corabiia apostolilor el o luptä cu multg. sAlbAti-
cie turburarea mArii: de o parte o bat valurile, de &la parte
turburl vInturile; de o parte o rAdicä spre ceriu, de alt1 parte
o pogoarä la iad. Mi sA pare el vAz pre fétele apostolilor zugri-
vitA, de fricl, moartea: unul sA se cutremure, altul O. se spAimln-
téze; unul sA se turbure, altul sA strige i toti, Cu suspinuri
cu lacrAmi sA cearl, Cu rugAminte, ajutoriu **"
Antim va ImbrIca In poezie soarele oi luna cu aproape doni
sute de ani lnaintea marilor nootri poeti. Iaste soarele yid
celorla1te stele oi le covIroaote cu lumina pe toate oi de la rAsArit
pin' la apus, tot pAmintul i toate unghiurile lui lumineazA,
Inalziaote, Ingraol o't revarsA pretutindenea razele lui ***"

* Cf. editia de fatA, p. 52.

** Idem, p. 156-157.
*** Cazanie la sfinfii apostoli Petru 0 Pavel, p.57-58.

LV

www.dacoromanica.ro
 Ca si pentru Eminescu, si pentru Antim luna este stapIna
marit si podoaba noptii: Multe féliuri de vrednicii, stapinirt
ei puteri dau filosofii sá aibi luna. $i Litli zic cum cä luna inste
podoaba noptii, asamtnatoare soarelui s'i stapIna inarit ...*"
Antim Ivireanul a mlnuit cuvIntul ca un desavIrsit retor,
cunoscInd puterea acestuia In biciuirea naravurilor s'i In Indrep-
tarea relelor, farä sa se abatä de la legile clasice ale oratoriei,
pe care le va fi studiat sistematic la marit °retort ai antichitatii
greco-romane, ca si la marii predicatori crestini.
Folosirea tuturor procedeelor stilistice ale oratoriei: interoga-
tia, exclamatia, repetitia, dialogul, contrastul, pateticul, ironia,
pamfletul, folosirea unui limbaj pe masura Intelegerii auditorilor
etc., co naturalete, cu convingere, lasá posibilitatea oricui sa
poata schita portretul psihologic al lui Antim, In care pasiunea,
ce extremele ei, copleseste judecata rece si egoismul.
Ironia si pamfletul cu atita vigoare folosite In majoritatea
didahiilor pot fi exemplificate prin citeva fragmente din Predica
a .)tretenia Domnului (adica la tntimpinarea Domnului), In
care asaza antitetic cele zece porunci si nerespectarea lor de
catre auditori: .....A cincea porunca. zice A nu ucidem, iar
noi, de nu putem ucide cu batul, sau Cu sabiia, ucidem cu limba
si, de nu putem ucide pre altii, ne ucidem s'i ne omorlm Insine
pre noi, co faptele ale réle ... A nooa porunca zice sá nu pohtim
mniarea vecinului nostru, tara noi mijlocim ca A stie si el de
acel lucre, iara sa nu zica nimic, ca. apoi nu e bine de el. A zécea
porunca'zice sa nu pohtim vence lucre strein, tar& noi luom tot,
sa nu alba cu cc sa hrani ... **"
Acelasi stil antitetic 11 foloseste si In a doua Predicd la Schim-
barea la faid, clad cu muscatoare ironie se ridica Impotriva celor
ce creeaza vrajba s'i pizma Intre oameni, ca si lmpotriva celor
stapiniti de sentimente egoiste: ... Hristos zice: *Pacea mea
o dau voao*; iar noi, nu dea Dumnezeu sá avem pace Intre noi,
ce ne turburam pururea, pentni fiestece, ca valurile maxii and
le sufla vIntul ... Hristos zice: *Precum pohtit voi O. vá faca
voao oamenii, facet si voi lor*. Noi pohtim sa ne cinsteasca toti,
sa ne dea tot pocloane si daruri, sa ne laude, O. ne fericeasca,
sa ne graiasca de bine, sá faca tot dupa. Ipohta noastra, sa nu
ne stea nimenea Improtiva, nici sa ne zica nimica, de am face
verce ran ; tara noi pohtim O. ostridim pre tot, O. nu dam nimanui
nimica, al nu facem nimarui nici un bine, nici sa se foloseasca.

eazanie la sfiniii apostoli Petru Fi" Pavel, p. 59.

** Cf. editia de ¡eta., p. 33.

LVI

www.dacoromanica.ro
nimenea de noi. Pre tot /1 hulim, pre tot ti graim de au, pre
tot ti Odin, pre tot ti luom In ris 0 In batjocura, tuturora le
zicem ca slat nebuni si fara nici o socoteall ... *"
Didahille slut constituite din trei parld, in marea lor majori-
tate. Modul de adresare, desi nu figureaza niciodatA la Inceputul
predicilor, reiese din primele propozitiuni, and urmareste s5,
capteze atentia ascultatorilor, pe care li numeste, pe rind: Fetil
mei iubiti", Iubitii mei ascultatori", Blagoslovitilor crestini"
etc. Introducerile in subiect slnt scurte si cuprind fie realitati
ale vietii de toate zilele, fie comentarii In junil unor maxime,
he, mai ales, aluzii la sarbatoarea respectiva, despre care nu
vorbeste Insa, declinindu-si, Cu modestie, competenta. Alteori,
mai ales In predicile In care critic& vehement scaderile morale
ale credinciosilor, porneste de la obligatia sa de mitropolit de
a InvAta si a Indrepta pacatele.
In tratare, perfect delimitata de introducere si Incheiere, nu
se multumeste cu explicatii de suprafata, ci infra In adIncul
problemelor enuntate, argumentInd cu texte biblice si serien ale
marilor teologi, sau explicInd, el tnsusi, sensul unor precepte
morale. Yacheierile stilt Intotdeauna domoale, calme, Ingadui-
toare, chiar In predicile In care s-a aratat sever si nelnduplecat
Cu cei prezenti.
Limba scrierilor lui Antim, naturala si vioaie, lipsita de
frazeologie 0 exagerad, este limbs, vechilor cazanii", aceea
graita $i Inteleasa pe Intregul pamint romanesc. Fraza, perfect
construitl, are calitki bine observate de specialistii In materie.
Aceasta este cfnd scurtä si paratactica, In ritm sacadat, clnd
periodica, In ritm lin si unduios; chid simpla, potolita 0 retinutA,
cInd complexa, ampla, plina de caldura. Exclamativ si admirativ
nneori, incisiv si sarcastic alteori, retoric pe alocuri, plastic
totdeauna, Antim Ivireanul 10 expune predicile lntr-o limbA
expresiva, pliná de nerv, convingatoare" **.
Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul s-au publicat foarte
thziu, la 170 de ani de la moartea sa. Dupa aparitia primei editii,
cea din 1886, a urmat Ins& o perioada scurta de timp In care
s-au scos nu mai putin de sase alte editii, unele complete, altele
prescurtate, ping, In anul 1915, clad a aparut ultima dintre ele
aceea a lui P. V. Hanes. Din 1915 0 ping In 1962, adica 45 de'
ani, opera de capetenie a lui Antim n-a mai cunoscut alta editie 114.

Cf. editia de fata, p. 80.

*4' Cf. Al. Eosetti si Boris Cazacu, Istoria limbii ronaltto
¡iterare, I, Bucuresti, 1961, p. 168.

LVI I

www.dacoromanica.ro
 Ultima opera a lui Antim, In ordine cronologica, este cunoscuta
sub denumirea de Afezdmintui mandstirii Antim §i este datata
1713, aprilie 24: In care an s-au inceput zidirea beséricii". in
realitate manuscrisul Apedmintului, pastrat la Biblioteca Acade-
miei sub nr. 3.342, a fost copiat, sub forma cunoscuta astizi,
dup5. 15 martie 1716, data ultimului codicil, scris In aceea0
grafie ca i Inceputul textului, de catre Nicola ierei
Rostul acestui kezamint, socotit pe bunä dreptate ca testa-
ment al mitropolitului Antim, este acela de a preciza In scris
obligatiile pe care le vor avea de urmat cei ce vor chivemisi,
dupa moartea sa, manastirea, cu atitea greut5.4i ridicata 115.
Predoslovia Agezdmintu/ui poarta pecetea dispozitiilor omu-
lui pregatit sa paraseasca aceasta lume. A,sezamintul a fost Intoc-
mit: tali pentru ca sa aibl casa lui Dumnezeu cuviincioasa
ei podoa13a i chiverniseall; a dooa, pentru ca sa aiba i saracii
oarecare ajutoriu i mIngliare; 0 a treia, pentru ca sd aibel,
fmpreund cu mine, de-a pururea pomenire citi vor milui casa
aceasta".
Dispozitiile testamentare se refera, In majoritatea lor, la
ajutorarea saracilor si a strainilor, precum i la chestiuni de
ordin cultural, deosebit de pretioase, care dezvaluie vederile
largi pe care le-a avut Antim Ivireanul.
Cunoscator al abuzurilor din administratia manastirilor
Inchinate, Impotriva carora a luptat cu riscul de a-si instraina
pe cei mai apropiati prelati greci, Antim dispune ca manastirea.
sa sa fie sloboda, nesupusa i nestapinita de nici un f61 de obraz,
nici de domnul tarii Iara de va Indrazni cineva sa o
Incline undeva unul ca acela sa fie afurisit " (Cap. 1).
Manastirea va fi chivemisita de egumen si de cinci epitropi
din ceata negutatoreasca" 116. Egumenul poate fi depus de catre
epitropi cu stirea domnului si a, mitropolitului tarii In
cazul In care s-ar abate de la dispozitiile testamentare, sau ar
pagubi manastirea.
in special epitropii ea obligati sa observe stricta respectare
a Afezantintului In materie de rnilostenii, iar daca se va dovedi
rapitor i nap5stuitor al saracilor" sá fie pedepsit aspru
(cap. 2-3).
Apedmintul prevede capitole speciale pentru personalul
manastirii (calugari, preoti i slujitori), subliniindu-se prezenta

* Cf. Antitn Ivireanul, Predici, ed. G. $trempel, p. 32-34,

unde este descris manuscrisul i unde este data si o bibliografie.
Vezi i notele 115-121.

LVIII

www.dacoromanica.ro
celor doi preoti de mir care a fad, slujba In romaneste, pentru
mahalagii. Ei vor fi plAtiti din veniturile mAnastirii (cap. 4-5).
UrmAtorul capitol, al saselea, este intitulat: Pentru invelfel-
tura copiilor i obliga. pe unul din preotii de mir a se ocupe de
initierea arturlreascä a trei copii araci, timp de patru ani.
Acesti copii, !litre 10 si 15 ani, bursieri ai mAnastirii, urmau sa.
/nvete slavoneste i romlneste. Ei putean sä se facl preoti sau
caluga.ri, sau sä iasa. dupl. patru ani i sà se ocupe de alte treburi.
Primeau la data asAtoriei lor un ajutor de 15 talen i din pastes.
Acuma stilt amintiti i cei apropiati lui: pArintii,
Macarie ieromonahul i mitropolitul Theodosie, pentru care
preotii ce ar fi provenit dintre scolarii mAnAstirii trebuiau sä
avIrseascl anumite slujbe u7.
Capitolele 7-11 slut consacrate obligatiilor mAnAstirii de
a ajuta pe Arad, detinuti, strAini, de a Ingropa pe cei morti.
Cu acest prilej se ridia. Impotriva urltului obicei de a-1 purta
pe mortul sa.rac pe ulitl si de a strInge bani pentru Ingroparea
lui çi dispune sume de bani, din casa mlnastirii, pentru Ingro-
parea celor nevoiasi.
Ca unul care a cunoscut amarul pribegiei dispune ca cei
strAini i slrmani sà fie miluiti cu mIncare, bluturä i Cu ajutor
blnesc.
Capitolele 12-14 cuprind dispozitiuni pur bisericesti, legate
Insä de biografia sa. Slut amintite, pentru a dona oarl, i persoa-
nele apropiate lui, pentru care urmeazä sà se slujeascl liturghii:
loan, Maria (parintii Macarie ieromonahnl, Theodosie
arhiereul. DispunInd ruglciuni i slujbe pentru anumite categorii
de oameni, cei la care se glndeste mai Intli slut: toti dascAlii.
InvAtAtorii miei" i numai apoi duhovnicii, prietenii i fla.torii
sli de bine etc.
Capitolele urmAtoare, 15 si 16, se referl la simbria slugilor
si la pomenirea celor ce vor milui mAn5stirea cu danii.
Printre cele mai importante paragrafe ale Afenlmistu/ui
(cap. 17-18), slut cele referitoare la tipografie i la bibliotecA.
Tipograf prin vocatie, el a lnzestrat mAnAstirea si Cu un teasc,
cu posibiliati de imprimare In romineste i greceste 118.
Printre dispozitiile referitoare la plata tipografilor si la
drepturile ce le revin acestora din cArtile imprimate, figureazA
aceea, 15-satl cu blestem, ca tipograful sA Invete mestesugul
pe ncenicii sli, In asa fel ca sA nu piará acest me.stesug din
sail, n1111.
Capitolul al 19-lea este interesant din punct de vedere
arhivistic, fiindcá dA unele amlnunte asupra felului cum se

LIX
www.dacoromanica.ro
scriau documentele originale in condici i asupra obiceiului ca
la fiecare schimbare de domnie (si cite n-au mai fost in veacul
al XVIII-lea 1) aceste documente, sau condici de documente,
s5. fie confirmate de noul domn.
Capitolele urmAtoare cuprind. In genere, dispozitii adminis-
trative: Pentru ldcuirea arhiereilor" (cap. 20); Pentru poclonul
vlddicrli" (cap. 21); Pentru cercetarea bolnavilor" (cap. 22).
Acest capitol confirmA o daa mai mult conceptia lui Antim
despre omul In suferint5., care trebuie sprijinit moraliceste,
indiferent de pozitia socia1ä pe care ar avea-o. Capitolele 23-31
ne aratl spiritul meticulos al lui Antim, care a prevAzut totul,
care a indicat solutii pentru toate problemele mici sau mari
ale mAn5stirii. Ultimul capitol, Pentru cetania capetelor confirml
o daa mai mult spiritul s5.0 precis: prin el Ii oblig5. pe egumeni
55. citeasa de patru ori pe an toate dispozitiile testamentare
incluse In AFeamint, ca s5. le poaa. indeplini f ärA abatere. Asa,
curat, cum ni s-a p5strat manuscrisul A,sezatnintului, conchidem
c5. el n-a prea fast citit 120. De altfel, cum aatam mai sus,
mAn5stirea lui Antim a avut soarta ctitorului, iar A,sezchnfritul
a devenit caduc 121.

La capAtul acestei succinte introducen i ne exprimAm speranta

cA cerceaxile privitoare la viata si opera lui Antim vor scoate
la lumin5., intr-o zi, documente noi, care vor elucida anumite
aspecte amase Ina. obscure In activitatea implinitä de el. Mai
ales rolul au politic ridic5. IncA semne de Intrebare i numai
descoperirea unor noi mArturii ar putea preciza exact locul pe
care 1-a ocupat mitropolitul Antim In frAmintArile interne ale
Romfinesti de la Inceputul veacului al XVIII-lea.

GABRIEL TREMPEL

www.dacoromanica.ro
 NOTA ASUPRA EDITIEI

Cartea de fata concentreaza pentru prima data tot ceea ce

istoria literara. atribuie creatiei lui Antim Ivireanul: Didahiile,
Chipurile Vechiului ,si Noului Testament, Asezdnantul mandstirii
Antim, Invaldturd Pe scurf pentru taina pocdintii, tiparita la
Rlmnic In 1705, Invdidturd bisericeascd, tiparita la Tirgoviste
In 1710, Capete de poruncd, tiparita la Tlrgoviste In 1714 si prefe-
tele unora din cartile imprimate de el.
Ordinea operelor a fost impusa de valoarea lor literara. Fre-
fetele au fost asezate In ordine cronologica.
Textul Didahiilor reproduce In Intregime manuscrisul 3.460
al Bibliotecii Academiei, hisemnat In aparatul critic (In cele
clteva cazuri ivite) cu sigla A. Alegerea acestui manuscris ca
text de baza este justificata. In studiul introductiv: este cel
mai vechi si cel mai complet manuscris al Didahiilor cunoscut
pin& astazi.
Am reprodus In subsol variantele manuscriselor cunoscute,
inclusiv cele ale manuscrisului de la Craiova, cunoscut cu acest
prilej pentru Italia oara. Aceste manuscrise slut: ms. 549 de la
Academie, Insemnat cu sigla B; ms. 524 de la Academie, lasem-
nat Cu sigla C si ms. 67 al Bibliotecii municipale Craiova, Insemnat
cu sigla N. Corecturile numeroase ale copistilor, mai ales ale
ms. C, au fost si ele incluse In textul variantelor.
Variantele Didahiiior au lost asezate In ordinea vechimii
manuscriselor In afara manuscrisului de la Craiova, care fiind
fragmentar, a fost situat la urrna.
OrInduirea Didahiilor coincide cu aceea a manuscrisului
3.460, co exceptia scrisorilor catre Brincoveanu si a Invdidturii
pentru ispovedanie (care nu este predica) asezate la finele volu-
mului.
Chipurile Vechiului si Noului Testament reproduc originalul
pastrat la Kiev, a carui cercetare completa am efectuat-o In
vara anului 1968. Variantele celor doll& copii slut reproduse
Pentru prima data. In subsol si deosebirile fat& de original sint
foarte numeroase. Manuscrisul copiat de popa Flor, pastrat la

LXI

www.dacoromanica.ro
 fondul Siduri de la Academie, sub nr. 7, poartt sigla M. Menu-
scrisul de la mAntstirea Cernica, zugrIvit de C. Petrescu, este
lnsemnat cu sigla C.
A,sezamíntul mandstirii Antim este redat dupt manuscrisul
3.342 al Academiei, care este originalul acestui text.
Invafatura pe scurt pentru taina pocainlii i invajatura biseri-
ceased sInt editate pentru prima °art, dupä textele imprimate
In anii 1705 si 1710, pt.strate la Acaderaie.
Capete de porunca, desi editatt In ultimii ani de Em. Em.
SAvoiu, ne-a obligat la o transcriere a editiei din 1714, din pricina
greselilor prea numeroase, blnuim, t.ipografice.
sfirsit, prefetele au fost redate chip& artile respective
sau dupä traducerile romtnesti din Bibliografia romaneascd
veche, In cazul celor In limbi stable. Dedicatia manuscrist. din
Evanghelia georgiana este redatt dupä original, lar prefata la
opera lui loan Cariofil, Manual despre ofteva nedumeriri j soluii-
uni a fost tradust din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu,
ctruia Ii multumim Ina o datt.
N-am gtsit uti1à redarea textelor te limbi strline, ceea ce
n-ar fi dus decit la mirirea volumului. Am indicat Inst in
Introducere 0 Note bibliografia respectivt a artilor prefatate
de Antim, unde poate fi glsit i textul In limbile ce ar interesa,
eventual, pe cititor.
Variantele aceluiasi rind au fost separate in subsol printr-o
linie verticalt. / ; cu douä linii verticale // au fost separate
rIndurile. Cind Intr-un rind se alit, acelasi cuvint de mai multe
ori, pentru precizare i se adaogt un exponent: 1, 2. Deosebirile
esentiale dintre textul de bazä i variante au fost arb.tate cu
ajutorul lemei).
Prescurtirile numelor sacre (Dumnezeu, Iisus Hristos, Dom-
nul, Evanghelie, proroci, Sfint Duh, apostoli, duhovnic etc.)
au fost completate ftrt paranteze pentru a nu Ingreuna lectura.
Unele complettri, impuse de structure defectuoasä a frazei, au
fost %cute cu crosete < > .
Parantezele drepte [ cuprind cuvintele care se repett.
Parantezele rotunde figureezt. In manuscris.
Transcrierea textelor este exacté., In sensul cá nu a fost adap-
tatt la ortografia moderna. Ea are un caracter fonetic interpre-
tativ.
Diftongul t a fost transcris fie ea (in cuvintele care au
ptstrat diftongarea), fie é (in cuvintele nediftongate astAzi:
lége, mirge etc.).

LXII

www.dacoromanica.ro
 Diftongii A si 10 au fost redati Intotdeauna prin: ia §i. iu
(nu cu i scurt). Litera q a fost transcris5.: ce, ci, dupi lectura
de asta.zi a cuvIntului respectiv (ittecaciune, credincios, aciasta)
si nu cu semn diacritic (inecatune, credinlos, tdasta).
Semnul t a fost transcris, dupa caz: 1, in, in: (In ultimul caz
/nainte de labialele p, b). Semnul 1 a fost transcris (I san £, dupg
valoarea pe care o cer normele ortografice In vigoare, Intnicit
corespundea ambelor sunete.
Semnul b sau e de la sfirsitul cuvintelor, care indicä o con-
soanl moale sau aspra n-a fost transcris prin u final sau prin i.
Am copiat: ales, sdrac, anal, oil §i nu: alesu, sdracu, vinali, efili.
Consoanele dub/e au fost Ostrate (ex. suppune).
Glosarul explica cuvintele arhaice si sensul schimbat astAzi
al unor expresii. El cuprinde s't neologismele, care se glsesc
mai ales In Chipurile Vechiului pi Noului Testament.

G. S.

www.dacoromanica.ro
DIDAHII

www.dacoromanica.ro
 ACEASTA 0 AM ZIS CM') M-AM FliCUT MITROPOLIT

Veniti dupg mine 0 voiu face pre voi pgscaril de oameni".

Doftorii cei desgvir0t i intelepti atunci mai mult
mgresc lauda mqte§ugului lor, nu cind cu hier i cu foc
5 luptà patima sà o supue, dupg cum iaste liagia
ce numai cind acéia ce pgtim4te cu apipä'eri minggioase
cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului i céle Infri-
co§ate porunci ale me§tqugului doftoresc sg le opreascg
oarecare zile cu mincgri doftorqti i hränitoare poto-
10 lind durerile, sg arate pre acela ce päitim4te mintuit de
boalg.
A§a i preainteleptul doftor al sufletelor 0 al trupurilor
noastre, 1mpg'ratul impgratilor Hristos, Dumnezeul nos-
f. tru, vgzind lumea cä. bolngviia / Cu patimile necredintii
15 sg" umfla ca o rana cu irWäläciunile céle lume0i spre
ndciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace
0 au purtat de grijä. pentru mintuirea oamenilor 0 a nea-
mului omenesc, de vréme ce acesta iaste lucrul cel
al bungtatii lui, a mintui pre omul din miinile vrijmaplui
20 §i a-1 aduce la frumusétia cea dintli 0 la vredniciia de la
caré au cgzut pentru pgcatul neascultgrii al strgrao0ilui
Adam 0 nu trimite ploae de foc spre ingrozirea lumii,
nici porn4te marea ca o oaste impotriva pgmintului,
nici inarmeazg puterile stihiilor impotriva necredintii, ci
25 numai o supune cu blind4te 1 Cu rninuni 0 o trage spre
Cudinsul faceri de bine 0 cu cuvinte cere§ti o preface

1 Aceasa didahie au f5.cut Aposatul vadica Anthim chid s-au 0.7at mitropolit
Ungrovlahiei C// 2 /ipsefte C // 3 atunce C // 5 legea C //6 ci C / pipäiri C // 8 purunci
A // 9 si In oarecare zi C / Upsepte i hrinitoare C 1114 necredintei C // 17 lipseFte
oamenilor si a C // 18 dintliu C // 20 a le aduce C // 20 frumusetea, C // 25 Cu
blIndete, cu minuni C //

I In ed. Erbiceanu, ca i In editiile Iorga gi P. V. Hanev vindtori. Citatul, inat din EMI.
gkelia de la Malei, IV, 19 este: Veniti dupa mine fi va voiu face pe voi pescani de °mein...
Biblia, ed. 1938.

www.dacoromanica.ro
 sä.' se mute de pre dinsa patimile céle sufletesti, ce sá
umfla ca o ranà oträvitä.
vrind Dumnezeu cuvintul ca sà se arate in lume mai
nainte, pinä a nu sä intrupa si a sä face om, au trimis in
5 lume proroci sà propoveduiasd la oameni venirea lui cea
infältäsatä. i pentru aceasta n-au ales impärati i crai, sä.
f. 3 fad. / proroci; n-au luat filosofi i ritori, sà trimitä propo-
veduitori venirii lui; n-au pogorit din ceriu intunérece
multime de ingeri, ce are pe lingl dinsul, mii de mii neso-
cotiti i nenum.ärat, ci au trimis oameni prosti si mai
virtos pästori de oi, ca pre Moisi, ca pre David, ca pre
Samuil i toatl multimea prorocilor, prin mijlocul a
drora au säminat buna-credintä, nu in toatä lumea, ci
numai la un neam, la jidovi, carii läcuia intr-o parte a
15 pämintului, in Iudeia.
Dad.' de vréme ce Dumnezeu va pre toti oamenii s5.-i
mintuiascä si la cunostinta adevärului sá vie, cä'ci aceasta
iaste mare séte la Dumnezeu a pofti si a iubi sä se mintu-
iasd oamenii, pentru aceasta nu sä odihniia Dumnezeu
20 sä fie numai la jidovi buna-credinta i célelalte limbi sä
fie lipsite de darul lui. Pentru aceasta au vrut sä. räsarä
lumina dumnezeirii lui in toatá lumea: i viind implini-
rea vremii, dupä cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumne-
zeu sä vie Fiiul lui, sá se nascá din muiare, säi se fad
f. 31, 25 supt lége, ca pre cei / de supt lége räscumpere; s-au
fäcut om din Näscätoarea de Dumnezeu i pururea fecioarä.
Mariia, au petrecut in lume impreunä cu oamenii i vrind
sä tragl limbile la cunostinta dumnezeirii lui i s5.-i invéte
lucruri preaslävite i porund noao i viiatä. cereascä,
30 cerca O. afle slugi acestor porunci; i n-au cä.utat cefät,
nu s-au uitat la multime de oameni, nu s-au socotit slujba
impä'ratilor, s-au scirbit de putéria avutiei, au urit biru-
inta ritorilor, nu i-au trebuit limbile filosofilor, nu s-au
slujit cu arme, dupl cum e obicéiul ostasilor, nici cu alte
35 mestersuguri asémenea acestora, pentru ca sä nu aibà
putére nimenea din cei necredinciosi sá zicä cá au tras
la sine Hristos multimea cu unele ca acéstea, ci numai s-au
slujit iarä cu mijlocul cu 'carele au ales pre proroci. Si ce

1 sä sl mute C // 6 infltisat5. C //9 pA lingA C ¡/10 nenumArati C // 13

toate A // 16 dar C // 18 pohti C // 24 a sl nasa C /muere C/sA säfacäC//30
cetAti C // 31 nu s-au socotit] n-au socotit C // 32 puterea avutii C // 33 nu
s-au slujit] n-au slujit C // 35 mestesuguri C // 37 unile C // 38 iar C / pe proroci C//

www.dacoromanica.ro
 face? Au luat iarä propoveduitori Evangheliei nu pIstori,
ca pre proroci, ci päiscari, i vinätori de pé5te i i-au trimis
sä: propoveduiascä lumii bunavestire 5i le incredinteazä
In mîinile lor i in limbile doftoriia lumii,
5 Veniti dup5. mine 5i voiu face pre voi päscari de oameni./
i. 4 Incetati de a vä trudi deasupra märii cei neinsufletite.
Mutati pentru dragostea mea me5ter5ugul cel päscäresc
pre pämint. Acolea pre dinsul trimitet i vä intindet
mrejile. Vinat pentru mine vinatul credintii. Venit dupg
lo mine. Urrnati-mi mie, ucinicii miei i inväTätorii lumii.
Lucrati pentru dragostea mea me5ter5ugul vostru, pentru
ceriuri.
VArsatà iaste ca apa märii pre pämint inchindciuroa
idoleascä. Zidirea iaste acoperitä cu norul a multi dumne-
Is zei. Adincul necredintii ineacá toatäi lumea; oamenii sä.
cufundà de valurile dräce5ti. Lumea pute de imputiciunea
singiurilor i sà stricà cu jirtvele céle strickioase. Voiu
pune asupra lor ispravnici 5.1 doftori, pre voi, pre päiscari.
Patima aceasta chiiamä me5ter5ugu1 vostru. Sá slujim
20 cu iarbä mintuitoare zidirea ce iaste in nevoi; veniti
dupg mine".
lard ei, làsînd mrejile, mérserà dupà clinsul. intr-un
gind era ceata ucinicilor cu pohta stäpinului; i ca ni5te /
f. 4 oameni drepti i pro5ti de rälotate n-au viclenit in mintea
25 lor, nici y-au prepus in mima lor de acea chiemare ; ci ca
ni5te oameni blinzi .1 fär'de räutate au mers dupd
ca hierul dupä piatra magnitului i ca pärul dupä chihri-
bariul cel curat. Si cu putéria mintuitoriului Hristos au
ru5inat pre cei ce i-au väzut i ca pe ni5te pe5ti, cu mreaja
30 bogosloviei au prins multimea 5i au vinat auzurile noroade-
lor 5i au induplecat inimile tiranilor i sufletele impärati-
lor le-au supus ; 5i au fäcut o izbind5. 5i o biruintà atita de
frumoasä, cit n-au putut-o face toate impärätflle lumii.
Oameni gr'de arme 5i nedechisit de ale o5tirii, säraci de
35 avutie, pro5ti de invätäturä, slabi de post, blinzi pentru
neräutaté au inältat nu steaguri de oaste, ci numai crucea,

1 iar C / propoveduitorii C / Evatrghelii C // 2 pre] IA C / pescan i C // 4

dupd limbile ad. lor C // 7 mestesugul C // 8 trimiteti C / Intindeti C // 9
Vinati C / Veniti C / dupe B, C //10 ucenicii C // 11 ruestesugul C // 14 cu norul]
de norul C // 17 jArtvele B, C ¡/19 chiam5. rnestesugul C // 22 iar C // 23 ucenicilor
C f/24 rlutate C // 25 chemare C // 27 herul C // 28 chihribarul B, C/ puterea
C / mintoitoriului B// 29 pe] pre C/ mreaja bogosloviei] mreaja dumnezeiascl C//
31 sufletile C // 34 nedichisiti C //

www.dacoromanica.ro
 semnul päcii, propoveduind, nu cu sunet de tobe si de
surle, ci numai cu neputincioasä limbl si neinvätatä, pe
Hristos si credinta si fulgerund, nu zic, cu fulgerile sabiilor,
L5 celor ascutite, ci numai cu strIlucirile unei vieti / bune,
5 neumplind pämintul de osti, nici sä acopere marea de
cornii cu vétrile, ci numai fär'de rane, fär'de singe,
far'de vät5mare, cala si supune toat5. pAgingtatea, biru-
iesc iadul, sting indla'ciunea, izgonesc minciuna, intind
numele lui Hristos si credinta, cit iaste intins pämintul
io si lumea.
Pentru acéia darà nu iaste minune, iubitii miei ascul-
tätori 0 cinstit si de bun neam bojar, de m-au rinduit si
pre mine Dumnezeu si m-au pus, om mic fiind si smerit,
päStor rnic, la micI turmä., la dumneavoasträ, pre carii eu
15 nu va am, nici vä tiu turmä mid., ci mare si inaltä; mare
pentru buna inchinäciuné 0 dreapta credintä caré o
päzit curatä.' 0 nespurcatä, fiind incungiurati 0 ingräditi
intre botarge celor striini de fel si impresurati de atita
nevoi [ce yin] 0 scirbe ce vin totdeauna, neincetat, de la
20 cei ce sflpinesc pä'mintul acesta, inaltä pentru buna ascul-
tare si supunérea caré arätati de-a pururea cgträ beséricä
si cältr5. arhiereu. /
f. 5v De vréme ce acéste doao intemeiazI si intäresc besérica,
credirita la Dumnezeu si buna ascultare la biséric5. si
25 mäcar cl eu am fost mai mic si mai netrébnic decit toti,
precum au fost si David mai mic intre frati in casa tätine-
sbiu, darg Dumnezeu n-au cäutat la micsorarea si netreb-
niciia mea, nu s-au uitat la säräciia mea si streinatatea
mea, n-au socotit prostiia 0 nestiinta mea, ci au cäutat
30 la bogätiia si noianul bunätätii sale si au acoperit de aträ
eameni toate spurcäciunile si färdelegile méle, carele
Sint mai multe decit perii capului mieu si decit näsipul
märii 0 m-au inältat, nevrédnic fiind, la aceastä. stepera
0 mare vrednicie a arhieriei. Si m-au trimis la dumnea-
35 voasträ. s5. VI fiiu pästor, pärinte sufletesc, rugätor earl
Dumnezeu pentru buna sänätatea si späseniia dumnea-

I sunete C // 3 fulgerind C // 4 unii C // 6 vetrele C // 11 pentru aceia dar

C //12 cinstiti C / boeri C /116 pentru buna inchinAciuné] pentru InchinAciune C /
dreaptS. C 1/17 pAziti C / lncugiurati A 1118 streini C / feliu C / atitea C //
19 nevoi 0 scIrbe de vin C // 21 care C / biséricl C // 23 bisérica C /124 besérica
C // 26 In] 0 In C //27 dar C // 28 arlciia mea 0 streinMatea mea] sArIciia ai
la streinAtatea mea C / striiratatea B // 31 care C // 32 nesipul C // 33 Inaltat]
InvItat A // 34 ashiereii C //35 fiu C // 36 lipsegie buna Cll

6
www.dacoromanica.ro
 voastrà i a cinstitelor dumneavoastrg case purtgtori de
grijä. la céle ce ar fi spre folosul mintuintii i sà vg fiiu de
mingiiare la scirbele robiei cei vavilonqti a lumii
ca Ieremiia norodului lui Dumnezeu i ca Iosif, al unsprg-
f. 6 5 zécilea fecior al patriarhului Iacov / egipténilor;
preunä: cu dumneavoastrg sà pgtimesc la toate cite va
aduce ceasul i vrémia, pentru care lucru am datorie sg
priveghiez cu osirdie i fgede léne, zioa i noaptea i in
tot ceasul, pentru folosul i späiseniia tuturor de ol*e,
10 invätindu-v5. §.1 indreptindu-vg cu frica lui Dumnezeu,
pre calea cea dreaptg.
Si dumneavoasteg incg aveti datorie, céle ce vet cu-
noate cà vä. Inv'ät, fgr'de fätärie i fälede vicle§ug, vg
indemn sä: le priirni i sà le facet, pentru folosul cel
15 sufletesc al dumneavoastrà i sà vg supuneti ascultgrii,
cà acea ascultare ce o faceti mie, o facet lui Hristos. C1
zice la 10 capete ale Lucgi: Cel ce ascultg pre voi, pre
mine ascultà i cel ce sà leapgdg de voi sä: leapgdä: de mine
cel ce sà leapádà de mine, sä: leapäldä de cel [cel] ce
20 m-au trirnis pre mine". A§ijderea zice i fericitul Pavel,
la 13 capete c'älträ: ovrei: Fratilor, plecati-vg povAtui-
torilor voWi i vä, cuceriti lor, Cà ei priveghiiazà pentru
sufletele voastre cum ar fi sg dea cuvint ca cu bucurie
aceasta sä facg, iar nu suspinind, cg nu iaste de folos voao
25 aceasta". /
f. 6" Si mä rog bungatii lui i iubirii sale de oameni sg-mi
luminéze mintea ca sg poci propovedui cuvintul adevä-
rului i sg-mi intgreascg mima intru frica lui, ca sà pociu
pgstori cuvintgtoarea turma lui cea aleasä., caré o au
30 rgscumpärat, cu preascump singele sä.u, din mina vrgjma-
§ului, dupg cum adevereazg Petru apostolul zicind:
... Stiind cg nu cu <lucruri> putrede, cu argint sau cu
aur v-ati räscumpgrat din cea dqartä viiatä: a voastrg, ce
era datg de la pgrinti, ci cu cinstit singe ca a unui miel
35 fär'de prihang i nespurcat Hristos".

1 cinstitelor caselor dumneavoastrg C / lipseFte case A / purt5.tor C

fin C /3 mIng&ere C // 5 unsprezecilea C / patriiarhului C // 7 vremea C // 12
yeti C // 14 priimiti C / faceti C 1/16 faceti 2 C //18-20 cel ce sá leap5.d1 de
voi, s5.1eapld5. de mine si cel ce a leapgd5. de mine sá leap5.dá de cel ce m-au
trimis] cel ce sá leapadi de voi sl leapk1ä de cel ce m-au trimis C // 23 sufletile
C / bucuriia C //

www.dacoromanica.ro
 lar Dumnezeul cel mare si inalt, carele iaste inchinat
de toate fäpturile, izvorul preaintelepciunii, adincul cel
neurmat al buratätii intru adevkat si adincimea cea
nehotäritä a bunii indurari, insusi ca un sapin si iubitoriu
5 de oameni, sä trimitä. darul Duhului Sfint pre cinstit si
cel ce Dumnezeu incununat cap al prealuminatului dom-
nului si al nostru de obste de mult bine ackor, Io Cos-
tandin Basarab voevod si s5.-1 blagosloveascI dintru
inältimea läcasului sälu, ca pe Avraam, inmultindu-i
io semintiia din neam in neam si sä-1 päizeascá cu intreagä
f. 7 sänätate si cu lira pace, pinä la adinci bkrinéte la / prea-
inältat scaunul märii-sale, dimpreung cu toatä luminatà
casa märiei-sale. Mina cea tare si putérnica si bratul cel
inalt al preainältatului Dumnezeu sà supue pre toti
15 vräjmasii cei vä.zuti si nevbizut podnojie picioarilor märii-
sale ; si sä.. vá intäreascá si pe dumneavoasträ, de la mic
ping la mare, impreunä cu toti ai dumneavoasträ, intru
credinta cea bunä si dreaptà, intru cunostinta adevärului
si intru nädéjdea vietii cei de véci, caré iaste fägäduitä. de
20 nemincinosul Dumnezeu mai nainte de vrémile vécilor,
alesilor .lui si sä vá povätuiasa la tot lucrul cel bun si de
folos, spre pläcérea lui, ferindu-vá in toatá vrémia si in
tot ceasul si in tot locul, de viclesugurile diiavolului sä
vä ingildeasc6 cu sfintii ingerii säi si sa vä inarrnéze cu
25 arma dreptätii si sä.' vä däruiasel pacea lui cea ce covir-
saste toatä mintea, ca sä petrécet viiatä cinstit si curatä.,
cu pace si cu sänkate ; sá päizeasca inimile voastre si &du-
ffle voastre in Hristos Iisus, dupä cum zice Pavel, ca sá
facet cite sint adevärate, cite sint cinstite, cite sint drépte,/
f. 7v 30 cite gilt curate, cite sint iubite, cite sint cu nume si läu-
date, cu rugäciunile si cu blagosloveniia preasfintitilor
arhierei 0 intru Hristos iubit frat si de-a tocma slujitori.
dupä petrecaniia vietii acestiia s'ä ne invredniceascä pre
noi [pre noi] pre tot Dumnezeul cel milostiv la imparätiia
35 ceriului, ca sä auzim fiestecarele din noi glasul acela:
Slugl bura si credincioasä, preste putin ai fost credincios
pre mai multe te voiu pune. Inträ intru bucuriia Dom-
nului". /

4 iubitor C // 9 pre Avraam C // 13 mArii-sale C // 15 nev5.zuti C // 18 cuno-

stiinta B //19 vietii] vetii A // 22 vremea C // 26 petreceti C / cinstità C // 29 faceti
C // 32 iubiti frati C / de-a tocma] lntocma C // 34 toti C / milostivul Dumnezen
C // 37 pre] peste C // 38 Doranului] Domnului ti.0 C //

www.dacoromanica.ro
f. 8 LUNA LUI AVGUST, 6.
CAZANIE LA PREOBRAJENIIA DOMNULUI

Luat-au Iisus pre Petru si pre Iacov si pre Ioann,

fratele lui i i-au suit pre dinsii intr-un munte 'Malt deosebi
5i s-au schimbat fata inaintea lor".
Cuvintele acdstea grit ale sfintei Evanghelii, dintru
carele avem s5 Intelegem de preaslävita schimbarea fétii a
domnului nostru Iisus Hristos, ce s-au D.:cut In muntele
Thavorului. Ca vrind ca sd. arate nadrirea sa ucenicilor
lo sdii noao, mai nainte cu putine/, zice Evanghelia cum cd.
umblind Iisus In pä.rtile Chesariei lui Filip, intreba pre
ucenicii sái zicind: Cine imi zic mie oamenii a fi?" Lar
Petru aposto/ul din descoperirea pdrintelui ceresc dintre
toate célelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum a iaste
15 fiiul lui Dumnezeu celui viu i cu acest mijloc descoperind
tuturor mdrirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilor
säi celor intäriti Intru aceastd credintd o au ardtat zicind
f. 8 cá i sá cade lui a mérge In Ierusalim i multe / a päti
de da> bdtrini si de la arhierei si de <la> cdrturari si a
20 sä omori si a treia zi a inviia din morti.
Care cuvinte auzindu-le Petru i fiind hied cu cono-
tinta trupeascä i necunoscind märirea ce era sd vie
dintru ocara patimilor, s-au nevoit ca sä intoarcl pre
Domnul de la acest gind, zicind: Departe de tine, Doamne,
25 sà nu-t fie tie acestia". Ca'ruia Domnul Ii zise: Du-te
denapoia mea, satano. Smintealä-mi esti, cd nu gindesti
céle ce grit ale lui Dumnezeu, ci céle omenesti". Cu care
cuvinte dojdniia Domnul gindul cei trupesc ce era inrädä-
cinat cu gresala pdcatului celui de obste, In mintea came-
30 nilor i zice cum cd-i iaste smintealä, nu ca doard ar pdti
el smintealä ci pentru cá cu acéle cuvinte 11 opriia pre el
Petru de la lucrarea mintuirii noastre, dintru care cuvinte
putem cunoaste dragostea cea fierbinte a lui Dumnezeu
care are cdträ neamul omenesc, eá pentru fierbinteala
35 dragostei acestiia s-au schimbat fata inaintea ucenicilor,
pentru ca intdreascd pre dinsii mai mult In credintà
nu sd sminteascd vdzind pre dascdlul lor pdtimind pre cruce.
1-2 Cuv1nt In luna lui avgust 6, la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus
Hristos C // 3 loan C // 6 acestea C // 7 fetii C, fatii B // 8 ce au fAcut C ¡/10
evanghelistul C //11 Chesarii C //19 de la] de C //20 °moil] hotAri C 1/21 cunostiinti
B, cunostint5. C //25 acestea C / zice B ¡/26 din napoia C / sminteal. Izth esti B /-
30 doar C // 31 acelea C /132 de la] de C // 35 dragostii C //

www.dacoromanica.ro
 Drept acéia lasä astäz de strälucéste intru dinsul
f. 9 lumina / ac6ia a mgririi, care luminä va strbiluci si in tru-
purile sfintilor lui, cind vor lua cununa cea desävirsit
a bucuriei lor, intru care luminl toatä fäptura omeneascä,
5 cea dinn afark atita s-au schimbat cit obrazul lui strä-
luciia ca soarele i vesmintele lui era albe ca zäpada. Iarà
asäminarea aceasta a obrazului cu soarele si a vesmintelor
cu zäpada, nu doarä pentru aceia sä asämineazä cum cá
nu ar fi steálucit obrazul lui cleat soarele, sau vesmintele
io lui nu ar fi fost mai albe decit zäpada, ci pentru c1 aici,
in lume, nu avem noi alt nimic mai stfälucitor 0 mai
luminat decit soarele sau mai alb decit zäpada. Cä pentru
trupurile sfintilor insus Domnul zice la 13 capete ale lui
Mathei, cà vor sträluci ca soarele intru impgr'ätiia pärin-
15 telui lor (carii sint pre lingA Hristos ca niste stéle) carii
iau lumina lor de la acest soare al dreptätii, ca de asemenea-
ze Hristos pre lingl tot sfintii lui ca un soare pre lingä
stéle, si de vor sträluci sfinti ca soarele, cu cit mai virtos
va sträluci soarile acesta al drept4ii. $i lumina aceasta,
20 ochii cei slabi ai ucenicilor nu-i smintiia, ci mai virtos, cu
f. 9° o bucurie oarecaré, / dumnezeiascä, Ii veseliia. $i nu
numai lumina aceasta sträluciia in obrazul lui Hristos,
ce 0 o frumuséte oarecaré i podoabä nespusä sà arata
infra dinsul, atita cit de s-ar aduna intr-un loc toata
25 frumosétia i toatà podoaba i cea päminteasa i cea
cereasa, nici intr-un chip n-ar putea ca sà veseleascä
ochii i inimile celor ce ar privi spre dinsa, precum au vese-
lit lumina acéia ochii ucenicilor lui Hristos.
$i aceastä bucurie, preste fire a ucenicilor lui Hristos
30 nu din stfälucirea luminii, ci mai mult din luminata
frumoséte a mintuitoriului sä fAcea, pentru care lucru
putem cunoaste buratatea i dragostea lui cea mare ea,
cu aceastä märire putea totdeauna sà sträluceasck iar el
din buna voia sa pentru noi au inchis razile strälucirii
35 sale, ca sà." poatä räbda durori amarä pentru noi i pentru

1 ast5.zi C // 4 bucurii C // 6 soarile C // 7 aseminarea C / ca soarele B //8

nu doss C / asemineazi C//9 dupd lui ad. marginal maimult C // 11-12 mai lu-
zainat vi mai strilucitor C 11 12 soarile C // 14 soasile C 1115 pi ling& C / care C
16 asemeneazi B, C 1117 pi ling5. C toti C //18 soarilel C /123 ci i B, C/)
25 frumusétia B, frumusetea C 11 26 ad. marginal : n-ar putea B II 27 inimile cebra
B // 29 ad. marginal : ?i aceasti bucurie, preste fire a ucenicilor lui Hristos
B II 31 frumusete B, C / mintuitorului C 1/ 34 bunk voe a sa C //

10

www.dacoromanica.ro
 pälcatele noastre, ca sà poat5. face r5splätire märirei cei
dumnezeesti.
Deci cine va fi acela carele va socoti acéstia si nu sä va
aprinde cu totul de dragostia mintuitoriului acestuia?
5i cine nu sä: va minuna de putérea lui cea nespusä care
totdeauna ar fi putut ca sà sträluceasc51 cu aceastä mäl-
f. 10 rire? i cine nu va / iubi o bunätate ca aceasta, pentru care
(o, inmune!) au gonit de la sine o mArire ca aceasta, ca sä
poatä sävirsi mintuirea noasträ? C5, mai mare minune au
10 fost a inchide o märire ca aceasta, strällucitoare, decit
a str5.1uci cu dinsa de-a pururea. $i nu numai singurg
märirea lui Hristos veseliia ochii ucenicilor, ce si a lui Moisi
a lui lije, carii, impreunä. cu Domnul sä: arätase a fi cuprinsi
de lumina si de märirea acéia. Cà precum nu era slobod
15 inaintea impäratului Artaxerx a infra cineva imbräcat
In sac, asa cum s-au cuvenit nici inaintea impäratului
célui vecinic a sta slugile lui, färä numai a fi imbräcat
In luminä: i in strälucire; cá acestia era din toti parintii
legii vechi mai ales si mai mari ; cá unul era nomothetis,
20 aded puitoriu de lége, iarä: ce/a/alt era zilotis, adecá
intäritori acestii legi. Si pre acestea au vrut Domnul sä:
se arate cu dinsul, pentru ca din lége si din prorod sá ja
märturisire omenirea lui.
Oare ce gull ar putea gräi, ca sà: adeveréze cu ce bucurie
25 si veselie s-au umplut acei doi luminati proroci, cind pre
f. 10v DOMnul i mintuitoriul lor, / de carele multe prorocise,
nu numai in trup, ci i in märire si in stralucire imbräcat
1-au välzut ? Cà de vréme ce s-au invrednicit acestea a-1
vedea i a-1 auzi pre domnul Iisus, de care ei de mult
30 doriia ca sà-1 vad. si nu numai ei ce si toate neamurile,cu
ce gurà va putea nestine sá gräiasd cu adevärat bucuriia
lor si mai virtos cá dintr-atitea pärinti i proroci ai legii
vechi, numai ei s-au invrednicit a vedea o narire ca aceas-
ta? Si de s-au bucurat Simeon bätrinul atita, väzind
35 pre mintuitoriul Hristos, numai in scutece miscind, cit
moartea care alt lucru mai groaznic nu poate fi, cu ochii
véseli o priviia, dará acestea carii pre acestas domn intru
1 plca.tile C / máririi C // 3 acestea C // 4 dragostea C // 5 cea nespus5.] cea
mare si nespus5. C // 11 pururea C // 12 ce] ci C // 13 coprinsi C // 14 de mArirea
de lumina aceia C 1117 tinbacati C /118 acestia] acesta A // 19 légii C / mai
alesi si mai maxi C j Cu ¡itere grece,sti nomothetis C // 20 puitor C fiar
C // 21 Inaritori] r1vnitor C / acestia B, C // 23 mIrturisirea C // 27 ce si] ci i B,
C //32 dintr-atitia B // 33 ad. ulterior a vedea B // 36 ochi veseli C //37 dar
C / acestia B //

11

www.dacoromanica.ro
 märire strälucind 1-au välzut, ce vor fi fäcut i cu ce bucu-
rie sä vor fi bucurat i cu ce veselie sá vor fi veselit?
sufletele acélia care era inchise in sinul lui Avraam,
intorcindu-se Moisi i spuindu-le lor célia ce au väzut,
5 cunoscindul ei a fi aproape zioa mintuirii 0 a räscumpä-
färii lor, cu ce dragoste vor fi Weptat?
Iará de vréme ce ac4tia toate sint puse peste intelé-
geré, cu o täcére oarecaré, blindä i cu o dragoste, cu cre-
f. 11 dintä trebue sá le cinstim i sä le mdrim. / Cuvios i tre-
10 buincios lucru socotesc a fi, ca sä tim la aceastä preaslä-
vitä m5rire, ace§ti luminat proroci, ce cuvinte vor fi vor-
bit cu Domnul? Cä in5ltimea fételor, inältat lucru, oarece
intreba i veseliia m5ririi, vésel oarece i frumos lucru
poftlia. C5. aa vedem cá s5. face 0 la mésele i ospétele
15 celor mari, cá sint toate voioase i vésele, mincdrile, bäu-
turile, vorbele, jocurile i cintärile: nimic nu iaste de jale
sau de intrisaciune, ci toate de bucurie 0 de desfätare.
Cine iaste, dará, acela acum, carele sá poatä spune
mgrirea zilii acetiia, desävir0t i precum sá cade? Cd.
20 tot ce au fost mai slavit In légia véche 0 in cea noao, in
ceriu 0 pre p5mint, la ar5.tare a e0t, cäci acolo au fost
mai marii prorocilor, ai legii vechi 0 mai marii apostolilor
ai legii noao ; din ceriu sfinta troit5. s-au v5.dit si de pre
pdmint preasfinta omenire a lui Hristos s-au arätat. Si
25 la aceastä veselie, mare 0 preaslävit5., mai mult decit
trei apostoli, carii au fost mai iubit, n-au fost chemati.
Sá vedem dará i vorba cea de veselie ce au fost. Vorbiia,
zice Luca, la 9 capete pentru patimile Domnului, carele
f. ny era sá se implineasc5. in Ierusalim; adec5. / vorbia
30 pentru patime, pentru moarte, pentru ingropare, pentru
cruce, pentru legäturi, pentru scuipäri, pentru palme,
pentru oc5.ri i pentru bätäile, carele era ca sá le impli-
neased In Ierusalim. Deci, dará, au acestia stilt cuvintele
céle mari 0 de veselie, carele sä cuveniia sä se gräiascl
35 la o veselie ca aceasta? Acest fel de vorbá era sä se amés-
tece la o bucurie ca aceasta?
Tocma aceasta iaste, c5.' nu trebuie socotitä aceastä
vorbä, dupá socoteala lui Petru, pdmint4te, ci dupg soco-
3 snfletile acelea C // 4 celea C // 5 cunoscIndu-si B, cunoscfndu-si C // 7
iar C / acestea C // 11 luminati C / prooroci C // 12 fétilor B, C // 13 veseli C /-
14 pohtiia C / msile C / ospétile B, ospetile C //18 dar C // 21 au e§it B, C /122
proorocilor C // 26 iubití C // 27 dar C // 29 adia. C // 31 scuipiri C // 33 dar C /
acestea C //34 sa se] sá C //35 Acest] acel C / vorbe C //36 amestice C //38 socotea Bll

12

www.dacoromanica.ro
 teala lui Hristos, care au urit céle pämintesti inaintea
cAruia nimic mai vrédnic nu era declt pentru märirea
lui a räbda patemi s'i ocgri; ea' mai marele judecätoriul
lumii, Dumnezeu, pentru ca sä slobozeascA neamul orne-
s nesc, din robiia diavolului, acest pret de räscumpärare
mai virtos au pohtit de la räscumpärätoriul neamului
omenesc, ca sà se järtveascä el pentru om, cu moarte
amarä si plinä de ocäri, care dar si j5xtvä atit au fost de
iubitä inaintea lui, cit pentru aceastä järtvI au ertat
io toate gresalele din tot vécii cei trecuti s'i usile ceriului,
céle pinä atunce incuiate celor räscump'5rat, le-au deschis
si lumea au intors-o intru mila sa cea véche. Cä mai mult
f. 12 1-au imblinzit si 1-au milostivit aceastI järtv5. / singur5.,
decit precum 11 miniiase r5utätile si f5rlegile tuturor oame-
15 nilor dintru care putem cunoaste si putem intelegé cä
vorba aceasta au fost foarte vrédnicä unii märiri ca acéia.
Cá cei lucru iaste mai iubit robului, decit slobozirea lui?
ce iaste mai drag streinului, decit intoarcerea la mosiia
sa?
20 Mind, drept acéia, instreinati Moisi si Ilie de atita
vréme de mosiia lor de care foarte dona, ce ar fi putut
grä'i mai cu dragoste si mai cu dulceatä, decit pentru
moartea preotului acestui mare, pentru care moarte sä
da streinilor intoarcere la mosiia lor? Asisderea si Domnul,
25 ce fél de vorbä ar fi avut mai iubitl, decist vorba raintuirii
si a räscump5xärii lumii? C'51 atita doriia de p5.harul acesta
a-1 bea, cit acea putinä vréme ce mai era sä treacä pinä a-1
bea, 11 pärea cl sint mii de ani. Uzi cu sétia acestui pähar
sä lucra Mintuirea sufletelor omenesti, räscumpärarea
30 lumii, stricarea puterii diavolului, inmultirea credintii,
ert5.ciunea päcatelor si slobozirea sufletelor. i atita sä
bucura de acéstia cit in locul bucuriei ce era inaintea lui,
räbda crucea de-1 munciia s'i bätäile de-1 cdzniia si spinii
de-1 incrunta si durorile sufletului de-1 chinuia, de care
f. 12Y 35 chinuri / asuda sudorile die crunte, negindind nimica

3 patimi B, C / marile B, C / C dupd marile ad. amar C II 6 ascumpárátoru1

C 1/ 8 amará] ornará B / clear& B, C // 9 dupd lui ad. Dumnezeu C ¡/10
gresalile C / toti C // 11 Incuete C / rlscumpárati C //12 1ntors C / cea
véche] cea bogatá si veche C 1114 miniese C // 18 striinului B // 24 tntoarcerea
B /127-28 ad. marginal cit acea putiná, vréme cei mai era ca a treac5. piná
a-1 bea B // 28 setea C // 32 acestea C / bucurii C // 33 bitlile de-1 c.azniia] bátliria
cea multi de-1 cázniia B / cáznea C //34 de 11 1ncrunta C // 35 sudorile durorile C/
nimic B//

13

www.dacoromanica.ro
 de ru0ne. C51 de au pärut lui Iacov putin 7 ani a s/uji
pentru Rahila, logodnica lui, de dragostea ce avea dträ
dinsa, darà unui iubitoriu mare ca acesta, cum nu i-ar
fi pärut putine muncile i caznele, cu care iubita lui logod-
5 nicá o räiscumpära 0 o cuatiia pre dinsa cu scäldarea
nepretuitului sälu singe i foarte frumoad., fa:ride nici o
hu1ä i intinäciune o fkea.
Drept acéia nu i-au putut fi mai iubit 0 mai dulce cleat
a vorbi de lucrul acela, de carele el mult inseta. Cunoascä,
io dar5., acum fietecarele dintru noi pohta cea nespusä,
bunatatea cea negräitä, mila cea bogatà i dragostea cea
desälvir0t a iubitoriului de oameni Dumnezeu, cu cità
séte au priimit (nu pentru sine, ci pentru noi, viermii cei
lepädat) atitea ostenéle, duran, patime i moarte.
15 Darà noi, acum, caci sä nu priimim pentru dragostea
lui i pentru binele ce ne-au fäcut vreo scirbk macar &it
de mid? Lsà vorbindu-se acéstia i gaindu-se Moisi
Ilie ca sä.. se duck iar5. Petru ca sà nu sà lipseasd de o
frumoséte 0 de o dulceatä strälucitoare ca aceasta, zise:
f. 13 20 Doamne, bine iaste noao a fi aici ; de vei vrea, / sä facem
trei colibi, tie una 0 lui Moisi una 0 una lui Ilie", ne§tiind
ce zice; d nici un lucru lumesc aducea aminte, nici
de mincare, nici de bäuturk nici de viiatà, nici de moarte,
ci toate lucrurile, ind 0 de sine uitindul fiind ca 0 un
25 beat de dragostea acei frumoseti, numai de aceia inseta,
numai aceia poftiia i numai intru aceia a petréce de
pururea sä. nevoia. Iarä inc5.0 luind seama vorbei i poftei
lui Petru o gram sà" fie supusà voii dumnezeeti ; el au
zis: de vei vrea, sà facem aici trei colibi, adecà de vei
30 närä.vi.
Dupà aceasta zice: CA încá grIind el, iatä nor luminat
umbri pre ei i iatä glas din nor gräind: «Acesta iaste
fiiul mieu cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta-1
ascultat. i tot cela ce pofte§té ca sä plad mie, prin

1 de i-an pirut C 112 dragostia B //3 dar C / iubitor B, C // 4 caznile

=mile C / muncile] minciunile B // 5 logodnici B, C] logodni A // 10 dar C /
fiestecare C // 11 bunitatia B /114 lepidati C / atita osteneall C// 15 dar C /
dragostia B ¡/16 lipseffe mficar C //17 acestea C // l8sä si dud, C / iar C/ si nu
se lipseasci B // 19 frumuséte B, frumusete C / zice B // 20 a fi noao aici C // 21
si una lui Me] i lui Ilie alta C // 22 nu-si aducea C // 24 uitIndu-si C //25
dragostia B / frurnuseti B. C /1 26 pohtiia C / Intr-aceia C j/27 lar C / Incis B, C /
vorbii C / pohtii C // 29 aicea C / adicá C // 31 Inca el griind C // 33 pre
acesta ascultati C /1 34 pohteste C / pren B //

14

www.dacoromanica.ro
 credintä, 0 prin dragoste sä fie una cu dinsul; cä asa, cu
dinsul si printr-insul sg fie plAcut mie. $i pre acesta ascul-
tat, c'g' va deschide voao cale de mintuire 0 cu crucea va
face voao scarg spre impgrgtia ceriului. Pre acesta ascultat
5 a el iaste calea 0 viata 0 dreptatea, el iaste cuvintul
mieu si incelepciunea mea; pre dinsul, drept aceia, ascul-
f. 13' tati, par& nu pre lume, nici inOläciunile arpelui celui
de demult, nici indgmnurile trupului, nici cuvintele fari-
seului, socotind strglucirea si mgrirea luminii care era
io intru dinsul si in Moisi si in Ifie si alte minuni, toate cite
at vgzut in loc de mgrturie »".
$i iargs zice cl, auzind ucenicii, cgzurg pre fata lor si sä
temurä. foarte. De au adus cuvintul acest dulce 0 mingii-
toriu al lui Dumnezeu atita fricg, darg groaza judecgto-
15 riului ce va face? De ingrozéste aa indemnarea a tinea
légia, darg cind va lua seama pentni lenevire celor ce n-au
implinit légia ce va lucra? $i oare pentru ce la o veselie
ca aceasta, intru care vrea sg arate Domnul mgrirea si
frumosétia sa, au adus ucenicilor slit frica aceasta? Cu
20 adevgrat nu iaste alta fled numai ca sg ne invéte pre noi
acéia ce iaste scris la al doilea Psalom: Slujit Domnului
Cu fricg 0 vg bucurati lui Cu cutremur". Cg sg cuvine
omului a sä bucura de o bungtate mare si a sä téme si a
sg cutremura de o mgrire mare.
25 Cuviindu-se, drept acéia acéstia amindoao lui Dumnezeu
de-a pururea intni toate laudele 0 mgririle lui, trebuiaste
f. 14 sg le avem si sä cérem ajutoriul si mila lui / cea bogatg'.
Cg Mirä de mila lui nimic spre mintuirea sufletelor noastre
nu vom putea face; cl insus cu nemincioasa gura lui zice:
30 Fgrg de mine nimic nu putet sä. facet". $i de vréme ce
fgrä. dinsul nu putem nimica, iarg lui trebuie sg-i zicem
cu cIldurg, dintru adincul inimii, sg ne miluiascg dupg
marea mila sa 0 dupà multimea indurgrilor sale si sä ne
descopere ochii sufletului si ai trupului, ca sg putem
35 pricépe minunile sale; sä scoatä din trupurile noastre,

2 ascultati B, C // 4 ascultati B, C // 5 viiat5. B / dreptate B // 6 lntelepciunea

B, C //7 iar C // 8 Indlmnarile trupului] Indemn5.rile sufletului B / Indemn.1.-
rile C // 9 ci socotind B // 10 si Moisi si Ilie B // 19 frumusétia B, frumusetea C /-
21 Psalm C / slujiti C // 25 cuviindu-s6. C / acestea C // 26 laudile C / trebueste
C // 27 sale avem] s5. le vedem B 1 ajutorul C f i 28 fgede mila B, C // 29 neminci-
noasa B, C // 30 flede mine C / mi putet face nimic C // 31 de vreme ce fIrl
dinsul] de vrea ce flra de diesel B // 34 ad. marginal dAscopere C //

15

www.dacoromanica.ro
 céste de carne, inimile céle de piaträ i sg ne dea inimä de
trup ca sá ne témem de dinsul i sà ne ru§im de poruncile
lui. SA ne luminéze inimile noastre ca 0 ale apostolilor,
sà ne intAreascg de punlrea asupra vrgjma§ilor no§tri
celor v5.zuti i nevAzuti, sà ne indreptéze pre calea porunci-
lor sale 0 sà ne dea sfir§it bun, ca de pururea sà fie mArit
proslävit In vécii vécilor. Amin. /

f. 14v CAZANIE LA ADORMIREA PREASFINTEI NASC,A.TOAREI DE

DUMNEZEU

lo Pohta i dragostea ce vaz la aceastá cinstitg i sfintà

adunare m'A' indeamnà i ne§tiind a vorbi, mäcar cà vorba
mea nu iaste vrédnicà niciodatà ca säl indulceascà Cu vreun
mijloc auzirile ascultätorilor, iar filed§ domnul Hristos,
carele au sä'turat cu 5 plini 5.000 de suflete 0 au indreptat
15 sAräciia i neputinta ucenicilor lui cu bogAtiia darului
sälu, acela i inaintea dragostei voastre, prin mijlocul
vorbelor méle céle neritoricite va intinde masä duhovni-
ceascä.
De multe ori au stAtut In socoteala mea, ca doael a§
20 putea afla ceva nou sä.' zic intru cinstea 0 lauda preasfin-
tei NAscAtoarei de Dumnezeu i pururea fecioarei Mariei,
darA n-am putut afla nimica. Nu doarg cà nu slut cuvinte
multe 0 de multe feliuri de vorbe a sà grAi intru lauda
mä'firei ei, ci pentru eft' fiind mintea mea turburatA de
25 norul ne§tiintii 0. mai virtos intunecatg de socoteala
f. 15 dumnezee§tilor / i prealuminatelor ei daruri, Im infruntez
§i-mi ticälo§esc nevredniciia i ne§tiinta inväitälturii méle.
CA de vréme ce cei invälati i pedepsit intru bungtgt stau
de sà mirk' de mArirea ei, darl eu, cel neinvAtat 0. departe
30 de toate bunätätile, ce voiu face?
Drept aceia dark imi caut i fär'de voia mea a conteni
de a mai iscodi sà aflu inAltimea fecioriei ei, intru caré
acu anevoe s5. sue &dunk omene§ti i adincimea daruri-
lor ei, carele nu sä pot vedea lesne nici cu ochii 'ingere§ti,

2 rusiml rusinam B,C 114 de-a pururea B, C // 5 ad. margina/ s't nevIzuti B // 6
de-a pururea C // 8 Cuvint la Uspeniia Bogoroditii, la avgust 15 C /113 Iisus Hristos
B // 16 acelasi C / dragostii B, C / pren B //19 am stitut C / doar C // 21
fecioarii C // 22 dar C / doar C // 23 feliuri] feliri C // 24 miririi C // 27 tialogsc
C / nestita B //28 pedepsiti B, C / bunlati B, C // 29 dar C // 31 dar C // 34
lesne vedea C //

16

www.dacoromanica.ro
 ci numai Cu acel titulu5 ce i s-au dat mai nainte de tot
vécii de la pgrintele cel fgrg de inceput 0 vécinicul Dumne-
zeu, prin mijlocul ingerului Gavriil. Acela 0 eu cu cucerie-
0 cu multà fricä.11 voi zice, intru lauda 0 cinstea ei: Bucu-
5 rg-te céia ce e§ti pling de dar, Domnul e cu tine". Cà
mai mare 0 mai lgudat 0 mai cinstit tituhw decit acesta.
nu s-au dat din véci, nimgnui, nici sg va da ping in véci,
färg numai ei; ca au aflat har inaintea lui Dumnezeu, care
n-au aflat alta niciodatä.', dupg cum i-au zis ingerul. Talà
lo de sä. va 0 afla 0 vreun (periergos), adecä prepuitoriu sg
zicg cum cg acéste cuvinte, de nu cu acest mijloc, iar
f. l5v intr-alt chip s-au zis / 0 la altii, precum sà véde in multe
locuri ale sfintei Scrifituri, 6, intii la al patrulea cap al
Facerii zice pentru Avel: Cg cgutg Dumnezeu asupra lui
15 i asupra darurilor lui": pentru Enoh: $i fu, zice, bine
plgcut lui Dumnezeu 0 nu sä, afla pentru cg' l-au mutat
pre dinsul" ; pentru Noe: Cä au aflat har inaintea dom-
nului Dumnezeu 0.4 pgzi de potop"; pentru Avraam:
CA crezu, zice, pre Dumnezeu 0 i sä.' socoti lui intru
20 dreptate 0-1 acut pgrinte a multe neamuri" ; pentru
Iosif : Cg era Domnul cu dinsul 0 vIrsg asuprg-i milg
04 déde lui har" ; pentru Moisi, cä i-au zis: $i cuvín' tul
acesta carele ai zis tu ti-1 voiu face pentru ca ai aflat har
inaintea mea 0 te §tiu decit pre toti"; pentru David c5.
25 i-au zis: Aflat-am om dupá pofta inimii méle, pre fiul
lui Iese, carele va implini toate cérerile méle".
Si pentru ca s'A nu mai lungesc cu vorba, tuturor pro-
rocilor 0 tuturor sfintilor 0 celor mai nainte de lége 0
celor dupg lége E s-au zis cuvinte de bucurie, prin mijlo-
30 cul ingerilor 0 li s-au dat de la Dumnezeu dar 0. mill,
insä. acoperit.
Iarg sfintei Fecioarei s-au dat cuvintul bucuriei ceii
f. 16 adevgrate, care iaste mai presus decit toatg mintea, / in
slavg 0 in cinste mai veselitoare, co-vir0nd pre toti cu
35 darul 0 cu mila Bucurg-te cdia ce Wi pling de dar, Dom-
nul e cu tine". $i nu numai pentru bucuriia aceasta ce
i s-au dat sg feric4te de toate neamurile, ce 0 pentru
1 acest B, acelag C / toti C // 2 flecle lnceput C / preavécinicul Dumnezeu
B // 4 voiu zice B, C / cinstia C// 7 nimeni B, nimunui C // 9 lar C // 10 fdrd pa-
ranteze C / adia. C / prepuitoriu] iscoditor C // 11 a cu acestea cuvinte C //15 0
pentru B // 20 ad. marginal a multe B // 22 0 dete C // 25 pohta C // 29 pren
B // 32 lar C / bucurii C / cei adevArate C // 34 to B //35 Obi& de dar] plin5. dar
B // 37 ci 0 B, C//

17

www.dacoromanica.ro
 numele ei cel preacinstit ce i s-au däsuit, de sä. num4te
Mariam. CI precum iaste numele Fiiului ei mai presus
decit toate numele, dupg cum zice fericitul Pavel: $i
i-au dàlruit lui nume care iaste preste tot numele", ar. §i
5 numele ei iaste preste tot numele, dupá al lui Iisus.
$i precum intru numele lui Iisus sä: pleacä: tot genunchiul
celor cerqti 0 celor p5.'mintWi 0 celor de supt bezne, aa
iaste i la, mai cinstitä: in cer decit heruvimii 0 mai s15.vitá
färá de asäminare decit serafimii §i. pre pgmint mai inchi-
10 nat51 0 mai fericitá ca o imp&räteasä: a lumii, de tot cre-
dincio0i p5.'mintului 0 supt bezne mai strapic5. 0 mai
infricop.tá asupra dracilor decit toti sfintii ; intru care
nume Mariam, dupá a mea proastä: socotealà, intelégem
cum c5: cuprinde in sine trei lucruri: una pentru c5: fiind
15 numele acesta de trei (silaves), adec5: de trei injugä:ri,
s'a' intelége cum cà au näiscut o fatá a sfintei trooite, pre
f. 16° Fiiul 0 cuvm" tul lui Dumnezeu ; / a dooa cä are fiWecare
injugare cite 2 slove 0 sä: intelége céle doao fin i ale lui
Hristos, adecä cea dumnezeiasc5: 0 cea omeneasc5.; a
20 treia c5: sint 6 slove de toate intr-acest nume, cu carele
intelégem céle 6 taini mari 0 preste fire, adecä blago-
v4tenia, nWerea, botezul, moartea pre cruce, inviiarea
0 iraltarea la ceriu. Cu blagov4tenia s-au descoperit taina
cea mai nainte de tot vécii ascuns51; cu nWerea s-au
25 impäcat ceriul cu p5inin' tul, adecI Dumnezeu cu omul ;
cu botezul ne-am imbfäcat cu haina nestric5.ciunii *, Cu
moartea ni s-au dat viata ; cu inviiarea ni s-au dat bucuriia
0 cu inäitarea la ceriu, §5:déria de-a dreapta lui Dumnezeu,
Taal.
30 A0jderea 0 in cuvintele céle de bucurie ce i-au zis Inge-
rul: Bucur5.-te ceia ce e§ti plina de dar, Domnul e cu
tine", iar intelégem numele preasfintei troite. Cä: in cuvin-
tul ce zice: bucurà-te, sä.' intelége Fiiul, cl el iaste toat5.
bucuriia lumii; in cuvintul ce zice: pliná de dar, s5.' inte-
35 lége Duhul Sfint, prin care sl dau toate darurile 0 in cuvin-

1 ad. marginal numele B // 3-4 intre paranteze $i. i-au d5,ruit ei nume care
iaste preste tot numele C // 4 lui] ei C // 6 fare C // 8 ceriu C // 9 f5.r. de as5mInare
C // 10 toti C // 14 cum cä cuprinde] a coprinde C / pentru ca C// 15 trei] 3 C /
syllaves C / adic.5. C / trei 2] 3 B, C // 16 troite C //18 2] doao C/ cele 2 C /19 adic5.
C // 20 care B / 21 Intelegem toate cele C / adic5. C // 22 Invierea C // 23 cer B // 24
toti C // 25 adici C // 27 lnvierea C / lipsefle cu Inviiarea ni s-au dat bucuriia
B // 28 sciderea B, C ¡/33 lipse,sta toat5. B // 34 plin B, C // 35 carile B, carele C / si
cuvIntul B // 35-1 ad. marginal 0 In cuvIntul cel ce zice: Domnul e Cu tine A //

18

www.dacoromanica.ro
 tul cel ce zice: Domnul e cu tine, sä infelége Tat61, a el
f. 17 iaste Domnul a toate, vdzutelor / $i nevdzutelor.
Dumnezeu insä, carele numai cu un cuvint au flcut
au zidit toate lucrurile céle vdzute i nevdzute, poate cu
5 adevdrat, cu cea desdvirsit a lui preaputernicie, sä fad.
stéle mai luminoase decit acéstea ce strälucesc pre ceriu
lunä mai iscusitd decit aceasta ce ne povdtuiaste noaptea
si soare mai strälucitoriu i mai luminat decit acesta, carele-
stinge cu lumina lui toate célialalte lumini i ceriuri mai
io mari si mai largi in rotocolime i pasdri mai cu dulce gla-
suri i flori mai cu multe mirosuri i copaci mai nalti
mai roditori i vinturi mai sdnätoase i välzduhuri mai de
fo/os i hiard mai multe la numdr si mai de multe féliuri
si mai multe lumi decit aceasta ce lä'cuim poate sä zideascd
15 in mdrime si in mestersug mai minunate; iard o zidire
caré sä covirsascd in vrednicie pre Maica lui Dumnezeu
nu va putea sä facd niciodatd, maicar cà iaste preaputér-
nic. Pentru cà precum nu iaste cu putintà nu zic sà soco-
teascd, ce nici cu mintea sd gindeascd nestine o fiintd mai
f. 17' 20 cuvioasd si mai / naltä decit dumnezeirea, asa nici o zidire
mai covirsitoare decit acéia ce au ndscut pre un Dumnezeu
carele s-au f5.cut om. Cá pre dinsa o au ales Dumnezeu,
mai inainte decit toatä zidirea, pentru ca sd-i fie l'Icas.
vecinic, dupd cum grdiaste David: Aceasta iaste odihna
25 mea in vécii vécilor i intr-insa voiu làcui, pentru cä o am
ales".
Aleasä iaste, cu adevdrat, ca soarele, pentru c'ä iaste-
incununatä cu toate razele darurilor dumnezeesti i steal-
lucéste mai virtos intre célélalte lumini ale ceriului.
30 Aleasd iaste i frumoasd ca luna, pentru cà cu lumina
sfinteniei stinge célélalte stéle i pentru marea i minu-
nata strälucire de toate sireagurile stélelor celor de tainä
sà cinstéste, ca o impdrdteasd.
Aleasd iaste ca ravärsatul zorilor, pentru cä ia au gonit
35 noaptea i toatd intunerecimea päcatului si au adus in
lume zioa cea purtdtoare de viatd.

3 Ins& Dumnezeu B // 6 acéstia B / pre] p5. C / cer B // 7 pov5tueste C //

stalucitor C // 9 celelalte C /110 ad. marginal mail B /113 lipse,ste i mai de multe
féliuri C // 15 mestesug C Ijar C /119 ci nici B, C // 23 mai nainte C // 24 gaeste-
C // 27 soarile B, C // 28 razile B, C // 29 Intni B // 31 sfintenii C // 32 de] din
C // 35 ad. margina/ i toata Intunerecimea pg.catului si au adus In lume A 1/'

19

www.dacoromanica.ro
 Aleasä. iaste, cà iaste izvor carele cu curgerile cere§tilor
butatgt adapä sfinta biséricI O. tot sufletul cre§tinesc.
Aleasä iaste, cà iaste chiparos carele cu nältimea covir-
f. 18 sate ceriurile / ì pentru mirosul cel din fire s-au arltat
5 departe de toat5. stricaciunea.
Aleasà iaste, cä iaste crin, a mä.'car de au si näscut
intre màräcinii nenorocirii ceii de obste, iar nu §-au pierdut
niciodatg podoaba albiciunii.
Aleasg iaste cä iaste nor carele n-au ispitit nici o greime
10 a päcatului.
Aleasä iaste, pentrucä iaste fecioarà mai nainte de nas-
tere, fecioarä in nastere, fecioarä. §i dui:4 nastere §i iaste
o adhicime nepreceputg a bunätätilor §i o icoanà insufle-
tin.' a frumosetilor celor cere§ti. Iaste o grädin5. incuiatä.
15 dintru caté au esit floarea cea neve§tejitä i fintinä pecet-
luità, dintru caté au curs izvorul vietii, Hristos.
Pre aceasta au v5zutu-o Moisi In muntele Sinaei, ca un
rug aprins §.1 nu ardea.
Pre aceasta au väzut-o Aaron, ca un toiag inflorit §i
20 plin de roadà.
Pre aceasta au v5Zut-o Iacov, ca o scarä intaritä., din
pämint ping in ceriu §i ingerii lui Dumnezeu sà suiia i sá
pogoriia pre dinsa.
Pre aceasta o au valzutu-o Iezechiil ca o 41 incuiatä, /
f. 18° 25 prin cart nimenea n-au trecut.
Pre aceasta o au vàizutu-o Ghedeon, ca o linä., Avvacum
ca o dumbravg umbroasà", Daniil ca un munte §i Solomon
ca un pat.
Aceasta asazi sà mutä de pre pä.'mint la ceriu ; lasä.
30 intrisaciunea §i sä duce la bucurie, lasà céle de jos si
priimé§te céle de sus ; lasà die strickioase §i ci§tigä céle
nemuritoare §i vecinice. Astäzi I dà preasfint sufletul
ei in miinile Fiiului ei §i cu cinfairi ingeresti i apostolesti
sà petréce cinstit trupul ei in satul Ghethsimani, spre
35 ingropare.
Astäzi ceriul intinde sinurile sale §i priiméste pre céia
ce au näscut pre cela ce nu-I incape toaa zidire.

1 cA] pentru câ C/ carile B // 2 bunAtAti B, C / beséricl B // 4 si pentru]

-pentru C // 7 cei C / nu au pierdut B 1/13 nepriceputA B, C 11 14 frumusetilor
B, C //17 au vAzut-o C / Sinaii B, Sinai C // 19 au vAzt-o C // 21 au vAzut-o C // 22
.cer B // 23 sl pogoriia C /1 24 o au vAzut-o] au vAzut-o C // 25 nimeni B // 26 o au
vitzutu-o] au vAzut-o C //

20

www.dacoromanica.ro
 Asazi sà minuneazà toate puterile cereti, zicind una
ata alta: cine iaste aceasta ce sà sue din pustiiu, aded.
de pre p5:mint, la ceriu? Cine iaste aceasta caré sä." ivé§te
ca zorile, frumoasà ca luna 0 aleasà.", ca soarile? Cine iaste
5 aceasta ce sä sue de pre pämint in ceriu, albitä, infloria,
intru caré hulä nu iaste? Rädicat portile voastre, zic
f. 19 cétele céle / ingereti, una c5.ta alta 0 cu cinari de laudà
priimit pre impäräteasa ceriului 0 a p5imintului, card
vine, sä.' lAcuiascà den a dreapta impAiratului Dumnezeu,
io cu imbacdminte cu aur imbacatà, impistria, dup5 cum
zice David, c5ci aceasta iaste céia ce au impäcat ceriul Cu
p5mintul 0 pre Dumnezeu cu omul. Aceasta iaste bucuriia
celor drepti i n5.déjdia celor päc5to0.
Pre aceasta, darà i noi, cu totii trebue cu dragoste, cu
15 cucerie, cu inimä curaa i cu cintäri de laudà sà o cinam
sä oläudäm, ca pre o Maicà a lui Dumnezeu i cu bucurie
sufleteascä sà paznuim adormirea ei. Ce, o Maic5 Fecioar5.,
acest norod ce sa inaintea märirii-tale, v5.zind inältimea
cuateniei tale 0 cunoscind-§ ei nevredniciia i smereniia
20 lor, nu indaznesc, flea: de mijlocitoriu ca s5.-t aducä cgzuta
inchinà'ciune i multemità, pentru multele faceri de bine
sä.' se roage ca sá te milostiveti asupra lor. Pentru acéia
eu, nevrédnicul i mult päcätosul robul au, fiindu-le
f. 19' taa sufletesc, / rinduit de Fiiul au, prin mijlocul mieu
25 sá roagd cu totii, cu cäldurä, dintru adincul inimii zicind:
stäpinä. de Dumnezeu näscRoare, impAateasa ceriului
0 a pä.'mintului, cinstea 0 slava cre§tinilor, céia ce e§ti
mai naltà cleat ceriurile 0 mai curaa decit soarele, Fe-
cioarä." prealäudaa, nä.déjdia celor p5cato0 i lin4tea
30 celor bauti de valurile p5.catelor, cauta asupra norodului
tau, vezi mo§tenirea ta, nu ne lasa pre noi, pk5.tosii, ci ne
päziWe i ne mintuiWe de vicle§ugurile diiavolului,
ne-au impresurat scirbele, nevoile, rà.'otä..tile i necazurile.
Dà-ne ming de ajutoriu, Fecioar5., c5. perim. Nu te indura
35 de noi, cl pre tine te avem ajutältoare 0 la tine näidàjduim,
ca cu rugäciunile tale céle preaputérnice i nebiruite,

1 dupd toate ad. cetile i C // 2 pustie B / adia C // 3 Cine iaste aceasta

caré] cine iaste care C // 4 soarele C // 6 115.dicat] Deci adicat B, rAdicati C /17
cétile B // 8 priimiti C // 9 Imp5.ratului Dumnezeu] tatälui Dumnezeu C // 18
de aur B / ImbrAcate C ¡/13 nAdejdea C // 14 dar C 1115 laude C // 17 adormirea
ei] adormirea C / Ci C // 18 m5simii C //19 cuatenii C / cunoscindu-si C //20 Ueda
mijlocitor C // 21 multumitl B, C // 29 nAdejdea C // 32 pAzéste B, p&zeste C /
mintueste C / viclesurile B/ diavolului B, C // 33 r6.utAtile, B C // 34 ajutor B,C //

21

www.dacoromanica.ro
 1mblinze5ti, pre Fiiul tau asupra noastra, ca intoarca
mila sa cea bogata spre noi; i inc4 roaga cu endued,
ca sl dea putére dintru inaltimea lacaplui säu i prealu-
minatului nostru domn, pre carele proniia sa 1-au ales 0
5 1-au pus preste acest norod, ca sà poatä chivernisi cu /
20 intelepciune intreagà turma ce i s-au incredintat, in multi
ani luminat, cu fericita sanätate i sä o apere de lupii cei
vizut i nevazut. Sá pazeasca i toat5.' cinstita aceastä
boerime de toate primejdiile 0 de toate viclepgurile
cleanului i sa le dea dragoste, uniciune, spor i ajutoriu
intru toate ; i sá ne invredniceasca pre tot de ob§te ca
sá petrécem toata viiata noasträ cinstita, curat5. §i fail de
prihan5., ca cu o gura i cu o inimä pre dinsul de pururea
s51-1 marim 0 tie sä. zicem: Bucura-te céia ce Wi plinä de
15 dar, Domnul e cu tine". /

-I. 20' LA DUMINECA VAME$ULUI, CUVINT DE INVATA.TURA

Pohta cea mare 0 dragostea cea curatä, lar mai vir* tos
sa zic, datoriia cea parinteascä ce am catra dragostea
voastra m-au indemnat astazi de am venit aici, pentru
20 ca sa và cercetam suflet4te, de vréme ce m-au rinduit
Dumnezeu ca pre un nevrédnic sä vá fiu pastor 0 pärinte
sufletesc i invatatoriu la lucrurile céle ce ar fi spre folosul
mintuintii sufletelor voastre. Pentru care lucru avet
datorie cu totii, de la mic Oda' la mare, sa ma ascultat
25 la céle ce vä invat de bine 0 de folos, c5. acea ascultare nu o
facet mie, ci lui Hristos, dupá cum zice la 10 capete ale
Lucai: Cel ce asculta pre voi, pre mine ascult5. i cel ce sá
leapada de voi, de mine sä leapädä". A0jderea i fericitul
Pavel zice la 13 capete catra ovréi: Fratilor, plecati-vä
30 invätatorilor vo§tri i v5.' cucerit lor cä priveghiaza pentru
sufletele voastre, ca cum ar fi sà.' dea cuvint, ca cu bucurie /
f. 21 aceasta sä fad., iar nu suspinind, cá nu iaste de folos voao
aceasta".

1 Imblinzéste B // 2 Inca 11 roagA C // 3 dintru nAltimea C // 3 luminati B//

8 vAzuti i nevAzuti B, C / aceasts. C // 10 sporiu C / ajutor C // 11 toti C //
12 fAr'de prihanA C 1/13 ca cu o] cu o B / de-a pururea C // 16 CuvInt la Dumineca
vamesului C /117 Pohta cea mare si dragostea] pohta, dragostea C // 18 pArinteas-
c 1/19 astAz C // 20 cercetez C // 22 InvAtAtor C// 24 ascultati B, C ¡/26 faceti B, C
zece C // 30 vostri B / cuceriti B, C // 31 sufletile C / bucuriia. C //

22

www.dacoromanica.ro
 Drept acéia n-am pregetat, nici am lenevit, ca sä nu fac
datorie, dupa' porunca stapinului si invätatorului nostril
Hristos, caruia ma si rog ca sa'-m dea putére sa va pociu
spune ceva de folos; ci vá pohtim de ascultare.
5 Precum un om casnic, vrind ca sa samene griu curat in
holda lui, pune multá nevointä de-1 cérne 0-1 curata de
neghinä si de allele, asa si sfintii parintii nostri au pus
multa nevointa de au cemut cu ciurul chibzuelii toatä.
sfinta Scripturei 0 au ales ca niste griu curat din toate
io bunatätile cite ar putea fi acéste trei bunatat mari:
credinta, nadéjdia si dragostea s'i le-au saminat in holda
sfintei bisérici, adeca in adunarea si in mima celor credin-
cios. Si are datorie fiestecare crestin a le tinea si a le face,
ca'ci ail acéste trei bunatat nu iaste cu putinta nici cu
15 un mijloc sa se mintuiasca crestinul, mä.car de ar zice
cine ce va vrea, caci acéstéa sint teméele crestinatatii.
Cá precum nu iaste cu putinta a trai nestine pre pamint
f. 21v fara de hrana / trupeascá si fará de imbracäminte si fail
de somn, asa nici flea de acéste trei bunältat carele sint,
20 precum am zis si mai sus, credinta, nadéjdea si dragostea.
Ce intii voiu zice putine cuvinte pentru nadéjde si pentru
dragoste, apoi voiu zice, pre unna si pentru credintl,
mai pre larg.
Näidéjdea iaste o indrazneala adevarata catra Dumnezeu,
25 data in mima omului, din dumnezeiasca stralucire, ca sä.'
nu sa deznadajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu,
ci sa fie incredintat cum cä va lua, prin pocainta, ertaciune
pacatelor s'it vence alta cérere, sau trecatoare, sau vécinica.
$i iaste nadejdia de 2 féliuri: una buna si alta rea. Bun5.
30 iaste acéia cind nadajduiage cineva la Dumnezeu sä se
mintuiasca, sau alt bine ce va sa petreaca, cà nici oste-
néste, nici cheltuiaste nimic, cum zice David, ca: Cel
ce nadajduiaste spre Dumnezeu mila 11 va incungiura".

1 nici in-am lenevit B 11 2 datoriia C /1 3 s6 v6. poci B, C // 7 nighinA

B, C // 8 ad. margina/ chibzuialii B // 10 bunItAti B, C // 11 nAdéjdea B. nAdej-
dea C / semlnat C // 12 besérici B, biserici C / adicA C / si In inima] s'i inima
C / credinciosi B, C // 14 acéstia B, aceste C / 3 C / bunIt6.ti B, C //15 sá sA
mIntuiascl C // 16 acéstia B, aceste C / temeiurile B, temeile C ¡/18 fAr'de hran5.
C / f6s' de 2-8 C ¡j 19 f6Yde aceste 3 C / bunAtAti B, C / care C // 20 s'i mai] mai C//
21 Ci B, C // 22 p6. urral C // 25 dumnezeiascl B, C // 26 d6znAdAjduiasc5. B, C// 29
nAdejde C / féluri B // 30 nAdAjdueste C // 31 s6. A mIntuiascl C // 32 cheltueste
C // 33 nAdAjdueste C / Dumnezeu] Domnul B / Incugiura B//

23

www.dacoromanica.ro
 Rea iaste acéia cind nadajduiaste cineva la om sa-i faca
vreun bine, sau vreo Indemina la lucrurile céste trecatoare
ale lumii, care nädéjde iaste mincinoasa i desarta, cum
zice iaras David: Nu va najduit pre boiari, pre fiii oame-
1. 22 5 nilor, la / carii nu iaste mIntuire". Asijderea zice si Solo-
mon: Biestemat sa fie tot cel ce nädajduiaste spre om".
Dragostea Incä iaste o unire a multi intr-una si cale
caträ. Dumnezeu i vîrf tuturor bunatatilor, dupa cum
o adevereaza i fericitul Pavel la 13 capete catra corin-
io théni, zicind: Decit credinta i cleat nadéjdia iaste mai
mare dragostea". i iaste i aceasta de 3 féliuri: una dum-
nezeiasca, alta fireasca si alta patimitoare i rea. Dra-
gostea cea dumnezeiasca iaste acéia ce zice la A dooa lége,
la 6 capete: Sa iubesti pre domnul Dumnezeul tau i
15 proci" ; iar cea fireasca iaste céia ce iubesc parintii pre
fiii fili pre pärinti i fiestecare pe ruda sa si pe priiatenii
lar pentru dragostea cea patimitoare i rea, nu vom
zice nimic, pentru caci fiestecare Intelept i tematoriu
de Dumnezeu o cunoaste cá nu e buna ; i pentru acéia,
20 lipseasca vorba ei de la mijloc, ca sá nu ne spurcam auzul.
Credinta iaste fiinta celor nadajduite i lucrurilor celor
ce nu sa vad dovediri, dupä cum zice apostolul Pavel:
f. 22° Si fara de credinta nu iaste / cu putinta nimeni sa se
mIntuiasca", precum vedem aceasta la tot sfintii si la tot
25 dreptii cei mai inainte de lége i cei de dupa lége. Ca pentru
credinta lor cea dreapta au aflat har inaintea lui Dumnezeu
si au facut minuni mad si preste fire, facind folos i lor
altora ; si era de pururea ochii lui Dumnezeu asupra lor
cu urechile lui asculta rugaciunile lor, dupa cum zice
30 David.
Asijderea i in sfinta Evanghelie vedem, in bogate locuri,
ea cei ce mergea la domnul Hristos, cu credinta, auziia
din gura lui: Dupà credinta voastrà sà se faca voao"
Indata sä.' tamaduia, ver de ce boala ar fi fost. i putem
35 lua pilda i de pe vamesul acest de astazi, ce pomenéste
sfinta Evanghelie-cä batindu-s pieptul i zicInd cu credinta:

1 nidijdueste C // 2 IndimIni, C // 4 nidajduiti B, C / spre bojari B, pre

boeri C / spre fiii B, pre fili C // 6 nidijdueste C // 7 lam una B // 10 nidejdea
C // 11 feluri B // 13 A dooa légia B, A 2 lege C // 14 cap C // 16 i fii C/ pi
parinti C / pnietinii C // 18 temitor B, C ¡/19 nu iaste bun& B // 23 fiede
credinti C // 24 toti 2 B, C // 25 mai nainte B, C / cei de dupi] cei dup5. B, C// 28
de-s pururea C// 34 veri C// 35 de pe] dupi C/ astiz CH 36 In sfinta B//

gd

www.dacoromanica.ro
 Doamne, fii milostiv mie, pkältosului" sä." pogori
dreptat.
Dar5." noi, acum, c5. ne numim crestini, de pe ce fapte
bune socotit cà ne vom putea araa crestinätatea i blago-
5 cestiia ce avem i sà fim ales si desp5rtit de neamurile ce
zicem noi cä sint pägini? C5.' de vom zice: de pe credint5,
ne ins5am, cà noi credinfä nu avem: cä de am avea
1. 23 credintä. / am iubi pre Dumnezeu i am päzi cuvintele
lui si am face, dupä putintà, poruncile lui. Cä zice la loan,
io in 14 capete: De inà iubéste nestine, cuvintul mieu va
lar noi, In loc de a-1 iubi i a-i p5.zi cuvintele
injur5m si-i tinem cuvintele de ris si de batjocurk ca cind
ar fi niste basne. Iar de má vet intreba, in ce chip 11
sä v'á spuiu: cind injurAm de lége pre cineva, pre
15 Dumnezeu injuràm. Cä v-am spus mai sus, cä.' credinta
iaste numai de un fel i tot oamenii cred in Dumnezeu, c5.
Dumnezeu iaste liagea i fdatoriul legii; i pentru c5.ci
înjuräm légia, injur5.m pre Dumnezeu i pentru acéia,
iatà dark cà n-avem credintk
20 De vom zice de pe radiajde, cä sintem alesi din p5Sini,
nici aceasta nu o avem, c5ci cà de am avea credintä., poate
doarà cä: am avea i nä.'diajde, ca v-am spus mai sus cä
Intîi iaste sä creaz5. nestine in Dumnezeu, apoi sä. näkläj-
duiasc5..
25 De vom zice de pe dragoste, cä sintem ales din päig-ini,
nici acéia nu o avem, c5. zice Ioann: De va zice cineva
cà iubéste pre Dumnezeu si pre fratele lui IT uräiste, min-
cinos iaste; cà de vréme ce nu iubéste pre fratele lui, c5.-1
f. 23v véde, dar pre Dumnezeu, cà nu-1 véde, cumu-1 va putea
30 iubi?" i iatk dark cä precum zic cà neavind dragoste
Intre noi i nepohtindu-ne binele unul altuia, dupä po-
runca lui Dumnezeu, n-avem nici credintk nici näcliajde,
nici dragoste i stntem mai Ili, sä mä ertat, decit p5ginii.
Cä zice apostolul Pavel: Limbile n-au lége i fac ale legii".
35 Iarà noi, avind lége, facem tot impotriva legii i sintem

3 Dar C / de pe] dup5. C // 4 socotiti B // 5 alesi C / desp1rtiti B, aspIrtiti

C // 6 de pe] dup5, C // 12 batjocorl B 1/13 yeti 1ntreba B, C // 16 feliu C / toti.
B, C // 17 légia B, legea C / fIcAtoru C ¡/18 legea C //19 dar C // 20 dupe B, dupg
C / n5.dejde C // 22 doar5.] darA B, dar C / dupd avea ad. credint& C / nAdéjde B,
nAdejde C // 25 de pe dragoste] dup5. nAdejde C / alesi C // 26 dupd loan ad. evan-
ghelistul c B // 27 pre] p5. C /11 uraste] uraste C // 28 pre] p5, C / lui] sAu C // 29
cum 11 va putea C // 30 dar C, dipsgte B // 32 nu avem C / nAdéjde B, nAdejde
C ¡/33 ertati B, C // 35 Iarä noi avem lége s't facem B / lar C //

25

www.dacoromanica.ro
 mai päcä'to decit toate neamurile 0 decit toate limbile.
putet cunoa0e aceasta, c5.' iaste a§a cum zic, ca' ce
neam injurl ca noi, de lége, de cruce, de cuminecäturk
de morti, de comindare, de luminare, de suflet, de mormint,
5 de colivk de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie
0 de toate tainele sfintei bisérici 0 ne ocärim 0 ne batjo-
corim in0ne légia? ! Cine din pägini face aceasta, sau
cine- § mäsc5x4te légia ca noi? Oare nu injuräm cu acéstia
toate pre Dumnezeu? Oare nu ocärim cu acéstia poruncile
io lui? Cà el singur ne-au ardtat 0 ne-au invätat acéste
taini, ca prin mijlocul lor sä ne cur5.tim de päcate 0 sà-1
imblinzim asupra noasträ la scirbe 0 la nevoi.
f. 24 Darà noi, deaca auzim pre cineva cä / Injurä [In jur5.-
minte] de céle ce am zis, in loc de a-1 certa 0 a-1 infrunta,
15 ca pre un om fdede socotealä, noao ne pare bine 0 ridem.
De stilt acéstia lucruri cretinWi, zica' cine are Dumnezeu.
Inc54, pe lingä acéstia toate, mai adaogem cu räutatea
cá pre pärintii noWi ii ocärim 04 batem ; pre barini
ii necinstim, pre domni si pre boieri ii blestem6m, pre
20 arhierei nu-i tinem intr-o nimicà., pre cälugäri ii clevetim,
pe preot ii ocärim, beséricile le tinem ca ni0e grajduri
0 and mérgem la dinsele, in loc de a asculta slujbele 0
a ne ruga lui Dumnezeu, sà ne iarte pacatele, iar noi
vorbim 0 ridem 0 facem cu ochiul, unul altuia, mai räin
25 decit pe la circiume. Särbätorile 0 praznicile nu le tinem,
ca o nimica, ci atuncea facem céle mai réle, de bucufaim
pe dracul 0 atunce vindem 0 cumpäräm.
In scurte vorbe, ne-am abAtut cu totii din calea
dreptätii 0 impreunä ne-am netrebuit, dupà cum zice
30 David 0 nu sintem pinä intru unul a cunoWe 0 a cerca
pre domnul, Cä'ci fiind orbit de de§ertaciunile céle lu-
meti, nu ne bucuram la altceva far' numai la lucrurile
intunéricului veacului acestuia; 0 sintem pornit cu totii
spre räutät, ca o roata cind dä de vale 0 nu sä poate opri

I pkAtosi B, C // 2 puteti B, C // 3 cuminiatur5. B // 4 comIndare] pomene

Cll 6 tainile B, C/ besérici B // 7 legea C // 8 legea C / acestea C // 9 acestea C//
13 Dar C // 16 aceste C // 17 aceste C// 18 19 pre 135.trini fi necinstim] pre b5.trIni
fi ocArlm si-i batem si-i necinstim C// 19 pre bojari s'i pre domnu B ¡/20 Intru nimica
C / nimic B / clAvetim B // 21preoti B, C / bisericile C / grajduri C // 23 erte C /
rdcatile C // 26 nimic B, nemica. C / atuncea C // 27 atuncea C ¡/28 iipse,ste din
calea drept54ii C // 29 Impreuna ne-am netrebuit] Impreun5. netrebnici ne-am
fAcut C //30 nu sintem pin& Intru unul] nu iaste ping la unul C // 31 orbiti C //32
fax% numai B,C // 33 porniti B,C // 34 rlutAti B,C //

26

www.dacoromanica.ro
f. 24' sintera tot, cu totul, / ca n4te dobitoace necurate,
t5v5lindu-ne In rAsfAciunile céle spurcate 0 de nimica.
Si acéstia toate nu sA trag dintr-alta, fIr5." numai din
necredinta noastr5.; c5. ni s-au impietrit inimile intru
5 rbiutat, ca a lui faraon i umblä., ca ni§te cal sirepi, Ms' de
z5.ba15.' i färide ru0ne, pinA vom c5dea intr-o vreo pro-
pastie i vom peri. Cu acéste fapte ne 15.ud5.m cä sintem
crWini 1 0, vai, de capetele noastre 1 Si cu cretinatatea
ce avem poate c5 vom fi socotind cä numai c5ci ne nurnim
10 crWini ne vom spAsi 1 Ba! Ci mai mare osindä vom sà
luom, de nu ne vom poc5.1 0 de nu ne vom lisa de rlutItile
noastre. C5. zice Hristos: Nu cei ce-m zic mie Doamne,
Doamne, vor intra intru împärätiia ceriului, ci cei ce fac
voia mea". Spuneti-mi, rogu-v5,', c5 eu poate c5.-m voiu
15 fi Wit din fire, care voe a lui Hristos facem, sau care
porunc5. tinem? Eu nu poci cunoWe altceva, fär' numai
un nume uscat i sec, ce avem fär' de nici o fapt5. bun5'..
Si incä stä'm de ne miegm c5ci nu ne face Dumnezu pe
voia noastrI pentru caci ne numim creOini! Ba încä bine
20 c51 nu ne pr5p5d4te ca pe sodomiténi, c5 vedem depgrtarea
lui Dumnezeu cu ochii ric:qtri i cunoWem c51 din r5ut5-
f. 25 tile noastre ne vin atita féliuri de boale / i atitea féliuri
de morti i alte nevoi i scirbe i nicidecum nu ne venim
In fire, ca sä ne p5r5sim de räufAtile noastre.
25 Ci iatà, cä và zic, iubitilor miei i vä, invAt cu frica lui
Dumnezeu, ca un pärinte sufletesc i p5'storiu ce vä sint,
sá vá venit in fire 0 s'A vA cliti de lucrurile céle necuvi-
oase, c5, Dumnezeu iaste milostiv i deaca va vedea in-
toarcerea noastrá i pocEnta cea bung, ne va erta. C5'.
30 zice prin rostul Isaiei: ,,Intorceti-v5. c'Aträ mine 0 mä voiu
intoarce i eu c5.trA voi".
Si và poruncesc tuturor, cit sintet cu mWerug i Cu
negutätorii, veri de ce breas15.', ca de acum Inainte, dumi-
necile i sArbAtorile céle mari ce s'A numesc domne§ti
35 ale MaicAd Précistii 0 a unora din sfintii cei numit, sä
và inchidet präväliile i nici sà vindet, nici s5. cump5rat

1 toti B, C // 2 avglindn-se C rAsfStAciunile C // 3 acestea C // 5 autIti

B, C j sirepi] 1nviequnati C / frâ zäba1 C // 8 capetile C // 111uAm C // 13
va !Ultra C // 16 pociu B, C / WI un nume B / f5x5. numai C // 17 sed ] semn B [/ 19 IA
voia C j cici] cä C // 20 sodomliteni C // 22 atita. C // 26 pAstor B, C // 27 veniti B, C /
càiti B, C // 30 voi intoarce B// 32 ati C / slnteti B, C / meste§ug C // 33 nigo-
titorie B / ver de ce bras15. B // 34 duminicile B // 35 numiti B, C // 36 tnchideti
B, C j vindeti B, C / cumpArati B, C//

17

www.dacoromanica.ro
 nu numai de la crestini, ce nici de la turci, nici de la
nici sä lucrat i precum zic sá facet, cä' nefácind sä stit
bine cá.' và voiu pedepsi besericéste, cu pravila si pre drep-
tate, nefacindu-vä nici o näpaste. i incäs, pre carii sä
5 vor arAta semeti i tari de cap si nu sà vor supune drept5.tii
poruncii besericesti Ii vom pedepsi cu domniia. /
f. 25° i nimeni sä' nu socoteascä, din voi, i sä zicà in inima
iui: darä ce treabä are vlädica cu noi, nu-s cauta: vladiciia
lui, ci sä améstecä intru ale noastre? De n-at stiut pinä
lo acum si de n-au fost nimeni sä vá invéte, iata cà acum
vet sti c5, am treabà cu tot oamenii cit sint in Tara Ru-
mäneasc51, de la mic pida' la mare si pinä la un copil de
titä afarä din pägini si din ceia ce nu sint de o lége cu noi;
cdci in seama mea v-au dat sapinul Hristos sà va pasc
15 sufletéste, ca pre niste oi cuvintä'toare si de gitul mieu
spinzurä sufletele voastre si de la mine va sä vä cearà
pre tot, iar nu de la altii, pira cind và voiu fi pästoriu.
Ci và cautä in scurte cuvinte sä mä ascultat de vet
fi crestini si de vä tinet ai lui Hristos, cà precum nu pot
20 fi oile fär'de pästoriu, asa nici norodul far'de arhiereu
vence va päsa cuiva la cae sufletesti, alérge la mine
ca la un pärinte, c5.-1 voiu vindeca, cu ajutoriullui Hristos.
incäs poate sá zicA fiestecine din voi, in gindul säu:
darä noi avem nevoi gréle asupra noasträ si nu putem
25 sä facem acéste ce zici; ci eu inca' zic cä iaste asa i crez.
f. 26 Numai la greul acela sint / i eu pàrta i intr-acel jug ce
traget voi, trag i eu; darà n-am putére sá zic nici sä gin-
desc asa, cki cà precum cére impäratul däjdi de la noi,
asa ne cére i Dumnezeu credintä i fapte bune. C5. zice
30 Hristos la Evanghelie: Dat ale chesariului, chesariului
ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". S'a' nu socotit
va fi milà lui Dumnezeu de noi, sà ne iarte pentru c5.ci
avem nevoi, deaca nu vom face dupä putintä i poruncile
lui, ce ne va bä'ga de unde nu vom putea sä mai esim.
35 Ci sà läsäin näravurile die réle i obicéele céle necuvioase,
ca doarä s-ar milostivi Dumnezeu asupra noasträ sà ne
1 ci B, C / ce nici de la turci, nici de la altii] ci nici de la ala limbl ce nu
sint de legea noasta. C // 2 lucrati C / stiti B, C // 3 bisericeste C / pre] p5. C //
4 IncAsi B // 6 bisericesti C // 8 dar C // 9 n-ati stiut C ¡/11 toti B, C//
16 sufletile C / sà ceaa C // 17 toti C / voi fi pà.stor C //18 ascultati C //19 tineti
B, C // 20 p5stor C ¡/22 ajutorul B, C // 23 inasi C// 24 dar C ¡/25 aceste ce zic
B // 27 txageti B, C / dar C // 30 Dati C / chesarului 1-2 B, C // 31 socotiti C // 32
erte C / pentru cAci] cäci C // 34 ci B, C // 35 obiceile C // 36 doar C //

28

www.dacoromanica.ro
 iarte i sa ne chiverniseascg cu mila lui cea bogata, caruia
ma i rog sà tipareasca i sa pecetluiasca in inimile voastre
acéstia cite v-am vorbit, ca sá nu le uitat., ci, dupä putintl
de pururea sa le facet i precum inteleptéste pre cei orbi
5 0 pre cei sfärimat Ii indrepteaza asa sá ne intelepteascg
si pre noi i sa ne indreptéze pre calea cea dreaptà a
mintuintii, ca de pururea sä marim i sá proslavim numele
lui cel sfint i preasfint. Amin. /

f. 26v CUVÌNT DE INIMATURA LA STRETENIIA DOMNULUI

10 NOSTRU IISUS HRISTOS

A povesti lucruri minunate, iaste data oamenilor celor

invatat. A inclulci cu vorba auzurile ascultatorilor, iaste
data ritorilor. A descoperi taini mari si preste fire, iaste
data celar ce sint desavirsit intru bunatati. lar in mine,
15 neaflindu-se nici unele de acestia, nu va putea nimeni
sá auza nimic de folos.
Drept acéia, cu multg jalanie imi ticalosesc nevredni-
ciia si-m caut i far' de voia mea a tacea, iar apoi cunos-
cindu-mi datoria ce am si temindu-ma ca sa nu caz in
20 osinda slugii cei vicléne, cu cuviinta iaste, dupa putintä,
sä povestesc de-a pururea lucrurile Domnului, caruia
ma i rog, cu multa umilint5., sa-m dezlége gingaviia
limbii i sa-mi luminéze mintea, ca sà poci zice putine
cuvinte intru slava lui cea negraita. Ci va pohtesc de
25 ascultare.
Cum ca iaste fecioriia o bunatate mare, naltä. i minu-
f. 27 nata, iaste lucru dovedit i infatisat / la cei intelepti;
pentru caré nu sint eu vrednic a gräi si a lauda maririle
ei. Iar pentru cad praznicul de astazi aduce la mijloc,
30 ca o cunung nevestej ita, toata slava fecioriei, desavirsit
si o pune inaintea fiilor celor hraniti cu hrana cea sufle-
teasc5., ne indeamna, dupa putintg., a zice putine cuvinte
pentru clinsa. Astazi sá deschide sfatul prorocilor celor

2 Fters sá pecetiniasol al. mzrginal s5. tnr545.cinéze B / in] intru B// 3 acestea
C / uitati B, C / ci] i B // 4 de-a pururea C / faceti C // 5 sf5.rimati C // 7 min-
tuirii C / de-a pururea C / repetd si B // 9 lipse,ste de Inv545.tur5. C // 10 dupd Hristos,
ad. la fevruarie 2G // 11 dat C ¡/12 InvAtati B, C / asculatorilor B, C // 13 dat C/
taine C // 14 dat C / In] intru B 1115 unile B, C / acestea C // 17 jIlanie] obid1
C / ticAlos.5.sc C // 26 inalt5. B, C // 28 care B, C / nu stilt eu vrédnic] nu slut
vrednic C // 30 feciorii C // 31 hanit B // 33 deschide C //

29

www.dacoromanica.ro
 dumnezeesti s't sémnele céle inchipuite ale prenslävitei
zile acestiia, impreuna cu sfirsitul lor, s5. propoveduesc
adunärii cei besericesti. Astäzi, sfirsitul cel adevärat al
sfatului celui din ceput, prin fapte cu märire ltnnii s-au
5 arätat. Astäzi, slava Domnului si-a sfintei Fecioare desco-
perit o privim. Ast5zi, bucuriia cea cereasck pre caré
toate neamurile cu dragoste o astepta, sfintul praznic
de astäzi o dä neamului omenesc. Au trecut die vechi
au Inflorit céle noao, carele nu se mai invechesc. Nu mai
io stäpineste de acum porunca cea tare a legii, ce mila Dom-
nului impäràtéste; pre toti Ii trage la sine, cu mintuire
indelung radare, nici pedepséste, ca pre Ozan acela
odinioarä carele au indräznit de s-au atins de care nu
era sä se atingä.
f. 27 15 Cà Dumnezeu, / pre tot chiemind la sine, frica nu poate
sä; z5.ticneasck Venit dupà mine tot
cei ostenit s't insä.'rcinat". i cine nu va alerga? intru
ale sale au venit Domnul, nu prin umbrk ci chiar i Inf5.-
tisat sä aduce, ca pre un järtävnic pre pämint, cu poh-
20 falä de sicriiul cel insufletit, adecä: de sfinta Fecioarä,
de care sicriu s-au atins vamesul i s-au indreptat, s-au
apropiiat curva si s-au acut curatk s-au lipit bubosul
s-au tämäduit. Acest sicriiu pre nirneni nu uraste,
pre nimeni nu gonéste, de nimeni nu sä scirbéste, nici
25 Ssa' fereste a duce céle mintuitoare si pre nimeni nu face
pärtas stricäciunii, cà iubitoriul de oameni, Dumnezeu,
sá odihnéste intr-insa. Acéstia skit darurile mili cei noao.
Aceasta s-au fälcut întîi supt soare (nou), caré nu s-au
mai fäcut, nici sà va mai face. Cä acéia ce riduise Dum-
30 nezeu, pentru multa milostivire i indurare ce avea cätrá
noi, au venit Insus si au implinit pentru iubirea de oameni,
céia ce i sä cuveniia lui. Pentru care lucru adevärat au
räsunat dumnezeiasca trinbitä, fericitul Pavel, zicind:
Céle vechi au trecut, iatá s-au acut toate noao".

1 semnile C // 2 zilii B, C 113 bisericesti B ¡/4 sfatului] sfintului Cll 5 0 al C /sfinte

fecioarei B / fecioarii C // 6 care C // 9 care B // 10 ci mila B, C // 12 Ind5.1ung5.
B // 13 care B / Indreznit B // 15 toti C / chemlnd C // 16 Veniti B, C/ toti C/
toti cei ce ostenit B // 17 osteniti C / Ins5scinati C 1/19 In15.t1sat B / Artvenic B,
C / pohvala C // 20 sicriul B, C / adia. C // 21 dupd Indreptat ad. 0 B // 23 sic.riu B,
C / nimenea C // 24 /ipseFte pre nimeni nu gonéste C // 25 s5. fere§te] suferéste A /
mlntuituitoare B // 27 Acestea C // 28 Intliu B, C / care C // 30 multi. B / milos-
tivirea B ¡/31, insusi C // 33 dumnezeiasa B, C / trlmbitA B, C //

30

www.dacoromanica.ro
f. 28 Drept acéia, ce voiu putea / cuprinde cu mintea mea,
sau ce lucru vrédnic voiu putea grái asupra zilei aceSiia?
Nu poci sä mä intinz unde nu ajung, nu poci sá vorbesc
die ce nu tiu. 1m märturisesc nevredniciia i neputinta;
5 nu indrdznesc a mai zice nimica. Cä biruiWe i covir-
§We mai presus decit toatá pricéperea mintii omene$i
graiul pomenirii i fecioriia sfintei Fecioarei acetiia. Cä
de poate afla cineva mai mare 0 mai s15.'vit decit pre Dum-
nezeu, poate cä doarl va afla mai mare 0 mai cinstitä
lo decit pre sfinta Fecioall, care fecioark ca alt ceriu gin-
ditoriu, tine in bratile sale pre fac5.'toriul ceriului i al
pämintului, pre Fiiul &du, carele iaste näscut din Tatäl
mai nainte decit luceagrul 0-1 aduce asfazi la biséric5.,
ca pre un cap ce iaste al biséricii, s5.-1 inchine Domnului,
15 celuia ce i sá inchinä toatä aptura i i sä pleacI tot ge-
nunchiul. Cä pentru buratatea lui cea de margine sä
suppune legii, cela ce au dat légia lui Moisi in muntele
lui Horiv. Sä suppune poruncii cela ce numai cu porunca
au acut toate céle v5.'zute i nevgzute. S5.' smer4te cela
20 de carele sä cutremur5.' toatà zidirea. Prim4te ca un
f. 28. MilOStiV, f de sä pune in bratele dreptului Simeon, cela
ce iaste numai însui drept. Duce poclon la beséria cela
ce stilt toate ale lui, duce poclon la béseric5. 2 pasäri,
cela ce au falcut cu un cuvint toate pasärile in väzduh;
25 duce poclon 2 turturéle, ca sä arate céle 2 voi a dumneze-
irii i a omenirii. Duce o päréche de turturéle curate ca sá
facá p5iréche curatä. lui Dumnezeu pre omul, ca sä facá
amindoao una, ca sä impreune céle vechi cu céle noao
cèle cerWi cu céle pämintWi, céle de jos cu céle de sus.
30 Duce poclon lucru curat, cela ce iaste numai Insui curat,
ca sä arate cä s-au näscut din maicä curatä i sä.' arate §i
curAtenie beséricii 0 al credintii. Duce acéle 2 pasIri ca
facä preotii jäirtvä, aràtind cu aceasta j5.'rtva céia ce era
s5.' se facä pre sine taalui pentru noi. Zice sfinta Fecioarà
35 cätel Simeon: Priim4te, cinstite i fericite bätrine, pre
1 coprinde C ¡/2 zilii B, C // 3 nu pociu C ¡/4 neputinta mea C // 5 nimic C /
birue#e C // 9 doar C / cinstit C ¡/11 gInditor C / bratele C / cerului B, C // 13
luceaaru C / astlz C / beséricl B, beseria C //14 beséricii B // 15 celuia ce s5. Inchi-
B // 17 lége B, legea C // 18 supune C // 20 cela de carele] cela ce de carele B,
cela pentru carele C // 21 bratile B, C // 22 Insuq B, C // 22-23 ad. marginal Duce
poclon la beséria. cela ce slut toate ale lui B / plocon C / biseria C // 23 2] doao
C // 25 plocon C // 27 ca s. faca amIndoao una] carele era Intinat pentru rdcat
B // 28 ca sl-§i Impreune B // 30 plocon C/ Insu§ B, Insu§ el C// 32 i al] §i C//33
repetd céia B// 34 sb. sA fac5. C//

31

www.dacoromanica.ro
 acest pninc, carele au säräcit de voia lui, a cäruia bogälie
nu sà poate spune: priimévte pre acest prunc, carele iaste
f. 29 mai vechiu decit tot vechii ; priimévte / pre acest prunc
ce vezi, pre carele nici ingerii nu-1 pot vedea; cuprinde-1
5 cu bratele tale, pre carele nu-1 poate cuprinde toatä.'
lumea. Adevärat, mic iaste de virst5,, iar5." anii nu i
vtiu. Mic iaste, iarä, iaste preste toate mäiririle mai mare.
Mic iaste la vedére, iar iaste mare la pricépere.
In bes6ric6 iaste acum impreung Cu noi, lar in ceriu
lo vade In scaunul slavei sale vi in carà de heruvimi. In chipul
slugii sà véde, iar5. iaste stäpin peste toate".
luundu-1 Simeon In brate, fiind pornit de Duhul
Sfint, au zis: Cu adevArat, tu evti stäpinul a toatä f6p-
tura, tu evti mintuitorul lumii, tu evti Dumnezeul nostru,
15 pre tine cu mare pohtä te avtept5.m, de tine doriiam, de
tine insetovam, pre tine ad5.st de atita vréme. Tie mä
inchin, pre tine te rog ca celuia ce evti stälpinul vietii
al mortii, tu mä slobozévte cu pace acum, din lumea aceasta
vi din trupul acest stricäcios, cà te-am väzut cu ochii
20 miei mintuitoriul mieu. Slobozévte-mä dintru aceastä
sä." merg In iad, sa spuiu de venirea ta In lume,
f. 29' mingiiu pre acei dosàdit ce sint intru inchi-
soare de atitea ani. Sä le spuiu bucurie amäritilor, sä le
spuiu cum cä te-am vàzut cu ochii miei vi cum cä. te-am
25 apipälit cu miinile méle vi cum cà te-am tinut In brate
vi cum ea' ai inplinit toate ale legii i vei sà. pältimevti
vei &à te omori pentru mintuirea tuturor i vei sg te
pogori i in iad, ca sä: ne scot pre tot de la munea' i sä:
ne sui, impreunä: cu tine, la ceriu, sä ne faci una cu tata
30 Ava te rog, sapine, ming5larea i slava norodului tä.u,
lui Israil, lumina cea descoperità." a limbilor celor dintru
intunérec, slobozévte-mg Cu pace, ca säl màresc numele
täu cel preaslävit."
Acesta iaste praznicul beséricii noastre de asgzi, iubi-
35 tilor miei. Acesta iaste sfirvitul tainelor celor vechi i ice-
tul tainelor celor noao. Astälzi s-au implinit toate ale legii

1 care B // 3 toti vecii C // 4 coprinde-1 C // 5 bratile C / carile C / coprinde

C // 6 iar C // 7 iarg.] dar C / peste B, C / rugrirele B // 9 bisericA C// 10 carg] casg.
C // 11 iar C // 12 luindu-1B, C ¡/15 asteptam C // 16 atlta vréme atitea am B // 20
dintr-aceastA C // 22 tialosi C / dosgditi B, C // 25 pipgit B, C // 26 plinit C //
28 sä ne scot] sg. scati C / toti C // 30 mInggerea C / norodului tau, Israil B//
33 cel preaslAvit) cel preasfintit i slAvit B // 34 bisericii C // 35 tainilor B, C /-
36 tainilor B / astgz C / ale] la B //

82

www.dacoromanica.ro
 cei vechi i a incep céle noao. i de vréme ce Hristos,
Dumnezeul nostril, cel adevàrat, carele iaste légia i ma.-
toriul legii, s-au supus legii, ca sä ne arate noao cá iaste
cu cale 0 cu dreptate s5. ne supunem legii. Drept ce, SI'
f. 30 5 nu ascultä.m, ci sam impotriva / legii i lui Dumnezeu,
ca cind ni-ar fi vräljma de moarte. 10 porunci sint scrise
in lége i nici una nu tinem.
Porunca cea dintliu zice a nu avem alt dumnezeu
inaintea lui, iarä noi avem pre mamonul nedreptältii.
io A dooa poruncá zice a nu luom numele Domnului
deart, iarä noi il puram prin gurile noastre, ca o nimica.
A treia poruna zice sä, sfintim simbaa, adec5, sä cins-
tim i sá tinem praznicile, iaa noi atunce facem lucrurile
céle mai multe 0 lucrurile die mai necuvioase.
15 A patra poruncá zice sá cinstim pre pälrintii noWi,
iarä, noi Ii ocäzim 04 j batem.
A cincea poruna zice sä nu ucidem, iar noi, de nu putem
ucide cu bätul, sau cu sabiia, ucidem cu limba 0, de nu
putem ucide pre al%ii, ne ucidem í ne omorim in0ne
20 pre noi, cu faptele cele réle.
A asea poruncà zice a nu preacurvim, iarä: noi facem
altele mai réle 0 mai spurcate, carele nu le poci
A aptea poruncä zice a nu fuam, iara' noi luom de
145., cu sila.
25 A opta poruncà zice a nu mäirturisim strûnb, iar5, noi
jurd'in cu miinile pre sfinta Evanghelie ca sà nu pliardem
cinstea i piiardem pre Dumnezeu.
f. 301 A nooa porunc5.' zice a nu pohtim / muiarea vecinului
nostru, iaa noi mijlociru ca sä: §tie 0 el de acel lucru,
30 iarà a nu zicä.' nimic, cà apoi nu e bine de el.
A zécea poruncà zice sà nu pohtim vence lucru strein,
iarä noi luom tot, a nu aiM cu ce a hani.
iatä.", dark cä nici una din cele zéce porunci nu tinem,
nici facem. lar de va socoti cineva din noi cum cI vorbele
35 acestia nu sint adevälrat, Ii las in seama cugetului

2 legea C // 4 Drept ce] deci pentru ce C / si 2] dar B // 5 Impotriva C / gi

lui] 0 a lui B // 6 ne-ar fi B, C // 7 lipse* 10 porunci stilt scrise In lége i nici una
nu tinern C // 9 iar C // 10 nu luam B // 11 da.§5.rt C / iar C // 12 a 3-ia B / adica
C // 13 lar C / atuncea C // 15 iar C 16 §i-i 0] §i-i B, C 11 20 faptile C // 21 §ase
C / iar C // 22 care B, C // 23 §apte C / iar C / luam C // 25 strinb B, C / iar C // 26
pa C / sfinta .Evanghelie] Evanghelie C / pierdem 1-2 C // 27 cinstia B, C /1 28
muerea C // 29 iar 1-2 C // 31 zécia B / striin B, C // 32 iar C / lua.m C // 33 dar
C / 10 C // 34 lar] i B // 35 acestea C / adevarate, B, C //

33

www.dacoromanica.ro
 §i. de nu-1 va bate cugetul in sine, atunce poate cä acel
om va fi au prea sfint i drept inaintea lui Dumnezeu,
au iaste nesimtitoriu.
Ce tu, Doamne, cela ce pentru bungtatea ta cea de
5 margine si multa milostivire ai voit de ai luat trupul
fini noastre cei siabe i ai implinit toate ale legii, indurg-te
ne lumineazg i noao mintile i inimile, ca sä. ne argtám
implinitori legii si ale poruncilor tale si ne miluiaste ca
un milostiv, dupg multimea indurgrilor tale, ca de pururea
lo 55. mdrim numele täu cel prea slgvit. Amin./

f. 31 CUS/INT DE TNVA.TA.TURA. LA DUMINECA LkSATULUI DE

BRINZA.

Astgzi n-am a spune alt nimic inaintea dragostei voastre

ca sg vá ospetez sufletéste, fàr5. numai putine cuvinte
15 de invgtIturg, carele mà rog sS. le ascultat tot cu dragoste,
neuitindu-vä atita la neputinta i nestiinta inväTäturilor
méle, cit la pohta i dragostea ce am de-a pururea cgträ
inteleptiia voastrg.. i mgcar cg nu iaste cu putintä.
folositi dintr-insele, jara ajutorind Dumnezeu, nici de tot
20 färg de folos nu vet rgminea.
Vedem in sfinta Scripturä, la 2 capete ale Facerii, cum
CS. Dumnezeu au poruncit lui Adam ca din tot lemnul
ce iaste in grgding, cu mincare, sá mgnince, iar din lemnul
a pricépe binele i rgul sg nu mgnince, cg. in ce zi va mixTh.ca,
25 Cu moarte va muri. Tilcul acestor cuvinte iaste mare si
adinc i numai dascalilor iaste datá sà o tilcuiascg, dupg
cum sg. cade; iarg eu, dupg. putintg, voiu zice foarte pre
i. 31v SCUrt numai céle ce mg. voiu pricépe / cä sint drépte.
Cuvintele acélia ce zic: Din tot lemnul ce iaste in gr5.-
30 ding, cu mil' Icare, socotesc cg nu voiu gresi
de voiu zice cg din toatg invgtgtura cea dreaptá i din
toate cuvintele lui Dumnezeu, ce sint in grg.dina sfintei
besérici ai rgsgritului, ca o hrang, sufleteascg, cu bucurie

1 atuncea B, atunci C // 3 nesimtitor C // 4 ce tu] ci tu B, C / cela ce] ce

C 1 cea de] cea fár'de C / de margine] nemIrginitS. B // 6 nostre B// 7 §i ne lu-
mineazil luraineazA-ne C // 8 poruncilor C milueqte C // 9 de-a pururea C //
11 lipsafte de Inv545.turl C 1113 dragostii C //15 care C / ascultati C / toti C // 17
de-a puriurea B //19 lar C// 20 fIr'de folos C / veti B, C // 21 cap C // 22 a
din C // 26 dat C // 27 pe scurt C // 28 ce m5. voiu] ce nu mä.voiu B // 29 acelea
C //30 mAnince B, C ¡/33 biserici a asaritului C //

34

www.dacoromanica.ro
 tot cre§tinul, cu dulceatà sà mAnince. Si ne putem incre-
dinta de aceasta 0 de pe cuvintele ce zice Hristos la
Mathei, in 4 capete c5.: Nu numai cu pline va trli omul,
ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dumnezeu".
Iar5, din lemnul ce zice a pricépe bine 0 rAu sA nu mincati,
cA in ce zi vet minca, cu moarte vet muri", poci zice
pentru aceasta cum a de pAcatul ce s5." face cu pricépere,
fiqtecarele sà se fereasa, cá in ce zi Il va face, cu moarte
va muri. Cà mai rea moarte, decit a fi netine prin pAcat
10 despärtit de Dumnezeu, nu iaste alta. CA' zice Ioann, la
3 capete, c5.: ,.Cel ce face päcatul de la diavolul iaste,
a din ceput diavolul pAcAtuiWe".
f. 32 lard putem zice i intr-alt chip, a in toate / zilele ce
sint in gr5.dina anului, célia ce sint spre hrana trupului
15 rinduite cu socotealà 0 far' de viclepg, fiWecarele s'A
mänince. lar din postul cel hotArit pentru folosul cel su-
fletesc, carele cu pricéperea noastrA 11 putem face bine
räu, nimeni sà nu-1 strice, c5." in ce zi il va strica, Cu
moarte va muri; pentru aci cá cala porunca lui Dum-
20 nezeu 0 mai rea moarte, decit a alca ne§tine porunca
lui Dumnezeu, nu iaste alta; c51 va fi izgonit de dhisul
din grAdina beséricii, ca 0 Adam din raiu.
Si dintr-acéste putine cuvinte ce am zis sà poate
intelége cum c5 voiniciia minarii ce au dat Dumnezeu
25 lui Adam, sà adevAra i légea postului, iar mai virtos
s51 zic, sà incredinta porunca lui Dumnezeu, pentru ca
sä cunoasa Adam cà are mai mare peste dinsul Î cu,
c'A nu iaste volnic a alca porunca, ca in ce zi o va alca,
cu moarte va muri. Drept acéia, acela insu fAatoriul
30 §.1 poruncitoriul lui Adam, in zilele céle de apoi arAtin-
du-sä pre pAmint i cu oamenii impreunA vietuind, pentra
f. 32' ca sà ne arate noao cum a iaste cu cale 0 cu / dreptate
s51 ne supunem poruncii lui Dumnezeu 0 cum c5. iaste
foarte de folos sà postim, intii el insu au postit 40 de
35 zile 0 40 de nopti, precum sà véde la Luca, in 4 capete,
puind postul acesta inaintea ochilor noWi, ca sä privim

2 de pe] dupi C // 4 care C // 5 lar C // 6 yeti 1-2 C j pociu B // 8 fie§-

tecare C / si sà fereasci C// 10 loan B, C // 11 cap C/ca cel ce] ce B// 12
diiavolul B / picitueqte C // 13 lar C ¡/14 cele C // 18 si nu strice C // 19 cici
calcA porunca lui Dumnezeu] pentru ci a lui Dumnezeu porunci o calci. C //25
id& B // 28 dupd porunca, ad. lui Dumnezeu B // 29 lipsefte acela C / ficitoriul]
ficitorul acela C // 30 ponmcitorul B / aritIndu-se B, C 32 ca sA ne] ca si
B // 34 Intfin B // 35 cap C

35

www.dacoromanica.ro
 intr-insa ca intr-o oglinda, in toatä viata noasträ 0 sä
ne aducem aminte de pacostea ce s-au intimplat lui Adam
din alcarea poruncii 0 din mincare.
Pentru acéia trebuia§te darl 0 noi, de vréme ce ne-au
5 invrednicit Dumnezeu 0 am ajuns ca sä intrAm de mime
In c'älätoriia sfintului post, cu pohtä 0 cu dragoste sa
priimim porunca stäpinului 0 dupà.' putintä sä facem 0
céle poruncite. i pentru cki avem a mérge la räzboi
asupra vrajma§ului sufletelor noastre, trebuie sä ne gltim
io ca ni§te osta§ vitéji ai lui Hristos, incingindu-ne mijloa-
cele noastre cu adevärul, dupä cum zice fericitul Pavel
0 sä ne inaltäm picioarele cu gältirea Evangheliei pkii
0 sä ne imbräck'm cu zaoa dreptà.'tii 0 sä punem coiful
mintuirii pre capetele noastre 0 sä luom pavAza credintii
15 in miinile noastre, cu carele vom putea stinge toate s5.-
f. 33 getile / vicleanului céle arzä'toare 0 sabiia duhului, care
iaste graiul lui Dumnezeu ; pentru cà nu iaste lupta noasträ
spre singe 0 trup, ci cäträ domnii, carä puteri, atrá
tiitorii lumii intunéricului veacului acestuia, spre vicle§u-
20 gul duhurilor celor de supt ceriu.
Vrind, drept acéia, a face aceastá cälätorie asupra
vräjma§ului sufletelor noastre, precum am 0 mai zis,
trebuie sä luom impreunä cu noi 5 lucruri, sä ne fie ca o
merinde la vréme de primejdie, care lucruri sint acé§tia:
25 ispovedania, rugäciune, postul, milostenia §i dragostea.
Cu ispovedaniia sà.' ne späTám päcatele, märturisindu-ne
inaintea duhovnicilor no§tri, cu fried' 0 cu inimä infrintä,
ca inaintea lui Dumnezeu pirindu-ne in§ine pre noi, iar
nu sá am pricina la altii sau sä. zicem cä de nevoe am
30 fäcut, sau prin neputintä, el nu ne vom folosi nimic,
precum nu s-au folosit nici Adam; cä vrind Dumnezeu
sä.'-1 aducl la poc.äintä, in loc de a.-§ cunoa§te gre§ala
0 a-§ m'ärturisi päcatul, el fAcea. pre Dumnezeu vinovat,
cäci i-au dat muiare 0 muiarea iarä sä cura pre §arpe.
35 i säl fie ispovedaniia noasträ Cu nädéjde buná cum cl
ne va erta Dumnezeu, iar nu cu deznkläjduire, precum /
f. 33T au fkut Cain zicind 6.: Mai mare iaste vina mea cleat

1 lipsefle Intr-Insa C // 4 trebuqte C / dar C ¡/10 ostaqi C /111 mijloacile C //12

Evanghelii C //14 capetile C / luAm C // 24 acestea C // 26 picatile C // 29 s5.
dcim princinal sä arunarn pricina C // 30 neputinta] nestiint5. C // 32 a-si cu-
noa§te C / grwla B// 34 muere C / muerea C / iar C // 36 ad. marginal cu dlz-
nidajduire B, c15.zradajduire C //

36

www.dacoromanica.ro
 a mi sa erta mie". Asijderea í luda, macar cá s-au mar-
turisit inaintea arhiereilor cum ca au gresit de au vindut
singe nevinovat, iara nu i-au folosit nimic acea ispove-
danie, caci era cu deznadajduire.
5 i ispovedania trebuie sà.' o facem Cu gind ca acela ca
sä nu mai gresim inainte; cà faraon macar cà s-au märtu-
risit, zicind: Gresit-am Domnului", iar n-au folosit nimic,
cad nu gindiia a sä parasi de rautat i pentru acéia au si
perit. Nici sa fie ispovedania noastra cu deznadäjduire,
lo ca a Iudei, ca si el, macar cA s-au marturisit inaintea
arhierilor cum a au gresit de au vindut singe nevinovat,
iar nu i-au folosit nimic acea ispovedanie, cä. au fost cu
deznäidajduire, ci sa avem nadéjde bunà ce de ne vom
ispovedui cu inimä curatà i cu end ca acela ca sä nu
15 mai gresim ne va erta Dumnezeu i vom auzi ca David:
Si Domnul au mutat pacatul tau; nu vei muri".
Cu rugaciunea sa cérem de la Dumnezeu mintuire sufle-
telor noastre el ni-o va da, dupa cum singur Hristos
zice: Céret ca sä va da voao". CA rugaciunea ce sa face
20 Cu caldura, den mima, pätrunde ceriurile ì infra In ure-
f. 34 chile lui Dumnezeu. / Zice i sfintul Ioann Zlatoust, cum
cA unde sa face rugaciunea cu multemita, vine darului
Duhului Sfint i dracii sA gonesc i toata putéria potriv-
nicului sä departeaza i fuge. i iarasi intr-alt loc zice
25 cum cä rugaciunea iaste paza cueäteniei, pecéte fecioriei,
opréliste miniei, tinére mindriei, curatenie zavistiei, pier-
zare urgiei i temeiu päcii; i. in scurte cuvinte, cela ce
face rugaciune, vorbéste cu Dumnezeu.
Cu postal sA ne usuram trupul, sa ne limpezim mintea
30 0 sä. ne bucuram cu sufletul, ca sä. vie clarul lui Dumnezeu
asupra noastra, care post trebuie sa-1 facem cu rugaciuni
amestecat. Ca precum nu slut dulci bucatele far' de sare,
asa nici postal far' de rugaciuni.
La a doaoa carte, la incéperea postului zice sfintul
35 Grigorie cum a postul iaste pace de obste a sufletului
3 far C // 4 dAzadAjduire C // 8 nu gindiia] nu vrea C / r6.utAli B, C // 9
dAznAd6.jduire C //10 ca a Iudei] ca ludii, precum am zis mai sus C / ca
B // 10-13 lipsege a 0 el, mAcar cá s-au mArturisit inaintea arhiereilor cum cA
au gre0t de au vindut singe nevinovat, lar nu l-au folosit nimic acea ispovedanie,
cl au fost cu dezaAdAjduire C 1119 céreti B, cereti C // 20 din inimi B, C/ ceriule
B 1/21 loan B //22 multumitA B, multAmitA C / darul C ¡/23 puterea C / protivni-
cului C // 24 dApArteaz5. C / iarA§ B, C // 25 curAtenii C / pecetea C // 26 oprire C /
rainii C / mindriii B, mindrii C / zavistii C ¡/27 urgii C ¡/32 amestecatu B/
bucatile C // 33 postol B ¡/34 dooa B, 2 C //

37

www.dacoromanica.ro
 si a trupului, traiu fälede turburare, petrecanie cu bunk'
Intocmire, viatä ce veseléste pte Dumnezeu si Intristeaz5,
pre vrä.jmasul; c5. precum Ant p5.zitori celor ce postesc
sfIntii Ingerii si-i feresc de toate primejdiile, asa stnt 0
5 celor ce nu postesc päzitori dracii si-i Indeamnä la multe
pIcate.
f. 34T Drept / acéia trebue sl ne ostenim ca sä nu avem pl'r-
tIsie cu diavolul, ca nu s-au acut nimeni ucenic bunä."-
t6tilor din cei ce s-au indestulat In mIncäri, dupà pohta
io lor, nici din cei ce iubiia räsfätä.rile s-au fäcut dint, nici
din cei ce-au vietuit trupéste s-au fä.'cut p.artas Imp&r5.-
tiei ceriului.
tiu bine CA nu ne va rása obiciaiul si näravul cel fäu
ca sä ne postim de bucate; ce incailea sä ne postim de
15 rämtäit, ca spre mincare (n-am cum mai zice intr-alt chip)
ne Indeamnä blestematul acesta, de pIntece, dara a face
rä.0 n-avem Indemngtor pre nimeni. CA trupului ii tre-
buiaste mincare, iar sufletului nu-i trebuiaste rä.'utä.t ; 0
din mIncare cunosti (la focul) oarece dulceatä., iar din
20 rälutate nu A. cunoasti alt nimic, fàrl numai vätämare de
suflet 0 cAlcare de lége.
Cu milostenia sä imblinzim pre Dumnezeu, clind cu
dragoste milä., din agonisitele noastre céle drépte, lipsi-
tilor, sà."racilor, streinilor, bolnavilor si celor ce stilt intru
25 Inchisori. i atunce vom fi si noi miluit de Dumnezeu,
dupä cum zice la céle zéce fericiri; iar de vom da mil5.
L 35 din jafurile ce facem, / mai mult5. °stridä vom cistiga si
de sä.' va luneca cineva cu firea 0 va zice In mintea lui
cä nu stiu ce grAesc, läisindu-se In näldéjdia cuvintului lui
30 Ioann ce zice: Facet si voi milostenie din mamomal
nedrepatii", trebuiaste acela ce va gindi acel lucru s5.
meargä. !nth sä. Intrébe pre cei ce stiu si tilcuesc sfinta
Scripture& Mr' de viclesug, sá vazä cu ce end 1-au zis
Ioann acel cuvint, apoi sá gindeascä edu asupra mea.
3-4 slut plzitori sfintii Ingeri celor ce postesc C // 4-5 asa slut pIzitori dracii
si celor ce nu postesc C // 7 pgrasie] ImpArtasire C ¡/10 11 ad. marginal
dint, nici din cei ce au vietuit trupéste s-au acut B // 11 impLAtii C //13 obicéiul
B ¡/14 ce] ci B, C tincai C// 15 auati B, C // 16 neindeamn61 de Inclémn5.m B / dar
C ¡/18 trebueste 1-2 C i auati B, C ¡/19 din] de C / cunoaste B, C // 22 &hid]
miluind C // 23 f ters India C / agositele B / lipsitilor] p5. lipsiti .0 // 24 slracilor]
p5. sciraci C / streinilor Ell streini C / bolnavilor IA bolnavi C / celor] celor ce B, pg.
cei C // 25 atuncea C / miluiti B, C // 26 10 B, C // 28 de se va luneca B // 29 n5.-
déjdea B, nAdejdea C / dupd lui ad. evanghelistului C // 30 loan B / faceti B // 31
trebueste C // 32 Intliu B, C //

38

www.dacoromanica.ro
 Gindul lui Ioann iaste acesta: facet, zice, i voi milos-
tenie din mamonul nedreptatii. In ce chip? Cu lacrami,
cu inimä infrintä cu gind ca acela ca sa nu mai faci
dupä acéia strimbatate nimanui, nici sä jäluiti i apoi,
atunce va fi acea milostenie priimita; care lucru sá poate
incredinta 0 de pe Zacheu, cá au zis: Iata, jumatate de
avutiia mea o dan saracilor 0 de am napastuit pre cineva
cu ceva ii intorc impatrat". Auzit-at ce zice Zacheu,
ca.ruia au zis Hristos: Astazi sa facu rnintuire casei
io acetiia, pentru cä i acesta fiiu lui Avraam iaste", adecá
au fäcut cu gind i cu inima ca a lui Avraam acea milos-
tenie, iar nu ca unii dintre noi ce fac jafuri i fac cite
35v sint mai/réle pre pamint, apoi sa duce cu gind ca acela
ce da vreunui popä faca sarindariu ca sa i sä iarte
15 päcatul 0 el tot cu totul stä in tina rautatii. Nu ap.,
ticalo0i de noi, nu a§a, cá Dumnezeu nu sa in§a15.1
Cu dragoste sä ne incredinta.m ca de vom iubi pre vecinii
no§tri dupá ponmca lui Dumnezeu, ca in§ine pre noi
le vom face bine vom fi 0 noi Dumnezei i fii celui de sus,
20 dupa cum zice David. Cà dragostea iaste singur Dumnezeu
0 cela ce rämine in dragoste, in Dumnezeu 'Amine 0
Dumnezeu dup5.' cum zice Ioann: Si de vom
erta gre§alele tuturor celor ce ni-au gre0t noao, ne va
erta i Dumnezeu grqalele noastre". C5. ce folos iaste
25 trupul sà fie de§äxt de bucate, lar sufletul a-1 umplea de
päcate; ce folos iaste a fi galbeni i ofilit de post, iar de
pizma 0 de uriciune a fi aprins; ce folos iaste a nu bea
vin 0 a fi beat de veninul miniei; ce folos iaste a nu minca
carne 0 cu hulele a rumpe canica fratilor nWri; ce folos
30 iaste a ne conteni de céle ce sint, uneori slobode 0 a face
acélia ce nu slut niciodata, cu vreun mijloc, slobode.
f. 36 Ca. Dumnezeu pre aceia j iubé§te cinsté§te pre carii
sA feresc de céle oprite. CA acéste putine cuvinte, ce-am
vorbit at inteles lupta noastrA cu cine iaste cu ce fel
35 de arme 0 de merinde ne trebuia§te sal mérgem asupra
lui cu ce mijloc sa-1 biruim.

1 faceti B, C 4 nimenuiu B // 5 atuncea C // 6 de pe] dupg C // 7 avutie

B/o dau] dan C / pre] pà C// 8 Auzit-a5 B, C // 9 i-au zis C / casii B, C // 10
fiiul B, C / adic5. C // 12 dintru B // 14 s5sindar B, C / erte // 20 ad. marginal Ca
dragostea iaste singur Dumnezeu 0 cela ce B // 23 gresalile C ne-au gresit B, C //
24 gresalile C/ lipse,ste iaste C //26 galben B, C ¡/28 veninul] vinul C / mlnii
C / 29 hule C// 30 conteni] opri C / uniori B, C // 31 acelea C // 33 C5.] cu C/ acéstia
B / ce am] am C // 35 lipse,sle 0 de merinde C / trebueste C

89

www.dacoromanica.ro
 Drept acéia fiestecarele, dupg. putintä, A. nu leneveascg
a sg nevoi, cà nu va gre0. Am inteles cum cg iaste obiciai
de VI adunat de searg in divan 0 facet puting, oratie
inaintea domnului i dupg acéia céreti ertgciune; i mgcar
5 cg nu mi s-au intimplat ping' acum sà vgz cu ochii, iar
foarte mi-au plgcut si am fericit obiciaiul acesta, cg. iaste
lucru cuvios a cére ertIciune de la stIpinii i mai-marii
nostri, nu numai intr-aceastä zi, cgci vom sä intrgm in
zilele sfintului post, ci poci zice Cä s5. cuvine sà cérem
to ertgciune in toate zilele; cg precum gre0m inainte.a lui
Dumnezeu in tot ceasul, asa gresim de pururea i inaintea
mai-marilor nostri, cu cuvintul Î cu fapta, cu voe si
fgede voe, prin stiintg i prin ne$iintg, de fatá si pre
ascuns.
15 lar apoi, luind seama cu tot denadinsul sfir0tul acestui
lucru, foarte mä intristez, cg obiceaiul iaste frumos la
f. 36' vedére i räu la pricépere; / cà nici ertgciunea ce céret
de la stgpini nu iaste curatg, nici acéia ce luat unul de la
altul, cg iaste pling de pizmg 0 de zavistie i pling de
20 rgutate, cä. nu iaste cu gind curat.
Ci vä rog, iubitii miei, pentru preascump singele lui
Hristos, care s-au vä'rsat pentru noi, pgcgtosii., sä vg
pgrgsiti de acéia, cg vet cgdea in osindg, dintru carea
osindg eu, nevrédnicul i mult pgcgtosul rog pre milos-
25 tivul i iubitorul de oameni, Dumnezeu, ca sà ne mintu-
iascä pre toti i sà ne invreclniceascg sä petrécem sfintul
post cu pace, cu sgngtate, Cu viatä curatg i cu spgsenie
sufleteascg, ca sä putem vedea i luminata lui
Amin. /

1 fiestecarile C / s5. nu] s5. nu s B // 2 cä nu va gresi] cä lenevindu-s5. r5.0

va gresi C / Am Inteles] vedem C/ obicau B, obiceiu C// 3 adunati C // 3-8
textul este Fters i completat astfel : v adunati de la unul pin& la altul i céreti
erticiune, care foarte obiceiu bun iaste acesta i fapt cuvioasA a cere eraciune
unul de la altul si nu numai C // 8 Intr-aceasta B, Intru aceastl C / cAci] ce C//
9 pociu C 11 de-a pururea B, C / lipseFte o c // 12 mai raarilor nostri] oamenilor
C ¡/13 fatà] vat5. B // 15-16 pters lar apoi, lulnd seama Cu tot denadinsul stir-
situl acestui lucru, foarte má Intristez C ¡/16 c5.] Ins& C / obiceiul C ¡/17 si rlu la
pricépere] dar iaste rlu Intr-ascuns C / cereti C // 18 sapini] cei mari C / luati
C // 19 a.] ci c /1 21 iubitii miei] crestinilor C // 22 s-au] s-au B, C // 23 ca sá nu
eldeti In osInc15. C / care B, C // 24 Fters nevrédnicul i mult plcitosul C ¡/27 slt-
nAtate B, C/ 28 Inviere C //

40

www.dacoromanica.ro
f. 37 CAZANIE LA VOVEDENIE BOGORODITE, NOEMVRIE 21

Putin ajutoriu va putea lua un bogat de la un särac

putina laudA va auzi un cinstit de la un neinvältat.
Drept acéia darl i eu, sArAciia bunAtAtilor
5 0 slAbiciunea Invátáturii, stau de ml mir ce voiu face.
CA de o parte uitindu-MA mAririlor preasfintei fecioarei
Mariei a cAriia intrarea cea Cu pohfalA in beséricI astaz
prAznuim; de ala parte, väizind atitea cinstite obraze,
impodobite cu florile bunAtätilor i Cu intelepciune, mä
to spAimintez 0 nu cutez a grli. CA' ce arie are ticaloasa
mea limbA, a lauda 0 a cinsti cu vrednicie pre una ca
aceasta, carea iaste aleasI i intru tot imbunätAtaa mai
nainte dedt toatà zidirea, dupä cum zice la antarea
ointdrilor ? Sau ce putére are izvorul mieu cel cu o pia-
15 tueä de apA, sä adape o grAdinA sufleteasc5, ca aceasta?
lard încäi, de vréme ce darul Duhului Sfint, carele
pururea amAiduiWe céle neputincioase i célia care nu
slut desAvIrOt le Implin4te, acela s5.-m dea i mie putére
f. 37Y i ajutoriu, ca s5. pociu zice patine cuvinte in slava lui
20 Dumnezeu i intru cinstea 0 lauda Näscätoarei de Dumne-
zeu.
Véde-sä in sfinta Scripturcl, la a treia carte a impAra-
tilor, la al 6-lea cap, cum c5. impäratul Solomon au fAcut
casa Domnului cu trei despärtituri; i in despärtitura
25 cea dintilu sta multimea norodului, intru a dooa desp5.r-
titurä sta arhireii i preotii, iarà intru a treia despärti-
turA era Sfinta Sfintelor, intru carea nu putea s'A intre
nimenea, fArä numai arhiereul, intr-un an odatA, de a-
miia locul acela j sä. ruga lui Dumnezeu pentru mintuirea
30 lui 0 a norodului, precum zice fericitul Pavel, la al 9-lea
cap cAtrA evrei: La cortul cel dintii pururea intra preotii,
de acea slujbele, iaa la cel de al doilea, intr-un an ()data,
singur arhiereul, nu ar'de singe carele aducea pentru
dinsul i pentru necumqtintele norodului". Caré beséricA

Cuvtnt la Intrarea In besérica a Nascatoarei de Dumnezeu, la noemvrie 21

C // 2 ajutor C // 4 dar C// 7 pohvala C / astazi B, C // 12 care C / Imbuna-
tatit.i. B //13 CIntarea] Carta B // 16 Incas C // 17 tamadueste C / cele C /
carele B // 18 acelasi C // 19 ajutor C // 20 cinstia B / Nascatoarii B // 22 la a 3
carte C // 23 al saselea B// 24 3 C/ daspartituri C / si In] i C / daspartitura
C // 25 dintli C // 26 daspartitura. C / iar C / daspartitura. C // 27 era] sta. C / care
C// 28 far& numai] fara, B // 31 dintliu B, C / pururea C // 32 lar C // 34 necuno-
thitile necunostiinta C / Care C //

41

www.dacoromanica.ro
 despärtitura cea diiith, unde sta norodul sä inchipuia
ceriului carele stä deasupra noasträ, unde iaste väzduhul
sint acolea toate p5.särile céle zburätoare; iarä a dooa
f. 38 despä.'rtiturà, / unde sta arhiereii i preotii s5. inchipuia
5 ceriului al doilea, carele stä. deasupra ceriului dintii, unde
skit puterile céle cerWi, adecà ingerii sufletele drep-
tilor; iarà a treia despärtiturk unde era Sfinta Sfintelor
0 infra intr-un an odatà numai arhiereul, sä" inchipuia
al treilea ceriu, carele stà deasupra celui de al doilea,
lo intru carele nu intrà nimenea, fär'numai adeväratul
arhiereu Hristos, Dumnezeul nostru.
Si de pohtit ca sà vá incredintat cum cà besérica acéia
era inchipuirea ceriului, ascultati de vedeti ce zice feri-
citul Pavel, iara la al 9-lea cap cätfl evrei: Pentru cI
15 nu in sfinte acute de mini au infra Hristos, pildä celar
adevärate, ci intr-acesta0 ceriu sä se arate acum fétii
lui Dumnezeu pentru noi".
Si pentru ce sä. numiia Sfinta Sfintelor? Nu pentru
alta, färà numai caci era intr-insa céle doao table ale
20 legii ce au dat Dumnezeu lui Moisi in muntele lui Horiv
toiagul cel inflorit al lui Aaron 0 nästrapa cea cu mannä
cädélnita cea de aur 0 lada legii. lark' eu pociu zice /
f. 38' cà sà numiia mai virtos Sfinta Sfintelor nu pentru c5.6
era stätätoare intr-insa numai céle lucruri trecaoare,
25 carele inchipuia multe taini ale beséricii noastre, ce 0
pentru cäci s-au invrednicit a lIcui intr-insa 12 ani sfinta
sfintelor cea adevä'ratk adecä. sfinta Fecioark carea au
näscut mai presus de fire pre sfintul sfintilor, pre Mesiia
cel fägäduit.
30 i cum cl sà inchipuia besérica acéia ceriului iaste
lucru dovIdit, cAci ja iaste ceriul cel adevärat carele au
räsärit pre soarele dreptätii 0 in pintecele ei au 15.cuit
ca intru al treilea ceriu o fatä a sfintei troite, Fiiul i cu-
vintul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, adeväratul arhiereu,
35 de au zidit a doua oarà neamul omenesc i sa ruga lui

1 dIspirtitoarea C / dintliu B // 3 iar C // 4 aspA4itur5. C // 5 cerului B / stea

C/ dintliu B // 6 adia C/ sufletile C // 7 iar C / d6spArtiturà. C// 8 f5.r5. numai
B, C ¡/12 pohtiti B, C / fncredintati C //13 ascultati B /114 iar C / ovrei B// 15
miini B, C ¡/16 Intr-acestaq C/ s. s5, arate C ¡/18 pentru ce s5.] pentru ce B// 19 cele
2 table C ¡/20 muntele Horiv C // 22 lar C // 24 ad. marginal Intr-Insa numai acele
lucruri trec.atoare B ¡/25 bisericii C / ci i B, C ¡/27 adia B, C / care C ¡/30 bisé-
rica C / cerului C // 31 dovedit B, C / did ja iaste] cad iaste B, C / care B // 32
soarile B, C / pintecile B, C //

42

www.dacoromanica.ro
 Dumnezeu Tat5.1 pentru mintuirea lui Adam 0 a necu-
no§tintei lui. Tará pricina pentru caci au intrat stinta
Fecioark de au 15.cuit atitea am la acel loc dint, mäcar
cä iaste tiut la tot jara Ina§ cu cuviintà iaste s5. o spunem
5 §i noi.
In vremile die de demult era obicei la jidovi 0 care om
nu acea coconi era hulit 0 urit de tot mAcar de ar fi
L 39 fost de neam cit de mare 0 bogat; / 0 dud ducea darurile
lui la beséricä la priimiia preotul pre urma tuturor 0 sta la
io beséricá mai jos dedt tot 0 bucate nimeni nu minca
cu el, ci-1 tinea tot ca pre un urgisit de Dumnezeu.
Deci Ioachim 0 Anna, fiind sterpi, s-au intimplat,
intr-o slrbaoare mare ce avea jidovii, prin nqtiint5. 0
far' de nici un viclewg, ca ni§te oameni bogat 0 de neam
15 imp5x5Itesc ce era, au dus darurile lor mai nainte decit
altii la beséria i., vazindu-i preotul, atita i-au infruntat
0 i-au dojenit, di i-au scos din beséricä cu mare ru0ne
0 cu multà urgie i-au gonit,impreunä.' cu darurile ce adu-
sése. (Oare ce jale 0 scirbä socotit cä vor fi luat in Mima
20 lor n4te oameni mari ca acéia?) Iar5.' ei, blagoslovitii,
au priimit infruntarea 0 urgia preotului cu multä cucerie
0, p/ecindul capetele, s5. ducea plingind cu amar la casa
lor, nezicind nimic, nimäinui.
Iar5. acum s5. nu carea cumva s5.' indräizneascà preotul,
25 sau arhiereul, s5. infruntéze pre cineva , nu pentru cAci
nu are coconi ci pentru c5.ci face ardelegi 0 strimbatät,
f, 39v c5. apoi iaste vinovat mortii. / lug mä.car cä. avea Ioachim
0 Anna mult5. jale in mima lor, pentru uriciunea 0 hula
ce avea de c5.trá tot pentru stirpiciunea lor, iarä. de pu-
30 rurea s5. ruga, cu lacrämi, dintru adincul inimii lor, sa-
pinului firii, ca s5. fad. mil5. cu ei, s5.' le dezlége sterpiciunea
0 sä. le dä.ruiascá roadá pintecelui lor; nu doafd pentru
ca s5. le r5.mlie dup5. moartea lor feciori sä.-i pomeneasc5.,
dupä.' cum pohtesc oamenii aceti de acuma, sau sä. le mo--
35 teneasc5. mo0ile 0 avérea, ce numai cu fägAduialA ca

2 Iarl pentru pricina caci au intrat B // 4 toti B, C / iar C // 6 obiceiu

C// 7 toti B. C 119 biséria C / mai pre urma C// 10 biséric6. C // 10-11 toti
C // 14 bogati C //15 daniri B // 16 biséric6. C // 17 dojAnit C/ biseria C ¡/19 socotit
B, C // 20 oameni] oani B / iar C // 22 plecindu-si C / capetile C // 24 iar acuma C/
care C // 25 cici] a c // 26 cuconi B / strImbItAti C// 27 iar C // 28 inima] ima
B //29 toti C / lar C / de-a pururea C //31 stirpiciunea B // 32 asuiascl B/ pinteci-
Ini B / doar C 1/35 avéria B / ci B, C //

43

www.dacoromanica.ro
 acéia ca, de vor naste vreun prunc, au parte bärbäteasa,
au parte fanaeiasa, sá-1 fnchine lui Dumnezeu.
Vedet datä, acum, pohtä si dragoste crestineasa,', vedet
aldura de inimä, vedet rIvriä.. Cine sä. ALA acu, pre acéste
5 vremi, au din cei bogat, au din cei säraci, mäcar de ar
avea 100 de feciori, sä Inchine unul lui Dumnezeu? 0 tin
lucru necuvios si lucru de nimica, zicind multe cuvinte
desarte, carele má rusinez a le gräi.
Trig Dumnezeu, dupl cum zice David: Voia cebra
io ce sá tem de dinsul va face s'i rugäciunea lor va asculta". /
f. 40 Implinindu-se sorocul sfatului lui Dumnezeu, cel mai
nainte de tot vécii si sosind vrémea si ceasul acela, affin-
du-se si vase alése ca acélia, binevoi Dumnezeu dà däz-
legä sterpiciunea Annei si näscu prin fälgäduintä, dupä
15 cum au näscut Sana pre Isaac, Revecca pre Iacov, Rahil
pre Iosif, fäméia lui Manoe pre Sampson, Anna, fälméia
lui Elcana pre Samuil si Elisaveth pre Ioann Bäteatoriul.
Asa si fericita Anna fAméia lui Ioachim, rascu scaun
dint lui Dumnezeu, pre fecioara Mariia, ca sä.' se odih-
20 neasa pre (lima cela ce sá odihnéste pre scaunele céle
ingeresti si-s gáti luis ceriu Insufletit cela ce au intärit
ceriurile cu intelepciunea sa si pämIntul 1-au intemeiat
pre ape, de carele sä cutremurä toate adincurile si beznele
iadului.
25 $i au avut mare dreptate Ioachim si Anna ca sá nasa
pre una ca aceasta din pintecele lor; una pentru a era
amindoi de neam impärätesc s'i sá trägea din sementiia
lui David si era foarte drepti si buni inaintea lui Dumnezeu
si alta a au cistigat aceastá roadä blagoslovitä cu multä
I. 40v 30 durére / de inimä., Cu multá rugáciuni cu multe milostenii
si cu multe lacrämi, dupá cum zice David: Cei ce samäná
cu lacrimi, cu bucurie vor secera". Si au cistigat adevärat
o bucurie ca acéia, cit nu o au putut cistiga alti párinti
din véci, nici vor cistiga, nici numele ce au cIstigat ei a sä.
35 numi pärinti ai lui Dumnezeu.

2 si si 1nchine C // 3 Vedeti 1-2 B, C / dar C // 4 cilduri B, C de] din

C / vedeti B, C // 5 bogati C // 6 o sutl. C] 20 B II 11 repet4 lui B, C// 12 toti
B, C / vrémia B // 13 acelea C // 14 de dezlegi B, C / Anii B / dupij dupre
C // 15 Reveca C // 16 Mannoe C / femeia 2 B // 17 Elcanna C // 20 scaunile B, C // 22
ceriurile] ceriule B // 23 besnile C // 26 pIntecile B, C // 30 milostenie B // 31 ad.
marginal §i Cu multe lacrimi, dupi cum zice David B //34 lipse§te nici 2 C //

44

www.dacoromanica.ro
 Drept acéia, trecind 3 ani dupl nasterea Fecioarei,
o duserä pärinii ei la besérica cu multi pofalä de fecioare,
ca fáclii aprinse, dupà prorociia lui David, sä.' o inchine
lui Dumnezeu, dupà figaduiala lor. i sosind la usa bese-
5 ricii, fericita Anna zise catri preot, cu credintä i ca
multi cucerire: Priiméste, preote a /ui Dumnezeu, pre
aceastä cocoani, c5. iaste roada pintecelui mieu, pre carea
o am cistigat cu multi durére de inimä, prin rugiciuni
cu lacrämi amestecate i o asazi in casa Domnului, cá
io lui i-o am agiduit, pentru cä.'ci au fAcut milá cu mine si
au rädicat deasupra mea hula norodului; priiméste-o
de nici o indoiali i sirguiaste de o du in beséricä färä
f. 41 de nici o zibavi, cà lui / Dumnezeu o am inchinat".
Care cuvinte auzindu-le preotu/ Zahariia i vizind
15 Pe preasfinta Fecioar5., si minuni i zice cu bucurie mare
cu glas de prorocie cäträ Fecioari: Tu esti cu adevärat
usa cea de gind a vietii, caré o au vizut prorocul Iezechiil
inchisä; ce-m cautä i flede voia mea a-t deschide usile
beséricii ca sä intri intr-insa sä lácueti, cä cu adevärat
2C mai virtos pentru tine au fäcut Solomon, cu intelepciunea
de i-au dat Dumnezeu, acest licas si tie au inchipuit-o
cunoscindu-i fecioriia cu ochii cei de grind ai prorociei
lui. Si tie ti sä cuvine ca sä Licuesti intr-insa, cá acelia
cite sta intr-insa tie si inchipuia. Drept acéia, deaca s-au
d.5 arätat adevärul, trebuie sä se rädice umbra.
Intr5., fiica lui Dumnezeu, cu bucurie si te veseléste
intr-insa, cá am cunoscut cu adevirat cà s-au apropiat
mintuirea lui Israil, caré va sà vie infatisat si se nascä
din tine.
30 Intri preacuratä, voioasi i véseli, de te fä läcas desf5.-
tat preain' ältatului Iisus, carele iaste mintuitoriul lumii.
Intel in local cel ales, céia ce esti aleasi mai inainte
f. 417 de véci, ca sà te hränesti / cu hrani cereasci, carea va
sä-f fie trimisi de la pirintele vécilor, prin ingerii
35 Inträ. in Sfinta Sfintelor, ca ceiia ce ti sá cuvine sà auzi
tainele céle ascunse i preasavite ce s-au &trait in cämärile

2 biséricl C / pohfall B, pohvall C // 5 biséricii C / zice B // 6 multe B /

al lui B. C // 7 road& B / care C // 10 i-am flgadnit-o C // 12 f5.r'de C / sirguqte
C/ biseria. C// 13 f&r'de C // 15 pe) pre B / fecioara B, C// 17 care C// 18 ci-mi
caut5. B, C / a-ti devchide C // 19 biséricii C / Intrii C // 22 cunoscindu-ti C /
prorociii B // 23 acélea. B, acelea C // 25 s5. sá rldice C // 28 care B. C // 32 mai
nainte C // 33 care B, C // 34 sl-ti fie B / /ipsqte sái B // 35 sfirttelor B // 36 tainile
C/ clmArile B, C //

45

www.dacoromanica.ro
 céle ceresti, a tu vei s nati pre ziditoriul a toatA
fAptura. inträ de te fä mijlocitoare mintuirii omen-
esti".
Si intordndu-sä: preotul Zahariia zise i cä:tr5. pArinti;
5 Bucurati-vA i voi, sotie sfintA, pgréche blagoslovitä.,
Ioachime i Anno, cAci v-at Invrednicit de v-at fAcut
0160 a unii prunci sfinte ca acqtiia. Fericiti sInteti,
cu toatä: fericirea, cà de pe sémnele darurilor ce vAz cá
are aceastà cocoanA asupra ei, cunosc adevArat cu duhul
10 prorociei cä ja iaste acoperAmIntul goliciunii strAmo0lor,
oglinda prorocilor i izbAvirea lumii".
Deci, cu acéste putine cuvinte ce am zis, Intelégerea
noasträ cea de pre urmA iaste cum CA pentru 2 lucruri
au Infra sfinta Fecioarä: In Sfinta Sfintelor: una pentru
15 ca s'A se curAteascA de pAcatul cel strAmosesc prin mijlocul
f. 42 cuvintului celui de bucurie ce astepta s'A-i vie cu / arhan-
ghelul Gavriil si alta, ca un vas ales ce era prin venirea
Sfintului Duh i prin umbrirea puterii celui de sus sA
priimeascl In pintecele ei pre Fiiul i cuvIntul lui Dum-
20 nezeu.
Drept acéia darä: trebuia4te i noi, &Ind vom intra in
sfinta beséric5., sä: ne curAtim intli de pAcatele noastre
si de cugetele céle vicléne i apoi cu cuno§tintä: intreagA
sA ne facem vase alése, s5. priimim, prin darul Duhului
25 Sfint, cuvIntul lui Dumnezeu In inimile noastre i a4a,
cu acest mijloc, vom fi adevArat praznuitori, m'Acar
pe preasfinta FecioarA, de vréme ce iaste i s5. numéste
pricina tuturor bunItAtilor, nu iaste cu putintä: nici Cu
un mijloc sä: o cinstim i sä: o prAznuim, precum s5. cade.
30 Pentru cA cinstea ei biruia§te toatA limba i covIrsaste
tot cugetul omenesc, iarä. Inc4 trebue cu fricä i cu bucurie ;
cu fricä pentru pAcat cu bucurie pentru mintuire s'A-i
zicem tot cu un glas: Lauda cea ingereascl, bucurA-te,
céia ce qti plinä. de dar, Domnul e cu tine". A clruia
35 mila cea nespusà i darul cel bogat sä. fie pururea cu noi
cu toti. /

4 intorcindu-se B, C / päxintii ei B // 6 v-ati 1-2 B. C ¡/8 de pe] dupl

C / semnile C // 10 prorociii B // 13 de pre] du pro C // 15 a sl curgteascl C/
strimosasc C // 16 arhaghelul A //18 celui] cei C // 19 pIntecile B, C // 21 dar C /
trebueste C // 23 cugetile C / cunostiinti B // 24 prin] pre B // 26 adev1rati C /)
27 fecioara C / 30 birueste C // 31 iar C / Inasi C// 31-32 ad. marginal §i cu bucu-
rie pentru mintuire B // 33 toti C // 36 dupel toti ad Amin C//

46

www.dacoromanica.ro
f. 42' LUNA LUI DECHEMVRIE, 6. CAZANIE LA SFINTUL NICOLAE

Pentru cäci iaste omul fälcut de Dumnezeu, indoit,

de suflet cuvinatoriu 0 de trup simtitoriu are 0 bunätät
indoite: sufleteti 0 trupe§ti. Si stilt bunätätile céle su-
S flete§ti 4: vitejiia, intelepciunea, dreptatea 0 cur5.teniia.
Bunätätile céle trupWi Ina.' sint 4: täriia, intregimea,
fromosétia 0 sämätatea. Si dintr-acéste bunätät ale su-
fletului 0 ale trupului nasc alte 4 bunätät de olte:
credinta, näldejclia, dragostea 0. smereniia.
10 Deci pe acéste patru bunätät ca pe 4 temelii nemi§cate,
voiu sä-m intemeez vorba ce voiu sä fac astäzi, cu aju-
toriul luí Dumnezeu, inaintea dragostií voastre. Ce intli
voiu sä vä spuiu, foarte pe scurt, a fie$ecäriia bunätate,
putérea 0 lucrarea ce are, pentru ca sä se priceap5. mai
15 lesne célia ce voiu sä gräesc, apoi vom intinde vorba
inainte, de vom zice, dupä putintä., cite va aduce ceasul
f. 43 §i ne va lumina / Dumnezeu, de la carele cérem 0 ajutor.
Ci vá pohtesc sa ascultat cu dragoste, ca säl aveti 0 platá
de la Dumnezeu.
20 Credinta, dupá cum zice fericitul Pavel la 11 capete
cátrá evrei, iaste fiinta celor nädäjduite 0 lucrurilor
celor ce nu sä väd dovediri 0 färä: de credintá nu iaste
Cu putintä nimeni sä fie pläcut inaintea lui Dumnezeu,
niel sá se apropie de el". Si, pentru ca sä: vg. incredintat
25 cum cá iaste cuvintul acesta adevärat, ascultat de vedeti
cä' zice Hristos cätel apostoli la 16 capete ale lui Marco:
Mérget in toata lumea, propoveduit Evangheliia la toatä:
zidirea 0 cela ce va créde 0 sä va boteza, sä va späisi;
lar cel ce nu va créde, sä va osindi".
30 Iatá dará cä färä: de credintà nu iaste cu putintä sä ne
mintuim 0 sá ti.t cä läca§ul ei iaste mima omului 0 viata
ei, faptele céle bune, dupg cum zice apostolul Iacov:
CA precum trupul omului iaste mort al-1de suflet, w.
0 credinta iaste moartä, fär'de fapte bune". Si nimeni

1 Cuvflit la zioa sfintului Nicolae, In luna dechemvrie 6 C // 3 cuvIntAtor C /

simtitor C / bun1t6ti B, C // 7 frumusétia B, frumusetea C / dintre acéste B /
bun5.tAti B, C // 8 bunatiti B, C //9 nIdéjdea B, nadejdes. C // 10 pre 1 B, p5.0 I bu-
natAti B, C / pre 2 B // 11 lipsgte voiu 1 C/ sl-mi Intemeez B// 12 ajutoru C / Ci
C //13 pi C / fiestearuia B // 14 putere B //15 celea C //16 va) ne va C // 17 ajutoriu
B 18 ascultati B, C // 20 cap C // 22 f5.r'de credint5. C / nu iaste nimeni cu putintS.
C // 24 Incredintati B, C // 25 ascultati B, C // 26 cap C // 27 Mergeti B, mergeti C /
propoveduiti B, C // 30 dar C / fgs'de credintl C ¡/31 ftiti B,C //

47

www.dacoromanica.ro
 sä. nu socoteascä in mintea lui cum cä cu credinta singurä
f. 43' sä va mintui, de nu va face / i fapte bune, cà va gre.,si.
Si iatä cà v-am spus, cu putine cuvinte, putéria credintii.
Auzit i al nädejdii.
5 Ngdéjclia iaste o indräznealä adevä'ratä. cgträ Dumnezeu,
datä. In mima omului din dumnezeiasa strälucire, ca sä
nu deznädAjduiasca niciodatä de darul lui Dumnezeu,
ci sä fie incredintat cum ca va lua, prin podintä, erfl-
ciune pAcatelor i vence altà cérere, sau trecätoare, sau
zo vécinid.. Si sä incredintead: i sä adevereazä nädiajdia
aceasta in mima omului intii Cu ajutoriul 1 cu darul lui
Hristos, di el iaste toatà näidéjdia noasträ, dupà cum
zice apostolul Pavel earl corinthéni: Dupä porunca
lui Dumnezeu, mintuitoriului nostru i domnul Iisus
15 Hristos, al nä'dejdii noastre, cä printr-insul luom toate",
precum insu Hristos invatä. i zice: Si cite vet cére
intru numele mieu, aceasta voiu face, ca sä se märeaseä
Pärintele intru Fiiul". Si in darul acesta a lui Hristos,
toatà nädéjdia noasträ. sä. Intemeiad..
20 Iatä cä.' ati inteles putérea nädejdii; sà vá spuiu acum
0 a dragostii. /
f. 44 Dragostea incà iaste, dupä cum zice fericitul Pavel,
mai mare cleat credinta i decit nädéjdia, temeiul
Virful tuturor bunätätilor, caré un4te pre multi intru
25 una 0 face cale cäträ Dumnezeu tuturor cebra ce o iu-
besc; caré dragoste sing-ur Hristos o adeveread. la 22
de capete ale lui Mathei, zicind cä.: Tntru acéle 2 porunci,
a iubi nqtine pre Dumnezeu 0 pre aproapele säu razimä
toatá légia i prorocii".
30 Ati inteles i putérea dragostii; sà spuiu acum 0 a
smereniei. Smereniia incä iaste sfir0tul, legätura i pe-
cétea tuturor bunätätilor, caci cá de ar face nqtine toate
bunA.Tátile lumii i smerenie sä; nu aibä, toate-s pierdute,
toate-s stricate, toate-s de niznica i osteneala lor iaste
35 in deOirt, pentru del smereniia iaste maid: tuturor bund'-
tätilor. Si precum maica pune multä nevointá din fi-

3 hpseFte cu B, C / puterea C // 4 Auziti C // 5 NAdejdea B, C // 7 dAzadeij -

duiascA. B, C // 8 poclinta C // 9 treeltoare] striatoare C // 10 nAdéjdea B, C //
11 Intliu B, C // 12 nAdejdea B, C ¡/17 a sl mIreascAC ¡/18 darn C / al lui B, C 1119
nIdejdea B, C // 20 putéria B // 21 dragostei C // 23 nadejdea B, C // 24 care C // 25
ce o] ce-1 B// 26 care C // 27 /ipsefte de Cll 29 legea C // 30 Ati] am C / putéria B /
dragostei C // 31 smerenii C //32 smereniia B// 34 iaste] iar B// 35 c15.§A.rt C//

48

www.dacoromanica.ro
 reasca dragoste ce are de heäné§te pre copiii s.i, ca
creascä feré§te de toate ca sä nu li sà intimple vreo
f. 44° primej die va piiarde, / a§a i smereniia bräniate bu-
nätätile de cresc i le fer4te de toate primejdiile, ca sä.
5 nu piarä. Pentru cAci päcatul cel dintii 0 mai mare decit
toate päcatele iaste mindriia, caré o au izvodit 0 au
näscut singur satana, carele era inger i sä numiia Luceafär,
pentru multa lumira ce avea; care mindrie 1-au surpat
0 1-au pogorit, cu toatà ceata lui, intru céle mai de jos-
io pràpäistii ale iadului. ì dintr-atita luminä ce avea s-au
acut decit toate negréele i decit toate intunérecile mai
negru 0 mai intunecat i iaste sä se osindeascà in véci
nesfirit pentru c5.ci nu are tarraduialà, nici vindecare
rana lui, cá fiind duh, nu are pocäintä..
15 $i Cu acest pä..cat al mindriei, pentru multa lui zavistie,
au in§51at 0 pe ticälosul Adam, de 1-au surpat din cinstea
lui i 1-au adus la moarte i 1-au pogorit 0 pre dinsul in
iad. i precum päcatul mindriei au avut putére de au
pogorit pre Luceaar, pinä la céle mai de jos prälpästii
f. 45 20 ale iadului, a5a i buratatea smereniei / are mai multä
putére decit mindriia; cä au fIcut pre singur Dumnezeu,
carele iaste fälcatoriul Luceara.'rului i s-au plecat atita,
cit au läsat ceriurile i toatä slava 0 lauda ce avea de
toate puterile cere$i, de s-au pogorit pre pämint i s-au
25 acut om i s-au smerit pira la moarte, dupä cum zice
fericitul Pavel, moarte de cruce; 0 s-au pogorit i pira
la iad de au scos pre Adam, cu tot neamul lui i 1-au suit
impreura cu dinsul la ceriu, unde au fost 0 mai inainte.
keg Luceafärul n-au putut sä se mai sue, aci 11 atirnä
30 pkatul in jos.
Cä päcatul sä asaminä pietrii cauta sä meargà la
maica ei, in pdmint, de unde i iaste. lar bunätatea
aseaminä focului i iaste sä meargä sus, in väzduh, unde-i
iaste matca, c5." Dumnezeu iaste foc mistuitoriu i parä
35 de foc suptire, precum 1-au väzut prorocul Ilie. $i precum
un om are in casa lui aur, argint, scule i aite haine

1 copii C // 3 pierde C / hrineste B, C//5s nu piiar5. B/ dintliu B, C // 6.

0.catile C / care C // 11 negretile B, C j Intunérécele B, Intunericile C 1113 ne-
sfirsiti C// 15 mIndrii C / multa a lui B // 16 paC/! 18 mindrii C // 19 prapastii
B // 20 smerenii C // 22 flatorul C ¡/26 duing suit ad. pre dInsul C // 28 clInsul/
el C / mai nainte C // 29Iar C // 31 aseam1n5. B / si caut5. C // 33 asamln5, C // 34-
mistuitor C //

49

www.dacoromanica.ro
 cind iase din casi. pune lack si incue, pentru ca sá nu
meargá vreun hot sä i le fure, säi se plgubeascl, a§a
f. 45' smereniia / incue, ca un laclt, toate bunkkile, ca sä nu
meargá hotul cel de obste, diavolul, sä le fure i sä va
5 p'ägubi de osteneala ce-au fäcut.
iatà c5., dupl putintä, cu scurte vorbe v-am spus
putérea i lucrarea acelor 4 bunätät, carele trebuiaste,
cu totii cit le-at auzit, sä le insemnat in jalma voastrà
sä le päzit i, dup5, putint5., sä le si facet ; i atunce
io vet fi fericit dupl cum zice Hristos: Fericit cei ce aud
cuvintul lui Dumnezeu päzesc pre dinsul".
Pre acéste 4 bunätät ce-am zis mai sus i v-am spus a
fiesteariia putérea i lucrarea, ca pre o piatrá in patru
fete, care nu sà.' poate mica v-au zidit tot sfintii si tot
15 dreptii, ca niste intelepti, casa bunät5.4ilor sale, i, dup5.
cuvindul Evangheliei: SI pogori ploae i venirä riurile
suflarI vinturile j lovirä casa acéia si nu cäzu, c5. era
intemeiatä pre piaträ", care piaträ. iaste Hristos, dupá
cum zice fericitul Pavel, dintru care intelepti i sfinti
20 §i drepti iaste unul i acest fericit i de-a pururea pomenit,
f. 46 marele Nicolae, arhiereul Mirelor / Lichiei, fäckoriul de
minuni, a cäruia pomenire sävirsim asazi, intru acest
dint 15.cas; carele sta.' deasupra muntelui beséricii ca o
cetate päzitä. de Dunmezeu i intäritä de toate patri
25 pärtile cu 4 tunuri duhovnicesti: cu credinta, cu nädéjdia,
cu dragostia si cu smereniia. i cu tunal credintii gonéste
departe pre veljmasii beséricii, pe eretici; cu tunul
dejdii aduce pre cei deznädajduit ckr5. Dumnezeu ; cu
tunal dragostei ajutä celor säraci i lipsit ; cu tunul sme-
30 reniei sue pe cei päcätosi la ceriu.
Stä.' nemiscat in muntele credintii si al nädejdii si nu
sà poate ascunde; stà intemeiat in muntele dragostei
al smereniei si nu sä poate pitula. Sä vede de departe,
cá iaste la loe inalt ; lumineaz1 ca o fIclie aprinsä in casa
35 Domnului, in curtile Dumnezeului nostru. Faptele lui céle
2 g 0. pIgubeasc5. C 1/7 bungtati B, C f trebueste C ¡/8 cfi B, C /1e-ati auzit
C / insemnati B, C // 9 pAziti B, C / faceti B, C / atuncea B, C // 10 yeti B, C/
B, C / dup C / Fericiti B, C //12 bunAtati B, C // 13 fiested.ruia B / piiatr5.
B // 14 care C / toti B, C / told 2 C 16 Evanghelii C / venire B, veni C // 18 pl
C / piiatg B // 21 rnarile 13 / Mirilor B // 23 bisericii C // 24 de toate] de cite C // 25
pIrti C J nAdejdea B, C /1 26 dragostea B, C / tunul] tonul B //27 p5. C
C pe] pre C // 28 dezn5d5.jduiti B, dljn5c15.jduiti C // 29 dragostii B / Upsiti C /
smerinii C // 30 p5. C / pacatosi C // 32 dragostei] credintii B // 33 smerenii C /
dipsefte de C //

50

www.dacoromanica.ro
 bune strälucesc tuturor celor din casä, nu skit ascunse
supt obroc ; lumineazI in toatä lumea, ca lumina soarelui,
minunile lui. Cunoscute-s de tot facerile lui de bine 0
f. 46° milosteniile, primite-s / de tot blindétele lui i sä; bucurl
5 tot de pomenirea lui, dup5." cum zice Solomon: Läudln-
du-se dreptul, sä veselesc noroadele". ti märturisesc pre
dinsul adevärul lucrurilor, cum el iaste indreptItoriul
credintii i chipul blindetii i dascalul înfrînärii, precum
il cintä besérica i pentru acéia au agonisit prin smerenie
io céle inalte i prin säräcie céle bogate. Acesta au urmat
dascalului i invätgtoriului säu Hristos, pästoriului celui
bun 0 adevärat, care §-au pus sufletul pentru oi. Acesta
au päzit porunca lui Dumnezeu desävir§it i l-au iubit
0 pre dinsul 0 pre aproapele säu, ca insu§ pre sine.
15 II dovedé§te ajutoriul ce au flcut din destul de multi
galbeni celor 3 fecioare, carele sta in cumpänä s5.-§piara.
fecioriia lor ; cà intelegInd sfintul cum cá acel
de tatä al fételor, pentru cä sá goneasca särIciia din casa
lui, au socotit sá chiiame in casa lui, pe Afrodita, adecl
20 curviia i pentru ca sä ci§tige putin aur i argint, ca sä
se poatä chivernisi, au vrut sà vinzá fecioriia fételor
f. 47 Si oftind cu amar din mijlocul / inimii lui i plingind cu
lacrimi fierbinti zicea: 3 fecioare, carele sä väd ca 3
bunäitäti ale raiului, vor sá se schimbe i vor sä se prefac4
25 spre 3 rautät ale iadului i pentru putin ci§tig vor sl piara.
o avutie caré iaste mai cinstitá decit toate avutiile ce
sint ascunse supt munti, sau decit toate cite ocolé§te
toat5. lumea ; i acea frumoséte luminatä ca a soarelui
iaste s5.-§ piarzä. lumina 0 podoaba i sä se fac5. scaun,
30 san sä zic mai chiar cuib Intunecatilor draci.
Deci aditia ce am zis mai sus, intelegindu-le sfintul,
au zis In sine: ba, diavole, nu voiu 15..sa sä se lipseasci
ceriul de stéle frumoase ca acéstia, nu voiu sá cl§tige
iadul suflete atit de curate 0 flori a§a de frumoase. Eu,
35 0, dragoste rnincinoasà, voiu sa-t sfärin' sägetile, carele

3 toti C // 4 toti C / blindetik C // 5 toti B, C // 6 noroadile C / mirturese

B ¡/9 biserica, C // 11 1nvAtAtoriu1ui su] InvItAtorului B //12 s-au pus C // 15.
s-au fb.cut C // 16 piiaral B // 19 cheme C / pre C / adicA C 1/21 fetilor C // 22
din mijlocul) dintr-aclincul B ¡/23 care C ¡/24 sA sA prefatl C / prffacAB //25 rlutAti.
B, C piiarzA B // 26 care C // 28 frumusete B, C // 29 sA-s piiara B // 30 cuibi C //
31 acestea C // 32 In] 1ntru C / diiavole B / sl sA lipseascA C // 33 acestea, C / nu.
voi B // 35 sl-ti sfArlm B, C / care C//

51

www.dacoromanica.ro
 fax5. de rang omor ; eu, Luceaarule, voiu sl-t sparg toate
mrejile 0-t voiu piiarde tot vicle§ugul.
A§a au vorbit sfintul, apoi, pe urm'g, dupg, ce au ascuns
soarele toate razele lui i s-au stins de tot lumina zilei
5 intre Intunérecul noptii i cind ceriul, de ostenealg, au
f. 47v fost inchis spre somn / tot ochii lui, atita cit nici luna
nu priveghiia, nici una din stélele céle mai mici avea dq-
chise timplele lor céle de argint, atunce ca cind ar fi fost
nu acgtor de bine, ci ca un hot, aleargl cu mare grabg
to la acea sgracg de casg i aruncind in lguntru, nu zic odati,
sau de doao ori, ci de trei ori, multi galbeni, au gonit
cu aceasta säràciia 0 tot aul 0 tot cugetul necuvios
0 au mintuit fecioria acelor 3 fecioare din cursele diavo-
lului.
15 Auzit-at fapta sfintului? Priceputa-t fierbinteala inimii
lui spre a face bine? Inteles-at putéria dragostei earl
aproapele? Afle-sg i acum vreunul, au din cei bogat,
au din cei sgraci, dupg ce va cunoaSe lipsa i sargelia
fratelui sgu, cre§tinului, carele iaste aproapele sgu, sg-i
oz facg ajutor la nevoia lui, cu dragoste curaa i fgede
Marie, de nu va avea putére cu bani sau cu altceva§,
mgcar cu un sf at bun, sau cu un cuvint de mingliare
nu numai eu, ci tot cre§tinii cei ce si tem de Dumnezeu,
il vor tinea intocma cu sfintul Nicolae i cu alti sfinti,
25 C.8.' atita ia,ste Dumnezeu de multemit i priimitor, cu multg
f. 48 dragoste de cel/putin a aceluia ce o va face cu credina
cu dragoste, ca 0 de cel mult a aceluia ce poate face.
Si putem lua pildg de pe cei doi filéri ai vgduvei,
au fost priimit foarte de Hristos 0 de pe plata celor ce au
30 lucrat in vie la ceasul al 11, cá li-au plätit ca i celor din
ceasul ce! dintii. CI de am face cu acest mijloc bine veci-
nilor nWri, cum au fgcut sfintii 0 cum ne invatg sfintele
Scripturi, sau mai virtos sg zic, cum ne invaa. singur Hris-
tos, carele iaste inceputul i sfir0tul tuturor, oare ce bine
35 socotit el am avea ? Oare ce spor ni-ar da Dumnezeu in

1 flr'de rana C / sä4i sparg B, C // 2 pierde C// 3 135. C // 4 soarile B, C f razile

B, C / zilii B, C // 6 toti B, C // 7 stéle B, stelile C // 8 atuncea B, C // 9 flatoriu
B// 11 de 2 ori C/ 13 trei C/ cursile B // 14 diiavolului B /115 Auzit-ati B, C /
Priceput-ati C //16 Inteles-ati B, C / puterea C // 17 de aproapele C /
/ bogati B, C 20 ajutoriu B // 21 ban B // 22 mIngtere C // 23 toti B, C /
crestini C // 25 c.i.) cu C / multAmit B, multumit C / priimitoriu B // 28 du pe
B, C / 2 C // 29 priimiti B, C // 30 le-au plait B, C // 31 lipsefte din ceasul cel B,
1ipsefte cel C / dintîiu B // 33 lipsefte singur C // 35 socotiti B, C / ne-ar da B, C //

52

www.dacoromanica.ro
 toate? Cä zice prorocul David: Voia celor ce sä tem de
dinsul va face 0 rugälciunea lor va asculta". Oare n-am fi
noi drepti, n-am fi 0 noi sfinti? CA aa ne porunc4te
Hristos: Faceti-vA sfinti, cä eu dint sint".
5 Cu fapte bune sA face omul läudat i dint, iarä nu cu
fapte réle. Nici nume vestit va putea sà base nWine, dupä
moarte, cu räuat. Iarà noi acum, de facem vreodati
cuiva vreun bine sau vreo indeminä, ell de putin, o facem
f. 48° mai mult Cu atärie, pentru ca sä ne laude/oamenii 0 de
10 nu sà va supune intru toate, dupA pohta noasta, vom
scoatem binele acela pe nas, imputindu-i totdeauna
blestemindu-1, Ii zicem osindeascä bine ce i-am f Acut
ne lAudäm cAtrA unii i atrA altii.
Darä dascAlul nostru Hristos nu ne invatä asa, ci zice:
15 cind facem milostenie sau alt bine, s5. nu §tie stinga ce
face dreapta. Deci, cine va vrea s'A isprAveascA desävir0t
precum sà cade acéste ce zic, aibà in loc de pämint dra-
gostea, cà acolea sd va inrädAcina credinta, ca un copaci
01 va da roada sa la vrémea sa, dupä cum zice David:
20 cA tot copacii i toate erburile, fäzimind in pArnint cresc
sà mArese dau roada, iar deaca nu razimA in pämint
sä. usucA 0 pier. Aa i credinta, fázimind in dragoste
er4te i s'A mAréste 0 face toate rodurile bunätätilor, eAci
pAmintul credintii iaste dragostea.
25 La céle zéce porunci ce-au dat Dumnezeu lui <Moisi> in
muntele Sinaii, porunca cea dintii 0 mai mare iaste pentru
dragoste ; ca n-au zis sà crezi in domnul Dumnezeul t'Au, el
f. 49 s'A iubqti / pre domnul Dumnezeul au, din tot sufletul
au si din tot cugetul t'Au 0 din toatà virtutea ta 0 pre
30 aproapele au ca insut pre tine".
oare pentru ce au zis SI iubqti pre aproapele au,
ca insut pre tine?" Pentru doao lucruri: una, pentru ca
arAt dragostea carea au aatat i aratä. totdeauna Dum-
nezeu c5.tr5. tine 0 alta pentru cAci fieOecare om sá iub4te
35 pre sine mai virtos decit toate lucrurile pohté§te cinstea
binele ; i pentru acéia au zis sl iubeascä cu acest mijloc

I cebra C // 2 /ipse,ste n-am fi si noi drepti C // 5 iar C // 7 riutAti C / lar

C // 8 oniva bine vreodatt C /ipsefte cuiva B / pntint C 11 14 Dar C ¡/18
dragoste B / acolia B / copaciu B 1119 C / vrémia .6 //20 toti B, C //22 upc.i.
B // 23 cAci cá CH 24 credintei C / dragoste B // 25 zéce] 10 C / dupd lui ad.
Moisi C / ad. marginal Moisi B // 26 dintfiu B, C // 30 Insuti B, C // 31 apropele
B // 32 lnsuti B // 33 artti B, C / carea-u arttat C // 35 dupd declt ad. pre C //

53

www.dacoromanica.ro
 pre aproapele säu. Cá s5. fereasel Dumnezeu, cind ti
va aprinde casa, sau chid te vor näpädi niscai hot, vecinul
au cel de aproape va sä vie sä-t ajute, iar nu frate-au sau
altcineva din ruda ta, cä.' aceia slut departe; c'ä cel ce iu-
5 b4te cu dreptate, acela i créde. CI zice sfintul Ioann Bo-
goslovul: De va zice cineva cä iubé§te pre Dumnezeu
pre fratele lui 11 ura§te, mincinos iaste; cá cel ce nu iub4te
pre fratele lui, c'ä' 1-au väzut (0-1 véde totdeauna), dará
pre Dumnezeu, cA, nu 1-au väzut, cum il va putea iubi?"
I. 49T 10 Pentru aceasta / i domnul Hristos au zis c5.trá ucenicii
lui: De pe aceasta vor cunoa§te toti sintet ucenici,
de vet avea dragoste intre voi".
Dará acum, tu, tic5loase oame, te numWi crWin
ucenic lui Hristos? Dará unde iaste dragostea ce ai earl
15 fratele au? Ce fel de ascultare faci dascalului in invätäto-
riului täu ? incailea zi cà nu e$i cre$in, c5.-t faci mai
mula °Ana% Nu te nkläjdui cá numai cu numele ce ai,
de te numqti crqtin, cä te vei mintui, cä. zice Hristos:
Nu cei ce-m zic mie Doamne, Doamne, vor infra infra
20 impärätiia ceriului, ci cei ce fac voia mea". Voia lui Hris-
tos nu iaste alta, fär'numai dragostea; i cel ce are dra-
goste cälträ aproapele sälu poht4te binele, ace/a face
toate poruncile lui Dumnezeu, cá cel ce amine in dra-
goste, amine in Dumnezeu i Dumnezeu intr-Insul, dupl.
25 cum zice Ioann.
lará acum cre§tinii no#ri atita stau impotriva lui Dum-
nezeu, cit 11 fac i mincinos i sfinta Scriptural zic cá stilt
basne i afläri omenqti. Si zic: dará cum voiu sä iubesc
pre vecinul mieu, cá-m iaste vräjmW De vréme ce zici
30 c5.-t iaste vrajma. , nu te numi crqtin; ce zi c5. Wi un
f. 50 päg-in i / un om färdelége i fär' de obraz. C5. sapinu-au
Hristos I porunc4te sà iube§ti pre vajm*i ai i sä le
faci bine 0 tu Ii stai impotriv5. 0 nu vei asculti. Dará
nu-t iai seama c5, tu e§ti om i mime, poimline vei sä. mori
35 i va sá te mänince pärnintul i viennii. $i de sä va intimpla
1 ca sâ fereasa B // 2 hoti C // 3 s6.-ti ajute B, C / frati-tu C // 5 loan C /
Bogoslov B, C // 6 zice c iubeste cineva B // 7 p5. fratile // 8 p5. fratile C / dar
C // 11 Dupe B, Dupl C / c6.-rai) cum B / sinteti B, C //12 veti B // 13 Dar
C //14 Dar C 11 16 Inv546.toru1ui C/ faci B, cá tt faci C /117-18 Nu te
nAdAjdui c5, te vei mintui numai Cu numele ce ai, de te numesti crestin C // 18
cáci zice C /j19 dupd Nu ad. toti B / ceia C // 20 lipsqte Voia C // 21 fIrS, numai
C // 25 loan C // 26 /ar C / crestini, C // 28 afrAri A / dar C // 30 iaste B / 20 ci
Zi B, C// 31 stApinA-tAu C // 32 Itti porunceste B // 33 Dar C /134 nu iai B, nu ei
C/ poimlinl B//

54

www.dacoromanica.ro
 s5.4 stea impotrivä sluga ta, sau argatul taiu, nu te mfiiii
pre dû isul si-1 bat ? Dar5. Hristos, cá iaste dumnezeul cel
adevärat si va s'A' judece toatá lumea, pentru neascultarea
ce-i faci, oare socotesti CA nu te va pedepsi si te va bate
5 cu osinda In véci ? ha darI CA nu-t iaste vajmas, vaj-
masul au, ci mai virtos priiaten, cà te duce la bine, deaca
vei face cum te invatä. Hristos ; iarà de nu vei face asa,
'it esti tu insut vajmas si pierzAtor sufletului au. CA de
ar fi ascultat Adam ponmca lui Dumnezeu, n-ar fi venit
io la atita osindà neamul omenesc ; si noi acum, de am asculta
pe Hristos, n-am fi intr-atitea scIrbe si nevoi.
Pavel apostolul zice la 13 capete c5.trA corinthéni:
De voiu gai, cu limbile oamenilor s'i cu ale ingerilor si
f. 50' dragoste sal nu aibu, fAcutu-m-am / ca o aramA räsunA-
15 toare, sau ca o tobá bAdind; si de voiu avea prorocie si
voiu sti tainele toate si toatA intelégerea si de voiu avea
toatá credinta cit mAgurile a le muta, iarä.' dragoste s'A nu
aibu, nimic nu sint. Si de voiu da toatai avérea mea si
de-m voiu da trupul mieu s5.-1 arz si dragoste sà nu aibu,
20 nimic nu folosesc".
Auzit-ai ce zice? Darà tu, did urIsti pre fratele au
atita cit nici In ochi nu vei sal-1 vezi, ci-i porti piznag si.-1
zavistuesti pre la unii si pre la altii, ca sA-1 faci pagubà si
s'51-1 supui, sA-1 sArAcesti, tu, adevärat nu esti crestin, nici
25 om pe pAnaint, ce esti singur Satana, carele au pat pre
Dumnezeu la Adam. $i care preot iaste acela de te ispo-
veduiaste si te lasà pre tine, cela ce pirästi de te cumineci?
Acela, adevArat, nu iaste preot, ci iaste singur luda si
vinzAtor lui Hristos si nu i sA va erta nici popei, nici aceluia,
30 maicar de ar face cite alte bunalat. CA zice Hristos:
Mill pohtesc, iará nu järtvg".
Pentru aceasta dark iubitii miei intru Hristos frat si
blagosloviti crestini, cit v-at adunat asazi ca sl paz-
f. 51 nuiti si s'A / vá bucurat de pomenirea sfintului, trebue, dupg
35 eh va fi putinta a fiestecAriia, lubid pild'd de pe faptele

1 sa-ti stea B // 2 bati B, C / Dar C // 5 dar C / nu-ti iaste B, C // 6 prietin

C // 7 lar C // 11 pre C // 14 aib C // 15 blcaind] rasunInd C // 16 tainile C // 17
clt magurile a le muta] clt si munti a muta C / iar C / O. nu aib C // 19 arza. B / sa.
aib C // 21 Dar C / pe C ¡/23 pa C // 25 care C // 27 ispovedueste C / cuminici
B // 29 vinzatoriu B, vinzgtorul C / nu i sl.] nu A C / mai erta B / ba nici 2 B // 30
oriclte alte B / bunatati B, C // 31 lar C // 32 dar C / frati B, C // 33 blagosloviti
B, C / clti v-ati adunat B. C ¡/34 bucurati B, C / dupl] din C ¡/35 fiestecaruia
C / de pe] din C / faptile C //

55

www.dacoromanica.ro
 sfintului, sä ne asIminlm lui i s5. iubim intii pre Dum-
nezeu, dup. cum iaste scris la porunca cea. dintli 0 pe
aproapele nostru; sä iubim pre vrä'jma0i no§tri i sl le
facem bine. Sä cinstim pre pärintii noWi, atita pre cei
5 ce ne-au nIscut, cit 0 pre cei sufleteti, carii sint cuvio0i
cllugl'ri i cucernecii preot. SI ne ferim, din cit ne va fi
putinta, de curvie, de betie, de zavistii, de vineári, de
apucäri, de nälAti si de alte multe ca acéstia cä, slut
aflari ale incepItoriului de rlutät al diavolWui, pentru ca
to sä ne despartA de Hristos, Domnul nostru batä joc
de noi, dupà pohta lui. i deaca vom pä.'zi acéstia cite am
zis, atunce vom fi cre§tini buni i adevgrat ucenici a ade-
väratului Hristos Dumnezeu i fa'r' de nici o indoia15.'
avem n'Adéj de bunA cá aici, Intru aceastl lume vom petréce
15 viiatà pacinicl i fle de turburare, iarI in cea viitoare ne
vom bucura i ne vom veseli impreunI cu sfintul Nicolae
f. 51° cu tot sfintii, intru implrAtiia ceriului, / caré cu totii
sá o dobindim, prin darul domnului nostru Isus Hristos,
a cäruia mill rugl'm sä fie pururea cu voi. Amin.

20 LUNA LUI IUNIE, 29 DE ZILE. CAZANIE LA SFINTII APOSTOLI

PETRU g PAVEL

Atita sint de mari vredniciile ale slAvitilor apostoli

Petru 0 Pavel, carii sá präznuesc ast'Azi, cit nu iaste cu
putintl limba omeneasa a le grli.
25 Atita sint de multe invIt'aturile Ion céle vrédnice de
minune cit intrec la num'är näsipul mlrii i stélele ceriului.
Atita grit de minunate vitejiile lor, cit nu e A, o priceapl
toatä limba parnInteascI i sä: nu s'A minunéze toatA mintea
omeneascä.. Atha sint de savite faptele ion, cit covir§esc

i a ne as&mIng.m] s urmlm C / pe B // 2 dupa cum] precum C /

B // 6 cucérnicii preoti B, C // 7 zavistie B, C // 8 altele B / acestea G // 9 rluati
B, C // 10 dbspartl C // 11 acestea. C/ 12 adevgrati C 1113 a adevAratului Hristos] lui
Hristos adevAratului C / Dumnezeu B 1/14 Intr-aceastà C // 15 iar C // 16 ad. marginal
impreunS. B // 17 toti C / care C //19 dupd voi ad. Cu toti C // 20 lipsege Cazanie
B //20-21 CuvInt la zioa sfintilor apostoli Petru §i Pavel, jume 29 C // 22 Atlt
C / vredniciele B // 24 limbA C / a le] a C // 25 Atilt C // 26 minuni C/ stelile C/
cerului B // 27 Attt C / sá o] s5. le B // 27-29 clt nu e sá o priceapá toatá limba
plmInteascg i O. nu sá minunéze toatá mintea omeneasc.5.] clt limba p&mbiteasci
mintea omeneascä nu poate a o pricepe C // 28 lipseFte toati, B // 29 Si atit C /
laptile C / covirAsc B, C //

56

www.dacoromanica.ro
 tot cuvintul s'i fac fär'de graiu toatá mintea spre lauda lor
si spre cinstea pomenirii lor.
Deci nu mä pricep ce voiu sà fac astäzi, pentru ca sa
implinesc lauda präznuirii lor. S5. vorbesc? Darà ce cuvint
5 vrédnic va putea sä aducà mintea mea cea proastä si
f. 52 nestiinta invätäturii / Inge, ca sà poatä märi, dup5, cum
sa cade vredniciilor lor céle mari? SI tac lar? M5. tem CA
mà voiu osindi, ca un nemultemitor si ca acela ce ascunde
facerile céle mari de bine, carele ei au arätat in politiia
lo cea crestineasa in besérica cea pravoslavnic5.' §i peste tot
pä'mintul ce iaste supt soare luminind limbile céle intu-
necate, povätuind la credinta cea adeväratä oile céle
rätäcite si adlogind multime de credincios in besérica
lui Hristos.
15 $i pentru ca sä biruesc, drept acéia, nepriceperea mintii
méle ii voiu asemina cu cei doi luminAtori mari, adecá cu
soarele si cu luna s'i asa apropiindu-m5, putintel de minu-
natele lor fapte, cu aseminarea acelor luminat luminator,
voiu da indraznea1á neputintii méle, spre a face, lauda lor,
20 fugind cu aceasta impreunä si de semnul nemultumirii.
La capul cel dintii al Facerii spune Moisi cum cl Dum-
nezeu au fäcut doi luminätori mari: unul mai mare si
altul mai mic ; si pre cel mai mare, adec pre soare, intru
stäpinirea zilii, iar pre cel mai mic, adea pre lunä, intru
f. 52' 25 stäpinirea noptii. / Si pre acestea, i-au fäcut pentru Ina-
rirea trebuincioasei chivernisiri a toatà lumea. $i iaräsi
acestas Dumnezeu, acindu-se om, au pus alti doi lumin.1-
tori, pentru intärirea §i intemeiarea beséricii: pre cel mai
mare, adec5. pre Petru, pentru ca sä fie intru sapinirea
30 zilii a dumnezeesti cunostinte intru jidovime; iarä pre
cel mai mic, adecl pre Pavel, intru stäpinirea intunecatei
nopti a inchinärii de idoli, la limbi, pentru ca s5, fa'si-
peascä cu strälucirea minunilor si cu lumina invätäturii
norii cei intunecat ai insälläciunii.
35 5i, pentru ca sä incépem de la luminätoriul cel mare, de
la soare, zicem cum sà iaste soarele virf celoralalte stéle si

1 /ipsefte tot cuvIntul B // 4 Dar C // 7 vredniciile B, C // 8 nemultAmitor

C // 9 care C // 10 biserid. C //13 credincioi B, C / biserica C 1116 adica C // 17
soarile B, C / minunatile C // 18 asAmlnarea B, C / luminati lumiratori B, C // 20
nemultAmirii B, C // 21 dintliu B // 23 aded. B, adia C // 24 adia C // 25 acéstia
B // 28 Intemeerea C / bisericii C // 29 adica C / prej pe C // 31 cunotbati C /
lar C // 31 attic& C / Intunecatii C // 34 fntunecati B, C // 35 luming.torul C /
lipsefte de la C // 36 soarile B, C / celorlalte C //

57

www.dacoromanica.ro
 le covirp4te Cu lumina pe toate 0 de la rasä:rit pinla apus,
tot pamintul 0 toate unghiurile lui lumineazä, incalziWe,
ingra$: 0 ravarsa pretutindenea razele lui. Cine nu va
marturisi cum ea: vredniciile acéstia sà cuvin lui Petru,
5 de vréme ce el au fost yid cétei apostolqti 0 mai intli
In rinduiala ucenicilor 0 au Intins pururea, ca alt soare,
de tainä, peste tot pamintul razele darurilor 0 a facerilor
de bine? Au incungiurat toata Iudea, Antiohia, Pontul, /
f. 53 Galatiia, Cappadochiia, Assia 0 Vithania, gonind cu lu-
io mina dumnezeqtilor cuvinte, intunérecul necredintei, Mild
daruri de tamäduiri la toata neputinta 0 vindecind pre
cei ce eau sa chinuia de viclénii draci. i mai vktos cà:
numai singurä umbra acestui soare atita era la tot Ma-
toare de bine, precum sa' véde la F aptele apostolilor, , la
15 5 capete: at 0 la ulita scotea pre cei bolnavi 04 punea
In aSernuturi 0 in paturi ca, viind Petru, macar umbra lui
sa umbréze pre fiqtecare dintru din0i".
Caldura soarelui are lucrare fireasca a darui copacilor,
erburilor, pietrilor scumpe 0 plodurilor pamintului vietui-
20 toare, umejoasa 0 Ingrkaloare putére spre cre§tere. A0j-
derea, 0 caldura cea vietuitoare a soarelui celui de tainä
a lui Petru, asémenea au statu acqtii puteri; ca raza cea
mai mica ce-au trimis la cela ce au fost din pintecele maicii
lui clog, carele statea Inaintea u0i beséricii ce sa chiema
25 Frumoas5., Indatä l-au tamaduit, pentru ca zicindu-i de
graba: Cauta la noi", 1ndat4 i s-au Infarit taipele 0
gleznele. /
f. 531' Cu aceasta putére vietuitoare a lui Petru s-au radicat
sanatos din pat 0 oarecare om, anume Enea, carele zacea
30 de 8 ani, slabanog. Cu aceasta 0 la Iopi, lucru de minune
la toti, au Inviiat pre Tavitha, ce murise.
Are soarele 0 aka: a sa lucrare, c5, trice prin crapattuile
u0lor 0 prin gaurile paretilor 0 céle mai din launtru ale
caselor le iscodé§te 0 le lumineaza. i de la Petru n-au
35 fost lipsita aceasta putére, de vréme ce, dup51 cum zice
Ieremia la 17 capete: Adinca iaste mima deck toate 0

1 pin& B, C // 2 inalzeste C // 3 pretutindenea B, C / razile B, C // 4 a-

cestea C // 5 Intiiu C // 7 razile B, C // 8 Iudeia B, C / Antiohiia B, C // 9 Ca-
padochiia C / Assiia B, Asiia C / Vithaniia B. C ¡/10 necredintii B, C ¡/13 toti
B, C ¡/14 Faptile apostolilor C// 20 IngrAsitoare B // 23 pIntecile B, C ¡/24 chiaml
C // 26 degrab' B. C / IndatA C // 27 gleznile C ¡/29 Eneia B, Ennea. C / care
C // 30 opt C / Iopii C // 31tot B // 32 soarile C / trece C //35 lipsit B // 36 Ieremiia
B, C / cap C //

58

www.dacoromanica.ro
 om iaste 0 cine-1 va cunoWe, pre el". Lsá aceasta o au
iscoditu-o 0 au atins cu razele lui, precum O. véde adevärat
la Anania 0 la Samfira, a arora mincinosul cuget cu
moarte fir' de véste i-au certat.
5 Au iscodit céle ascunse ale inimii lui Simon vräjitorul
0 au descoperit viclepgul cel ascuns al inimii sale, pentru
care lucru in fat5. 1-au infruntat, zicind: Cä intru am5.1.5.-
ciunea fierii 0 intru legatura nedrepatii te v5.z c5. e$i ;
f. 54 pocIiaSe-te, drept acéia, de flutatea / aceasta 0 te roag5.
10 lui Dumnezeu, ca doarä ti s-ar erta tie cugetul inimii tale".
S-au aflat intinAciuni la soarele cel simtitor, prin mij-
locul ochianurilor, de astronomii ce§ti de pe urmg, lucru
necunoscut de cei vechi 0 cu totul neadevkat. Deci, sä
mkturisim 0 noi cum cä s-au aflat oarecare intinaciuni
15 0 la soarele nostru cel de tainä, la Petni. Si oare nu era
mare intiraciune, cind in curtea arhierului s-au lepäidat
de 3 ori de invältkoriul s5.u? Nu era mare intinäciune cind
In gr5.din5., fugind, au 15.'sat singur pre dulcele Iisus?
Aceste insä intingturi, cu lacrImile ce värsa adéseori,
20 dintru adincul inimii, le-au spnat 0 au rämas cu totul
curat, atita cit s-au arätat ca alt soare, luminind in casa
celui Malt.
Zice de aceasta 0 cel cu Gura de Aur, Ioann, la tilcul
Psalomului 48, cum cä multi impgrat au fädicat cetät 0
25 au fIcut zidiri minunate 0 puindu-§ numele s-au dus, iarä
nirnic nu s-au folosit, ce au incetat 0 uitärii s-au dat po-
menirea lor. Iar5. p5scariul Petru nici unele de acéstia
f. 5e fäcind, lumineaz5. mai / mult decit soarele 0 dup5. moarte.
Sä trécem, acum de la luminätoriul cel mare la cel rnai
30 rnic, de la soare la lunä, de la vasul luminat la vasul cel
ales, de la Petru la Pavel.
Multe feliuri de vrednicii, sapiniri 0 puteri dau filosofii
sá aibg luna. Si intii zic cum cä luna iaste podoaba noptii,
asäminsátoare soarelui 0 sapinä märii: acéste ins5. vrednicii
35 cu dreptate sä cuvin vasului celui ales 0 cu cale iaste sä se
numeascá podoaba noptii, de vréme ce s-au trimis de la

2 o au iscodit-o B, au iscodit-o C / razile B, C // 3 Ananiia B, C / Sapfira

C // 5 vrAjitoru C // 9 pocAesti-te C // 10 doar C // 11 soarile C / simtitoriu B /-
12 ochiianurilor B, ochiianelor C/ cei de pe urm5, C/ de pe] dup5. B // 15 soarile C//
17 InvAtAtoru C // 19 /ipsqte Ins& B / adeseaori C // 24 Psalmului C / ImpArati
B. C / cetAti B, C // 25 puindu-si C Ijar C // 26 ci C // 27 lar C / unile B, C / acestea
C // 28 soarile C // 29 luminItoru C // 30 vasul cel luminat B // 33 Intliu B // 34
acéste ins5j Ins& acéste B / acestea C //

59

www.dacoromanica.ro
 Dumnezeu, pentru ca sA luminéze limbile dintru intuné-
recul slujirii de idoli, precum o au zis mai nainte Isaia:
Te-am dat spre luminä limbilor, s ffi spre mintuire pin&
la marginile pAmitului".
5 Noapte intunecatä au fost atunce in toat5. lumea, cind
argintul i aurul, pietrile i lémnele sA slujiia ca n4te
dumnezei i omul sá abätea cu toate puterile sufletului
spre acéia ce iubiia Lutifer i dracii, carii ca n4te nWeri
ale iadului i ca n4te fii ai in§4 rAutAtii, alta nu pohtiia,
I. 55 10 alta nu / iubiia, fAr'numai räutatea, päginiia, risfätä-
ciunile trupului, neru0narea obiciaiurilor, uitarea desälvir-
§it a celor sfinte, apucarile de la streini, iubirile de argint
trufiile ; chid sä alca praviiele lui Dumnezeu i sä huliia
acélia ale firii, cind era lipsit oamenii de suflet, sufletul
15 lui Dumnezeu i Dumnezeu de slujba i inchinäciunea ce i
sä cuveniia.
Deci pentru ca sä goneasel aceastä noapte intunecatä
pentru ca sà luminéze o intunecare imputitA ca aceasta,
au ales Dumnezeu pre Pavel, ca luminind ca altä lunä
20 luminatä in lume, s'A rAsipeascà intunérecul inchinäciunei
de idoli i pentru ca sä.' adeveréze acéia ce zice: Norodul
carele §edea intru intunérec au väizut luminä. mare".
Sà cuvine lui Pavel 0 a dooa stäpinire a lumii, c5.ci
iaste asemänätoriu soarelui, pentru Cáci Pavel s-au arältat
25 intru toate desAvir0t, asäminAtoriu lui Petru. Deci cu
cuviintä iaste i putem sä: zicem acel cuvint al Isaiei:
va fi lumina lunii ca lumina soarelui". Si cine nu va märtu-
f. 55° risi cum c5. Pavel s-au arkat as5min5tor / lui Petru?
Smerit era Petru, de vréme ce dupà acea minunatä vin5.-
30 torie a pWilor au zis lui Iisus: E0 de la mine, c5. om
pacsátos sint, Doamne", IarA mai smerit la spälarea picioa-
relor, cind cu rAspuns des5vir0t au zis: Nu-mi vei späla
picioarele in véci". Si incà mai smerit s-au aflat la moarte,
vrind ca sà moarà pre cruce cu capul In jos.

2 Isaiia C 114 marginele B // 5 atuncea C // 6 ad. marginal §"it lémnele B / lem-

nile C // 7 abltiia C // 8 Lutiferul B, Luciper C // 9 Insus C // 10 Mr& numai B, C//
11 rAsfAticiunele B, r&sf5.0.ciunile C / obicéiurilor B, obiceiurilor C // 12 striin B,
striini C 1113 sä bucura and s alca pravilile C ¡/14 acelea C B, C ¡/19 cal]
B ¡/20 risipeasa B /Inchinkiunii C// 21 Norodu C //22 0.dea B, C //24 asimini-
tor C / a Pavel C ¡/25 asAmAtoriu B, asAmliAtor C ¡/26 Isaiii C // 28 s-au] nu s-an
B / asLmlnatorin B ¡/31 lar C / picioarilor B, C // 33 picioarile B, C¡/

60

www.dacoromanica.ro
 $i Pavel nu s-au aseminat lui Petru cu smereniia, chie-
mindu-se pre sine mai mic declt apostolii 0 cum cl nu
iaste vrédnic a sà numi apostol? $i sä märturisiia pre sine
Intii 0 mai mare päcätos (zicind): Hristos Iisus au venit
5 in lume sä milituiascä pre pädto, carele cel dintii sint
eu".
RäbdAtoriu era Petru, rAbdItor 0 Pavel. Amindoi cu
bucurie au räbdat lanturile, bàtàile, Inchisorile, goanele
bucurindu-sä mergea de spre fata adunärii, dci pentru
io numele lui Iisus sà invrednicirä. a sä necinsti; au plir'
cu amar Petni grepla lui. $i Pavel, cite lacrirni n-au
varsat cäci, prin ne0iintä, 'frail era hulitoriu i gonaci
odritoriu beséricii lui Dumnezeu. Mare nevoe au fost
lui Petru dud, IntrebIndu-se de 3 ori: Petre,
f. 56 15 cu totul intristindu-se/ au räspuns: Doamne, tu
te iubesc". Si Pavel, atita era de fierbinte In dragostea lui
Hristos, dt vence feliu de mund, toate zidirile die väzute
neväzute, nicidecum, intru nimica, nu le-au socotit
(zicind): Cine ne va despärti pre noi de dragostea lui
20 Hristos ? Necazul, au supärarea, au gonirea, au foametea,
au golältatea, au primejdiia, au sabiia? Pentru c5. adeverit
grit cá nici moartea, nici viata, nici Ingerii, nici incepäto-
rifle, nici puterile, nici altä oarecare zidire va putea pre
noi sa se usibeascä de dragostea lui Dumnezeu".
25 Cu umbra lui Petru sä tämäduia multime de bolnavi
nu putini din cei ce era chinuiti de duhurile céle necurate ;
mährämile i§tergältorile lui Pavel goniia toatä boala
duhurile céle vicléne de la trupurile bolnavilor. Au rädicat
Petru pre cel ce era olog din pintecele mine-sa, ling-a up.
30 beséricii. Asémenea au acut 0 Pavel in Listra. Au inviiat
Petru pre Tavitha, moartä fiind 0 Pavel au inviiat pre
Eftih, tinärul carele dzuse din a treia stra0nä. Asémenea
au fost amindoi intru osteneli, intru necazuri, pentru
f. 56v Hristos, in rivn5. / pentru mintuirea sufletelor, In minuni,
35 In moarte i la ingropäciuni, pentru dci amindoi In Roma,
märturisind, s-au ingropat.

1 nu] au nu B / asimlnat B, C / chemlndu-se C //2 pi sine C // 4 intliu B,

C / fdrel paranten zicInd C // 5 picito§i C / care C / dintliu C // 7 ribditoriu B /
dupd rabdAtor ad. era C // 8 goanile C ¡/9 mergia B // 10 a si cinsti C // 11 gra,sala B /
n-au] au C// 12 cici] c B / Intliu B, C / hulitor C /113 ocirltor C //14 intrebindu-si
C / iubeqte-mi C // 15 Intristindu-si B // 17 fe! C //18 li-au socotit B // 21 adeverit]
adevirate B // 22 viiata B, C // 24 osebeasci B, osibeasci C // 28 duo céle ad.
necurate i B // 29 phitecile B, C // 30 bisericii C // 31 pe C 1/ 34 sufletilor C //

61

www.dacoromanica.ro
 Vredniciia cea dupà urmä a lunii iaste sä: stgpineaseä:
marea, care lucru sà cuvine i lui Pavel, pentru aci de
3 ori s-au sfärimat corabiia* cu el; o noapte si o zi intru
adincul (märii) au fälcut si de s-au i biruit de cumplitele
5 valurile märii, iarä: pururea nevältälmat s-au aflat intr-acea
InecAturà.
Litre célélalte idiomata adecä: alsäuiri ce are luna are
aceasta: cind iaste piing säl scoalä asuprä:4 clinii, ca
niste vrAjmas, cu luptä si nu inceteazä a o Mira, neputind
io suferi lumina ei ; i cu acéstia toate, ia fiind curatá si nevi-
novatä, lumineazä i c5litoréste alätoriia ei, fär'de
zäticnealä.
at clini sälbateci s-au sculat, turbat, asupra lui Pavel,
Thltrind. Au atrat asupra lui Pavel tot Efesul, pentru cad
15 invälta de fatä: cum c5., acei (idoli) ce sä fac de miini, nu-s
dumnezei. Au lätrat asupra-i la Iconiia, cind s-au pornit
limbile i jidovii sà ucigà cu pietri pre Pavel. Fost-au
f. 57 lätrat de Elirna vräjitoriul, carele din / strälucirile lunii
noastre, eel de tainä., lui Pavel, au rämas orb. Fost-au
20 lätrat, la cea mai de pe urmä., de citva jidovi carli, s-au
blestemat ei singuri pre sine, nici sà mä:nince, nici sà bea,
pinä nu vor ucide pre Pavel.
insä Cu acéste goane, scirbe i nevoi, fär'de frieä au
urmat calea lui, strigind neincetat :Cine ne va despärt de
25 dragostea lui Hristos ? Lasä, sà se mink jidovii, sä: se scoale
tiranii, sä latre ciinii cei sälbateci; eu calea voiu sävirsi,
credinta voiu päzi". Cine dark* sà nu märturiseasa cum el
Pavel au stfälucit intre limbi, ca luna plinà in zilele ei?
Fär'de prepus iaste, drept acéia eä. Petru au stätu in
30 besérieä, ca alt luminätor mare, pentru caci s-au arätat ca
soarele luminind peste besérica celui inalt. Iar5: Pavel au
fost stätut lurninätoriu mai mic, insä asäminItor soarelui,
Cu lumina Cu strälucirea, Cu bunätätile, Cu vredniciia
35
Cu slava.
Acum voiu Intoarce cuvIntul mieu cäiträ.' tine, tarl cress-
tinä, i dinpreunä Cu tine mä voiu bucura, pentru cäci ai

1 lunii] lumii C // 4 Ora paranteze mArii C // 5 valurile] valuri ale C / iar

C / intru acea B II 7 adic6. CJj9 viljmasi C // 10 aceste C // 13 clti 13, cici C /
sAlbatici B / turbati B, C // 15 Ora paranteze idoli C ¡/17 pietrii C // 18 vajitorul
C / care C ¡/19 lui] ale lui C // 20 citiva B, C // 24 calla B / d6sp6sti C // 27 dar C/
lipsefte cum C //30 biseria C / luminAtoriu B /131 soarile C / biserica C / iar C //
32 luminator C / asemln6.tor C ¡/33 §i Cu] i C // 36 m6. voi bucura B //

62

www.dacoromanica.ro
 In loc de acoperemtnt pre verhovnicii apostoli Petru si
f. 57' Pavel si ai tipä.'rit, In corona ta, / chipul crucii, pentru ca
sä. n5Adjduesti a lua roadä de bung vietuire din lemnul
vietii. Nu s-au tutors corbul, odinioarà, in chivotul lui
5 Noe, pentru dci au a.steptat sä.' intre mai cu multä.' noro-
cire, aicea, In tine si pentru ca s5. aducg vestile linistei, nu
cu frund. de maslin, ci cu ramura crucii In gur5.; s-au
tutors pasà.'rea In bratele tale, cinstitä tari si sà laudg cu
polivalä. intre soare si intre lun5.. Soarele de-a dreapta si
10 luna de-a stinga slut slIvitii apostoli Petru si Pavel si
Inchipuiaste semnul cum d cei ce slut tritti cu sIdérea
apostoli au purtare de grije pentru folosul norodului -Mu,
adecä celor drepti si. celor p5.eitos; celor drepti, ce stilt de-a
dreapta, pentru edci soarele luminead.' zioa, d iaste si
15 semnului darului si celor p5.cAtosi ce Sint de-a stinga,
pentru dci luna lumineazg noaptea, d iaste semnul
päicatului.
S'Altead., drept acéia, cu glas de bucurie si te veséléste,
pentru cAci ai ajut5.tori ca acestea si folositori mari 0
20 biruitori fierbinti ca acestea.
Voi iarg.", o dascali mari ai lumii, v5.Zind userdiia noro-
f. 58 dului ce st5. Imprejur si toat5. crestineasca / politiia aceasta,
spre lauda spre cinstea si spre präznuirea voasträ., nu ne
lipsiti de dlduroasa voasträ: folosing s'i de putérnicul
25 vostru acoperemtnt, ci d'utat din ceriu, ca niste luminI-
tori mari tAriei cei de sus, spre noi carii s5.dem intru tutu-
nérecul si umbra mortii. Mingliati-ne spre noi, ticalosii,
cei ce sedem in valea plingerii; mijlocit pentru norodul
domnului, pentru pravoslavnica besérid, pentru preotiia
30 imp5..räteasc5.' si mai ales v5 rugat lui Iisus celui rIstignit,
a druia Evangheliia Cu atitea ostenéle si trude, goane si
munci, inchisori si b5..tgi, crucea si moartea in toatl, lumea
o at propoveduit.
Sá pgzeasd in ani multi, intru luminatul lui scaun, pre
35 cucérnecul rugAtoriu, pre präiznuitoriul numelui vostru,
pre cinstitoriul pomenirei voastre, pre crestinul nostru

4 Intorsul B // 6 linistil C // 8 bratile B. C// 9 pohfa16. B / Soarile C // 11

Inchipueste C / Intfiu B, C / sAdéria B //12 apostolii C / grijA B, C II 13 adic5. C /p5.-
cAtosi C ¡/14 soarile B, C 1119 ajutori B, C / acestia B // 21 iar C / osIrdlia B, C//
22 lmtrejur A // 23 cinstia B // 25 cci,utati B, C // 26 aril C // 27 M1ngIeti-ne
C ¡/28 sadem B, C/ valia B/ mijlociti B, C// 29 biseric5. C// 30 rugati C 1131
atita B, C // 32 In b5ai B // 33 ati B, C // 35 preacucérinicul B I iipsutes pre
cucérnecul ruggtoriu C / numelui] neamului B // 36 pomeniri C //

63

www.dacoromanica.ro
 domn, ca intru cre§tineasca intemeiare a ingltimei sale sl
fim i noi, Cu totii, cu lin4te sufleteascg i trupeascä,
mai presus de toat5. ispita cebra ce stau impotriva cre0-
nältbitii, sä propoveduim in multi ani numele vostru., sg
5 prg'znuim stradaniia voastrg, sà s'árbgm luminat cu cuviin-
tá sib:vita voastrg pomenire. Amin. /

1.58' CUVINT DE INV.A.T.A.TURA LA. BOGOIAVLENIE

Luminat i cinstit au fost praznicul ce au trecut, al

na§terii domnului Hristos, blagoslovitilor cretini, iarg
io mai luminat 0 mai cinstit iaste acest de astgzi, cg'ci acolo
au argtat steaoa pe Hristos, cum cg s-au nb:scut, iar aici
märturis4te tatgl din ceriu pre cel ce sä, boteazg, zicind:
Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit intru carele bine am voit".
Acolo vrgjitorii Cu darurile lor i s-au inchinat, ca unui
15 Dumnezeu i impgrat, iar aici ingeri cerWi, ca unui
Dumnezeu adevgrat i om desavir0t Ii slujesc. Acolo
era ca un prunc mic, infg§at 0 pus in iasle, iar aici ca un
Dumnezeu desgvir0t i om desgvir0t sà boteazà in apa
Iordanului, pentru ca sá %Ale tot neamul omenesc din
20 spuralciunea pgcatului celui strämo§esc. Acolo ingerul
cel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iarg aicea ingerul
inainte merggtoriul Ioann sluj ate taina.
Deci darg cleat slut lucrurile praznicului de astgzi mai
L. 59 luminate, Cu atita sint 0 mai / mari decit ale praznicului
25 ce au trecut. Pentru aceasta darg, de vréme ce sä. boteazg
Hristos, sg ne botezgm i noi, nu cà doarg c5. nu sintem
botezat cu sfintul botez, adecg cu apg i cu duh, ci pentru
cgci am intinat cu pgcatele noastre sfintul botez. Trebue
säl ne spgläm cu lacrgmile poc5intii, ca sá ne facem curat,
30 dupà cum zice prorocul Isaia: Lgsind viclepgurile dintru
inimile voastre i faptele die réle, de carele sg bucurg
vrbijmaul nostni diavolul" i sg ne imbacgm cu noul
Adam, cu domnul nostru Iisus Hristos, dupg cum zice

1 intemeere C // 3 de] declt B / Improtica C // 5 luminat Cu cuviint5.] cu

luminatà cuviintb. B // 7 CuvInt la Bogoiavlenie, adicà la ghenarie 6 C // 9 bla-
goslovivitilor B. blagosloviti C / iar C 1116 slupsc C // 17 mic i Inf4at B ¡/18 de-
sIvIr§iti] deplin C // 21 far B. C / tipsqte Ingerul B // 22 tainii B // 23 dar C / declt]
Cu clt C// 25 dar C // 26 nu a] nu B / doar C // 27 botezati B, C / adia C // 29
curati C // 30 Isaiia B, C // 33-1 tipse,ste dupà cum zice fericitul Pavel C //

64

www.dacoromanica.ro
 fericitul Pavel, pentru ca s. ne putem sui i noi la ceriu
curati i luminat, ca i Hristos i cit am priimit propove-
duirea lui, de am si gresit, s. alergam ca ne va priimi
Hristos, ca un bun si iubitoriu.
5 Boteaza-se Hristos, ca sä sfinteasc5. apele. Boteaza-se
Hristos, ca sä: ne arate taina. Mina prorocului slujaste,.
ca sa botéze mIna Tatalui, adeca pre Fiiul i cuvintu lui
Dumnezeu. Om slujaste i om sä boteaza ; lnsui Ioann, ca
un rob slujaste i Hristos ca un om sä boteaza.
10 Pentru aceasta darä. i noi, ca niste robi adev5.rati
intelepti, sä slujim taina cu inima curata, dupa cum zice
f. 59v prorocul David. Minte / buna i credincioasä sà avem, ca
sä pricépem taina drept ; si cine iaste credincios i drept,
sa alérge ca sä auza ce zice David: Venit catra dînsul
15 (adecä catra Domnul) i và luminati i fétele voastre nu.
sä vor ruina", ca sä se albeascà pacatele noastre ca zapada,
dupre cum zice Isaia. Si cine iaste credincios i temator
de Dumnezeu, sà mareasca i sa laude taina, cà märire-
ca aceasta priiméste Dumnezeu ca o tamie cu bun5.
20 mireazma, iar cine iaste pagin i ispititor de tainele noastre
sä lipseasca din besérica i sä se departéze, pentru ca sä.
nu vie urgiia lui Dumnezeu asupra-i i &I va bintu ;
Moisi, dud s-au suit in muntele Sinaii, ca sä: priimeasa
tabelele legii ce i-au dat Dumnezeu, asa au poruncit ca
25 rill sà apropie de muntele acela nice o hiará sau vreun
dobitoc, iar de sä.' va apropiia, sa fie ucis cu pietri de multi-
mea jidovilor.
Asémenea iaste i acuma. Taina avem de s'ärbam
praznuim i vom sä: ne suim sus nu cu trupul, sau in munte
30 ca Moisi, ci cu mintea, la mari i la inalte ginduri ; ci
numai cit slut credincic9 säl se apropie cu mintea ca si
f. 60 priceapä taina / pr5znicului de astazi.
Dupa nasterea domnului Hristos, ranaiind batjocorit
amagit Irod imparatul de vräjitori, s-au miniiat foarte
35 §i au trimis la Vithleem i in toate hotaräle lui de au

1 cä B / i noi sui C 112 luminati B, C / ctti C // 4 iubitoriu] de oameni iubitor

C// 5 Boteazi-si 2 C // 7 adici. C/ cuvfntul B, C // 8 loan C// 10 dar C // 13
priceapi. C 11 14 Veniti C /1 15 adici C/ luminat B/ fetile B, fetile C / si sá albeasci
C // 17 Isaiia B, C / temitoriu B // 20 ispititoriu B / tainile C // 21 bisérici C/
dipirtéze B // 23 Sinai C // 24 i-au poruncit C // 25 nu se apropie B / de] di B /
nici B, C // 28 Taini C // 31 ci numai at] deci numai aceia cit C / sá sá apropie
C // 34-35 ad. marginal Impiratul de vrijitori, s-au Ininliat foarte i an
trimis B //

65

www.dacoromanica.ro
 junghiat 14 mii de coconi mici cite de 2 ani si mai jos,
intre care coconi era si cinstitul loan, prunc mic in bratele
maicl-sa Elisaftei. 5i, vrind ca sà-1 junghie si pre el,
s-au desfäcut muntele din voia lui Dumnezeu si au trecut
5 de céia parte maicä-sa cu dinsul. $i ingerul Domnului
1-au luat de 1-au dus in pustie si-1 hräniia acolo, pinä au
venit In virstä de s-au acut de 33 de ani si 3 luni, a cäruia
hranä era vldstarile copacilor si miiare sä.lbatec5..
$i au venit cuvintu Domnului de i-au zis sä lase pustiia
10 si sä meargä In pärtile Iudeli sä propoveduiasa noroadelor
pocäintä. Si acolo mergea multimea jidovimei de-s
märturisiia päcatele lor si sä boteza de el in apa Iordanului
si-1 intrebarä pre el zicind: Au doará esti tu prorocul?
lar el au zis: nu sInt", nu a doarä nu era el proroc, ci
15 nu 1-au intrebat de iaste proroc, ci numai de iaste el pro-
rocul acela de carele au zis Moisi c5.: Proroc va rädica
f. 60° noao domnul Dumnezeul nostru / dintru fratii nostri",
adecà iaste sä vie un proroc mare din neamu jidovesc si
socotiia jidovii cum cl iaste Ioann prorocul acela si
20 pentru acéia il intreba. Iar el le-au räspuns si le-au zis:
Nu slut eu acela, ci iaste sä vie dupä mine, a cäruia nu
slut eu vrédnic sä-i dezleg curélele Inaltämintelor lui",
adecä nu pociu pricépe cum s-au näscut. Adevärat, mai
pre urmä s-au näscut decit mine ca un om, iarä ca un Dum-
25 nezeu ce iaste mai nainte decit mine s-au näscut, in anii
dumnezeirii. $i eu vä botez pre voi numai cu apl, iar
el vä va boteza cu duh dint si cu foc. in mina lui iaste
lopata si vinturà pleavä din griu" ; adecá iaste cunoscl-
toriu de inimi ca un Dumnezeu si cunoaste pre cei p5,c5.tos
30 si pre cei drepti. Deci pre cei päcgtosi li osindéste In focul
cel de véci, iar pre cei drepti ii adunä la imp5.eätiia ceriului.
$i vorbind Ioann cu multimea jidovilor zise iafl: Nu
sint eu cel ce socotit, ci iatä cä. vine". $i asa vorbind cu

1 junghiiat B C/ 14000 C / cite de] cite B // 2 Ioann B / bratile B, C // 3

junghe C // 4 din voia] den vrerea C // 5 Domnului lui Dumnezeu B // 6 04] §i
A C 11 8 vlAstarlle C / miere C / s5lbatica B, s5.1batic5. C 119 cuvIntul B, C /
pustii B // 10 Iudei C // 11 pocAinta. C / jidovimii C //12 plcate B, plcatile C / de
el] de la el B// 13 doar C// 14 doar C / ci] dar C // 15 dupd iaste l ad. el C // 16 carile
C ¡/17 nostru] vostrn B / no$ri] vNtri B // 18 adia C / neam B, neamul C 1/19
iaste Ioann] loan iaste C// 21 a clruia] caruia C // 22 s5. dezleg B / curélele incll-
tAmintelor lui] inaltAmintele cArArilor lui C // 23 adia C / nu pod C // 24 p5.
C / iar C // 27 duhul B // 28 adia C / cunosator C // 29 pIcltoi C // 30 ad.
marginal drepti B // 31 cerului B // 32 iar C // 33 socoti B, C //

66

www.dacoromanica.ro
 noroadele, sosi i Hristos s'51 se botéze. Iar5. Ioan, deaca
1-au v5.zut zise csátr5.' jidovi: Iatä mielul lui Dumnezeu,,
carele ràdicä pacatul lumii. Acesta iaste Fiiul lui Dumne-
zeu celui adevärat ce v5, spuneam". Atunce au mers,
f. 61 5 Hristos la Loan / i i-au zis: Vino de má boteazI,
pentru aceasta am venit". Iar5. Ioann i-au zis: Mie trebue.
A, mä botez de tine, sau sà irarturisesc alt botez pentru
numele tàu i tu vei s'a' te botez eu? Apa Iordanului, v5.-
zindu-te, au fugit de frica ta inapoi, darà eu cum voiu
lo cuteza sà te botez, de vréme ce Moisi, v'äz5.toriul de Dum-
nezeu i marele proroc, nu indr5.zniia sà vazà fata ta,
dark' eu cum voiu s5.' m5.' ating de sfintul au créstet, cu.
miini päic5.toase ? Iarba pämintului grit, dar cum mä voiu
apropiia de focul cel nesuferit? Tu m51 sfintéste, Doamne,
15 tu má boteazà, sa'pine, tu m51 cuatéste de tina pkatului
mintuitoriule, cà eu nu cutez, nici stilt vrédnic A. te botez".
Zise Hristos: Ioanne, lasá cuvintele acéstia acuma, csá_
nu iaste vréme de a inmulti vorba; vrémea purarii de grijä.
iaste. Pentru aceasta m-am acut om, pentru aceasta m-ara.
20 imbacat in trup, pentru aceasta m-am aatat grac
m-am aatat smerit, pentru ca sà implinesc toat5. drepta-
tea. Ci vino, de mà boteaz5., ca s5.' se implineasc5. purtarea.
mea de grijà i toaa pleckiunea mea
Atunce au apucat cinstitul loan si I-au botezat i s-au
25 pogorit Duhul Hint in chipul porunbului pre capul luit
f. 6iv Hristos i glas din ceriu s-au auzit zicind cum el: / Acesta
iaste fiiul mieu cel iubit, cu carele am purtat de grijà
pentru mintuirea omeneascI". i atunce au esit Hristos
din riu, botezat.
30 i cum c5. s-au botezat Hristos, asa ne invaa dumne-
zeestii evanghelisti; iar inc54 avem la praznicul de asazi
citeva intrelAciuni, carele grit trebuincioase a le sti.
intli iaste: pentru ce Hristos, fiind ar'de pkate, s-au
botezat ? A dooa: pentru ce s-au botezat in apa Iordanului
35 0 nu intr-alt riu? A treia: pentru ce s-au pogorit Duhul
Milt pre capul lui Hristos i pentru ce in chipul porunbu-

1 noroadile C / sä sä boteze C / iar C // 3 carile B / plcatele B. C

5 Ioann B, C / cAci cä C // 6 lar C / Mie imi trebue B / Mie] eu C // 8 vei]
vii B // 9 dupd v&zindu-te ad. pre tine B / dar C // 10 v1z5.toru C 1 lipsefte de
B // 11 marile B //12 dar C // 13 dar5, B 1/14 dupd boteaz5. ad. Doamne i C // 17
aceste C// 18 vremea 1 C/ vrémia B // 23 mia 2 B J/24 Atuncea B, C // 25
porumbului B // 26 cer C // 28 atuncea B, C // 31 Ina* C // 33 Intliu B, C //

67

www.dacoromanica.ro
 lui? A patra: cite botezuri sint? A cincea: pentru ce iaste-
botezul de ap5. 0 de duh?
Acéste 5 intrebdciuni avem asazi foarte de folos a le
§ti; mai grit i altele, ci noi le läsAm pentru lungimea
5 vorbei i vom zice numai pentru acéstia, foarte pre scurt.
Deci, cit v-at adunat ast5.zi la sfinta besérica, pentru ca
praznuit praznicul, deFhideti-v51 ochii, nu numai ai tru-
pului, ce 0 ai sufietului, pentru ca sá pricépet ce vom
zicem, cä nu sint lucruri lume§ti, ce iaste taína mare 0
io infricop.t5 caré s-au fälcut pentru mintuirea omeneasc5..
Intreb5ciunea dintii iaste: pentru ce Hristos, fiind fär5.'
de pkate, s-au botezat? Zicem cä botezul iaste mffituirea /
1. 62 pàcatelor omului i curätenie de pàcatul cel str5moesc,
iarà Hristos fiind fälede p5cate, dupà cum zice prorocul
15 Isaia: C5. pacat n-au fdcut, nici viclepg in gura lui nu
s-au aflat", pentru ce, dar5 s-au botezat? Zicem la aceasta
cum c5 sint 4 stihii, dintre carele s-au f5icut omul i toatà
lumea i lar intru acélea stihii, va s51 se topeasc5.' omul,
pinä la a dooa venire a domnului Hristos, dintru carele
20 iarä va sà" se inchiiage.
Deci stihiia cea dintii 0 mai de treabä iaste vintul, cä
fled' de fäsuflare nu poate träi omul nici un ceas. A dooa
stihie 0 mai inaltà iaste focul, nu numai acest ce vedem
cu ochii i ne slujim cu dinsul, ce 0 focul cel din vdzduh.
25 A treia stihie iaste apa 0 a patra stihie iaste p5mintul.
Deci intr-acéste 4 stihii iaste omul fälcut i, pentru
sint alcàtuirile trupului omenesc, era cu cale sä se sfin-
teascä cu pogorirea Domnului. Deci vintul, i focul s-au
sfintit cu pogorirea cuvintului lui Dumnezeu, iar päimintul
30 s-au sfintit cind au nascut trup4te in pWer5.. $i sä cldea
sä se sfinteascä i apa, de vréme ce iaste din cele 4 stihii
1. 62v §.1 intr-alt chip / nu s51 putea sà se sfinteasc5 de nu s-ar
fi botezat Domnul, trupé0e, in Iordan, aratindu-se mai
Altos i taina cea mai mare a credintei noastre: 0 alta,
35 pentru ca sä sfärime capetele $xpior, adecä a dracilor

3 cinci C / lipsefte astIzi B // 4 les6m B / vorbii C / aceste C / pre] IDA C //6

cji C / v-ati adunat C / biséricl C // 7 prAznuiti B, C // 8 ce si] ci i C / pricépeti
B, C // 9 ce] ci C // 10 care C // 11 cea dintliu intrelAciune C / fgede pgreate C // 12
.dupd Zicem ad. marginal la aceasta B ¡/13 stamosisc C //14 iar C // 15 Isaiia
C // 16 dar C / zicem i B // 17 care C ¡/18 acélia B // 19 a domnului Hristos]
a lui Hristos, Domnului nostril C // 20 iar C / Inchége C // 21 dintliu B // 22 f6fde
risuflare C // 24 ci B, C // 26 f5,cutu B // 28 sasAsfintascA C / Deci] ci C // 34
credintii B, C// 35 sf5xame B, C / capetile C / adia C / a] ale B //

68

www.dacoromanica.ro
 ce era in apg, dupg cum zice David: Tu ai zdrobit cape-
tile bälaurilor in apg".
A dooa intrebäciune era: pentru ce s-au botezat Hristos
In Iordan 0 nu intr-alt riu ? Zicem i la aceasta cä fiind
5 riul aceIa sfintit de cit alte riuri, pentru minunile ce s-au
facut intr-insul, au mers i Hristos iarà la acela, care
minuni sint acéstia: intii, cind au trecut Iisus Naviin
cu tot norodul jidovesc prin mijlocul apei 0 nu s-au udat
nimeni, pentru ca intrase 12 preot de tinea chivotul pre
io spatele lor i apa sä dedése inapoi din porunca dumneze-
iascg, ping au trecut tot norodul. A dooa minune, cind au
lovit prorocul Ilie Cu cojocul sgu apa i s-au desflcut, de
au trecut el, Cu ucenicul sgu, ca pre uscat. A treia minune,
chid s-au scgldat de 7 ori Neeman boiariul, sfétnicul irn-
15 pgratului de la Siriia, dupg cuvintul prorocului Elisei
s-au tgmgduit de bubele ce avea. A patra minune pe vré-
mea prorocului Elisei, mergind n4te oameni sg tae lémne /
f. 63 de casä pre lingg. tgrmurile Iordanului, fiind i prorocui
impreung cu din0i, au cgzut toporul unuia din coadg. §i
20 s-au inecat in apä ; iar Elisei, luind coada toporului
rnergind la tgrmurile apei, intinse coada spre apg ì zise:
Arafg, Doamne, minune" i indatà sgri toporul din apg
säl puse in coadg, care inmune inchipuiWe sfintul botez,
dupg cum scrie sfintul Ioann Damaschin la un tropar al
25 canonului de la Ingltarea cinstitei cruci, la a patra peasnä.
Deci, pentru acéste minuni s-au botezat i Hristos intr-ace/
riu.
A treia intrebgciune iaste: pentru ce s-au pogorit Duhul
Sfint i zicem: chid sä boteza Hristos s-au dechis ceriurile
30 0 au mgrturisit Tat'61 pre Fiiul, zicind: Acesta iaste Fiiul
mieu cel iubit, intru carele bine am voit"? Deci de vréme
ce au mgrturisit Tat11, socotiia jidovii cg. pentru Ioann
s-au fácut glasul acela, pentru ca-1 tiia ca pre un proroc
fiiu de proroc i stint i pentru ca sg nu zicg norodul Ctim
35 cg lui Ioann Ii zice fiiu iubit", pentru acéasta s-au pogorit
Duhul Sfint pre capul lui Hristos, de 1-au argtat 0 1-au
mgrturisit Tatgl de sus.

6 iar C // 7 aceste C / intliu C / Navi C // 9 preoti C ¡/10 spatele] capetile C

didése B. didese C ¡/16 bubele] boalile C / vremea C // 19 toponi C // 20 1necat)
afundat C // 21-22 /ipsefte i zise: Arat6, Doamne minune" i mndatá slri toporui
din ap6. B //22 toponi C //23 fnchipueste C //26 tipsege i C ¡/29 deschis C //31
care C ¡/37 mArturisit B //

69

www.dacoromanica.ro
 lar pentru ce s-au afltat Duhul Sfint in chipul porun-
bului, sä vä spuiu o istorie din Tistamentul cel vechiu,
f. 63' macar a o §titi mai tot. and au fkut Dumnezeu / potopul
0 au inecat tot pämintul pentru pkatele omenWi 0 au
5 §ters tot faptul dupe fata pämintului, din om ping in
dobitoc, s-au mintuit numai Noe, cu toaa casa lui, in
corabiia ce acuse din poruncl dumnezeiascä. Si impreung
cu dinsul era 0 din dobitoacele pämintului 0 din paskile
ceriului, dupä cum scrie mai pre larg la cartea Facerii.
io Iarg dupä ce au incetat apa potopului, au trimis Noe din
corabie pre corbul, sä vazä, ostoitu-s-au apa potopului, au
ba. Iar el mergind i aflind stIrvurile, s-au a4gzat pre jale
0 nu s-au mai Intors inapoi sä dea véste. Si vazind Noe
zAbava corbului au trimis pre porumb ; iar el fiind paske
15 curatä, n-au vrut sä. §aza pre tinä., ce au luat o ramurä cu
frunzg de maslin in gurä 0 o au dus in corabie i aa au
cunoscut Noe cum cl s-au ostoit apa potopului.
Deci pentru acéia s-au arätat i Duh Sfint in chip de
porunb pre capul lui Hristos, arätind cg s-au ostoit potopul
20 plcatelor omenWi; 0 alta, eg porunbul iaste intreg, adecg
flede flutate, dupä cum zice Hristos la sfinta Evanghelie:
Faceti-vg intelepti ca ärpii i intregi ca porunbii".
A patra intreb5.ciune iaste cum cg am zis: cite botezuri /
d. 64 stilt? $i zicem cl sint 8, precum scrie i sfintul Ioan
25 Damaschin la a 4 carte a Bogosloviei lui: botezul dintii
iaste al potopului, spre aiarea päcatului. Al doilea botez
iaste al lui Moisi, cind au trecut pre jidovi prin Marea
Ro0e. Al treilea botez iaste al legii, cg de sá spurca cineva
ping nu-§ späla cu apä trupul i hainele, nu intra in tabärä.
30 Al patrulea botez iaste al lui Ioann, insä spre pocäintä.
numai. Al cincilea botez iaste al lui Hristos, cu carele
ni-am botezat i noi, cretinii. Al §aselea botez iaste al
poclintei 0 al lacamilor, cu carele curätim botezul cel
dintii ce am intinat. Al aptelea botez iaste al muceniei,
35 carele iaste 0 mai bun 0 mai cinstit, cl nu sä téme sä se
mai spurce cu pIcate botezul acesta, carele 1-au arAtat intii

2 Testamentul C // 3 toti B, C // 4 plcatile C // 5 dupe] dup5. B, de pe C / din]

de la C / In] la C // 8 dobitoacile C // 9 dupl cum] dupre cum C /110 Iar C / tip-
se,ste Noe C // 15 ci B, C ¡/16 adus C 1 18 Duhul B //19 capu C f potopul] apa
potopului C // 20 adici C// 22 intregil prosti C // 24 Ioann B, C // 25 patra C / dintliu
// 28 treilia B / de sä va spurca C /129 hainile C // 30 patralea B ¡/31 cincelia B ¡/32
ne-am botezat B, C // 33 poclintii B, C // 34 dintliu B / mucenii C // 35 care
/ Intliu B, C //

70

www.dacoromanica.ro
 Hristos, cä. §-au värsat preacinstit i scump singele säu
pre cruce si toti mucenicii cu acest botez s-au botezat si
s-au invrednicit impäritiei ceriului. Al optulea botez,
cel mai de pre urmä, iaste al focului celui nestins, ce va sä
5 munceascä pre cei päcätos, dupä cum zice la un tropar al
canonului de astä,zi la a 6 peasnä: Cu focul cel de pe
urmä boteazä' Hristos pre cei protivnici i neintelegätori
f. 64Y de / dumnezeirea lui".
A cincea intrebäciune iaste: botezu/ pentru ce iaste de
10 apä si de duh? Si zicem cà fiind omu indoit, adea cu trup
si cu suflet i fiind trupul simtitoriu trebuiaste, cind
sä-1 späläm cu apä, cä apa inch' iaste simtitoare.
Iará sufletul fiind färide materie, Duhul Sfint 11 curätä
lumineazä si-1 mintuiaste de päcate.
15 Acéste intrebä'ciuni avem la praznicul de astäzi, precum
le-ati i auzit. Deci pentru aceasta trebuiaste, blagoslovi-
tilor crestini, cit ne-am botezat in numele sfintei i cinstite
troite, sá ne ferim de toate lucrurile i faptele dräcesti, ca
sä nu ne intinäin sfintul botez cu pkatele, nici sä.' cä'lcam
20 fägäduintele ce ni-am fdgäduit lui Hristos. $i pentru ca
priimeasc5. Dumnezeu praznicile i särbätorile noastre,
trebue sä päzim, dupá cit ni-ar fi putinta, poruncile lui si
sá purtlin grijä pentru mintuirea noasträ si pentru imp5.-
25 fátiia ceriului, cAci acolo ne iaste làcaul, dupà cum zice-
fericitul Pavel: Petrécerea noastra In ceriuri iaste".
ne lunecäin cu firea spre lucrurile céle desarte ale lumii,
f. 65 pentru cá sint toate trecätoare si mincinoase. f S5. ne
ferim de ucideri, de curvii si de preacurvii, de betii si de
apucäri. Sà nu tinem prizmä unul altuia, nici s'a' ne vindem
30 Cu pira, unul pre altul, Cu cruzie de inimä i cu nemilostiv-
niciia, pentru ca sá ne pägubim i sä ne säräcim unul pre-
altul, dupre cum vedem totdeauna cä.' fac multi, netemin-
du-sà nici de Dumnezeu, nici de päcat, nici 1 aduc aminte
de moarte sau de osindä ; sä numesc numai cu numele-
35 crestini, iar cu inima sint departe de Dumnezeu, dupä. cum

1 y-au] s-au C /13 !raj:A.1441i C // 4 de pre] du pre C // 5 platoyi B, C // 6.

dupe C // 9 den ap5, B // 10 den duh B / om B, C / C// 11 simtitor C /
trebueyte C //12 /tipsqte Inc& C // 13 Iar C / /ipse,ste dint B 1114 mIntueste C // 16.
le-a C / trebuieyte C // 17 eft] cad B, eft C / cinstitei B, C /119 pAcatile C // 20.
fàgduintile B, C / ne-am flgduit B, C // 22 dupd plzim, ad. marginal poruncile
lui B / ne-ar fi B. ne va fi C // 25 ad. marginal Filipieni, cap 3, stih 20 B // 28,
ucidere C // 32 dupre] depre B / Fters totdeauna cä C / multi] unii C / netemindu-se-
C // 34 sä numesc] numindu-s5. C //

71

www.dacoromanica.ro
 zice Isaia 0 faptele lor nu sint p5.ghiqti, ci mai virtos
voiu zice c5.' sint drAce§ti, cá numai diavolul nu poht4te
binele omului, pentru a.' iaste vrAjma. 0 mincinos din
ceput, dui:4 cum zice Hristos.
5 Sä nu ne trufim intru inimile noastre, veri pentru ce
bine am face, 61 ne vom piiarde plata ostenélii 0 in scurt
sä ne ferim de toate lucrurile céle réle 0 necuvioase, carele
ne vatämá la suflet 0 sá bucurä vräjma5u1 nostru diiavolul
de jale, ci numai s5. pohtim pururea sä facem fapte bune
10 0 Pläcute lui Dumnezeu, pentru cä rämin flr'de moarte
0 vom lua platä la ceriuri pentru jale.
Sä alergäm la sfintele besérici, de nu in toate zilele, /
i. 65' pentru multe neputinte 0 nevoi ale noastre ce ne vin
totdeauna din valurile lumii, mäcar duminecile 0 s'Arb5.-
15 torile; c5.ci CA pentru aceasta s-au rinduit acéste sfinte
zile: una pentru ca sà ne odihnim 0 noi 0 dobitoacele
noastre de trudele 0 de ostenélele ce facem peste toatA
säptämIna ; a dooa, pentru ca sä multemim 0 sá däm
laudä lui Dumnezeu, pentru multele 0 nespusele facerile
20 de bine ce au arAtat c5.trä noi 0 ne aratä totdeauna 0 ne
fine 0 ne chivernis4te ca un milostiv; a treia, sä, auzim
cintärile 0 slujbele célia ce sä fac pentru folosul cel sufle-
tesc. CA precum nu poate tai trupul omului fälede hran5.
simtitoare, aa nici sufletul nu poate träi färä de hrana
25 cea duhovniceascl, care iaste cuvintul lui Dumnezeu, dupä
cum zice Hristos la Evanghelie: Nu numai cu piine va
träi omul, ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dum-
nezeu". Iar nu sä mérgem pe la hore 0 pe la jocuri 0 pe la
circiume, dupre cum ne iaste obiciaiul, cl in loc de a ne
30 folosi, ne pä'gubim 0 suflét4te 0 trupé§te. Iar de ne trebue
sá ne adunäm pre la hore, ca sá privim, mai bunä horä
f. 66 decit aceasta a / beséricii 0 mai frumoas5. privealä 0 mai
cuvioasä adunare nu socotesc nici cunosc a fi alta decit
1 ad. marginal Isaia, cap, 19, stih 13 B / faptile C / plenesti] crestinesti
B // 3 pentru cici C II 4 dinn ceput C // 6 pierde C // 8 diavol C // 11 ele C //12
biserici C / de nu] nu v5. zic C // 13-14 cA aceasta nu e cu putinte pentru valurile
lumii ci C //14 ad. marginal lumii B / duminicile B, C // 16 dobitoacile B, C //17
trude B, trudile C 1 ostendle B, ostenelile C // 18 multAmim B, multurnim C /-
20 de] di B // 22 dual-Re si slujbele] dumnezeiasca slujb5. C 1 0ers celea C 1123
fAr'de hrana C // 25 dup' C // 26 ad. marginal Mathei, cap IV, stih 4 B // 28 jocori
B // 28-29 pe la hore s'i pe la jocuri si pe la circiume, dupre cum ne iaste obiciaiul]
0ers 0 ad. IA la ospete si pá la b5.uturi, cum fac unii C // 29 obicéiul B // 30-33
'Mrs de la lar 0 ad. cA mai bunl adunare cleat a bisericii si mai frumoasá
privealA s'i mai cuvioas5. fapt5. C //

72

www.dacoromanica.ro
 aceasta. Ca vedem cu ochii, afarä din multimea oamenilor
ce s-au adunat, pre domnul nostru Iisus Hristos, ca un
impärat vécinic 0 pre cinstitä maicl-sa, pre sfintii ingeri,
pre aspotoli, pre mucenici 0 pre tot sfintii. lar cu urechile
5 auzim faptele 0 lucrurile céle minunate ce au fäcut pre
pämint 0 ne bucuräm 0 suflet4te 0 trup4te, cä nu
pägubim nirnic, ci mai virtos c4tigäin sfintenie 0 min.' de
la Dumnezeu.
Si cind e0m de la beséricä, sà.' nu e0m de§sárti, ci sä
10 facem cum face ariciul ca, dupä ce mérge la vie, intii sä
saturä el de struguri 0 apoi scuturl vita de cad broboanele
jos 0 sI täv5.14te pre dinsele de sä infig in ghimpii lui 0
duce 0 puilor. A.a sä ducem 0 noi, fietecine, pre la casele
noastre, copiilor 0 celor ce n-au mers la beséric5., din
15 cuvintele ce am auzi din sfinta Evanghelie 0 clintr-alte
arti, ca sI-i hränim 0 pre din0i cu hrana cea sufleteasel.
Si dupä acéia A. ne päzim mintea de cugetele céle vicléne
0 trupurile noastre sä le ferim de toate spurckiunile. S.A.
avem dragoste &ail toti, sa facem milostenie la säraci, sä
f. 66° 20 iubim pre cei streini, sä autäin / pre cei bolnavi 0 pre cei
din chisori sä-i cerceam. SI facem bine vräjma0lor noWi,
dupä cum ne invatä Hristos. Sä avem räbdare la nevoi
0 la scirbe, sä ne supunem celor mai mari, domnilor 0
stäpinilor notri. SI. ascultIm 0 sä cinstim pre pärintii
25 noWi. Sä ne cucerim cu cuviintä duhovnicilor noWi 0
preotilor 0 alugärilor, cà aa place lui Dumnezeu.
Si acéstia toate päzindu-le 0 acindu-le, sa avem nä-
déjde bunä 0 fär'de indoialä cat-5. Dumnezeu cà aici, intru
aceastä viatä, vom petréce viatä bunä 0. fär'de intristare,
30 iar in cea viitoare ne va invrednici 0 ne va pune in numarul
celor drepti, ca sä ne bucuram in veci nesfir0ti intru acea

1-2 Cl. afar5. din multimea oamenilor ce s-au adunat vedem cu ochii nostri,
B, Cl. vedem cu ochii (afar5. din oamenii ce slnt adunati) C // 3 cinstita. C // 4
toti C// 5 faptile C // 6 cl.] si C // 9 bisericd, C ¡/10 a] c5. el B / inttiu B, C // 11
broboanile C //12 dupe% infig ad. marginal broboanele B // 14 bisericg. C // 17 de]
si B // 17-18 ters $i dupa acéia sä ne plzim ... de toate spuraciunile C // 20
striini B, C // 21 inchisori C // 23-24 doranilor si sapitnilor] stApbaitorilor C //
24-25 lipseFte SI asculam si A cinstim pre plrintii nostri B] Precum si feciorii
a asculte si s5, cinsteasa pre pArintii lor C // 25-26 SA avem evlavie aträ
duhovnici si preoti si cAlugSsi C // 27 acestea C / dupd f5.cindu-le ad. marginal
s5. nu ne trufim la urml pentru fapta bun& ce am face, a. apoi ne perdem
plata binelui, ci smerindu-ne C /Fters o c // 28 c5.] si asa C //29 ad. marginal
aceastl B/ viiat.12 C // 30 ters 0 ne va pune C //

73

www.dacoromanica.ro
 fericire, läudind 0 binecuvintind numele Tat5lui 0 al
Fiiului 0 al Sfintului Duh, a aruia iaste märirea 0 tinéria
in véci. Amin. /

f. 67 CUVINT DE INVATA.TURK LA PREOBRAJENHA DOMNULUI

5 NOSTRU IISUS HRISTOS

Luat-au Iisus pre Petru 0 pre Ioann 0 pre Iacov,

fratele lui 0 i-au suit pre din0i intr-un munte Malt deosebi
0 s-au schimbat inaintea lor. i au stalucit fata lui ca
soarele, iar hainele lui sä fälcura albe ca lumina".
to De vréme ce soarele cest simtitoriu, cind asare 0 sá
inaltä de pre p5.mint sä: face pricinä. 0 mijlocitor a multor
bunältäti, ca intinzindu- razele lumineazá pámintul 0
marea, gon4te 0 asipé§te toaa ceata 0 negura, incllzé§te
0 han4te toate neamurile dobitoacelor, 0, in scurt sl
15 zic, toate le insufleté§te 0 le inviazá 0 pre toate impreunä
le bucua 0 le veselé§te, dará cu cit mai virtos soarele cel
de end al dreptätii, Fiiul 0 cuvintul lui Dumnezeu Taal,
domnul nostru Iisus Hristos (pentru carele zice prorocul
Malahie la 4 capete: Va asári voao, cebra ce vá temet
f. 67' 20 de numele mieu, soarele drepatii"), carele s-au suit / 0
au räsärit asazi in muntele Thavorului, intinzind razele 0
stalucirile màrire dumnezeirii lui.
N-ar fi dat vitä mortilor, ca lui Moisi, n-ar fi luminat
pre vii, ca pre Ilie, n-ar fi gonit prepusul 0 cugetul cel
25 potrivnic din mintea apostolilor, n-ar fi inadäcinat 0 n-ar
fi crescut mai mula credintä in mima lor, nu le-ar fi dat
sä-1 cunoascä luminat, cum cá el iaste Mesiia cel adevärat,
Hristos 0 cum cä de voia lui mérge spre moarte, neavind
vinl de moarte 0 sä: cunoascá cum a numai pre dinsul
30 säl cuvine sä:-1 iubeascá, iar célialalte toate sá le aibä ca
n4te gunoae. Drept acéia pohtesc pre inteleptiia voasta

2 Duhului Mint C / tinerea B, C // 4 al doilea cuv1nt la C // 6 loan C // 7

fratile C // 9 soarile C / hainile C ¡/10 soarile B, C / siintitor C // 12 razile B /114
toate neamurile] toat5. feliurimea C / dobitoacilor C ¡/15 Inviiaz5. B, C //16
veseliaste B / dar C / soarile C //17 ad. marginal tat5.1 B // 19 Malahfia C / temeti
B, C // 20 soarile B, C / dapatii B // 21 razile B, C // 22 mlrirei B, mAririi C II 23
vità] viiat5. B, C // 27 s5.-1 cunoasa, mai luminat B // 30 celelalte C //

74

www.dacoromanica.ro
 sä-mi dat putinicä ascultare cu dragoste, ca sä intelégeti
de iaste cu cale i de sä cuvine sä avem 0 noi dragoste
c5.trä Hristos, ca apostolii.
Vedem la al doilea cap a preahiteleptului Sirah a invatä
5 pre cela ce va vrea sä slujascl lui Dumnezeu, ce i sá
cuvine sä priimeascl, zicind: Pilule, de vei vrea sä te
aproprii a sluji domnului Dumnezeu, gät4te sufletul au
spre ispia". Pentru acéia, dará, trebuiWe cela ce slu-
jate lui Dumnezeu sä a$épte ispitele 0 rä'zboiul viclea-
io nului diavol, iar sä nu sä deznädljduiasc5., ci mai virtos
f. 68 atunce / s5. a$épte mai mult ajutor 0 mai mula putére
de la Dumnezeu (numai sä stea cu credina adeväratä, cu
nädéjde bura 0 s'l tie dreptatea 0 sa urméze bunätätile
0 faptele céle bune), cá nu-1 va läsa Dumnezeu s'l se ispi-
15 teascä preste putinta lui, ci färl de zä'bavä ii va inceta
scirba 0 ispita o va goni de la dinsul, precum o vedem acea-
sta luminat a s-au acut la multi, in multe locuri. C5.,
intii lui Avraam i-au poruncit Dumnezeu sá se sue in
munte 0 insu, Cu miinfle lui sä junghe 0 sä jä'rtvuiasc5.
20 pre unul näscut, iubit, fiiul säu, pre Isaac.
Oare n-au fost grea aceasa cérere, ce au pohtit Dumne-
zeu de la dinsul? Oare n-au fost mare 0 nesuferia durére
de inimä aceasta? ha. väzindu-i Dumnezeu credinta 0
cum c5.' n-au lenevit, nici au zabovit a o face aceasta,
25 indaa i-au rädicat intristarea 0 scirba, prin inijlocul
ingerului, zicindu-i: Avraame, Avraame, nu pune mina
ta pre copil".
Si norodul cel jidovesc cit necaz petrecea in Eghipet,
fiind robit in miinile lui faraon ; iar pentru ca s'5.'-i mintu-
30 iasc5. Dumnezeu din scirbe, &RA putére nebiruia au arätat
cu céle 10 rane, prin mijlocul lui Moisi. A0jderea 0 dreptul
0 mult pätimapl by, ca intr-o clipI de ceas au pierdut /,
f. 68' nu numai multimea dobitoacelor, casele, feciorii, fétele
0 toaa avutiia ce avea, ci 0 trupul lui s-au umplut de
35 bube 0 de viermi 0 zäcea intr-un gunoiu. Iar pentru c5.ci

1 sA-m dati C // 4 doilia B / a] al B // 5-7 ad. marginal ce i A cuvine A

priimeascci, zicind: Iliule, de vei vrea s5. te apropii a sluji domnului Dumnezeu
B // 8 dar C / trebueste C // 9 ispitile B // 10 diiavolul B / d5.zzaajduiasc5. C // 11
atuncea C / ajutoriu B // 14 faptile C / ad. marginal Dumnezeu B / 15 ar'de
znavg C ¡/18 Inttiu C // 21 aceasta B // 22 duréria B // 23 lar C // 25 au rldicat
C // 29 robiti B, C // 31 au arAtat dupd Moisi B // 32 care Intr-o clipl C // 33 casile
C / fetile C //

75

www.dacoromanica.ro
 au r5.bdat ispitele cu mare vitejie de inimk fär5. de zäbavA
i-au dat Dumnezeu Indoit célia ce au pierdut.
Lisa cu acéste vorbe ce am zis, socoteala noasträ nu
iaste alta, fär'numai ca sà ar5.täm taina de astäzi a schim-
5 bärii fétii lui Hristos, cu carea au dat mare ajutor aposto-
lilor la nevoia necredintii, ce era sä cazä. Cä väzind aposto-
lii pe Hristos intr-atita lips5. i s5x5.cie, cit nici capul nu
avea unde pléce 5.1 Intr-atIta smerenie de margine
Intr-atita hulk ce-i fà.'cea jidovii, sa turbura In cugetul
io lor, ca ni5te oameni pro5ti ce era; i pentru acéia au inceput
a nu-1 créde, socotind cum c5. nu va fi acesta Mesiia cel
adevärat 5.1 mai virtos a peste putine zile era sä moarä
cu moarte nicinstitä.
Drept acéia, ce alt ar fi trebuit la aceastä nevoe e necre-
15 dintii, f5/ä numai ajutor de la Fiiul lui Dumnezeu, de la
Hristos, carele cu adevärat le-au dat mare putére 5i mare
ajutor. C51 i-au suit intr-un munte i s-au schimbat inain-
tea lor, arätindu-le lumina dumnezeirii lui (pre clt era cu
f. 69 putintä sá vazä cu ochii omene5ti), / luminind 5.1 märind
20 firea cea omeneasc6 cé era imbräcat, care luminä s-au
värsat 5i pe hainele lui, ca sà dea cu aceasta apostolilor o
indräznea15. 5i un ajutor mare 5i s5.-i adeveréze i sä.-i
Incredintéze cum cä acest sgrac i smerit la védere, carele
era hulit pentru multa a lui smerenie, mäcar c5. peste
25 putine zile sä' va da legat In mlinile jidovilor sä: se huleasc5.,
sä se batjocoreasck sä se scuipe, sä se batà cu palma peste
obraz, sä se munceasc5., sä se rgneascä 5i la cea de apoi sà
se i rästigneascg ca un fälcaoriu de réle. Iar sà nu soco-
teascä cä iaste numai om singur, ci iaste i Dumnezeu
30 desävir5it i adevärat i pentru aceasta s-au schimbat
inaintea lor.
La 3 lucruri trebuia mare ajutor apostolilor, ca sà scape
de nevoia 5i de ispita cea mare a necredintii: întli sä cuve-
niia 55. creazä cum c5. Hristos iaste adeväratul Mesiia ;
35 a dooa, väzindu-1 pre cruce, mort, le trebuia ajutor sä
nu-5i piarzä credinta, nici 55. socoteasc6 cum c5. acesta

1 ispitile B / fà,r5, alaavS. C // 2 celea C // 4 %VS. numai B, C // 5 fetii C I care

C // 8 de margine] mare C // 9 intr.-at-tea B / hule B f/13 necinstit5. B, C ¡/15
ajutoriu C // 20 ce] cu care B // 21 hainile C // 22 ajutoriu B // 24 multa lui C // 25
mIniile C // 26 a s5. 1-4 C I batjocureasa C / preste C // 27 s. s5. 1-2 C j cea] acea
C // 28 a sd. C / aator C // 29 ad. margina/ 0. Dumnezeu B // 33 necredintei
C / Intliu C // 35 ajutoriu B // 36 nul B, C j piiarzit B //

76

www.dacoromanica.ro
 nu iaste Dumnezeu; a treia, sà le dea pricing sa-1 iubeascg
cu dreagoste fierbinte. Deci, la acéste cite tréle sa véde
astazi cum cä au dat Hristos cu schimbarea fetii lui mare
ajutor apostolilor, pentru ca s5.4 cunoasca ca el iaste
f. 69' 5 Mesiia cel adevarat 0 / pentru acéia le aduce trei marturi,
vrédnici de crezut: pre Moisi, pre hile 0 pre Tatal lui cel
ceresc. $i iatä zice evanghelistul sg aratä lor Moisi
0 lije, graind Cu dinsul de e0rea lui, carea vrea sä se pli-
neasca in Ierusalim". Si Tatal, cu glas 11 marturisé0e din
10 nor: Si iata glas din nor zicind: acesta iaste Fiiul meu cel
iubit, intru carele bine am vrut, pre acesta ascultat".
Si pentru ca sa le ajute apostolilor sä nu ias'l din cre-
dinta, vazindu-1 pre cruce, zice mai inainte ca vorbé§te
cu Moisi 0 cu hile pentru moartea cea de pe cruce, carea
15 vrea A. ja, pentru ca sa-i Lcà dupg cum am zis, sa-1 iu-
beasca cu dragoste fierbinte 0 pentru acéia au descoperit
putintel slava dumnezeirii lui, cu carea au mgrit firea cea
omeneascä 0 va s'l mareasc5. 0 pre sfintii lui, la a dooa
venire.
20 Si s'a arata lor Moisi 0 hile, graind cu dinsul". Minu-
natg vorb5. 0 alése sotii are astazi Hristos, cu adevarat 0 i
A. cuveniia s5. aibä sotii ca acéstia, pentru c5. Hristos iaste
Mesiia, ca Moisi iaste facatoriu de lége, Ilie iaste proroc
mare ; Hristos iaste mintuitoriul lumii. Moisi iaste mintui-
f. 70 25 toriul / jidovilor, Ilie ca s'a' fie mintuitoriul celor drePti,
mai nainte putin de judecatä. Hristos iaste dätator de
lége, Moisi invatätor de lége 0 Ilie rivnitor de lége.
Vedet, darg, ce sotii alése are 0 cum s'l aseam5.11ä in
oarecarele: Moisi au murit, Me n-au murit. Si oare ce
30 poate fi aceast, de s-au insotit Hristos cu un drept din cei
morti 0 cu un drept din cei vii? Pentru caci la judecata
cea viitoare vor sa se judece vii 0 mortii 0 vor sa se vese-
'easel la imparatiia ceriului cit vii vor fi drepti 0 cit morti
vor fi drepti. Si de vréme ce taina aceasta de astäzi, a
35 schimbarii lui Hristos inchipuiaste 0 iaste ca un aravon

2 herbinte C // 5 /ipse,ste si B / acéia] ce C / marturi B, C // 6 si pre Ilie C//

8 care Cl A. A C ¡/9 Erusalim B // 10 non i 1-2 C f/11 ascultati C 1113 mai nainte
C // 14 de pe] dup5. B, dupe C / caria B, care C // 18 ad. marginal va A mAreasA.
A / doao C // 21 aleas1 sotie B // 22 acestea C // 23 f5.a.tor C // 26 ad. margina/
putin B // 27 dupd Moisi ad. iaste B / rivnitori B // 28 Vedeti dar C / cum A]
cum A. A B /129 oarecarele] oarecare chip B / ;sfers 0 cum A asamina in oarecarele:
MoisiC / lipse,ste au murit, Ilie n-au murit. i C / oare] are A // 32 A A. judece C /
vii C / c cu B //33 citi 1-2 C ii 35 1nchipueste C //

77

www.dacoromanica.ro
 accu märiri ai impärätiei ceriului, pentru aceasta au adus
Ja mijloc unul din cei morti, pre Moisi i unul din cei vii,
pre Ilie. Si cum c5.' vor sä vie la impärätiia ceriului, im-
preung, viii i mortii ni-o adevereazA fericitul Pavel, la
5 15 capete caträ corinthéni, zicind: Tot nu vor adonni,
iar tot ne vom schimba de trupul acest striacios î ne
vom face nestricacio0".
Si sä aratä." lor Moisi i The". Oare pentru ce? Pentru
patru lucruri: una pentru ca sà scoatà de la norod acea
10 socoteal5 mincinoasä, ce avea asupra lui Hristos, cä unii
Ii zicea c5. iaste Ihe, altii Ii zicea cà iaste Ieremia, sau/,
f. 70° unul din proroci; a dooa, pentru ca sà cunoascà jidovii
cum cä.' Hristos nu iaste impotriva legii lui Moisi i pentru
aceasta stA cu di-agoste de vorbé§te cu singur fäckoriul
15 legii, cu Moisi cu rivnitorul legii, cu Ilie ; a treia pentru
ca sa se arate cum cà iaste domn i sapinitor, al vietii
0 al mortii i stapiné§te pe cei vii 0 pe cei morti i, dud
Ii chiam5., vin, precum adevereazg poeticul la un tropar
de astäzi de la a opta peasnä, zicind: Ca celuia ce stäpi-
20 ne§ti ceriul i impäräte§ti pämintul i domnWi céle
dedesupt, au satut inaintea ta Hristoase, de pre pämint
apostolii, iar ca de la ceriu Thesviteanul Ilie i Moisi din
cei morti" ; a patra, sá vazA apostolii in ce chip au cinstit
pre acWi 2 proroci, pre Moisi, càci avea mare blind*
25 §i pre Ilie, cki avea mare rivra spre credintg, pentru ca
sg se asémene i lor, A, fie blinzi i rivnitori, acolo unde vor
vedea c5. iaste in nevoe credinta i inchin5.ciunea lui
Dumnezeu.
pentru acéste 4 pricini, ce am zis, au adus la mijloc
30 pre Moisi 0 pre Ilie. lar mai virtos sá zic cà i-au adus pen-
tru ca sá m5xturiseascl apostolilor cum cä iaste
mgcar cá n-ar fi trebuit aceastà narturie sà o aducem la
f. 71 rnijloc fiind märtunia taalui / din ceriu mai vrédnicA
decit a prorocilor: iatg glas din nor zicind: acesta
35 iaste Fiiul mieu cel iubit, intru care bine am vrut ; pre
acesta ascultat".

1 acei C / ImpArAtii C // 3 hile A // 4 vii C // 5 Toti C // 6 ad. marginal lar to

ne vom schimba, adeca nu vom muri to B / toti C // 7 nestricicios B ¡/11
Ieremiia B, C ¡/12 doao C ¡/14 Fters Cll 2 B / fAcAtoru C 1115 rIvnitorul C //18 chi-
iamA B (/19 CA C ¡/21 lnaintea lui B // 22 Thesviteanu C // 26 s5. sä asamine
C / lipsefte lor C // 29 au] am C // 35 carele C // 36 ascultati B, C /1

78

www.dacoromanica.ro
 O, ce märturie credincioasä i adeväratä iaste aceasta!
0, ce bunätate i fericire au c4tigat acei ce au ascultat
pre cel mkturisit i au urmat lui, dupà porunca pkin-
telui celui ceresc ! C51 adevärat, de s-au i pedepsit intr-a-
5 ceastä lume putin, dupà cum zice preainteleptul Solomon,
iara cu mari bunätki i fericiri s-au däruit: Cäci Dumne-
zeu i-au ispitit pre dmnii i i-au aflat luii vrédnici, ca aurul
In ulcea i-au lämurit pre ei i ca o järtv5. de ardere Intreagä
i-au primit pre ei". Putin au ostenit, adevärat, iarä mare
io platä au luat. In scurtä vréme au fost in scirbe, iarä in
vréme nesfiqitä sä vor bucura, cà nu-s vrédnice patemile
vremii de acum eked mkirea cea viitoare, dupä cum zice
fericitul Pavel.
iatä glas din nor zicind: Acesta iaste Fiiul mieu cel
15 iubit, intru careie bine am vrut ; pre acesta ascultat".
Oare acest cuvint ce zice ten: Pre acesta ascultat",
numai apostolilor sä fie zis s5.4 asculte, au Ot noao? Mie
f. 71° mi sä pare sä-1 fie zis §i noao sà-1 ascultkn, de vréme / ce
ne tinem cre§tini i ucenici ai lui Hristos. Acuma, darl,
20 trebue sà intelégem intii lucrarea acestui cuvint: Ascul-
tat ", ce va sä zicä, apoi célélalte le vom intelége pre
lesne. Acest ascultat" aici nu sä intelége cuvintul cel gol,
ce iase din gura omului asculam cu urechile, c5.ci
acela nu sà numé§te ascultare, ci auzire, ce säi Intelége
25 sfirOtul faptului, adeca ca cum am zice unii slugi: du-te
de fä, iatä ce i el auzind cuvintul sä supune ascultärii
mérge de face. Ap. i Dumnezeu Taal ne zice noao:
Pre acesta ascWtat", adecä ca ce ne va porunci Hristos
sä facem, sá ne supunem ascultkii i sä sävlr§im lucrul
30 dupl pohta lui, pentru binele nostru.
Sá vedem dara acum de tinem porunca lui Dumnezeu
§i de ascultäm pre Hristos la céle ce ne invatä. Eu socotesc
sä fim departe de acea ascultare, eft e ceriul de pärnInt ;
pentru cki Hristos zice la loan in 14 capete: Cela ce are
35 poruncile méle i le päz4te pre jale, acela iaste cela ce mä
iubé§te".

6 iar C / mare B // 7 luis B 8 ad. marginal intreag B // 9 iar C // 10 iar

B, C // 11 patimile B, C // 15 care C / am voit C / ascultati B, C 1/16 ascultati
B, C 1/17 fi C // 19 uceniti C f ai lui] lui B Idar C // 20 India B ¡/21 Ascultati B,
C / célialalte B // 22 Aceasta B, C / ascultati B, C / dupd intelége ad. singur
B // 23 si-1] sà-1 B / asculam] ascultati C // 24 ci sà Intelege C // 25 sfrsitul B / adia.
C //28 ascultati B, C/ adia C / lipseste ca B / ca ce] once C // 31 dar C //

79

www.dacoromanica.ro
 Acuma dará, de vom zice cá iubim pe Hristos, sä.. vedem
care porund a lui tinem.
Hristos zice: Scirbe vet avea in lume". Noi nu pohtim
sä avem nici o scirbk iar de si avem vreo scirbk o avem
5 pentru dci nu ni O. implinéste pohta, iar nu pentru dra-
gostea lui. /
f. 72 Hristos zice: Pacea mea o dau voao", iar noi, nu dea
Dumnezeu sä. avem pace intre noi, ce ne turburám pururea,
pentru fiestece, ca valurile m'árii cind le sung vintul.
io Hristos zice: Nu judecaret, ca sá nu v5. judecat", iar
noi de-a putéria fi nu iaste nici zi, nici ceas sä nu judedm
de räu, nu numa pre cei ce-i stim ce si pre cei ce nu-i §tim.
Hristos zice: Precum pohtit voi sà và fad voao oa-
menii, facet si voi lor". Noi pohtim säi ne cinsteasd tot, s5.
15 ne dea tot pocloane 0, daruri, s5, ne laude, sá ne fericea.sck
sä.. ne gräiasca de bine, A. fad: tot dupä pohta noastrk sl
nu ne stea nimenea improtivá, nici sá ne zicá nimica, de
am face verce ráu ; iará noi pohtim sà osindim pre tot,
s'ai nu dárn nimánui nimica, sà.' nu facem nimárui nici un
20 bine, nici sä" se foloseasd nimenea de noi. Pre tot ii hulim,
pre tot ii gráim de talu, pre tot ii pirim, pre tot ii luom in
ris si in batjocurá, tuturora le zicem cal sint nebuni si färá
nici o socotealá numai pre noi insine, voiu cuteza a zice,
ne facem mai intelepti si dedt Dumnezeu si nu ne aducem
25 aminte c.a.' intelepciunea lumii acestiia iaste nebunie inain-
tea lui Dumnezeu.
Hristos zice: Porund noao và dau voao, ca sá iubit
f. 72° unul pre altul", iar noi ne urim si ne dutám ponds / unul
aituia, ca cind ne-am fi ucis párintii, sau ne-am fi f5.cut
30 alt r5u, ceva.
Hristos zice c5.: Cine s5.' va ruina de mine si de cuvintele
Inge intr-aceastä rudá prea curvare si pácátoasá si fiiul
omenesc sä va ruina de el, cind va veni intru slava Tatälui
sáu, cu ingerii cei sfinti", iarà.' noi nici de dffisul ne rusinám

1 Acum B, C / dar C // 2 Upsefte a lui C // 3 yeti C // 7-8 iar noi, nu dea

Dumnezeu a avem] iar noi nu voim a avem C // 8 intru B / ce] ci C // 10 jude-
careti B, C / judecati B, C // 11 de-a putéria fi nu iaste] de-ar fi cu putina a nn
ne tread, C / a nu judedm de au] cu judecarea si Cu gairea de au C // 12 numai
B, C Ice ti stim C / ci si B, C 1/14 faceti B, C / toti B, C ¡/15 toti B, C / plocoane
C /116 0. nu fad. B / toti B, C ¡/17 nimeni B, C / Impotriv6. B, C// 18 veri B, C /
iar C / toti B, C ¡/19 nimerui 1-2 B // 20 toti B, C // 21 toti 1-8 C / luim B. lull]]
C // 24 facem s'i mai intelepti C// 27 iubiti C // 29 ne-ar 1-s B // 34 iar C//

80

www.dacoromanica.ro
 nici cuvintele lui le tinem in seama, ca o nimica, nici cele
ce ne invata spre folosul i mintuirea sufletelor noastre
le pazim, ci aflam pricini i zicem cä.' nu putem sa le facem
acéstia ce ne invata Hristos, cá nu ne d. indemina, caci
5 avem case gréle i vrémea nu ne slujaTte, cà sintem supu
supt jugul paghmlui i avem nevoi multe 0 suparari de
toate partile. Dara célia ce pohtim noi, cum le putem face
toate, deplin, fär'de nici o zaticnea15.?
Pre Dumnezeu nu vom s5.4 ascultam, la céle ce ne
10 Invatä sä facem, pentru binele i folosul nostru cel sufle-
tesc, ce ne par, invataturile lui, gréle i réle i pentru acéia
nu-1 cinstim, ca cInd ni-ar fi vrajma. de moarte. lar pre
oamenii cei ce nu sá tem de Dumnezeu, nici sà ru0neaza
de fétele omeneti Ii ascultam la céle ce ne invata sa le
i. 73 15 facem, spre pierzarea sufletelor noastre / i spre necinstea
noasträ" i spre a ne cleveti tot 0 a ne blestema pentru
nedreptatile ce facem; i priimim invataturile lor cu dra-
goste i le facem cu mare pohta i ne bucuram de jale, ca
de mare avutie laudam catra tot, ca pre n4te priiateni
20 0 facatori de bine 04 cinstim pentru cad ne rapun sufle-
tele, cu Invataturile lor, mai virtos decit pre Dumnezeu,
carele poft4te pre tot oamenii sa se mintuiasca.
Hristos zice: De pe aceasta vor cunoa§te tot ca-mi
sinteti ucenici, de vet avea dragoste intre voi", iar noi ne
25 pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim raul unul altuia
mijlocim in tot chipul sä ne pagubim unul pre altul, nu
numai de avére, ci mai virtos de cinste ; i facem cu aceasta
pacat improtiva Duhului Sfint. Darä Dumnezeu n-au facut
lumea numai pentr-un om, ci pentru tot, nici imparatiia
30 ceriului pentru unul, ci pentru toti. Ca de ar fi facut Dum-
nezeu lumea numai pentru un om, ce ar fi trebuit sä mai
faca 0 pre Eva 0 apoi blagosloveasa i sà." le zica:
Cr4tet i vä inmultit i umplet pämintul i domnit pre
dinsul", iar de 0 iaste cineva sa arate dragoste caträ altul,

1 nemica C 114 acestea C / 1110.mila C // 5 supusi C // 7 Dar C/ celea C //

11 pare B //12 ne-ar fi B, C //13 oameni C// 14 fétile B, fetile C //16 toti C //18
s5. le facem C / jale C // 19 i lAudb.m C / toti C/ prietini C // 20 si-i] i ti cinstim
C / sufletile C // 22 pohtéste B, pohteste C / toti B, C // 23 De pe] dupe B,
dup5. C / toti B, C / cl-mi] cum C // 24 sintem uceniti C / yeti avea C// 28 1mpotri-
va B, C / Dar C / n-au] de ar fi B // 29 pentru un B, C / toti C // 29-31 lipsefte
ci pentru tot, nici tmprátSia ceriului pentru unul, ci pentru toti. Cá de ar fi acut
Dumnezeu lumea numai pentru un om B // 33 Crésteti B, cresteti C /1nmultiti B,
C / umpleti B, C / domniti B, sapiniti C //

81

www.dacoromanica.ro
f. 73' iaste mincinos si viclean, cä o face au de vreo Mel, au / de
vreo rusine, au pentru vreun cistig räu.
Hristos zice: Dat ale chesariului, chesariului si ale lui
Dumnezeu lui Dumnezeu", iar noi nici mai-marilor nostri,
5 atita celor besericesti, cit 0 celor mirenesti, nu le am
cazuta cinste nici lui Dumnezeu, nici ne supunem lor cu
dreptate, ci cu viclenie si cu räutate si in loe de a-i iubi
si a ne cuceri lor, noi ii gräim de räu si-i ponosluim. Dará
sà vedem ce zice Dumnezeu pentru dinsii la cartea Eirii,
io la 22 de capete: Pre dumnezeii täi sä: nu-i gräesti de räu
si pre boiariul norodului au sä.' nu-1 vorbesti de räu".
Tilcuitorii sfintei Scripturi inteleg sä fie dumnezeu arhie-
reii, p5storii si dascalii beséricii; boiariul norodului inteleg
a fi impdratii, domnii 0 judecaorii.
15 Acuma, dará, asupra a di-0ra pornim limba noastrá cea
blestemaa si gräim de räu, al cdrora cinste rädicam, al
arora nume ocärim? Pre sérnne al arhiereilor, al domnilor
si al stäpinilor nostri, pentru carii ne poruncéste Dumnezeu
sa nu-i gräim de rä.u, iar noi fär'de nici o socotea15. punem
20 gura noastrk dup5.' cum zice David, la ceriu, cu atita
semetie si obräznicie, neaducindu-ne aminte nicidecum
f. 74 de osindà. $i / pentru c5.ci iaste cugetul nostru viclean si
inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor, pentru
acéia petrécem o viatà blestematä si turburatk o viatä
25 plinà.' de fricà si de uriciune, plin5." de nevoe si de necazuri.
$i iatk dará, c5.' ne vadesc lucrurile 0 faptele, cä nici
asculam pe Hristos, nici 11 iubim, cä de 1-am iubi am face
ponmcile lui ; ci umbläm de capetele noastre, fäcInd fieste-
carele ce ni sä pare 0 ce ne place, neaducIndu-ne aminte
30 nici de moarte, nici de judecatä si de nu ne vom indrepta
Cu adevärat, vom sa gresim si vom sà mérgem räului.
Drept acéia, iubitii miei, trebue sá facem mintea noasträ.
muntele Thavorului, ca sá vie lumina adeväratä sä o
vedem cu ochii cei de gind ai sufletului, sá ne arätärn si
35 noi cu osirdie in dragostea lui Hristos, ca apostolii, sá ne
asäminAm lui Moisi si lui lije, rivnitori si nelenevosi in
2 clstig] crestin B // 3 Dati B, C / chesarului 1-2 B // 5 bisericesti C // 8 noi]
nui B / Dar C // 11 boiarul B // 12 dumnezeii B / arhierei C ¡/13 bisericii C / bo-
iarul C // 15 dar C/ asupra clrora C //17 PA semne C // 24 viiat5. 1-2 B, C // 25
necazur C // 26 dar C / faptile C // 28 capetile C // 29 ni O. place C // 31 vom
gresi rAu s'i vom merge in munca de veci C / dupd rAului ad. marginal la rAu iar
nu la bine B // 32 #ers iubitii miei ,si ad. crestinilor C // 33 Thavoriului B ilumina
cea adevAratA C // 36 aseminAm B / nelenevos B //

82

www.dacoromanica.ro
 poruncile lui pentru ca sä ne putem sui si noi, impreun5.
cu Hristos, in mintea cea ob15.duitoare a sufletului säl vedem
cu gindul slava acéia si norul cel luminat 0 sä auzim glasul
cel pärintesc: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit" i proci.
5 i la cea de pe urmä sä ne invrednicim sä impärätim im-
preung cu el. /
f 74° Asa, sapine Hristoase, te rugäm noi, ticsálosii si nevréd-
nicii robii ai, carii ne-ai ascump5zat cu preascump
singele au din miinile vajmasului celui viclean sä te
io milostivesti pentru multimea induarilor tale, sä luminezi
ochii sufletelor noastre ce-i intunecat, cu lumina cunostintii
tale si sä aprinzi in inimile noastre céle impietrite väpaia
dragostei tale si sä ne invrednicesti cu darul au sä: te
asculam si sä facem cu poha cite ne poruncest si sä te
15 iubim din tot sufletul, aici intr-aceasa viatä ticäloasä
si plinà de scirbe; iarbi in cea viitoare sä ne invrednicesti
mäsirei 0 luminii slavei dumnezeirii ta/e, ca de pururea
sä: te märim, impreunä cu ar'de inceput pkintele au
si cu presfintul si bunul si de viaa incepäitoriul au duh,
In veci nesfirsiti. Amin. /

f. 75 20 CUANT DE ÌNVATATURA LA SFINTII $1 ÌNTOCMA CU

APOSTOLII IMPARAT COSTANDIN $1 ELENA

Cu slavä si cu cinste l-ai incununat pre dinsul."

Cei ce sà cunosc pre sine avut, acéia pot sä dea daruri
25 vrédnice unui impärat si cei ce sà cunosc pre sine invätat,
aceia pot s5.-i facà si azuta laudl. Iar eu, cunoscindu-mä
pre mine foarte särac de fapte bune si slab de invätätua,
n-am sä aduc alt dar vrédnic, nici ala laudä cuvioasä,
de Dumnezeu incununatului, marelui impärat si intocma
30 Cu apostolii Constandin, färä numai cap plecat 0 cugetul
mieu cel cuciarnic.

5 de pe] dup5. B. dupre C// 10 dupd luminezi ad. tnarginal Cu lumina cunostintii
tale C ¡/11 Intunecati C / fters lumina cunostintii tale si ad. vApaia dragostei tale
C // 13 Fters vIpaia dragostei tale C / dragostii B / invrednicim C // 14 poruncesti
B, C 1115 viiati B, C ¡/16 iar C // 16-17 invrednicesti luminii si slavei C 1117
dumnezeestii B // 17 de-a pururea C // 18 cu cel B, C 1/ 19 viiatL B, C / incepAto-
rul C / ad. marginal duh B // 21-22 CuvInt la sfintii ImpSiati si Intocma Cu apos-
tolii Costandin s'i Elena, In luna lui mai 21 C // 22 Imp5.rati B ¡/24 avuti B, C I1 25
SnvItati B, C ¡/30 Costandin P. C / cugetul mieu cel cuciamic] cuget cucernic C //

83

www.dacoromanica.ro
 Drept acéia, intru dnstea lui am a zice, inaintea dragos-
tei voastre putine cuvinte, nu cu obraznicie, ci cu multä.
cucerie; nu cu vorbe ritoricesti si alcAtuite, ci cuvinte
f. 75' smerite si prostatece, nu dupä.' / cum s5. cuvine, ci dup5.
5 putint5.. Ci vä pohtesc sä ascultat cu dragoste.
Si iarg cu cucerie iscodesc s'a' afle tilcuitorii sfintei Scrip-
turi la Faptele apostolilor, oare dintr-atitea daruri mari, cu
carele din dumnezeiescul dar s-au imbogAtit fericitul
Pavel, care dar sä fie cel mai mare si mai ales, cu carele
io in cite patru pArti ale lumii s-au arAtat minunat 0 vestit?
Si zic unii cum s'A fie invält5.tura cea cereascA, cu care au
vinat toate limbile, au dezrAdIcinat din toate locurile
pAginAtatea si au intins de la räisArit Ora la apus numele
lui Hristos si credinta.
15 Altii zic cum s'A fie descoperirile ce au luat, cà fiind incä
In trup s-au rApit pinA la al treilea ceriu, au välzut frumu-
setile céle ceresti, au auzit cuvinte nespuse, carele nu
iaste slobod omului a le grAi.
Altii iarä zic cum sä fie fost minunile ale flede asAmi-
20 nare ce fácea, cu carele au luminat credinta, de vréme
ce nu numai cu glasul vindeca si cu cuvintul fAcea sémne
ce si cu umbra si cu hainele facea minuni. lar apoi cu totii
SA unesc la vorbà si zic cum cà nici un dar mai mult nu
f. 76 l-au / mArit pre Pavel ca chiemarea lui.
25 Si adevArat au stAtut prea minunat, de vréme ce pentru
intoarcerea lui Pavel nici invätAtura apostolilor au lucrat,
nici putéria minunilor, ce lucrul acesta l-au sAvirsit insus
cuvintul lui Dumnezeu ; si au fälcut Fiiul lui Dumnezeu
numai pentru Pavel acéia ce au fAcut pentru tot neamul
30 omenesc. Si de s-au pogorit acolo din sinul TatAlui pentru
tot oamenii, aici iarà insus pentru Pavel au 15..sat ceriul
0 s-au pogorit trupéste, cu toatá dumnezeiasca lui slavä.,
pentru ca sä.'-1 intoarcA. Si de vréme ce acea chiemare face
pre Pavel atita de minunat, cit nici apostol, nici mucenic
35 nu iaste intocma mAririlor lui, darl pentru vredniciile

1 cinstia B / dragostii B // 4 prostatice B. C // 5 ascultati B // 6 lipsepte 5i iar5.

B, C / s5. aflu C / tilcuitorii] mintuitorii B // 7 Faptile C / dintr-atita B, C // 8
dumnezeescul C // 10 cite 4 C // 11 Upse§te cum C // 12 vinat] avut B / locurile]
lucrurile B ¡/16 treilia C / cer C / gi au vazut B // 17 care C // 19 lar C lipsefte
cum C ¡/20 carile B, care C // 22 ci §i B, C / hainile C // 24 chemarea C // 25 mitin-
flag luminat C // 27 putérea B, puterea C / ci B. C // 30 de s-au] de au C //
31 toti B, C / iar C ¡/33 chemare C // 35 dar C //

84

www.dacoromanica.ro
 de Dumnezeu incununatului mieu Constandin, ce voiu
putea zice? Carele asémene ca Pavel au luat intoarcerea lui
asémene i chiemarea ; din ceriu fu chiemat Pavel, din ceriu
s-au chiemat i Constandin, dupá cum il cîntà besérica.
5 Pavel cu glas de luminä, precum spune Luca la Faptele
apostolilor: Väzuiu, zice, pre cale incungiurindu-mä
f, 76° luminä" i Constandin / cu slove alcätuite de stéle i cu
glas purtgtor de lumina.", precum märturiséde istoriia:
Intru acesta biruiWe" . Acolo Pavel, in miazäzi, aici
10 Constandin in miazäzi ; acolo Pavel de Iisus ce s-au rästig-
nit, aici Constandin, prin crucea lui Iisus. *i de vréme ce
acolo märturiséde cel cu limba i cu inima de aur, Ioann,
cum cä nu-i iaste limba iscusitä spre a spune märirile lui
Pavel, darg eu, ca n-am nici limba aceluia cu vorba de aur,
15 nici bogätiia graiului, ce voiu putea sä aduc spre lauda
lui Constandin, carele la chiemare au luat darul lui Pavel?
Drept acéia, cunoscindu-mi neputinta méle,
imi cautä i fär'de voe a 15.sa intr-o parte toate célialalte
mari vrednicii i lucruri minunate ce au faicut in multe
20 pärti ale lumii, acest minunat i dint impärat i voiu
zice cu putine cuvinte, numai pentru un lucru; ce ascultat,
sà auzit.
Oare pentru ce, sfintului Constandin i s-au dat acest
titulu, de-1 numéde sfinta beséria numai pe dinsul Cu
f. 77 25 acéste trei numiri: de Dumnezeu incununat, mare / im-
pärat i intocma cu apostolii ? i zicem, intii, cum cà
iaste de Dumnezeu incununat. In ce chip? Una, pentru
c6 pre ceialalti 1mpàra Ii aleg oamenii de-i fac impärati
incunung cu cununä de aur i cu pietri scumpe, iar
30 pre marele Constandin, pentru bunätatea i curäteniia
inimii sale insu Dumnezeu I-au ales din limbi, ca pre
Pavel din jidovi i 1-au chiemat, cu glas ceresc, la vredni-
ciia impärätiei 0 1-au incununat cu cununa darului celui

1 lipseFte mieu C / Costandin B, C // 2 care C / asemenea C // 3 asemenea

C / chemarea C / chemat C // 4 chemat C / Costandin B, C / biserica C / dupa
besérica ad. tfiV tafiatv otix avap&iscov 8stegiew4 c chemarea nu de
la oameni luind> B 5 Faptile C // 7 Costandin B, C // 8 purtAtoriu B // 9
birueqte C / miiazAzi B // 10 Costandin B, C / dupcI Pavel ad. s-au chemat
C / ce s-au] cel C // 11 Costandin B, C // 14 dar C // 16 Costandin B, C / care C/
chemare C / dupd Pavel ad. intre paranten i iar de vei vrea A. B // 18 1m
cautA C / celelate C 1119 multe] toate B, C // 20 pArti ale] pArtile C // 21 ascultati
C // 2,2 auziti B, C // 23 Costandin B, C // 24 biseria. C / pi C// 25 aceste 3 C/
Incoronat C 1126 Intlin B // 28 ImpArati B, C //29 IncununeazA, B / pietre C //30
marile B / Costandin B, C/ curia B // 32 chemat C /1nvreduiciia B / ImpArAtii C//

85

www.dacoromanica.ro
 de sus, Cu arma bunavoirii, dupá cum zice David; 0 alta,
cà peste noapte i s-au ar5.*tat in vis domnul Hristos. zicin-
du-i: Acel semn ce ti-am arätat astäzi pe ceriu iaste arma
acéia cu carea am mintuit din minile diavolului tot neamul
omenesc, acela sá aibi si tu ca un steag rädicat, sä meargá
inaintea ta, la toate räzboaele cu darul aceluia vei birui
pre tot vräjmasii norodului ce ti-am incredintat
pasti i vei fi pururea biruitoriu i izblvitor.
A dooa, de vréme ce impärätiia iaste un dar degvirsit,
carele sá pogoarà de sus, de la pärintele lumine/or, asupra
celor alesi i imbunätätat, pentru vredniciia lui îi déde
Dumnezeu de sá fäcu impärat intii al crestinilor, ca sä. /
f. 77° indreptéze pre cei räzvrätit, sä pIzeasel turma lui Hristos
de lupii cei ginditori i cu prastiia Duhului Sfint s5.-i go-
15 neascl i besérica lui Dumnezeu, ce era alcatá i gemea
de supt tirani, sä o rädice i sä o veseleaseä. Cäci cununa
cea impäräteascI are despärtealä de mitra cea arhiereascI
imp5.ratul carele sä nevoiaste pentru binele i folosul
norodului säu, atita la céle trupesti i treckoare, cit 0 la
20 die sufletesti ì duhovnicesti, mäicax cá nu are acea vred-
nicie (arhiereasc5.), iarä plata Ii iaste de la Dumnezeu
intocma cu episcopii cu carii ar fi mai rivnitori i sá face
si el diadoh apostolilor, carii sint impärat i preot al besé-
ricii, de vréme ce dinpreunä lucreaz5, cu Dumnezeu, pentru
25 mintuirea lumii.
Drept acéia pre dreptate zice marele Constandin sfin-
tilor pärinti de la sAborul ce/ dintii: Voi in beséricl, iar
eu afará de beséric5. Sint pus de Dumnezeu episcop".
Pentru acéia, dará sá nu socoteasca impäratii i stäpi-
30 nitorii pämintului cum cá i-au pus Dumnezeu sä
pre scaun frumos numai spre vedére inaintea ochilor
omene§ti, impodobiti cu vesminte scumpe, cu cununa in
cap 0 cu schiptrul cel de aur in Mira, cài numai singurä
f. 78 dreptatea iaste de-i / face cinstit la norod. Pentru acéia
35 zicea i inteleptul Isiod, cum cä, impäratii pentru doao

1 buneivoiri B, C // 3 p5, C // 4 care C / miinile B, C / diiavolului B // 7 toti

B, C / te-am Incredintat C // 8 biruitor C ¡/10 luminilor B // 11 a1e B / Imbu-
nItItati B, C / dete C ¡/12 Intiin C // 13 rIzvrAtiti B, C /115 biserica C / ge-
mea] legea C //17 dIsparteall C //18 nevoe#e C //19 lipsefte su B /121 lar C // 23
diiadoh B / 1mplratii B, impArati C / preotii B, preoti C / biséricii C 1126 pre]
C / Costandin B, C ¡/27 soboru C / dintliu B / biserica C // 28 din bisericA
C // 29 dar C // 34 cinstiti B, C /135 pentru 2 C //

86

www.dacoromanica.ro
 lucruri s-au rinduit, de oameni, sà fie: una, pentru ca sl le
La dreptate si alta, ca sà fädice strimbgatile de la
mijloc. Pentru acéia prorocul David, ca din gura norodului
zicea: Dumnezeule, judecata dä-o impäratului si dreptatea
5 fiiului Impäratului ; aci chid Intr-o politie strälucéste
dreptatea stilt cei suppus pururea norocit. Cà zicea un
filosof : anul cel bun nu-1 face attta multimea rodurilor,
eft 11 face dreptatea stdpinitoriului. Si altul iar fu intrebat
care cuvInt iaste mai bun, pentru ca sa träiascà omul bine
io s'i multemit ? Au räspuns: acela numai, carele päzéste
dreptatea intocma, la tot.
Al doilea nume din titulus iaste: pentru ce sä numéste
sfintul Constandin mare impärat ? $i zicem: pentru c5.ci
iaste de Dumnezeu incununat ; urmeazä, drept acéia,
15 s5. fie si mare. $i cum sä nu fie mare unul ca acela, pre
carele Dumnezeu 1-au Incununat ? Iar nu zic pentru
aceasta cà iaste mare, ci numai pre cum scrie Evsevie, c5..
lumea 1-au numit pre sfintul Constandin mare impärat,
nu atita pentru biruintele céle mari ce au fácut la fäzboae,
f. 78. 20 cit / pentru marile faceri de bine ce au fäcut suppusilor
lui. $i incàs adaoge de zice cum a nici cu un mijloc nu
sä bucura, pinä chid vedea pre vreunul trist inaintea lui.
Hrana si Imbräcämintele nu le avea säracii de la altii,
f5.r5.' numai de la el. Nenumärat era multimea gracilor
25 carii alerga la el sä le ajute si nici unul nu sä intorcea
desärt de dorita mingitare.
Iar nici pentru aceasta ii vom zice cà iaste mare, cà mä
uit la prorociia ce zice David pentru Hristos la Psalm 70
zicfnd: $i sä vor trichina lui tot impäratii pämtntului,
30 toate limbile vor sluji lui".
$i socotesc a aceastà prorocie numai pe vrémea marelui
Constandin s-au Implinit. in ce chip? Lui i s-au suppus
tot Impäratii pämintului si pentru cäci era el capul tuturor
Impäratilor s'i inchinindu-se el lui Hristos, prin mijlocul
35 lui tot s-au trichinat si cu pilda lui au luat frumusétea

1 dupd rInduit ad. deasupra rfnduhsi, A fie stapinitor B H 3 prorocu C // 4

judecata ta C // 6 suppusi B, supusi C / norociti C ¡/9 cuvint] vint A, C // 10
mu1t5.mit C // 11 toti C // 13 Costandin B, C / imp5.rat mare C // 15 ad. marginal
5i cum sä nu fie mare B 1116 care C ¡/17 Efsevie C ¡/18 Costandin B, C // 2a
facerile de bine cele mari C / supusilor C // 22 fiefs pinl B // 24 nenumkati,
B, C // 25 Intorciia C // 26 (15.s5xt C / mInglere C // 28 psalm 71 B // 29 toti C // 31
pe] pre B, pl C // 32 Costantin B, C / supus C // 33 toti C // 35 toti C / frumu-
sétia B //

87

www.dacoromanica.ro
 credintii; i pentru aceasta s-au numit mare pentru
cAci tuturor celor mai mari ai pämintului el era singur
tutor.
Si voiu zice cä iaste mare si pentru cäci au stätut pentru
5 besérica lui Dumnezeu i s-au argtat impärat credincios
f. 79 pentru plata crestinätätii / sale au suppus Dumnezeu
supt picioarele lui toatä lumea atita cit si de la India
au venit sol cu daruri mari de i s-au inchinat lui, pentru
ca s5.4 cunoascà pre el a le iaste impärat, de vréme ce
to véstia armelor lui si multa a lui crestinätate Il märturisiia
peste tot pAnaintul domn i stäpin a toatei lumi.
Al treilea nume din titulus iaste: pentru ce sá numéste
sfintul Constandin intocma cu apostolii? Cá el, sä incunjure
cetät, orasä si sate, ca apostolii, n-au incunjurat ; nici au
15 umblat sä propova'duiascl numele lui Hristos i credinta,
ca dinsii; s5. osteneascä cu cälätorie pe jos, sä asude,
sä fläminzeascl i sä insetosaze ca ei, n-au fäcut ; sä se
închizä ca Petra in temnitä, cu lantul de git, sä.' se batä cu
toiage, ca Pavel, sä se spinzure de copaci ca Andrei si s'l
20 se pedepseascI ca de toate féliurile de munci s't de cazne
si la cea de apoi tae capul, ca celoralalti apostoli,
nicairi nu s5. véde.
Darä apoi cum si pentru ce sä fie intocma cu apostolii?
Pentru cäci acéle ce au fa'cut apostolii, cu osteneala lor
25 §.1 cu propoveduirea, el le-au fäcut insus, cu a sa pild5..
f. 79° CAci putérea impäratilor si a domnilor iaste prefacI
sä intoarc5. vointa norodului, dupä cum vor vrea ei;
aceasta nu o pot face cu alt mijloc, f5xä numai dud vor
face intii ei acéia ce pohtesc sä se Lcá de altii, precum au
30 facut Tumcuin, impäratul Chitaiului c5., puindu-s intii
el mina pre coarnele plugului, s-au indemnat tot supusii
lui de s-au apucat de lucrul pamintului. Asijderea si ma-
rele Alixandru, cind ocolise ostrovul Tirului, pentru cäci
au luat el intli pe umerile sale un brat de lémne, s-au indem-
35 nat toatá oastea lui de au luat pietri i lémne Cu minile lor

3 tiitoriu C // 4 voi zice B // 5 biserica C // 6 supus C // 7 picioarile B, C /

Indiia B, C // 10 vestea C / multa lui C // 13 Costandin B, C / Incungiure C 1/14
cetAti C / n-au Incungiurat C 1/15 proveduiascl C //16 p5. C //17 flAmInzascA
C/ Insetoseze C // 18 lant C / sä s5. batA C //19 toege C / Andreiu C // 21 celor-
lalti C // 23 Dar C / ca apostolii C // 24 acelea C // 26 al domnilor A // 28 Cu] ca
A/f 29 a sa facl C // 31 coarnile C/ toti B, C// 34 Intliu B / pA C / lemne
C / mtinile B, C //

88

www.dacoromanica.ro
 de au umplut gira si au facut trecAtoare si au mers de o au
luat.
Asa si marele Constandin, cu a sa pildl si cu sa cresting-
tate, au facut pre toti suppusii lui crestini si acéia ce n-au
5 putut sa o ispraveasca desavirsit tot apostolii cu propova-
duirea, fiestecarele unde i s-au fost dat soarta, au isprgvit
el singur, cu poruncile ce au dat in toata lumea si au intins
numele lui Hristos si credinta, di iaste intins pamintul
si lumea.
10 Drept acéia, cu dreptate iaste s'A se numeascg intocma
cu apostolii, cad au implinit si slujba si nurnirea aposto-
lilor.
Acuma dara, de vréme ce pentru smereniia, pentru
f. 80 marile faceri / de bine s'i pentru crestinatatea lui cea desa-
15 virsit au cistigat acest titulus de sa numéste de Dumnezeu
incununat, mare imparat si intocma cu apostolii, cine sä
va indoi cu firea, cum cg nu are si mare indraznealg catrá
Dumnezeu.
Drept acéia dara, ma rog si eu, macar cä grit si nevrécl-
20 nic, sà mijloceascg cu calduroasele lui rugaciuni pre mult
rnilostivul s'i indurgtoriul Dumnezeu, ca sa te pazeascä pre
m'Ariia ta, incununat cu slava si cu cinstea, intreg si sank-
tos, in multi ani, cu mult5. fericire. Amin. /

f. 80° CUVINT DE INVATXTURA. LA DUMINECA

25 FLORILOR

Pofta cea mare si dragostea cea curatg, sau, mai virtos

sa zic, datoriia cea parinteasca ce am earl inteleptiia
voastra m5.' indeamna pururea ca sa nu lenevesc a và cer-
ceta, dupa putintg, cu invataturile céle sufletesti. CA' de
30 pe aceasta m'A voiu cunoaste Cu adevarat ca VA slut
parinte sufletesc s'i pastoriu, cind voiu pofti cinstea, folosul
s'i spaseniia sufletelor voastre. Si dumneavoastra iara de
pe aceasta va yeti arata cum sinteti adevaratii fii sufletesti

1 umplut B / de o au] de au B // 3 marile B / Costandin B, C // 4 supusii C // 5

toti C // 6 fiestecare C //13 Acuin C / dar C /114 facerile cele mari de bine C 1115
Incununat de Dumnezeu C ¡/19 Drept acéia dará] IndrIznesc dar de C // 21 In-
durItora C / plzeasa] mIreasc5. C // 22 ciaste B // 23 lipse,ste multa C // 24 up-
sefte de friv545.tur5, C // 26 hohta B, C // 30 de pe] dupe B / ml] vi C // 31 plstor
C/ pohti B, C // 32 iarIsi B, iar C/ de pe] dupl B. dupe C // 33 adevSsati B, C //

89

www.dacoromanica.ro
 turmä. aleasä i sfintl, cind vet priimi Cu dragoste célia
ce v5." inv i dupl putintä fiqtecarele dintru voi le va
tinea 0 le va face.
Drept acéia, iubitii miei ascultätori, cit v-at adunat la
5 aceastà cuvioasä i sufleteascl adunare, mäcar cä iaste
astäzi dumineca ce s',1 num4te de obte a florilor, iar n-am
a zice pentru dinsa nimica. Una, pentru cä fiind praznicul
domnesc i trebuind la dinsa multà materie i multá vorbl
ca sá descoperim ceva4, cit de putin, intru cinstea 0 lauda
f. 81 10 ei nWiinta ne conten4te i alta/, pentru cäci tiu cäintr-a-
ceastä säptäminä si/4te fiqtecarele dintru voi sá se gri-
jasc5., pentru ca sä se invredniceasa sä se cuminece, unii
la joi mari i altii simbal i dumineck in zioa de Pa.5ti.
Drept acéia, pentru acel lucru avem datorie mai virtos
15 0 trebue sä zicem célia ce ne va lumina domnul Hristos,
de la carele cérem i ajutor. Ci vá pohtesc sá ascultat cu
dragoste célia ce voiu sä. zic ; i socotesc cä de nu vet lua
vreun folos din zisele melt, iarä pagubä §tiu bine a nu vet
avea.
20 Din céle 7 taini ce tine sfinta i dumnezeiasca besériel
a räsäritului iaste cea dintii la rinduiall 0 mai mare decit
toate, sfintul botez. i färä. dinsa nu poate nimenea sá
intre intru impärätiia ceriului; cà aa zice domnul Hristos
la Ioann, in 3 capete: De nu sä va na§te netine din apa
25 0 din duh, nu va putea sä intre intru impärätiia lui Dum-
nezeu", care botez face pre om fericit, sfint, desävir0t
fiiu lui Dumnezeu, dupä dar.
Iará eu indräznesc i zic cum cä iaste taina pocäintii
intocma cu sfintul botez, in cinste i in lucrare 0 socotesc
30 Cà nu voiu gre0 de aceasta. Pentru ce? Pentru cAci
f. 81v acee 4 daruri ce dä sfintul / botez omului, päcatul
0 le intinä. 0 din fericit sä face tialos, din sfint pä'cgtos,
din sävir0t sä face netrébnic 0 de nimica 0 din fiiul lui

1 yeti B / celea C // 2 Inv54i B / fiestecare C / din C / dupd voi ad. sä s5.

nevoiasc5. a le tinea si a le face C // 4 clti v-ati adunat C // 7 nimic C // 9 cevasi
C // 10 contente] zlticneste C / lipse,ste c5. C // 11 repetd fieste B // 12 lipsefte sl
se grijasck pentru C // 13 lipsefte í C / altii C / Paste B // 14-15 Pentru
care avem datorie s5. zicem cele C // 15 cialea B // 16 care C / i ajutor cerem C /
ascultati C // 17 lipsqte célia ce voiu s5. zic ; i socotesc C / si de nu vet C // 18
zisele] zilele B / jail.) dar nici C / lipse,ste qt-iu bine cl C / yeti B, C // 20 ad. mar-
ginal si dumnezeiasca A, B / biseria C // 21 dintliu B, C / rinduia15. B, C // 22
f5xä clInsa] flede care C / clinsul B / nimeni nu poate C // 24 In 13 capete B / cap
C // 25 sa Intre] Intra C // 28 lar C// 31 acelea C / le stria. B/ fiiu B, C//

90

www.dacoromanica.ro
 Dumnezeu sä face fiiul diavolului ; cä a§a zice Ioann in
3 capete: Cela ce face pkatul de la diavolul iaste, el din
inceput diavolul p6c5.tuiate". i cum cä taina poc5intii
cu sfintul botez iaste intocma in cinste 0. in lucrare o
5 putem adeveri cu multe dovéde, dintru carele vom zice 1,2.
La al optulea cap al Facerii zice Dumnezeu 6'11.5. Noe:
Nu voiu mai adaoge de acum a blestema p5mintul pentru
faptele oamenilor, pentru cä zace cugetul omului spre céle
réle, din tinerétele lui. Deci, nu voiu mai adaoge a omori
10 tot trupul viu, dupà cum am acut", ar5tind cu aceasta
multa a lui indelunga ràbdare.
Pentru acéia potopul acela, dupa cum zic dascalii
beséricii, insemna sfintul botez ; cä precum apa potopului
au spalat tot päcatul 0 toatä ardelégia de pe fata pà.'-
15 mintului, cu acea ineckiune ce au fIcut, de s-au concenit
tot trupul viu, ap. 0 apa sfintului botez au spällat 0 au
f. 82 §ters tot pacatul cel str5mo§esc 0 al vointii / de al neamul
omenesc. lar apoi tiind Dumnezeu cg nu sl va pgräsi
diavolul pentru fäutatea lui cea mult5, nici va conteni
20 de a zavistui 0 a vicleni pre tialosul om 0 a-1 indemna
Cu o mie de mijloace ca s5 strice haina sfintului botez
0 sä o zmoleascA cu zmoala p5catului, pentru acéia, ca
un plrinte al milelor 0 al indur5rilor, au dat omului aceast5
mare vindecare a poc5intii, ca prin mijlocul ei sä vie iarà
25 la cinstea cea dintii 0 din fiiul neascularii 0 al pierzäzii
sä se facä iar4i fiiul lui Dumnezeu 0 din mort sä se fac5.
viu 0 din pierdut, aflat. Cä a§a zice la Luca in 15 capete:
Fiul mieu acesta era mort 0 au inviat 0 pierdut era 0
s-au aflat".
30 Zice Dumnezeu 0 la Isaia, la capul cel dintii: Sp5.lati-v5
0 va curAtit, scoatet viclepgurile din sufletele voastre
inaintea ochilor miei 0 venit sa ne intreb5m, zice Domnul
0 de vor fi p6catele voastre ca mohoriciunea, ca z5pada
le voiu albi, iar de vor fi ca rup.la, ca Una le voiu albi".

1 diiavolnlui B f12 3] 13 B / cap C / diiavolul B // 3 diiavolul B / pAcItuiaste

B, platueste C // 4 si in] si B // 5 dovezi C / din care una, doao, vom zice C // 6
al 8 cap C // 8 faptile C // 9 tinerétile B // 11 multa lui Indelung5. C 1113 biseri-
cii C /114 liagia B, legea C / dupe C //15 concenit] mistuit C 1/16 lipseFte apa B /
sfIntul B / ad. marginal spal5, si curAtéste A, C //17 strAmoslsc C // 19 diiavolul B//
23 mililor B // 24 iar C // 25 dintliu B, C // 26 sg. s5. C / iar5. C / fiiu C // 27 cap C //
28 Inviiat B, C / era, s-au aflat C // 30 Isaiia B, C / capu C / dintliu B / Sp5.1ate-va
C // 31 cuatiti B, C / scoateti B, C / sufletile C // 32 veniti C // 33 p&catile C // 34
aibi] face albe B //

91

www.dacoromanica.ro
 Luat seama, rogu-va, cu rainte intreaga i inteléget
acéste cuvinte ce zice Dumnezeu prin Isaia, cà acéia ce
zice: Spalati-va i và curatit", nu cà zice doara. sä ne /
f. 82° spällgm cu apa ceasta proasta, ce bem i ne slujim cu
5 dinsa, carea nu are alt fara numa a spala piialea tru-
pului, ce zice sà ne spalam i sà ne curatim pacatele, Cu
apa sfintei pocainte i cu lacrämi. i iarav zice: Scoate
vicluvugurile din sufletele voastre inaintea ochilor mid",
adeca zice sà ne ispoveduim, nu cu buzele, ci cu mima
10 cu end ca acela, ca sa nu mai pacatuim, c5. Dumnezeu
fiind tot ochiu, le véde toate i le cunoavte vi nu sa uitä
la marturisirea buzelor, carele sint scule spre slujba trupu-
lui, ci sà uita la adincul al el iaste cela ce ispitévte
inimile i rarunchii, dupa cum zice David, la al 7 Psalom:
15 Ca de nu ne vom cai de la inimà, zice, vi de nu ne vom
intoarce catra dinsul, sabiia sa o va luci i arcul lui l-au
incordat i l-au gatit pre el vi intr-insul au gatit vasele
mortii (vi) sagetile sale celor arzätori le-au lucrat". Ca po-
cAinta atunce iaste pocainta, dud merge nevtine de bunä.
20 voia lui, far'de nid un fel de pricina, sa se ispoveduiasca
la duhovnicul lui, cu umilinta, cu infringere de inimá cu
lacrami fierbinti i cu end desävirvit, ca sa se paräseasca
f. 83 de pacate, caci / acéstia sint temeiul ei; i atunce iaste
cuvintul acela ce zice: Venit sa ne intrebam", adecä.
25 atunce vom avea indrazneala sà mérgem inaintea lui
sa ne devchidem gura vi sà ne spunem jaiba ce avem de
vrajmavul nostru, spunem stricaciunea ce ne face.
Si el sa fagaduiavte cá ruvalele céle mai mari ce ar avea
pacatele noastre, carele slut ale stngelui, adeca uciderile,
30 el le va albi vi le va curati, ca insuv pre sine; ca zä'pada
oaia iaste omenirea lui, precum hainele lui le-am aratat
albe ca zapada in muntele Thavorului, dupa cum zice
la Marco in 9 capete.
Drept acéia ce altá mai mare bunatate, sau mai multa
35 ertaciune decit aceasta pohtit? Sà faca pre cei ispoveduit

1 Luati B, C / mintea C / hatelégeti B // 2 Isaiia C // 3 cuatiti B, C / doar C //

4 aceasta. C // 5 care C / numai B, C / pielea C // 6 ci C / pkatile C ¡/7 Scoateti B//8
sufletile C // 9 adicA C / buzile B ¡/12 care C/ lipsefte scule C// 13 ce! C // 14 Psalm
B, C ¡/17 vasile C //18feird paranteze C // 19 atuncea C / nistine B ¡/23 aciastia B, a-
cestea C ¡/24 Veniti C / adia C ¡/25 atunci C // 26 deschidem C //28 agIclueste C /
c.1) cu C / rusalile C / 29 pkatile C / care C / adicA C // 30 dupil z5.pada ad. iaste Cll
31 hainile C / le-au arltat B // 33 cap C // 35 pohtiti B, C / ispoveduiti B, C //

92

www.dacoromanica.ro
 albi §i cura t ca trupul lui carele ardelége n-au acut,
nici vicle§ug nu s-au aflat in gura lui".
ha' darg cà taina poclintii cu sfintul botez, dupà cum
am zis, iaste intocma in cinste §i in lucrare. Cg precum
5 acela spalg päcatul cel strämo§esc §.1 face pre om fericit,
sfhit, desäivir§it §i fiiu lui Dumnezeu, dupg dar, a§a. §i sfinta
f. 83 pocaintä face pre om din mort viu, din pierdut aflat/, din
necinstit cinstit §i. dint §i din fiul neascultärii fiiul lui
Dumnezeu.
10 Cind au poruncit Dumnezeu lui Noe sà facg corabiia,
spun istoricii cum säl o fie fgcut intr-o 100 de ani, nu pentru
alta, fgr' numai pentru ca s'a' aibg oamenii vréme sg-§
vie in fire, sá se cdiascà de pgcatele lor. i intr-acea sutg
de ani le propoveduia dreptul Noe, cum cà va s5. facg Dum-
15 nezeu potop §i va sg 'hike tot pgmintul §i tot trupul viu
va sä.-1 omoare. Iar oamenii nicidecum nu-1 credea, ci il
lua in ris §i in batjocurg, zicindu-i cg nu §tie nici ce grlia§te,
nici ce face. A§ijderea §i cind au inceput a ploa ar fi putut
Dumnezeu numai intr-o zi sà.' facà potopul, darg n-au vrut,
20 ci au ploat 40 de zile §i 40 de nopti, argtind §i cu aceasta
multa a lui indelungg rgbdare, dind vréme oamenilor sg
se cgiasca. §i. nici cu aceasta nu §-au venit in fire. Iar
apoi vgzind oamenii cl sg inmulté§te apa §.1 de ce mergea
sg imfla in sus au inceput a sg sui pre case, pre movile,
25 pre munti §i pre copaci, darä.' nu era cu putintä, sà se f olo-
seascg nimica. Cg corabiia o inchisése Dumnezeu pre din-
nafarg §i. luase chieile §i pentru cAci nu mai era nici o
f. 84 n5déjde de mintuire s-au concenit tot trupul / de la om
ping la dobitoc.
30 A.§a. §i. noao, cre§tinilor, nu 100 de ani ci 1710 de ani ni
s-au propoveduit prin mijlocul lui Noe celui adevärat,
Iisus Hristos, carele ne-au mintuit cu corabiia trupului
sg'u, de potopul päicatului celui strgmo§esc, cum cà va sà
facg potopul cel cumplit §i amar, potopul cel plin de scirbä.

1 curali C / care C // 3 dar C // 5 strAmos5sc C// 8 ad. marginal pierzArii A/

dupd neascultArii ad. marginal qi al pierz5.rii B / finia B // 11 fie] fi C / sut5.
C //12 f5.r5. numai B, C // 13 sä s5. cliasc5. C/ plcatile C 1116 oameni C// 17 grleste
C // 19 dar C // 21 a lui] lui C / r5.bdarea C // 22 s5. s5. cliasc5. C // 23 mergia B //
24 umfla C //25 dar C / A s5. foloseasa C // 26 dinafarl C // 27 chiele B, cheile C //
28 concenit] pierdut C // 30 o sut5. B, C // 30-31 fters fi ad. ci mai bine de o mie
de am sInt de end ni s5. tot propovedueste C // 32 carele] cela ce C / ni-au min.-
tuit B // 33 slu] sau B / strImos5.sc B, C //

93

www.dacoromanica.ro
 si de intristare, potopul cel groaznic i infricosat al judecl-
tii. Si de nu ne vom veni in fire, ca sä: ne pärgsim de rgutg-
tile si sà ne aim, ne vom ineca in véci nesfirsiti, in noianul
focului celui nestins.
5 i aceastg véste ni s d pururea prin gura beséricii,
prin propoveduirea Evangheliei i prin invgtgtura dasca-
lilor, darg nicidecum nu ne venim in fire, sä ne aim si sä
ne pgrgsim de autgt ; ci de ce vedem mai cirtos cä sä: in-
multéste apa potopului pierzgrii noastre, in loc de a alerga
10 in corabiia pocgintii säl ne mintuim, de acéia ne lunecgm
cu firea i socotim cà doarg nu va fi nimica i indelungälm
vrémea ba astgzi, ba mime, ba poimline, ping ne vine
ceasul i perim Cu totul i trupéste i sufletéste.
Si putem cunoaste aceasta cum a: iaste asa de pe cu-
15 vintele ce voiu sä: zic. De cind au intrat sgptginina cea
dintii a sfintului post, din cit ne aflgm aici de fatg, oare /
f. 84° ispoveduitu-s-au vreunul, dupg cum a' cuvine? Fgcut-au
cu dragoste canonul ce i-au dat duhovnicul? Pgzitu-s-au
pre sine, dupä putintg, curat i nevinovat ? Petrecut-au
20 crestinéste, dupg rinduiala i porunca biséricii, cu posturi,
cu ruggciuni i cu alte faceri de bine? Mi sä pare sà nu fie
fälcut nici unul aceasta ; iar pentru ca a nu mint, poate
a vor fi fgcut vreunii din cei prosti. Iar noi, cei ce ne tinem
mai mari, mai vrédnici, mai intelepti si mai cunosatori,
25 am mutat vrémea din aptäming' in s'gpaming, petrecind,
Cu minari de toate féliurile, cu Muturi indestulate i cu
toate pohtele trupului nostru ; iar de suflet n-am purtat
grijá nicidecum, ca cind am fi nesimtitori. Si tocma acum,
In aptginina ceastg de pre uriná ne ispoveduim, ca sä ne
30 grijim 3 zile si la Joi mari sà ne cumineam. lar ce fél
de ispovedanie facem stie Dumnezeu, a mi-e rusine a o
spune.
Unii sä ispoveduesc de frica vreunor intimplgri, altii
pentru un obiceaiu, altii de rusinea omeneasa, altii de
35 frica stgpinilor ; altii iarg au cite doi duhovnici, unul la
tara i altul la oras ; la cel de la tara, ca la un om prost,

2 dupd rautAtile ad. ulterior noastre B1/ 6 Evanghelii C // 7 dar C 8 rAutAti

B, C// 10 de acéia] noi C // 11 doar C/ nimic C ¡/12 pinl] pine B// 14 de pe] dupe
B, dupl C ¡/16 dintliu B / citi C 20 rinduiala C / beséricii B // 23 vreunul C // 25
tot mutAm vreme C // 27 pohtile C / nu purtAm C // 29 pe urna C 1/ 30 grijim]
postim B, gltim C // 31 a mi-e] Imi iaste C // 34 obicéiu B, obiceiur C // 35 lar C //

94

www.dacoromanica.ro
 spune pdcatele céle ce socoté§te el el sint mai mari, iar
f. 85 la cel de la ora § spune pkatele die ce socoté§te el a / gilt
mai mici, negutgtorind §i me§ter§ugind taina ispovedaniei.
$i, in scurte cuvinte, nici unul din noi nu vom sl ne
5 ispoveduim de buná voe, pentru evlavie §i cu end desg-
vir§it, ca sá ne pgrgsim de pkate, ci numai in vedéria
oamenilor, pentru pricinile ce am zis, piná ne vom cumi-
neca, apoi iarä ne tntoarcem, sá mg ertat, ca dinele la
borgturile sale §i. ca scroafa la tg'vgliturile de impuciciune,
10 dupg cum zice frunta§ul apostolilor, Petru, In doao ca-
pete, la a dooa carte. Acii, in pripg ne ispoveduim §i ne
cuminea'm §.1 acii in pripg, iard§ ne apucgm de pkatele
céle obicinuite §i atita ne bucurgm de jale §i ne pare bine,
aci le facem ca chid am ci§tiga mare bogItie §i mare bung-
15 tate §.1 ne lgudgm intr-insele, dupg cum zice David: SI
laudg pgatosul, intru pohtele sufletului säu §i. cel ce face
strimbgtate bine sa cuvinteazg".
Si la acea mincinoasg ispovedanie, ce facem? Ceram
s'l afam duhovnic om prost, pentru ca sg se tearng de noi
20 §i sä.'-i fie ru§ine de fétele noastre §i ce vom zice noi a§a sä
fie, socotind in &duffle noastre cg, precum in§gläim
pre dinsul, vom in§gla §i pre Dumnezeu. Darg Dumnezeu
nu A. in§a15., ce ne in§glgm noi In§ine, spre peirea noastrg
cea sufleteasa./
f. 85. 25 $i and mérgem sá ne ispoveduim nu spunem duhovni-
cului cá mina.'m carnea §i. munca fratelui nostru., cre§ti-
nului, 0-i bem singele §i sudoarea fétei lui cu lkomifle
§i Cu nesatiul ce avem, ci spunem cum c-am mincat la
masa domneasa, miercurea §i vinerea, pé§te §i in post
30 raci §i untdelemn, §i am bäut vin.
Nu spunem a tinem bglaurul cel cu 7 capete, zavistiia,
incuibat in inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii,
ca rugina pre fier §i ca cariul pre lemn, ce zicem a n-am
fkut nimäinui nici un au.
35 Nu spunem strimbagtile ce facem totdeauna, cleveti-
rile, voile vegbiiate, fgtgriile, mozaviriile, vinarile §i

1 plcatile C / c5.] clt B // 2 /ipsefte céle C / socoteste el C // 3 negot&torind

B / mer§tepgind B. mestesugind C / ispovedanii C // 6 vedérea B // 8 iar C /
ertali C / clinile C 119 Imputiciune C// 10 dooa B, 2 C// 11 cap C/ 2 C // 12 p5.-
catile C //18 ispovedanie mincinoas5, C /119 sä s5. teaml C // 20 fétile B, fetile
C // 22 Dar C // 23 ce] ci B, C // 27 si-i] si C / fetii C // 28 c-am] cá am mIncat
C // 29 la masa domneasa] la o mas5. boereasc5. C // 30 undelemn B // 32 Incuibat5.
C // 33 hier B / carul B / ci zicem C // 36 veghiete C //

95

www.dacoromanica.ro
 piräle ce facem unul altuia, ca sä-1 surpäm din cinstea
lui, ce zicem: am face milä, ce nu ne dà indeminä, c5; avem
nevoi multe 0 däri 0 avem casä grea 0 copila4 ca-n gloat5.
0 oameni multi carii sä ocrotesc pre ling51 noi.
5 Nu spunem cl crédem minciunile slugilor noastre mai vir-
tos decit adevärul celui ce sä näpästuiWe, carele, de s-ar
0 jura, nu-1 crédem, nici ii facem dreptate, ci-1 pedepsim
cu atita cruzime de inimá cit de am putea 1-am stinge 0
de pre fata pämintului; ce zicem cd fiind in valurile lumii
f. 86 10 nu putem sä ne dutäm de suflet, / ci am cite un särin-
dariu, iarà din jafuri, iar din nedreaptä agonisearl.
Nu spunem cá pre carde il vedem d jäfuia§te 0 pradä
0 clzn4te pre sdraci, ii läudäm 04 zicem cá iaste om
intelept, ii ajunge mintea la toate 0 iaste vrédnic 0 face
15 dreptäti, iar pre carele il vedem c'ä nu sä amésted intr-acé-
lia il facem blestemat, mojic 0 nevrédnie 0 cum cá nu-i
ajunge mintea sä fad. judedti 0 dreptate, neaducindu-ne
aminte de cuvintul ce zice Isaia la capul 64 c5.: pentru
necuràteniia noasträ dreptatea noastra inaintea lui Dum-
20 nezeu iaste ca cirpa muerii ce are pre sine (0 sintem ne-
curat)". Si pentru ca sä nu mai lungesc cu vorba, toate
räutätile cite facem avem vréme 0 mijloace ca acélia
de le sävir0m dupl pohta inimii noastre, iar pentru die
sufleteti nu putem afla vréme.
25 Drept acéia, iubitii miei ascultätori, ma rog pentru
numele lui Iisus Hristos, carele -au varsat preacinstit 0'
scump singele säu, de ni-au räscumpärat din robiia diavo-
lului, sä ne venim in fire 0 sä ne luom seama, CA acéstia
ce facem ne duc pre calea periciunii. Si de vréme ce nu
f. 86' 30 ni-au läsat näravul nostru cel räu, sa lucilm in / viia
Domnului speniia sufletelor noastre, din ceasul cel dintii
al sfintului post, incailea O. lucrärn acum la ceasul al 11.
Si el, fiind milostiv ca un sapin indurätoriu, ne va da
plata deplin, a druia slava iaste in véci. Amin. /
1 cinstia B // 2 ce 1-19 ci C / mill] milostenie C / IndAmIn1 B, mina C // 3 copi-
lasi C / ca-n] cam C // 6 nApAstuiaste] numéste B, n5p5stueste C / care C // 9
ce] ci C // 10 ci dAm] ad. marginal 0 clnd dAm s'i B, asijderea de dAm C / sArindar
B, C ¡/11 iar din nedreptate agonisite 11 Um C ¡/12 De vedem pre cineva cl Afueste
C // 13 pre] pg. C / dupd sAraci ad. nu-1 spunem ci C / li] 11 C // 15 care C / arnés-
tic5. B, amestici C / Intr-acelea C // 16 mojtc C /117 judecAti drépte B // 18 Isaiia
B, C/ cap C // 19 noastrA] ne iaste C //22 acelea C/ dupd acelea ad. 0 bunlindAmt-
nare C // 26 lipse,sta Iisus C / care C // 27 ne-au rIscump5.rat B, C / diiavolului
B // 28 lulm C/acestea C // 30 nu ne-au 15sat B, C // 31 dintiiu B, C // 33 ad.
marginal ca un stApIn B/Indueltor C //

96

www.dacoromanica.ro
f. 93 CUVYNT DE INVATATURA
LA DUMINECA LASATULUI SEC DE BRINZA

FieSecare vinatoriu t§ gat4te sculele 0 ciniile me§ter-

pgului säu, adea cel ce prinde pasäri zburatoare face
5 laturi, clucse §i mreji ; iar cel ce vineaza hiara salbatece-
i0 face puFä., cursa de hier, gropi 0 altele ca acéstia.
A0jderea 0 pascariul I§ face undite, cirlige, plasa, sac 0
cite il invata me#er§ugul säu, ca s5. dobindeasca 0 sa
c4tige céia ce pohté§te ; iar cel ce va vrea sa vinéze oameni,
lo Cu ce scule socotiti a ar putea sa-i vinéze ? (CI oamenii
Inca sa vhiez'a 0 sà prind ca 0 petii, dupa cum zice Hristos,
la sfhita Evanghelie, la al 4 cap al lui Mathei: Veniti
dupa. mine §i va voiu face pre voi pascari de oameni").
Nu socotesc cu alt Cu nimic ca sa-i poata Ana, fara
15 numai cu invatatura 0 cu cuvintul. Cad pentru om nit
iaste nici undita, nici vreun féliu de mreaja, ca invata-
tura cea impletita de cuvinte cu carele sa vineaza 0 sä
uné4te cu Dumnezeu 0 sa feric4te cu dinsul, in véci r
f. 93V Aceasta mreajà a invataturii, / puindu-sa din dreapta 0
20 din stinga, iaste foarte de folos 0 pentru céste de acum 0
pentru céle ce vor sä. fie.
Aceastà unditä. a cuvintelor 0 cu marturiile Duhului
Sfint prind pre om dintru adincu pacatelor, ca pre p4-
tele dintru adincul apei 0-1 scoate la lumina cuno§tintei de
25 Dumnezeu. Deci pentru aceasta, blagoslovitilor cretini,
citi v-ati adunat astazi la aceastä cuvioasä. 0 sufleteasca
adunare, am datorie, ca un Oscar sufletesc ce m-au rinduit
Dumnezeu ca pre un nevrédnic, sa intinz mreaja invIta-
turii §i. O. puiu undita cuvintului inaintea dragostei voastre
30 0, ajutorind iubitoriul de oameni, Dumnezeu, am nädéjde
bunä. 0 far' de indoiall, cum c1 voiu scoate dintru adincul
turburaciunii pacatului mult vinat, caci cunosc vointa
inimii voastrá cea bung 0 dragostea ce aveti spre ascultarea
celor de folos, cu care vinat voiu putea face masa cinstita

1-2 Cuvint al doilea la Dumineca lAsatului de brinz5. C ¡/3 vinItor B, C f

sculile C / ciniile] cinii ale B / me§tqugului C// 4 adia. C / zborltoare B // 5 vIneaa.
C / hiiari B / silbatici B, C // 64§i face B / her C / altile C / acestea C // 7 pAsharuh
B, plscarli C / fac C // 8 mqtqugul C // 12 lipse,ste sfinta B / patru B // 13 lipse,ste.
pre voi C ¡/14 cu alt nimic C //19 puindu-se B, puind C // 23 prind] ad. marginar
trage B, scoate C / aclIncul B, C / p4tile B, pe§ti C// 27 pIshar B /133 voastre B, C 1,

97

www.dacoromanica.ro
 desfdtat5. lui Dumnezeu. C5. nu A. bucurá nici sä. vese-
léste Dumnezeu cu altcevas mai mult ca cind s-ar intoarce
cineva din cei p5Vatosi dintru gresalele lui la poc6int5
dupä cum zice la sfinta Evanghelie : CI mare bucurie se
5 face in ceriu pentru un p5.cAtos ce sä caiaste"; i iar5s
prin rostul prorocului zice Dumnezeu: Cá nu voesc
1. 94 moartea p5.c5.tosului, precum pohtesc sá se intoarc5. /
fie viu".
Pentru aceasta dará, vá pohtesc ca sä v5. deschideti
10 urechile inimilor voastre i sá ascultat cuvintele ce voiu
sá gräesc, pentru ca sá vá folositi voi cu ascultarea i eu
cu zisele. Cä zice Pavel apostolul: Fericiti cei ce gr5lesc
In urechile celor ce ascultà"; i apoi trebue s'a." faceti
road5." sufleteascl din céle ce vet auzi, pentru ca sá nu v5.
15 fie ascultarea i osteneala in des5.rt, cá ar5..tindu-vä
ca pomii cei fàr'de roadá i ca vitele céle stérpe, ce folos
yeti avea de ascultarea voastrá si de osteneala ce at acut?
latá cá au sosit, cu ajutoriul lui Dumnezeu, sá incépem
de miine c51151toriia sfintului post. i pentru c5.ci avem a
20 mérge la rälzboiu asupra vràjmasului sufletelor noastre,
trebue sá ne gä."tim ca niste ostas vitéji ai lui Hristos,
incing-indu-ne mijloacele noastre cu adevgrul, dupà.' cum
zice dumnezeescul Pavel i sá ne inc51tIm picioarele cu
gairea Evangheliei í sá ne imbfäcgm cu zaoa drepatii
25 Si Sá punem coiful mintuirii pre capetele noastre i s5.1uom
pavAza credintii in miinile noastre, cu carele vom putea
stinge toate sälgetile celui viclean, céle arz5toare i sabiia
duhului carele iaste graiul lui Dumnezeu. Pentru ea' nu
f. 94° iaste lupta noastr51 spre singe / i trup, ci c5.trà domnii,
30 cdträ.' puteri, catrá tiitori lumii intunérecului veacului
acestuia, spre duhurile viclesugului celor de supt ceriu.
avem datorie cu totii, din mic pinä la mare, b5rbat
mueri, copii i féte, b5trini i tineri, insurati i nein-
surati, sá facem trei lucruri: intii, sá ne ducem fiestecine
35 la duhovnicul s5u, sá ne marturisim p5.'catele, cu mula

3 gresalile C // 4 lipsqte la B, C // 5 cdeste C, poc&iaste B // 7 precum pohtesc]

ca C // 9 dar C // 10 ascultati B, C //14 vet.i.B//15 dàs&rt C //16 road& B, C] rlad&
A/ vitile B //17 yeti avea B, C / ati flcut B // 20 rAzboae B // 21 ostasi C // 22
mijloacile B, C // 23 picioarile B, C // 24 Evanghelii C / drIpt&tii B // 25 capetile C/
lulm C // 26 care B // 28 care C // 29 ad. marginal Efeseni, 6 B // 31 vicleanului
B/ celor] celui C // 32 din] de la C/ blrbati B, C // 33 neinesuruti B // 34 Intliu
C // 35 pacatile C //

98

www.dacoromanica.ro
 cucerie Cu infringere de inimd, spuind cu indräznealä
fär' de nici o témere, toate 61 am flcut, sau cu cuvintul,
sau cu fapta, sau cu cugetul, de voe sau Mr' de voe, prin
§tiintà sau prin ne§tiintä, pentru cäci ispovedania iaste
5 una din céle §apte taini ale sfintei bisérici i cind ne-
ispoveduim, lui Dumnezeu ne ispoveduim, iar nu preotului.
Iarà de va zice cineva, in cugetul sälu, darà deaca ne
ispoveduim lui Dumnezeu, preotul ce mai trebuia§te, ea' el
lncä iaste om päcältos, ca 0 mine? Adevärat, packos, iaste,
10 ca 0 tine, iar are dar de la Dumnezeu, prin lucrarea Duhu-
lui Sfint 0 are putére de la domnul Hristos, ca ce va lega
0 ce va dezlega pre pämint sä fie legat i dezlegat i in
ceriu, dupà cum zice la capul cel dintii al lui Ioann:
f. 95 Cärora yeti läsa / päcatele, läsate vor fi 0 c5rora yeti
15 tinea, tinute vor fi"
nu numai mirénii sà cade sä se ispoveduiasc5., ci mai
virtos i noi cei beserice§ti, adecä: diaconii, preotii, cälu-
gärii, arhiereii, cäci noi incà sintem pàcàto i gre§it inaintea
lui Dumnezeu, mai cu mult cleat cei pro§ti ; 0 ce gre§ale
20 facem, mai mult pi-in §tiintà le facem 0, de nu ne vom
pocäi, vom sà avem mai multä osîndä decit cei ce gre§esc
prin ne§tiintä, dupl cum zice la sfinta Evanghelie, la 12
capete ale Luali: Cà cel ce cunoa§te mult, mult sä: va
pedepsi i celui ce i s-au dat mult, mult i sä va 0 cére".
25 $i aceastä tainà a ispovedaniei n-au fäcut-o Dumne-
zeu cu acest mijloc pentru alta, fill numai pentru
a§a cum au fäcut ne§tine päcatul cu om i §-au dezvälit
ru§inea la curvà i s-a imbräti§at cu diavolul 0 §-au spur--
cat trupul, a§a iar5. trebue sà meargä la om, adec5. la
30 duhovnic, sä-§ descopere toate päcatele lui: pentru
cu omul au fäcut päcatul i iar5 cu omul trebue s5.-1 strice
sä-1 piarzä, precum au acut i Hristos cu noi ; cà pentru
omul, adecI pentru Adam am e§it din raiu i pentru omul
f. 95' iarä, adec5. pentru Hristos am intrat in raiu. / Cà, mIcar
35 de n-ai märturisi tu lui Dumenezeu päcatele tale, el le

4 ispovedaniia B, C // 5 cele 7 taine C / biserici C // 7 lar C / dar C //

trebueste C ¡/12 /ipse,ste s5. fie legat i dezlegat i In ceriu C //13 capul] cuvintui
C / dintliu C // 14 vet 15sa B // 15 vet tinea C // 16 sä s5. ispoveduiascl C /117 i]
cesti C / bisericesti C / adic5. C / diiaconii B //18 pAcfitosi C, pAtosi B / gresiti
C // 19 /ipseste cu C // 21 grAsesc B, gres5sc C // 22 /ipseste la B // 23 cap C // 24
pedeppsi B // 25 ispovedanii C / flcut-o C // 27 u-au] s-au B, C // 28 q-au] s-an
B, C // 29 iar C / adic5, C // 30 pAcatile C // 31 mil ca C / iar C // 32 piiarzl C ¡/33
adia. C // 34 iar C / adic5. C // 35 plcatile C //

99

www.dacoromanica.ro
 .§tie ; cä inaintea lui sint scrise i céle nelucrate de noi.
Au doarg nu tiia Dumnezeu unde iaste Adam, cit s-au
ascuns de fata lui, pentru gre§ala ce au flcut? Ci-1 intreba;
Adame, unde qti?" dindu-i pricing ca doarg s-ar cái0 ar
5 zice: Doamne, gre0t-am 0 am cglcat porunca ta i m-am
dezgolit de darul tgu i fiindu-mi ru0ne sä stau de fat5.,
m-am ascuns" (Dará unde vei sg te ascunzi, ticgloase,
dinnaintea lui Dumnezeu, cá de te vei sui in ceriu, el acolea
iaste 151cuitoriu ; de te vei pogori in iad, iaste de fatg; de
10 te vei duce la marginea märii, Ii ajunge mina).
Ci el atunce a§a I-au ajuns mintea 0 au rgspuns intr-acel
féliu ; iar nu i-au folosit nimic, dici nu s-au dit. Au de
uciderea lui Avel, nu Siia Dumnezeu? $i intreba pre Cain
zicindu-i: Uncle iaste fratele tgu Avel?" i nici el n-au vrut
15 sg zicg di au gre0t, ci ca un blestemat au zis: ,,Dará au
pgzitor sint eu fratelui mieu"? $i aa au luat blestem.
$i cind era Hristos pre pgmint zicea cgtr5. apostoli:
Cine mg va mgrturisi inaintea oamenilor, mgrturisi-1
voiu i eu pre dinsul inaintea Tatglui mieu ; iar cine sä. va
1. 9 6 20 lepgda de mine inaintea oamenilor, m5. voiu / lepgda
eu de dinsul inaintea Tatglui mieu".
Iatá dará, cg cu acéste cuvinte sä cunoa#e chiar el
poht4te Dumnezeu, nu numai pre dinsul s5.-1 mgrturisim
inaintea oamenilor, ce 0 pre noi sá ne mgrturisim cum el
25 sintem gre0t lui Dumnezeu, pentru ca sä ni sg iarte
pkatele.
$i cind ne ispoveduim sg nu ne ru0n5.'m de duhovnicul
vom ascunde ceva pgcatele noastre, mgcar cit de putin,
cg nu ne vom folosi nimic. Cá vedem in sfintele cgrti cg
30 multi, nespuindu- päcatele toate la duhovnic, s-au °sin-
dit in munca iadului. $i, pentru ca sä nu cgdem i noi in
osindg, trebue sä spunem toate deplin, pentru ca sg luom
ertgciune desävir0t. $i apoi deaca ne vom ispovedui,
ce canon ne va da duhovnicul, sg-1 priimim cu multä
35 dragoste i sg-1 facem deplin ; cá precum un om, cind iaste
datar cuiva cu niscare bani, ping nu-i va plgti nu sg tine

1 cAl cIci C // 3 CI Il intreba C // 4 repetd unde B/ doar C // 7 Dar C // 9

15.cuitor C // 11 atuncea B, /ipse,ste C 1/15 Dar C // 16 plzitoriu B // 22 dar
C / chiiar C // 24 ci C // 25 gresiti B, C / pentru ca s ne iarte B // 26 p&catile
C // 27 dupd duhovnicul ad. nostru B // 28 ca sä ascundem niscai pAcate, m5.car
C / cevasi B //29 ad. marginal In Sfinta Scriptur4 B II 30 nespuindu-si B, C / picati-
le C // 32 lulm B // 34 lipsqte da B // 35 datoriu B / niscariva B, niscai C //

100

www.dacoromanica.ro
 min' tuit, asa 0 cela ce are canon de la duhovnicul slut Ot
nu-1 face, nu sà va putea mintui de pkate. De aciia.
ne ferim, veri cu ce mijloc am putea, de pkate.
A dooa, trebuiaste sà postim, pentru cà postul acesta
5 iaste zeciuiala anului i l-au afátat singur Hristos; ccis
f. 96° sfintiia-sa / incà au postit 40 de zile 0 40 de nopti, precum
sá véde la Luca in 4 capete, care post trebuiaste sä-1 facem,
cu rugkiuni. Cá precum nu grit dulci bucatele fär'de-
sare, asa nici postul fär' de rugkiune.
io Zice sfintul Vasilie, la cartea lui cea dintii, la al doilea
cuvint ce vorovéste pentru post, cum cà sint la fiestecare-
beséric6 ingeri de scriu pre cei ce postesc. Ci sá autärn
noi sä nu ne pägubim de scrierea ingerului, pentru puti-
nicä dulceatà a minckii.
15 Asijderea i sfintul Grigorie zice la a dooa carte, la incépe-
rea postului, cum cà postul iaste pace de obste al sufletuluit
si al trupului, traiu ar' de turburare, petrecanie cu bunä.
tocmire, viatà ce veseléste pre Dumnezeu i intristeaa
pre vräjmasul; cá precum grit pkitori, celor ce postesc,.
20 sfintii ingeri feresc de toate primejdiile, asa slut i celor
ce nu postesc, pkitori, dracii indeamnä.' la multe päcate.
Deci, pentru aceasta trebue sà ne postim, pentru ca sà
nu avem pktäsie cu diavolul; cà nu s-au fkut
inv5.tat sau intelept, din cei ce s-au r5.sfätat in
f. 97 25 nici din cei ce au alergat la veselii s-au fäcut / ucenic
bunätätilor, nici iubitoriul de räsfätäciuni, dint ; nice cel
<ce> vietuiaste trupéste, pàrtas impàrätiei ceriului.
Pentru aceasta darI, tot omul credincios i iubitoriu de
Dumnezeu, cu bucurie i cu veselie sä vie la zilele
30 de post, pentru cki nici unul din cei tristi nu iaste viteaz.
la inceputul stradaniei. Nu te face trist ca copiii ce-i
duc la scoalä. ; nu rIpsti impotriva zilelor celor curate; nu,
cerca sfirsitul s5parninii, ca sfirsitul ernii venirea veril;
nu pohti simbäta pentru betii, ca i jidovii; nu numära
35 zilele postului, precum asteptä argatul cel räu plata sim-
briei ; nu te intrista c5.ci nu fumegl cuhniia ta, sau bucä-
tariul cki n-au stä.'tut ling'l foc.
2 i de aceia C // 4 trebue C // 7 cap C / trebue C // 8 bucatile C // 9 rug5.-
ciuni B // 10 dintliu B // 11 ce] si B ¡/12 biseria C //13 /ipsege i B // 17
trupului] sufletului C //18 viiat5. C ¡/19-20 sint pAzitori sfintii Ingeri celor ce
postesc C // 23 pIrt5.sie] impArasire C / nimea A // 26 iubitor C / nici C / cel ce
B, C // 27 vietueste C / impArAtii C // 28 dar C / iubitor C // 30 cAci] cä C // 3),
stradaniilor C / copii C // 33 cu venirea C // 35 simbrii C // 36 buataro C //

101

www.dacoromanica.ro
 M51 ru0nez a spune de posomorirea celor mincgcio, in
ce chip s51 tinguesc in zilele céle de post: cascg adése, sä
culcä putin i iarä, sä. scoalg; dorm in sin.' silesc sg treacg
zilele i sg nu le priceapg. SS. ingreuiazg asupra soarelui,
5 cdci zgbov4te a inopta ; numesc zilele postului mal mari
decit célialalte ; sà fac cum cg au durére la stomah
ameteli de cap 0 strickiune obiciaiului lor, carele nu sint
j 97V sémne ale postului, ci ale nesatiului. / Cu nepohtä sä: duc
la masg; rg'pesc asupra vérzelor, injurg legumile zicind:
10 in zadar s-au adus in lume". Sg fac i cunoscgtori de
fin; iubitorii de mincgri beau apa fgr' de räisuflare, ca cind
ar fi luat de la doftor vreo bluturg Mr' de dulceatg de
vindecare. i cei mai multi mWerpguesc Mutura, min-
pohta lor unii cu bragg, altii cu bére, altii cu
15 bet, altii cu livej, altii cu mied.
Nu amesteca postul cu mWerTigitele tale pofte, c5. nu
vei rgminea nepedepsit. Nu aduce la mijloc boale minci-
noase. Nu zice minciuni asupra postului, cum cl iaste
flator de boale, pentru cici iaste fäcgtor de sIngtate.
20 Numai pentru obiciaiul tgu cel rgu sà socot4te postu la
tine vrgjma§, darg nu iaste, fir4te greu. ObicinuiWe-te
pre tine cu postul i cu vréme ti sg va face tie u§or i vä.
läcui in tine. lar de vei avea sotii mincgrile i bguturile
nu vei avea dragoste niciodatg spre post, ci mai virtos
25 sá va argta la tine strei i greu i neobicinuit ; cäci viata
cea postitioare iaste aseminare vietii ce-i nestricate, ce
va s5. fie. Ci sä fugim de iubirea de mincgri, cit vom putea,
pentru cl nu iaste putintg nicidecum un om sä. fie 0 /
f. 98 iubitoriu de mincg'ri i iubitoriu de Dumnezeu.
30 $1 cind-ne postim trebuie sg nu postim numai de bucate,
ci mai virtos sä ne postim de rile; c5.ci ne väTämäim sufle-
t4te, adeel de hule, de injuräturi, de zavistii, de minii,
de urgii, de clevete, de pirgle ce aveti obiciaiu ce vg piriti
unul pre altul, ca sà v5. sgfáciti care lucru il face numai

1 minciciosi B. C // 2 adesea C // 3 iar C // 4 zilile C /1ngreuiaze B / nomesc

A / mare B // 6 cé1e1a1te B. celelalte C // 7 ametesc C / obiceiului C / lipsege lor
B // 8 satiului B /113 mestesuguesc C / ad. marginal minglindu-s B.
C // 15 sIrbet C / liverj B // 16 mestesugitele C / pohte B, C ¡/17 nepedepsit B ¡/19
ficItoriu 1-2 B // 20 obiceiul C / socotesti C / postul B. C // 21 dar C / Obicinuesti-te
C // 23 in] intru C // 25 viiata B. C // 26 asAmtnare B, C // 28 lipseFte s8. fie C // 29
ad. marginal si iubitoriu B, iubitor 1-2 C // 30 trebu B // 32 adica C // 33 plrile
B/ obiceiu C //

102

www.dacoromanica.ro
 singur diavolul, CA el iaste vrajma§ neamului omenesc
0 cine are acel obiciaiu de pira§te pre fratele säu, cre§tinul,
pentru ca sa-1 pagubeasca i s51-1 saraceasca, sa se lase de
acel lucru; cä toate pacatele cite va face dupa ce s5. va
5 ispovedui 0.-§ va face canonul ce-i va da duhovnicul i sä
vor erta, iar acel p.acat, al 'Arai, nu i sa va erta nici cu
un mijloc, cà iaste mai mare decit uciderea.
$i iata cà vä, poruncesc i voao, preotilor, cine ar veni
la voi sä se ispoveduiasc5. 0 va avea acel pacat al Oral,.
io de sa va apuca acel om inaintea voastra, cu cheza§ie bunä.,
cá nu va mai phi pre nimeni, in viata lui, voi s'A faceti
ertaciune, dindu-i 0 canon, apoi sa se 0 cuminice; iara de
nu va avea sä se paraseasca, sä-1 lipsit nu numai de la
f. 98v sfinta taina, ce 0 de la / besérica, pentru caci sta impotriva
15 lui Dumnezeu i sa asaminä diavolului.
Al treilea lucru, trebuia§te s'A facem milostenie. Ci
acuma la acest cuvint, putet sa gindit intru inimile voastre
sä. zicet dara noi sintem saraci i nevoia§ 0 cum vom
putea sà facem milostenie, ca n-avem bani?" Milosteniia
20 iaste de multe féliuri, dupa cum scrie in sfinta Evanghelie
la 25 de capete a lui Mathei, stih 35: $i carele dintr-acélea
it va da indemina, fà cà acéia iaste milostenie", adecä:
Flämind am fost i mi-at dat de am mincat, am fost
inseto§at i mi-at dat de am Mut, strein am fost i m-at
25 priimit, gol am fost i m-ati imbracat, bolnav am fost
m-at cautat, in temnitä am fost i at venit la mine".
Si afara dintr-acéstia mai sint i aite féliuri de milostenii;
ca de vei indemna pre cineva sa faca vreun bine, milos-
tenie iaste; de vei sfätui pre cineva la lucrurile céle sufle-
30 te§ti, milostenie iaste; de vei mingiia mima vreunui scir-
bit cu cuvinte, milostenie iaste i in scurte cuvinte, de vei
da un pahar de apa réce cuiva, in numele lui Hristos,

2 lipsefte acel C / obiceiu C / fratile C j cretinu C // 4 plcatile C // 6 i

va erta B / plrii B, C / nu a va erta C // 9 sg. sä ispoveduiasa C / 'Aril B, plrfi
C ¡/10 de va da acel om fnaintea voastrà. agb.duia15. 0 a va chez4ui, cum
cá C // 11 pre] O. C / viiata B, C / voi sá faceti] voi dat C // 12 dindu-ia
0 canon] dar s1-1 i canonisiti C / sá a i cuminece B, C / iar C // 13 s5. sá pkgsesca.
C / lipsiti, B, C ¡/14 ci i B, C / biseria C ¡/15 cu diiavolul B ¡/16 trebue C //17
puteti B, C // 18 ziceti B, C / dar C / nevoia0 C // 21 cap C // 22 Indlmln5. C/
adia C // 23 mi-iati B, mi-at C // 24 mi-iati B / striin B // 26 m-ati autat C / ati
venit C // 27 dintr-acestea C //

103,

www.dacoromanica.ro
 adevArat sä stii cä nu-t vei piiarde plata, dupà cum zice
a. 99 la al / 9 cap a lui Marco.
IatA darä cä s'A pot face milosteniile i färä bani ; ci numai
pentru multa a noastrA mindrie ce ne inältAm i ne trufim,
5 ca cind am ajunge tocma la ceriu i ca cum niciodatä nu vom
sä murim, asa hrdpim i lAcomim i sintem porniti cu total
spre rAutAt, cit nu ne putem opri. i nici cuvintele lui Dum-
nezeu ne domolesc, nici munca iadului ne inte1ept4te.
nu tiu ce voiu sä mai zic, c'A' de grAim vreodatA cite
io vreun cuvhit ca sä folosim pre cineva si mai virtos pre
pentru datoriia ce avem, cei mai multi rAp§esc,
zicind: acum acesta s-au aflat mai de treabä' si mai invAtat
decit altii, sà ne pue pre noi la cale. De la pArinti aqa ne-am
pomenit i ne-am tinut i Mr' de acéste inv545.turi si tot
acest féliu de obiciaiu am avut i nimenea n-au zis cá sint
réle, nici au silit sä ne strice obiceaele.
Ci de aceasta voiu zice i eu c5, iaste a§a precum ziceti
voi ; cA viiarmele ce zace la rAd'Acina hreanului, de-i va
zice cineva sA iasä de acolea sá meargä la alte radAcini
20 mai bune si mai dulci, el zice cä mai dulce decit hreanul
if 99T nu iaste; / aci acolo s-au nAscut i Intru acéia s-au po-
menit. A§a i voi, pomenindu-vä intr-acéste fapte
lucruri i nefiind cineva sä vá invete, cu adev5.rat vä par
amar acum vorbele méle, nefiind obicinuiti cu dinsele.
25 lar chid vom sta cu mintea noastrA la socoteala cea ade-
vAratä, dupá cum zice un filosof : sá ne cunoastem pre sine,
adecA sä ne luom seama s'A vedem din ceput ce-am fost
acuma ce sintem i dupá moarte ce vom sä ne facem?
Cá sfirsitul a tot cuvhitul, dupA cum zice Eclisiastul la al
30 12 cap: De Dumnezeu s'A ne témem i poruncile lui sá le
päzim, cAlci aceasta iaste in tot omul, cA toate facerea
Dumnezeu o va duce la judecatä intru tot ce e trecut cu
vedéria, ori bine, ori rAu".
asa precepind cuvintele acéstea ce vorovesc si de s5,
35 vor lipi de inimile voastre atuncea stiu bine cà at zice
c5. nu VA invät nici và sfAtuesc de rAu. Ci aceastä vinä
tot o dau sä fie mai mult a preotilor, pentru cAci ei slut

1-32 lipsesc NI 1 nu-ti vei pierde C // 2 al noalea B 113 dar cei f5.ede bani
C // 4 multa noasta C // 5 cum] cind B // 7 rlut6ti B, C / nici C //12 acuma C // 15
obiceiu C 11 16 obiceile C //18 viermele C // 23 pare amará C // 26 sine] noi 1n§ine
// 27 adic6. C /1u6m C // 29 Eclisiiastul B, C // 31 toat6. C / facerea ad. marginal
flptura B // 32 judecat6. C / trecut] stricat C // 33 vederea C / intro paranten ori
<line ori rau CH 34 pricepind B, C/ vorbesc C // 35 atunci C/ ati zice B// 36 Invati B//

104

www.dacoromanica.ro
 sarea pAmintului, dupà cum zice Hristos ; §i de va imputi
f. loo sarea, cu ce s'a' va s'Ara ? AdecA, fiind ei proti qi de carte / §i
de chibzuialA, cu ce vor putea invIta norodul? Cà intii
temeiul, cel mai mare, frica lui Dumnezeu, nu iaste la
5 dinOi ; cà de ar fi, ar fi O intelepti, dupà cum zice Solomon:
incepAtura intelepciunii este frica lui Dumnezeu".
Si de nu-y vor veni in fire, ca sà se indreptéze spre céle
ce au datorie s'A fac5. vor s'A aibI mare asirla.' de la Dumne-
zeu : iar5. §i. voi, inc5. aveti datorie s'A alergati la duhovnici
lo de ispravA, la carii ati cunoa4te c5. sint mai invAtati ca
s'A v5. indreptéze spre céle de folos, lar nu la fietecare
blestemat. C5, unul ce s'A' tine doftor O nu tie a vindeca
rane/e, ce folos va s5. fac celui rAnit ? ila O cel ce A. tine
duhovnic, deaca nu §tie carte i tainele beséricii 0 deaca
15 n-are frica lui Dumnezeu, ce folos va s5. facä celui ce mérge
la dinsul s'A. se ispoveduiascl?
Acéstia toate cite am grlit, avind datorie le-am grAit,
iar Dumnezeu cel ce intelept4te pre orbi O indrepteazà
pre cei sfärimat, s5. v5. intelepteascl O pre voi §i s'A: v5.
20 indreptéze spre céle de folos O sA, v5. invredniceasa O
pre voi §i pre noi ca s5. trécem sfintul post cu pace, cu s'Ara-
tate, cu ertare de 'Acate; s'A ajungem O la sfinta §i pura-
f. 100° toarea / de viatä inviiare a Domnului §i raintuitoriului
nostru Iisus Hristos, a cAruia slava §i cinstea in vécii
25 vécilor. Amin.

CUVINT DE INVITA.TURii. LA DUMINECA FLORILOR

Mérget in satul carele iaste inaintea voastrA O numai-

decit yeti gsási o asin5. legatA §i minzul cu la. Dezlegindu-o,
o aduceti O, de va zice cineva ceva, yeti zice a acéstia
30 Domnului trebuesc i numaidecit va trimite pre jale".
Cum va putea fi adevArat Domnul tuturor apturilor
a-i fi lipsä de n4te dobitoace ca acéstia ? CA de i-au fost

2 Adic.5. C // 3 fntliu N // 5 /ipsqte 2,r fi C // 7 s5, s5, tn.drepteze N // 9 lar C // 10

at cunoaqte B, C ¡/11 tndreptézá B // 12 blestemat] nelnv&tat C // 13 ranile C. N /-
14 tainile C// 16 s5. sá ispoveduiasc5, N II 17 Aceste C / avInd] dup5. C / li-am grlit
N 1119 sfIrlmati C / Inteleptasc5. C // 23 puratoare C / viiat5. B, C / tuviere C /
mlntuitorului C// 24 a clruia e B, a aruia iaste C / /ipseFte qi C / cintia B, cinstia
N // 26-32 lipsesc N // 26 CuvInt al doilea la Dumineca Florilor C // 27 mergeti
B, C / care C // 29 o aduce t mie B / ve t zice C / acestea C // 32 acestea C//

105

www.dacoromanica.ro
 lipsä de car5. 0 de cärute, ca s5. meargá undeva, are el
cu mult mai slävite 0 mai läudate carl decit acéstia;
zice David, Psalm 17: S-au suit pe heruvimi 0 au zburat ;
zburat-au pe arepile vintului".
5 De sint, drept acéia, carâle lui Dumnezeu acéstia, cum
f. 101 i-au fost lips51 a sä purta de n4te dobitoace / netrébnice,
ca acéstia? Lipsä i-au fost nu numai pentru sine, ci mai
virtos pentru mine, cl má ingroziia pre mine mai de demult
mdrirea acéia de care iaste scris: Infrico§at iaste cela ce
io ia sufletele boiarilor, Infrico§at iaste mai mult decit 1'1110-
ratii pämintului". i iar4 zice intr-alt loc: Dumnezeul
izbindirilor, domnul Dumnezeul izbindirilor slobod au
lucrat", de care fricl i groazä fiind cuprins i incepätoriul
neamului omenesc, strämo§ul nostru Adam, s-au ascuns
15 <n-a> cutezat ca sä iasä. Inaintea infricop.tei fétei lui
Dumnezeu, pentru c5. aceasta0 Dumnezeu, precum iaste
infricop.t i groaznic, aa iaste de blind 0 de smerit. Cä
n-au vrut neamul omenesc cu groazá i cu infrico§are sä-1
Intoara de la rätäcire, ci cu blind* i cu faceri de bine.
20 Pentru acéia zice cä i-au fost lipsá tocma de acéste dobi-
toace, pre care fu dus, smerit cu blind*, In Ierusalim.
Iar pentru cà mai de-nainte arätase din destul märirea
Ingrozirii 0 a dreptätii, sä cuveniia drept acéia a aräta
celor muritori tocma i multimea blindételor 0 a milos-
25 tivirii, vrind ca sä. se Implineaseä i prorociia prorocului
f. 101° Zahariei care au zis? Spunet fétei Sionului: iatä / im-
päratul täu vine la tine blind 0 §ezind pre asin 0 pre
minz, fiiul cei de supt jug", cu care cuvinte Duhul Sflnt
groaza carea o putea socoti norodul, pentru numele cel
30 impäxätesc, acind pomenire de blindéte 0 de smerenie,
minunat o au potoli intru atita cit nu era nimic a§a de

1-31 lipsesc N I I 1 car C ¡/1-2 declt aceste Cu mutt mai sl&vite si mai Mudate
car& are C // 2 ad. marginal Psalm 17 A, B // 3 zborat B // 4 aripile B. C / vinturi-
lor C//5 6 Deci cu toate c& Dumnezeu are acest feliu de cask dar cum i-au fost C//6
s-au purtat C / necuviincioase dobitoace C // 7 acestea C // 9 lipseste iaste C // 10
sufletile C / ad. marginal Psalm 75 A, B //12 slobod au lucrat] cu Indr&zneal&
au st&tut C //13 coprins C / incep&torul C // 15 n-au cutezat B, / nu cuteza C /
fétii B, C // 16 acesta.si B / pentru ca aceastasi Dumnezeu] carele C // 17 i smerit
C ¡/18-19 Cä n-au vrut pe neamul omenesc intoara de la r&tAcire cu groaz&
Cu infricosare C // 20-21 i-au fost lips& de alte dobitoace, mai cinstite ;
si s-au purtat pre asink pre care fu dus C // 23 drAptAtii B // 24 blindétilor B // 25
lipseste o c / Zaharii C / Spune-ti B, C / fétii B, C // 27 asin& B // 28 cei] celui
C / jog B // 29 carea] cu care C //

106

www.dacoromanica.ro
 särac 0 de lepädat, carele sä socoteascà ca nu va putea
mérge la impäratuI cel Cu numele smérin i sä.rac.
Deci spre arältarea acWii faceri de bine, iubite, cu ade-
värat i-au fost lipsä lui Dumnezeu de acéle dobitoace.
5 precum impäratii cu alt féliu de haine cind merg la vinat,
cu alt fel cind merg la ingropkiuni i cu alt fel de haine
dud merg la nunte, aa i Dumnezeu, dupà vremi s'ä
infrum454eaza. Drept acéia, cu alt fel de podoabäl va veni
cind va judeca lumea, c5. va veni pre norii ceriului, cu
io putére l cu slavä mare; ea' aa sà cuvine, mai virtos
judeatoriului. larà acuma, pentru c'ä nu vine sá judece,
ci vine pentru ca sä rdscumpere i sä intoarcA caträ sine
neamul omenesc, precum insu gräliWe, n-au trimis Dum-
nezeu pre Fiiul sän in lume, ca sä judece lumea, ci pentru
15 ca sà mintuiascà lumea printr-insul.
f. 102 $i tocma / pentru aceasta i-au trebuit sä vie imbr5cat
cu blindéte cu smerenie, ca nu doar'l viind Cu altà slavà
oarécarea mai mare, sà se sparl oamenii i sä fugà de
dinsul, precum odinioarl jidovii in muntele Sinaii, spa-
20 riindu-se, au fugit, neputind räbda groaza i narirea lui.
Cà de ar avea cineva ochi ca aceia cu carii ca intr-o oglind5.,
mäcar cit de putintel sä poatà vedea acea fär' de sävir0t
nespusä mare adincime a facerilor de bine a lui Dumne-
zeu, acela adevIrat n-ar putea sä se opreaseä ca s5.' nu sä
25 aprinzl de dragoste 0 de bucurie i ca sä nu veteascá de
pururea laudele dumnezeiWi i ca A. nu A. räpeasel in
minte de minunea unor faceri de bine, ca acestia.
Si carii socotesc, drept acéia, acéste faceri de bine zioa
noaptea oare de ce bucurie vor fi cuprin0? $i cu ce vese-
30 lie sä vor räsfáta 0 ce sArbätori vor präznui? Ce Psahni
ce cintäri vor cinta? Cá adevärat, nu numai cu Psalmi
cu cintäri de veselie trebuiWe sä prIznuim o facere de
bine ca acéasta, ce 0 preste fire (putem a zice) oarecare

1-20 lipsesc N ¡/1 care C / putia B // 2 smerit B, C // 3 lipsepte iubite B // 4

acelea C // 5 aft] un B / fel C / dupd vinat ad. si arati. i C // 6 feliu B
lipsege de haine C //17 nunti, B, C // 8 1nfrumuseteaz5. B, Infrumusetazi C /
Drept acéia] Deci C / feliu B, C // 11 judecitorului C / iar C // 12 riscumpere B /113.
neamu C / griete C // 17 doar C //18 oarecare C / sperie C // 19 muntile C / Sinai
C / speriindu-si C // 22 fiede sfirsit C, N // 24 si si opreasci N // 26 de-a pururea
C / laudile C/ dupli laudele ad. ale B // 27 minté B / 27-28 ad. marginal ca
acéstia. Si care socotesc, drept acéia, aceste faceri de bine B // 29 coprinsi C// 30
Psalomi N 1131 CA] cu C / Psalomi N // 32 trebuie C // 33 ci i C, N /fdril paranless
putem zice C //

107

www.dacoromanica.ro
 lucru de bucurie mare sg facem si cu veselie din destul
sg prIznuim.
f. 102v Si, pentru / ca s5. nu fie bucuriia si veseliia noastrg in
desert, trebue sg cunoastem cu ochii cei sufletesti prIz-
5 nuirea vremii acestiia, ca sä nu ne zicg si noao prorocul:
Uliul pre ceriu au cunoscut vrémea sa, turtureaoa, rin-
dureaoa si barza au cunoscut vrémea venirei lor, iar no-
rodul mieu n-au cunoscut judecata lui Dumnezeu". CA
urit lucru va fi si necuvios, cind pgsärile vor cunoaste
10 vrémea lor si dupg vrémea acéia 4 vor sti schimba lg-
casurile sale.
lar noi, vremile céle rinduite de sfinta beséricg, spre
spáseniia sufletelor noastre nu le vom cunoaste ; a precum
trupurilor celor vii asa si sufletelor le iaste de lipsg schim-
15 barea vremilor, cá faptelor bune, celor de multe feliuri,
iarg de multe feliuri de vremi le lipsesc, ca sà le sporeascg.
Care lucru, bggindu-1 de seamg besérica noastr5., ca o
maicg dulce si iubitoare de fii, de pururea priveghind s'i
rugindu-sg pentru noi, au rinduit schimbarea vremilor,
20 pentru cg Cu aceastg schimbare de vremi, nu numa urirea
lucrurilor celar suf/etesti sg o schimbe (carele lucru mult
a ne strica au putut) ce si spre faceri de bine si spre cuvintgri
dumnezeesti ne indeamng. Cä pentru acéia toatg acea
f. 103 vréme care iaste de la / Dumineca intfärii domnului Iisus
25 Hristos in Ierusalim, ping la zioa patimilor, au rinduit
besérica noastrg ca sä fie vrémea canonisirii si a pocgintii ;
lar din zioa acéia, ping la Pasti iaste a intristgrii si a am'grg-
ciunii; iar de la Pasti piala Rusalii iaste vrémea bucuriei
si a veseliei sufletesti. C1 acéle taine le-au rinduit Dum-
30 nezeu ca pre acéste vremi sg se sgvirseascg, care faicind
agerg firea omului, a multi faptele céle bune 11 indeamng.
Iarg acuma, pentru ea' iaste vrémea sau zioa intr5sii
Domnului nostru in Ierusalim, putet, doarg, intreba ceva
besérica noastrà cu aceastä sfintg vréme, sau mai virtos
35 sk zic: ce pohteste de la noi? Pofteste vrémea aceasta
4 de§5.rt B, N, c15.§5.rt C // 6 cer C / uleul N // 7 venirii B, C, N // 9 lipsqte va
fi C // 10 vor §ti a-§ schimba C // 12 biseria C // 13 lipsote noastre C, N 1114
trnpurile C / lipse,ste§i B11 15 faptilor N //16 ad. margina/ iar de multe feliuri N /
lar C / lipseFte de vremi B II 17 bisérica C // 18 de-a pururea C, N // 19 rugln-
du-se B, C, N // 20 numai B, C // 21 lipse0e textul dintre paranteze C // 22 ci
qi spre facerea C, N // 23 lipse0e toat5. acea B / vremea aceia N, C f/24 Duminica
N // 29 veselii C / acelea C / taini C / li-au rInduit N II 30 s5. s5. sIvIr§asca
N // 31 faptile N, C / bune Indeamn1 C // 32 lar C // 33 Erusalim B / puteti
B, N, C / doar C // 34 bisel-lea C j/ 35 Pohte§te B, C, N 1/

108

www.dacoromanica.ro
 cugetul cel bun a sufletului nostru aträ. Dumnezeu,
mintuitorul nostru; pohté§te dreptatea, pohté§te dra-
gostea cea adeväratà, poht4te 0 mIrire din mima smeria,
pentru cä.' toatä, mintuinta omului de la Dumnezeu iaste
5 0 omul nu vrea sà mearg5. c5.trg Dumnezeu, ci Dumnezeu
s-au milostivit 0 au venit la om.
lar de vet intreba, la ce au venit? Venit-au (precum
insu zice) ca sä. caute 0 g mintuiascá ce era perit 0 au
f. lor venit ca g / arate luminà cebra ce era intr-ntunérec 0
io *51dea in umbra mortii. Venit-au ca sà mintuiascä pre cei
robit 0 pre cei gtäciti s5.-i adua la cale 0 pre cei streini
la mo0ile lor 0 pre cei morti s5.-i inviiaze spre viata 0
pre vrä.jma0i 0 pizma0i lui Dumnezeu sä.'-i impace cu
Dumnezeu Tatäl, 0, acindu-i pärta0 duhului gu cel
15 dint, sä-i facà mo§néni impagtiei sale. Venit-au, drept
acéia, robilor räiscumpgrare mortilor inviiare 0 viat5.,
bolnavilor vraci, eätäcitilor cale dreapt5..
, luind Dumnezeu trup, mergea dupà cela care fugise
de la dinsul, ea' fugise de la binele cel mare omul cel orb
20 0 nebun intru atita cit nu l-au putut inturna cu nici un
glas de strigare proroceascI, ca sà se intoara de pre calea
rätä.cirii. Pentru acéia. insu5 Dumnezeu, intrupindu-se,
s-au apropiiat de cel ce fugiia, ca s5.-1 intoarcà cälträ.' sine;
despre care lucru invatä apostolul chid zice c'O' domnul
25 Hristos n-au luat din ingeri, ci din gminta lui Avraam
au priimit. A priimi sà zice, care prinde unul dintru vgj-
ma0i gi 0 fiind volnic ca sä1-1 omoag, nu-1 omoar51, ci-1
face §ie-§ fiiu 0 motean in casa sa.
Aa au primit, drept acéia 0 mintuitoriul nostru, sä-
f. 104 30 minta lui Avraam ; iar de vei vrea / cu putintéle cuvinte,
ca sä. intelegi la ce au venit, ascultà de vezi ce zice prin
Isaia prorocul: Duhul Domnului preste mine, pentru
care m-au uns, a binevesti säracilor, m-au trimis a vindeca
pre cei zdrobiti cu mima, a propovedui celor robit ertare
35 0 orbilor vedére; a chiema Domnului ai priimit, ca sà:
1 al B, C / sufletelor noastre N, C // 2-3 ad. marginal Luca 1 B // 3 iniml
N // 7 yeti Intreba C // 8 Insu*i B / dupel mIntuiascá ad. pre cel B // 9 Intru tutu-
néric N, C / ad. marginal Isaiia 61 B ¡/11 robiti B, C / striin B, striini NH 12
Invieze C / viiatà. B, N, C // 15 mopéni B / Imrdatiii C // 16 tuviere C / viiatà
B, N, C //18 rnergia C 1119 ad. marginal de la dlnsul, cá fugise de la binele cel
mare omul cel B / binile N // 22 aceia N, C / Insu0 C // 25 n-au luoat N // 27
vajma§i C / ad. marginal nu-1 omoar5. N / omoare 1 C // 28 iel] ad. §i luiq B / §.1
ei0 C // 30 putitintéle B // 31 de vezi ce zice] de vei zice ceva B // 32 Isaiia N, C /
ad. marginal Isaiia, 18 B // 33 binevisti B // 34 robiti B, C // 35 cherna B, C //

109

www.dacoromanica.ro
 mingle tot jalnicul i ca sà puiu arie tuturor cebra ce jálu-
iesc in Sion 0 ca sà le dau lor coroana pentru cenuO., untul
veseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru intristare".
Ce iaste, drept, acéia, mai dulce decit cuvintele acéstia ?
5 Ce iaste mai frumos 0 ce iaste mai iubit ? De iaste, drept
acéia, trimis Hristos de la Dumnezeu Taal spre sávir0rea
acestor faceri de bine, sä fie blagoslovia venirea lui in
lume i sà fie blagoslovit i acela ce 1-au trimis pre el la
noi i sà.' fie blagoslovit i acela ce vine, a cáruia facere de
io bine asaz cu asémene glasuri strigind, pruncii o propove-
duesc : Blagoslovit iaste cel ce vine in numele Domnului,
Osanna infra cei de sus", care cuvint nu numai asazi, ci
f. 104° in toaa viata noastrk limbile, rosturile i gurile / noastre
sä.-1 grädascá.
15 Aceasta iaste, dará taina acéia care incépe a paznui
besérica noasta astäzi i ne aratä.' noao vaetele, plinsu-
rile, suspinile i dorirea Orintilor celor din légia véche,
carii cu atita dragoste doriia de venirea lui Hristos, precum
4 zice atrá ucenicii Fericiti sint ochii carii vád ce
20 vedeti ; cá adevár zic voao : multi impárati i proroci au
vrut sà vazá ce vedeti voi i n-au vázut i sI auzà ce auzit
voi i n-au auzit". Cà acWea tot au luat numai aglduinta
acWii faceri de bine, iarà nu mo§tenire, precum gaia5te
apostolul; dupà credina munirá acetea totii, nepriimind
25 agáduinta ci de departe privindu-o.
Frumos grala$e privindu-o, cä precum fac aceia carii
un lucru foarte iubit il vä.d de departe, iar la el ca sà meargà
nu pot, carii cu ochii vázindu-1, iar cu cugetul i cu sufletul
dorind, Il privesc, care lucru facea sfintul acela patriarh,
30 carele cu atitea ani murind inaintea lui Hristos zicea:
Mintuirea ta voiu Wepta, Doamne i oasele méle sá vor
odihni intru nádájduire".
f. 105 Pentru care lucru / mie mi sà pare a fi parintii cei de
demult asémenea acelora pre carii îi ja inváluiate
35 furtuna cea de noapte pre mare vád luminá oare unde,
1 ca s5. a mingle C / jalnic B // 2 coron5. C // 3 veseliii C / bucurii C // 4
cuvintile N / acestea C // 7 blagoslovitA] binecuvIntat5. C // 8 blagoslovit] bine-
cuvintat C / pre el la noi] In lume C // 10 astAzi C / asemenea C, N ¡/11 iaste]
e C / este N ¡/13 viiata B, C, N // 15 dar C // 16 vaetile B, N, C //17 suspinurile
B / dorirea] durrea B / liagia B, legea C / vechie N // 19 is] insus N, C / vAd
cele ce vedeti voi B // 21 dupa vazä ad. céle B / dupd auz5. ad. céle B / auziti
C // 22 acéstia C / toti B, C / luoat N // 23 iar C / grAeste C // 24 murirl] mArire
B acestiia C / toti C // 25 ,sters privindu-o B // 26 grAeste C // 29 patriiarh N,
C // 30 carele] ce C / carile N / atItia B // 31 oasile N// 34 invAlueste C//

110

www.dacoromanica.ro
 departe, intr-un loc de nädéjde pusä, spre care silesc ca
sä.' o ajungä cei inv5.1uiti ; i adése cu ochii cäträ dinsa
privesc i pinzele le indrepteaz5: ca sà meargä. (din at
pot) intr-acolo ; i acéia, de nu pot amintrilea, cu ochii
5 Cu sufletul o cuprind.
A0jderea i pdrintii noWi cei de demult, Intorcindul
ochii spre lumina cea adevärat5., spre domnul nostru Iisus
Hristos (care cu lumina sa umbra 0 intunérecul lumii
ace§tiia 1-au stricat) cu smerenie-§ tindea Minile sale 0
io spre acéia din tot cugetul doriia i spre acéia degrab',
ca sä soseasel pohtiia strig1nd cu prorocul: In degrab' sà
ne ja pre noi, pre dinnainte, muele tale, Doamne, c5, ni-am
supärat foarte", spre care strigare Ii Indemna 0 de Dumne-
zeu cuvIntältoriul prorocul Isaia, zicind: Carii v5. aduceti
15 aminte de Dumnezeu nu acéret 0. nu fit mut, ping cind
va pune lauda Ierusalimului pre 'Amine.
Zice i intr-alt loc: Pentru Sion nu voiu t5cea i pentru
f. 105Y Ierusalim nu md. voiu / odihni, pinà chid va ei ca lumina
dreptul lui i Mintuitoriul lui ca o f5.clie aprinsà". Adecä.
20 pentru marea dragoste cu carea iubesc besérica i adu-
narea celor credincio§, nu voiu täcea nici mä voiu odihni,
ci de pururea cu rug5ciunile méle voiu striga c5iträ.' urechile
milostivirii dumnezee§ti, pink' chid va trimite pe dreptul
acela de carde toate neamurile doresc, carde ca räsdrita
25 soarelui i ca acliia cea aprinsaintunérecul lumii va strica
0 lumina cea adevärat5,, adecl luminata cunWinta lu-
crurilor dumnezeeti o aratà ochilor oamenilor celor muri-
tori sä fä.'gä.duiate ; i precum au f5.0..duit au 0 sä.'vh*t,
slobozind dintru adincul inimii, Cu calduril cuvintul acela:
30 Rourat ceriurile de sus 0 norii s5." ploao dreptul, sä se
de§chizä p5.Mintul i sä.' arate pre mintuitoriul".
Ce zici, prorocule ? Ce pohteti? De pohteti ca s5.* es
din ceriu i dintre nori cel drept, cum zici p6mintului ca
s51-1 arate pre mintuitoriul 0 cum poate fi ca ceriul cu
2 adesea C // 3 pinzile C, N // 4 ters amintrilea Fi ad. alt chip B, aminterea
C, aminterilea N // 5 coprind C // 9 4 tindea B, C, N / mlinile B, C // 10 spre] spa
B // 11 In degrab'] degrab' C // 12 dupd s ne ja ad. §i s. ne Intimpine B, C / lipsefte
pre dinnainte C, denainte N / milile N / ne-ara supArat B // 13 cl ni-am supArat
foarte] cl am sArAcit foarte C / i Dumnezeu N / i Dumnezeu prin cuvIntl-
toriul C /114 Isaiia C, N 1115 tAcéreti B, tAcereti C, tAcérit B / nu fiti muti C //17
intr-alt loc B, C // 19 dreptu C. N / Adicl C // 20 care C / biserica C // 21 credinciosi
C // 22 de-a pururea C // 24 carile 1-2 N // 26 adicA C // 27 o va arAta B // 28
flgAdueste C // 30 Riurati B. C, N / plol C / dreptul] dreptate N / sA sA deschizA
C, N // 32 zice C / ad. margina/ de pohtesti N // 34 sA, arate C //

111

www.dacoromanica.ro
 norii s. iveasca' pre cel drept i pamintul sa-1 arate? Amin-
f. 106 doao grit adevarate, din ceriu 0 de pe pamint / deodata a
sà ivi: din ceriu, pentru cá iaste Fiiul lui Dumnezeu, de
pre pamint pentru cà iaste fiiul omenesc. Pentru acéia
5 strig caträ ceriu i catra pamint, ca sà ne arate noao pre
direptul i mintuitoriul acela al lumii.
Drept acéia acéste cuvinte, acéste strigari i acéste do-
rinte ale sfintilor parinti, besérica intru aceasta vréme
ni le arata celor mai denainte agaduindu-le, iara noao
10 dindu-ne mila sa. Ca ce doriia sfintii aceia parinti, noi
avem; 0 ce mila Weapta ei, pre noi ne-au intimpinat ;
0 ce priviia ei de departe, noi cu evanghelistul avem astaz:
Carele era din ceput, care am auzit, care am vazut cu
ochii noWi, care am privit i muinile noastre au pipait
15 pentru cuvintul vietii, pre acela vestim i marturisim voao
viata cea vécinica, care au fost la pärintele, iara acum s-au
aratat", a cdruia aratare atita bucurie ne aduce noao,
mai multa decit acéia ce avea parintii cei sfinti de demult,
a caruia a§teptare cu drag 0 cu dorire, mà indeamna ca
20 sa zic acest cuvint: Säruta-ma pre mine cu sarutarea
f. 106° gurii sale", c5. toti / cit era din duh, cu duhul cunWea cita
min,' era sà vérse pre buzele aceluia.
Dorind 0 el, drept acéia, ca sa fie parta unii bunatäti ca
acetiia zice din tot sufletul ca sä mà sarute pre mine
25 cu sarutarea gurei sale ; care cuvint atita face ca i cind
ar zice: pre Moisi nu-1 auz caci iaste la limba Impiedecat,
buzele Isaiei slut intinate, Ieremiia a grai nu tie pentru
iaste prunc i toti prorocii au amutit ; ci el 'insu sa-mi
graiasca mie i sa-mi de§chiza' voia parintelui sau i In
30 fiinta sa pre mine sa mà invéte, a caruia preaiubita fiinta
pre mine sa mä inoiasca i rinrile invataturilor lui sa se faca
In mine izvor de apa mintuitoare intru viata cea vecinica.
Vedeti, drept acéia, fratilor, ce taina mare praznuiWe
besérica noastra 1ntru aceasta vréme, care tainä cei de
35 demult intru atitea ani de la inceputul lumii au dorit
n-au c4tigat-o. lar noi, intru aceasta vréme avind-o, o
3-4 lipsefle lui Dumnezeu, de pre plmint pentru c iaste fiiul C // 6 dreptul
C, N // 8 biserica C/ aceastA C, N 1/9 lar C // 11 intimpinat C//12 astAzi B, C, N//13
carile N ¡/14 nWrii C 1/16 viiata C, N / p1rintile N / iar C /118 mult C // 19
dorire] durére B // 21 to B / ad. marginal cu duhul B ¡/22 buzile N, C // 23 aceia
C / pArta§i N, C // 25 gurii C, N / and] cit C, N // 26 tmpiedicat C ¡/27 buzile C, NI
Isaiai N // 28 aci iaste C, N / to B / ci] ce B // 30 prea iubit. B // 32 viiata
B, N, C // 33 prlznue§te C // 34 biserica C // 35 atttia B / ad. marginal lumii
B // 36 n-au cl§tigat B, C / iar5, N //

112

www.dacoromanica.ro
 paznuim. De aici lesne iaste a intelége ce pohtéste de la
noi pricina acestii sfinte vremi: pohtéste nevointa sfin-
telor rugäciuni, laude dumnezeesti, multemite pentru binele
ce am luat de la Dumnezeu, impäirtirea milosteniei, pos-
f. 107 5 turi, impreunare adése / cu preasfintele taine, curäiteniia
sufletului, carele acésteia toate gä'tesc sàla intru inimile
noastre, spre venirea Domnului i ne indeamnä spre faceri
de bine.
Cá cu acéste podoabe de fapte bune logodnica chiamä.
10 cätrá sine pre iubitul mire zicind: patul inimii méle infru-
musetat iaste cu florile doririlor dumnezeesti si casa mea
iaste cu lémnele céle mirositoare i nestricate a facerilor
de bine intemeiatä.. a pre acest fél de sä1a i mirele
bucuros sá pleacá si rAmine acolea piná cind tréce zioa
15 0 umbra sä. plead. Spre paznuirea adev'gratà acestor
taine trebue ca sä."-s rinduiascä omul vréme in toate zilele ;
iar de nu vom face nici unele de acéstia, de ce folos vor fi
noao acéste sfinte vremi? Trebuiaste, dará, pentru aceasta
ca sá ne facem i noi sot vremii i sá ne nevoim spre prlz-
20 nuirea inträzii trupesti a domnului nostru Iisus Hristos
In Ierusalim i spre ascultarea patimilor sfintiei-sale sá
ne gátim, ca sá putem striga i noi ca Adu-t
aminte, Doamne, cind vei veni intru impälfátiia ta"
cu moartea sa, omorind moartea, sä ne aruiascä. viata
25 cea doritä.. Amin. /

f. 107 CUVINT DE INVATATURA. LA SFINTII I INTOCNIA CU

APOSTOLII TAIP.A.RAT COSTANDIN SI ELENA

Tot cel ce sá smeréste sá va inälta".

Nu iaste cu putintá sä ajungg nestine la linistia mm-
30 tuirii, de nu va tréce intii prin usa radarii.
Nu iaste cu putintl sá se sue in cereasca cetate a fericirii
de nu va infra prin calea smereniei.

3 multamite B, N, C //4 luoat N / milostenii C // 5 adesea C / preasfintile

taini N, C /16 carile N, care B, C / aceste C // 9 chiiaml B, N ¡/12 lemnile C, N ¡/13
rairile B, N // 14 acolia B ¡/16 vrémea B / zilile N ¡/17 jar& N / unile B, N, C / de $]
din B / acestea C, N ¡/18 Trebueste C / dar C ¡/19 soti C, N // 21 sfintii-sale B, C ¡/22
tflharu C / Adu-ti B / Adu-t aminte] Pomenesti-ne pre noi C // 24 viiata B, N, C //
26-27 Cuvfnt al 21a sfintii fmpArati i fntocma cu apostolii Costandin si Elena
C // 27 Implrati B, C // 28 /ipse,ste sä C // 29 linistea C, N // 30 Intliu B, N //31
sa sue C, N // 32 smerenii C //

113

www.dacoromanica.ro
 Nu iaste Cu putint5, sä: se inalte in ceata sfintilor, de nu
sà va smeri cu duhul aici, jos, in ora011 celor päiminte§ti.
Nu iaste cu putint5. s51 imp5x5.teasc5, impreunä. cu Hristos
la ceriu, de nu va urma aici urmele lui Hristos cu crucea.
5 Nu iaste cu putintà a raminea cuiva nume vestit in
lume, cu fapte réle i necuvioase.
Aceasta cunoscind i marele Constandin, cine va putea
s5, povesteascà smereniia lui cea mare? Cine va putea
f. 108 scoatà la ardtare cre§tin5.tatea lui / cea des5.vir0t i cu-
io getul lui cel cretinesc, pentru ca s, se invredniceasa
dumnezee§tilor f5.g5.dueli, pentru ca sá se imp5.'rt4asc5,
bucuriei cei nespuse a imp5ifáltiei ceriului? C5.ci chid au
rasärit in lumina lumii ace§tiia 0 au 15.'sat bratele céle
pärinteti e0nd din Vretaniia, de n-au i fost inc5. cre§tin,
15 iarà fugiia de cugetul cel päginesc: i uriciunea ce ar5.ta
c5.trä lucrurile céle pàgîneti inchipuia procopsea la cea
viitoare, ce era s51 facá in cretinä'tate
oare n-au ar5.tat mare cretin5.tate? Cä auzind ne-
drepatile céle p5igine§ti ale lui Maxentie ce f5.cea asupra
20 cre§tinilor au r5.dicat asupr5.-i r5.zboiu i m5.'car c5. era in
nevoe, atita cit era sä se biruiasc5. de Maxentie, iar l-au
incredintat biruitoriu i i-au sporit b5irb5.tiia sufletului
spre lupt5., neadormita proniia lui Dumnezeu cu o inchi-
puire de cruce pre ceriu carea zicea cu slove de stéle: Cu
25 acesta sà birueti", dintru care ar5.tare, intarindu-se bun
credinciosul Constandin, atita de tare s-au luptat cu p5.-
ginul de Maxentie, cit l-au biruit desäivir0t i l-au inecat
In apa Tiverului.
f. 108° Luind, drept acéia, / indrAznea15.' de pe acéste sémne
30 cereti blagocestivul impäirat atita au procopsit in crqtin5,-
tate, cit face sa se minunéze tot cei ce aud.
Omul iaste dobitoc, iubitor de sine. Cä de ce nu sä
apuc5.? i ce nu sà osten4te? cu ce nu sälsil4te, pentru
odihna, lini§tea i paza sämät5itii lui? Cà fiind s5indtos, ce
35 nu face, pentru ca s5. apere 0 s5.' depIrtéze céle ce sup5.'rä
s5.natatea? Cîtà cheltuia1à face, pentru ca sä stea impotriva

1 s5. s inalte N // 2 orasu C // 6 duo lume ad. de va fi C // 7 marile C, N /

Costandin B, C// 9 scoat5.] scoar5. N // 10 s5. invredniceasa C, N ¡/12 imp5s5.tii C ¡/13
bratile B, N, C// 14 pArintesti C, N// 15 iar C //16 procopsala N ¡/21 in mare nevoe
N, C / se se biruiasa. B // 22 biruitor C // 23 ca o 1nchipuire B ¡/24 pe N, pb. C /
care C, N // 25 lipsqte intArindu-se N, C // 26 Costandin B, C / lipsege de C, N // 31
lipsefte face C / cit s5. face N / toti C, N // 32 iubitoriu N / de ce] di ce C // 33 si
ce osteneste N, si ce nu osteneste C // 36 sAnAtatia N // 36 lipse,ste pentru C, //

114

www.dacoromanica.ro
 gerului ernii, impotriva arsitei veril? Fiind bolnav, eft si
cheltuiaste, cit pätiméste, cit rabdà, pentru ca cis-
tige ce-au pierdut? Nu bagá in seamä.' a-s cheltui avéria,
a gusta doftorii amará, a sä; adapa cu Muturi gretoase,
5 a-s vä.'rsa singele; si nu iaste nici un lucru ca sä nu-1
fad.' pentru s'Anatatea lui i pentru mintuirea cea trupeascä.
De pe acéstia poate sä priceapá fiestecarele cit iaste <de>
dulce sänä.'tatea i cit iaste de iubitor pre sine omul.
Deci acea pohtá a sänätätii carea poate atita la ceilalti
10 sá facá die putincioase i céle neputincioase, n-au putut
nicidecum sá facä nimica blagostivului Constandin. N-au
f. 109 putut, zic, mäcar cit / de putin s5.-1 misce din alduroasa
lui blagocestie, pentru cä: fiind ränit iubitoriul de Dumnezeu
de cumplite bube peste tot trupul era o minune celor ce-1
15 vedea. N-au putut mestersugul cel doftoresc sä: afle mij-
locire vindedtoare i doftorii iscusiti pentru aceastä.' board.
nevindecatä..
Iará zavistiia cea jidoveascI aceasta sfltuia pre impà-
ratul sä.' ucigá atitea prunci &it sä-s poafg späla trupul
20 intr-acel singe cald al pruncilor celor omorit ; i asa, cufun-
dind patima, acolea inläuntru, s-ar fi mintuit impäratul.
Ce socotit, oare, sä.' fíe primit sfatul acesta, iubitoriul de
Hristos, sá se fi apucat de doftoriia, aceasta, credinciosul?
Ba, nu s-au apucat. De ce? 0, de credinta cea desä.virsit
25 a credinciosului imp6rat au zis cu glas mare: mai bine
voesc sä moriu eu, bolnav i pentru dragostea lui Dumne-
zeu, decit sä-mi iau sänätatea mea si sä-mi rascumpar
mintuirea mea cu atIta singe nevinovat.
Räispuns adevärat de impArat credincios. Mai bine au
30 socotit viata altera decit a lui. (Oare) nu s-au afaitat cu
aceastá faptä., adevälrat urmätor lui Hristos? Mi s'51 pare

1 geriului C / ar§itii N, arsurii C // 2 cheltue§te C / s5.-§ cf§tige B, C, N // 3

averea C, N // 5 a vIrsa C / singe C/ ca s5.] s C// 6 sanAtatia N // 7 De pe)
dup.5. C, dupe N / aceste C / poate] toate C / fie0ecari1e N// 8 de dulce C /
iubitoriu N // 9 care C / céialalti B // 11 Costandin B, C // 12 putintel C, N // 13
fntre paranteze iubitoriul de Dumnezeu C // 14 preste C ¡/15 me#qugul C ¡/16
iscusite C, N// 18 lar C //19 atttia B // 20 omoriti B, C, N // 22-23 Oare pá
sfatul acesta priimit-au credinciosul i iubitoru de Hristos Imp5sat ca s5, sá apuce
de doftoria aceasta.? C // 22 socotiti B, N / priimit B // 24-25 Ba] Dar ce au
zis blagoslovitul Incá cu glas mare C // 24 de] din B // 27 skatatia N /
ascumper B, ascumpar C, N /128 lipsefte mea C // 29 adevArat aspuns C /lipse§te
credincios C // 30 viiata B, N, C / fiírd paranteze oare C // 31 urmatoriu N //

115

www.dacoromanica.ro
f. 109° &I fie sgltat ceriul cu to ingerii sgi, / de acest glas blago-
cestiv al egspunsului. Au s'ältat sufletele celor drepti
cétele cerqti, heruvimii i serafimii s-au bucurat pentru
aceastg curatg cunWintä a dragostei cgtrg Dumnezeu,
5 a iubitoriului de Dumnezeu Constandin. $i aceasta o
adeverez din sgvir0tu1 cel de pe uring.. Cà peste noapte
i-au descoperit insu impgratul imp5ratilor, prin rostul
slgvitilor apostoli (Petru 0 Pavel) cum c5.' pentru credinta
lui cea desgvir0t s-au hirotonit de la Dumnezeu intocma
10 cu apostolii i i-au dgruit nu numai sgrigtatea trupului
ce 0 a sufletului, botezindu-se de sfintul Silivestru. S-au
botezat, drept acéia in baia a dooa a nWerii i s-au curgtit
de toatg boala.
0, de ingltimea credintii lui Constandin ! $i cine poate
15 mgcar cu mintea sä. te ajungg? $i de vréme ce atita credintg
au argtat credinciosul impärat mai Inainte de a sg imbrgca
cu haina cea luminatg a credintii prin botez, socotit de
vedet la citä ingltime s-au suit dupg podoaba credintii.
Sä turbura lin4tea cea besericeascà de dobitoceasca
20 pornirea eresului arianesc i pravoslaviia credintii s5.' lupta
f. 110 de valurile necredintii. Si la atita nevoe / au strglucit
steaoa cea luminoasg, blagocestivul Constandin. 5i, adu-
nind la Nichea sgborul cel lgudat, au potolit turburarea
beséricii. $i precum firea na$e iarba cea de vindecare
25 la locul unde rgsare odrasla cea purtgtoare de moarte,
precum sá véde: are otravg de moarte scorpiia, iar dupg
moarte s'a' preface trupul ei iarbg de vindecare ; muFg
nàpirca de moarte, iar din trupul ei sá face tiriacul, carele
iaste impotriva veninului, intr-acesta chip au rinduit
30 dumnezeiasca pronia ca pe vremile necuratului Arie sal
strgluceasc à blagocestivul Constandin, pentru ca sä rgsi-
peascg cu lumina credintii norul eresului arianesc.

1 totl B, C / blagocestiv] fericit C// 2 sufletile C, N // 3 cétile B, cetile C, N /

dupd bucurat ad. foarte C // 4 dragostii B, N, C // 5 a iubitoriului de Dumnezeu]
a pravoslavnicului impArat C / Costandin B, C // 6 adevIrez B / sfirsitul C f de
pe] dup. C // 8 fdrd paranteze Petru i Pavel C // 9 dupd Dumnezeu ad. a fi C // 10
sliatatia N//i1 ci i B, N, C// 12 aceia C / a dooa a nasterii B, C//13 gers de B// 14 0,
mare iraltime a credintii C / Costa.ndin B, C // 16 mai nainte C, N // 17 socotiti
B, C// 18 vedeti B, C// 19 linistia B bisericeasc5. CH 20 arienesc C, NH 22 Costantin
B, C //23 Nicheia C, N / soborul C, N // 24 bisericii C // 26 scorpiia are otrav5. de
moarte C // 26-29 bare paranteze scorpiia are otrav5.... 1mpotriva veninului C //
28 nitplrca muse& de moarte C / tiriiiacul B, tiriiacul N / carile N, ce C // 29
dupd veninului ad. ap. C f 1ntr-acest C // 30 pronie B, C, proniia N/ pre C, N // 31
Costandin B, C // 32 arienesc B, N, C //

116

www.dacoromanica.ro
 Aici, adevarat, sà cuveniia sä. aibi minte ingereasc.5.,
pentru ca sä scot la arAtare legile céle sfinte, ce in§w au
scris, spre sporiul crqtinätätii 0 al credintii celor credin-
multimea beséricilor carele in multe locuri, in slava
5 lui Dumnezeu, cu mare cuviint5. au flcut, milosteniile
clträ cei lipsit, ajutoriul catrI cei säraci i dragostea cea
cretineascä aträ toti i toate, pentru int5.rirea i inte-
meierea credintii.
Deci de au strälucit atita marele i intocma cu apostolii
f. 110710 in credinta, socotit cIt s-au inältat / in semerenie, care
iaste roada credintii. Socotiti pre preaslävitul impärat
cä au numärat mai mult biruinte i pohf ale, decit zile
a vietui lui. Socotit indestulata lärgime a stäpinirii lui,
card incepea de la räsärit i sä sfir0ia la apus.
15 i cu toate acéste pricini, carele 11 indemna spre mindrie
ca pre un impärat i impärat infricoat, slavit i purator
de biruintä, vedeti-1 cit iaste de despärtit de acéia ce sä
cuveniia sä-1 arate vredniciia; sä cuveniia ca un hirotonit
intocma cu apostolii, nu de oamenii, ci de insu0 arhiereul
20 cel desävir0t Hristos, sà azä intii la sfintele slboarl,
iar5.* ca un smérin nu s-au arItat niciodatä sà§azä de nu
vrea a veda intii tot pärintii 0 nu in scaun nalt,
tesc, ci in scaun scund i prost.
Ajungea, ca un blagocestiv impärat sä porunceasc5. sä
25 se zideascä besérici, sä se rädice case de rugäciuni í alte
zidiri pläcute lui Dumnezeu. lar ca un smerit ce era insua
sà pogoriia din scaunul lui cel inalt i lepäda schiptrul
lui din minà i scotea haina cea impäräteascä de pe trupul
lui goliia capul de cununa cea de mult pret i aducea
30 pre umbrele lui pietri i cu muinile lui iubitoriul de Dumne-.
zeu säpa cu ceialalti lucrätori la teméele beséricilor.
1 aibd. B, aib' C // 3 sporul C, N / credinciosi C, N 114 bisericilor C / care
C, carile N // 5 ad. marginal cu mare B //6 de AAA. N / lipsiti B, N, C / ajutoru C //
7 crestindneascd B / tot B / Intemeerea C // 9 marile B, N, C ¡/10 dupd,
credintd ad. Costantin C / socotiti, B, C //11-13 CI affindu-A Intru Indestulatd
15.rgime a stdpinirii lui C // 11 pre] pe B // 12 biruintd B / pohfale] pohte N // 13
Socotiti B//14 care C// 15 carile N// 15-18 Nici cum nu s-au indemnat spre mIndrie,
ci mare despdrtire au avut de aceia ce A cuveniia C ¡/16 purtAtoriu B, N // 18.
A cuveniia ca un] i fiind C ¡/19 oameni B, C/ 1nsus B, C // 20 lipseFie cel desd-
virsit C // 18-21 sd cuveniia mdcar la sfintele Aboard. A sazd mai Intliu, lar el,
ca un smerit ce era, nu s-au ardtat C // 20 Intliu B, N / soboard. B, N // 21 smérin
ad. si smerit B //22 Adea C, N / intliu B, N / toti B, N, C / dupd pdrintii ad. apoi
sddea si el C ¡/23 scund] stlnd B //24 Ajungia B // 25 biserici C //26 lipsege ce era
C// 27 pogoriia C / nalt C //28 de pe] chip& C, dupe N ¡/30 umerile B, N, C / iubitoru;
C // 31 temeile C / bisericilor C //

117

www.dacoromanica.ro
f. 111 0, smerenie / MIA margine! Veniti aici, voi lacuitorii
pustiiului, carii, ati statut pilde minunate i dascali ai
smereniei, venit, zic i vä minunati de smereniia impa-
ratului celui ce iaste intocma cu apostolii; märturisiti
5 cum ca au ajuns pinä la nu mai inainte. Pentru caci voi
de at si infrinat dobitocestile patimi ale trupului, de
ati smerit trupul, de at lepadat dasärtaciunile pohtelor,
de ati iubit tinérea, de ati urit mindriia, de ati trait in
curatenie, de v-ati facut cu masuraciunea smeriti, nu
10 iaste minune, pentru caci despartindu-va de lume
iubind saraciia lesne ati gasit sufletul vostru la smerenie,
pentru cad bine stim cà saraciia smeréste pre om.
Iar marele Constandin in luciul lumii acestiia, imparat
mare, stapinitor lumii, cu domnie lata, cu stapinire desä-
15 virsit, cu marire nespusa i sa nu sa mindreasca, ci mai
virtos sa se arate desavirsit pilda smereniei. Nu iaste
minune ninunilor? Nu iaste semn de mare sfintenie?
Nu iaste dovada a unui dar mare de la Dumnezeu in
ceriuri?
20 i pentru caci au strälucit in bunatatile céle mai alése,
peste m'asura, marele i intocma cu apostolii, Constandin,
f. 111° invat5. cu a sa pilda toatä adunarea credinciosilor, / toate
cétele oamenilor, carii dinpreuna sarbeaza i praznuesc
pomenirea lui, sä calatoreasca cu indraznealä sfinta pre
25 calea mîntuirii, pentru ca sa se invredniceasca dumneze-
estilor fagadueli, pentru ca sä se facä partasi cerestilor
bucurii i fericirilor celor de pururea.
Invatä, drept acéia, pre cei bogati, pentru cad fiind
el prea bogat facea comoarä in ceriuri, dupä evangheli-
30 ceasca porunca. Invatä pre cei de neam bun, pentru
cad fiind el prea de neam bun au pohtit vietuirea si
petrecaniia cetätii cei de sus. Invata pre imparati, pentru
imparätind el cu atita putére sá silla pururea sä cistige
1 Bald de N, ce B / fArl margine] nem&rginità C / Venit C / aicea N // 2
dascalii B // 3 smerenii C / minunati B, C // 4 infra paranteze celui ce iaste
Intocma cu apostolii C// 4-5 lipsefte marturisiti cum cá au ajuns pin& la nu
mai Inainte C // 5 lipse,ste nu mai inainte N / flan nu mai Inainte si ad. céle mai
Inalte C // 6 ati B, C // 7 ati lepgdat B, C / desIrticiunile C, N // 8 a.v iubit C /
tineria B / at trAit B, C // 9 de v-ati flcut cu masur5.ciunea smeriti] de ati petse-
cut In smerenie C// 11 s5x54iia C/ a gatit C/ la] spre Cll 12 pentru cä C/ lipse,ste bine
stim cä C/ smeriaste B ¡/13 marile B, N / Costandin B, C / lumii] mArii C // 14 st.1.0-
nitoriu B, N // 15 mIndriasa. B //16 sá sá arate C / smerenii C ¡/21 marile N / Costan-
din B, C ¡/23 cétile B, N, C // 26 pArtas B //27 bucuriei C, N ¡/29 fiind prea bogat
N 1/ 30 niam N /1

118

www.dacoromanica.ro
 mostenirea aggduialelor lui Hristos. invatà pre méseri
si pre sgraci, pentru cà de vréme ce bogältiia i mgrirea
s-au biruit de pohta bungatii, cum sg nu sporeascg pre
lesne sgräciia, care iaste pricing spre facere de bine, dupg
5 cum zice David?
Bucurg-te, drept acéia, acolo sus, la impgrätiile céle
mari a dumnezeestii mgriri, o, blagocestive impärate I
Sue-te la ingltimea dumnezeestilor fericiri, unde cea
desälvirsit smerenie te-au suit. Culége rodurile credintii
10 tale cei peste mäsurl In ceriuri, carele aici, jos, pre pg-
mint, ai s'grnInat tu. Iarg sä nu ne las nici pre noi säraci
de folosirile, de acoperemintul si de rugg'ciunile tale céle /
f. 112 fierbinti cgträ. Dumnezeu si mai virtos te roagg Fiiului
Cuvintului lui Dumnezeu, sä päizeasca Intre i cu fericire
15 chipul cel viu al bung'tätilor tale, pre adeväratul moste-
nitor crestingtätii tale, pre iubitoriul de Hristos i cres-
tinul nostru domn.
Suppune supt picioarele credinciosului lui suflet slabi
fgede putére pre vräjmasii precum ai
20 supus pre protivnicii credintii, pentru ca sä: luminéze in
multi ani, Intru stäpinirea sa, crestinältatea, pentru ca
domnind el sä Impgr5.teascä dreptatea, pentru ca sä: tie
cu slobozenie bungtatea, sá nu aibg obraz strimbältatea.
Si asa sg: se mgreasel Dumnezeu, sg se cinsteascä. dreapta
25 credintä, carea nädAjduim sà o cistigäni prin darul au,
pentru c5.ci acesta lust's avind numele tgu s5. face asg-
mingtoriu desgvIrsit bungatilor tale. Amin. /
f. 112Y CUVINT DE INVATATURA LA NAFTEREA DONENULUI NOSTRU
IISUS HRISTOS
30 Cäl nu pre ingeri cindva au luat, ci säminta lui Avraam
au luat", zice fericitul Pavel In 2 capete cgträ evrei.
Doao fin i mai alése si mai de cinste au fäcut Dumnezeu,
adecg cea ingereascg i cea omeneascg ; cAci di pre inger
1 fAgIduielilor C // 4 faceri B // 6 ImpArAtiele B // 7 lipse§te a dumnezeestii
mAriri B // 10 carile N// 11 aicea jos N/ Iar C /lasi B, C //12 de acoperemintul] acope-
remintului tS.0 C, N // 15 mostenitoriu B, N // 18 Supune C picioarile B, N, C/
lipsefte lui C 1/19 mar-a B, N, C / ters tale i ad. sale B, sale C// 20 potrivnicii B, po-
trivnitii C// 21 crestinitatea N/ /ipsege pentru C// 22 dreptatia N / pentru ca s5.
sä C // 23 obraz ad. §i loe B // 24 s5. sá cinstiasa C, N // 25 care C / sä o] sà. C // 27
asAmIn&tor C /128-29 Cuvint la zioa nasterii lui Hristos C // 30 pre] prin B /
Inger N / luoat N // 31 luoat N / lipsefte zice fericitul Pavel In 2 capete atr5. evrei
C,N//32 #ers mai ales si C/ dupd Dumnezeu ad. dupg chipu säu C//33 adic5. C/ Ingeri B//

119

www.dacoromanica.ro
 si pre om i-au facut Dumnezeu dupa chipul sau, precum
zice la capul cel dintii al Facerii: Sa facem om dupa
chipul nostru si dupa.' asaminare". Lsä nu pentru trup
ci pentru suflet iaste facut omul dupä chipul lui Dumnezeu,
5 caci ca Dumnezeu nu are trup, ci iaste duh, dupa cum
zice Hristos: Duh iaste Dumnezeu". ingerul Inca iaste
duh, ea asa zice prorocul David: Cela ce face pre ingerii
sai duhuri". i sufletul omului iaste duh, ca' iaras acestas
proroc zice : Lua-vei duhul lor si sa vor sfirsi si in tarina
10 sa sa vor intoarce".
Dumnezeu iaste nevazut, ingerul iaste nevIzut si sufletul
omului iaste nevazut. Dumnezeu iaste nemuritoriu, ingerul
f. 113 iaste nemuritoriu / si sufletul omului iaste nemuritoriu.
Dumnezeu are intelégere s'i voe, ingerul are intelégere
15 si voe si sufletul omului are intelégere si. voe.
Deci amindoao firile acélia era cazute, pentru trufiia:
ingerul pentru caci au pohtit sa fie asémenea lui Dumne-
zeu, dupa cum zice la Isaia in 14 capete: Sui-ma-voi
deasupra norflor si voiu fi asémene celui de sus inalt",
20 §i. pentru acéia I-au inbeznat Dumnezeu intru prapas-
tiile iadului si omul iara vrea sä fie asémene lui Dumnezeu,
cä auzind din gura sarpelui cà in ce zi va mLica din lemnul
cunostintii sä va face Dumnezeu; si pentru caci au mincat,
fu izgonit si el din gradina desfatärii si luo blestem ca sa
25 intre in pamintul dintru carele s-au luat.
lar acum Dumnezeu daruiaste omului mila sa, ca au
luat spre sine firea lui cea cazuta, iar ingerului nu va
sa-i arate acea mill; s'i pentru acéia n-au luat spre sine
firea lui, dupa cum zice fericitul Pavel: CI nu pre ingeri
30 cindva au luat, ci saminta lui Avraam au luat".
Drept acéia am a zice inaintea dragostei voastre, in
vorba ce voiu sa fac astaz (patru) pricinile pentru ce au
luat Dumnezeu firea omeneasca s'i n-au luat cea ingereasca ;

33-1 Fiers aci cs. pre ingeri... chipul sAu C// 2 dintliu B, N // 3 aseminare
C // 7 cá asa] cum C // 8 iarlsi B / el jai* acestas) precum acelas C // 9 luao-vei
N// 11 nev5.zut 2] asemenea C // 12 iaste nevAzut] asemenea C / nemuritor C // 13
iaste nemuritoriu 1-2] asemenea, C 1114 intelégere si voe 1-2] asemenea. C If 15
sufletul omului iar are N // 16 acelea C 1/18 f ters dupl C / Isaiia C, N / cap
C 1/19 norului B / asemenea C, N 11 21 prIpIstiile C / lar C / asemenea C, N // 24
dgsf5.t.i.rii N / 1u5. C // 25 carile N / s-au luoat N // 26 iar6. N / d5.rueste C //27
au luoat N / iarg N // 28 s.-i arata N / luoat N // 30 luoat N // 31 dragostii
N// 31-32 Drept deci, ca sa pricepeti avem 4 pricini: pentru ce au luat C // 33
luoat 1-2 N // 33-1 ad. marginal Dumnezeu firea omeneascl si n-au luat cea Inge-
reasa ; asijderea si pentru ce au luat B //

120

www.dacoromanica.ro
f. 1131 a0jderea 0 pentru ce au luat spre sine / Hui lui Dumnezeu
firea omeneasca 0 n-au luat alta' fata a dumnezeirei,
adeca Taal, sau Duhul Sfint, care pricini le vom spune
foarte pre scurt, pentru ca s5. nu vä dam suparare. Ci mä
5 rog lui Dumnezeu sa-mi dea ajutoriu 0. pre dumnea-
voastra vä pohtesc sa, ascultat cu dragoste.
Pricina cea dintii, pentru care au luat Dumnezeu spre
sine urea omeneasc5., iar nu cea ingereasca iaste ca ingerii
n-au perit tot, ci au ramas din ei multi, iar oamenii era
10 cazut tot, pentru pacatul näscutului celui dintii. Si ne
putem incredinta de aceasta din pilda ce zice Domnul
Hristos la Luca, in 15 capete, zicind: Care om dintru
voi, avind 100 de oi 0, pierzind una dintr-insele, au nu
va lasa céle 99 in pustie 0 va mérge dupa cea pierdutä,
15 pinä o va afla; 0, aflind-o, o pune pre umarul lui, bucu-
rindu-sa.'"?
Omul acela sa intelége a fi Domnul Hristos. Ca a.§a
zice prorocul David: E0-va omul la lucrul sail 0 la
lucrarea sa 'Ana in seara". lar ale 99 de oi s5. inteleg
20 céle 9 céte de ingeri pre carii, lasindu-i Hristos in ceriu,
au venit pre parnint sa caute oaia cea ratacia, adec5.'
firea cea omeneasca, caré era departata de Dumnezeu,
pentru pacat 0 era ratacita in lume. Ca ap. zice David
f. 114 catra Dumnezeu: Rataciiu ca o oae pierduta, / cearca
25 pre robul tau".
Aflat-au Hristos pre acea oae fa'acita 0 au luat-o
pre umerile sale, adeca au luat spre sine firea omului,
dupl cuvintul apostolului Domnului <care> zice: S5. aratä
In trup". Lea' putem intelége aceasta 0 dintr-alta pilda
30 a luí Hristos, carele zice: Care muiare avind 10 bani

2 luoat N / Fters alt1 fag a dumnezeirei, adecl B / dumnezeirii C //3 adici

CV/13-6 Fters de la care pricini C // 4 scurt] scut B // 6 ascultati B / cu dragoste
s5, ascultati N // 7 fters cea dintli C / dintliu N / luoat N// 9 toti B, C N, / iarl
N ¡/10 azuti B, C 1 lipsefle to B, toti C / n1scutului celui dintli] Sere f i ad.
lui Adam C / dintiiu B. N ¡/11 lipsefte domnul C, N// 12 cap. C, N ¡/13 suti
B / dinix-Insile N 1/14 acea pierdua C. N 1115 aflindu-o N / bucurindu-se
B ¡/17 ingelege B / lipsefte a fi C, N // 18 ad. marginal prorocul B / lucrul] cucrul
B ¡/19 pin& seara B, C / lipse,ste cele 2 C // 21 ca s5. caute B / adia C // 22
care N, C / dIpSrtatl C //23 rItAcit B ¡/24 RAtacit-am C / ca o] ca B / cearca]
cauti. C // 26 au luat-o C, au luoat-o N I/ 27 adicl C / luoat N // 28 fters Domnului
C / care C // 30 carile N, ce C ¡muere C //

121

www.dacoromanica.ro
 si va piiarde unul dintr-in0i, au nu aprinde luminare
máturà casa si cautá cu dinadinsul, gä'seste?"
Muiarea acéia sä intelége a dooa fata a dumnezeirii,
carele lásind in ceriu 9 bani, adecäl 9 céte de ingeri, s-au
5 pogorit pre p5mint sä caute banul cel pierdut, adecä
firea omeneascá, cu luminarea aprins5., adea cu invät5.-
turile cae dumnezeesti. Cá asa zice David: Luminá-
toriul picioarelor méle iaste légia ta si lumina cárárilor
méle".
lo Aflat-au banul acela al doilea chip al dumnezeirii,
adecä. Fiiul lui Dumnezeu, cä s-au imbrAcat cu trup
omenesc, dupä cuvintul evanghelistului Ioann: $i cu-
vintul trup s-au fkut".
Drept acéia Ingerii m-au fost perit tot, c5ci ea* au mai
15 rámas din ei 9 céte in ceriu, iar firea omeneascä era toatä
pierdutá, carea sá intelége oaia i banul cel pierdut
Hristos 1-au aflat.
A dooa priciná pentru care au luat Dumnezeu spre
sine firea omeneascá, iar nu cea ingereasc51, cáci cä omul
f.114v 20 au gresit din släbiciune, avind pre sine trup, carele 1-au
plecat pre lesne la päicat. lar ingerul au gresit din firea
cea rea, neavind trup pre sine. Ca in trei chipuri gresaste
omul: sau din slábiciune, sau din nestiing, sau din firea
cea rea. Deci pdcatul din släbiciune iaste impotriva lui
25 Dumnezeu Tatál, cä.ci c5. Tatál sä chiama intru tot pu-
térnic.
Pácatul dintru nestiintá iaste impotriva Fiiului, c5.
Fiiul lui Dumnezeu sä chiam5. intelepciune.
135.'catul din firea cea rea iaste impotriva Duhului
30 Sfint, cáci cä Duhul Sfint sä chiam5. bun.
Deci care om va gresi din släbiciune, sau din nestiintä.",
11 va erta Domnul mai lesne, de sä, va poc5.1. C5: asa zice
David: Fácatul tinerételor méle s-a nestiintii méle nu-1
pomene". lar cine gresaste din firea cea rea impotriva
35 Duhului Sfint, omului aceluia nu-i iartá Dumnezeu

1 pierde C / luminarea B, N, C// 2 denadinsul B, N, C// 3 Muerea C// 4 carile N/

adic5. C // 5 adicä C // 6 luminarea] fácliia C / adic5. C // 7 David, Psalm 118 C // 8
luminátoriul] fáclie C / picioarilor B, C / iaste] e C / légea C, N / lumin5, C// 11 adia
C// 12 loan C // 14 toti B, C// 15 iar5, N// 16 care C// 18 A dooa] Alalt5, Cl luoat N/
hpsege spre sine B // 19 jara N // 20 carile N // 21 iará, N // 25 chiiam5, B, N // 28
chiiam5, B, N // 30 chiiam5. B, N // 32 Domnul] Dumnezeu C, N // 33 tineretilor
B, N, C / si al nestiintii B, N, C ¡/34 pomeni B, N, C / iar5. N //

122

www.dacoromanica.ro
 lesne päcatul. CI a§a zice Domnul Hristos: Tot pkatul
0 hula sä vä erta oamenilor, iar hula care iaste spre Duhul
Sfint nu sg va erta oamenilor".
5i sint pkate de moarte 7, carele sint 0 improtiva
5 Duhului Mint, fgede nici o greea15., de vréme ce sint
neertate, deaca nu sg va face la dinsele cgzuta vindecare ;
pgcatul cel dintii iaste trufiia, dintru carele sa nWe /
f. 115 semetiia 0 neascultarea ; al doilea iaste zavistiia, dintru
carele s5. nate vrajm510ia 0 uciderea ; al treilea iaste
10 iubirea de argint, carele sg num4te a doua inchinare de
idoli, dintru carele s51 nasc toate rélele ; al patrulea iaste
alcarea de lége, adecg nebggarea in searnä celor hotkite
0 45.'zate in legi 0 in pravile, dintru carde sä na$e necre-
dinta 0 lepgdarea de Dumnezeu ; al cincilea iaste sgmi-
15 narea de vrajbá intre frat 0 intre priiateni, care pkat
1-au aflat singur satana ; 0 cine are acel ngrav iaste asé-
menea diiavolului; al aselea iaste ngdiajdia cea necu-
vioasä ce are nWine la multe mila lui Dumnezeu 0 nu
sg pgrgs4te de pg'cate, socotind cg-1 va erta, dintru carele
20 55. nWe netémerea de Dumnezeu 0 toat5. necurgtiia ;
al aptelea, cel mai de pre urmg' 0 mai mare 0 mai räu
decit toate iaste oceaania, adecä dezradgjduirea de mila
lui Dumnezeu, socotind cá nu-1 va erta nici cu un mijloc,
dintru carele sg na§te moartea cea sufleteasa 0 munca
25 cea vécinicg a iadului.
Si cine va avea vreunul dintr-acéste pgcate 0 nu va
vrea sä se pkgseascä de dinsul, mai bine sä nu-1 fie ngscut
mumg-sa, cg ii iaste cerbicea lui ving de hier 0 fruntea
f. 115° lui de aramg", / dupa cum zice Isaia in 48 de capete.
30 5i pentru acéia au luat Domnul spre sine firea omeneascl,
iar nu cea ingereasck c5.ci omul au gre0t din slgbiciune
impotriva lui Dumnezeu Tatgl, iar ingerul au gre0t din
firea lui cea rea, impotriva Duhului Sfint.
A treia pricing pentru care au luat Domnul spre sine
35 firea omeneascg, lar nu cea ingereascg iaste cà ingerul au
1 lipsepte lesne N, C// 4 impotriva B, N, C// 7 dintliu B. N / carile N// 8 zivistiia
B / dintru] din C // 9 carile N ¡/10 care C / a dooa N, sters C // 11 dintru carele]
dintr-Insa C / rélile N, C //12 adia. C / celor] ciolor B // 13 care C / carile N // 14
cincelia B / iaste vrajba ce s5. pricinueste 1ntre frati C // 15 frati B / prietini C // 17
diavolului C / nAdéjdea B,N, nAdejdea C // 19 carile N //21 dupre urma C / pre] pe
B // 22 ociania B, lipse,ste C / lipsepte adec5. C / dejnAdljduirea B, dAzn&dAjduirea
C // 24 care C, carile N // 26 vreunu C //27 s5. s5. plaseasa. C // 29 Isaiia B, N, C /
cap C // 30 luoat N / Domnul] Dumnezeu N, C / firea cea omeneascl C, N // 31
aci c5. omul N // 34 A treia]a trea N, Alt.i. C / carea B / luoat N //

123

www.dacoromanica.ro
 gresit de bung voia lui, iar pre ticglosul om 1-au insglat
sarpele. Cà a dooa chipuri iaste pg'catul: unul iaste chiar
al nostru, carele-1 facem noi insine, iar altul iaste pgcatul
cel striin, care 11 face alt om si rgminem si noi 135.rta
s acelui pgcat strein. $i ne ceartg Dumnezeu si pentru
pgcatele céle streine, precum iaste si in trupul omenesc.
CI pentru un mgdular, chid iaste bolnav, pItimesc toate
mgdulgrile, asijderea s'i in lumea card sg chiamg trup,
adecg besérica lui Hristos, crestinii, pentru un om r5.0
10 pre multi oameni buni ii ceartg Dumnezeu, precum se
véde aceasta in multe cgrti si in multe istorii, cg s-au
fgcut de multe ori, in bogate locuri. CI dupg cuvintul
apostolului ce zice cg putin aluat toatà frgmintItura
dospéste", asa si rgutatea s'i pg'catul unuia pricinuiaste I
f. 116 15 la multi mare pacoste.
Drept acéia prorocul David sá ruga lui Dumnezeu sg-1
crute de pgcatul cel strein. Pentru acéia au luat Dumnezeu
spre sine firea omeneascg, iarg nu cea ingereascg, aci cl
ingerul au gresit de bung voia sa, iarg omul au gresit dintru
20 insg15.ciune a cgrui pgcat iaste pgrtas si ingerul cel rgu,
adecg diavolul, pentru cg el au insglat pre om, prin
mijlocul sarpelui.
A patra pricing' pentru care au luat Dumnezeu spre
sine firea omeneascg, iar nu cea ingereascg iaste cici
23 cg ingerul era mai de cinste decit omul; pentru acéia
era datoriu si mai tare A. se fereascg de pgcat. CI cine
iaste mai de cinste i sg cade sg fie mai cu omenie ; ca ingerii
gut stéle, lar omul iaste putrejune. CI asa zice in cartea
lui by in 25 de capete: Stélele slut necurate inaintea lui,
30 darà cu cit mai virtos omul, fiind putrejune si feciorul
lui viiarme". (Drept acéia A. cade omului celui sufletesc,
adecg celui besericesc) sg fie mai cu omenie decit mi-
reanul, pentru ca sg ia pildg s'i invdtgturg fiestecine de
la el, Väzind faptele lui die bune.

1 de] din B // 2 Ca In doao C / chilar B, N // 3 care 11 facem, carile 11 facem N/

4 strein C / pgrtasi C // 5 striin B, N // 6 pgcatile C, N / striine N // 8-9
#ers care sá chiamá adicg bisérica luí Hristos C // 8 chiiamg. B, N / lipsepie
trup N//9 lipse,ste crestinii C//10 lipse,ste buni C, N//13 aluat] au luoat N//14 autatia
N / pricinueste C // 17 crute, ad. s'i fereascg. B, izbgveascg. C / striin N / luoat
N //18 iar B, C // 21 adicg. C / diiavolul B, N // 23 A patra] altà C / luoat N // 26
dator C // 28 iarg. N // 29 stélile N // 30 dar C / repetcl margine mai v1rtos B /
feciorul B, fecioru C// 31 vierme C // 31-32 fdrd paranteze CH 32 adicl C/ bisericesc
C // 34 faptile C, N //

124

www.dacoromanica.ro
 Pentru acéia i Hristos, pre oamenii cei sufletesti
f. 116v
numéste sare, zicind: Voi sinteti sarea pämintului"/;
deci de sä va strica sarea, cu ce sä.' va mai sä.'ra? ti numéste
luminä zicind: Voi sinteti lumina lumii". $i
5 Aa sä luminéze lumina voastrà inaintea oamenilor, ca,
väzind faptele voastre céle bune, sä märeaseä pre p`árin-
tele vostru cel ceresc". (ti numéste cetate, zicind: Nu
sä poate ascunde cetatea in virful muntelui". Ti numéste
fäclie aprinsä zicind: Nimeni nu aprinde %die sà o
io pue supt obroc, ci In sfépic, ca sä luminéze tuturor celor
ce grit in casä").
CI nu sä. minie Dumnezeu atita pre omul cel prost
cind face pä'cat, cit sá minie pre omul cel bisericesc
pre omul cel de cinste. $i pentru acéia li sà cade O. fie
15 mai cu omenie si nu li sà c'ädea sä. fael 'Amt.
Deci pentru acéste patru pricini, ce-am zis, au luat
Dumnezeu firea cea omeneascä, iar nu cea ingereasel.
lar pentru ce au luat Ffiul lui Dumnezeu firea omeneascl,
iar nu altä fatä.' a dumnezeirii, adecä. Taal, sau Duhul
20 Sfint, încä slut 4 pricini. Una, pentru cäci &a' chiam'ä
Fiiul lui Dumnezeu intelepciune au luat chipu omului
ca sä. vindecere nepricéperea omului, prin caré au cazut
In pAcat.
A dooa, ca cela ce iaste Fiiul lui Dumnezeu, Mr' de ani,
f. 117 25 sä se faca / i fiiu omului, supt am.
A treia, precum s-au flcut Fiiul lui Dumnezeu fiiul
omului, sä se facä i fiiul omului Fiiul lui Dumnezeu,
dupg cuvintul lui Ioann: Si déde lor putére a fi fii lui
Dumnezeu".
30 A patra, fiind fiiul fata cea de mijloc, s-au acut mijlo-
citoriu de au fäcut pace infra Dumnezeu i intre om,
dupà cum zice fericitul Pavel: Cà unul iaste mijloci-
toriul lui Dumnezeu i oamenilor, omul Hristos Iisus".
lar pentru nasterea domnului Hristos, ce prIznuiaste
35 astäzi luminat sfinta bisérick in ce chip s-au nAscut Fiiul

1 oameni C // 3 de sa va mai strica N / sarea pamintului N I/ 4 margine

lumina B // 6 faptile C, N / pre .0.01 vostru cel din ceriuri C / parintile N II 7
Ord paranteze C / nu poate C. N ¡/10 si o pune supt obroc B // 13 besericesc
B, N /115 omenie] minie N ¡/16 patru]4 C, N / luoat N // 18 luoat N ¡/19 adica
C// 20 chiianal B //21 luoat N / chipul BI/ 22 care B// 25 sa sá faci C// 27 sa, si. faca
B/ B ¡/28 loan C / dete C // 30 mijlocitor C // 32 mijlocitoriu B // 33 si] si a
C // 34 praznueste C // 35 ,sters astdzi C / besérica B, N //

125

www.dacoromanica.ro
 lui Dumnezeu din tatg ar'de mumg 0 cum s-au intrupat
din mumg flede WA, nu trebuiWe iscoadg, de vréme
ce iaste taina foarte mare, adinc5. 0 peste fire, ci numai cu
credintá i cu mgriri de cuvintgri sg ne inchingm lui,
5 ca unui soare al dreptätii ce au rgsgrit din pintecele Fecioa-
rei, noao cebra ce §gdeam intru intunérecul 0 umbra
mortii; 0 din cIlduroasa inimg multemim pentru
multa 0 nemgsurata mill ce au fäcut Cu noi, de-am inoit
firea noastrà cea c5.zutä, cu naterea sa, cäruia i eu mg
lo rog, nevrédnicul, ca unuia ce iaste unul ngscut Fiiu al
lui Dumnezeu i Dumnezeu adevgrat, sà daruiascg prea-
f. 117v luminatului / sgngtate, viat5. norocitg 0 bung intemeiare,
intni cinstit i luminat scaunul mgriei-sale, impreung
cu toatg luminata casa mä'riei-sale i impreung cu dumnea-
15 voastrg cu tot i cu tot norodul cretinesc ca de pururea
sà prdznuit in multi ani, luminat, cu toate ale bune
de folos.

CUV1NT DE INVATATURA. LA OBREZANIIA LUI HRISTOS

$i cind s-au umplut 8 zile ca sg tae pruncul imprejur,

20 chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de inger
mai inainte, ping a nu sg zemisli el in pintece".
Zice la cartea Facerii, in 17 capete, cum cg' au tocmit
Dumnezeu cu Avraam impgcare i spre semn de adeve-
rintg i-au poruncit Dumnezeu, zicindu-i: Aceasta iaste
25 fgggduinta carea vei päzi intre mijlocul mieu i intre voi
intre mijlocul sementiei tale, dupà tine intre neamurile
lor, sg se tae voao imprejur toatg partea bgrbgteascg
0 va fi aggduinta mea peste trupul vostni, intru fggg-
f. 118 duintg / vécinic5.. i copilul carele nu sà va tgia imprejur
30 a opta zi sá va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui,
2 trebueste C / iscoadA, ad. 0 sA ispitim mai mult B // 5 pIntecile B, C,
pinticile N / fecioarii B, fecioarei N // 6 sAclem N / intunerecu C // 7 alduroaal
N / multumim C, multAmim N // 8 de au inoit C, N // 9 Cu nasterea sa firea
noastrA cea cAzutA C ¡/12 dupd prealuminatului ad. nostru domn B, C / viiatA B,
C //13 scaunu C, ad. marginal 1ntru cinstit i luminat scaunul mArii-sale B /
sale N // 14 mArii N, B, C / lipsege luminata B // 15 toti B, C / de-a pururea C //
16 prAznuiti C //17 dupd folos ad. Amin B /118 Cuvint la cea dup5. trup tlerea
Imprejur a domnului nostru Iisus Hristos, la ghenarie 1 dni C // 20 chiemat-au N /
carile N / ingeri C// 21 nainte B, C / zAmisli B, N, C// 25 care C// 26 semintiiiB,
semintii C // 27 sb. s5. tae C / 1mprejur voao C, N // 28 preste C, N ¡/29 copilu C/
care N, C // 30 B / pierde C //

126

www.dacoromanica.ro
 c5.ci au stricat fälgaduinta mea", arätind cu aceastä tä-
iare Imprejur 4 lucruri: una pentru ca sä se cunoascá cei
crezut intru Dumnezeu; a dooa, pentru ca sä rämiie
sementie lui Avraam sloboc1à de päcatul näscutului celui
5 dined; a treia, pentra ca sä facä pre Avraam pärinte a
multe neamuri credincioase, pentru adevärata credintá
ce au arätat si el cIträ Dumnezeu; a patra, pentru caci
din neamul lui Avraam au wilt sä. se 'lased' Hristos.
Deci, pentru semnul impäcärii aceiia care s-au tocmit
10 Cu noi au priimit Hristos tdiarea imprejur, dupä cum
zice Luca evanghelistul: dud s-au umplut 8 zfle ca sá
tae pruncul 1mprejur, chiemat-au numele lui Iisus", care
nume iaste cu adevärat mai presus dedt tot numele, dupä
cum zice fericitul Pavel, ea' sä întelége mintuitor". 8i. sä.
15 poate adeveri si de pe alte multe nurniri cum cä sä. chiamä.
Iisus mintuitoriu neamului omenesc, iarg mai virtos de
pä acéste opt nume ce voiu sä zic.
intii sá chiamá viatä de véci, dupä cum zice Ioann la
f. 118g 17 cap: Iarà aceasta iaste / viata de véci, ca sä. te cunoascä
20 pe tine unul Dumneze.0 si pre Iisus Hristos, pre carele
ai trimis".
A dooa sä chiarnä märire, cä asa zice David: Sätura-
ma-voin chid mi sä va arIta märirea ta".
A treia sä chiamä odihnä, cá asa zice Hristos: Luat
25 jugul mieu spre voi i vä. Invätat de la mine a stilt blind
smerit cu mima i vet afla odihná sufletelor voastre".
A patra sá chiamä veselie, cä asa zice Ioann la Apoca-
lipsis, in 19 capete: SA' ne bucurAm i sä ne veselim
s5. dam märire lui, cä au venit nunta mielului (adecl a
30 lui Hristos) i muiarea lui s-au gä'tit spre sine" (adeca
besérica).
A cincea sá chiamá impärätie, cä aa va sä zica Hristos
la judecata cea înfricoatä, carä oamenii cei drepti:

1 lipse,ste mea B / tAere C 112 patru N, C / dupd cunoasc5. ad. marginal jidovii
dintr-alte neamuri cum cá slut oamenii B // 3 crezuti B, C // 4 semintiia B, C // 5
dintiiu B, C / pArinte] tat5. C // 9 Implarii] mpáráä C / Imp5x5.tiei N ¡/10 taerea
C // 13 iaste adevirat C, N // 14 c5. c5. N, C / mintuitoriu B, C, N // 15 de pe]
dup5. C / chiiam5. B, N ¡/16 mintuitoriul C, N / iar C //17 de p5.] dup5. C / 8 C, N //
18 Inttiu N. B / chiiam5. B / viiatá B, C. viiata N / loan C II 19 capete N / lar
C / viiata B, N, Cll 20 pre B, C / carile N// 22 chiiam5, B, N// 23 repaid cind A// 24
chiiarra N, B / Luati B, C, luoati N // 25 Invitati B, C // 26 yeti afla B, C/sufleti-
lor N//27 chiiam5. B, N// 28 cap C// 29 adic5. C// 30 rnuiarea ad. fi mireasa B/ muerea
C / adia. C ¡/31 bisérica C //32 chiiaml B, N / lipse,ste Hristos B //

127

www.dacoromanica.ro
 Veniti, blagoslovitii pgrintelui mieu si mostenit. impg-
rgtiia, carea iaste gältitg voao mai nainte de inceputul
lumii.
A sasea sá chiamá coroanä., cá asa zice Ioann la Apoca-
s lipsis: Tine ce ai dobindit, ca sg nu ja nimeni coroana ta".
A saptea sg chiamg ban cl asa zice la Mathei, in 20
de capete: i deaca veni seara, tuturor le décle plata
tot, intocma, cite un ban"./
f .119 A opta sg chiamg cing, cg asa zice la Luca in 14 capete:
io Un om oarecarele acu cilia si chiemg pre multi si ei nu vrea
sä meargg, puind fiestecarele, la mijloc pricini: unul cg
au cumpgrat holca si merge sg o vazg' ; altul cg au cum-
pgrat pgrechi de boj si merge sg-i ispiteascg; altul cg au
luat muiare si pentru acéia nu pot sà meargg", carii sg
13 inteleg a fi oamenii cei pgcgtoti si iubitori de cele lumesti,
carii nu sä.' vor invrednici sg mänince din cina acéia,
adecg nu vor vedea fata lui Dumnezeu.
Deci, de pe acéste nume ce am zis, cl inteléget Iisus
mintuitoriu. Cg au mintuit neamul omenesc din tirgniia
20 diavolului si le-au argtat calea vietii de véci.
au priimit de s-au tgiat inprejur pentru doao lucruri:
una, pentru ca sä.' implineascg légia, ca un acgtor de lége
si sg ne dea si noao pilca sg ne suppunem legii; alta si
pentru ca sg se astupe toatä gura hulitoare si devetnicg
25 a eriticilor, carii zicea cá n-au luat trup, ci s-au ngscut
dupg nälucire. lar pentru ce s-au tgiat imprejur a opta
zi A. intelége cg" la al optulea veac va sg tae Hristos im-
f. 119° prejur, cu judecata cea infricosatä, ca / cu o sabie cu doao
rosturi toate rguatile si tot féliul de nedrepati din lume;
30 0 pre cei pIcgtosi ii va arunca in matca focului celui
nestins, iar pre cei drepti ii va aduna la impgatiia sa
cea vecinicg, care si noi, cu totii sg o dobindim.

1 mosteniti B // 2 care C // 4 sase C / chiiam5. N, B / coroni C // 5 corona C I I 6

chiiam5. N, B / Mafthei B, C II 7 20 cap C / dete C // 8 ban, ad. Fi dinar B 119
chhanal N] chiia B Pa] s'i B / cap. C 11 10 oarecare C, oarecarile N / cheml C //
11 fiestecarile N 1113 ispiteascl] cerce C // 14 luoat N / muere C / sl mearg5.] merge
C /1 15 p1c5.tosi C //16 cina] masa C, N //17 adia. C II 18 de pe] dupg B. C / aceste
C / inteldgeti B, Intelege C 11 18-19 ad. marginal c5. lisus A zice mintuitoriu
B ¡/19 mlntuitor C 1/ 20 diiavolului B, N / le-au arAtat N // 21 doao] 2 C, N //
22 légea C / fgatoriu B, N// 23 supunem C, N// 25 luoat N// 26 al 8-lea B// 28 doao]
2 N, C //29 rosturi ad. marginal §i ascutituri B] ascutituri C / feliu B, C //30 ad.
marginal celui B // 31 lipsqte sa N // 32 care C //

128

www.dacoromanica.ro
 CUVINT DE INVA:TATURA LA ADORMIREA PREASFINTEI
STX.PINEI NOASTRE NASCATOAREI DE DUMNEZEU
PURUREA FECIOAREI MARIA

Cá diva spre smereniia slujnicii sale cg, iatà, de acum+

5 mà vor ferici toate neamurile".
Pomenirea dreptilor Cu laude, zicea preainteleptuil
Solomon, 0 blagosloveniia Domnului pre capetele lor".
Drept acéia tot sfintii, färg de nici un prepus grit drept
inaintea lui Dumnezeu i stilt blagoslovit. lar mai dreaptä.
10 0 mai blagoslovitä in ceriu 0 pre pämint nu iaste alta.
decit Fecioara Maria, pentru càci s-au invrednicit de au
f. 120 n5.scut, ca o sfintä ce iaste decit / toti sfintii, pre sfintut
adeväratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a cäruia.
preasfinta Adormire präznuia$e luminat astäzi dint&
is beséricg.
Si mäcar cä eu nu sint vrédnic a zice nimica Intru cinstea.
0 lauda ei, pentru intunecarea ce are mintea mea, de
multimea päcatelor, iarä încà, dupä.' putintä vom zice
célea ce ne va lumina prin rugaciunile ei, lumina cea ade-
20 vä'ratä, Hristos. Ce và pohtesc sä ascultat cu dragoste.
Cà cgutä spre smereniia" i proci.
FLA' de nici un prepus sá cunoWe cu socotealà
dreaptá cum c5. Dumnezeu iaste preaputérnic, pentru
c5.'ci are putéria intocma cu vointa i poate s51 fael cite
25 va vrea, dupl cum zice prorocul David: Toate cite au
vrut au fäcut Domnul. Drept acéia, de ar fi vrut ar fi
putut i nefäcindu-se om, Cu alt mijloc sà mintuiascg
pre om din miinile diavolului, iar n-au vrut. Si de vet
intreba pentru ce, pentru cäci au vrut sä.' arate la aceastg
30 taing a intrupärii 4 alsäuri bunätatea, Intelepciu-
nea, putéria i dreptatea.
Si intli au arätat bunätatea pentru aci nu s-au indemnat
sä mintuiascl pre om din niscai bunätäti ale lui, fiind
1 Cuvtut al 2 la Adormirea preasfintii C // 2 st.l.pinii N / Nbatoarii B it 3 fe-
cioarii B, C / Mariei C, N // 4 aut6.] au autat C // 5 repetd mä B // 7 capetele)
catele B, capetile C // 8 toti N, C / flede N, C f drepti B, N, C // 9 blagosloviti B,
C // 11 Mariia B, N, C //13-14 gers ,si ad. domnul Dumnezeu i mintuitorul
nostru Iisus Hristos ai cäriia adormire luminat o prAznueste C // 14 sfinta noasta
biseria C //16 cinstia B // 18 lar C/1 19 cele C // 20 Ci C / ascultati B, C // 21
C5. au autat spre smereniia slujnicii sale C // 22 flecle C // 24 putere C, N / poat&
N // 26 domnul au flcut B // 28 diiavolului B, N / iar5. N / yeti 1ntreba B, C // 30
ale sale firesti B / dupd firesti ad. fapte bune, adicá C / bunitatia N // 31 puterea
C, N / dreptatia N // 32 Intliu N // 33 bun5.t54 B //

129

www.dacoromanica.ro
1. 120 rob pacatului, dupg cum / zice fericitul Pavel: Nici
dintr-altceva, far' numai dintru a sa singurg bungtate;
ca precum s-au indemnat din ceput, dintru a sa bungtate,
de au zidit pre om, a§a 0 acum s-au indemnat sa-1 mintu-
5 iasc5.".
A dooa, au aratat intelepciunea, pentru cad ca unul
numai singur ce iaste intelept au aflat mijlocire ca acéia
ca sá mintuiasca pre om. In ce chip? S5, impreune dumne-
zeirea 0 sa' se faca el insu§ Dumnezeu 0 om? ca un om
io sl se lupte pentru om cu vicleanul diavolul 0 ca un Dum-
nezeu sg biruiasca 0 s A." mintuiasca pre om, precum vom
zice 0 mai jos.
A treia, au aratat putéria, pentru caci ca un Dumnezeu
putérnic au putut de au fgcut un lucru mare 0 infrico§at,
15 ca acesta. C5. zice Ioann Damaschin: Ce iaste mai mare
decit a sa face Dumnezeu om, ziditoriul sà se facà zidire,
facatoriul facere. Dumnezeul cel far' de materie sä se
facg om cu materie, cel nevazut sl se facá vazut, stapinul
sä se facg rob 0 Dumnezeu cel inalt sa se Lea om smerit.
20 .1,finpreunind acéste doao improtiviri de margine, sg
pazeascg' a fie§tecariia firea neschimbatk sg ramie cel
nezidit, nezidit 0 cel zidit, zidit 0 cel neva.zut, nevazut.
Si in scurte cuvinte sa ramile dumnezeirea, dumnezeire /
f. 121 §i omenirea, omenire 0 nici firea dumnezeirii sa se pre-
25 facá in firea omenirii, nici omenirea sa se prefaca in
firea dumnezeirii, care lucru iaste mai putérnic 0 mai
minunat, sä.' poatg pazi fie§tecare fire alsaurile ei céle
fire§ti 0 dupa impreunare"
A patra, au argtat dreptatea. In ce chip? Pentru ca
30 n-au vrut sg se lupte cu vicleanul diavol cu dumnezeirea
descoperitk ci s-au imbracat cu trup, pentru caci cà ar
fi putut zice diavolul catra Dumnezeu, indreptindu-se:
eu cu om mg lupt, iar nu cu Dumnezeu 0 nu iaste cu drepl
tate tu, Dumnezeu fiind, sa te lupti cu mine, tu ziditoriu-

2 WA numai C // 6 unul ce B // 8-11 ad. marginal In ce chip? S. fm-

preune dumnezeirea si omenirea si sl se fac5. el insus Dumnezeu s'i om; ca un
om sl se lupte pentru om cu vicleanul diiavolul s'i ca un Dumnezeu sA biruiascA
s'i sA mintuiasa pre om B // 9 sl s5. facl C // 10 sá sl lupte N, C / diiavolul
N // 13 a trea N / puterea C, N // 15 loan C // 16 ziditoru C //17 fAcAtorul C/
facere ad. 0 flptura B / fArA materie C / sl sl facA C // 18 sA sA facA C //19 sA
sA facA 1-2 C ii 20 aceste impotriviri C, N // 24 prifac5. B // 25 prifacl B ¡/29
dreptatia N // 30 sA sl lupte C, N / diiavol N // 32 diiavolul N // 33 dupd om
ad. p ociu O. C / nua] nici C II

1 SO

www.dacoromanica.ro
 fäcätoriul sä te lupti cu mine, zidirea i fäptura cl
má lasá pre mine, ca pre o zidire, sá má lupt cu altä zidire,.
carde iaste omul.
Drept acéia, Dumnezeu, carele purtarea sä indrepteaz&
5 c5.trä tot si biruiaste la judecata lui, dupä cum zice David,.
ce face? Pentru ca sä nu mai aibä diavolul cuvint a sä
tndrepta i sa zicà cum c5.-i face Dumnezeu strimbatate
pentru aceasta s-au ImbrIcat acestas Dumnezeu cu trup
s5. face om adevärat, pentru ca sá se lupte ca un om.
fo i sá biruiascá ca un Dumnezeu pre vräjmasul firii orne-
f. 121° nesti, pre care fire o au fost biruit / diavolul, ca iaräsi,
acéia sá biruiascà pre diavolul: biruitul sä se facá biru-
itoriu i biruitoriul sä se fad'. biruit ; cu mijlocirea ce au.
biruit sà se biruiasd ; au ins51at pre om, fäglduindu-i.
15 sa se fad. Dumnezeu, sà insalä si el, pentru cAci vedea
om si au cäzut n mînile dumnezeirii, ce era ascunsä
omenire.
Drept acéia, pentru ca sà päzeasel Dumnezeu drep-
tatea, sà face om, luind trup din preacuratele singiuri
20 ale preasfintei Fecioarei. $i socotind adincimea minunei,
rämliu fär'de graiu i má minunez, cäci cl nu aflu cuvinte
intocma la cinste, ca lucrul, pentru ca sä laud minunatut
acesta dar. Cum sá märesc izvorul iubirii de oameni?
Cum voiu sá propoveduesc multimea indurärilor? CUM
25 voiu sä indräznesc la noianul Fecioarii i sá ispitesc actin-
cimea tainii cei peste fire? Si cum voiu sä povestesc
pentru tine, Fecioar5., nu aci ai näscut din tine cu trup
pre Fiiul i cuvintul lui Dumnezeu, care nastere iaste
mai presus de fire, ci pentru cäci te-al fIcut maid. i ai
30 rämas fecioar5.. C5. din fire iaste unii mueri fecioarä sä fie
fecioarä numai mn cità vréme va p5zi fecioriia i mumä /
f. 122 nu poate sä fie deaca iaste fecioar5. si o muiare caré au
n5.scut prunc nu poate sá mai fie fecioarl. lar la tine,
vrind cel ce s-au näscut din tine, au schimbat rinduiala
35 fini, ca un fäcltoriu al firii i ai r5.mas i dupä nastere
iar5.'4 fecioarä.

3 carile N // 4 carile N // 5 to B, C/ biruWe C // 6 diiavolul B, N // 8

cu] in C // 9 al lupte C, N / cu un om N // 11 diiavolul N / iarla B, C, N / 12
acéia fire N / diiavolul N / sà al fee& C/ biruitor C// 13 O. sá feel C11 14 sa sa
biruiasca. C /116 mlinile B, C, N ¡/18 Dumnezeu ea sa. pazeasca C ¡(19 prea.cura-
tile N, C //20 fecioarii N, B / Ins& eu C / minunii N // 23 izvoriul B // 25 noia-
nul B // 26 tainei B // 27-28 dupd fiiul ad. §i; Fters din tine B // 32 muere
C care C, repetd B // 35 facitor C / dupe C // 36 iara0 C //

131

www.dacoromanica.ro
 O, lucru preaslävit i taiare de fire ! 0, ptntece stint
0 vas dumnezeesc 1 Intru tine, cu adevärat, s-au spart
zapisul päcatului. In tine s-au acut Dumnezeu om,
arä de al schimba dumnezeirea.
5 Drept acéia, cu ce limbà voiu putea sà märesc fecio-
riia ta i na§terea ta cea preste fire? Cá prin mijlocul
au ne-am invrednicit sä c4tigäm ',Jura-a:tile céle mari.
Cu ce flori de laud51 voiu putea împleti cununa fecioriei
tale, ca uniia ce Wi incununaa cu toate florile bunä-
10 atilor, de taal cel ceresc? Pentru csáci ai incununat
neamul nostru cu slavä cu cinste, ce fel de dariu vréd-
nice aducem? Cä toate cite-s ale lumii, nu sint vrédnice
inaintea ta. CI de te voiu numi cer, eti .mai naltä, cä ai
näscut pre ac5.toriul ceriului. De te voiu numi Inchipu-
f. 122v15 irea / lui Dumnezeu, destoinic51 eti. De te voii numi
doamnä ingerilor, intru toate a fi te adevereael 0 ver ce
alt a putea zice i a putea sä te numesc, nu iaste destul,
cäträ lauda märirilor tale.
Bucua-te, drept acéia, cä tu singua ai prorocit,
20 te vor ferici toate neamurile i adevärat el te fericesc,
pentru aid cu smereniia ta cea de margine ne-ai aatat
atel ziditoriul táu,. te-al acut pricinä de s-au smerit
cel ce iaste din fire nesmerit 0 au priimit de au läsat
sinul Taalui 0 au venit de au s5.154luit in preacuratul
25 0 sfintul pintecile au.
0, fericia i sfina smereniia a fecioarii, eta putére
ai ! Cá au fäcut de s-au smerit Oda: la moarte cela de carele
fuge ceriul de groaza lui i i sä smeresc toate i ai inältat
pre omul cel din fire smerit i l-ai acut de au c4tigat
30 15.capri1e i fericile céle cere§ti. Fericit iaste, cu adevärat
preafericit cine au putut c4tiga pre aceastä blagoslo-
via smerenie, c5. s-au cinstit 0 de oameni 0 de Dumnezeu.
$i de vréme ce tu, fericia Fecioark dupá cum ai zis
ea' au cäutat domnul pre smereniia ta 0 te-au h.-al-tat de
35 pre pämint la ceriu, pentru ca sá impärätWi impreunä

3 tu] Intru B // 4 f5.ede C // 8 fecioarei B, feciorii C // 9 sters ca uniia fi ad. ceia

C / unja N // 11 feliu N / daruri B, C, dar N ¡/13 ceriu B, N, C / nalt A 1114
dupa ceriului ad. marginal De te voi numi muma neamurilor B // 15 destoinic
A 1116 doamn6.] domn C / veri ce B, C ¡/17 numesc] mIresc Nf clAstul C // 21 sters
cea de margine C / ne-ai] cä ai B, N, care ai C // 23 nesmerit] smerit B // 26 sfinta
B // 27 carde N // 28 si sg. smeresc C // 29 lipseste cal C, N / 1-au fAcut B // 30 feri -
cirile N // 32 s-au cinstit de oameni B // 33 au zis B // 34 pre] spre N / ti-au N //

132

www.dacoromanica.ro
 cu el, caua spre noi, ticäloii, robii täi, cu umi1in 04,
f. 123 mingäe pre judecätoriul cel infrico§at, pre fiiul au, cu,
rugäciunile tale céle cälduroase, sä ne mintuiascl de scir-
bele 0 de nevoile ce ne-au Impresurat. i precum cu durri-
5 nezeiasca putére intr-o micg de ceas au adunat din toatä
lumea pre apostoli ca sà petreacä preacinstit i sfint trupull
tán spre Imgropare, cu laude 0 cu cintäri, aa sá adune
mintea noasträ cea inpr4tiiat5., intru därtàciunile-
céle lume§ti i sá o luminéze ca de pururea pre dinsub
io sä--1 märim i s51-1 läudäm. Iarä tie, ca unii adevärate-
Näsc5toare de Dumnezeu, sä-t cinam cu cucerie cintarea
cea ingereasc5.: Bucur5.-te céia ce Wi cu bun dar (IA.-
ruia, Domnul cu tine". /

f. 123° INVATATURA. LA SFINTUL PARINTELE NOSTRU NICOLAE:

15 Eu sint pästoriul cel bun; päistoriul cel bun sufletul4

lui pune pentru oi".
Aducindu-mi aminte de rivna cea mare 0 de dragostea
cea multä ce are pästoriul cel bun c5.trä oile sale, foarte
mä minunez 0 laud credinta i dragostea inimü sale ce-
20 are spre paza lor, precum vedem cá era fericitul acela
credinciosul rob al lui Dumnezeu, Moisi, carele au fost
pästoriu norodului israiltenesc. Cä väzind urgiia lui Dum--
nezeu cä era foarte mare 0 groaznicä asupra jidovilor,.
atita cit li sä cuveniia i pierzare, iar n-au vrut pentrtu
25 dragostea oilor sä fugä sä se mintuia.scä el singur,
mai virtos, dupà cum zice la 22 de capete la Eire, aui
satut Impotriva lui Dumnezeu i cu minie au inceput
a-i zice: Rogu-mä, Doamne, gre0t-au norodul acesta
grep15.' mare 0 -au acut lor dumnezei de aur; i acum,
f. 124 30 de vrei sä lai / päcatul lor, las5.-1, iar de nu, stinge-m5.
0 pre mine din cartea < In> caré m-ai scris".

1 lipseste ticä1oi1 B // 3 aldoroase B // 6 precinstit B // 7 sters s5. adune-

C // 8 lipse,ste noastr5. B / desArt5.ciuni1e B, C // 9 dupd lumesti ad. sA, o adune C
de-a pururea C 11 10 lar C //13 Domnul e cu tine C // 14 Al doilea. cuvInt,
la zioa sfintului ierarh Nicolae. Dechemvrie 6 dni C //15 p5storul 1-2 C 17-20.
,sters Aduclndu-mi aminte precum vedem cA. era C // 20 ,sters acela C // 21 care-
C, carile N // 22 pAstor C / C5. vazind] Cu toate c5. au v5.zut C // 23 ters foarte
C // 24 sters atita C / iar] dar C // 26 dupd virtos deschide parantezd C cap. C 11
dupd Eire fnchide parantezd C // 30 vrei] vei C / las B 11 31 care C lb

133'

www.dacoromanica.ro
 Auzit-at rivna i dragostea cea mare a acelui pästor?
Cu adevlrat, iubitii miei ascultätori, stau de má mir
de acéle cuvinte mari i gréle ce au grIit Moisi cu atita
minie. lar mai mult má minunez de indelunga rIbdare
'5 §i de multa iubire de oameni a lui Dumnezeu, cum nu
1-au dat pierz5.rii, impreunà cu jidovii cei fär' de lége;
c5. lui Dumnezeu, nu numai Moisi, ce 0 toatäl lumea nu-i
iaste nici de o trebuint.I, dupä cum zice David la psalm 16:
Bun1t5.tile méle nu-t trebuesc".
io lar pentru ca sl nu ml dep1rtez cu vorba zic cum el
Dumnezeu nu s-au uitat la acéle cuvinte ale lui Moisi,
ce-1 indemna spre ci mai virtos s-au uitat la dra-
gostea lui cea mare ce avea atel oile sale, ca s1 nu patl
r1u 0 cum cá mai bine au priimit sä moarl impreunä.
15 Cu oile lui i pentru acéia n-au vrut Dumnezeu sä facI
acea strielciune mare ca s5.-i piarz5..
Mare era, cu adevärat, dragostea lui Moisi spre jidovi,
iar mai mare au fost dragostea lui Hristos spre tot neamul
1. 124T omenesc. Csáci Moisi numai / pentru un norod pohtiia
20 moar5-, lar Hristos pentru toafl lumea. i Moisi nu zice:
piiarde-m5. numai pre mine 0 lasI pre jidovi, iar Hristos
aceastá poftä.' avea, nefiind vinovat sl moara i toat1
lumea sà trEasc5., precum zice i la sfinta Evanghelie de
astlzi: Sufletul mieu puiu pentru oi". i intr-alt loc
25 iarI zice c5.: SI cade O. se inalte fiiul omenesc, ca tot
cela ce va créde intr-insul sa nu piará, ci sä aibá viatI
vecinic5.". Deci de pe aceste vorbe ce-am zis vom putea
cunoate dragostea cea adeVärat5. i credinta pIstoriului
celui bun; ci m1 rog sä ascultati.
So Sint multi in lume de sä numesc ca. slut p5stori i zic
cum c1 poartä grijá de oi; ci o zic, ticälo, numai cu cu-
vintul, iar cu fapta sint departe, citu e ceriul de p/mint,
pentru aci nu poartä. grijä pentru folosul oilor lor, ci
nevoesc numai pentru folosul lor, clrora nu s5. cuvine
1-2 OOP'S Auzita-ti rivna i dragostea cea mare a acelui pistor? Cu ade-
v5zat, iubitii miei ascultItori, stau de m5. mir, Fi ad. 55. O. mire cineva C II 3 a-
celea C II 7 ci i B, C // 8 lipsefte David B // 9 CI bunlatile C / nu-ti C // 10
ter s lar pentru ca sá nu ml depirtez cu vorba zic cum a. C // 11 acelea C // 13
dragostea cea mare C, N /114 ter s 0 cum cá mai bine au priimit fi ad. vedea
r..5. e bucuros C // 15 si] ci C // 15-16 ,sters sA fac5. acea striciciune mare C// 16
sA-1 piiarz5. C, N //18 iar5. N // 21 pierde-ml C // 24-29 pters i 1ntr-alt loe.
cA ascultati C // 26 1ntru dinsul N / s5. nu piiar5. B, N / viiat5. N // 27 de pe]
dupe N // 28 pAstorului N // 30 mult C // 31 grija C // 32 ctt C // 33 fters pentru
.cici C / /ipse,ste lor B, C // 34 folosul] venitul C / cuvine] cade C I/

134

www.dacoromanica.ro
 sä. le zic5. ne5tine pästori, ci näemit, sau, mai virtos sá zic,
i Mari; cá lasä oile lor de le mänincä lupii i ei sar
fun
pe aiurea, In turmele céle streine sà fure i sä junghe
sä piarzä. Pentru carii zice domnul Hristos, la Mathei,
f. 125 5 in 7 capete: Luati-vä aminte de proroci mincino5,/carii
vin aträ: voi, in ve5mintele oilor imbrIcat iar pe din
15.untru sint lupi räpitori, pre carii din rodul lor (zice)
Ii yeti cunoa5te pre ei", adecl de pe faptele lor céle ne-
cuvioase.
10 i iarA5i la 23 de capete, pe unii ca ace5tea ii numé5te
fätarnici, orbi, nebuni 5'1 morminte spoite pe din nafarl.
Fatarnici ii numé5te pentru c5.ci sá aratä cu in55.1dciuni
inaintea oamenilor i sä: fac pre sine cum a sint sfinti
drepti. Orbi Ii numé5te pentru cici nu vor s5. invéte
15 pre oameni céle ce sá cuvin i sint drépte i adev'ärate,
ce-i invatä indeamnä pururea la lucrurile céle vätä-
mätoare de suflet. Nebuni ii numé5te, pentru cki calel
poruncile céle mai mari ale lui Dumnezeu i cearcä lu-
cruri de5arte 5i de nimica. Morminte spoite pe dinnafarä
20 ii numé5te, pentru cäci sä fac ei mai invätati, mai drepti,
mai buni i mai vrédnici decit sfintii pärinti i decit apos-
tolii 5i nu tin in seamá intr-o nimica cat ce au zis ei
le-au a5äzat, spre cinstea beséricii, spre intemeiarea cre-
dintii 5i a cre5tin5.tätii i spre folosul cel <de> ob5te, ca ni5te
25 cllatori de lége ce sint. Opresc 5i pe altii, cu o mie de mij-
f. 125° loace, s5. nu le / tie, pentru ca osindeascä impreuna
cu dînii, pentru binele cel mare ce le fac i mila ce le
dau, pentru care lucru vor sä ia, ticälo5ii, mai multä.
osindä de la Dumnezeu.
30 Pästoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi".

niemiti B, n.imif i C / ters s. zic C // 2 lipsefte lor N // 3 strilne B // 4.

piara B, N / care C // 5 cap B, C / intre paranteze la Matthei, in 7 cap. C / Luati-
vg, ad. §i B / mincinosi C // 6 vesmintele ad. §i pei B /Fters vesmintele:
oilor fi ad. piei de oi pá din afar& C / imbrAcati B, C / pe] pi C // 8 pre ei din.
rodul lor, zice, Ii yeti cunoaste C / din rodul lor Ii yeti cunoaste pre ei, zice-
N / yeti B I de pe] dupe B, C / faptile N / necuvioas5. B // 10 iarAs C / la 23-
cap C / pá C / acéstia B, acestiia C // 11 pre denafarl N / denn C // 12 Fters Ii nu-
meste C // 14 Fters ti numeste C // 15 Fters sá cuvin i C / si céle ce stilt B // 16.
lucruri C / Fters céle C /117 Fters Il numeste C //18 fters mai C //19 p5. C / pre
denafar5. N // 20 fters Ii numeste C / invAtat B // 22 p intru nimic nu fin in seaml
C // 23 li-au as5.zat B / cinstia B / biséricii C / intemeiaria B, intemeerea C II 24-
ad. margina/ p a crestinlatii B, lipse,ste C / de C / ca] ci ca C // 25 FIers ce-
slut C / pre altii B, C / ad. marginal cu mii de mijlociri B // 26 Fters pentru C /
C // 27-29 fters pentru binele ... la Dumnezeu C // 30 lui] L c //

135

www.dacoromanica.ro
 La cartea cea dintii cgträ. Timothei, la al 3 cap, zice
fericitul Pavel cum cg. episcopul trebuie sg fie fgr'de
prihang, intreg la minte, cu bung rinduialg, iubitoriu
de streini, invälgtoriu bun, nesfadnic, blind, neinvrgj-
bitoriu, neiubitoriu de argint, casei sale bine indreptg-
toriu, cl de nu va indrepta casa sa, cum va purta
grifl de besérica lui Dumnezeu?
Drept acéia nu eu, ci socoteala cea dreaptä gig cum cà
pgstoriului celui bun i sä, cuvine sà aibg trei lucruri:
10 una, credintä curatg, a dooa, intelepciune intreagg. 0 a
treia, sà aibg toiag in ming. Cu credinta cea curatà sá
caute i sg pohteasca pururea binele i folosul oilor lui,
nu numai celor sgngtoase i zdravene, ce 0 celor bolnave
struncinate. Cu intelepciunea sa pgstoreascà pre oa-
15 meni, dind invältäturg fiWecgsuia dupà virsta i rin-
d. 126 duiala lui, cg precum sint boale de multe féliuri I 0 nu
sä, pot vindeca tot ca un feliu de doftorii, aa nici eu cu
un feliu de invätgturä nu sà pot odihni, nici sg pot in-
drepta toate firile omenWi, ci unii cu un féliu, altii cu
20 alt fél; cä altä invälgturg trebui bgrbatului 0 alta muerii ;
altg indreptare trebue bgtrinului 0 alta tingrului; altä
povgtuire trebue bogatului i alta sgracului; altg min-
giiare trebue celui vésel 0 alta celui trist; altà vindecare
trebue celui sgngtos 0 alta celui bolnav; altä infruntare
25 trebue stgpinului 0 alta slugii; altg indemnare trebue
-celui indrgzneti 0 alta celui fricos ; altg imbunare trebue
celui blind 0 alta celui minios; altg, vorbä.' trebue celui
invgtat 0 alta celui neinvgtat.
in scurte cuvinte, pre fiWecarele, dupg, virsta sa
:30 dupg rinduiala sa, precum am 0 mai zis, trebuia sa-1
odihneascg cu invItätura, cu toiahul ce tine in ming
adeca stgpinirea i cu darul Duhului Sfint sg pedepseascg
atita pre oi cit pre lupii cei de gind 0 pre hiargle céle
1.126T sglbatece ce vin asupra olor. Pentru cäci / adevgrat c'l

1 flare paranteze La cartea cea dintli C / dintliu B 112 dupd Pavel ad. zice
C // 3 orInduiall C / iubitor C // 4 striini B, N / Inv545.tor C / nelnvajbitor
// 5 neiubitor C casii C, N / 1ndrepator C // 7 biserica C // 8 seers Drept
aceia ;i ad. Deci C / sters aflä i ad. o c15. C // 9 p5storul C / cel bun C I/ 10 fters
una Si ad. intii C 11 a trea N ¡/13 ci i B, C // 17 fel C, N / doftorie N // 18 fel
B, N // 19 fel B, C, N // 20 feliu C, N / ,sters cä C // 23 mInglere C // 26 IndrIznet
0C It 28 margine i alta celui neinvAtat B, N // 29 fiWecarile N // 30 fters precum
am i mai zis C / trebuia B] sä cade C // 32 adia. CI) 33 hiiarele B // 34 sAlbatice
C, N / cä de ce] cu cit C //

4 36

www.dacoromanica.ro
 de ce rämin oile <ne> pedepsite, de atita cad in mai multe
nenumärate patemi. A0jderea i lupii, and nu väd
toiag in mina pästoriului, räpesc oile färä de nici o fricä.
0 le mänincä. Pentru toiagul acesta zice David la Psalm
5 22: Toiagul au i varga ta aceasta m-au
Cu sfintul toiag au mintuit Moisi norodul cel jidovesc
0 pre faraon l-au inecat.
Drept acéia pästoriul carele va vrea sä pästoreascä pre
lége 0 pre dreptate trebue pururea sä tie toiagul in mink
io adecl dojana i infruntarea i dupä vremi sä pedepseascä
pre oi i sä goneasel hiaräle, cäci acesta iaste sfir0tul
cel bun a päistoriei sale, ca sä tie oile i s5.' le päzeascä cu
sänätatea cea duhovniceascä, adecà cu invätätura. Aceastä
sänätate iaste pururea datoriu pästoriul A, o dea oilor
15 lui; iar de va fi vreuna din oi beteagä trebue i f är'de
voia ei sä.' o lége i sä o pue jos sä'-i tae carnea cea putredä,
sä o lépede pue azuta doftorie, neuitindu-se
nimic la zvirliturile picioarelor ei cu carele poatä.
mijloceasc5. i Vätälmare, au la obraz, au la minä, au la
f. 127 20 picior. Si aa, cu aceastà / faptä bunä 1 cu aceastä mij-
locire va avea pästoriul cel bun despärtealä de näemit,
pentru c'Aci näemitii nu pasc oile pentru ca sä le foloseascä',
ci numai pentru plata ce apucA de la jale; i cind véde
pre lup viind de departe adecä pre diavolul, ei lasa oile
25 §i fug, pentru cäci si'nt nälemiti 0 nu poartä: grija pentru
oi. Ci sä. fereasc5. Dumnezeu i sä rnintuiasel toate turmele
de pgstori ca acetea, ca 0 de moartea ciumei.
Pästoriul cel bun sufletul luí pune pentru oi".
and au vrut domnul nostru Hristos sä se inalte la
30 ceriu, s-au flgäduit ucenicilor lui cl nu-i va rasa säraci,
ci le va trimite alt mingätoriu, pre Duhul Sfint, carele
Ii va inväta pre ei toate va povältui intru tot adevä'rul,
1 nepedeppsite B / de] cu C // 2 patimi B, C, N 1/3 al.' de B, C, N // 5 acestea
B, acest C // 6 Fters sfintul C // 8 Drept acéia] Deci C / care C, carile N // 9
pre] p5. C // 10 aclic5. C/ dupe N // 11 oi] om C / hiiargle B. N // 12 plstorii sale
C // 13 adia C // 14 dator C f lipsefie p5storiul B, p5storul C /116 ,sters sl o
lége i sl o pue jos C // 18 nimic] nimeni B / isters zvirliturile picioarilor fi ad.
zmicingtura C / care B, C, carile N // 19 Fters s5.-i mijloceascá i v5.t.imare,
au la obraz, au la mina, au /a picior Fi ad. singur5, sá se vattme mai r5.11
C // 20 picioare B 1/21 plstorul C despArneatA B / náemiti B, náirnii C // 22
sters pentru c5ci n5Imifii Fi ad. carii C/ fters nu C hsters pentru ca sá le folo-
seascl, ci C// 23 ad. marginal ci numai B / pintru B/ de la] de B / ele C // 24
adicl C / diiavolul N // 25 niemit B, náirniti C // 26 Ci Dumnezeu fereasa C /
sters toate turmele fi ad. pre tat norodu crestinisc C // 27 acestia B / acestea
N ¡/29 Iisus Hristos C // 31 carile N II 32 ad. marginal InvAta C II

137

www.dacoromanica.ro
 care MgAduialA, au rämas, necurmat, la toti arhiereii ce
au pastorit, dupg vremi, turmele sale pira in zioa de asfázi
0 va fi Ora va sta lumea ; i acea fbigäduia.15. sä Intelége
0 la tot norodul cre§tinesc. Cä precum zice Sinesie, c5.
5 nu vor lipsi implratului niciodatà osta, aa nu vor lipsi
nici p5.storii din besérica lui Hristos pentru ca sä ming5:e
pre norodul cel ales al lui Dumnezeu, cu céle bune i de
folos, dintru cari pästori au fost unul i fericitul i minu-
f. 127' natul Nicolae, episcopul / Mirelor Lichiei, fkätoriul de
10 minuni, a caruia präznuim, astäzi, cinstita pomenire,
carele s-au arätat adevärat urmätoriu dascalului i invä-
tätoriului säu, lui Hristos ; 0 au inmultit talantul ce i s-au
incredintat, nu indoit ci intreit, cà s-au nevoit de au
sävir0t trei bunäTäti mari: una spre cinstea 0 lauda
15 sapinului säu Hristos, a dooa spre intemeiarea credintii
cei de o4te a toatei politiei cretinqti 0 a treia spre
folosul turmei sale ce i s-au incredintat.
Deci bunätatea ce-au arätat spre cinstea 0 lauda stä-
pinului Hristos iaste credinta cea adeväratà, dragostea
20 cea curatä, rugäciunile die neincetate, posturile, värs5.-
rile de lacrämi, smereniia de margine, bdeniile, vorbele
céle curate cAtr5. Dumnezeu i ostenélele céle de multe
féliuri, carele acéstia toate fiind impreunate la un loe,
aräta o dragoste peste mäsurä atr5. Dumnezeu. i pentru
25 acéia iubit i Dumnezeu pe dinsul 0 1-au acut vestit
läudat In toatä lumea.
lar bunätatea ce-au arätat de obOe iaste acéia ce-au
fäcut Inaintea credinciosului i marelui impärat Con-
standin i inaintea a tot snorului ce sä adunase in Nichea,
30 de-au Infruntat pre incepätoriul de eresuri, pre Arie, /
f. 128 i ca pre un mincinos i hulitoriu Impotriva dreptätii
1-au lovit i cu palma preste obraz i i-au pecetluit spurcata
clevetnica lui gurà cu amuteala i i-au märturisit de

1 / carel aceast5. C / ters necurmat fi ad intreag5. C // 3-8 ters i acea

f5gAduia15.... bune §*1 de folos C // 5 osta0 B // 8 din care C j care B / p5storiu
N // 9 Fters Nicolae fi ad. Spiridon C / fters Mirelor Lichiei fi ad. Trimithundei C /
Licheiei B/ fAcAtoru C // 10 a aruia cinstita pomenire o pr52nuim astAzi C // 11
carile N / urm5.tor C 1/14 cinstia B //15 doao C / intemeerea C //16 a toatii N /
politii C, N / a trea N // 18 cinstia B, N 1/ 20 posturile gi vArsArile B // 21 de
margine] nemArginità C // 22 lipseFte céle B / ostenelile C, N // 23 carile N/ acestea
C // 27 iar N 1/ 28 Costandin ImpArat C. N 1 Costandin B // 29 soborului N,
C / Nicheia B,C // 30 aresuri A / Ariia C // 31 hulitor C // 32 §i cu] cu B / peste
B // 33 mIrtusit B //

138

www.dacoromanica.ro
 fat5.-pre Fiiul 0 Cuvintul Tatglui a fi de o fiint5. 0 intocma
cu Tat11 0 cu Duhul Sfint.
lar bungtatea ce-au argtat spre folosul turmei sale 0
in viatg 0 dupg moarte iaste dragostea cea peste mä.'surg,
5 invätäturile céle cuvioase, milosteniile die indestulate,
tgingduirile céle de multe féliuri, blindétele cgtrg toti,
mintuirile de morti, din inchisori, din mgri 0 alte multe
0 nenumgrate faced de bine, carele nefiind ticgloasa
mea limbg vrédnicg a le povesti, dupg cum sg cade, le
10 las asupra celor mai ale0 0 mai desIvir0t intru §tiinta
Inväitälturii, ca sl le adeveréze ei mai pre larg.
Iar eu plecindu-mi capul cu cucerie, mäl rog impgra-
tului celui din n5.1time 0 a toate tiitoriului Dumnezeu
ca, cu ruglciunile céle fierbinti ale acestui preacuvios
15 pgstor, sg dgruiasel prealuminatului domnului nostril
viatg pacinicg 0 norocitä cu intreagg sAngtate 0 biruintg
f. 128 asupra vräjma0lor celor vgzuti 0 nevgzut. i / pentru
aceastg putinicg ostenealg 0 cheltuialg trecgtoare ce au
fgcut intru lauda lui Dumnezeu 0 intru cinstea sfintului,
20 de au impodobit aceast'l sfintg cask dupg' viata a multi
ani fericit sg-i facg odihng la impgratiia ceriului 0 s5.-i
dgruiascg bungatile céle vécinice 0 de-a pururea stgtg-
toare.
dumneavoastrg, celor ce sinteti de fatä 0 celor ce lip-
25 sesc, tuturor, sg vg dea sänätate, viatg curatä, splsenie
sufleteascg, sporiu 0 ajutor intru toate céle bune 0 de
folos. A0jderea 0 tuturor crWinilor, ca dinpreung sg
märim 0 sg läuddm, pururea numele lui cel stint 0 prea-
dint. Amin. /

f. 129 30 PREDOSLOVIE LA. CUVtNTUL DE INV.A.TkTURA. IN DUMINECA

FLORILOR

0, cit Sint de minunate sémnele bucuriei, ce aratg

astäzi Ierusalimului, la intrarea domnului Hristos! Ca
pre un biruitoriu it priimé5te. Toatg cetatea iase intru

1 tatului B // 4 viiat.6. B, C // 6 blInclétile B, N, bl/ndetile C // 8 carile N ¡/15

plstoriu B // 16 viiat.6. C// 17 nevIzuti B, C // 19 laud& C / cinstia B // 20 viiata
B, C, N // 21 fericiti B, C II 24 stilt A // 25 viiat6. B, C, N // 26 spor C / ajutoriu
B, N // 30-31 Cuvtnt al 3 la Dumineca Florilor C // 30 Duminica B // 32
semnile C / bucurii C // 34 biruitor C //

139

www.dacoromanica.ro
 Intinpinarea lui. Norodul i multimea, toat5. rinduiala
i s5.inchin5. cu cucerie i toat6 virsta il cinsté5te cu laude.
Unii a5tern hainele lor pre p5mint ca sà treac5.* i altil
cu frunzele copacilor Ii 1mpodobesc calea. Altii m@rg
5 Inainte cu stilp5.ri 5.1 altii ti urma cu ramuri. Altii11 sl'O.'vesu
ca pre un fiiu al lui David: Osana, fiiul lui David" 51 altil
11 propoveduesc imparat lui Israil: Blagoslovit uel
vine in numele Domnului, imp5ratul lui Israil".
pentru ca s5. fie bucuriia mai cu mult minunatk,
io pina i pruncii cei far'de faotate, cu ramuri tu udini
cu laudele striga: Osana, celui dintru fraltime"./
f. 129° Dar5.' oare de unde atitea glasuri veselitoare? Pe unde
a-atea msáriri? Din ce pricin5; atila bucurie j norod 5it
atila cinste mintuitoriului Hristos? Ne-o spune, fetii miei
15 evanghelistul Ioan la Evanghelia de astazi, Pentrut
acéia 11 5i Intimpinä pre el norodul cä auzise ca au f5.cut
el acest semn ! Inviiarea cea trupeasa a luiLazar au clat
pricina norodului s5. faa Catea Hristos o prlimintà
nuitä. ca aceasta, sá alérge intru Intimpinarea lui cu
20 päri, s5.-1 mäireased cu laude: Osario., fiiul lui David"
cel de tainä a ace5tii învieri 1mi clá mie pricink
sá fac ast5.zi, inaintea dragostei voastre, aceastà vorb5.,
ins5. voiu sä vá arat cui sä inchipuia5te acest Lazar 5i a,
da' mira are trebuintä, pentru ca s5. inviiaze, cela ce zace
25 ca Lazar mort de patru zile in groapg. Ce ascultati Cu
dragoste, de pohtiti sà và folositi sufleté5te.1

f. 130 CUVINT DE INvATATuRA 5I DE UMILINTA !N DUMINECA

FLORIL011

Nu socotesc sà fie nici unul din cei ce 0.0 putinicá 5tiinta

30 den sfinta Evanghelie, carele s'A nu poata' intelége f5xá multe
tglmäcituri, cui sà inchipuia5te acest Laz6r, pentru carele

1 Intimpinarea C / lipsefte i C // 3 hainile C // 4 frunzile C, N 114-5 lipsefta

Altii merg Inainte Cu stlIpari B // 6 Osanna C // 7 14nparatu1 C // 7-8 lipsqt&
Blagoslovit cel ce vine In numele Domnului, Imparatul lui Israil C, N // 7 Blagoslo=
vite B // 10 pruncii] prorocii B / rautate B, C, N // 11 laude C, N / ()salina C //
Dar C / lipseste oare C, N / atIta B, C, N // 13 Mita xnariri B, C, N //15 Ioann B
Evangheliia B, C // 16 !l'empina. C //17 Invierea C / Lazar B // 19 Intimpinarek
C // 20 Osana B II 22 dragostii C// 23 Inchipueste C/ Lazar B, C// 24 Invieze C //
Lazas B / Ci ascultat B // 27-28 lipse,ste C // 30 din C / carile N // 31 talmaciri
N / cui] cum C Inchipuete C / Lazar B / peutyy cp.;p C,. pentw carile 1.5

140

www.dacoromanica.ro
 pre larg povestéste Evanghelia lui Ioann. Ajungà sà tie
cum ea.' plcatul iaste moartea sufletului, pentru ca
cunoascä indatä cum cà mort ca acesta carele zace imputit
In groapà altul nu iaste färà numai päcätosul (carde,
5 mäcar cà träiaste, mäcar cä vorbéste, mäcar cà sä bucurä
sà räsfatá pururea, iarä iaste mort, pentru càci sufletu
carele iaste partea cea mai aleasä si mai stäpinitoare al
sinelui sàu iaste mort, pentru càci Ii lipséste darul cel
dumnezeesc, carele ii iaste viata cea adeväratà).
10 Si dintru acéste putine cuvinte pre lesne au inteles
fiestecarele cui inchipuiaste Lazar. Darà nu stiu de va
intelége asa pre lesne i céle pentru ale lui Lazar el, fiind
f. 130v mijlociri ca acélea, dau / pricinä fiestecäruia sà gindeascà
sä se minunéze. Pentru câci la acest Lazar mort vedem
15 atita despre partea lui Hristos cit i despre partea noro-
dului, oarecari despärteli, oarecari sémne alése, carele la
alti morti ce-au inviiat Hristos nici sá väd, nici vreunul
din evanghelisti o povestéste.
Noi stim cum c5. Hristos, afar5. din Lazar, au inviiat
20 pe alti 2 morti, precum sá véde la Mathei, in 9 capete
si la Luca in 7, adecI pre fata lui lair i pre feciorul vä-
duvei: pre céia la Capernaum si pre cela la Cetatea Nain ;
pre acéia de 12 ani si pre acesta tingr de virstä ; pre acéia
singutä näscutä si pre acesta singur n5scut ; pre acéia
25 in casa tättne-säu si pre acesta la usa cetätii. Si cu toate
acéstea, nici la fata acéia, nici la acest fecior n-au fäcut
norodul vreo aratare, nici au esit cu stflpAri si cu ramuri
intru intimpinarea lui Hristos, precum au fäcut astäzi, la
inviiarea lui Lazar. Cà i cei mid 1 cei mari striga:
30 Bine e cuvintat cel ce vine In numele Domnului, Osanna,
celui dintru inältime".
Dar5. (oare pentru ce) aceastä despärtealä hare cei doi
f. 131 morti i intre cest de al treilea? / Nu era minuni i acéle
doao, precum iaste i aceastà de a treia? Nu era acestas
35 Hristos ce au inviiat si pre cei doi morti, precum au inviiat

1 Evangheliia B, C / loan C // 3 cunoascl.] nu nasci B / carile N // 4 fdrd

parantezd C / carile N // 5 trAeste C // 6 lar C, repetd N 1 sufletul B // 7 care C.
carile N / ad. marginal mai B // 9 carile N I viiata B, C. N / Ord parantezd C // 11
fiestecarile N / dupd cui ad. a B / inchipueste C / Laar B, C I Dar C ¡/ 12
Laz5s B, C 1113 lipse,ste ca acélea C / acelia B // 16 care C, carile N ¡/19 Lazir
B // 20 doi C, N / Matthei B, C // 21 adicA, C / fecioriul C / väduvii C // 26 acéstia
N // 29 1nvierea C / Lazar B // 32 Dar C / _fin% paranteze C // 33 intre acest
N / acelea C// 34 doi] 2G, N / treilia N // 35 pe cei C//

141

www.dacoromanica.ro
 pre.acest de al treilea? Darà apoi pentru ce, la Inviiarea
lui Lazar, atita bucurie, atIta cinste, atila marire §i la
acei doi morti numai o multemia proasta catea: Dumnezeu
nu mai mult? Pentru ca sá pricépem taina acestui cu-
5 vint sá cuvine sá socotim pre ace§ti morti, nu dupa slova
evanghelicqtii istoricii, ci dupa duh i dupa taina gindului
evanghelicesc.
Dumnezeqtii parinti sa unesc intr-un gind i zic cum
ca i ace§ti doi morti sint inchipuiri pacatosului, precum
10 iaste i Lazar inchipuire pa'atosului, precum am i mai
zis. Insa cite trei mortii nu sint Inchipuiri numai unuia
singur paatos, ci a multor féliuri de pacätosi. Pentru
calci alt pacatos s'A intelége fata lui Iair i altul feciorul
vaduvei i altul Lazar.
15 Fata cea nmarta a lui Iair, ce au murit In cas5., inchipuiaste
pre pAcatosul acela care pä'catuiWe Cu mintea i cu
vointa, adecà carele sà afla In voing ca acéia sa' pacatuiasck
f. 131° dara päcatul incá nu l-au ispravit cu lucrul / sau pentru
caci nu i-au dat vréme indemink sau yentru csáci n-au
20 avut putére s'a faca acéia ce pohtiia. Inchipuia§te inca'
celuia carele, au din nesocotinta' au din nepricépere, au
din pornirea tinerételor, sau, precum zice dumnezeescul
Theofilact, din slabiciunea firii omeneti fiind biruit, cade,
färi de véste, in cursele pacatului. Ïncà inchipuiWe
25 celuia ce au gre§it adevärat, iar p'acatul lui iaste pentru ca
sá zic asa, ascuns In cask nu s-au väidit In lume nici
s-au facut cunoscut la oameni.
lar feciot ul veduvei, carele s'a aduce in pat, afara din
cetate, InchipuiWe pa'catosului aceluia carele au savIrsit
30 cu lucrul pacatul i s-au indulcit pre sine, sau cu 15comiia,
sau cu strimbatatea, sau cu curviia i cu altele asémenea.
Inchipuiaste incá i celuia ce au adaos la pacatul cel
dintii i al doilea §i, calcind o poruncá a lui Dumnezeu,

1 Dar C / invierea C II 2 Lazar B, C // 3 multumiti. B, C, N // 4 a acestui C, N//

10 Lazax B // 11 tusa mortii cite trei C // 12 pacatos B 1113 fecioriul B /114
vaduvii C / Lazar B // 15 inchipueste C // 16 pacatueste C // 17 adica. C / care C,
carile N //18 dar C // 19 vremea C / indäminA C // 20 inchipueste C / inca si
aceluia N, C // 21 care C, carile N // 22 porninirea tineretilor C, N // 24 Yucas
Inchipuiaste] Mai inchipueste inca C I cursile N // 25 si aceluia C, N par]
dar C // 26 /ipsefte pentru ca sA zic asa C / casa] taina C // 26-27 nevadit In lume
neficut cunoscut [cunoscut] la oameni C // 28 vaduvii C / carile N // 29 si llichi-
puiaste B, inchipueste C / carile N // 31 strimbatatia N / sitie C, N // 32 inchi-
pueste C / aceluia C, N // 33 dintiiu C, N //

142

www.dacoromanica.ro
 nu s-au- temut sä calce si a dooa 0 a treia ; si aceasta nu
In tainä, ca cel dintii, ci de fatà, fie de rusine 0 fär' de
fric5., in mijlocul cetätii si in vederia tuturor oamenilor,
cu scandi1à de obste 0 cu paguba vecinului säu. /
f. 132 5 Al treilea mort, carele iaste Lazar, ne adevereazä pre
cel ce au imbltrinit in pIcat si s-au obicinuit in räutate
si nu poartä grijä niciodatä pentru mintuirea sufletului
säu. Toatà zioa curvéste, preacurvéste, näpästuiaste, apuck
nu sl ru0neazI de oameni, nu s'A téme de Dumnezeu,
10 nu ascultä invätäturi, nu priiméste sfaturi: pling inaintea
lui säracii 0 nu i sä, face mill de ei; strigä väiduvele pentru
aci nu le face dreptate si nimic nu grijaste ; suspinä ve-
cinul, pentru aci li tine al slu si nu ascultä. Acest p5.csá-
tos, nu numai a iaste ingropat in groapa päcatului, Mr' de
15 graill, Mr' de duh, fär' de simtire, fä'r' de nAdejdia mintuirii,
ce iaste inc5., ca 0 Lazar, legat de miini si de picioare, cu
asuri, adecä strins tare de legäturile päcatelor lui, dupl
cum zice Sfintul Duh la 5 capete ale Pildelor: Fiestecarele
säl stringe cu sirurile pä'catelor sale, fäle de a putea sä.
20 sävirseasel vreo bunItate sau vreun lucru pläcut lui
Dumnezeu".
Are 0 fata Iui cu giulgiu legatä ; fiind orbit de pIcat nu
cunoaste tícaloasa luí intimplare, nu véde adincul intru
f. 132° carele s5. aflä ; nu socotéste muncile / céle de véci ce-1
25 asteaptä. Zace si deasupra lui piaträ grea, carea iaste
putéria obiciaiului celui virtos, care obiciaiu apasI si
ingreuiazá sufletul lui atita, cit nu-1 lasä sä se scoale din
groapa ticLosiei, nici lasä sä' räsufle.
Deci precum pentru Lazar zicea Martha, Doamne,
30 iatä' pute", asa mai cu cuviintà putem sä zicem si noi cum
c5. acest päcätos iaste adevärat imputit, de vréme ce nu
patru zile, ce sälptämini si luni si ani 0 vremi, sä aflä
ingropat in groapa päcatului.
Acum darä sa vedem drept ce sl face atita bucurie la
35 inviiarea lui Lazar si nu sä face la inviiarea celoralalti morti
2 dintliu B, C, N // 3 vederea B, C, N 114 scand5.15. C/ ell obste C // 5 carile N /
Lazar C // 7 grija C, N / lipsefte niciodatà C, N // 8 n5.p5stueste C 1114 nu numai
iaste N II 15 nIdéjdea B, N, nIdejdea C 11 16 ci C / Ina] tocma C / LazAr B //17
de] cu B / si Inf5.sat cu strinsoare tare de legturile C / plcatului C // 18 a pildelor
C / Fiestecare C, N ¡/19 sirurile ad. Fi leaturile B I plcatilor N // 22 legat C,
N // 24 carile N / de] din C // 25 piiata B, N / care C // 26 puterea C / obickiului
B, obiceiului C / carea B / obic6iu B, obicei C // 27 atlt C // 28 tialosii C // 29
Laz5z B // 30 lipse,rte cum B//32 patru] 4 C, N / ce] si C, ci N // 34 dar C // 35
Invierea1-2 C/ LazAr B / la] s'i la B / celorlalti C //

143

www.dacoromanica.ro
 (aceasta iaste pricina), pentru cäci mIcar cä Inaintea pu-
terii lui Dumnezeu nu iaste nici un lucru cu anevoe, sau cu
neputintl, iar In socoteala omeneaseä mai cu anevoe
mai de minune sà véde inviiarea unui mort, pre carele 1-au
vIzut In groapI de patru zile i imputit, precum era Lazar,
cleat inviiarea unui mort, pre carele Il ducea sä1-1 ingroape,
ca pe feciorul vIduvei, sau altui mort, carele numai atunce,
In grab' au murit, ca fata lui Iair, pentru ca sa' cunoascä.
f. 133 pIcätosul carele / 5-au cheltuit toatà, viata in pIcat 5i au
io imbatrinit in fautäti i s-au instreinat de tot din darul lui
Dumnezeu i s-au fIcut slugä. pIcatelor 5i rob diavolului,
cit iaste de cu anevoe intoarcerea lui 5i cum eä. din groapa
obiceaiului celui rIu nu iaste cu putintà, niciodatI, sI
iasä., fIrà numai cu mare ostenea15., cu neaseminatI p0-
15 eäintä i cu o milà a lui Dumnezeu, mai aleasä.. Si, de va'
prepunet la aceasta, socotiti rogu-vä acéia ce au facut
Hristos cind au inviiat pre cei trei morti 5i vet intelége
adevIrul.
La mortul cel dintii, carele era fata lui Iair, zice evan-
20 ghelistul Mathei cum cind au mers Hristos s'a' o inviiaze
n-au zis un cuvint, numai au apucat-o de mina' 5.1 s-au
sculat fata.
La al doilea mort, la feciorul vIduvei, zice evanghelistul
Luca cum 61 s-au atins de co5ciug i numai atita zise:
25 Voinice, tie zic: scoalä ! SI 5dzu mortul".
Iar la al treilea, la Lazar, ce n-au zis i ce n-au fIcut
dulcele Iisus, inviiaze. Cetit la loan In 11 capete
vedeti. intii zice: Gemu cu duhul i sà turburA pre sine".
A dooa, din ochii lui cei dumnezee5ti au curs lacrämi:
f. 133g 30 Si l'acram'a Iisus"./A treia: Au rAdicat ochii In sus 5i s-au
rugat pentru dinsul lui Dumnezeu Tatál: Päsinte, multu-
mescu-t ea' m-ai ascultat". Si la cea de pe urna, cu glas

1 fdrd paranteze B, C, N / pentru c. B / lipseste puterii C // 4 Invierea C / pre

carele] ce C, pre carile N // 5 de 4 C, N / Lazar B, C // 6 Invierea, C / care C,
carile N 117 pre C, N 1 väduvii C, N / atuncea C 118 grab'] groapa C, N 11 9 carile
N / viiata B, C, N / In pacate N /110 Intriinat N // 11 diiavolului C, N 1113
obiceiului C // 14 neasaminata B, C, N 1116 prepuneti B, C // 17 cei 3 C, N /
veti B 11 19 dintliu B, N / care C, carile N // 20 invieze C // 23 fecioru C / vaduvii
C, N // 24 zice B // 25 voinice, ad. si tInarule B // 26 la al 3 C / Lazar B, C / iar la al
treilea Lazar N // 27 dulcile N / Invieze C / Cetiti B, C, cititi N / Ioann B // 28 lip-
sefte i vedeti. Lai C / intiiu B, N / ce zice C / Gemu ad. si s mIhni B / ters pre
sine B // 29 Au curs lacrami din ochii lui cei dumnezeesti. Ca zice C // 30 lipseste
A txeia: Au rklicat In sus C / a 3-a N // 32 multumescu-ti B, C, N / de pe] dupa
C, dupre N 11

144

www.dacoromanica.ro
 groaznic, cu carele au turbutat tot iadul, aduse pre Lazar
dintru intunérecul mortii la lumina vietii: Glas mare
strigä.' : Lazare e0 afar5.. i ei mortul".
Acum spuneti-mi, ce inchipuia§te aceasta? Ce ne invatä
5 aceastä mijlocire desp5xtità, cu care au inviiat Hristos pre
cei trei morti: pre cel dintii, cu atingerea miinii, pre al
doilea cu un cuvint prost 0 pre al treilea cu lacrâmi, cu
rugàciune 1 cu glas mare?
Dumnezeescul Zlatoust i sfintul Theofilact i toti 61-
lo cuitorii sfintei Evanghelii zic cum cá aceasta au vrut sä
ne invéte Hristos, Domnul vietii 0 al mortii, cä päd.tosul
carele iaste mort in darul lui Dumnezeu, pentru c5.ci au
päcätuit din nesocotealà 0 din släbiciunea firii, inviiazä pre
lesne, lasä. p5catul 0 vine in pocäint5., Cu atingerea dum-
15 nezeescului dar.
A0jderea i celalalt, carele au c5zut din dragostea lui
f. 134 Dumnezeu de doao ori 0 de trei ori; iarä," / incà fiind tinä.'r
In räutate i acesta, cu ajutoriul lui Dumnezeu, cu invätä-
turile Evangheliei, de nu säl va cäi astäzi, sä va cä.'i Milne:
20 lasà fAutatea i iarà sà intoarce pre calea mintuintei.
lar al treilea, carele au imbà'trinit in pkat i s-au obici-
nuit, in deed-15.'6 0 In de0.rtälciunile céle lumeti, in pohtele
lui céle réle, nu iaste Cu putintà sa se intoarcá pre lesne ci,
au rämine färi de ch'intä." i moare in päcat, de vréme ce,
25 dupg cum zice David: Departe e de la p5.cälto mintui-
rea", pentru cki in toatà viata lui n-au cercat indreparile
lui Dumnezeu, sau, pentru ca sà vie in cäintä: trebuiate
un ajutoriu tare, de sus, un cuvint viu al lui Dumnezeu,
carele sà va in tot chipul sà-1 radice din päcat, precum au
30 rädicat 0 pre Lazar din groapä..
de vrdme ce aceasta nu sä intimplä niciodatä., sau sà
intimp15. foarte rar, pentru c5.ci nu are Dumnezeu datorie
sä." mintuiasa pre nimenea cu de-a sila, pentru aceasta,
cind sá va intimpla vreo minune ca aceasta i sä va di

1 carile N / Laz5x B// 2 cu glas B. C, N // 3 esi ad. fi vino B // 4 tnchipueste Cf

Ce ne] cine B, N // 5 caspartit5. C // 6 ad. marginal trei B, 3 C / dintîiu B, N /1 8
ruglciuni C, N // 9 lipsefte sfintul C // 10 Evangheliei B // 11 sá ne] s B // 12 care
C, carile N// 15 dumnezeescului C] celalalt C 1/16 carile N// 17 /ipse,ste si de trei
ori B/ iar5. Inc5.] dar C // 18 ajutoru C // 19 Evanghelii C // 20 iar C / Mintuintii
B, C, N // 21 carile N // 22 dIsatAri C j clIsArtIciunile B, C / pohtile C, N // 25
platos C // 26 In] Intru C / viiaNa B, C, N // 27 trebueste C ¡I 28 ajutor C f/ 29
care C, carile N // 30 Laz5x C // 32 Dumnezeu nu are C // 34 vreo] o C //

145

www.dacoromanica.ro
 unul ca acesta, invechit in päcat, cind s5.' va intimpla
se inviiaze un mort ca acesta, de patru zile, a se intoarcl in
f . 134° casa cea pärinteascg, un fiiu / ca acesta preacurvariu sá se
afle o cae rätäcitä ca aceasta §.1 un filiar ca acesta pierdut,
5 adevärat fiind aceastä minune a milostivirii lui Dum-
nezeu, mare bucurie a face in ceriu §i pre pämint, a ariia
bucurie iaste inchipuirea aceasta ce s-au fälcut astäzi
In Ierusalim, pentru inviiarea lui Lazar. Pentru cäci
bucurl Dumnezeu, sä bucurä ingerii, sä veselé§te toatä
10 besérica, carea au ci§tigat. Iarä pre iubitul au fiiu, a
cäruia era desävir§it desnäajduitä mintuirea, iatä darg citä
neinderninä, cite impiedecäri §i cite impotriviri are pocäinta
päcältosului, carele au imbltrinit in päcat.
Darà putea-voiu créde eu, iubitii miei, cum c5. aici,
15 intre turma mea cea cuvintältoare, sà fie oi ca acéstia, r5.-
tAcite, Lazan i ca ace§tea, pAcAto§ ca ace§tea, impietriti la
inimä §.1 necäitori? Credinta voastrá cea multä nu inä lasä
a o crez (aceasta). lar de sä va intimpla, din depärtarea
dumnezeiascä, a se afle cineva intru aceastä nevoe ti-
20 aloasä i vrédnicl de plins, cu multä scirbä de inimg imi
1. 135 intorc cuvintul aträ. dinsul §i-i / zic, precum zicea Hris-
tos cälträ jidovi, pentru Lazar: Uncle l-ati pus pre dinsul" ?
Unde ti-ai pus, päcätosule, sufletul täu cel iscusit, cel
frumos, cel minunat, cel vrédnic? unde ti-ai ingropat
25 partea cea mai aleasà a§ sinelui tä.u, zidirea cea mai iscu-
sitä a dumnezee§tii puteri, sotiia cea iubitä a ingerilor ?
Unde iaste frumusétea acéia a inchipuirii cei dumnezee§ti ?
Unde iaste podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde
iaste slava? Unde sint frumusétele lui céle minunate, carele
30 il aräta mai luminat decit soarele?
A§a, fär'de socotealä, ai 15.sat sà se piara päcatul
sä1-1 vinture, ca färina vintul. Dara cum nu te milosti-
ve§ti asuprä-t ? Cum nu-t plingi nenorocirea ? Plinge
pentru tine besérica. Pling dreptii. Plinge ingerul,

34-1 iipsgte vreo minune ca aceasta si sa va ci unul ca acesta, invechit in

pleat, cind 0, va intimpla B // 2 sa invieze C un] vreun C, N / de 4 C // 4 filear
B, filer C // 7 /ipsege inchipuirea C, N // 8 Erusalim B / invierea C / Lazar B,
C ¡/10 biserica C / care C / lar C, N // 11 dar C / cite C // 12 impiedicasi C / cainta.
C 1/13 care C, carile N ¡/14 Dar C ¡/15 acestea C, N //16 pacatosi C / acestiia
C // 17 necaitori] nepocaiti C // 20 /ipse,ste imi C // 22 Lazar B/1-at B//23 te-ai B, C,
N 1/24 te-ai C, N //27 frumusiatia B, frumusetea C / lipsefte acéia C // 29 frumusé-
B, frumusetile C, N / carile N // 30 soarile B, N // 31 sa le piiarza, B. piiarza
N // 32 ca] cu B / Dar C // 33 asupra-ti C // 34 biserica C //

146

www.dacoromanica.ro
 toriul sufletului tau, pentru caci véde, aiave, pierzarea
ta. $i tu nu versi o lacrama, nu te intristezi, nu vil in
cainta. 0, fiiule, carele esti mort, Lazare ingropatule
In groapa nesimtirei, esi afara 1 Vino odata in sine-ti.
5 Vezi-ti ticalosiia ta. Lasä acel obiciaiu rau al p.acatului,
i. 135r carele te-au J omorit i te-au despartit de Dumnezeu,
carele te-au zidit: Intoarceti-va atra mine, si ma voiu
intoarce catra voi", zice Dumnezeu, prin rostul prorocului
Malahiei, catra toti päcatosii.
10 Adevarat, fetii miei, milostiv iaste Dumnezeu i in-
delung rabdatoriu i pohtéste intoarcerea i mintuirea
tuturor; cà pentru acéia au priimit crucea i moartea.
Ci numai un lucru trebuiaste, far'de carele nu iaste cu
putintä sà vie niciodata pacatosul in cainta, care lucru
15 nici arata Hristos la inviiarea lui Lazar. Putea, adevarat,
rnintuitoriul sà inviiaze pre Lazar asa precum sä afla
inchis in mormint, iar n-au vrut. Ci intii au poruncit
sà rädice piatra de pre mormint i atunce 1-au inviiat.
Daràstiti pentru ce? Pentru ca sä inteleag5. päcätosii
20 cum ca de nu vor radica deasupra lor piatra obiciaiului
celui rau, cu neputinta iaste sä inviiaze i sä se caiasca.
Luati piatra". Aceast5. piatra trebue sa o radice (de
pe mima sa) iubitoriul de argint; sá dea inapoi lucru cel
strein, sa nu faca strhnbätate, sa nu jafuiasca; iar de nu,
25 nu va inviia.
f. 136 Aceasta piatea trebue sä o radice / iubitoriu1 de des-
fatari; sà lase pohtele lui céle réle, voile trupului; iar
de nu, nu s5, va scula. Aceasta piatra sä cuvine sà radice
zavistnicul, pre aceasta pizmS.tariul, pre aceasta tru-
30 fasul, pre aceasta clevetnicul. SA nu necinsteascà cu
clevetirea pre fratele sau; sa nu hräneasca vrajba in
mima lui; sa nu voiasca rautatea altuia; sà nu sá tru-

1 aevea C // 2 nu te] si tu nu te C, N // 4 groaba B / nesimtirii B, C, N // 5 Vezi-t

B / obiceiul B, obiceiu C II 6 carile N f aspArtit C // 7 carile N, ce C //11 rAbdA-
tor C //13 trebueste C / care C, Mx' de cale N 1/15 invierea C/ Lazgr C// 15-16
ad. marginal Putea, cu adev&rat, mIntuitoriul s nvieze pre Lazar C /116 Lazir
B 1/17 ad. marginal Inchis B // 18 piiatra B / dupa mormInt a4. de-o parte C, N /
atuncea. C 11 19 Darg ad. fi oare B / Dar C // 20 ad. marginal deasupra lor N / lor)
lni B / piiatra B, N / obicéiului B, obiceiului C // 21 invieze C // 22 luoati N!
piiatra B. N / piiata C, N /Ord paranteze C 1/23 pre C, N // 24 striin N //25 lipsege
nu B // 26 piiatrg B, N / clasfatori B, C // 27 pohtile C, N // 28 nu th va mai scula
N / iar de nu, va Inviia B f ad. marginal piatrd. B / sä o adice B, C // 29 lipse,ste
pre aceasta C / piznatoriul B, pizm&tarul C // 30 trufasu C / pre] p5. C // 31 fratile
N / slu] thu B //

147

www.dacoromanica.ro
 feasc5. asupra altora. Iar de nu, nici mintuire va afla,
nici sà va scula din groapa pkatului.
Dael ce voiu zice? Mä.' tem cà sà va prinde la noi cu-
vintul Isaiei ce zice la al aselea cap: S-au ingr55at
5 inima norodului acestuia i cu urechile greu au inteles
ochii lor au inchis" ; i aceasta iaste pricina.
Cind au vrut David sä.' se lupte cu Goliath, alte arme
n-au luat la el, färl' numai o prastie i cinci pietri din
riu. Si ce s-au intimplat? Indatä cum au aruncat piatra
lo cea dintii, zice Scriptura, la intlia carte a Imp5.ratilor,
la 17 capete, cum cà au ilnit pre streinul de fél in frunte,
surpindu-1 jos, l-au omorit. Goliath iaste pkatul;
136' David, carele sà luptà asupra pkatului liaste propo-
veduitoriul Evangheliei ; pietrile sint cuvintele lui Dum-
15 nezeu i prWiia iaste putéria dumnezeescului dar.
Impotriva acestui Goliath o, citi Davizi, citi propo-
veduitori Evangheliei s-au luptat cu putérea Duhului
Stint 0 intr-alte vremi i in céste de acum. Au zvirlit
asupra p5.catului nu cu un cuvint evanghelicesc, nu cu
20 0 piaträ precum au f5.cut David, ci cu multe 0 de multe
féliuri de cuvinte i inväitälturi.
Si. de vréme ce sfinta Scripturd nu sà dà lenevirii, nici
inceteaz5. propoveduirea Evangheliei, darà ce, oare c5.zut-a
cu aceasta Goliath? Oare omoritu-s-au intru voi p5catul?
25 Darà unde sint sémnele mintuirii voastre? Unde sint
sémnele biruintii?
Stiu cà asazi ati luat, cu totii, din mina biséricii,
stilparile i ramurile carele, pentru cä.' slut sémnele biruin-
tii, v'ädesc cà le-ati luat ; pentru c5.ci intr-acéste zile at
30 biruit pre vräljma0i voWi, pre diavolul 0 pre p5.catul.
Dark oare, fi-va, aceasta adevärat ? Mgcar de ar da
Dumnezeu sà fie ap.! 0, eta' bucurie s-ar fi fkut in
f. 137 ceriu / pentru voi ! Ci mà tem cà voi tineti sémnele biruintii
biruitoriu iaste diavolul, pentru c5ci nu vä.z poc5.int'ä,

3 Dar C / noi] voi B, C // 4 Isaii C / al 6-lea B, al 6 C / ingasat] ingrosat B,

N, Ingropat C // 8 luoat N / lipse§le numai C, N / pietrii C // 9 Si] Dar C / pii-
atra B, N // 10 dintliu B, N // 11 striinul N// 12 Goliiath B, C /j13 care C, carile N /-
14 propoveduitoru C / Evanghelii C / cuvintile N //15 puterea C, N // 17 Evanghelii
C / putéria B ¡/19 nu ca 1-2 C, N // 20 piiata B, N // 21 ad. marginal féliuri B //
23 Evanghelii C / dar C // 25 Dar C / semnile 1-2 C, N // 27 beséricii B, N 28
carile N / semnile C, N // 29 vklesc] vedem C / luoat N / ati biruit B, C // 30 diia-
volul N // 31 Dar C // 33 cer C / semnile C, N // 34 biruitor C / diiavolul B, N//

148

www.dacoromanica.ro
 nu vlz ispovedanie adeväratä., nu vlz vreo bunätate
carea A. veseleasel pre ingeri i sä intristéze pre diavolul.
insá aveti încä, iubitii miei, vréme de mintuint5.. V-au
rälmas i acéste zile ale patemilor celor mintuitoare, intru
5 carele fiiul lui Dumnezeu värsat preasfintul singele
säu pentru mintuirea sufletelor voastre. Deci, intru acéste
sfinte zile faceti céle ce n-ati isprä'vit in toatä. vrémea
(ceastä bine priimitä.) a sfintului post sau din nesocotintä',
sau din zäticneala vräljmaplui. Läsati jafurile. Läsati
10
strimbätätile, vräjmäsiile, curviile scandilele.
Prorocul lona, cind propoveduia podintä. in Ninevi,,
zicea cAträ norod: Inc5. 3 zile i Ninevi sä va strica".
Asémenea vä zic i eu astäzi: Ina' 3 zile v-au rämas:
luni, marti i miercuri; cine intru acéste 3 zile nu sä. va
15 c5.i i nu-§ va ispovedui päcatele, cretin4te, cu omilintk
f. 137e infringere de inimä' i sä. se cuminece / la joi mari cu
sfintele taine, adevdrat, pentru unul ca acela rämlne-
putinicl näidéjde de mintuintä.
fiWecarele sä gindeascá cu socotealä acéste ce zic.
20 Dumnezeu sä luminéze pre toti sä faceti acéia ce iaste.
de folos pentru sufletele voastre.

CUVINT DE INVATATURÀ LA PREOBRAJENIIA DOMNULUI-

NOSTRU IISUS HRISTOS

iatä glas din nor zicind: eAcesta iaste Fiiul mieu

25 cel iubit intru carele bine am vrut; pre acesta ascultatio".
N-au vAzut pämintul alt lucru mai slävit, cleat acest
de astäzi, nici au cunoscut lumea, ceasta vä.zutä', altá
minune mai luminatä. Fiiul i Cuvintul lui Dumnezeu,.
carele au fä.'cut sérnne i minuni nenumärate, n-au fä.cut
30 altä faptä mai presus decit el, sau asémenea. In virful
f. 138 muntelui / Thavorului au avut sá arate apostolilor prea,

2 care C / ad. marginal pre2 B / diiavolul N // 3 Ins& Incä aveti vreme da

mintuintl, iubitii miei C, N 114 patinulor B, C // 5 care C, carile N / preasfint
C / sIngile C // 6 sufletilor N // 8 aceast6. B /110 scandelile B, N, scandllile C // 11
Ioana B, C, N / Nineviia N // 12 trei C, N 1115 pAcatile C, N / umilinA B, C, N/¡ 16.
cu B, C, N / cuminice N // 17 sfintile N / taini B, C, N 1119 fiestecare B,
liestecarile N // 20 a v6.1umineze C / tot B / ceia C // 21 sufletile C, N // 22 CuvInt
al 3 la C / préobraj6.niia N // 22-23 iipsefte B // 25 carile N / ascultat B // 26 cleat]
de C //27 v6zutà] v626.toare C, N // 28 luminat B // 29 carile N // 31 116,vorulu B //

149

www.dacoromanica.ro
 luminata slava dumnezeirii sale. Drept acéia s-au schim-
bat si fata s't chipul i ntr-o clipä.' de ceas s-au arAtat
precum era, mai 1nainte de véci, Impodobit cu toate
frumusetile ceriului, luminat cu toat5. lumina dumnezeirii.
5 Razele ce esiia din dumnezeiasca lui fata biruia strälucirile
soarelui i albiciunea hainelor lui intrecea stfälucirile
luminii. Moisi i Ihe, mai alesii prorocilor era märturii
acestui preaslä'vit lucru i privitori ai neapropiiatei märiri
era Petru, Iacov i Ioann, mai marii apostolilor. In ce
io chip de nor luminat ce umbriia i muntele si pre apostoli,
s-au arätat Duhul Sfint; i pentru ca sä cunoascä fieste-
carele cum cä s5. afla toatá sfinta troitä la acest lucru
preaslävit, pärintele cel fär'de 1nceput au adevärat cum
cä iaste de fat5., cu cuvintele ce au zis catrà apostoli:
15 Acesta iasté Fiiul mieu cel iubit, pre acesta ascultati". /
f. 138' 0, fericit ochii apostolilor carii s-au 1nvrednicit de
au v5zut märirea acestii Infricosate infrumusetäri! Cá
ce taine nu s5. inchiiae Intru acest lucru preaslIvit, sau
ce invältäturi sufletesti i mintuitoare nu ne dä. aceastä.
20 infrumusetare a mintuitoriuluil Nu ajunge cunostinta
omeneascI A. le priceapl, nici minte ingereascá sä le
cuprinzl.
pentru aceasta, cunoscindu-má i eu nevrédnic
departe de toata stiinta, nu indrIznesc sá Intru Intru
25 atita adhicime i cinstind taina aceasta a dumnezeestii
infrumusetärii, cu cap plecat 1 Cu cuciarnicä täcére trec
cu cuvintul, spre putinicI Invätäturà, carea socotesc
sá fie foarte folositoare de suflete i mIntuitoare la ceia
ce vor sá acuite cu dragoste.
30 Mä uit la aceastä dumnezeiasca i Infricosatä infru-
musetare, cincl pärintele cel färl de ani cu glas viu, de
sus, au mä'rturisit cum c5. acest Infrumusetat Iisus iaste
Fiiul säu cel iubit. Altä invätäturä nu sä véde ca sá fie
f. 139 dat apostolilor celor ce era / de fatä, fà'rä numai aceasta
35 sä-1 asculte: Pre clinsul ascultati". Nu le-au zis s'a' laude

1 s-au schimbat C // 3 mai nainte C, N // 5 Razile C, N // 6 hainilor C // 8

privitor C // 9 loan C / mai marilor apostolilor C, N ¡/10 munt N I apostol N //
12 fiestecarile N j toatl] taini C, N // 13 fdrintile N // 14 cuvintile N //15
lipseFte cel iubit B //16 fericifi C //18 fnchee B. C // 21 ad. marginal omeneascl
N // 22 coprinz5. C // 24 lipseFte s. intru C, N // 25 dumnezeirii C, N // 26 cucérnici
B, N, cucernicl C // 27 caxe C // 31 plrintile N / fle de ani B, C // 33 ca s5.1
C ¡/34 dati B / lipse,ste apostolilor B // 35 nu li-au zis N //

150

www.dacoromanica.ro
 pre Fiiul säu, nici sä-1 sniveasc5., nici sà märeascä lucrurile
lui, nici sä-i propoveduiasci numele, nici sá se minunéze
de invätätura lui, nici sä-s räpue viata lor pentru dil' IRA,
nici sá. rabde scirbe, necazuri, nevoi si altele ca acéstia,
5 asémene ; ce numai s'A fie ascultätori, sä aibà ascultare,
sà suppue vointa lor supt voia acestuia unuia singur
nascut, Fiiului s5u, carele s5. infrumuseta. Pre dinsul
ascultati".
Si, cercind cu denadinsul, ca sä inteleg pricina, am cunos-
lo cut din sfinta Scrifituni s'i din cea véche si din cea noao
si de la dumnezeestii dascali cum cä aceastä poruncä iaste
foarte tainia si nu sä putea sä sä dea apostolilor alta
mai iscusitä, mai folositoare si mai de suflet min. tuitoare
decit aceasta, adecI decit ascultarea.
15 $i pricina iaste cà cine are ascultare, acela are impreunä
s'i toate darurile si toate bunätätile ; acela iaste intreg
la minte, acela iaste rähdätoriu, acela iaste smerit acela
f. 139 iaste / blind, acela iaste eratoriu, acela iaste iubitoriu
de streini, cuciamic, pacinic si, in scurte cuvinte, acela
20 iaste läcasul tuturor bunätätilor si vasul tuturor daruri-
lor. $i cum cä iaste adevärul asa, o dovedéste dumnezei-
asca Evanghelie.
Povestéste evanghelistul loan Botezsátoriul <sic> la
capul cel dintli cum c5., vIzind loan Boteeátoriul pre
25 Hristos mergind carà dinsul, fiind cu totul plin de bucurie
pentru darul ce lua, au inceput a märturisi inaintea tu-
turor si a zice: Jata' mielul lui Dumnezeu, carele rädicl
päcatul lumii", la care cuvinte ale lui Ioann stau de sä
mirà." dascalii beséricii.
30 Oare pentru ce fiind atitea p5cate in lume, carele tre-
buia sá se stiargä de Fiiul lui Dumnezeu, n-au zis: Carele
r5.'dicà päcatele lumii, ci päcatul". 5i, iarä, zicind päca-
tul", nehofärit, care era acel pAcat al lumii ce vrea sä-1
pierzä Hristos si s'a' lase cialialalte ?

2 propoveduiasc5. A, B / minuéze B // 3 viiata B, C, N! pentru] cltr5. B 114

altile N / acestea B, acestea C // 5 asémenea B, asemenea C / ci numai B, C // 6
supue C // 7 carile N // 9 dinadinsul N // 10 iipse§te s'i din cea véche B / 12 a se
dea. B //14 adia C // 17 r5.bd5.tor C // 18 ertg.tor C / iubitor C 1/ 19 striini C, N /
cucérnic B, N, cucernic C // 23 Ioann B / fters Botez&toriul B, Boteatoru C // 24
dintiiu B, N / Ioann B I lipsepte loan Botez5.toriu1 C // 26 luoa N // 27 carile N ¡f 28
Ioan C // 29 bisericii C // 30 atIta C / carile N / trebuiaste B // 31 stearg B, C /
Care C, carile N // 32 pAcatile C, N // 33 carele B / s5.-1] sl B // 34 piiarz5. B, N /
célelalte B, N, celelalte C //

151

www.dacoromanica.ro
 Dumnezeescul Theofilact, tälmäcind acest cuvint al
Evangheliei zice cä: päcatul lumii iaste neascultà.'toarea
prea caré au räidicat-o Domnul de la mijloc, acindu-se
f. 140 pre sine ascultältoriu pin'a' la moarte; au numit-o / Ioann
5 päcatul lumii, ca chid n-ar fi fost alt ph'cat mai mare in
lume decit neascultarea. Si au zis päcat, iar nu päcate,
pentru cäci numai intru acéia singurg neascultare
cuprinde toate pkatele.
Drept acéia zicind cum cà pä.'catul acela l-au 5ters
to Domnul nostru aratä cum c5. au 5ters impreunä toate
célialalte päicate ; 5.1 de vréme ce cu impotriva s-au
vindecat impotrivirea, dup51 cum zice Theofilact, adecä
neascultarea lumii cu ascultarea lui Hristos, urmeazä
fdede nici un prepus cà precum neascultarea iaste In-
15 ceputul i radkina tuturor päcatelor, 2.5a i ascultarea
iaste izvorul i mum5. tuturor bunàfältilor. Pentru acéia
Dumnezeu Taal pre dreptate au dat apostolilor numai
aceastä poruncl a ascultä.'rii In vrémea infrumusetärii,
pentru cdci intru (lima sä alcItuesc toate bunätätile
20 toate darurile.
$i-mi adeverez mai mult cuvintul m5xturiia lui Iacov
fratele Domnului la al doilea cap, zicind cum ea' Avraam,
cind au mers sä junghe pre fiiu-sä.'u pre Isaac, numé5te
fártva acéia lucruri -Iacov o zice multe-; jIrtva era
25 una, iar nu multe. Deci 5.1 lucrul unul era, iar nu multe
sä cuveniia sa o zic5. cu numgr de unul, iar nu cu num5.r /
f. 140° de mu/ti. Taina iaste aceasta; lucrul acesta al jIrtvei
lui Avraam era lucrul ascularii 5i de vréme ce unde iaste
ascultarea acolo skit adunate toate buna5.tile, acolo
30 sint toate lucrurile céle bune. Pentru acéia cu cale au
zis Iacov cum c5. Avraam s-au indreptat din lucruri, iar
nu din lucru, pentru cgci Inaintea lui ammezeu i s-au
socotit ascultare, nu ca o bun5.tate ci ca multe bunä.ati,
atita iaste de minunat5., atita-i de aleas5. i dumnezeiasc5.
35 bunäitatea ascultàrii.

1 elmAcind] tficuind C // 2 Evanghelii C / neascultarea N // 3 care C / adicat

B // 4 ascultator C / numit B i loan C II 5 repaid and N // 6 ad. marginal pleat
iar C / lipseFte pAcat N // 7 lipseFte Intru C, N / neascultarea B, C, N /Fters sá C // 8
coprinde C plcatile C, N ¡111 celelalte C, N / Impotriva] lmpotrivirea C // 12
adic6. C // 14 f6.1.6. nici C // 17 pre] IA C lipseFte au dat C /118 dupd InfrumusetArii
ad. le-an dat C // 21 5i-mi] i C, N / adevereaz6, B, C j mIrturfia] mIntuirea B // 22
fratile N // 23 fiiul s6.0 B, C, N / Isac B // 27 a Ortvei C, N // 33 ascultarea C, N /-
34 atita-i] atIta e B, atita iaste C //

152

www.dacoromanica.ro
 Pentru acéia i Duhul Sfint, la cartea cea dintii a
impäratilor, in 15 capete zice: Mai bunä iaste ascultarea
decit järtvele". Mai bine place lui Dumnezeu ascultarea
decit järtvele, pentru cAci cine järtvuiaste, aduce lui
5 Dumnezeu lucru strein, iar cine-1 ascula suppune vointa
sa lui Dumnezeu i slobozeniia, dintru care ascultare ce
ala järtvä poate sä se afle mai pläcua lui Dumnezeu?
dumnezeescul Efrem, la cuvintul ce face pentru ascul-
tare zice: O ascultare poate mai mult decit toate bun5.-
10 tatile.
pentru aceasta vedem, atita in Scrifitura véche,
f. 141 cit si in cea noao, cum cä citi j s-au arätat asculatori
lui Dumnezeu, tot au cistigat i plaa mai aleasä.
Lui Noe i-au poruncit Dumnezeu sá Leg chivotul si
15 1-au acut, aa de a-s prepune altceva au in gindul lui,
sau desert.
Lui Avraam i-au poruncit, zicindu-i: Esi din plmintul
au si din rudeniia ta si te du in pämIntul in carele it
voiu arlta." i nimic nu s-au indoit.
20 Iarà lui Avraam, a dooa oará, i-au poruncit sä junghe
pre fiiu-säu, pre Isaac i nimic nu s-au intristat, ci cu
bucurie au priimit porunca.
Lui Isaac, cä s-au supus ascularii i au prihnit sä järt-
vuiascl pentru dragoste lui Dumnezeu si nu s-au temut.
25 Lui Moisi i-au poruncit sä meargl in Eghipet sä mintui-
iascä pre norodul lui Israil din robie i mäcar cá era aicav
la limb5, i vedea i multe impiedecIri, fiind la mijloc
impärat tiran si crud la inimä, iar nu s-au ingrijit.
Lui Petru i-au poruncit Hristos sä umble pre ape si
30 vedea cá iaste lucru cu nevoe cu neputintä, iarä n-au
esit din porunc5.. /
f. 141" Pavel, mergind pre cale si cäzind jos de pre cal de frica
videniei ce au väzut, au zis: Doamne, ce poruncesti sä
fac?" si ce i-au zis glasul au ascultat, neindoindu-se.

1 dintiiu B, C. N // 4 jArtvueste C // 5 striin N / cine 11 ascula C / supune

C // 11 lipsole atita B. atlt C ¡/12 a ori cIti C ¡/13 toti C// 15-16 fat% a nu socoti
In gIndul lui ceva r5.0 sau In c15.0.rt C //15 ceva rlu N ¡/16 desArt B, N //18 carile
N1119 dupd arlta ad. eu C, N //20 Iar54 B fa doarl C, a dooara N/ dupa poruncit
ad. Dumnezeu C, N /I 21 fiiul slu B. C. N ¡/22-24 dupa porunca ad.: supuindu-s1
ascularii i au priimit sá Artvuiascá pre fii-slu pentru dragostea lui Dumnezeu
si nu s-au temut C // 23 s5. sá jArtvuiasc5. B // 26 flicav ad. si gingav B, gingav
C // 27 ImpiedicAri C // 28 Ingrijat N // 29 Petre C / puruncit A / lipsefte pre N / apà,
B // 30 anevoe N / iar B, C// 32 de pre] dupg C// 33 videnii C/) 34 neindoindu-sS.C//

153

www.dacoromanica.ro
 Si pentru acéia, acWia toti s-au cinstit, s-au laudat
0 s-au marit inaintea lui Dumnezeu 0 au luat dar pentru
ascultarea lor ; ca Noe s-au aratat mintuitor lumii ; Avra-
am s-au facut parinte a multe neamuri ; Isaac s-au facut
5 fiiu blagosloveniei 0 Inchipuirile lui Hristos ; Moisi, cape-
tenie lui Israil 0 iubit lui Dumnezeu ; Petru s-au facut
verhovnic apostolilor, caruia i s-au incredintat 0 chieile
impäratiei ceriului 0 Pavel, dascal limbilor, vas ales 0
vazatoriu cerWilor bunatati.
10 Si nu numai acqtea, ci toti citi s-au suppus ascultärii
lui Dumnezeu 0 mai nainte de lége 0 dupä lége, s-au
facut fii darului 0 sa bucurà cu ingerii intru impäratiia
ceriului.
Acuma, dark o porunca folositoare ca aceasta 0 mm-
15 tuitoare iaste, cineva din noi sá o pazeasca ? Noi, toatä.
zioa 0 la rugaciuni 0 la impreunari 0 la vorbe 0 la fie§tece
lucru al nostru, chiemam pre Dumnezeu 0.4 numim
f 142 Domn. / Si de-1 numim Domn 0 stapin, unde ne iaste
suppunerea ce aratam, ca ni§te slugi la domnul nostru?
20 Sluga face voia domnului sail, dara noi care voe facem,
acestui domn al nostru? Care din poruncile lui pazim?
Care dragoste avem catra dil'isul 0 ce cinste li facem?
0 zice 1nsu§ Dumnezeu, prin rostul Malahiei, la capul cel
dintii: Si de slut eu Domnul, unde iaste frica mea?
25 Cine iaste din voi, sa se teama de mine, sa 1 n 5 ,' cinsteasca,
sa se ru0néze de mine? 1 Nu iaste, ping la unul- zice
1 ace§tiia C, acegtea N / tot B // 3 mbituitoriu B, N if 4 Isaac au fIcut
C /15 blagoslovenii C / inchipuiri B // 7 vArhovnic B // 8 ImpArAtii C / dascalul
C, N 119 v5.z5.tor C / bun&ati B, C // 10 ackstia B, ace#iia C / at B / supus C 1114
dar C / aceaste C // 17 chemlm C // 18 unde iaste C //19 supunerea C //20 dar C //
23 basu§i C / Malahii C // 24 dintliu N, B / domn B // 26 s5. s5. ru§ineze C /1

, Urmeasd o cruce fi o mem/isme marginalif : de la acest semn treci list. 133. Texiul, us arma sil into-
cuiascd finalul didahiei in iPotma in care doninul s-ar fi afiat de faidocupa in inireginse f.159 din nu.
A, f. 154y-155 din ms. B, 1.87V_88 din Ins. C si f. 206-207 din ms. N: CA cela ce A tense de
Dumnezeu, zice loan cel cu rostul de aurnu Iscodéste, ce créde, imblIcaste, jArvuiaste, cinsaste,
mAntste, ctntA, si laudi.
Insi precum nu lipsesc implratului ostas credinciosi, asa nu lipsesc clef lui Dumnezeu fit cuciarnici,
carii sA tem de el fi-i cinstesc, dintru care fil cuciarnici si credincios, cal mai ales esti mAriia-ta, prea-
inAltate doamne, carde mai mult cleat toti te terra de Dumnezeu, de vreme ce mai mult decit tot de
Inchini lui si-1 asculti mai mutt dectt fiestecarele, tl cinstesti si-1 lauzi. Pentru mAriia-ta putem zice
tiara ce zice Dumnezeu pentru David: Inintat-ain pre ce ales din norodul mieu. Aflat-ma pre David,
sluga mea; cu unt dint I-am uns pre el". Miriiya-ta est1 cel ales din sect de mii, dupA cum zice ScriP-
tura, carele, cu faptele tale céle bune crastesti pre Dumnezeu, Cu facerile de bine II ImblInzesti, d cu
multa-t credintA miresti d tau numele lui cel drat.

154

www.dacoromanica.ro
 David la Psalm 3, tot s-au abätut impreunä, netrébnici,
s-au fäcut ; nu iaste cel ce face bunätate, nu iaste, ping,
la unul".
Drept acéia nu iaste minune de nu ne ascultä nici pre
noi fiii no5tri, nici ni sä suppun slugile i patemile noastre,
carele in toate zilele o5tesc asupra sufletului; iaste aceasta
dreaptg, judecatä a lui Dumnezeu.
Zice fericitul Pavel la capul cel dintii carl romani,
stih 29: s5. fim plini de toatä nedreptatea, cu curvie,
io cu vic1e5ug, cu läcomie, cu flutate, pline de zavistie,
f. 142° de ucidere, de price, de in55.16ciune, de / närav räu ; s5.
fim 5optitori, clevetnici, urit de Dumnezeu, ocarnici,
mindri, semeti, aflätori de réle, la plrinti neascultätori
5i, in scurte cuvinte, s5. fim robi lumii, trupului i diavolu-
15 lui, pentru cäci, cunoscind pre Dumnezeu, nu-1 cinstim
ca pre un Dumnezeu, nu-1 asculam ca pre un domn,
nu ne suppunem lui, ca unui stIpin; 5i cum cä iaste
adevgrul a5a, adevereazI-o dragostea i unirea ce avem. /

1 Asculta dar ce zice David la psalm 52 C / psalm 30 B / toti B, C//

4 ad. marginal nici B // 5 fii C / suppus B, supun C / patimile B, C, N // 6 care
B, carile N / zilile N / aceastA C // 8 dinttiu B, C, N 119 stih 28 C / dupd stih 28
ad. Fratilor, precnm n-au adeverit piglnii a avea pre Dumnezen In cunoatintA,
aaa i-au dat pre ei Dumnezeu intru minte nepriceputg. a face cele ce nu s16 cad:
plini a fi de toatA C / de curvie C // 10 de viclenie C / cu -9 de C / plini B, C
zavistie] pizmi C // 11 price] sfadA C / nixavuri réle C 12 aoptitori (a fi) C / clevet-
nici] grAitori de rAu C / urIti B, N, urtltori C / ocArttori C // 13 mIndri] mAreti C /
semeti] trufaai C /iai de C f dupd neascultAtori ad. firl minte, nebiplc.Acioai, fir%
dragoste, Br& milostivire, care In scurte cuvinte zicem: fiilor, sl nu fim robi C /-
14 diiavolului B, N //15 repetd nu-1 cinstim B ¡/17 supunem B, N // 18 dragoste
B, N / unire N // 15-18 ai de vreme cl pe Dumnezeu 11 chemAm i II numim domn
stAptn, s1-1 cinstim dar ca pre Dumnezeu, s1-1 ascultAm ca pre un domn, pentru
cA judecata lui Dumnezeu iaste dupl dreptate asupra cebra ce fac fapte rele ai
nu sl pocAesc. lar de ne vom supune ascultArii lui Dumnezeu, ca cà Maim tot
feliul de pleat 0 sl urmAm lui i s1-1 ascultAm cu rIvnl, precum apostolii, ne vom
Invrednici i noi, aici, de vom petrece viiatA iar acolo de vom vedea
noi durnnezeiasca lui strAlucire, a cAruia slavA i stApinire iaste In veci nesflraiti.
Amin. C//

Drept acéla, precum pentru David s-au figAduit sl-1 finite mal virtos dectt impAratii pimintului
pazeascli In vécli vecilor sementiia lui i scaunul lui ca zilele ceriului, ape mina lui cea prea putér-
nici va fi pururea, spre paza domniei tale; va Lila de la fate ta pre vrAjmaeii tAi, va Infringe pre
cal ea te urisc pi va phi In véci sementiia ta l scaunul tAu. CA voia cebra ce BA tem de el va face
alce David fi rugAciunea lor va auzi va mtntui pre dInpii.
Acestui dar BA va Invrednici i fieptecarele din vol, fetii miel, de vet ssculta Cu cucerie l cu
dragoste glasul pirintalui celui fiede ani i veti face InvItAturile Infrumusetatului Hristos,
situ, al citrate darul l mila ces bogata rugAm pururea sA fie spre mtntuirea sufletelor voastre. Araia

155

www.dacoromanica.ro
L . 143 CUVINT DE INVITXTURA. LA OCTOMVRIE 26, !N ZIOA SFINTU-
LUI I MARELUI MUCENIC DIMITRIE, IZVORITORIULUI DE
MIR ASUPRA CUTREMURULUI

Doamne, mintuiWe-ne, cà perim". Mathei, 8.

5 Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce sà präznuia§te
astäzi In toatä lumea, ce alt Weaptä de la adunarea
iubitorilor de präznuire, fär'numai laude §i cinVäri. insä
eu, cunoscIndu-mä nevrédnic i slab Intru tiintä., nu
Indräznesc sä-i 1mpletesc cununi de laude, nici vestesc
10 precum sà cuvine màririle minunilor lui. Cáci altà invätä-
turä cearcä mucenicetile lui luptai i alt präznuitoriu
trebuie pentru luminatele lui nevointe.
Drept acéia las s'a' laude altii lucrurile lui die slävite,
altii sà povesteascä cea preste firea omeneasa bärbaiia
15 sufletului säu i altii sà spue vitejiia cea mare, cu care
au rabdat ranele i moartea. Iarà eu, ca un neputincios
f. 143' la vorbä., J precum mä Indemn sà mä minunez de iale
cu mintea, aa i a le cinsti mà silesc cu täcéria
intorc cu vorba iarä, la inceputul cel dintii: Doamne,
20 mIntuia§te-ne, c5. perim".
Pentru ca sä ara 1naintea dragostei voastre nevoia
ce au petrecut apostolii In corabie i grabnic ajutoriu
ce le-au dat Hristos in mijlocul märii i nädäjduesc, cu
darul sfintului, sä vä folositi suflet4te. Ce va. pohtesc
25 sä ascultati cu dragoste cu socotintä.
Infrico§at lucru socotesc, cu adevaat, sä fie staut
turburarea maii de astäzi, de vréme ce §i sfinta Evan-
ghelie o num4te mare (zic1nd): iat'ä cutremur mare
sà fäcu in mare".
30 Mi sä pare ca cind ai vedea inaintea ochilor miei chipul
ei, de toate pärtile sà sufle vinturi mari, sä se stringl
imprejurul vintului non i negri i dei, toatä marea sá
spumege de mlnie i petutindenea sä se Inalte valurile,

1 in 26 N // 1-3 lipsefle B, Cuvint in zioa sfintului i marelui mucenic Dimitrie,

izvoritoriul de mir, asupra cutremurului, la octomvrie 26 dni C //4 mtntuesti-ne
C / ad. marginal Matthei 8 B, lipsote C, N 11 5 prAznueste C // 7 flr5. numai B, C,
N // 9 tnimpletesc B // 11 paznuitor C // 12 luminatile C, N II 16 ranile C, N f lar
C // 18 acerea C, N //19 lar C / lipse,ste cel C, N / dintliu N // 20 mintuesti-ne C // 21
dragostii B, N // 22 ajutor C // 24 Ci C /, N // 27 lipsege si C // 30 as vedea B, C 11
31 sä sufle] sä sà. afle C / sá sà. string5. C, N // 32 negrii C / toate N // 33 petutin-
dinea C

156

www.dacoromanica.ro
 ca niste munti. Mi sä pare a vaz corabiia apostolilor
a o lupta cu multa sälbaticie turburarea märii: de o
f, 144 parte o bat / valurile, de alta parte o turburä. vinturile ;
de o parte o radial spre ceriu, de altà parte o pogoar5.
5 la iad. Mi sà pare cl vaz pre fétele apostolilor zugravita,
de frica", moartea: unul sa se cutremure, altul sà se spai-
mintéze ; unul sà se turbure, altul sa strige i toti cu
suspinuri si Cu lacrarni sä ceara, Cu rugaminte, ajutoriu
de la Hristos, ce dormiia: Doamne, mintuiaste-ne
io perim".
Eu insa nu mà minunez nici pentru turburarea
pentru aci fiind o stihie nestatornia, asa lijaste pururea
din fire, cind sa fie linà i chid sä se turbure, nici pentru
turburarea apostolilor, pentru aci nevoia aduce pururea
15 turburare i fria la oameni, ce ma minunez, cum s-au
intimplat c5., indatá ce au alergat i indata ce s-au rugat,
indata au luat i ajutoriul. ,,Si sà facu liniste mare", zice
Evanghelia.
Au incetat valuri, au perit intunérecul, s-au imprästiiat
20 s-au smerit marea si corabiia intreaga i far'de
nici o vat5.mare, au ajuns la adapostealä.
Cercind eu pricina acestii minuni ce s-au f5.cut far'de
f. 144' zabav5., aflu de la tilcuitorii sfintei J Evanghelii cum
a alta n-au fost fäxa numai rugaciunea ce au fkut
25 apostolii cu un glas i cu un suflet ; toti deodata au strigat,
toti s-au rugat, toti au cersut deodati ajutor: Doamne,
mhituiasti-ne, c5. perim". i pentru acéia Domnul au
ascultat, Indata rugkiunea lor 0 pre toti i-au mintuit,
pre toti i-au pkit ; n-au lasat sä piarä nici unul in turbur-
30 area ma'rii.
Drept acéia i dumnezeescul Theofilact: doarme, zice,
Domnul, pentru ca sà alérge apostolii, ce era infricosat
la ajutoriul lui, sa-1 roage i sà ja pricinä din rugaciunea
lar cea de obste, sä-i mintuiasca din nevoe.

2 cä o] ca o B, c a c / ad. marginal cu multS, B s5.1bAticie N // 3 valuri B 1

de altI parte o bat vinturile si o turb <ur>5. C, N // 5 fétile B, C, N // 6 moartea
zugavia ; c. de fria unul sä cutremura C 117 altul sä sp6iminta; unul sá turbura,
altul striga C / tot B // 8 ceark ad. marginal i cerea C / ajutor C /I 9 mintueste-ne
C// 12 asa] i C, N J/15 ci B, C, N // 17 luoat N // 18 Evangheliia B, C, N // 21
ad5.postostea15. B // 23 Evangheliei B, N // 26 toti9 tot B / cersut] cerut C, N /
ajutoriu B, N // 27 mintuesti-ne C // 28 toti B, C // 29 n-au] nu i-au B j piará B,
N / lipsefte unul B // 32 infricosati B, C // 33 s5, se roage C //

157

www.dacoromanica.ro
 Cu adevärat, mare invätäturà ni sä d5, noao cu aceasta,
pentru ca sl luom pildä, sa ne rugAm 5i noi lui Dumnezeu
la nevoile noastre céle de ob5te.
Lumea aceasta iaste ca o mare ce s5.' turburä, intru.
5 care niciodatá n-au oamenii odihnä, nici lini5te. Coräbiile
intre valuri grit imp5.rätiile, crEile, domniile 5i ora5ele,
multimea norodului, politiile, suppu5ii, bogatii 5.1 säracii,
cei mari 5.1 cei mici, sint cei ce cdatoresc 5i sä aflä in
nevoe.
f. 145 10 Vintmile céle mari ce umflä marea sint nevoile céle / ce
ne supär5. totdeauna.
Valurile ce luptä corabiia sint nenorocirile carde s5.
intimplä in toate zilele.
Norii ce negresc vazduhul, fulgerile ce orbesc ochii,
15 tunetile ce infrico5azI toatal mima viteazä Ant intimplärile
céle de multe féliuri, nea5teptatele pagube, infrico5ärile
vräjma5ilor, supgrArile, necazurile ce ne vin de la cei
dinn afar5., jafurile, robiile, därile céle gréle 5i. nesuferite,
carde le lasä Dumnezeu 5i ne incungiurä, pentru ca sä.
20 cunoascà credinta noasträ 5.1 sä ne vazI räbdarea.
Acuma dar5., pentru ca sg se mintuiascä norodul de
acéstia 5i s5, lépede deasupra lor nevoia cea grea, oare
care iaste mijlocirea mintuirii? Acea mijlocire ne-o invatä
cu pilda lor norodul cel israiltenesc, cind sä suplra de
25 Wile lui Hananeu, impIratul Aradului, in pustiu ; ne-o
invatä läcuitorii din Vetulua, cind s-au ocolit in cetatea
lor de oastea cea groaznicI a lui Olofern ; ne-o invatä
Esdra, cind sà intorcea cu norodul lui Israil in Ierusalim,
mintuit din robiia Vavilonului ; ne-o invatä nineviténii, /
f. 14530 cind au scApat de periciunea, caré de spre partea lui
Dumnezeu le-au fost spus prorocul lona.
Tot ace5tea, pentru cäci s-au rugat cu un glas 5i cu
un gind 5i au cer5ut de la Dumnezeu ajutoriu, s-au mintuit.
Zice sfinta Scrifiturii : Si sä rugä Israil rugä Domnului
35 5i auzi Domnul glasul lui Israil 5i déde pre Hananeu

2 lugm C // 5 oameni C // 6 orasàle C, N // 7 supusii C, N // 8-9 Fters stilt cei

ce alltoresc s'i a af15. In nevoe C //12 care B, carile C, N // 13 zilile C, N II 16 feluri
feliri C / neasteptatile C, N /j18 den C, N ¡/19 care B, C, carile N //21 dar
N //22 acestea C ¡/25 ad. margina/ Numere, cap. 21 A, B, N I pustiiu B, C, N ¡/26
Vetuluoa N // 27 ad. marginal Iudith, 4 A, B, N // 28 ad. marginal I, cap 8 A, B, N /I
29 nineviteni C// 30 care C ¡/31 li-au fost N / Ioana B //32 Toti B, totii C/ acéstiia
B, ace0;iia C // 33 cersut] cerut C / ajutor C // 35 dete C II

158

www.dacoromanica.ro
 supt mina lui". $i lIcuitorii ce era ocolit in Vetulua au
strigat c5.tr5 Domnul, Cu totii deodatà, neincetat 0 au
ascultat Domnul rug5ciunea lor i i-au mintuit din miinile
lui Olofern. Zice Esdra: Am cer§ut de la Dumnezeul
5 nostru cale dreapt5 noao i coconilor no§tri 0 la toatl
agonisita noastra i ne-au ascultat pre noi". Si iarä nine-
viténii au strigat earl Dumnezeu, neincetat i s-au
cat in saci, de la mare 13111'5 la mic ; i vlzu Domnul
mile lor i n-au stricat pre ei, nici dobitoacele, nici cetatea
io lor.
Drept acéia, zice David la Psalm 21: Pre tine au
nädäljduit pArintii no§tri, nAdIjduirà i ai izb5vit pre
din§ii ; aträ tine au strigat i s-au /
f. 146 Darà ce mai cerc eu din istoriile Scrifiturii 0 din pildele
15 ei sà invAt in ce chip sà.' fugim din intimplIrile i nevoile ce
ne yin? Insu§ Dumnezeu ne invatà, prin rostul lui David,
la Psalm 49 (zicind): $i mà chiamá pre mine in zioa neca-
zului täu 0 te voiu scoate i ml vei prosrävi". $i la Psalm
90: Striga-va cdtrl mine 0 voiu asculta pre el. Cu dinsul
20 sint in necaz, scoate-voiu pre dinsul". $i iará prin rostul
prorocului Isaiei, la 41 de capete zice: $i sl vor bucura
lipsitii, pentru cá vor cére i eu voiu asculta, Dumnezeul
lui Israil 0 nu voi parIsi pre ei". Asémene zice i la 29 de
capete ale Ieremiei 0 la al 10 a Zahariei. $i Domnul nostru
Iisus Hristos aceasta ne invatä in sfinta Evanghelie:
Céreti (zice) i sá va da voao".
Si, pentru ca sá ne incredintälm mai mult cum cä,
lui iaste nemincinoasä'., adaoge la 11 capete ale lui
Marco: Toate cite yeti cére rugindu-v5., s'5' crédet
30 vet lua i vor fi voao". $i de pe aceasta putem cunoa§te
f. 146' cum cä nu iaste alt lucru mai / de folos 0 mai cuviincios
decit a ne ruga, impreunä cu totii, s'5 cérem de la Dumne-
zeu ajutoriu i sä alerg5m la milostivirea lui. De am tinea

1 ocolii B / Vetuluoa N // 3 m/inile B, C, B // 4 cersut] cenit C, N /1 5

coconilor] fiilor C, ad. i feciorilor B // 6 iar C // 8 lacamile] corectat lucrurile
B ¡/9 dobitoacile C, N // 11 lipsege la C/ Spre tine B, C /112 nk15.jdnit-au §.1 i-ai C /
ai] au N // 13 lipsefte tine N ¡/14 Dar C / pildile N 1/15 InvAti B / din] de C, N//
17 lipsefte la C /Ord paranteze C / chiiam5. B, N // 21 Isaii C lipseFte la N / 41
cap C 11 22 Dumnezeu B // 23 nu voiu päräsi C, N / Asémenea B, C, N / la 29
cap C // 24 Ieremii C / al Zaharii C // 25 lipsefte ne C // 26 fard paranteze C // 29
vet cere B / crédeti B, credeti C // 30 veti lua B, C, luoa N / de pe] dupe B,
dup5, C // 32 cerem C // 33 ajutor B, C //

159

www.dacoromanica.ro
 acest sfat i aceastà invätäturk ce ne d5. Domnul i OA
facem cind ne Incungiurà intimplärile i nevoile die mari,
o cit ajutoriu i citä mingliare am lua de la nemäsurata
mila lui Dumnezeu.
5 Dumnezeu iaste tatä de obste al tuturor. Pre tot ne
iub4te ca pre n4te adevärati fii ai lui 0 nu poate räbda
milostivirea lui cea iubitoare de oameni sä, ne afläin puru-
rea in ticälo0i 0 in nevoi, ce numai Weaptä ruglciunea
noasträ; ja aminte sä: auzà glasurile noastre ; stä, pururea
io cu urechile deFhise, pentru ca sà ne asculte, indatä ce
vom chiema numele lui cel sfint.
Darà." ce voiu sà zic de nesimtirea cea mare a oamenilor
acestui veac?Toti pältimesc, toti Sint In scirbe, toti suspinà
supt jugul cel greu al nevoei. Darä iaste cineva sà zicä,
15 impreura cu David: aträ. Domnul, clnd m-am necäjit
am strigat? S-au zice cineva, vreodatä, lui Dumnezeu,
Intru supäeárile lui: Doamne, i mä ascultä?
f. 147 Noi pohtim sä ne / ajute Dumnezeu i sà ne facà milk
fär'de a-1 ruga.
20 Darä cine iaste impäratul acela, sau cine iaste stäpinito-
riul acela, carele sä impartä milä norodului sä,u, sau s5.
-Liuréze pre suppu0i lui de därile céle gréle, fär'de a-1 ruga
färide a-i dovedi nevoia lor? Sau, sà zic mai bine, carele
iaste tat5.1 acela ce dä piine feciorilor lui, far'de a-i are? $i
25 acéia ce nu face un Impärat cu norodul säu 0 un tatà ce
feciorii lui, färà de rugäciune, v<r>et sä o facä Dumnezeu
cu noi, netrarticii, din vointa sa, färá de a ne ruga lui?
S'ärac trufa au urit sufletul mieu", zice Domnul la 25
de capete ale lui Sirah.. Nu poate rähda Dumnezeu nici
30 Cu un mijloc pre acei ce sint lipsiti, ticàlo, nenorocit
apoi sä Inaltä. i stau Ingînfat intru ale sale 0 nu vor sä se
arate cum cà au trebuint51.
Si cine socotiti sä fie acetea? Noi sintem, cu totii, carii
pätimim atIta scirbe nesuferite i stäm In cumpäng s5.

2 incunjurS. N II 3 ajutor C / mingiere C / luoa N // 5 toti B, C // 6 fii

adevIrati C, N // 8 ci B, C, N II 10 deschise N // 11 cherna C ¡/12 Dar C// 13
scirba C // 14 nevoii B, N, nevoi C/ Dar C II 15 nAc5.jit C, nejit B II 17 milueste-m5.
C II 18 ne fac5. mia] ten ci ad. milostiveasa asupr5.-ne C // 20 Dar C // 21 carile
N // 22 supusii C //23 al.' (15. B / ca.re C, carile N /1 24 feciorului s5.0 C, feciorului
lui N // 26 fAr' de rugAciune B, C / vreti C II 27 ar' de C 1/ 28 Pre aracu trufas C /
au urn] arlt B /129 lipseste de C // 30 flab* C, N / nenorociti B, C, N // 31 In-
ginfati B, C / sà a arate C, N // 34 atitea B / cunpAn5. N //

160

www.dacoromanica.ro
 perim de nevoi, de nenorociri i cu toate acéstia nu ne-
smerim inaintea lui Dumnezeu, nu ne plecäm cerbicea
de trufiia cea multä ce avem, nu alergam Cu suspinuri
f. 147e Cu lacrämi sä. cérem / ajutoriu de la Dumnezeu.
5 i cum darà sä va mintui norodul, cum sä scuture acea-
stä ticäloasä de taräi sarcina cea grea a rélelor ce o supärä.?
Noi socotim numai cu putérea noastrà cu intelepciunea
noasträ, caré iaste nebunie inaintea lui Dumnezeu, sä
chivernisim norodul i sä.-1 apäräm de réle? Darà in zadar
10 trudim. Cà zice Hristos: Fär'de mine nu yeti putea face
nimic". i David iarä, la Psalm 126: De nu va pazi
Domnul cetatea, in de§ert o päzesc päzitorii".
insä mie mi sä pare cum cä. multi (din cei ce ascultd)
pot sä räspunza la cite am zis pinà acum, cä noi i mult ne
15 rugäin. lui Dumnezeu, cind ne vin scirbele i nevoile
didem la mila lui, darl nu vedem nici o mintuire, nici
sintem incredintati cum csá ajung rugäciunile noastre la
ceriu, mäcar cà aceasta nu o crez sä.' o facä nimeni.
Iar sà và spuiu ce au räspuns Tiveriu chesarul unui
20 tingr, carele pentru multele lui räutäti sä afla la frichisoare-
vi sà cäzniia tialosul multä vréme in legäturi, cu foame,
cu séte, intru intunérecul puFäriei. i, de vréme ce cuno-
tea cà nu iaste pentru dinsul nici o näidéjde de mhituire,
f. 148 au cer§ut de la / impäratul, cu mare rugä'minte, sä, porun-
25 ceascä sä-i dea moarte, pentru cà sä se mintuiascà din
caznile ce p'ätimiia, cäruia i-au zis Tiverie: Tu incà n-ai
aflat har inaintea oclailor miei vi-mi ceri o facere de bine ca
aceasta?"
$i de vréme ce un vinovat n-are indrAznea15. inaintea
30 impäratului celui pämintesc, mäcar cearl moarte,
darl noi, cà sintem vinovati tnaintea a tot putérnicului
imp'gratului Dumnezeu i ind.rcati de gréle psácate, cum
pohtim sà asculte Dumnezeu rugIciunea noasteà i sá dea
bunälatile ce cérem ? Cetit la 59 de capete, la Isaia, sl
35 inteléget pricina pentru ce rugIciunile noastre nu aflä

1 aceste C // 2 cerbicia C // 4 ajutor C // 5 dar C / fters scuture gi ad. va

uvura C / scutud. N /I 6 dupd tad ad. de C fters ce o suplr. vi ad. cu care iaste
Ingreuiad C // 7 puteria B / lipse,ste i Cu Intelepciunea noastd. B// 8 care C II 9 Das
C//i1 iar C//12 d5.0.rt B, desSzt C,N ¡/14 lipse,ste c5.C// 15 si de ne niglm mult C/scir-
bile N //16 dar C // 18 ninimeni B // 19 Iad B, N / Tiverie C, N / chesaru C //20 carile
N / multile N // 21 leguturi B // 22 pusckii C / cunovtia B, cunovtea N // 24 cerilutT
cerut C, N II 25 den B // 26 caznele B // 27 faceri B // 30 pamintesc N / dar C // 34
Cititi B,N/cetiti Cllipse,ste de C/Isiia C. N//35 Intelégeti B, lntelegeti C, IntelégemNll

161

www.dacoromanica.ro
 ascultare la urechile lui Dumnezeu. Zice prorocul: au nu
poate mina Domnului a mintui? Au ingreuit-au uréchia
lui ca sa nu asculte? Ce socotit zice cum eft' nu poate
preaputérnica mina lui Dumnezeu, sl vá mintuiasca din
5 nevoile voastre? Au doará socotiti cá are astupate urechile
lui si nu ascultá rugIciunea voa,stra? Ba nu iaste asa ; ci
pentru pacatele voastre (zice) au intors fata lui de la voi,
1 148' ca sa nu va miluiasc5'.. / Pacatele voastre céle multe slut
acélia ce opresc mila lui i acélia nu lasa rugaciunile voastre
10 sa ajunga inaintea scaunului dumnezeestii lui
Caci miinile voastre (zeci) pingarite-s cu singe ; buzele
voastre graesc fardelége ; limba voastra strinbltate cugeta
picioarele voastre alearga pre calea rautatii; nimeni nu
grgiaste drept, nimeni nu sfatuiaste bine, nimeni nu va SI
15 faca judecata adevärata.
Si, cum dará, sá va asculte Dumnezeu? Cum sá va
mhituiasca din nevoile voastre? Si cum, zicet mai bine,
cum indelung rabda, cum ingaduiaste si cum poate suferi
si nu ne cufunda pre tot, ca pre sodomleni? (Slava, hide-
20 lungii rabdarii tale, Doamne, slava tie).
Via, filosoful, mergia odatá pre mare cu corabiia si era
impreuna cu el, niste oameni räi. i, apucindu-i furtuna
mare, era si piará. lar oamenii cei rai au inceput a sa ruga
dumnezeilor, lor, sa-i mintuiasel din nevoe. Iar filosoful
25 le-au zis: rogu-va, facet, sa nu v5, priceapa caré cumva
dumnezeii ca sintet aici, cá adevarat va va cufunda. Asé-
i. 149 mene zic i eu catra pacatosii ce sa roaga, / el mai bine
iaste sá tad., decit cu buzele lor céle spurcate, sä. aducl
rugäciuni, catr5. Dumnezeu la nevoile lor, ca in loc de a
30 afla mintuire, poate s5. piará des'avirsit pentru pa-
catele lor.
Sá cuvine intii sa 15s5'.m räutatea, jafurile, strimb5.tatile,
uriciunea, vrajba, zavistiia i atunce sá ne rugam, pentru

2 ingreuiat-au C / urechiia C // 3 socotiti B, C // 4 preaputernica C / dinl

de C II 5 doar5.] dar C II 7 pAcatile C, N // 8 plcatile C, N // 9 acelea " C // 11
buzile B, N // 12 dupd lege ad. si C / strimbátate C/ lipsege cuget5. C // 13 picioarile
B, C //14 nu grleste C / nu sfátueste C //15 judecatá dreapt5. i adeváratá C, N ¡/16
dar C //17 i cum nu ziceti C ¡/18 Indálung C / ingklueste C / cum poate suferi]
sufere C // 19 0] de C / toti C // 21 Viia B, N, Sers §i ad. un filosof C / mergea C, N //
23 pilará B / iarl N // 25 tAceti B lipsefte vá B I care C 26 dumnezei C /
slnteti B, C // 28 buzile C, N // 30 piiar5. B, N // 31 pácatile C, N // 32 Intliu
B // 33 duPd zavistiia ad. si altele C / id. i altile N I atuncea C//

162

www.dacoromanica.ro
 cäci atunce vom afla ascultätoare urechile lui Dumnezeu.
Cä zice sfintul Ioann Zlatoust: Cind din buze curate iase
rugAciunea, atunce ajunge la nemomita urechia stäpinului".
Cind noi sintem curat, atunce ajunge i ruglciunea noastrA
5 la ceriu. Insä, afarA de aceasta trebuiWe 0 alta, pentru
ca sá ne mintuim de nevoile noastre, cu mijlocul rug'Aciunii.
Sà cuvine, cá precum iaste rAutatea i intimplarea de ol*e,
s5. fie 0 rug'Aciunea de ob0e. Toti sá ne rugäm, tot sà
cérem ajutoriu, precum au fAcut i apostolii astAzi in
10 corabie, de au strigat toti cu o gurá cu o inim'ä: Doamne,
mintuia0e-ne c5. perim". Iara nu unul sä se roage
altul nici s5. gindeascl ;unul s'A plingl i altul sá riz5.;
f. 149T unul sá se intristéze i / altul s'A se bucure. Pentru.
càci atunce adevIrat, Dumnezeu nu ne ascultà.
15 Zice Hristos la Mathei, in 18 capete, c5.: De sà vor
tocmi doi dintru voi pre p5mint de tot lucrul carele ar
cére, fi-va lor, de la tat5.1 mieu cel din ceriuri". Deci dará,
cind doi, uniti, sá vor ruga, ci0igA mila ; cu cit mai virtos-
vor c4tiga, and tot norodul i toatà multimea, cu un glas-
20 i cu o gurä i cu o inim5., vor cére de la Dumnezeu.
ajutoriu.
Pentru aceasta vá pohtesc, fetii miei, aa sà v5. rugat,
pururea i toti deodatä. Si mai virtos intru acéste vremi
ce s-au inmultit nevoile 0 pre toti, impreun5., de toate-
25 pgrtile ne-au incungiurat nenorocirile, necazurile i scir-
bele. C5. zice David: Voia celor ce s'A' tem de el va face 0
rugIciunea lor va auzi va mintui pre d1n0i". Ne va
asculta pururea Dumnezeu, dud toti cu inimá curat5.
vom ruga 0 ne va mintui de toate primejdiile 0 din toate
go nevoile, prin rugAciunile marelui mucenic Dimitrie, ce a
pr5.znuia§te ast5.zi, a clruia rugIciuni s'A pizeasc5. pre
in5.1tatu1 domnul nostru i toatá cinstita boerime 0 tot
norodul cre0inesc. Amin. /

atuncea, N // 2 loan C ji 3 atuncea C, ad. marginal atuncea ajunge N I

nrechiia C. N // 4 corgi B, curaid C / atuncea C, N// 5 trebueste C (/ 8 totit
B, C// 9 ajutor C // 11 mIntue*te-ne C / lar C // 13 sit si bucure C, N / 14
atuncea N / adeviratul B II 16 care B, carile N 1/17 dar C //20 ininimi B!
ajutor C // 22 rugati C // 23 tot B / aneast5, vréme B // 24 repeta : si pre tot N// 25
lncunjurat N // 26 cebra C / 27 §i-i) i C // 30 marilui N /131 priznueste C // 32
nostru don= C // 33 lipsefte Amin C, N //

163

www.dacoromanica.ro
st. 150 INVATATURA LA NOEMVRIE 8, IN ZIOA SABORULUI
SFINTILOR INGERI

Socotit sä nu obidit pre vreunul dintru acesti mid".

Mathei 18.
5 Nu sà cuvine cinstea si lauda numai oamenilor celor
mari i bogas, cä stilt vrédnici acestui dar si cei mici
smerit. Cà mgcar cg cei mari strälucesc Cu hainele céle
de mult pret i cei mici n-au cu ce sg-s acopere trupul;
cei mari sg" odihnesc pe astemuturi moi i frumoase i cei
lo mici sá culcá pe pgmintul gol 0 pe pae; aceia insotit cu
multime de slugi, iar acestea lipsit, pustii si de ajutoriu
0 de priiateni; aceia intre rgsfälgri i intre boggtii i ace--
tea intre primejdii i intre intrisaciuni. Insg, cu toate
acéstia mgriri despgrtite, nu sá cuvine celor mici mai
Is putinid cinste i dragoste cleat acéia ce sg cuvine celor
mari i bogati, nici iaste cu dreptate celor mari s5. li sg
inchine lumea 0 pre cei mici batjocoreascl: de aceia /
4.150T sá se teamg si pre acestea sg-i obideascg; de acéia sá se
rusinéze 0 pre acestea infruntéze, pentru cáci mgcar
20 CA cei mari cu sila i cu putérea rgspatesc sudglmile, iar
cei mici au ingeri sprijinitori in ceriu de pedepsesc pre cei
ce-i obidesc.
Drept acéia si domnul nostru Iisus Hristos poruncéste
tuturor in Evanghelia de astäzi, sg se p5.zeasc5., s5. nu
25 socoteascg pre unii ca acestea batjocurg norocirii i necurg-
tii ale lumii. Socotiti, zice, s'l nu obidit pre vreunul dintru
acesti mici". i pricina iaste, pentru ce acestea atita sa
iubesc de Dumnezeu cá au cu dinsii ingeri carii pururea
vdd fata lui Dumnezeu, in ceriuri, dintru care cuvint
30 evanghelicesc luom pricing astäzi sä arä'tgm inaintea
dragostei voastre märirile acestor mici, ce zice Evanghelia,

1 2 CuvInt la noemvrie 8, In zioa sfintilor Ingeri C // 1 soborului

B, N // 3 Socotiti B. C / nu obiditi B, C / dupd acesti ad. mai C, N // 5 ad. margi-
nal Matthei 18 A, B, N / tipseFte C // 5 cinstia B // 6 bogati B, C // 7 smeriti B, C /
hainile C, N // 8 cei mici n-au cu eel acopen i C // 10 pre plmInt C, N / p& pae
C/ Insotiti B, C // 11 acestia B /lipsiti B, C / ajutor C //12 prietini C // 13 acestia
B / Cu] dupl C //14 acestea C, N / dupel despArtite ad. dar tot C /j17 batjocureascl
C //18 s& sl team& C, N / acestia C / dupd ad. osindeasc& obideasc& C,
N 19 sá s4 rusineze C // 24 Evangheliia B, C / dupd astazi ad. marginal cea de la
Utanie C / sI. s& plume& C // 25 flers norocirii i necuatii ale C // 26 obiditi
B, C / pe C //27 acestia B // 30 lu&m C // 31 #ers Inaintea dragostei voastre C,
dragostii N / mici] cuvinte C / Evangheliia B, C //

164

www.dacoromanica.ro
 pentru ca sä: priceapg cei ce indrIznesc de-i obidesc,
pacg.tuesc de greu si ce rä.'spuns vor sg. dea.
Si 15sind la alti intelepti i invatati sg. priznuiascä pre-
cum sá cade sälborul fericitilor ingeri, ce prAznuiaste
5 astgzi besérica lui Dumnezeu, eu mä voiu nevoi sg-i vese-
f. fsf lesc cu aceastg vorbg. ce voiu sä: fac, / de va lumina mila
lui Dumnezeu, pre vreunul din päic5tosi sá vie la pocä:intà,
de vréme ce s5: face mare bucurie in ceriu, pentru un 1366:-
tos ce sg va ci sä: ascultat cu dragoste, de pohtiti sg.
fo vä. folositi.
De doao féliuri de mici sä: af1á in lume si pre doao féliuri
de mid sg obicinuesc de obste oamenii, de-i obidesc: cei
dintii sint sgracii i cea de a doao gut preotii. Pentru cei
graci, zice intelepciunea lui Sirah la 13 capete: Scirbg. e
15 la cel bogat, gracul". $i dumnezeescul Iacov, fratele
Domnului, la Poslaniia lui, la al doilea cap zice: lark' voi
at necistit pre sgrac". Si pentru preot mgrturiséste obi-
ciaiul cel de obste si mai virtos acela al locului acestuia,
intru care preotii sint cei mai necinstiti si mai obiditi.
20 Trig acestea, pre carii lumea Ii socotéste mici i prosti,
nu sint mici, ci grit a unii vrednicii si a unii nariri; c5
poci zice pentru dinsii, prin rostul apostolului, cum c5
f. 151v pentru acestea nu iaste / vrédnicä: lumea. Cei säraci gut
atita de mari cIt iaste insus Hristos de mare, de vrénae
25 ce pre acestea nu-i numéste slugi, nici priiateni, ci-i nu-
méste in Evanghelie frat zicind cg.: Ce at fäcut unuia
dintru acesti frat mai mici ai miei, mie at fälcut". Si preotli
iarg, atita sint fälede aseminare cäl dupg, Dumnezeu nu sg
aflg nici nici in ceriu nici pre pAmint, nimeni carde sg
30 poatá sä: fie asémenea cu ei; cu Dumnezeu gut, mai mici
decit el si cu oamenii gut mai mari decit ei. Nu s'nt,
fireste, ingeri, iar pentru darul ce au sint mai mari decit
ingerii. Drept acéia zice i dumnezeescul Efrem Sirianu/,.
la cuvintul cel dintiiu ce face pentru preotie: Preaslälvitä:

4 soborul C, N / lipsepte Ingeri C, N / praznueste C // 7 IA C / vreunul B if 9.

ascultati B, C // 11 ad. marginal a af15. In lume B ¡/13 dintliu B, N //14 ad.
margina/ stih 52 A, B, N // 15 fratile N // 16 al 2 cap C, N / lar C / ad. marginar
stih 6 A, B, N ¡/17 ati necinstit B, C/ preoti B, C/ obiceiul C // 20 care C // 22'
pociu B, C, N // 23 ace§tia B // 25 prietini C // 26 frati B, fraci C / ati fAcut B,
C // 27 frati B, C / ati fAcut B, C // 28 lar C / aarninare C, N//29 carile N// 30 poate
C // 30-31 fierS Cu Dumnezeu slut mai mici decit el si Cu oamenii slut mai mari
cleat ei C // 32 iarl. N // 33 Siriianul C, N //34 dintli C //

165.

www.dacoromanica.ro
 minune iaste preotul i putére nespus5. ; de cer sg atinge,
cu ingerii petréce i ca Dumnezeu are mare amestecare".
Si pentru ca sä cunoa0eSi cu lucrul cu ispita mgririle
acestor mici, adecg a preoSilor, ce-i batjocor4te lumea,
5 luat seama, rogu-vä., cu socotealä intreagg i vedes putérea
cea mare ce au 0 in ceriu 0 pre pgmint, pre lingg oameni
.152 §i pre lingl / Dumnezeu.
Cind domnul nostru Iisus Hristos au ertat pgcatele
slabgnogului aceluia ce 1-au fost adus inaintea lui, s5.-1
10 tgmgduiascg, tiSi ce au zis cgrturarii i fariseii, ce era
acolo de fatä: Cine poate erta pgcatele, Mfg numai
singur Dumnezeu?" Unul ce poate sà iarte pIcatele oame-
nilor cu adevIrat, au Dumnezeu iaste, au putére dumne-
zeiascá are in sine. Deci dard de o fac aceasta preoSii in
15 toate zilele cu pgato0i si au atita putére sg iarte pgcatele,
precum cu toSii o crédem, puteS sg ziceS cum cal acWi
mici nu gut alti dumnezei in lume?
Ascultati 0 alta, mai mare. De aS vedea, aici de fatä,
de o parte multime de arapi negri carii sä.' fie rgniS de vrgj-
20 ma ca rane de moarte i legati cu lanSuri tari 0 de altà
parte un om putérnic i sä.' le zicg: sä fit slobozi, sà fie
tämgduite ranele voastre, sä fugg din trupurile voastre
acea negrealä ce vg intunecà i, zicind ava, de at vedea s5.
f. 152e cazg din minile/0 din picioarele acelor ticglo§ leggturile,
25 sä flmie indatg sängto de rane i sà se prefacg in albi-
ciune acea negrealä intunecatä intreb, oare ce at putea
zice pentru acel om? Cum v-ar pgrea putéria lui? Eu sint
incredintat cum cä.' aS zice i at mgrturisi cum cg acel om
iaste iaste preste tot oamenii, cum cá iaste om pogorit din
30 ceriu, cum cg iaste alt Dumnezeu i om.
Acuma darg socotiS cum cà acest om iaste unul din cei
mici, ce nu-i bagg lumea in seamä. Arapi negri sint ticg-
lo0i de 135.'cgto pre carii pgcatul Ii face mai intunecati

1 ceriu C, N1/ 2 amestecare] ImpArtIsire C 4 &lid. C / batjocureste C // 5

luati C, luoati N / vedelei B, C / putéria B // 6 ce au In ceriu C // 8 picatile N // 9
slibaggnogului B /110 amIduiiasc5. C / farisei C //11 pacatile N //12 si iarte] erta
B, s5. erte C/ p5catile C, N // 14 dar C // 15 erte C / plcatile C, N// 16 puteti
ziceti B, C // 18 ati vedea B, C 11 19 rAniti B, C / vrljmasi B, C // 21 s5, B,
C // 22 ranile C, N // 23 ati vedea B, C //24 miinile B, C, N / picioarele C, N / ticAlosi
C // 25 sinitosi C / sä s5. prifac5. N/ albiciuni B// 26 ati putea C // 27 puterea C,
N // 28 ati 2-2 B, C// 29 toti B, C // 30 dupa ceriu ad. §i C, N // 31 dar C/ socotiti
B, C // 32 ce] ci N// 33 p5.cAtosi C //

166

www.dacoromanica.ro
 decit dracii ; acestea sint toti r5.niti pentru cici de cite ori
pgcgtuesc, de atitea ori sg tipAréste in sufletul lor rane de
moarte. Sint legati cu lanturi gréle pentru cäci plcatul
face robi diavolului. Aici vine micul acela netrébnicul preot:
5 i Cu un cuvint al lui, cu un: Ertate sä-t fie pgcatele"
face la sufletele pgcgtosilor mai slgvite lucruri decit:
acélia ce at auzit mai sus ; dezleagg leglturile pIcatelor
vindecá rancie, îi curgtéste de tina pgcatului, fi mintuiaste
f. 153 din minile diavolului, Ii prietenéste cu Dumnezeu, / fi
lo face de petrec cu ingerii.
Acuma dará i acest mic, cum vg sl pare? Socotit sg
aibg pre pgmint pre altul mai tare decit el? Dará ce zic:
pre pgmint, nici in ceriu, afarg din Dumnezeu, nu are
micul acesta asémenea lui in putére. i voiu dovedi-o. Luat
15 seama pentru omul acela ce zice in sfinta Evanghelie, cä s5,
pogoriia din Ierusalim la Ierihon si au cgzut in tilhari ;
sg fie fost ca noi, crestin i drept in credintá mi sä pare c5.-1
vgz mai mort de rane, sä zael pre pgmint i sá cearg aju-
toriu de la tot sg se intristéze i sg plingl, nu atila pentru
20 viatg, ce rgpunea, cit pentru suflet, care pentru multele
lui pgcate sta in nevoe piarzg.
Vie acum, aici, impäratii cei mari i putérnicii pgmin-
tului, sà vedem de au atita putére sä mintuiascä sufletul
acelui ticglos, din nevoia vécinicii morti. Darg ce zic:
25 impgratii i putérnicii ? Vie ingerii raiului, heruvimii cei
cu ochi multi, serafimii cei cite cu 6 arepi, scaunele, dom-
niile i toate cétele ingeresti, sá vedem de le va ajunge
pira intr-atita putéria. Las1 sg la impreung cu ei, intr-aju-
f. 153° toriu toate cétele sfintilor, sä. alérge / mgcinicii, sä n5.' v5.-
30 leasc5.' apostolii, s'l gfábeasel cuviosii, dreptii, prorocii,
patriarsii, A. se pogoare impreunà cu ei insgsi preacurata
stgping, Maica lui Dumnezeu, impgrgteasa ingerilor si a
oamenilor, ce vl s'A. pare? Socotiti c'ä va putea toatA ceata
aceastá cereascá i tot sfintii sá dezlége din leggtura pgca-

1 acestia B // 2 mal B//3 legar B / lanriuri B/ dupd lanruri ad. de moarte grea C,
moarte gréle N //4 diiavolului N // 5 lipse,ste cu 1-2 C f SA-ti fie B f picatile N //6.
sufletile C, N // 7 aceia C / ari auzit B, C // 8 ranile N / mintueste C // 9 miinile B. C,
N / diiavolului N / priitenéste B, inprietineste C // 11 dar C / Socofiri B, C,
N // 12 Dar C // 13 din] de B //14 Luari B, C /116 Ierehon B // 17 crestini B // 19
ajutor C / tori B, C // 20 viiarl B, C, N // 21 piiarz5. B, N // 24 Dar C // 25,
hieruvimii N // 26 cei Cu cite B, C, N / aripi B, C] arapi N f scaunile B, C, N // 27
cetile C, N // 28 puterea C, N // 29 intr-ajutor C / cetile C, N / mucenicii B, C, N // 31,
patriiarsii B, C/ insus C // 32 stApina B // 33 vi s5. pare C // 34 tori C //

167

www.dacoromanica.ro
 telor, ce-1 trag in iad, sufletul acelui ce zIcea mai mort?
De o va zice cineva aceasta (c'h va putea), acela nu créde
drept, 45.'zIminturile sfintei noastre credintI, nici iaste
din turma lui Hristos, de vréme ce nu tine acéia ce zice
Hristos pentru aceasta la Evanghelie. Ingerii tot s'a.' mij-
loceasa, sfintii sá se roage, dreptii sä se cucere, Maica lui
Dumnezeu sà mijloceascá pentru ca sl ja, ticàlosul acela
de pIcItos, dezlegare pIcatelor lui, iar dezlége de
pIcate, cu putéria lor nu pot nici unul din sfinti.
10 i pricina iaste pentru cäci putéria a lega 0 a dezlega
nu o au fericitii, in ceriu, ci o au preotii, oamenii, pre
Acuma (dar5.) acéia ce in ceriu nu o pot face toate
cétele sfintilor, vedeti cum o sIvir§a0e pre pImint unul
dintru acWi mici. Lash' A. se pogoare i aici, dup5. Intim-
if. 154 15 piare, un preot oarecarele / i sà vazI pre cel ce zIcea pre
cale mai mort, carele cére ajutoriu i mintuire sufleteascä;
lash' sá vazI lacrImile, 55. vazá suspinurile, sà se uite voin-
tei l, blagoslovind cu mina acéia ce nu priimesc cei mari
SS. o grute cu evlavie, lasI SS. zicä numai: te sloboz de
20 toate pIcatele tale. SI vedet streine, infricop.te i preas15.-
vite, indat5. sä mintuiWe sufletul acela din nevoia vécinicii
munci, s'a' dezleagl legIturile pIcatelor, fug dracii, sä
bucurI fericitii ingeri i aciia4 dumnezeiascI dreptate, ce
tinea goalS. sabiia rIsplItirii o pune iar4 in teac5. i toatI
25 sI imblinz4te.
Nu iaste, drept acéia, lucru InfIt4at cá nici in ceriu nu
iaste nimeni, afarg din Dumnezeu sá aib5. atita putére,
atita stápinire, cltá au pre p'lmint ace§ti mici, acqti
preotit.
30 Iarl sh' vedeti 0 alta, lucru mai minunat acestor mici.
Au Amos tooth' zidirea uimitl cind Iisus al luí Navi au
ponmcit soarelui sl stea pre cer, nemiFat, pin5. va birui

2 ceneva B /1 3 credinta B, C, credinte N 5 tot] pot B, toti C, N // 6 s5, s5.

1-2 C 7 lipsefte Dumnezen B II 8 acela p5,c5,tos C / jar% N // 9 puterea C,
N ¡/10 puterea C, N // 11 ad. marginal oamenii A, lipsefte C, N // 12 felra paranteze
C / dupa ceriu ad. oamenii C, N ¡/13 cetile B, C, N //15 oarecarile N // 16 carile
N // 17 vointii N 1/ 14-20 LasS, preaslIvite ters fi ad. 0, ce veden streine,
infricosate i preaslavite, pravoslavnicilor crestini I Cä pre un plcaos, care cere
ajutor i mintuire sufleteasca, micul acela de preot, blagoslovindu-1 cu mina
aceia ce nu priimesc cei mari s5, o slrute cu cvlavie i zicind: te slobozi
te ert de toate plcatelei tale" C // 20 p5catile N / s5, vedeti B / striine N // 21 min-
tuieste C ¡/22 si i s5, dezleag5. C // 23 aciiasi B, aceiasi C / dumnezeasca C, N//
25 Imblinzesc B // 27 nimenea C // 28 p5,mint] mint B// 29 preoti li, preotiti
C // 30 Iar C / alt lucru B, C, N // 32 ceriu C//

168

www.dacoromanica.ro
 pre vràjmasii lui; darI cu cit mai virtos socotiti a.' s-ar
54v minuna cind acestas / Iisus ar zice soarelui, nu sa stea
nemiscat pre ceriu, ci sá se pogoare din ceriu pre pämint.
Adevärat, infricosat lucru ar fi acesta, iar nu iaste nimica
5 intru asemenare cu acéia ce face preotul in toate zilele, in
sfintul jaravnic. El nu poruncéste soarelui cestui ce s5;
véde, ce pune supt datorie cu cuvintele lui si cu rugkiunea
lui, pre soarele cel de taina al drepatii, pre insus unul
n5scut fiiul lui Dumnezeu, s5. se pogoare din ceriu si supt
to intimplarile piinii si a vinului s5.' se facà iarl j5..rtvá vie
pentru ert5ciunea pkatelor noastre. Si aceasta nu odatä
sau de doao ori, ce peste tot anul, in toate zile, cind el va
vrea si in ce loc va pohti. $i nu iaste aceasta o putére de
caré sä minuneazä si ingerii? Pre Melhisedec 11 numéste,
15 marele Pavel, asémenea cu Fiiul lui Dumnezeu, la al 7 cap
caträ ovrei, pentru alci aducea piine si yin j5rtv5. lui
Dumnezeu, carele era inchipuire dumnezeestilor taini.
$i noi cum vom numi cu nevrednicie pe preatii nostril
carii in toate zilele aduc, nu inchipuirile, ci adevIrul, nu
20 umbrele, ci acelas trup si singe a mintuitoriului nostru,
f. 155 Dumnezeu. Cu cit / mai virtos deal Melhisedec iaste
acesta asémene cu fiiul lui Dumnezeu? Cu adeväsat, nu
poate afla mintea ginduri, nici limba cuvinte, pentru ca sä
v5.dease5. m5.'ririle acestor mici.
25 $i cu acéstia toate, ce cinste le face lumea? Au sä zic
mai chiar, care obide n-au de la oameni, de la crestini si de
la fiii lor cei duhovnicesti? Cu tot sufletul t5.0 téme-te
de Domnul (poruncéste Sfintul Duh la al 7 cap a lui
Sirah) si pe preotii laud5.". $i iaras: Temé-te de Domnul
30 si släivéste pe preotul". $i iaste cineva sá o fad. aceasta?
Iaste cineva sä aibä cucerie cgtrá preot, s5.-i cinsteasc5.,
sà-i slIVeascA?

1 dar C 112 acestasi B // 3 A sl p3goare C, N // 5 aseminare N / zilile N 116

jArtevnic B, Artvenic C, N// 7 ci pune C, N / supt datorie cuvintele lui B, C /
cuvintile NI/ 7-8 si cu ruglciunile soarile cel de tain5. C//7 rugAciunile N//8 soarile
N I Insusi C, N // 9 sl A. pogoare C, N // 10 Intimp15.rile ad. Fi féliul B / sl facA
N, C/ iar C //12 ce] ci C, N/ Fiers peste tot anul C / zilele B, zi/ile C, N // /2 13
Mrs clnd el va vrea si fa ce /oc va pohti C ¡113 Si nu] fters fi ad. Deci au nu
C// 14 care C 1115 marile N // 17 carile N // 18 cum nu vom putea numi C / vrednicie
B, C, N / pre B, pl C // 20 umprile B, C, N // 22 asemene C, N // 23 gindului C,
N // 25 acestea C // 27 fii C / CA tot sufletul B / lipsege au B // 28 filrli paranters
C // 29 al lui Sira.h C / iarlsi B // 30 pl. C// 31 ad. marginal Iaste B / preoti B, C //

169

www.dacoromanica.ro
 In légia véche atita de mare socotiia necinstea preotilor
cit insus Dumnezeu au dat porunc5., precum scrie la a
Dooa lége, in 17 capete, ca de va indrIzni cineva, cu semetie
sg. necinsteascg pe preot si sg.' nu asculte porunca lui, omul
5 acela sä: se dea mortii.
Acuma darà a cità.' osindg socotit cg sint vrédnici cei ce
indrgznesc, cu atita semetie, de fac necinste preotilor, a
sfintei beséricii noastre, carii covirsesc si in dar si in vred-
f. 155v nicie si in putére, / pe preotii legii vechi.
io Pentru marele Antonie scrie in viata dumnezeescul
Athanasie cum el mgcar a era atita de mare si vestit
intru bunätälti, cä sg cutremura de el dracii si hiargle
pustiiului i sg.' suppunea, iar cind vrea intimpina vreun
preot 4 pleca genunchele inaintea lui si nu sg.' scula de la
15 pginint ping nu-i sgruta intli mina si sg ja de la el blago-
slovenie. **I acum nu Antonii, nu sfinti, ci oameni netréb-
nici si pgegtosi, nu numai sá priimeascg sg sgrute ming de
preot, ce pornesc asupra lor cu atita semetie limbilor céle
slobode, de-i dojenesc, de-i infrunteaza si-i necinstesc. $i.
20 iaste aceasta credintg dumnezeiascg, sau faptg. crestineascg ?
Mi sg pare cä auz pre multi de-m dau raspuns cum CA'
preotii nu sint ca preotii acei vremi. Aceia, zic, era cu fapte
bune, acestea sint influatat ; aceia era cuciarnici si acestea
lénesi. Aceia era postnici, acestea sint betivi; aceia era
25 fär'de räutate s'i acestea vicléni. Aceia era toti duh si
acestea toti trup si pentru acéia cu dreptate sg si necins-
f. 156 tesc / de lume (trebue dará s'A nu avem preotie nicidecum,
ci sä fim ca dobitoacele céle necuvinatoare).
insä eu voi zice cum CA cu adevärat bung pricing iaste
30 aceasta s'i asa sg. fie. Numai intli voiu zice si eu, cu sfinta
Scripturei, fiestecgruia: Cine te-au pus pre tine boiarin
si judecgtoriu preste noi?" $i iargsi impreung cu mine

1 legea C, N / necinstia B // 2 Insusi C // 4 pg. C // 5 sii. si dea C, N // 6

dar C / socotiti B, C // 8 biséricii C / vrednicie s'i putere B // 9 pi. C // 10 marile
C, N / viiata B, C, N //12 hiiarile B, N //13 supunea C,N, ad. Fi pleca A/iari
N/ Intfmpina C // 14 genuncbile C, N, genunele B// 15 Intliu C, N// 17 picitos B/
serute B/mIna B // 18 ci pornesc B, ci si. pornesc C, N / a limbilor C //19 dojinesc
C, N // 20 fapti. crestineasci] sf at crestinesc C // 22 preotii nostri N // 23 Inriutitati
C, N / cucérnici B, N / cucernici C / acestia B // 24 Miles B / acestia B // 25 Uri
N / cestia B // 26 acestia B / to B // 27 hpsefte de lume C, N / dar C / preoti
C, preotii N // 27-28 Orel paranteze C ¡/28 dobitoacile C, N // 29 lipseFte voiu zice
C, N / cum ci. adevirat B // 30 Inttiu N, B // 31 ad. marginal Esirea, cap 2, stih
14 A, B, N, infra paranteze C / boiariu C /132 judecitor C / fax* B, C lj

170

www.dacoromanica.ro
 zice sfintul Pavel: Tu cine esti cela ce judeci pre sluga
strein51?" i la al 2 cap earl evrei, zice: gindesti, o,
oame, cela ce judeci pre ceia ce ca acéstia fac i fäcind
acéstia cà tu vei sapa de judecata lui Dumnezeu?" Cine
5 au dat volniciia aceasta mirénilor, sà infruntéze pe preot,
sä ja seama petrecaniia lor sä vicleneasc5 la faptele lor?
Nu era impärat i impärat crestin marele Constan-
din? lar and i-au spus pentru un preot, cum sà.' petréce
viatà rea i preacurveascä n-au vrut sä-i cérce, nici sä'-i
jo iscodeascà viata i fapta lui ci, ca un iubitoriu de Hristos,
ce era, au zis: de as vedea Cu ochii miei pe preotul sà facà
päcatul, l-as acopen i cu cabanita mea. $i iar5., la slborul /
f. 156v cel dintii de la Nichea, aducind oarecarii o scrisoare impo-
triva unor preot i episcopi, n-au vrut fericitul nici cum sä
15 o ceteascl, ci indatà au rupt-o si au bAgat-o insus in foc,
de au ars si au zis si acéste cuvinte vrédnice de pomenire:
sä nu dea Dumnezeu sä judec eu vreodatà pe preotii lui
Dumnezeu.
Deci acum acéia ce n-au fäcut un impArat atita de mare
20 0 atita de dint, cum indraznéste sä o faca un om de rind,
un om pä'cAtos, nenorocit i nevrédnic ?
A dooa räspunz: acéste gresale, ce ziceti a au preotii,
oare din copilärie le-au avut, au le-au cistigat dupà ce au
luat preotiile? De le-au avut din copildrie, vina nu iaste
25 a lor, ci iaste a mirénilor, cá n-au vrut sä-i creascä Cu frica
lui Dumnezeu, cu inväläturi folositoare cu pilda lor cea
bung. lar de le-au cistigat pre urmä, iarä de la miréni
le-au luat si de la dinsii au invätat räutatea, cà ei n-au
näscut preot, ci miréni. i pentru ce nu clevetit insivä pre
30 voi i sá vä infruntat cä at dat pricing rea? Ce necinstiti pe
preot carii, de s-au acut ucenici räi, s-au fäcut pentru cäci /
f. 157 au avut pre voi dascali räi? Insá eu mà voiu uni cu &dui
vostru i acéstia ce ziceti pentru preot zic i eu cà iaste asa.
Insá sä ascultat o pildä.

2 striint N / al doilea C/ Fters i ginde§ti C lipse,ste o B // 3 acestea C//

4 acestea C/ auks acestea ad. gindegti C // 5 pre C / preofii B, preofi C 1/6
faptile C, N // 7 marile N / Costandin B, C // 9 viiatA B, C, N // 10 viiata. B, C,
N/ iubitor C// 11 pa C // 12 iar C/ soborul C // 13 dintliu C/ Nicheia B, C
oarecarii C // 14 impotriva C / preoti B, C // 15 ceteasca) cinsteasca B, citeasca
C, N 1117 pi C 1/20 Fters de rind fi ad. prost B //22 zicef B // 2311-au avut N/11-au
cl§tigat N //24 luoat N // 27 li-au cfgtigat N / pa urma C / iar C //29 preofi B, C /
nu clevetifi B, C II 30 infruntati B, C tati dat B /Ci C / pá C (/31 preofi B, C II 32
&sail C// 33 acestea C / preofii B. preofi C ¡/34 acultafi B, C //

171

www.dacoromanica.ro
 Evdoxiia, impáráteasa lui Arcadie, au fost inteles cum
cä noroclul de la Gaza nu petrec crqtin4te, de vréme ci
cei mai multi sä inchina idolilor. $i zicea impáratului
indemna sá facá in tot chipul sä-i suppue supt cre§tinátate,
5 pentru ca sá nu sá necinsteascl impäräliia §.1 numele lui
Hristos i al credintii. lar impáratul Arcadie i-au räspuns:
o §tiu eu aceasta de mult, cum cá acel norod pleacá mai
mult la inchináciunea idolilor, dará ce voiu sá fac?
cuvine s'A má fac cum cá nu-mi iaste in §tire i sä.-i las sá
lo tráiascà cum vor vrea, pentru cki are mare ci§tig impárg-
tiia noastrá din afile lor.
Acum dará, dintr-acest ráspuns iau i eu pricin.á ca
astup gurile mirénilor acelora carii, cu atita indrkneall
iscodesc, cu tot denadinsul faptele lor, preotilor. Ce zicet
15 voi, rivnitorii, cum cá preotii sint rdi i pkátuesc. Adevkat,
f. 157° eu incá zic cá pkátuesc. / Numai ace§tea ce voi fi socotit
pácáto§, acetea sint cei ce vä dau blagoslovenii. Ace§tea
sint cei ce vá. sfintesc. Ace§tea sint cei ce vá nasc de a doa
oará In baia sfintului botez. Ace§tea vá pecetluesc cu darul
20 Duhului. Ace§tea sparg zapisul p5.catelor voastre. Ace§tea
vá imprietenesc cu Dumnezeu. Acetea vá fac párta0 cu
trupul i cu singele Domnului. Acqtea sint ce vá folosesc
cu nigkiunile lor, la boalele voastre, la nevoile voastre,
In viatá, la moarte i dupá moarte.
25 $i nu dutati la atila ci§tig i bunáfáti ce vá fac, la
atitea daruri, la atitea faceri de bine ce vá impart, numai
vá uitati cu atita pizmá i cu atita minie la gre§alele ce au,
ca ni§te oameni ce poartá trup i vietuesc in lume. Dará
pe cine vatämä preotul, de gre§aste, au de face ceva
30 neplácut? Si de nu vatámá pre nimeni, ci mai vinos face
folos norodului lui Dumnezeu §.1 bésericii, pentru ce vá
indemnat pentru un ràu, carele nu va face pagubá,
obidit i sá necinstit un bine ce vá dà atita folos? Dará
f. 158 ce voiu sl zic? Ráutatea cea mula / a lumii orbéste ochii

2 Fters de vreme C // 4 supue C, N // 8 dar C / voi a fac B // 9 cum] nu C/

nu-m iaste B, C // 12 dar C ¡/14 faptile C, N / Fters lor B, N / ziceti B, C //
16 acéstia B / socotiti B, C /117 p5x5.tosi C blagoslovenie B, C / Acestia B ¡/18
Acestea sfnt cei ce v5. nasc C, N / de a dooarl B, N, de a doarà C ¡/20 dup
lipseFte
duhului ad. sfint C // 21 Impriitenesc B, frnprietinesc C / Acestia B // 22 Aceia
C, N // 23 boalile C, N ¡/24 viiat5. B, C, N// 26 atta 1-2 B, C, N // 27 gresalile C, N //
28 Dar C // 32 Indemnati B, C carile N // 33 obiditi C / necinstiti B, C / Dar
C //

172

www.dacoromanica.ro
 a fiestecgruia 0 nu /as5. sá se uite la pgcatul cel mare ce
face, chid necinstéste unul dintru acesti mici.
Insg zice chiar marele Zlatoust, la al satptesprgzécelea
vorbg ce face Evanghelia lui Mathei: Cei ce tin locul lui
5 Hristos sint preotii i cel ce cinstéste pe preotul lui Hristos
pe Hristos cinstéste"; iar cel ce sudue pe preot, pre insusi
Domnul nostru sudue i necinstéste; c5." Hristos pe preot
au läisat in locul lui ispravnici in besérica sa (si de vréme
ce un boiar nu poate suferi necinsteascg cineva pe
io ispravnicul sgu, carele 1.1 va lgsa la niscai case a lui), darg
Hristos cum va putea suferi?
Si la cea de apoi, ce dar socotit cä vor lua unii ca aceia
si in aceastg viatg si in céialaltà.' ? N-at cetit vreodatg
In sfinta Scrifiturti ce s-au intimplat lui Noe and au bgut
15 s-au imbätat? S-au dezbrgcat de tot in casa sa i dormiia
si au välzut fiiu-slu Ham goliciunea lui i, in loc de a-1
acopen i ca pre un tatg, au esit afarg si I-au grgit de rän
f. 158v aträ fratii lui. / Iarà aceia, ca niste intelepti i cuciarnici
au mers de au acoperit goliciunea tatglui lor, fgede
20 intoarce fétele lor, sä1-1 vazä.. $i dintru aceasta ce au urmat?
sä. trezvi (zice Scrifitura) Noe din vin i cunoscu cite
fäcu lui feciorul lui cel mai tingr i zise: blestemat Ham,
feciorul, slugg va fi fratilor lui, de vréme ce mi-au fIcut
aceasta Ham si m-au grgit de rgu in lume. SI fie blestemat
25 0 el si copii lui i averile lui; stälpinire sä nu ia, in viata
lui, ci sg se facg slugg suppusg fratilor lui". Atita au zis
bätrinul Noe 0 ping astäzi i in véci va fi, pururea, bles-
temat neamul lui Ham.
Si aceasta socotiti, fetii miei iubit, cg s5, va intimpla
30 §i la cei ce obidesc pre unul dintru cesti mici. lar iubitorii
de Dumnezeu i crestinii sg se pgzeascg" de clevetirea cea
preoteascg, pentru ca sä cistige blagosloveniia lui Sim si
a lui Iafeth, caré rug5.m sg vä dgruiasc5. milostivul Dum-
nezeu i in aceastg lume i in cea viitoare. Amin. /

uite C // 2 dupd necinstéste ad. maginal pre B /13 chiiar C, B, N / sap-

tesprezécelea B, 17 C, N // 4 vorbl] cuvint C / Evangheliia B, C // 5 p. C // 6 iar5.
N / p 1-2 C cinstiaste B / insus B, C // 7 p1 C / preoti B, C // 8 biserica C / fare/
Paranteze C // 9 boiariu N/ pre C //10 carile N I nescai B / ale lui B, C, N I
dar C// 12 socotiti B, C / vor luoa N // 13 viiat1 B, C, N / citit B, N //
14 ad. marginal Facerea, 9, 28 A, N //16 fii-s1u C, fie-s1u N // 18 lar C / cu-
cérnici B, N, cucernici C // 20 a-s Intoarce B / fétile B, N, fetile C / sä le vaz6.
N II 22 fecioru C // 23 fecioru C // 25 copii C / viiata B, C, N //26 a s5, fac5. C, N /
supus1 C // 29 iubiti B, C // 30 acesti C / iarl N // 31 crestini C // 33 care C//

173

www.dacoromanica.ro
f. 160 CUVINT DE tivATATurtA IN 26 A LUNII LUI OCTOMVRIE,
ASUPRA CUTREMURULUI $1 A MARELUI MUCENIC DIMITRIE
IZVORITORIULUI DE MIR

$i iat5; cutremur mare A. facu in mare, cit sà. acoperiia

5 corabiia de valuri".
Precum un tatä din ceti päiminteti, fiind din sine bune
0 drept, are fireascg dragoste a iubi pre tot feciorii lui,
tot intr-o potriv5. 0 a-i cinsti tot intocma 0 a le impärti
avéria 0 bungatile lui, tot intr-un chip, nedind unuia mai
lo mult 0 altuia mai putin, sau s5.' iubeasc5. pre cel dintii
mai virtos decit pre cel de pre urm51, f5x5, numai cind insu
feciorul sà va face mai ascult6toriu, sau mai neascultgto-
riu poruncilor tAtine-s51u; 0 a§a Cu acest mijloc, poate fi
el pricina a inmulti dragostea atine-sAu asupra lui, sau a
15 o imputina, precum pentru ascultarea aceasta 0 neascul-
f. 160" tarea / ni-o insemneazà in pild5; Mathei evanghelistlil,
zicind, cum cà un om avea doi feciori 0 unuia 0 zicea sa
facà voia lui 0 sà.' f5g5.duia, iarl nu o acea; 0 celuilalt ii
zicea 0 el nu s5, f6g6duia 0 fbicea. A§a iaste de bun 0 de
20 drept tat5.1 tuturor, Dumnezeu, cit toate zidirile, ca n4te
faceri ale lui le-au nà.'scut 0 bun5.tatea o face intocma,
la toate, dupà vredniciia a fie§tearuia.
Drept acéia va sà cinstiasa pre ingeri, ca pe ni§te
zidiri mai aproape 0 f5.r5. de trupuri, ce strälucesc Cu nemu-
25 rirea, va sà cinsteascA pre oameni ca pre ni§te chipuri ale
sale, va s5. cinsteasca 0 céle neinsufletite, adec5. ceriul 0
p6mintul 0 toate cite-s pre dinsul.
Si iaste cinstea cea mai aleasá la acéstea toate indoitl:
cinstea cea dintli au fost la venirea cea dintli pre plmint a
30 lui Hristos, iarä a dooa cinste va sà fie la infrico§ata a
dooa venirea lui. Deci cu venirea lui cea dintli au slIvit
pre ingeri, cAci au invrednicit pre Gavriil a fi slugà intii
f. 161 la taina purtarii de grip., lar célialalte / multimi de ingeri

1 de invitIturi] al doilea C / a lunii] ale B, C // 2 la marele mucenic C // 3

izvoritoriul B, C, izvoritorului N / mair C // 5 ad. marginal Mathei, 8 A, B //
7 toti B, C // 8 /ipsege tot a C // 9 averea C, N/ unu N // 10 pre] pi C /
dintliu B, N (/ 11 vIrtos] mult C 1 de pre] dupre C/ pre] pe B / Ins* C 1112
ascultAtor C / ad. margina/ sau mai neascultitor B / neascultitor C // 14 dragostia
B // 16 ad. marginal Mathei 21 A, B // 18 iar C // 21 li-au n5scut N /f 23 cinsteasci
C, N / pre niqte C If 24 fir' de trupuri C 1126 adica C //28 acéstia B, aceasta
N / lndoite B, C, N // 29 cinstia B / dintliu x-a B, N // 30 iar C // 31 dintliu
B, N // 32 intliu B, N // 33 celelalte C, N / multime C, N //

174

www.dacoromanica.ro
 la na$erea lui cea sfint5., din preacurata Fecioarg, läudind
pre Dumnezeu 0 zicind: Slavg Dumnezeului celui din
ngltime 0 pre pgmint pace".
Pre oameni Ina i-au cinstit cu dragostea, precum zice
s preainteleptul Pavel, la 5 capete c5.trä romani, cg: Vrà..j-
ma fiind, ne-am impgcat cu Dumnezeu, prin moartea
fiiului lui, cu mult mai virtos fiind implcati ne vom mintui
intru viata lui". A0jderea 0 célialalte toate le-au cinstit
Dumnezeu, ca toate sä le aducg supt un cap in domnul
io nostru Iisus, precum zice iar4 Pavel, la capul cel dintii
Carl efeséni, adec5.' : Argtindu-ne noao taina voii sale
dupg bung' pläcéria sa, caré au pus mai inainte intru
dinsul, spre isprgvniciia plinirii vrernilor, ca toate sà le
adune supt un cap, infra Hristos, céle din ceriu 0 céle
15 de pre pgmint, intru dhisul". Si. iar4 una cite una le-au
cinstit cu oarecare podoabä ce le-au dat ; vIzduhul le-au
cinstit cu pogorirea ingerilor 0 a Duhului Sfint, cä au tre-
f. 161° cut printr-insul ; apele ale dulci / le-au cinstit cu sfintul
botez ; pgmintul I-au cinstit cu cutremurul, cu deFhiderea
20 mormintelor 0 cu inviiarea mortilor. Urma, drept acéia,
sg cinsteasc5. 0 marea cea sgratg; 0 au cinstit-o cu turbu-
rarea cutremurului.
Si iatg, cutremur mare sà fIcu in mare". Pentru cutre-
mur spun filozofii ellinilor cum sá se fie fAcut din arneste-
25 carea stihiilor, zicind unii intr-un chip, altii intr-alt chip,
fiWecarele dupg putéria sa, scotind insá de la mijloc pre
Dumnezeu, carele iaste pricina cea dintii. Ci noi, acum,
de aceastg datg, vom 15.sa intr-o parte céle ce au zis Anaxa-
gora, Aristotel, Dimocrit 0 Anaxament 0 vom créde mai
30 virtos pre dumnezeescul filosof, pre David, carele zice:
Cela ce cautg pre pgrnint 0-1 face de säl cutremurg 0,
intorcindu-i fata, säl vor turbura".
Drept acéia, socotind 0 noi a fi pricina cea dintii a
cutremurului Dumnezeu, avem O. zicem la aceast5. vorb5.

2 ad. margined Luca 2, A, B ll 4 dragoste B /I 5 Vajmagi C / ad. margina/

romani 5 A, B, N // 8 viiata B, C, N / celelalte C, N / li-au cinstit N // 10 iarlgi
N / dintliu B, N // 11 ad. marginal efeseni 1 B adici C/ voi sale C //12 plIcerea
N / care C. N / mai nainte C, N //14 Intr-un Hristos B. N // 16 li-au dat N /-
17 li-au cinstit N // 20 Invierea C // 21 au cinstit C, N // 24 elinilor C, N / sá si
fie Wind C, N // 25 ad. marginal altii Intr-alt chip B //26 fiegtecare C, fiegtecarile
N // 26 putérea B, N, puterea C // 27 carile N / dintliu B, N // 28 alia B /
Anaxamen B // 30 carile N, care C / dupd zice ad. Psalm 103 C, ad. marginal
A, B // 32 Intorcindul B // 33 dint-Hu B, N //

175

www.dacoromanica.ro
 3 lucruri: intii, pentru ce sä.' se facá cutremurul in mare ;
a dooa, pentru ce sä. doarm'A Hristos in corabie; a treia
pentru ce sä.' lase pre ucenici säi se turbure.
f. 162 Si zicem la cea dintii. / Marile Dumnezeu, in Sfinta Scrip-
s turd, indoit sä zice a fi in lucrare: spre chivernisirea nea-
mului omenescu, certind i miluind. Certind insemneaz5. la
Isaia in 9 capete, unde spune urgiia lui Dumnezeu cea
multá asupra lui Israil, zicind: Si au luat Domnul de la
Israil capul i coada", mare 0 mic, intr-o zi. Si, miluind,
io iarä. la Isaia marturis4te lui Dumnezeu, insu Israil
zicind: Bine te voiu cuvinta, Doamne, cAci te-ai urgisit
asupra mea 0 ai intors miniia ta i m-ai miluit pre mine".
Pentru urgiia lui Dumnezeu zice i prorocul David: Ti-
nerii lor i-au mincat focul i fétele lor nej5ite era; preotii
Is lor de sabie au azut i väiduvele lor nu s-au tinguit".
Iar pentru mila lui Dumnezeu zice la Psalomul 68: As-
cult5.-mä Doamne, cä.' e bunä.' mila ta, i dupä multimea
indurä.rilor tale, cautà asupra mea".
Si, de vréme ce am zis c'5.' Dumnezeu iaste indoit in
20 lucrare, spre chivernisirea oamenilor, amindoao cu inte-
lepciune le lucreaz5.. Iar incä.§ zic i aceasta cum c5., de
demult, Dumnezeu mai mult sä. arä.ta cerceatoriu
certa lumea cu armele stihiilor, adecá cu focul, cu vä.zdu-
162g hul, cu apa / cu pämintul acesta, carele este maica tutu-
25 ror oamenilor.
Cu apa au certat pe vrémea lui Noe, cind au acut potopul
0 au inecat tot trupul, de la om pînä la dobitoc, precum
zice Moisi la al 7 cap. Cu focul au certat pre sodomiténi
In zilele lui Avraam, arzindu-le ceatile lor, precum zice
30 la cartea Facerii, la 19 capete. Cu päimintul au certat pe
vrémea lui Moisi, pre Core 0 pre Dathan 0 pre Aviron,
pre carii, crApind pàmintul, i-au inghitit 0 pre tot cit era
Cu dînii, precum zice la cartea Numerelor. Cu väzduhul
au certat pre faraon cel virtos la cerbice, cá prin sila yin-

1 intiiu B / sä s fac5. C, N / cutremurul in mare] cutremur mare C / cutremur

In mare N // 3 O. sä turbure C, N // 4 dintliV B / Mamie B, C // 7 Isaiia C, N /
spune pentru urgiia N // 8 ad. marginal Isaiia 9, 14 A, B / au luoat N ¡/10 iar
C / Isaiia B, C, N / mArturiséste mila N // 12 ad. margina/ Isaia 12 A, B //
13 prorocu C / tinerei N / ad. marginal Psalm 77 A, B // 14 fetile C, N// 15 /ipsefte
lor2 B //16 iari. N / Psalm B, Psalmul C / Ascult.i. B // 20 amindooao B // 21 iarl
N /inasi B, N // 22 mai de demult C, N / cercetb.tor C // 23 adicci. C// 24 carile
N / iaste C, N 1126 pä vremea C // 29 zilile C, N // 30 cap C // 31 p5. vremea C II 32
toti B, C / citi B, C // 33 Numerilor B, C, N / ad. marginal Arithmoi 16 A, B //

176

www.dacoromanica.ro
 tului de la Austru I-au inecat in Marea Rosie, cu toatà
calärimea lui, precum zice la 14 capete, la Eire.
Drept, acéia, de demult era Dumnezeu mai mult Dum-
nezeul rIsp15.tirilor, iar acum iaste al milii 0 al indurarii;
s i pentru acéia lucreazà cu acélias stihii, ca s5. arate mila
lui cea bogatä: apa, prin botez, pentru ca sä inéce plcatele ;
focul prin limbile céle de foc, la pogorirea Sfintului Duh
f. 163 asupra capetelor sfintilor apostoli ; pämintul / prin sfinta
nasterea lui din fecioard, in pesterä i prin umbletul
10 prin moartea cea de pe cruce si prin ingropä'ciune i prin
inviiarea din morti; väzduhul, prin inältarea la ceriu.
Acéste indoite lucruri vrind sä.' le arate astazi, face cutre-
murul cel mare ce povestiaste Mathei evanghelistul zicind:
iatä cutremur mare sà fäcu in mare", cu cutremurul
15 sä dea putinä certare, ca cum ar fi araat cu aceasta cum
cà acesta insu§ au fost 0 de demult, carele certa prin stihii
si cu certarea sà arate mila lui. Cà zice: Atunce certä
vinturile 0 marea si sä.' fäcu liniste mare". In mare face
cutremurul, pentru ca sà cunoasc'd toti cum cà a lui iaste
20 marea si el au fäcut-o pre dinsa: uscatul minile lui 1-au
zidit". i încá, sä.' nu gindeasea lumea cum cà numai pre
pämint sä ocolé§te putéria lui Hristos Dumnezeului nostru,
ce in toatä zidirea, neocolit lucreazä.' putérea lui, ca a unui
stäpin: Tu sapinesti putéria märii i turburarea valurilor
25 ei tu o imblinzesti".
A dooa, pentru ce s5. doarmä.' in corabie, zice Mathei,
f. 163° cum c5. Hristos / dormiia, iar Marco zice: el era la
drink dormind pre cIpä'tiiu". i oare pentru ce, dormind,
sä se facl cutremurul? 3 lucruri socotesc cá urna sa se
30 fack de ar fi fost desteptat: intii urma sä nu sä facl cu-
tremur ; a dooa, de ar fi fost desteptat urma el de ar fi
inceput putin oarece cutremurul, indat5.1-ar fi incetat,
de nu 1-ar fi incetat indatà ar fi zis cei ce era de fatä., cum
cä nu poate ; a treia, ca de ar fi fost desteptat, nu 1-ar fi

2 cap C // 5 aceleasi C // 6 pAcatile C, N // 7 Duhului Sfint B, C // 8 capetilor

C, N ¡/10 de pe] dupl B, C // 11 invierea C ¡/13 povesteste B, N, povesteste
C 1115-16 lipsefte cu aceasta cum a acesta B 1116 au fost Insus C, N / carile N /-
17 Atuncea B, C, N //20 mtinile B, C / ad. marginal Psalm 94 A, B //21 Ina* C // 22
puterea. B, C, N // 23 ci B, C, N / putiaria B, puterea C, N / ca a unui] ca
unui B, C // 24 putérea B, C, N // 25 ad. marginal Psalm 88 A, B // 27 iarà. N // 29
sä.sä faa C, N // 30 sásá fac5, C, N / intliu B, N / cutremurul C, N // 34 a.
fa-ea N / cà N //

177

www.dacoromanica.ro
 rugat ucenicii si sIA zica: Doamne, mhituiaste-ne pre
noi, ca perim".
lar Incas sI mai zic 0 alta, ca doara s-ar mai cuveni.
Domnul nostru Hristos, ca un Dumnezeu adevarat, iaste
5 mai nainte cunoscatoriu si cunostea Imputinarea credintii
ce avea apostolii; 0 pentru aceasta au dormit 0 s-au
del:al-tat sä se faca cutremurul, pentru ca sa se arate 1m-
putinarea credintii lor, ca sa-i cérte putinel si sa'-i infrun-
téze. Caci de ar fi crezut deplin sa. cuveniia A. nu zica
io cuvintele ce au zis, nici sa se teama., ci A. socoteasca cum
a Domnul nostril si and doarme min' tuiaste, dupa cea
desavirsit putiarea dumnezeirii lui; 0 sa cuveniia sl zica:
de vréme ce Domnul iaste Cu noi, ce au poate sá ni sl
f. 164 Intimple? / Ca zice fericitul Pavel, la 10 capete catra ro-
is mani: cá tot oricarele va chiema numele Domnului, sa va
mIntui, necum sa-1 aiba Inaintea ochilor pre Hristos, ci
numai avind credinta curata 0 chiemind preacinstit nu-
mele lui sa mintuiaste de nevoi. Dará ei, ca-1 avea si cu
lucrul 0 cu numele?
20 Deci pentru acéia Domnul nostru au infruntat necre-
dinta lor si drept acéia le-au aratat de fata boala lor cea
sufleteasca, adeca putinica lor credinta, cu acea putinl
infruntare, zicindu-le: Ce sinteti fricosi, putin credincio-
silor?" Apoi, sculindu-se, au certat vintul si marea.
25 Socotit, iubitii miei, de vedet purtare de grijà vindeca-
toare a dohtorului celui ceresc, dohtorul cel desavIrsit.
Intl curatéste ranele de carnea cea putreda, apoi pune
erburile céle vindecatoare. Nu voiu lenevi a zice cum ca
de n-ar fi tamaduit necredinta, n-ar fi Incetat cutremurul
30 si sa faca liniste. Si aceastä taina ascunsä 0 acoperita o
f. 164e socotesc 0 de pe alte minuni ce au facut / dorrmul nostru
Hristos, ca si slabanogului; ca' i-au zis intli: Cuteazä
fiiule, iarta-ti-sa pacatele". Au scos si de la el intii putre-

1 mintuesti-ne C I lipsefte pre noi C, N // 3 iar5. N / dooa.r5. B, doar C // 5

cunosator C /I 6 au adormit C // 7 s-au dIpIrtat C / ca s5, arate B /110 cuvintile
N // 11 mintueste C //12 putéria B, puterea C. N // 14 cap C / ad. marginal romani
10 A, B //15 oricarile N / cherna C //16 necum] precum B // 17 chemlnd C //18 mintu-
este C/ Dar C 1119 lucru B // 211i-au araat N // 22 adic5. C / credinta C, N // 23 fricos
B / putini C // 25 Socotiti B, C, N / vedeti B, C / purtare,a B // 26 doftorului B, C,
N / doftoriul B, N, doftorul C // 27 intliu B, C, N / ranile C, N //28 erbile Cll 30 si
sl s5. faci C, N // 31 de pe] dupe C, N// 32 1ntliu B, N / 33 iart.5.-ti-sl] iart.5.4i-se tie
B, iartl-ti-s5. tie C, iarte-ti-s5 N / pacatile C, N / ad. marginal Mathei 9 A, B,
lipsefte C / Intfiu B, C, N //

178

www.dacoromanica.ro
 junea pacatelor, apoi ii. zice: Scoall, ia-ti patul tau si
mergi in casa ta".
Sa nu va para lucru de min.une caci am zis pentru apos-
toli cum cá au avut putina credinta, cad acea frica ce
5 avea ei le dovedéste credinta, precum si. cind au intrat
In corabie, &ill. Vithsaida, unde s-au si temut noaptea,
ca-1 vedea pre Hristos ca o naluca. si s-au spaimintat si.
pentru ce zice Marco evanghelistul cá nu intelésera din
piini, caci era inima lor impietrita. Si aici iara asa: frica si
1 o cuvintele ce zicea catra Hristos arata necredinta lor,
Desteapt5.-te zice cá ne inecam". ha Hristos le
zice: Ce sinteti frico, putin credinciosilor".
Oare ce socotiti iubitii miei, putet dará zice cum CI
acéste cuvinte sfinte sa fie fost goale, numai dojanicioase?
15 Ba. Ce numai cuvintele acéstia asemana erburilor celor
amará ce dau dohtorii cei ales, carele la gust gut amara si
f. 165 otaroase, iar apoi au lucrare putérnica / a trage veninul
s'i flegmele si A. curate trupul de toate rautatile si sa
mijloceasca sandtate. Asa era cuvintele blagoslovitului
20 Iisus, cuvinte de säratate si de viata, macar el era si
putin amara, precum zice fericitul Petru: Doamne, caträ
cine vom mérge? Cuvintele vietii de veac ai". Acéste
cuvinte slut incredintate cum cá au radicat necredinta
de la ucenici si cum au auzit necredinta, au certat vinturile
25 0 marea si sa facu liniste mare.
Stau putin de ma mir de aceasta. Oare pentru ce O. cérte
Hristos stihiile céle neinsufletite si nesimtitoare: marea si
vintul? Nu socotesc s5. fie certat Hristos stihiile, ci pre
dracii aceia carii din departarea lui Dumnezeu lucreaza
30 unile ca acéstia, spre ispita noastra. $i de pe ce ma incre-
dintez cum A fie asa? De pe cuvintele evanghelistului
Marco, cá au zis vintului: taci, cuvint carele era obicinuit
Hristos sa-1 zic5. la draci, precum au zis in Capemaum la
omul cel ce avea duh necurat si la omul ce au adus pre

3 am] au C // 4 putinicl B // 7 ca pre o niluci C, N!! 9 One B! iar

C // 10 cuvintile NI necridinta B // 11 lar C //12 zise C, N / fricosi B, C, N /
putini B //13 socotiti B, C/ puteti B, C / dar C // 15 Ci B, C, NI cuvintile N /
acestea C, N / asImina C, N// 16 doftorii C, N / alesi B. C, N / carile N // 17 far% N //
18 curiti C, N //20 viiat5, B, C, N // 22 ad. marginal loan 6 A, B // 30 acestea C, N/
de pe] dupe B, N / dupl C // 31 Dup5. B, Dupe C / cuvintile N // 32 carile N/
ad. marginal Luca 4 A, B // 33 ce au adus] cel ce au dus B //

179

www.dacoromanica.ro
 fiiu-säu 0 avea duh mut 0 surd, precum spune Mathei
a tot cu acel cuvint: taci, au certat vinturile 0 marea. /
f. 165° A 3 intrebkiune, pentru ce sä lase pre ucenici sà se
turbure.
5 Din ceput, Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, carele s-au
acut om, pre sfintii lui ucenici 0 cu cuvinte 0 cu fapte ti
inväta s5. petreaeä in strimtorime, in sctrbe 0 in ispite,
pentru ca sä le arate cum cà aceasta iaste calea cea adevä-
ratä, ea' in-di el, din ceputul vietii lui au pätimit goane,
io scirbe 0 ispite, 011á la moarte. Drept acéia, le zicea 0 lor:
Vä vor da 0 pre voi in scirbe 0 vä vor ucide pre voi 0
yeti fi urtt de toate limbile pentru numele mieu". S5." se
turbure i-au 15.sat 0 sä vie in nevoi, pentru ca sä facä minu-
nea mare 0 cu minunea sä-i mintuiascä din putina credintä.
is i adevärat, pentru cici pricina minunii iaste mare 0
numai lui Dumnezeu sä cuvine. C6.n-au fäcut minunea cu
toiagul, ca robul lui Dumnezeu Moisi, in Marea Ro0e, sau
cu cojocul, ca Elisei cu chiemarea lui Ilie, de au trecut
Iordanul, sau cu chivotul, ca Iisus fiiul lui Navi, de au
20 stätut apele lui Iordan de-o parte 0 de altà parte, ce nu-
t. 166 mai cu poruncä. 0 Cu certare, ca un stäpin slugii / lui. Zise
märii 0 vinturilor: taci 0 indatá au incetat. $i. atita i-au
plecat pre ucenici minunea aceasta, cit sä. temur5.. Zice
Marco: Fria mare 0 zicea !litre din0i: oare cine iaste
25 acesta, c5.. 0 vintul 0 marea ascula pre dinsul?"
Iarà stau de mä.' minunez, cum putu fi aceasta, de s-au
intimplat astäzi sä präznuim 2 cutremuri de-o datä: unul
ce s-au fAcut in mare din depärtarea lui Dumnezeu, de
draci, pentru ca sä se indreptéze putina credintá a ucenici-
30210r, al doilea cutremur ce s-au fäcut pre pämint, din sälb5.-
ticiia 0 cruzimea inimilor lui Dioclitian 0 Maximian,
p5réchia dracului, pentru ca sä se adeveréze credinta cea
multà a sfintului, marelui mucenic Dimitrie, a cäruia
preznuim cinstita pomenire. Cä atit cutremur au fäcut
P41 i dupd Matthei ad. cap 8 C / ad. marginal Mathei 8, A, B // 3 a treia B // 5
Dumnezeul] domnul C / carile N // 7 strimtorime B // 9 tntiiu B, N / ad. marginal
ceputul vietii luí au pltimit goane si B / dupd goane ad. §i C, N // 10 Upsefte scirbe
B // 11 vá vor da pre voi B II 12 uriti C / ad. marginal Mathei 24 A, B, intre paran-
teze Matthei, 24 C // 13 vie] fie C / ad. marginal in nevoi B // 14 minune B, minuni
C, N / mari C, N 1/15 ] Asa B / minune B /16 duo minunea ad. numai C, N//
17 ca] lui B ¡/18 chemarea B, C// 20 ci numai B, C, N // 23 uceniti C // 24 Mare fria
B / ad. marginal Marcu 4 A, Mathei 4 B I/ 26 lar C // 28 dapArtarea N // 31 Dio-
cletiian B, Dioclitiian C / Maxmiian B, C II 32 pAréche B, plrechea C // 34 präz-
nuim B, C / atita B, C, N //

180

www.dacoromanica.ro
 atitea valuri sälbatece au pornit asupra blagoslovitei
coräbiei lui Dimitrie &it siliia sá intre intru cele mai din
läuntru ale fericitului säu suflet, cufunde, nestiind
turbatii aceia de oameni, ca niste fiará sälbatece, cum c5.
5 Dimitrie nu era corabie desartä, ci avea catarg bun si
f. 166' corniiar / vrédnic i vétrile iscusite i cirmaci foarte
invätat.
Catartul era cinstita cruce, intru carea sá läuda cá
iaste pururea tare si nou i poate sd rabde Vint urile Duhu-
io lui Sfint, intru inima lui ; cäci îi da at1ta indfáznealä feri-
citul Pavel, dupà cum scrie la 6 capete cátra galaténi:
Mie sä nu-mi fie a mä läuda, färä numai in crucea domnu-
lui nostru Iisus Hristos". Iar mai virtos cuvintul domnului
Iisus, ce zice in sfinta Evanghelie: Si cine nu va lua crucea
15 sa i sá vie dupäi mine nu iaste mie destoinic". lar coräbiia-
riul iaste stiut de tot cum cà altul nu era numai insus
Hristos, foarte invätat intru cälältoriia cetätii cei ceresti,
cäci de acolo iaste ; i mosiia lui iaste ceriul, precum zice
la loan in 18 capete: Impärätiia mea nu iaste din lumea
20 aceasta" ; i la al 6 cap: Eu sint plinea cea vie, carea s-au
pogorit din ceriu".
Acesta insus era 1ntru adincul sufletului lui Dimitrie,
läcuitoriu i cind 11 vedea putin csá sá infricosa, Ii zicea:
Dimitrie, tu esti cala mea si foarte bine te cunosc, cä urmezi
f. 167 25 dupä. mine ; nu te téme, cä.' nu te va f räpi nimeni din
mina mea. Si-t voiu da tie viatä vécinicä i acolea unde
vor sä pátrunzä: trupul tä'u cu sulit ele, eu sint: loviturile
tale le voiu primi eu i nu te voiu läsa sá aibi durori.
Aleargä curind, cá ai vréme bunä. Eu am umplut vétrila
30 credintii tale cei curate, cu duhul mieu cel dint. Dimitrie
fa-te pgrtasi mortii méle, cä' te voiu face pärtasi i invierii
méle ; cu duhul lui Dumnezeu petreci in patemi, pentru
aceasta fiiul lui Dumnezeu esti. Nu voiu läsa sà aibi duhul
robiei spre frick ci-ti voiu da duhul mostenirei fieti, carele
35 sä märturiseascä cum a esti fiiul lui Dumnezeu i, ca un

1 albatice B, C, N // 2 cornii C // 4 hiiar5. B / filar% N / s5lbatice N //

5-6 catarg i cornier vrednic C, catarg i corniiariu vrédnic N // 6 vétrele
B / cirmaciu C, N // 8 care C 11 13 iarl N / ad. marginal Galateni 6 A, B // 14
luoa N // 15 astoinic C / corniiarul B, cornierul C // 16 toti B, C, N / insusi N//
19 Ioann B / ad. marginal loan, 18 A, B, N // 20 care C // 22 insusi C J/23 Ilcuitor
C // 26 NAM-0.B, C, N 27 sulitile C, N / lovitorile C // 29 vetrela B // 31 pArtasl
B, C, N / pArtas2 C, N j inviiarii B] 1mp5rAtii C, N // 32 patimi B, C // 34
robii C / sfrica B j ci-t voiu da C / mostenirii B, C, N / carile N // 35 fiiu B //

181

www.dacoromanica.ro
 fiiu al lui Dumnezeu, vei fi si mostean lui si mostean im-
preunä cu mine, iubitul au Hristos. Fiiul mieu, Dimitrie,
vezi crucea? In inima ta am infipt-o. Pre crucea aceasta
dormu somnul patemii, a mortii, carea au mijlocit viata
5 a toatei lumi; ce m-au desteptat rnila preaputérnicului
Dumnezeu, cu inviiarea, pentru multa dragoste ce am
cätr5. tine si c5tr5. toatä lumea.
Furtunele acéstia i cumplite valurile voiu inceta
pre tine te voiu räpi din mijlocul lor. Ce vino dupä mine,
f. 1677 10 cá am intors cirma din partea cea / slobodl a dessárticiu-
nii, spre frumosétele céle nemuritoare ale impärätiei méle.
Vino, prin moartea lui, in viata cea vécinick sà má vezi
sä te veselesti".
Drept acéia i noi, smeritii robii CAL mare mucenice
15 Dimitrie, te rugAm, de vréme ce intr-atita cinste te-ai
invrednicit Dumnezeu, ca sä te faci fiiul lui i sfinta lui
dreaptä sä te ja i s'a te sue intru impärätiia lui, ca sä te
räsfet cu fericitii ingeri, cuvintul au si ruglciunea ta
poate mult. Drept acéia adu-ti aminte 0 de noi, carii ne
20 turburIm in furtuna cea mare a vräjmasilor i in valurile
desärtäciunilor celor lumesti O de doarme Dumnezeu,
adecl de s5. face ca cela ce doarme, si nu va vrea sä ne
asculte, tu ai multä indr5.'zneall ce-1 desteapt5. O te roagl
lui tu, cel vrédnic, pentru noi, cei nevrédnici; tu, cel iubit
25 a lui Dumnezeu, pentru noi, cei uriti, pentru neascultarea
nesupunerea poruncilor lui; tu, cel desävirsit priiaten a
lui Dtunnezeu, pentru noi, vräjmasii, pentru päcat.
Sä incéteze furtuna i sA alinéze valurile, c5. iaste dator
s5. fac5. voia ta. Si f5. aceasa ostenealä ca sä. ne aduni in
30 corabiia ta, cea blagoslovitä, cind va rIspunde preami-
f. 168 lostivul / sapin sä stä'm de fatä, in zioa cea dulcea a
r5splätirii, ca dinpreunä s5. binecuvinam prealäudat
numele Tatälui O al Fiiului si al Duhului Sfint, in véci.
Amin.

4 dorm B, C f patimii B, C, N / al mortii C / viiata B, C. N // 6 Invierea

C // 8 Furtunile C, N / acestea C / cumplitele C, N / valuri B, C // 9 Ci B, C//
11 frumosétile B, frumusetile C, frumusétéle N / ImparAtii C 11 12 viiata B, C.
N //16 te-au Invrednicit B, C, N / sá te fax5. B / fiiu B, C // 18 rIsfeti B] vese-
leti ¡/19 poate mai mult C Drept acéia] Deci C / ado-t A // 21 d4Artaciunilor
B, C // 22 adic5. C // 23 ci4 deqteapt5. B, C, N // 24 ad. marginal : pentru noi cei
nevrédnici N // 26 nesupunerea C, N / prietin C / al lui B, C // 27 pentru plcat)
q't cufundatii in p5zate C // 28 datoriu N //

182

www.dacoromanica.ro
 CUVINT DE INVATATURA IN DUMINECA FLORILOR

Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului.

Osanna Intru cei de sus."
Asazi ne povest4te Mathei evanghelistul istoriia zilei
5 acestui dint praznic, intru care au intrat domnul nostru
Iisus Hristos in Ierusalim, Intr-acesta chip zicind: Veni
Iisus din Vithania la muntele Maslinilor 0 au trimis doi
din ucenicii lui, zicindu-le lor: Mérgeti In satul carele
iaste Inaintea voastr5., 0 numaidecit vet gäsi o asin5. legat5.
10 0 minzul cu ja; dezlegindu-o, o aduceti. Si de va zice voao
cineva ceva, vet zice c5. acéstia Domnului trebuesc 0
numai decit le va trimite pre jale.
f. i68 i acéstia toate au fost ca s5. se plineasa ce / s-au gait
prin prorocul ce zice: Spunet fétei Sionului, iat5, imp5ratul
15 au vine la tine blind 0§5.'zind pre asin5. 0 pre minz, fiiul
cei de supt jug".
Ci noi, acum, de aceasa' daa, vom 151sa cuvintele
evanghelistului intr-o parte 0 vom zice numai pentru
cuvintele prorocului carele zice: Iaa ImpAratul au
20 vine, blind". Si nu numai singur acest proroc, ci toaa
ceata proroceasa, cu un glas màrturisesc pre domnul
Hristos a fi impärat 0 pentru aceasa pricin51 ii zic Mesiia
(adec5. Imp5:rat, miruit).
lar poate A. zicä cineva pentru Hristos, cum c51 cia
25 vréme au fost pre psámín. t, ce lucru de märire impäir5.-
teasc5. au aatat? Sau ce pohfal5." au acut ? Unde-i skit
curtele? Unde-i iaste scaunul? Unde-i girt gloatele 0
slugile céle Imp5.ateti? Unde-i iaste stema 0 podoabele
0 célialalte lucruri ce sä. cuvin Impkatilor? Adevkat,
30 nici unele de acéstia n-au avut, Cáci impaatiia lui Hristos,
nevälzut5. 0 neprecepua, iaste vécinia 0 nemutaa,
iaste nebiruia 0 ar'de moarte, iaste cereasc5. 0 sufle-
teascä iar nu päminteasc5. 0 trupeasc5., precum insu
1 Cuv1nt al 4 la Dumineca florilor C // 3 Osana B // 4 zilii B, C, N // 6
Intr-acestas C // 7 Vithaniia B, C, N / muntile C, N // 8 carile N // 9 yeti glsi
C ¡/10 aducet C // 11 yeti zice B / acestea C // 12 pre ele C // 13 aceste C /-
14 Spuneti B, C, N / fah B, N, fetii C // 17 lipse,ste acum C, N / cuvintile N // 19
cuvintile N / carile N // 20 lipseFle singur C // 21 prooroceasci C II 23 adic5. C // 24
ceneva B 1 lipse,ste c5. B, C, N // 26 ad. marginal Imp5.r5teasc5 N / pohval5.
N / Unde li slut C // 27 curtile N / gloatile C, N // 29 celelalte C, N // 30.
unile B, C, N / acestea C / dupd Hristos ad. au fost C // 31 ad. marginal nev5.zutä
si nepreceput5. A, lipseFte B / dupd nepreceput5. ad. 0 C / nemutat5.] nec15.tit5. C t
nepriceput5. N // 33 Insusi B //

183.

www.dacoromanica.ro
 au zis inaintea lui Pilat: Impäräliia mea nu iaste din
lumea aceasta".
169 Drept acéia, dascalul i impäratul / acest ceresc toatà
lucrarea Evangheliei au numit-o a fi impArAtiia ceriurilor,
5 adecá acéle ce sint serse in sfinta Evanghelie stilt ceresti
dumnezeesti, cä ne indrepteaz1 pre noi pre calea cea
dreaptá ce mérge la impärätiia ceriului 1 cu duh ceresc
ne intaréste, invätindu-ne sà petrécem viata cereascä,
pentru ca sá cistigäm i lacasurile ei i sä ne facem desä-
10 virsit, dumnezeesti i ceresti. Si de vréme, dará, ce iaste
asa, cu cuviintä au numit domnul Hristos Evanghelia
sa cu numele impärätiei ceriului, pentru cá nimic nu
iaste intr-insa alta, WA.' numai lucru ceresc i dumnezeesc.
Drept acéia, pre impäratul acesta ca cu dégetul ni-1
15 aratà astäzi Zaharia prorocul zicind: Iatä impäratul
täu vine la tine blind", pre care implrat väzindu-1 fariseii,
de zavistie räpstiia asupra lui. lar pruncii cei mici, fiind
porniti de Duhul Sfint, cu glasuri de veselie 11
zicind: Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului;
20 Osanna intru cei de sus", care cuvinte sä: inteleg: Mintu-
iaste-ne, drept acéia, pre noi, cela ce ai venit din nältime. /
f. 1697 Multe si alése lucruri trebuesc a le sä.virsi impäratii cei
buni i vrédnici; lar mai virtos au datorie sá plzeascà
pre norodul säu de armele si de striciciunile vràjmasilor,
25 care lucru $i datorie domnul Hristos foarte din destul
1-au sävirsit. Cáci noi, fiind ocolit de 5 vräjmas nebiruit,
carii stau de-a pururea impotrivä i ne aducea la mare
nevindecatá stricäciune, cu preaputerniciia dumnezeirii,
i-au biruit i i-au omorit. Care vrälmas sint acestea?
30 Päcatul, moartea, iadul, diavolul i trupul.
Päcatul, prin värsarea preascumpului säu singe 1-au
stins si nu poate nimic sá ne strice de nu ne va fi stälpinind
vreo räutate. Moartea, carea s-au näscut din pä..cat, precum
zice fericitul Pavel: Printr-un om au intrat päcatul
35 in lume i, prin päcat, moartea", ca un vräjmas nemilostiv

3 dascalul i impgratul acest ceresc] impgratul ceresc C // 4 Evanghelii C

au] o au C, N/ ceriului C // 5 adicg. C / céle N // 8 viiatA B, C, N//0 dar C// 11
Evangheliia B, C, N //121mpgrAtii C // 15 Zahariia B, C, N / prorocu C // 16 vizin.d
B / farisei C // 17 iarg, N // 20 1V11ntiaste-ne B, rentuesti-ne C // 21 lipseFte din
nAltime C, Nil 23 iarl N // 24 lipseFte pre N 1 norodu C / vrAjmasului B // 26 ocoliti
N, B, C / vrAjmasi B, C / nebiruiti B, C // 29 vrAjmasi B, C, N / acestia B.
acestiia C // 30 diiavolul N // 32 ca sl ne strice C j nu ne va fi] nu va fi B //33
care Cll

184

www.dacoromanica.ro
 ce iaste asupra noastrg, Cu moartea lui au omorit-o.
Iadul, carele iaste plata cea desgvir0t a pIcatului, prin
pogorlrea lui 1ntr-Insul I-au de§grtat 0 1-au sfleirnat.
Pre diavolul, ca pre un incepgtor tuturor p5catelor 0
f. 170 5 muncitoriu sufletelor noastre, /1-au legat 0. 1-au imbeznat
intru prgpgstiile céle mai adinci ale iadului. Trupul prin
patemile sale 0 prin rgstignirea cea de pe cruce de patemi
1-au domolit 0 I-au curätit.
Si, cum cá ne-au mintuit domnul Hristos de aceti 5
io vräjma, nemilostivi, ce am zis, putem sä." ne incredintIm
0 din mgrturiile sfintei Scripturi. Cg intii, pentru pgcat,
Mihea prorocul zice: Lepgda-va toate strimbgatile
noastre 0 va arunca toate pkatele noastre intru adincul
märii". Ace§tea slut eghipténii cei sufletWi carii, gonind
15 pre fiii lui Israil, furl inecati 0 omoriti in Marea Ro0e
(adecg intru singele lui Hristos).
Pentru moarte zice apostolul Pavel, la cartea cea
dintii cgtrg corinthéni, in 15 capete: In vrémea cea
noao (adecä la vrémea invierii cei de ob§te a trupurilor)
20 vrgjmaa moarte sg va strica 0 dintr-acéia zi inainte nu
va mai avea loc intru oameni".
Pentru iad tot acesta0 apostol luminat arafg, grgind:
Nimica p5gubitoriu nu iaste acelora carii slut 1ntru
Hristos Iisus, carii nu dupe trup, ci dupe suflet umb15.".
f. 170° 25 Pentru / diavolul insu§ Domnul zice la loan, in 12
capete: Acum iaste judecata lumii; acum mai marele
lumii ace§tiia sg va lepgda afael".
Pentru patima trupului, putéria crucii rainunat ne
pgz4te, pre caré omul nostru cel vechiu s-au rgstignit,
30 dupg cum zice la rimléni, in 6 capete: Ca sä se strice
trupul, adecl täriia 0 putéria pkatului, ca de acum sa
nu mai slujim pä'catului".
Cá prin moartea lui, tuturor credincio0lor li s-au dat
bungtate, cu care, prin duhul lui intgrindu-sg omul cel

1 lipsefte cu C, N / o au omorit B / carile N // 3 dasIrtat C 114 diiavolul N /

Incep5.toriu C, N // 5 muncitor C / sufletilor N / noastre] voastre B // 6 intrul in
C // 7 patimile B, C, N / pren N / de pe] dup5. C. dupe N / patimi B, C, N // 9
ni-au mintuit N // 10 vrAjmasi B, C, N // 11 intiiu B, C, N /12 Micheia B, C, Miheia
N //13 plcatile C, N // 14 Acestia B //15 fii C / inecat B / omorit B //16 adicl C /-
17 apostol B // 18 dintliu B, N // 19 fa' ni paranteze C / adia C / vremia B //20 dintr-
acea C // 22 acestas B, C //23 plgubitor C //24 dup11-2 B, C, dup5,1. N // 25 diiavolul
C, N/ Ioann B / lipse,ste in B // 26 marile B, C, N // 28 puterea C, N // 29 care C //
31 &lid, C / puterea C, N // 33 ad. marginal tuturor B // 34 inarindu-se B, C //

185

www.dacoromanica.ro
 din 15.untru, pre omul cel dinnafarà i vechiu sä-1 rIstig-
neascl, impreunà cu grqalele i pohtele sale 0 sá imbrace
pre omul cel nou, carele iaste intru sfintiia i dreptatea
adevä.rului.
5 Iarl de vei pohti a cunoa§te firea i n5iravurile acestui
imparat, evanghelistul (tilcuind cuvintele prorocului)
le-au scris, zicind: Vine tie blind". Oamenii pohtesc
pre imparat a-i vedea inEtat intru trufie i sà porunceascà
cu putére i cu groaz5. mare. lar precum gràia§te Solomon:
10 Mila i adevärul iaste paza impgratului l cu dreptatea /
f. 171 s51 intgré§te scaunul lui". Aceasta iaste darä., lauda cea
mare a imp5zatului nostru.
Bine au gfait de dinsul Zahariia, zicind: Vine tie
blind". Blind zic, lar nu groaznic i infricopt cA. n-au
15 venit sà r5.dice o§ti, sau sà arunce dgri preste noroade,
sau ingreuiaze cu lucruri mari i gréle, nici ca sà ja
bunsát54p5m1nteti, cela ce aruia,te podoabe cerqti.
Ci au venit tie blffid", adecl spre ocàr, spre necazuri,
spre batjocuri, spre scuip5ri i spre batäi a fabda; c5.
20 trupul s5.u, dup5.' cum zice Isaia: L-au dat cebra ce-1
bätea i obrazul säu scuipältorilor". i fuel atita au fost
blindétele imp5.ratului acestuia i atitea bunäläti ne-au
adus noao printr-insa, càci vrii. ca sà cearl apostolul
ceva de la oameni, cu denadinsul ii jura pre din0i,
25 pre blindétele lui Hristos zicind: juru-vá pre voi, frati-
lor, pre blindétele lui Hristos.
Si de vréme ce tot urmeazg impàratului i ascultà de
dinsul, c5.ci sà nu ne indrept5.m i noi viata noastrI spre
blindétele acestui impärat? Ce tinem in piepturile noastre
30 miniia hiarälor celor säilbatice i pohta izbîndirii, bimba
aspidei, gura '51rpilor, cu caré toat5, zioa clevetim,
f. 171v batjocorim, / oc5rim, injuilm i ne pohtim unul altuia
räul i paguba.
Dupà acéia pomené§te evanghelistul a fi s5.vir§it ucenicii
35 porunca Domnului 0 a fi adus asina, impreunà cu minzul
2 gresalile C / pohtile C, N // 3 dup4 iaste ad. marginal flcut B // 5 lar C//
6 Ord paranteze C, ad. marginal cuvintele B, cuvintile N // 8 Implrati B, C
InIltati B, C // 9 gaeste C // 10 dreptate C, N // 11 dar C // 15 sau] au C// 16
ingreueze C // 17 bun6.t54i B, C / darueste C //18 ce au venit N / adicl C /
coari C // 19 c5.] cu A //20 in:re paranteze dup5, cum zice Isaiia C / Isaiia N // 22
blindetile C, N / atita. C, N // 25 blindétile B, blindetile C, N // 26 blindétile B,
bllndetile C, N //27 toti B, C// 28 viiata B, C, N // 29 blindétile B, blindetile C, N f
Ci C // 30 hiiarllor N/ sAlbateci B // 31 care C// 34 a fi] cl ar fi C // 35 si
a fi adus] de au adus C //

186

www.dacoromanica.ro
 ei. Iarä* n-au lipsit aceia carii striga 0 zicea: ce facet, dez-
legind minzul ? Care cuvinte nu s-au scris in de§5.4 de
Marco evanghelistul, cä Cu acéstia au vrut sä insemnéze
cum cl niciodatä de acum nu vor lipsi aceia carii vor sta
5 improtiva apostolilor, cu cuvinte gréle 0 improtiva celor
ce vor urma lor 0 tuturor celor ce ar vrea s5. petreacI intru
Hristos cu dreptate 0 sä.' se nevoiascl a intoarce 0 a inväta
pre norod, spre bunätäti. Cä a4a iaste scris improtiva bine-
lui, räu 0 improtiva vietii, moarte ; ap. 0 improtiva drep-
lo tului, ce! päcltos.
Dup5. acéia, Domnul, 0:And pre asin5., mergea in Ieru-
salim 0 toatä cetatea, pornindu-sä de dragoste, sä bucura
de o intrare fericità ca aceasta 0 cu ramuri de finic 0 de
maslin 1-au intimpinat, cu acélia propoveduind nu numai
15 biruinta, ce 0 mila lui. Si cei ce era aprin0 de dumneze-
iasca dragoste, a§ternea pre cale ve§mintele sale, care feliu
de cinste 0 de intimpinaxe nu afam nicAiri sl se fie flcut,/
f. 172 nici unui implrat biruitoriu, lar acest feliu de cinste de
pre urrnä.', suflet4te, o dau lui Hristos, carii, pre omul cel
20 vechiu lepädindu-1, obiciaiurile céle vechi, pentru märirea
lui Hristos a le lepAda, sä nevoesc ; care lucru, mIcar c5. 0
intr-altä vréme, iar mai virtos c.".u. id iaste vrémea pocäintii,
trebuia4te a-1 face, ca, ristignind pacatul intru Hristos,
impreunä cu dinsul inviind intru inoirea vietii s5. umbläm.
25 Drept acéia, de pohtim sä facem aceastä cinste 0 intim-
pinare Domnului, cre§tinélte, trebue A. lepädäm miniia,
s5.. scuip5m pizma, sä stingem pohta izbindirii, sä.' gonim
de la noi gura cea vicleanä 0 buzele céle hulitoare, s5.
lepädäm de la noi. $i drt am luat cuiva, ceva, cu strimbul,
30 s1-1 am inapoi, a cui iaste. $i de sintem insotiti cu vreo
sotie oarecare, netrémnicl. 0 indemnätoare spre lucruri
réle 0 de acéia sä. ne lipsim. Cäci toate acéstia sint legätu-
rile diavolului ; c5. de nu vom face aceasta acuma, and
avem atitea pilde inaintea ochilor noWi 0 cind ne in-

1 Tar C / faceti B, N // 2 d5.55.rt C //3 acestea C // 4 cari C // 51mpotriv11-2 B.

C // 81mpotriva B, C// 9 lmpotriva 1-2 B, C ¡/12 cetatea] ceata C, N / pornindu-se
C. N 1114 Intimpinat B, C / acelea C // 15 ci 0 B, C, N// 16 fel B // 17 Intirnpinare
N / A. a fie flcut C, N /118 biruitor C / fel B // 19 care C, N // 20 obiceiurile C /-
19-21 ad. margina/ carii pre omul cel vechiu leplclindu-1, obiceiurile céle vechi, pen-
tru mIrirea lui Hristos B ¡/21 a leplcla B ¡/23 trebue0e C ¡/25 dupd aceia ad. cre§ti-
ne0e C / 1ntimpinare B ¡/26 Upse,ste cre0ine§te C / A leplam, trebue, mIniia C// 28
buzile C, N // 29 luoat N ¡/30 sd, clIm C, N ¡/31 ad. marginal oarecare NI netrébnicl
B, N, netrebnic.1C/indi.mngtoare C//32 aceste C//33 diiavolului B, N//34 atita. C, NII

187

www.dacoromanica.ro
 deamnä. atita inväitAtua bisericeasai i Ina.' tocma
moartea, crucea, piroanele, sulita, bàtàile, scuipäzile,
oarile, legàturile, ina i singele cel värsat a lui Hristos-
f. 172° nu ne vor intoarce spre pocäintI, / daa la focul cind ne
5 vom mai intoarce?
Si de vom vrea a paznui, cu dragoste, patima i inviia-
rea Domnului 5i de pohtim a priimi destoinicé5te pre Dom-
nul cel ce vine spre mintuirea noasträ.', trebue sá lepäidä.'m
ve5minte1e omului celui vechiu, adea sä zdrobim i sà
io sfgrimäim obiceaiurile i pohtele noastre céle vechi i a5a
Ii vom face intimpinare priimità i cinstità. $i impreunä
cu pruncii cei mici, carii sint fsáride autate, sä.' strigälm din
inimä umilità, cu bucurie sufleteasa i cu cucerie: Bine e
cuvintat cel ce vine intru numele Domnului. Osanna intru
15 cei de sus". /

f. 173 CUViNT DE INVATATURA. ASUPRA OMULUI MORT ij

Nu plinget, cà n-au murit, ci doarme." A5a au zis Fiiul

lui Dumnezeu, cind au välzut moarfa' in pat pre fata lui
Iair, mai marele Sinagogului. Si a5a zic 5.1 eu altr5, intelep-
20 tija voasta, blagoslovitilor ascultftori i cgtrà dumneata
(cutarele) i aträ célialalte iubite rudenii, carii cu tinguiri
Cu lacräimi và intristat impreun'l, pentru aceastä de bun
neam i cinstità cocoan'l carea s-au odihnit in Domnul.
Nu plingeti, cà n-au murit, ce doarme." Fericitul ei
25 sfir5it iaste adormire, iar nu moarte. Drept acéia nu cére
de la voi lacrImi, nu pohté5te suspinuri, nu priimé5te
intrisaciune, nici plingere. Vrédnici de plins sînt limbile,
cà n-au credintä., jidovii, cä n-au botez, ereticii, cä sint
despgrtit din bratele biséricii ; pentru cäci ace5tea adevärat
30 mor, ace5tea iau vécinica moarte, precum zice fericitul

1 besericeascl N / /ipse,ste Inc5. B / Intocma B // 2 piroanile C, N 113 ockile

B, C, N / al lui B, C /14 /ipseste nu ne vor Intoarce spre poclint5. C / dar C / la
focul] apoi B, lipsefle C // 6 Invierea C // 7 dàstoinicéste C, destoinicéste ad.
marginal gi: ca destoinicie B II 9 vesmintile N/ adicA, C // 10 obiceiurile C / pohtile
C. N /111 IntImpinare C / /ipseste i C, N //12 care C, N // 17 plingeti B, N 1/19
marile B, N // 21 cutarile N / célelalte N // 22 Intristati B// 24 ci doarme B,
N /j25 sfirsit] suflet NI/ 27 nici nu B / Vrédnice BI/ 29 despArtiti B / din] de B,
den N / bratile B, N / beséréricii B, biséricii N / acestia B // 30 acestia B//

Aceasti didahie lipseste din manuscrisul C.

188

www.dacoromanica.ro
 Pavel, la al aselea cap, cäträ. romani: Cä cel ce au murit
päicatului, au murit °data'.
f. 173° lar o cocoana cretineasc5., ca aceasta, / ce s-au n5scut
in baia sfintului botez, ce au supt laptele credintii, ce s-au
5 hfänit in casa invä45.turii dumnezeescului dar, ce s-au
intemeiat cu putérea cinstitelor taini, ce era Ingräditä cu
bunátiti, cu faceri de bine, cu lucruri pläcutelui Dumnezeu,
una ca aceasta adevärat, n-au murit, ci doarme. Asa rii-o
adevereazà nemincinoasa gura lui Hristos la sfinta Evan-
lo ghelie: Cela ce créde intru mine nu va muri In véci". $i de
vréme ce credinciosul nu moare, ia$e lucru adevärat cl
sfirOtul lui nu iaste moarte, ce adormire. O märturis4te
marele Vasilie la cuvintul ce face asupra mortii: Moartea
dreptilor iaste (zice) adormire". $i iar54, la molitvele
15 Rusaliilor: C5. nu iaste, Doamne, moarte robilor tli, cind
e0m noi din trup i venim la tine, Dumnezeul nostru, ce
schimbare dentru céle mai cu grijä la céle mai fericite O
la céle mai vésele O la odihnä O la bucurie".
$i adevgrat, cit iaste de dulce aceastä adormire i cu cit
20 iaste mai doritá decit adormirea cea fireascä, de toate
zilele. La adorrnirea cea fireascä rämine omul fär'de
f. 174 simtire: nu véde, nu aude, nu cunoa§te, s5 uitä / pre sine,
uitä pre fiii lui, pre rudenii, pre priiateni, rämlne lipsit de
toate rädätärile vietii §i de lumina acetii lumi.
25 lar la adormirea ceastä de pá urm5. o, cit sl bucurä, cit
sä rIsfatä O cit inviiazI, in loc de al piiarde lumina. 4
dechide mai virtos u5a ceriului, a luminii ce adevä'rate.
O zice [saia la al noaolea cap: Celor ce räcuesc in locul §i
umbra mortii, lumin5. li va lumina pre ei". In loc de a sä
30 lipsi de räsfätäri O de bogätii, c4tigl frumosetile, carele
pot singure sa sature toate pohtele lui. O adevereaz5.
David, la Psalomul 16: Sä'tura-m5.-voiu cind mi sä va
m'Ata märirea ta". In loc de a räminea de cunWinta rude-
niilor O a priiatenilor, intre stfälucirile luminii cei neapro-
35 piiate, véde, in toate zilele, O pre pärinti O pre fii §.1 vence
alt au avut dorit in lume. O märturisé§te marele Pavel

1 al 6 B, N // 2 odatl au murit N // 4 laptile N // 6 putéria B // 12 ci B,

N //13 marile B, N / Va3ile //14 (zice) iaste N / iar54i B, iarl N //17 dintr-acélia
B, dintru céle N //25 p5.] pe B, N //27 cerului B /128 noalea B, 9 N /129 In umbr5.
N // 30 bucug54ii B / frumusétile B, frumusetile N / carile N i/ 31 pohtile N // 34
luminii cei neaproate N // 36 marile N //

189

www.dacoromanica.ro
 cgtrg corinthéni, in 13 capete: Acum cunosc din parte,
iar atuncea voiu cunoa5te, precum 5i cunoscut sine.
Si de vréme ce aici, dupg adormirea cea fireascg, A.
intoarce iarg omul la osteneli, la scirbe, la supgrgri, la
5 patemi, acolo, dupg adormirea cea de pe urmg, caré 0
f. 174' numim noi / a mortii, tréce din scirbg la bucurie, din
stricgciune intru nestricdciune, din ora5u1 lacrgmilor la
locul veseliei, din turburarea vietii la adgpostirea cea ling
a mintuirii, din patimile Eghipetului in pämintul cel fericit
io al aggduintei din robiia lumii la mintuirea ceriului, din
petrecaniia omeneascg, in ceata fericitilor ingeri. Si ce
altg norocire iaste mai mare, decit aceasta? Ce altà ador-
mire mai doritg, decit adormirea mortii ?
Drept acéia zice 5.1 Duhul Sfint la Eclisiastul, in 7 capete:
15 Mai bung e zioa mortii, decit zioa na5terii, cg na5terea
iaste inceputul durerilor, iar moartea iaste inceputul vietii
cei fericite".
Drept acéia zic iar5.: Nu plinget cá n-au murit, ci
doarme", 5i cu mine impreura vg zice 5.1 cel cu rostul de
20 aur, loan: SI cuvine la moarte sg ne bucurgm, iarg sà
nu plingem". Si pricina iaste, zice sfintul: De va fi fink,
s-au mintuit curind din mijlocul rélelor, iar de va fi bItrin,
acéia ce i sg pgrea mai doritä. a fi, cu satiu luindu-1, s-au
dus".
25 $i noi, de nu varsgm lacrgmi niciodatg, dud ruda sau
1. 175 priiatenul doarme, ci mai virtos lini5tim, / tIcem 5i ne
nevoim ca sI nu-i dgm vreo supgrare, mgcar c5. 5tim cum
cg adormirea iaste moarte trecItoare sfir5itu1 a unii zile",
precum zice dumnezeescul Zlatoust, dará pentru ce sl le
30 vIrs5.m pentru cei morti? Pentru ce sg ne intristim de
sfir5itu1 vietii fratilor no5tri, ce A. odihnesc in Domnul,
ce s5. veselesc in slava cereascg, ce lgcuesc in 15.ca5urile
celor vii? Adevgrat, moartea, ca o nemilostivg ce iaste, au
secerat fgede vréme pre aceastá floare aleas5. 5i au rIpit
35 prea timpuriu podoaba, frumusétia neamului femeesc.

4 omul iar N / ostenéle B // 5 patimi B, N // 8 ling] bung. N 119 patimile B,

N ¡/10 flgiduintii N ¡/11 petrecanie B 1114 Eclisiiastul B //16 ad marginal Ince-
putull N ¡/18 iar N / nu plingeti B // 20 Ioann B // 25 sau] §i B //26 priiatenii B.
dorm B // 28 raoartea B / trecitoare B // 29 ce sli. virsAm B //30 mortii B // 33-34
au secerat pre aceastá floare aleasá far'de vréme §i au rgpit N // 35 timpurie
B / §i frumusétea N / fimeesc B, fg.mesc N //

190

www.dacoromanica.ro
 lar pentru aceasta nici lacrämele, sint Cu cale, nici intris-
tarea cu dreptate. C51 precum iaste mai norocit coräbiia-
riul acela, pre carele vintul cel tare il aduce cu grahl la
lini§te, decit acela ce cu mare lin4te, fälede vint, c5.15.to-
5 r4te, aa mai fericit iaste O cela ce färl vréme, de moarte
grabnicá s'a' mutà la lin4tea dumnezee§tii fericiri. Zice
inteleptul Solomon: Sfir5indu-se preste putin, au plinit
ani mu4i, cä p15.cut era Domnului sufletul lui". Au satut
f. 175e Cu bung multemità la Dumnezeu O sufletul acepli / cin-
to stite cocoane, pentru multa ei credint5., pentru bunätätile
ei céle cre$inWi, pentru curAteniia cea flede aseminare,
pentru cuceriia cea mare, la céle dumnezeqti.
Drept acéia s-au sfir§it preste putin, pentru ca A. ci4tige
rodurile lucrarilor ei, celor p15.cute lui Dumnezeu sau, sä.
15 zic mai bine, s-au sfiqit preste putin, pentru ca sä c4tige
zilele ei O 0.1 faci viata ei vécinic5..
O pasäre, ce sä num4te finix, de ce s'A s5.vire$e flide
vréme de acéia mai mult 4 adaoge zilele vietii lui, pentru
c5.ci moartea ii inoia* viata 0-i d5.ruia.5te ani mai multi.
20 Deci aceasa cocoank de ar fi murit pentru ca sä se sivir-
easc.5., ar fi fost vrednic de plins sfirOtul ei, pentru aci
s-ar fi pierdut un chip minunat ca acesta al darurilor O al
bunAtItilor. DarA de vréme ce s-au sä..virOt pentru ca sä
trliascä in véci, pentru ca sä se bucure, impreunl cu inge-
25 ni, pentru ca sä se nascA de a doa ora, in ceriu, ca finixul,
ce trebuesc lacrAmele? S5. cuvine (zice fericitul Pavel)
f. 176 acest trup stricAcios sä se imbrace cu nestrickiune / §i
acest muritoriu sä se imbrace cu nemurirea. Inceteazä,
drept acéia, jalea, sIvirpsc.5.-se intristaciunea, c5. n-au
30 murit, ce doarme.
Si precum zicea apostolii alfa' Hristos pentru Lazar,
ap. zic O eu pentru dinsa: De-au adormit, mili' tui-s5.-va".
Va aOiza, Mea' de nici un prepus, marele Dumnezeu sufle-
tul ei cel creSinesc in sinul lui Avraam O al lui Isac O al
35 lui Iacov, in 15.caprile celor vii, in corturile celor drepti,

1 lacrimile B, N//2 corniiarul B//3 carile N//5 acela B//6 linistia B//7 peste B//
9 mu1t5.mit.5. N II 11 asSminare N// 14-15 ad. marginal rodurile lucrurilor ei, celor
p15.cute lui Dumnezeu sau, sá zic mai bine, s-au s5.vtrsit pentru ca s5. cistige
B ¡/16 zulle N / viiata B, N / lipsege ei B //17 sevirsaste B // 18 zilile N / lui]
ei N // 19 viiata N // 25 do oara B, N // 26 lacrgmile N // 27 nestric&ciunea
N // 28 incetéze B // 29 intrisaciune N // 30 ci doarme B, N // 33 f5.1.' de B,
N / marile N // 34-35 si lui Isaac s'i lui Iacov N //

191

www.dacoromanica.ro
 unde straluc4te lumina cea de pururea a dumnezeWii
lui mgrire.
Si de vréme ce intre célialalte faceri de bine sint folosi-
toare cérerile sfintei besérici i ruggciunile celor credincio§,
5 pentru ca sl c4tige fiqtecare crWin fericirea cea neschim-
bata, pentru aceasta vg pohtesc pre tot, preasfintitilor
arhierei, cuvio§ilor ieromona§i, cucérnicilor preot, cinsti-
tilor bojari pre tot norodul ce va aflat de fatg, sà zicet
cu un glas i cu o inimg, tot deodatg, Dumnezeu s'A o iarte
lo i sg o fericeasca, pentru ca s'a' invredniceascg i ja i noi
toti (cind va fi voia lui Dumnezeu) sä ne veselim impreung
intru impgratiia ceriului, unde iaste viata fgede moarte
mgrirea nedescoperitá i bucurie stgtgtoare i vécinicg.
Amin. /

1. 177 15 iNVATATURA aND SA FACE PARASTASI

Un lucru peste fire yaz in Sfinta Scripturd la a doaoa

carte a impgratilor, in 12 capete i foarte mg face de mg
minunez. Impgratului David i-au fost bolngvit copila§ul
cel dintiiu, ce avea din Virsavea. Si, pentru cgci se afla
20 in nevoia mortii, era pururea trist i mihnit §.1 nici minca
nici bea, nici putea nimeni sal-1 mingie. Iar dupg ce au
murit, zice Sfinta Scripturci, indatá s-au spglat i s-au uns
cu mirosuri i s-au imbrgcat in haine luminate i, mergind
In casa Domnului, au dat multemitg' lui Dumnezeu. $i
25 eOnd afarg s-au ospätat i s-au veselit, de care lucru stau
de mg mir, cum putu fi aceasta? Ca pina era viu
bolnav plingea i sà intrista i, dupg ce au murit, s-au
veselit.
Ráspunsul acesta ni-1 dä. insu David. Pina era zice
30 bolnav, mi s'A cuveniia sá mà mihnesc pentru el,
caci aveam ngdéjde cá mi-1 va rasa Dumnezeu. lar de

2 lipse,ste lui N // 3 célelalte N // 4 credincio0 N // 5 firicirea. N // 6 toti

B // 8 aflati B, N / ziceti B, N // 9 toti B, N // 12 viiat5, B, viiata N //13 nedesco-
peria] nedespártia B / bucuriia N / lipseFte i vécinia B // 16 Schiptura
B / dooa B, N 11 19 Virsaviia B, N // 21 nimenii nimic N / iar N // 24 multb.mit.i.
B JJ 27 plIngia B //

Aceastà didahie lipseste din manuserisul C.

192

www.dacoromanica.ro
 vréme ce au murit, inapoi nu pociu sa-1 mai intorc, ci-m'
caut mie a mérge dupa' el; i pentru acéia niä bucur c5.
f. 177° s-au / odihnit in Domnul i s-au mintuit de grijile
lumii".
Drept acéia zic i eu caträ. dumneata (cutarele) i cAträ
célialate iubite rudenii sà incetati intristarea i sä parasit
lacrämile, de vréme ce s-au odihnit in Domnul aceastä
cinstitä cocoanä: ce sä pomen4te ast52. Caci lacramile
intrisfaciunile nu dau nici un folos mortilor, nici pot
10 sä.-i l'Acarea' din viata cea vécinicä, nici sa"-i scoatä din
gropi. i pentru acéia au pus lége dumnezee§tii apostoli,
sä nu plingem pre morti, ci sä-i pomenim la infricop.tele
taini i sä facem milostenii §i. alte faceri de bine pentru ei,
cà iaste pläcut inaintea lui Dumnezeu i li sa face mare-
15 folos i aduc multa dobindä i mintuinta sufletelor, precum
adevereaza i sfintul Dionisie Areopaghitul la cuvintul
ce face asupra mortii. Rugäciunile zice ce s'a fac
la sfintele jertavnice sint de folos nu numai celor vii, ci
mai virtos i celor morti".
20 i pentru acéia §i. sfinta beséricä sà roaga neincetat
bunätätii lui Dumnezeu s'a' lase toate grepiele celui mort,
pentru neputinta omeneasca i s'a-1 odihneasca in locull
celor vii, in sinul lui Avraam i al lui Isaac i al lui
f. 178 Iacov, de unde lips4te toata duréria, grij a i / sus-
25 pinarea. isà nu sä uite putéria lui Dumnezeu pentru
multa i nespusa a lui bunätate, spurcaciunilor ce s-au
facut de cel mort, pentru neputinta omeneascl, de
vréme ce nu iaste nimeni curat de spurcaciuni, dupä cum
iaste zis.
30 $i de vréme ce i aceastä cinstitä cocoanà ce sä.' pomené§te
astaz, cu cuvioasä slujba besericeascà au vietuit in lume
ca un om, s'A roaga, prin mijlocul mieu, tuturor citi va
aflat de fatä, ca ce va fi greOt inaintea lui Dumnezeu
inaintea oamenilor, s'a zicet toti, Cu un glas i cu
35 o Dumnezeu s'a o iarte, pentru ca s'A ne invred-
nicim i noi a lua aceastà erfaciune, dupä.' petrecaniia
noastra. Amin.

1 poci // 3 si s-au mutat i s-au mintuit N // 5 cutarile N // 6 célelalte N /

párásiti B // 8 astázi B, N //9 intristáciuninile B // 10 viiata B, N //12 Infricosatile
N // 13 milostenie B // 15 sufletelelor B, sufletilor N // 16 Ariopaghitul B, /ipsefte
N //18 sfintile N / jertvenice B, jáxtávnice N // 31 astázi B, N // 33 afla.ti B,
N // 34 ziceti B, N // 36 luoa N //

193

www.dacoromanica.ro
I. 178' CUVINT DE iNVATATURX IN 25 A LUNII DECHEMVRIE,
LA N/qTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Cà iaa vestesc voao bucurie mare, carea va fi la tot

norodul, cg s-au ngscut voao asaz mintuitor, carele iaste
s Hristos, Domnul, in cetatea lui David".
Mula' veselie sufleteascg ne aduc noao, celor credinciosi
iubitori de paznuire acéste cuvinte ale sfintei Evan-
ghelii de astgzi, dintre care cuvinte adungm 2 lucruri
minunate si peste fire; una, cä intelégem o véste bung',
lo caré din véci nu s-au auzit, nici sä va mai auzi ping in
véci 0 alta, ea' auzim o bucurie mare caré stinge toatg
jalea, toaa intrisaciunea i toaa lacama de pe fata
pgmintului. A pohti insg acéste cuvinte sä le intinz ca o
masä desataa inaintea dragostei voastre i sä và fac un
15 ospgt sufletesc, dupg' putina, puind in loc de bucate,
cu multe féliuri de bungati drése, cuvintul cel de bung
f. 179 vestire / i, in loc de bgutur5. veselitoare, A, dreg in pg-
harul preainteléptelor capetelor voastre cuvintul cel de
mare bucurie, pentru care lucru cérem putére de la Hristos,
20 carele inteleptéste pre cei neinvgtati, ca sá ne luminéze
mintea i sä.' ne dea ajutor ca sà putem indulci Cu ospgtul
vorbelor inimile i auzurile celor ce vor ospälta sufle-
téste.
Decit célialalte nume, cu carele zice Isaia sä: se nu-
= meascg mintuitoriul, decit toate iaste, cel dintii, minunat ;
Cu cuviina i sg cuvine acest nume, cg nu numa intr-un
lucru ci in toate faptele sale minunat au fost: minunaa
zemislirea lui, minunaa i nasterea, minunatg i viaja,
invgatura, moartea, inviiarea, ingltarea la ceriu ; minunatg
30 au fost i pohfala Înàltärii lui, cg toate intru dinsul au
fost noao ingltate i minunate. lar ce iaste prgznuirea
noastrg, ceastg de acuma, iaste mai minunaa decit toate,

1-2 Cuvint a doilea la zioa nasterii lui Hristos C // 1 a lunii] ale lui B j dichem-
vrie B // 3 vestit ad. marginal §i vestesc B / care C // 4 astizi B / mintuitoriu B,
inintuitoriul C / care C, N // 6 credincios B // 7 Evangheliei B, N ¡/10 care C // 11
.care C //12 jalia B / de pe] dup5, C // 13 repekl a§ pohti N / Ina] ca C intinzu B//14
dragostii C, N // 16 feluri B / ad. marginal de bun5.tAti B// 17 vestire] voire B / ad.
ftarginai veselitoare B / p5.haru C / plhariul N // 20 carile N/ Inteleptiaste B // 21
.ajutoriu B, N // 22 ce vor] ce s5. vor B, C, N // 24 celelalte C, N /care C, carile
/ Isaiia C, N / tá 51 numeasa C, tá ta numeasc1 N // 25 m1ntuitorul C /
dintliu N // 26 numai B, C / Intro un B, Intru acest C, N // 27 faptile C, N //28
zAmislirea C, N / viiata B, C, N //29 1nvierea C // 30 pohvala C, N ¡/32 acum C //

194

www.dacoromanica.ro
 carele pomenéste evanghelistul zicind: Si au näscut pre.
Fiiul säu cel intii näscut i 1-au infäsat pre dinsul
f. 179v pus in iasle, pentru a nu avea ei loc in cas5." I. Cá ce-
jaste mai minunat decit a zäcea in iasle Domnul tuturor?
5 $i nu fu lui alt loe in lume? Ce iaste mai rninunat decit o-
märire ca aceasta, sà fie aruncat la locul dobitoacelor?
pentru c5.ci vald ingerii pre Domnul ceriurilor, aruncat_
In gunoae, cintä: märire lui Dumnezeu, celui din nältime.
nasterea aceasta n-au fost numai mintuitoare, ce 0
10 minunatà. Ca' despre o parte trebue sä ne minunäm de-
sfatul cel minunat al inteleptiei lui Dumnezeu, iar de altä
parte trebuieste sá märim lucrul cel mare al bunätätii
lui. Cà am cistigat astäzi pre judecätoriul ceriului i ak
pämintului, carele, surpind zapisul räut5.tilor noastre, s-au_
15 milostivit de au rupt i legäturile.
astigat-am astäzi pre Domnul, carele jugul cel vechim
al robiei noastre, de pe grumazii nostri färämindu-1,
intrisaciunea lumii au veselit-o, cu slobozirea cea véci-
astigat-am pre impäratul cel blind carele, in toatà
20 lumea cälcind cu pasii dreptätii ceresti, tiräniia vräjmasu-
lui celui räpstitoriu au sfärimat-o.
Astäzi au strälucit noul Adam, carele nu iaste läcuitoriu,
f. 180 ci domn i stäpin raiului, pre carele / frumosétia pomului
celui oprit nu-1 va insäla, sarpele nu-1 va vicleni, muiarea
25 nu-1 va amägi.
Astäzi au räsärit lumina intru intunérec.
Astäzi, pre acela de carele sä turbura ceriul i ceriul
ceriurilor, avindu-1 lumea, nestiind 1-au cistigat.
Väzut-au sfintii, strämosii nostri, minuni mari i färä
30 de numar; cä.' Marea Rosie, desfácindu-se in doao le-au
facut cale; focul, ca un stilp luminindu-le noaptea, le-au
slujit ; norul, de arsita i zäduful zilii i-au umbrit ; ceriul,
hranä ingereasa le-au dat ; piatra cea virtoasä, paar
dulce li-au deschis; Iordanu1, curgerile sale céle répede,
35 spre fugal li-au intors ; zidurile céle tari ale vräjmasilor,

1 carile N // 2 tritliu B, C, N // 6 o mhire] Fters omortrea F1 ad. o smerire

B / dobitoacilor C // 7 cerurilor B // 9 ci i B, C // 11 intelepciunii C, N // 12
trebue B, trebueste C // 14 carile N / nostre B // 16 carile N 11 17 robii C /
de pe] dupe C, N / nostrii C // 21 r4stitor C // 22 carile N /11cuitor C /1 23 carile
N / frumusétia B, frumusetea C, N // 24 muerea C // 27 care C, N 11 28 cerurilor
B // 30 doao] 2 N // 31 li-au slujit N // 32 arsita ad. arsura B, arsura C j z5.duhul
N // 33 li-au dat N piiatra B, N //34 le-au deschis C // 35 le-au intors C //

195

www.dacoromanica.ro
 de glasul trimbitelor cu azut ; soarele, pre ceriu zlbovind
cu cäTätoriia, au märit zioa pentru izbinda. Iar minune
ca aceasta nu s-au väzut niciodatä, nici s-au auzit, ca cela
ce iaste unul näscut celui preainalt, pre carele puterile
5 arhanghelilor cu frieä Ii slujesc, a sä aräta pre sine, cu
trup, oamenilor i trupul carele 1-au luat de la oameni
s1-1 indumnezeiasca.
Drept acéia, decit iaste taina aceasta mintuitoare, de
atita iaste si mai minunat5.; caré necum limba omeneaseä /
1. isov io poate a o gräi, ce si ingerii, carii ne vestesc noao astäzi
bucuriia cea mare si cintá märirea lui Dumnezeu, nu iaste
cu putintä ca sä o adeveréze.
Esit-au zice porunel de la chesariul Avgust,
se scrie toatä lumea, adecI ca fiestecine numele säu, la
is mosiia sa i la locul nasterii sale sä spue. Drept acéia,
Cu pricina acestii porunci, s-au suit i Iosif din Galilea,
din cetatea Nazaretului, la Iudea, In cetatea lui David,
caré sä. chiamä Vithleem (pentru c5.' era el din casa sa
din mosiia lui David), sä se scrie cu Mariia cea logoditä
20 lui, muiare, fiind grea. Iar osteneala i greotatea
toriei acestiia pre lesne o va putea cunoaste fiestecine, de
va vrea sä socoteascä vrémea si cine au fost cei ce dig.-
toriia. Cä era pre la miezul ernii, cind pämIntul si apele
slut inghetate de ger i de vinturile céle reci; i fecioara
25 tinärä i rusinoasà, caré nici din casä nu era obicinuitä
a esi, i, fiind aproape de a naste, purcéde pre o cale grea
si cu anevoe ca aceasta. i, apropiindu-s5'. de Vithleem,
doarà s-ar fi gä'sit vreo casä cuvioas51, ca sa' nascä fecioara
aceasta intr-insa, iarl insus iubitoriul de säräcie, Domnul,
tf. 181 30 au pohtit / intr-o cosare smerità, ca sä se nascä.
$i fu, drept acéia (zice evanghelistul), fiind acolo s-au
umplut zilele ei sä nascä. $i era noaptea, caré noapte era
mai luminatä decit soarele, intru caré au räsärit soarele
dreptätii. insä eu mai bine voiu numai zioa acéia a fi

1 tr1mbitilor B, N / soarile C, N // 3 c5, cela ce B, C, N // 4 carile N // 5 sluj5sc

B, C, N / oamenilor cu trup C, N /16 trupul B / carile N /1-au luoat N // 8 declt
cu cit B / de ad. si cu C // 9 care C / necum] cu B // 10 ci i B, C, N / care
C //14 sl scrie C, N / adia. C // 16 Galileia B, C, N //17 Iudeia B, C cetatia
N (/18 care C / chiiam5, N / Vithleaem B, Vithliaem N /fir4 paranteze C// 20
muere C / greutatea B, C, N / cAlAtorii C fi 24 1nghietate N // 25 care C // 26 a
e§i] sä ias5. C, N // 27 apropindu-se B, N / Vithleaem B // 28 doar C // 29 iar C /
InsusiN / iubiterul B // 32 zilile N / care C, N // 33 soarile 1-2 N / care C, carile N //

196

www.dacoromanica.ro
 noapte intru caré omul cel dintii, Adam, au pohtit a fi
asémenea luí Dumnezeu. Si noaptea aceasta, intre caré
au strálucit lumina cea cereascä in lume, noul Adam, o
voiu numi zio.
5 lar sfinta Fecioarä. Wepta, cu mare pohtä ceasul acela.
intru care, pre Dumnezeu ca un prunc, s5.-1 ja in bratele
sale O. Cu minile sale s6-1 cuprinzá i Cu titele sale sä.-1
apléce, fiind, drept acéia, toate intr-un linite i intru tkére.
noaptea calea sa jumátate qit-au aici, in
10 lumina aceasta a noasträ., ca un mire din cámara sa; e0t-au,
zic, nä.déjdea tuturor vécilor, bucuriia ingerilor, mintuirea
neamurilor, scularea celor morti, izvorul mili, rädäcina
vietii. E§it-au cuvintul Tatä.lui, cu trup imbrkat, din,
trupul Fecioarei ; qit-au gol, pentru ca sá ne imbrace pre-
15 noi, skac ca sá ne imbogáteascá, smerit ca sá ne inalte
f. 181v la ceriu, ca un prunc / ca sá ne facá pre noi desávirit §1.
säne dea noao bucuriia cea vécinicá. Auzitu-s-au, rogu-vä.,
vreodatä., véste ca aceasta? Au socotit c5. O. va mai auzi?
De aduce atita bucurie la oameni o véste bula de céste
20 treatoare, dará aceastá véste cu cit mai virtos va aduce
bucurie mare la tot norodul, dupä cum au zis ingerul?
Precum cäidura soarelui trage aburul de pe parnint, in,
sus i de acolo sà pogoaa roao i face pámintul de rod4te
vesel4te a§a i preacuratul singele Fecioarei, cu pu-
25 téria Sfintului Duh, fár' de nice o skainta de bárbat,
zemislindu-se, s-au fkut trupul Domnului Hristos carele,
qind la lumink ca cela ce iaste lumina cea adevkatá,
minunat au veselit tot neamul omenesc; i näscindu-1,
1-au fácut mai frumos decit ar fi fost infrumuetat cu tot
30 féliul de buratat. a el iaste izvorul bunaätilor fär' de
nici o strickiune a fecioriei sale i ar'de nici o simtire de
durére au strälucit in lume acest sfint prunc.
Obiciai iaste, in multe pkti, ca tot cela ce ar duce roada
noao de vinzare iaste ertat de toatá datoriia várnii lui.

1 care C, N 1 dintliu N] din B / a fi Cu Dumnezeu asemenea C, N // 2 care

C, N // 4 zioá, C, N // 5 iará. N / mare] mu1t5. C, N // 6 bratile B, N // 7 m'infle
C, N / coprinzá. C J tttele B, N // 9 fácindu-si N //10 amarea B // 11 nádéjdia NY"
12 miliii C // 14 fecioarii B, C, N / pentru] pentre A // 15 imbogátiascá N // 18.
socotiti B, C, N // 20 dar C / veste cit] mult B // 22 de pe] dupre C, N // 24
preacurat C, N / fecioarii C, N // 25 puterea C, N / nici B, C, N // 26 zámislindu-sA
N / carile N // 29 Infrumusetat B, N / cu tot] cu de tot C, N // 30 bunátáti B.
N 31 fecioarei B // 33 Obiciaiu B, N, obiceiu C //

1.97

www.dacoromanica.ro
 Drept acéia, vrédnic lucra au fost s5. fie §i sfinta Fecioarl
t. 182 mintuitA de / toatA vama datoriei durerii nWerii sale,
cA numai ja singurA au adus lumii roadä noao. CA toate
muerile cite au nAscut in lume au adus roduri vechi,
s zemislite in tina pacatului celui strAmc:gesc; iar acesta pre
carele 1-au näscut sfinta Fecioarä cu adevArat iaste
roadA noao, c'A iaste om zemislit din Duhul Sfint i nu
numai om singur, ce §i Dumnezeu. CA singurg ja au adus
In lume aceastä roadä frumoasA i pentru acéia au rAmas
lo mintuitA de toatA vama nWerii cea cu durére, precum
de toatä striaciunea fecioriei au ramas intreagl. C5. cel
ce venise in lume ca sA facA pre tot oamenii curati i fär'
de stricAciune n-ar fi fost nicidecum cu cuviintA sA facá
Maicii sale stricAciune.
15 Drept acéia, ce iaste mai minunat i mai slAvit decit
aceastä nWere? C5, s'A intunea mintea omului i nu poate
a le pricépe acéstia, cum poate cA s'A nasa fecioara fiiu?
Si prin venirea unui dar in lume sA s'AviqWe taina a doao
daruri; cA ziditoriul sä. nWe din zidirea sa i muma
20 cea neimpreunatä cu bArbat s'A minuneazâ de rodul
pintecelui sAu i muiarea sl face incepAtoriul slu in-
cepAtoare.
4.182° Si nu §tiu de ce / m'A voiu minuna intii? De zemislirea
cea fAr'de s'Amintä, au ad prin nWerea aceasta mai mult
25 s-au savit fecioriia? $i nu iaste minune de au näscut
au l'Amas Fecioara curatl, a au näscut pre cela ce iaste
inceputul fecioriei i intru tot curat.
Cine va putea spune cu ce dragoste i cu ce fria im-
preunâ va fi cuprins pre acest Fiiu al s'Au, cA fiind pling de
30 credintâ il cuno§tea pre acesta a fi Dumnezeu cunWea
a fi i Fiiul sAu; s'A cunWea pre sine a fi i mumA
slujnicA. Drept acéia, ca o mum'A cu dragoste 11 cuprindea
säruta i ca o slujnicA, ca pre un Dumnezeu inalt abiia
cu preacuratele minile sale cuteza a-1 apipAi. CAcitiia
35 cA nici preotilor nu era slobod a sA atinge de lada legii,

5 zámislite B, C, N / strá.mosIsc B, C, N / iará. N // 6 carile N // 7 zámislit B, C.

N 118 ci i B, C // 11 fecioarii C, N //12 ca O.] sá. C, N / toti B, C, N // 13 14
ad. marginal n-ar fi fost nicidecum Cu cuviintásä facä stricáciune maicii sale B 1115
B // 17 aceste C, N / iipselte fecioara C, N //18 sávIrsaste N / dooa N // 21
muerea C //23 di ce N / Intliu B, C, N / amislirea B, C // 24 fázá de N // 30
cunostia 1-2 B // 31 cunostia B / i mumá a fi C, N // 32 Drept acéia] Deci C /
coprindea C ¡/34 preacuratile sale miini C, N / mlinile B / pipf.i B, C, N / CA
qtiia B, ad. marginal N fi

198

www.dacoromanica.ro
 caré era ca o umbra' inaintea ace5tii taine i 5tiia a fi
scris ca sa se curäteasa cei ce purta vasele Domnului.
$i de pohtiia arAmurile beséricii atita curältie, cu cit mai
virtos pohté5te acesta curätiia carele iaste incepätoriul
5 izvorul curätiei.
Drept acéia preainteleapta Fecioarä., cu fria i cu dra-
goste, impreunäl cu multe lacrämi, carele le scotea dragostea
f. 183 cea multä ce avea d.trà cela ce s6 näiscuse / dintru dinsa,
uda trupul preasfintului cocon ; i luindu-1 cu scutece 1-au
io inf5.5at i cu bratele 1-au cuprins itite feciore5ti dindu-i
In gurà, cu lapte curat 1-au acapat.
ce s-au mai intimplat iaste lucru cu adev5rat
covir5a5te toat5. minunea 'ninth omene5ti. Cä. zice: Si-1
puse pre dinsul in iasle, pentru cg nu avea ei loc in casà".
15 InatiOnd, drept acéia, un lucru prea de jos, cu un lucru
prea inait, cum nu te vei cutremura de minune? C5." pruncul
acesta, carele sá virguléqte in iasle, de ne vom ràdica ochii
credintii noastre Il vom cunoa5te fäcind tunete i fulgere
In nori 0 pre cer umbletul stéle/or rinduind, soarele
20 luna de raze implindu-se i mi5carea ceriului indreptind
toatä greimea lumii acest prunc inf'd5at o cirmuia5te.
Cine iaste acela a5a mic i a5a mare, 3.5a smerit i a5a
cit in iasle zäcind, in ceriu cu glasuri 1ngere5ti
mg.ré5te ? C5.* ce iaste mai mic 0 mai smerit decit a sà.' na5te
25 in iasle, care loc nu iaste al oamenilor, ci al dobitoacelor?
ce iaste mai mare 5i mai inalt decit tot intru aceasta5.
na5tere, Omintul cu mare luininá a staluci i multimea
f. 183e o5tilor cere5ti a cinta i cétele ingerilor / a sä.' veseli cintind:
MArire lui Dumnezeu intru cei de sus"? $i umplind
30 Vázduhul de glasuri duki i minglioase, cind, de la ince-
putul lumii, s-au mai auzit, la na5terea vreunui om, glasuri
cinfäri ingere5ti? De nu poti créde, omule, cu slniciunea
ta, cum cä s-au ng.scut Dumnezeu din muiare, cunoa5te
cá s-au ngscut din fecioarà. De-ti pare lucru prost a fi
35 scutecele acélia intru carele iaste inf4at, minuneazà-te.

care C, N// 2 vasile C, N /13 arlmurile ad. Fi vasele B, arlmuri C, N //4 carile-
N // 5 curAtii C //6 fecioara C // 7 carile N / dreagostia B // 9 cocon] prunc C
scutice N //10 bratile N / coprins C, N / tite B, C, N 1 feciureqte //13 covIrstaste-
A / lipse,ste toat5. B ¡/14 esle C ¡/15 inatisInd C lipsefte prea C. N // 17 carile N /
virguléste ad. marginal Si ; sallqluiagte B I carele sä vIrguléste] care iaste C / esle
C ¡/19 ceriu B, C, N / soarile C, N // 20 umplindu-se C // 21 clrmueste C // 23
esle C //25 es)e C / dobitoacilor C // 28 cetile C, N // 31 s-au] au B // 33 muere
C // 34 De-t pare B // 35 scutecile B, C, N / acelea C / carile N //

19,

www.dacoromanica.ro
 de ingerii si de multimea ostilor lor ceresti, cu ce cintIri
il märesc. i de te scirbesti de iasle, faldic5:4 ochii putinel
vei vedea pre ceriu stea noao, caré märturiséste lumii
nasterea Domnului. $i de vréme ce crezi altele mai mici,
5 créde i die minunate. $i de te pricesti de céle ce sint ale
smereniei, cinstéste céle cereti i inalte.
Cine, drept acéia, intru inältimea märirei acqtiia fiind
impreunatä. cu atita smerenie, nu va cunoaste a fi doao
fin, dintru cari una iaste vrednicie m'äririi 0 alta priiminta
lo bunätätii ; carele amindoao le aratä prorocul Isaia, zicind:
Prune s-au näscut noao i fiiu s-au dat noao". Numindu-I
prunc, insemneazg smereniia omenirii roi numindu-1
dat, aratä inältimea màririi. Cä s-au näscut noao, cel
1. 184 ce 1114 era; dat iaste, / drept acéia, din dumnezeire i näscut
15 din fecioarä.
Näscut iaste cela ce simte apusul ; dat iaste cela ce n-are
inceput: näscut iaste cel ce iaste mai tinär decit multi ;
dat iaste decit carele nu iaste nici pärintele mai vechiu ;
näscut iaste cel ce va sä. moarä ; dat iaste acela dintru
20 carele viata sä naste i asa, cel ce era, dat iaste i cel ce
nu era s-au näscut. Acela stäpinéste, iar acesta sä. sme-
réste. Lu4 stäpinéste i noao, celor credincios, ne gät4te
mostenire ; i nimeni sä nu socoteasa cä, luind trup, s-au
micsorat ceva din mgrirea cea dumnezeiascä. Nu s-au
n5:scut ingerilor, cIci acei ce au rämas in dreptate nu le
trebuia mintuire i cei ce cäzuse nu putea ca sä se mintuias-
a. Noao iaste, drept acéia, dat Domnul acesta i näscut.
$i de vréme ce ingerii 11 märesc pre dinsul, cu
neintorcindu-i pre dinsii de la räutate, nici cétele lor sä:
-so le mai slIveasel, darä noi, cu cit mai virtos sä cuvine sä-1
mäxim i sä.-i multemim pentru véstia cea bunä a impäc51-
ciunii ce ne-au adus de la Dumnezeu Tatäl pentru bucuriia
cea mare ce au värsat peste tot pärnintul, pentru mintuirea
f.iskiv noasträ din mina f vräjmasului, pentru deschiderea usilor
1 lor] celor N¡/ 2 r5.dic5.-ti B, C // 3 care C // 4 altile N 11 5 pricesti] pripesti
C, N // 6 smerenii C / repetd céle N 11 7 lipse,ste drept acéia C / Intru] dintru
/ mIririi Cf acestii C, N // 8 doao] 2 C, N // 9 dintru care B, dintre care C /
vredniciia C, N / priiminta ad. marginal ;si priinta B // 10 carile N J Isaiia C, N //
11 noao voao N / ters §i B // 13 noao] voao B 11 14 ad. marginal drept acéia N //
18 carile N / lipseste nici C, N 1 pkinte B, Orintile N // 20 care C, carile N 1
viiata B, C, N / asa] alta C // 23 credinciosi B, C // 25 aceia C // 27 datu C // 29
du/A nentorcIndu-i ad. crestini C, N / dinsii] ei C, N / cetelor C, cétilor N /
dipseFte lor C, N // 30 dar C // 31 multumim, multLmim N f vestea C // 32 ni-au
adus N // 33 preste C. N //

.200

www.dacoromanica.ro
 raiului 5i. pentru multele 5i nenumaratele faceri de bine ce
ne-au fäcut 5i ne face totdeauna, pentru carele trebuia5te,
cu bucurie sufleteasca 5i. cu laude de multemiri 5i de slavos-
lovie sa-i zicem: Slava tie, Dumnezeule, celui din naltime.
5 $i sa ne inchinam na5terii lui, aducindu-i cu dragoste,
cu fric5. 5i cu multa cucerie, impreuna cu filozofii 5i daruri de
bunatat : aur, tamie 5i. zmirnä in locul aurului sa-i aducem
credintä dreapta, ca unui imparat ce iaste al ceriului 5i
al pamintului 5.1 a tuturor adincurilor ; in locul tamiei sa-i
io aducem dragoste curata, ca unui Dumnezeu vécinic ; 5i
In loc de zmirnä sa-i aducem nadéjdia cea bung., ca el
iaste toata nadéjdia lumii.
Si a5a, cu acest mijloc facind, vom fi adevarati peá.znui-
tori 5i inchinatori na5terii domnului Hristos, caruia ne
15 rugä'm ca unui mult induratoriu, mäcar CA sintem 5i. ne-
vrédnici, sa arate bunatatea lui cea desavirOt ; 5i precum
s-au milostivit de au surpat cu smereniia lui cea de margine,
pre mindrul acela Lutifer, s5. surpe 5i pre tot vrajma5ii
f, 155 cei vazut 5i nevazut a prealuminatului, / inaltatului 5i
20 iubitoriului de Hristos domnului nostru Io Costantin
voevod.
Si precum au inoit cu na5terea sfintiei-sale toat5. lumea
5i viata omeneasca, a5a s'a inoiasca 5i anii vietii mariei-sale,
ca sa poata prazmu in multi ani luminat 5i. pe placérea
25 lui Dumnezeu acest luminat praznic cu fericita 5i intreaga
sanatate, cu lin5. pace 5i cu viata norocita 5i sa-1 invredni-
ceasca Dumnezeu intru adinci batrinéte, sa stapineasca
intru inaltat scaunul mariei-sale 5i. sa obladuiasca cu blin-
d* turma 5i norodul ce i s-au incredintat, impreunä. cu
30 toata' luminata 5i de Dumnezeu blagoslovita casa mariei-
sale, cu luminata doamna, cu luminatele odrasle, coconi
5i cocoane ale mariei-sale 5i cu toata cinstea 5i blagorodnica
boerime, cu cei mari 5i cu cei mici, cu cei ce Ant de fata 5i
cu cei ce lipsesc cu toata cre5tinatatea 5i cu toata tara cu
1 multile N / nenumAratile C, nenumkati N // 2 mi-au f5.cut N / care B, C,
carile N / trebueste C // 3 multAmiri B, C / slavoslovii C // 4 dupd Dumnezeule
ad. slay& tie B fi 7 bunAtiti B, C, N // 8 cerului B // 9 arnli C 11 11 smiria C /
nIdéjdea B, N, nklejdea C // 12 nIdéjdea B, N, nAdejdea C ¡/15 indurAtor C ¡/17
de margine ad. fi preainalt5. B, nemIrginit5. C //18 Lutiper C / toti B, C //19 v5.zuti
si n5.34.zuti B, C if 20 Constandin N // 22 sfintii B, C // 23 viiata B, C, N / lipse,ste
si2 B / mArii B, C, narii-tale N // 24 cá s5. poat5. B / pe] pg. C / placéria B // 26
viiat5. B, C, N // 28 mArii B, C, N / s5.-i oblIduiasc1 N // 30 mArii B, C, N // 31
prealuminata B / luminatile C, N / coconi si cocoane ad. Fi beizadéle s'i domnite
B //32 mgrii B, C, N //

201

www.dacoromanica.ro
 blagosloveniia preasfintilor mitropoliti si a iubitorilor de
Hristos episcopi, cu rugsáciunile cuviosilor egumeni si a cu-
f. 185v ciarnicilor preot si a tot cinul besericesc, ca cu o gur54 cu
o inim5., cu bucurie sufleteasa sà zicem impreunl Cu
s ingerii: Slava lui Dumnezeu celui din n5ltime si pre painint
pace, intru oameni bun'gvoire. /

f. 186 GUN/1NT DE INVITATURA. LA DUMINECA FLORILOR

Zicet fétii Sionului: Iat51 impäratul tgu vine la tine

blind si mintuind »", ne povesteste Mathei evanghelistul,
10 in Evangheliia de asaz.
La acest preacinstit i dint praznic de asaz aflu doao
lucruri improtivitoare, carele, amindoao deodat5., intru
acestas cea, imi pricinuesc i veselie i intristare. V5z,
de-o parte, pre mintuitoriul lumii c5. întrà, biruitoriu,
15 in Ierusalim, insotit cu de tot féliul de rinduia1à si de
virstà omeneasa, dintru carli, unii, mergea inainte
altii urma. Altii tlia ramuri din copaci i altii asternea
hainele lor pre pArnint. Altii 11 15luda i altii ii cuvinta
Osanna, fiiul lui David". Si de bucurie tot sufletul
20 mi s5. veseléste.
De ala parte iarä v52 pre acestas mintuitoriu Hristos
cà apropiindu-s5. de Ierusalim, varsá lacami amar5. pentru
&Ina, din ochii lui cei dumnezeesti. vgzind cetatea
f. 186Y (zice / evanghelistul) au plins pentru dinsa". Si, de multà
25 intrisaciune, mi s5. amaraste Mima i stau de ma mir cum
poate aici de sà uneste lumina cu intunéricul, linistea cu
furtuna, sält5.rile cu suspinul, bucuriia cu intristarea, CM-
arile cu lacamile ? Cum asa amárate, dulcele Iisus, cu
plinsul, bucuriia biruintii sale? Cum nu sà veseléste im-
30 preunä cu norodul ce-1 laud5.3 Cum nu sà bucurà cu cei
ce-1 propoveduesc, petutindenea, imp5rat : blagoslovit cel
ce vine in numele Domnului, impgratul lui Israil?

2 igumeni C / cucérnicilor B, C, N // 3 preoti B, C, N / cinului B, C, N / bise-

ricesc C / cu iniml N // 5 celui dintru InAltime C // 7 Cuv1nt al 5 la Dumineca
Florilor C // 8 Ziceti B, C / fétei B //10 astAzi B, C // 11 astAzi B, C / 2 C // 121m-
potrivitoare C / care B // 14 biruitor C 1116 mergia B // 17 altii Ii táia C // 18 hainile
C If 20 veseliaste B // 21 iarLs B, iar C f mintuitor C // 23 dims.] dinsul C / dupd
dumnezeesti ad. precum zice evanghelistul C // 23-24 lipsefte i väzind cetatea
au plins pentru dinsa C // 26 uneste] numeste C /1ntunerecul C / linitia C // 27
suspinuri B // 28 dulcile C // 31 pretutindenea B // 32 Intru numele C //

202

www.dacoromanica.ro
 fetii miei, intre bucurii, domnul nostru Iisus
Hristos, pentru caci infra intru nemultumitoarea de ce-
tate, cu totul blind, pentru ca sa o rnintuiasca de pacatele
ei. Zicet fétii Sionului" i proci.
5 $i in loc de a afla intr-insa pocainta i umilinta, afla su-
dalmi i necinstiri, gig mima ei gata sa'-1 osindeasca spre
moarte. Acest féliu de plata slut obicinuit oameni a da
lui Dumnezeu, cind cu milostivirea lui cea de margine fi
chiamä la pocainta i pohté§te naintuiasca.
lo Si iaste cu putinta sä aiba pricind sa se intristéze astazi
Hristos i sä plingl i pentru voi, fiii miei cei sufletesti,
f. 187 carii / Cu stilpäri i cu ramuri at venit, Cu totii, véseli,
intru intimpinarea lui. Lisa, pentru ca sà cunosc adevarul,
va pohtesc sa-m daruit putinica ascultare, pentru ca
15 se rningae i cuceriia voastra i dorinta mea.
La invatatura ce am facut in a dooa dumineca a postului,
de yeti tinea minte, at auzit cit iaste fära de asaminare
milostivirea lui Dumnezeu i cu cita dragoste parinteasca
chiama pre pacatos la poca'inta; cä numa pentru acest
20 sfirsit au rinduit Dumnezeu in sfinta a lui besérica acéste
40 de zile ale postului acestuia, pentru ca sa aiba pacato0i
pricina sä se pocliasca de pacatele lor i Dumnezeu sai
arate caträ ei milostivirea lui. Au rinduit aceasta vréme
sa fie ca o zeciuialä, anului, nu pentru dinsul, ci pentru
25 folosul nostru, pentru ca sa lasam rautatile, pentru ca
infrinam patemile, pentru ca sä supunem trupul, pentru
ca sä. facem lucruri cre0ine0i i placute lui Dumnezeu:
sä hränim pre saraci, sä miluim pre cei streini, sä ertam
pre cei gre0t, sä aratarn dragoste catra Dumnezeu
f. 187v 30 atra / vecinul nostru, iar mai virtos pentru ca sä ne curd-
tim cugetele noastre de tina pacatului i cérem, eraciune
de la Dumnezeu pentru necinstele ce i-am facut, peste
tot anul, cu gindul, cu cuvintele i cu lucrurile céle far' de
lége.

1 ters fetii miei ,si ad. fratilor C // 2 nemu1t5.mitoarea B, C // 3 pAcatile

C// 4 ziceti C // 7 fel B, C / obicinuiti B, C / oamenii B, C // 8 Dumnezeu C // 9
chiiaral B / mintuiasc5.B // 10 $i iaste pricinä sä se tntristeze astAz C // /2 ati B,
au C // 13 s5. s5. cunoasci. B, C 11 14 s5.-mi B, C d5suiti B // 17 vet C / ati C / far'
de C 1119 chiiam5. B / p5.a.tosi B, C / numai B, C //20 a lui] lui C / biseria C //
22 plcatile C // 26 patimile B, C // 28 pre] pi C / striini B // 29 gresiti
B, C // 31 cugetile C / i sá cerem B, C // 32 necinstile C / am gent B //

203

www.dacoromanica.ro
 Acum, toate acéstia, oare fkutu-li-am? Oare cine iaste
sluga cea credincioasä: i inteleaptà? (Intreb i eu, cu gura
mintuitoriului Hristos, dupä cum zice la 24 de capete a
lui Mathei). Carele, viind domnul lui, va afla acind a4a.?
5 Cine iaste cre§tinul acela carele intr-acéste sfinte zile
patit datoriia? Cine iaste acel drept in credintäl i imbung-
atat, carele sä: fie postit i suflet4te i trup4te, sä: se
fie poc5it de pälcatele lui, sä: fie alergat, cu umilintá ade-
välratä la milostivirea lui Dumnezeu i sä: cearä: eraciune ?
10 Cine iaste sluga cea credincioasä: i inteleapt5.?
Marele Vasilie, la cuvintul al doilea ce face pentru post,
zice cum c5. Ingerii a fiWecälrii besérici au cite o carte,
intru car& de la inceputul postului scriu pre cei ce sä:
postesc pen'ca 55. tie cei ce fac datoriia. Besérica
15 Incà are o carte, caré au luat-o de la Hristos, dup5 a aruia
f. 188 invälälturà: / slut sä: se intrébe tot eft sä: laudä: a fi cretini,
uringtori lui Hristos i fii adeväXat ai sfintei besérici.
oare ce carte socotit sà fie aceasta? Iaste acéia ce st5. In
l'aluntru, In sfintul j'airavnic, pre sfintul prestol, c5xiia
20 ne inchin5m cu totii 0 o crédem ; adecä: iaste sfinta
dumnezeiasca Evanghelie.
In cartea ingerilor poate sä: fie multi nescr4, sau pentru
vreo nevoe lumeasd, sau pentru vreo board trupeascg,
cu carele li s-au zäticnit postul, iar in cartea beséricii iaste
25 sä: se afle, negre0t, scr4 tot i cei tineri i cei
bogatii i skacii, axhiereii, i preotii, boiarii i stälpinitorii
0 tot cit mäXturisesc dreapta credintà. Pentru cä:ci cine
nu O. va afla intr-acea carte nu sä va invrednici impä:r6tiei
ceriului.
30 Pentru aceastä: sfina carte, prorocind David, cu duhul
zice un lucru preasavit la Psalomul 138, care mä.' pune la
mare mirare. 8i cuvintele lui sint acéstia: Si. In cartea
ta tot sá vor scrie: zile sà vor zidi i nimeni intru
Adecä: zice cä: In cartea lui Dumnezeu toti sà vor scrie

1 aceste C / fAcutu-le-am B, C // 2-4 Ord paranteze C // 3 mIntuitorului C // 4

Care C // 5 crestinu C / care C / intru aceste B // 7 care C / postit sufleteste C // 9
milostivirea B // 8-9 cu milostivire i cu urnilinta adevàratä la milostivirea
lui Dumnezeu cea mult5. C // 12 fiestecarii B / biserici C // 13 care C / pre] pa
C // 14 pentru ca sä tie B, pentru ca s6. sástie C / Biserica C // 15 care C// 16 toti
citi sá lauc15. B, C // 17 adevArati C / biserici C ¡118 socotiti B, C 1119 j5rtvénic B,
jgrtvenic C //20 aclia C // 22 nescrisi C // 24 case B ¡ii s-au z5.ticnit B, C /bisericii
C // 25 scrisi toti C // 27 toti citi C // 28 lntru acea B / ImpArAtii C // 31 lipse§te la
B / psalm B, C // 32 aceste C / 33 toti B, C / in zile B 34 Adia. C II

204

www.dacoromanica.ro
 cum cà sä. vor rindui niste zile despärtite, intru carele
nimeni nu sä va afla scris.
188e Acéste cuvinte a lui David foarte / mi sä.' par intunecate
nepricepute. Eu stiu din Scripturd cum cà in cartea
5 lui Dumnezeu nu numa sà scrie fiestecarele, ce sä scriu
Incàsi a fiestecäruia i faptele céle bune ce au lucrat
päcatele ce au fäcut i zilele i ceasul i locul intru carele
le-au fAcut. Cä zice iaräis David: $i cel nelucrat de mine
au cunoscut ochii ti".
io Darà oare care sint zilele acélia intru carele nici unul
nu va fi scris? Multe sint, peste tot anul, iar mai multe
ale sfintului post. Intru acéste zile mg tem, adevärat
nimeni nu sà va fi scris in cartea lui Dumnezeu, caci asa
mi se pare cum cà nimeni n-au fäcut pocäinta adeväratà.
15 Cartea lui Dumnezeu iaste sfinta Evanghelie, precum am
si mai zis. Nu zic pentru célialalte zile ale anului, ci numai
pentru acéstia ale sfintului post. Cine s-au scris intr-insa?
Cine au fä'cut acélea ce 1-au invätat Evangheliia?
In Dumineca de läsata secului de brinzä ne-a invältat
20 Evangheliia sä.' ert5m pre vräjmasii nostri, pentru ca
ne iarte si pre noi pärintele cel ceresc, s'ä nu facem lucrurile
noastre in atärie, sä nu aduram comori pre p5mint, ce
comorile sä le adunäm in ceriu, unde nici moliile, nici
f. 189 rugina nu o stria: / i unde furii nu o sapà nici o furä.
25 $.1 acéstia, cine din noi le-au acut? Au trecut acea zi si in
carte nimeni nu s-au scris. Zile sä vor zidi i nimenea
intru
Au venit Dumineca cea dintii a postului, intru caré
au zis Evangheliia cum a Fiiul lui Dumnezeu ne-au väzut
30 supt smochin: smochinul iaste semnul päcatului. $i din
noi care crestin au läsat päcatul? Cine s-au aseminat lui
Nathanail, sä alérge cu pohtä i cu dragoste atr5. Hristos,
sä-1 märturiseasa Fiiul lui Dumnezeu" i sa urascl din
tot sufletul pre blestematul de smochin, pre p5.catul? Au
35 trecut zioa i in carte nu s-au scris nimeni, carele sä.' se fie
pocäit. Zile sä vor zidi i nimenea intru

1 rindui] zidi C / dAspArtite C / care C // 3 ale lui David C // 5 numai B, C/

ci sä scriu B, C // 6 faptile C // 7 pAcatile C/ care B, C // 10 Dar C / zile B /
acelea C // 14 iipseste cum C // 16 acélialalte B, celelalte C // 17 acestea C ¡/18
acélia B // 19 Dumineca 15.satu1ui sec C // 20 nostrii C // 22 ci B, C // 23 comorile
B / le] ne C // 25 acestea C // 26 in zile B // 28 dintliu B, C / care C // 31
asgmlnat B // 35 care C // 36 nimeni C //

205

www.dacoromanica.ro
 Au venit a dooa Duminea, a slähänogului i cu pilda
cärturarilor 0 a fariseilor, carii au clevetit pre Hristos
fäcea hulitor, pentru c5.ci erta päcatele, zicind: ce
gräiWe acesta ap. hule? Ni-au invätat Evangheliia sä.
5 päräsim clevetirile, säl nu grälim de rälu pre vecinul nostru,
sä: nu-i zicem cuvinte grozave, sä nu-1 necinstim. Si cine
au acut-o aceasta? Cine oprit limba de räu i buzele
f. 189° lui sä nu grädaseä viclqug ?/ Au ramas i intr-acea zi
cartea nescrisä. Zile säl vor zidi i nimenea intru
10 Au venit a treia Dumineck a inchinärii cinstitei cruci,
intru caré ne sfdtuia Hristos sä ne lepädäm de lume, sä,
fugim de§äraciunile i sä: rädicäm crucea lui: Cine va
vrea zice, vie dupäl mine, sä: se lépede de sine 0 säl
ia crucea sa i sä vie dup5, mine. Si carele din cre§tini
15 au primit sfatul lui? Cine au acut acel lucru pacut lui
Dumnezeu? Zile sá vor zidi i nimenea intru
Au trecut i acea zi i nimenea nu s-au scris.
Au venit a 4 Dumined 0 ni-au pus Evangheliia de fatá
pre fiiul acelui om ce avea, din copiarie duh mut. Si oare
20 cit s-au inv'ätat dintru aceasta sä: tacä: pälcatele céle streine
sä:- ispoveduiasc5., cu umilintá, precum sä cade, p6-
catele lor? Zile sä: vor zidi i nimenea intru
era obicinuit sà-§ ascunzä: grqalele i A, vädeasa
päcatele lor, la duhovnic, au rämas iar4 aceia, precum au
25 fost 0 mai inainte. Au trecut i zioa acéia 0 in carte nimeni
nu s-au scris.
Au sosit 0 a cincea Duminecä a fiilor lui Zevedeu i cu
f. 190 dojana ce le-au acut Hristos, zicindu-le: Nu §titi / ce
cereti" au vrut sä ne invéte sá nu fim trufa, sä: nu cérem
30 märiri dqarte, sä: nu purtäm grijä pentru bogältii i pentru
slave trecältoare, ci pentru impärätila lui Dumnezeu. Si cu
aceasta ce am sporit ? CI' au rämas i intr-acea zi cartea
nescrisä: i nimeni intru

1 dupd Duminecl ad. Intru care s-au zis Evangheliia C j lipse,ste i C II 3 acia
B / hulitoriu B // 4 ce gr6e§te C / Ne-au invAtat B, C // 7 acut C / de] de la B, C /
buzile C // 9 lipsqte cartea B / in zile B 10 dupd venit ad. §i C // 11 care C //12 de
deOrt.iciuni B, de c1545.rtAciuni C //13 intre paranteze zice C / O. vie C // 14 lipsqte
sa C / i carele] deci care C 15 acest lucru C // 16 in zile B // 17 gers Au
trecut i acea zi i nimenea nu s-au scris B // 18 a patra B, C / ne-au B, C / pus]
spus B // 20 citi B / pAcatile C / striine B // 22 pAcatile C / În zile B / Citi B,
C // 23 obicinuiti B, C / grea1ile C / nu-§ vIdeasa. B, C // 24 plcatile C / duhovnici
C // 25 mai nainte B, C / lipse,ste B // 27 Zevedei C // 28 le-au] au B // 29
trufa.0 C //

206

www.dacoromanica.ro
 Si la cea de pe urmä au venit 0 zioa de eri, a lui Lazar,
carele de patru zile zgcea in groapl 0 au inviiat. Si cine,
au din cei tineri, au din cei bgtrini, s-au sculat din groapa
pgcatului? Cine §-au de§chis ochii sg vazà lumina darului?
5 Cine au ascultat glasul Fiiului lui Dumnezeu, carele cu
pilda lui Lazg'r il chiema la pocgintg ? Au trecut 0 aceastg zi
0 cu dinsa s-au sävir§it 0 sfintul post 0 unde sä' se scrie ci-
neva in sfinta carte Zile sá vor zidi 0 nimenea intru din§ii".
Darg acéstia gut rodurile pocgintii? Acest folos ne-au
io mijlocit postul? Aceasta dobindg au fgcut zeciuiala acestui
an? Precum vgz eu 0 pentru noi are pricing sg se intristeze
Hristos precum sä. intrista 0 plingea 0 pentru Ierusalim,
cind infra cu ramuri 0 cu stilpgri.
f. 190° Darg cind vor fi zilele acélia intru carele au sg facg / cre§-
15 tinii hotgrire s'l schimbe firea sg schimbe viata 0 sg se
facg imbunältältit, de nu vor fi acéstia ale postului, carele
sg numesc zilele plingerii 0 ale umilintei ? Ce acéstia iatä.
el au trecut, fär' de folos 0 nu iaste cu putintg vrémea
ce au trecut sá se mai intoarcg inapoi.
20 Acum, darg, ce altg vréme ni-au mai räimas pentru ca sä
putem sà ne scriem in cartea lui Dumnezeu, cu o poclintä.
adevdratg 0 cu ispovedanie ?
Vgz in Sfinta Scrifituril, la Eire, in trei capete cum cind
au chiemat Dumnezeu din rug pre Moisi 0 i-au descoperit
25 cum cg va, prin mijlocul lui, sg mintuiascg din robiia lui
faraon pre neamul jidovesc, i-au poruncit sg meargg, sg
zicg acéste cuvinte: A§a sä.' zici fiilor lui Israil: domnul
Dumnezeul jidovilor ne-au chiemat pre noi sä.' mérgem cale
de trei zile in pustiiu, sg-i facem järtvg". Aceastg poruncg
30 iaste taing ascunsg 0 trebuie sä.' o descoperim, pentru ca sá
se inteleagg. Aici vedem patru lucruri: Eghipet, faraon,
Moisi 0 trei zile in pustiiu.
Eghipetul iaste lumea aceasta, neascultgtoare 0 vicleang,
intru care iaste intins intunérecul pälcatului, unde sä', omor
f. 191 35 toate filth. ngscute, / adecg sufletele céle cuvintatoare,
unde sá prefac apele in singe, adecg faptele omene§ti

1 de pe] dupg, C// 2 care C// 4 deschis C // 5 care C II 6 cherna C / A trecut B//
8 in zile B // 9 Dar C / acestea C //12 plingia B 1114 Dar C / acelea C / care C/ ad.
marginal s6. fac6. B / crestini C // 15 viiata B. C // 16 Imbun5.a4iti C / acestea C//
17 umilintii B, C / Ci B, c / acestea C // 19 sl s6. mai Intoarc6. C ¡120 dar C /
ne-au B, C / ca s6. ne putem B// 23 trei] 3 C / fters cum B // 24 chemat C // 28
Dumnezeul jidovesc B // 29 cale de 3 zile C // 31 patru] 4 C // 35 dupd toate ad.
céle B / adicl C / sufletile C // 36 aclic6. C / faptile C //

207

www.dacoromanica.ro
 In sudalmi 0 in batjocura lui Dumnezeu, unde sta'pineste
lacusta i omida, adeca apucaturile, strimbatatile, ura,
zavistiia i vrajba.
Faraon iaste diavolul, carele cu insalaciunile Í cu vicie-
5 §ugurile, adeca Cu desfatdrile trupului, cu desartaciunile
céle lumesti, cu pohtele céle réle prinde pre oameni in
cursa si tine robit pre crestini, carii sint Noul Israil
norodul cel ales a lui Dumnezeu.
Moisi slut eu, nevrédnicul, pastoriul vostru i cit alti
io arhierei propoveduesc Evangheliia, carii sintem
de Dumnezeu sä vä chiem la pocainta', sa facet jartvä
lui Dumnezeu, sa-i jartvuit tot sufletul vostru, tot gindul
vostru i toata mima voastra. Ca asa zice David: Jartv5.
lui Dumnezeu, duh zdrobit i inima'. infrinta." ; i apostolul
15 Pavel: Jartve ca acéstia grit placute lui Dumnezeu".
Asa ne iaste poruncit la al doilea cap al lui Toil: Trim-
bitat zice cu trimbita in Sion, sfintit. post, strigati
f. 191' slujba, adunati norod, sfintiti adunare, aléget / batrini,
adunati prunci".
20 *i de vréme ce acéste 40 de zile ale sfintului post le-at
trecut in Eghipetul patemilor, intru grijile vietii, intru
desartaciunile lumii, Dumnezeu, carele iaste tot, cu totul
milostiv i induratoriu, iarai vä chiama pre toti in pustiiu,
adeca intru aceasta sfintä saptamina, caré sä cuvine
25 fie pustie, adeca sloboda de grij, de pareri lumesti, de des-
fatari, de mincari i de odihne trupesti i và rinduiaste
cale de trei zile, carele stilt acéste trei zile ce au mai ramas,
adeca luni, marti i miercuri, pentru ca sä va curatit
Cu pocainta, pentru ca sä vä indreptati cu ispovedaniia,
30 pentru ca sä vá impodobiti cu lucrurile céle sufletesti
pentru ca sà vä gatit Cu rugaciuni Cu milostenii, in zioa
cea mare 0 infricosata a sfintelor taini. Sä aducet lui
Dumnezeu jartva de lauda, sä Ira impreunat cu trupul
si cu singele Fiiului lui Dumnezeu, sa vä unit tot cu Dum-
nezeu i tot sa va scriet in cartea lui.
2 adicd. C / ura] uriciunea C // 4 diiavolul B // 5 adia C / dgsfdtdrile C
C // 7 robiti C // 8 lui Dumnezeu B, C // 9 pdstorul C / clti C // 10 trimi
B 11 chiemdm B, chemdm C / faceti B, C // 12 Artvuiti B, C / tot 1-2] Cu tot B //
13 i Cu toatd. B //15 acestea C //17 TrImbitati B, C //18 alégeti B, alegeti C // 20
le-ati trecut B, C // 21 patimilor B, C // 22 dedrtdciunile] desfdtgciunile B, cl4gr-
tdciunile C // 23 Indurdtor C iar C / tot B, C // 24 adicd. C / care C // 25 adicd.
C / griji B, C // 25-26 lipsefte de desfdtdri, de mincdri C // 26 rindue0e C //27 trei)
3 C / care B. C / slut dupd adecd. B // 28 adicd. C / curdtiti B, C // 31 gatiti B, C// 32
aduceti B, C // 33 lmpreunati B, C // 34 uniti B, C / toti C // 35 toti C/scrieti C //

208

www.dacoromanica.ro
 Acuma, iaste cu putintä sä se afle cineva atita de vräl-
mas luis, cit sä lase sä treacä i acéste trei zile i sá rämie
f. 192 nepocäit, sä, rämle nemiscat din Eghipetul eäutätilor,/ sá
rämle lipist de darul si de milostivirea lui Dumnezeu, ce-1
5 chiarng la poc5.intä?
Aceasta iaste, fetii miei, vrémea cea bine priimitä,
ce zice marele Pavel. i zilele acestii sfinte sälptämini
slut zilele mintuirii, intru care sä cuvine sà räscumpäräm
vrémea, caré in desärt o am pierdut ; pentru cäci célia-
io lalte zile ce astepam sint vicléne, sint zilele lumii, zilele
trupului, zilele desärtäciunii, intru carele nu s-au folosit
cei ce au umblat i intru acéstia trebue sä se vazä cuceriia
voasträl, intru acéstia sä sträluceascg rivna crestinatätii
voastre, intru acéstia sä cunoascä: lumea putéria credintii
Is voaste.
Norodul ce au iesit astäzi intru intimpinarea mintui-
toriului Hristos zice sfinta Evanghelia la Mathei in
24 de capete cum cä.' unii au asternut vesmin' tele lor
pre cale si altii fringea stilpäri den copaci i asternea pre
20 cale i mäcar cä Mathei nu zice ce fel de stilpäri era, iar
loan zice cä era stilpäri de finic si Luca zice cä era stn.-
päri de maslin i aceasta sà cuvine sä facá fiestecare crestin
intr-acéste zile, pentru ca sä cinsteascl patemile lui Hristos /
f. 192° i pentru ca sä priimeascä cu vrednicie dumnezeestile
25 taini, sä astearnä pre päinint vesmintele lui i s'5.' tie in
minä stilpari de finic i de maslin.
Vesmintele zice dumnezeecul Theofilact cum c6
inchipuesc trupul, cá trupul iaste vesmint sufletului. Drept
acéia sá cuvine sä supue nestine trupul sufletului, sä-1
30 smereaseä cu posturi, cu tineri í cu strimtorimi, pentru ca
sä' se facä 15.cas Dumnezeului celui viu i vas curat Fiiului
lui Dumnezeu.
Stilpärile céle de finic inchipuesc räldarea, iar die de
maslin inchipuesc indurarea. i sä cuvine acéste doao
35 bunätät sä le arate crestinul mai mult decit célialalte,

1 Acum C 1 vràjrnasi C // 5 lipsqle ce-1 chiami B / Flers la poaint5. B // 7 zilile

C// 8 carea B ¡/9 care C / clAsart C / celelalte C// 11 casArtAciunii C / care C//
12 acestea C // 13 acestea C ¡/14 acestea C / puterea C ¡/15 voastre B, C // 16
Norodu C / Intimpinarea C ((16-17 lui Hristos, mIntuitoru nostru C ¡/17 lipsefle
In B ¡/18 vesmintele B, C // 19 fringia B / den] de B, C/120-21 ad. marginal fle de
<sic> stilpSsi era, iar loan zice B // 23 patimile B, C // 25 vesmintele B, C // 27
Vesmintele B, C // 30 strimtorime B // 35 bunAtAti B, C / crestinu C / celelalte C //

209

www.dacoromanica.ro
 intru acéste sfinte zile 0 cu acéstia sà priimeasd pre min-
tuitoriul lumii ; sà rabde putinicà scirbg pentru dragostia
celuia ce au räbdat crucea 0 moartea. Aceasta sä.' se inte-
lepteasd intru voi, caré 0 in Hristos Iisus ne invatä.
5 marele Pavel.
La toate simtirile au pätimit Domnul nostru: la vedére,
la auz, la miros, la pipäire 0 la gust 0 la toate simtirile
f. 193 iaste cu cale 0 cu dreptate sä.. pätimeascà cine paste
crqtin 0 urmätoriu mintuitoriului: ochii lui sä vérse
lo lacrImi, pentru ca sä.- plingä. pAcatele ; urechile lui sá
asculte cu räbdare, in toate zilele, cetaniile besericWi,
cintärile 0 slujbele ; cu mirosul sä, nu rniroseasd alta färs
numai mirosul cel duhovnicesc, ce iase din sfintele cuvinte
0 din darul Duhului Sfint. Gustul sä pä.zeasd post des5.-
15 vir0t 0 tinére cu piine 0 cu apI, numai sà implineasel
trebuinta 0 nu cu bucatele die de multe feliuri 0 cu bä.u-
turile ale multe. Pipäirea iarä, pentru dci iaste de cit
célialalte simtiri mai vinovatI, A.' cuvine sà se smereascà
mai mult decit célialalte, cu neodihna, cu metanii 0 cu
20 alte osteneli cu cite sà infrineaz1 trupul.
Si acéstia slut stilpärile die de finic; darä n-ajung numai
acélia, ce trebuesc 0 stilpärile céle de maslin.
Cind au mers priiatenii lui Ioav sä-/ vazI la acea nevoe
mare ce i s-au intimplat, zice Sfinta Scripturei cum c5. au
25 stätut 7 zile numai uitindu-se la el, fär' de a-i gräd un cu-
f. 193' vint mäcar. $i aceasta sà cuvine sä fad' 0 / sufletele céle
cretineti, intr-aceastä säptäminä. De iubesc pre Fiiul
lui Dumnezeu, sä se uite la el, sä tad. 0 sà se minunéze ;
sä, gindeasca pentru a cui dragoste pätim4te un Dumnezeu,
30 fäle de päcate 0 dimpreunä sà simtä. durére, pentru dure-
-rile lui, sä se intristéze pentru intristarea lui 0 dinpreunä
sà pItimeasel cu dinsul, cu &dui 0 cu inima.
$i aa fäcind, intr-acest fél, vet räscumpära vrémea
postului, ce au trecut fär' de folos ; vá vet face vrédnici

1 acestea C//2 lumii] lumini C/ dragostea C // 4 Inteleptiasca B / care C // 5 flare

paranteze Filipiseni, cap 2 C, ad. marginal Filipis, cap 2 A, lipsefte B// 8 lipsefte
iaste cu cale B // 9 urmator C // 10 pacatele B, picatile C // 11 citaniile C / bise-
ricesti C // 13 fir& numai B, C // 16 si nu] iar nu C / bucatile C / lipse,ste §i 2 B //
17 iar C //18 celelalte C / si si. smereasci. C //19 celelalte C // 21 acestea C / dar
C / nu ajung C// 22 acelea C / ci B. C // 23 prietinii C / In nevoia cea mare C //
26 sufletile C // 27 Intru aceasti B // 28 si, al uite C / a si minuneze C // 29
pitimeste C / Dumnezeu C // 31 durerile] dure A / si si Intristeze C // 32 dinsul]
dunsul A //33 veti B / riscumra B //34 yeti B //

210

www.dacoromanica.ro
 A. vä impreunati Cu preacuratele taini ale mintuitoriului,
vg vet scrie fgride nici o indoialg in cartea lui Dumnezeu.
Domnul nostru Iisus Hristos, viind blind i mintuind, va
avea pricing nu A. se intristéze, nici sà vérse lacrgmi pentru
5 sufletele voastre, i sg v5. blagosloveascg, sg vg sfinteascg
sg imbogateascg cu darul lui cel dumnezeesc, a cgruia
noianul milostivirii A. fie pururea acoperemint, putére
mintuire sufletelor voastre. Amin. /

f. 194 NVATATURIk ASUPRA POCAINTII

io Intoarce<tb-vg c5trg mine, din toat51 mima voastrà

si cu post si Cu plingere si Cu tinguire rumpeti inimile
voastre si nu hainele voastre i mg voiu intoarce atrg
voi", zice Domnul, la bu, in 2 capete.
Cine au väzut vreodinioarä intre zidiri atita dragoste
15 citg iaste acéia ce aratg soarele spre pdmint, cl de si
iaste luminätoriu mare al ceriului i impärat al tuturor
stélelor, iar 15.sind célialalte stihii, indrälgéste i iubeste
mai mult pre smeritul acesta de pdmint i spre dinsul are
inchinata toatà pohta lui, pre dinsul lumineazg cu razele
20 sale, pre dinsul impodobéste cu de toate féliurile de copaci,
pre dinsul incununeaz5 cu florile, pre dinsul imbogg-
téste Cu rodurile, pre dinsul hränéste cu lucrurile sale.
pentru ca sà nu sà depärtéze de la el niciodatg, face
f. 194' pururea o / invirtejire imprejurul <lui> cu un umblet
25 necontenit.
Asérnene acestii pohte, sau, mai virtos sg zic, mai cu
mult Ms' de agminare aratg marele Dumnezeu, ziditoriul
fgatoriul a toate, spre sufletul cel smerit i pgcgtos al
omului, mgcar cg are in miinile lui céle dumnezeesti toate
30 marginile pgmintului, mgcar cg bungt5tile noastre nu-i
trebuesc, dupä cum zice David, iar spre acest suflet are
pusg toatä dragostea lui cea dumnezeiascä; pentru dinsul
poartg grijà mintuiascg, pre dhisul ceareg, pre dinsul

1 s v mpreunat B, a v5. Impreuna C / preacuratile C /1 2 v5.] si vá C // 5

sufletile C / voastre] noastre C // 9 CuvInt pentru pocAint5. C // 11 pers
B / rumpet C // 12 hainile C ff13 doao capete B // 15 soarile C // 16 lu-
mirator C/ cerului B 1117 stelilor C J célelalte B, C // 19 Inchinatk ad. Fi
plecati B f razile B, C // 23 sl nu se depArtéze B j dApArteze C // 24 Invirtg-
jire C / Imprejuru C f lui B, sIu C / Cu] ca B // 26 Asémenea B, Asemenea C/
acestiia B // 27 asemlnare B / marile B, C // 30 dupd marginile ad. lumii C //

211

www.dacoromanica.ro
 iub4te i, ca cum ar avea vreo trebuintä, de la el pleacá
dumnezeiasca lui märire i poht4te dragostea lui, pohté§te
prietqugul lui, poht4te s. umble pururea impreung cu
dinsul.
5 Drept acéia trimite cätel dinsul proroci, trirnite dascali,
11 cearcä in toate pärtile pämintului, 1'1 cearcg in toate
unghiurile lumii. i, pentru cä'ci pohté§te sà fie pururea
impreunat cu el 0 nedespärtit de impärätiia lui, Ii aratä
calea, Ii spune mijlocirea, pentru ca sä se mintuiascä, de
lo päcat i s'l se intoarca spre dinsul.
Oare care iaste mijlocirea acéia? Iaste acéia a poc5intii, /
f. 195 caté nu are grqa151. intoarceti-v5. zice csáträ. mine 0
mà voiu intoarce cätel voi". Deci pentru pocäinta aceasta
sint gata astäzi sà gräesc putintéle cuvinte, inaintea
15 inteleptiei voastre, fetii miei. Ci và pohtesc sà ascultat cu
dragoste, cäci aceasta iaste mai trebuincioasä decit toate
mijlocire fà.'r' de greplä, pentru mintuinta noasträ.
Mare iaste, cu adevä'rat, darul acesta al pocAintii, dintru
care poate cunoWe fie§tecarele, mai ales dragostea cea
20 multà ce aratä.' Dumnezeu spre noi crqtinii i pohta ce
are ca sà ne vazà mintuiti, de vréme ce numai pentru noi au
rinduit-o, numai pentru noi au dat-o, numai pentru noi
au vrut sä fie pocäinta in lume. i cum cä iaste adevärul
aa o dovedé§te socoteala ; pentru aci de ar fi vrut sä o
25 rinduiascg pentru altii 0 nu pentru noi, credincio§ii cre§-
tini, sä cuveniia aceastá rinduiarä sá fie sau pentru ingeri
sau pentru draci, sau pentru dobitoace, sau pentru célialalte
ale lui apturi.
de vréme ce pentru ingeri nu iaste, cáci ingerii cei
30 buni nici au gre0t, nici pot sá grep.scä, drept acéia nici
pocäintä le trebue. Nici pentru draci, pentru cä' ci ei
f. 195f dintru a sa vointä. fiind / impietriti in viclqug nu priimesc
nici vor pocäinta. lar nici pentru dobitoace, pentru cä'ci
n-au nici minte, nici cuvint, ce lucreazä pururea far' de
35 gre5a15., precum Ii invatä firea lor. Nici iaste pentru altä
fäpturä din cite sá af1ä in lume, pentru caci sint toate
nesimtitoare i urmeazá a nu fi priimitoare de pocäint5..

3 priitesugul B, prietisugul C II 8 nec15.spArtit C // 12 care C 1115 inteleptii

C / ascultati B, C // 20 crestini C // 22 rinduit-o] rldicat B / dat B II 27
celelalte C // 28 apturi] fapturi B // 30 grAsasc5. B // 31 lipse,ste pentru a C 33
pentru c6. ele C II 34 ci lucreaz5. B // 34-35 ci de-a pururea urmead. precum
le Invatb. C II 36 lipse,ste pentru C //

212

www.dacoromanica.ro
 iatä darà cà numai pentru noi, oamenii, au dat
indurätoriul Dumnezeu acest dar de mintuire al pocgin-
tei ; sau, sg zic mai bine, pentru noi crestinii, pentru cgci
pä'cältuesc i jidovii i turcii, lar nu le folos4te, nici le
5 ajutä pocäinta, nimic, pentru cgci sint afará de lége. lar
noao cu adevärat ne ajutä. i ne a.' mare folos, pentru
avem credintg, pentru cäci avem näidéjde, pentru csici
prin mijlocul sfintului botez ne-am fácut ffi lui Dumnezeu,
dupg cum zice loan la capul cel dintii: Le-au dat lor
tére ca sg fie ffi lui Dumnezeu, celor ce cred intru numele
lui".
adevärat, ce alt ajutoriu mai mare, sau ce alt folos mai
trebuincios poate sá fie decit acela al pocäintii? Minunatä
iaste putéria ei, preasavite sint lucrurile ei i darul fär' de
15 aseminare.
f. 196 Un lucru minunat sä véde in Sfinta Scriptura, la / a
patra carte a impäratilor, in 15 capete, zicind cum sá se
fie intimplat dupä moartea prorocului Elisei, de au fost
murit un jidov In cetatea Samariei i, dupäi obiceaiul
20 ce avea acolo, au rädicat unii trupul mortului si-1 ducea
afarg din cetate, ingroape. i mergind pre cale, la
locul ce rinduit, fär' de véste au esit dintr-un cring, ce
era acolea aproape, niste tilhari moaviténi, ca sg-i omoarä.
väzind ingropätorii o nevoe ca acéia, neasteptatä, de
25 fried.' sà fäcurg mai morti decit mortul ce tinea. i, pentru
ca sä-s mintuiascá viata lor, au aruncat pre mortul intr-o
groapg ce s-au aflat acolo si indatä au fugit, Intru care
groapà era ingropat prorocul Elisei. i, indatä ce s-au
atins trupul mortului de oasele prorocului, au invfiat si au
30 venit iarä.' In viatä.
Frumoasä inchipuire a pocäintii Intelégem a fi acest
lucru preasavit ce s-au intimplat. Cá dupg ce face omul
päcatul rämine mort. Mort, pentru càci piiarde darul cel
dumnezeesc ; mort, pentru càci sá desparte de Dumnezeu,

1 dar C // 2 induatoru C // 3 pocAintii B, C // 3-13 insä pentru noi, cres-

tini, c. noao Cu adev5,rat ne ajutl poclinta i ne c15. mare folos, cäci sintem fii lui
Dumnezeu, prin mijlocul sfintului botez (precum zice loan la capul cel dintli:
Le-au dat lor putere ca sà fie fli lui Dumnezeu, cei ce cred Intru numele lui")
pentru c.ci avem credint5, i nAdejde. MinunatA dar C // 9 Ioann B ¡/13 tre-
buincioaa B // 14 putéria ei] puterea pociiintii C / i darul ei C // 17 patra] 4 C /
cap C // 19 Samariii C / obicéiul B, obiceiu C // 22 dintr-un cringul B // 23 acolia
B / omoare C // 26 viiata B, C/ mort C // 28 s-au] au C// 30 iar C/ viiatà B,
C ¡/33 tipsepte Mort, pentru cáci piiarde darul cel dumnezeesc C // 34 ddsparte C //

213

www.dacoromanica.ro
 carele iaste viata cea adeväratà i ca pre un mort patemile
lui, pohtele lui céle réle i indulcirile trupului säu Il aduc
f. 196v ingroape. / Unde ? Afarä din cetate, afarà din päinin-
tul cel fericit al raiului, in groapa vecinicii munci. Darä
5 ce sä. intimplä ? Indurätoriul Dumnezeu, carele prin rostul
prorocului zice: Nu voesc moartea päcätosului, precum a
sà intoarce si a fi viu", trimite impotriva lui, fär' de véste,
o nävalä de tilhari Infricosat. Darg cine stilt tîlharii acestea ?
Frica mortii, cutremurul muncii de véci, zioa cea
cosatä a judeatii, dreapta rä.splätire a lui Dumnezeu.
Durerile iadului m-au Incungiurat ; intimpinatu-m-au
laturile mortii". Sà uità pädtosul la nevoe, véde aiavea
pierzarea lui, tremurä, sá ingrozéste si de fricl fug ingropä-
torii : pohtele céle réle, patimile céle neinfrinate, odihnele,
15 desatarile trupesti. Si unde Il aruncl? In groapa lui Eliseu.
Groapa iaste podinta, pentru cäci precum groapa
räsipéste i piiarde trupurile céle imputite ce sä pun
intr-insa, asa i pocäinta stérge, stricà i topéste Impuci-
ciunea päcatelor ce infäsurä sufletul.
20 Aici darä., Intr-aceastä groapà a pocIintii, eäzind päcä-
tosul, afle pre Elisei cel de taink carele iaste domnul
nostru Iisus Hristos. CA' Elisei sä tilcuiaste Dumnezeu
f, 197 mintuitoriu ; si cu putérea acestuia / i cu daru acestuia i
sà iartà plcatele, sa indrepteazà i sà intoarce iarl la
25 viatä. Si träi mortul zice Sfinta Scrifiturii i sà sculà
pre picioarele lui".
De pe aceasta darä sä priceapä fiestecarele eta iaste
putéria pocäintii, de vréme ce inviazá sufletul cel mort al
päcätosului, Ii dä: iarä podoaba dumnezeescului dar ce au
30 pierdut, Ii deschide usile ceriului carele i le-au inchis
päcatul, Il face sotie fericitilor ingeri, 11 face mostean,
läcas lui Dumnezeu i pärtas slavei lui cei dumnezeesti.
Darà nu sävirsaste numai acéste preaslävite, aceastä bunä.-

1 viiata B, C / patimile B, C // 2 pohtile C // 4 Dar C // 5 duo IntImpli deschi-

de parantezel C / induritorul C // 6 ters precum a sáfi ad. ci ca sá se B // 7 dupc% viu
it:chide parantezci C / lipseFte trimite impotriva lui C // 8 Infrico§ati B, C /
Dar C / acestia B, acestiia C // 12 la nevoia cea de aiavea B / aevea C JI 14
pohtile C / odihnile B, C 1115 disfitirile C f trupului C / Elisei B, C 1/17 pierde
C // 181mputiciunea C 20 dar C // 22 tilcueste C // 23 mintuitoriul B, mintuitor
C / putéria B / darul B, C // 24 iar C // 25 viiatá B, C // 26 picioare B, picioarile
C/ lipse,ste lui B // 27 Dupe C / dar C // 28 putiarea B / lnviíazá B, C // 27-28 ce
putere are poclinta C // 29 iar C // 30 carele] ce C // 32 licasului C / pirta0 C //
33-2 $i nu numai aceste, ci alta si mai minunati, care face mintea si si
mire C //

214

www.dacoromanica.ro
 tate mare a podintii, ci iaste alta 0 mai minunat5., care
face mintea O. se mire si inima sá se uimeasc5.: biruiaste pre
trials Dumnezeu. $i cind iaste minios de sudähnile, de
necinstirile si de hulele ce-i fac in toate zilele pkätosii,
5 cu faptele lor céle färdelége, cu strimbätätile lor, cu jafu-
rile lor, cu multa a lor trufie, cu zavistie ce hrä'nesc in
mima lor, cu atitea necurätii Cu carele spura i trupul
sufletul, stä gata sä: fac'ä asupra lor elspatire, sä arunce
asupra lor tr'äsnetele urgiei sale, sä-i piarzä de pe toat5.
10 fata pämintului. Aleargá atunce poclinta i Cu o cucér-
f. 197' nic5. indràzneal5, / cu doao lacilme ce varsä." din ochi, cu
un suspin ce inaltà la ceriu dintru adincul inimii (cutez
a zice), cá leagá miinile lui Dumnezeu, Ii ia armele a dréptei
lui räsplätire preface urgiia lui spre ertäciune, 11 face blind,
15 ertkoriu, indelung räbdätoriu, milostiv, iubitoriu asupra
celui päcätos, carele atita 1-au necinstit 0 nu 1-au bägat
In seamä.
Si, pentru ca sä nu socotit, fetii miei, cum c5.' acéstia sint
afläri ale méle, ascultati o pildä.
20 La a treia carte a Impäratilor, la 21 de capete, zice cum
a au vrut direptul judeatoriul, Dumnezeu, si pedep-
seascl pre Ahaav, impäratul lui Israil, pentru multele
pAgingtäti i nedrepati ce fäcea in toate zilele 0 nu numai
din räutatea lui ce si din sfatul inrguatatei fämeii lui, a
25 Iezavelii. $i i-au trimis cuvint cu prorocul Ilie cum a va
s5.-i rädice impgrätiia, sä-i piarzä casa lui, räsipeascä
avutiia lui, sä nu mai ailal dupä acéia nici vrednicie, nici
cinste i la cea de pe urmä s5. se facä mincare ctinior i a
pasärilor ceriului. Räspunse Ahaav: atita räutate sä-mi
30 vie mie i atita pedeaps5.? Eu sä aflu mijlocire ca acéia,
f. 198 sä prefac dreapta a lui Dumnezeu minie. / $i ce au flcut ?
Cum au auzit Ahaav cuvintele acéstia î rumpse haina
lui i incinse sac peste trupul lui si puse cenusä pre capul

2 birueste C // 3 5i de and B // 4 necinstele C / i hulele B hulile C 5

faptile C / dupe% cele ad. Mr' de rusine i C // 6 multa lor trufie C // 7 atita B,
C // 9 trAsnetile C / urgiii B. urgii C / piiarz5. B / lipsepte toatl C // 10 ad. mar-
ginal fata B / atuncea B, atunci C ¡/11 doao] 2 C // 12 Ord paranteze B /114
rasplItirii C // 15 ertAtor C / rnator C / iubitor C // 16 care C ¡/18 socotiti
B, C / acestea C // 20 treia] 3 C / la cap 21 C // 21 dreptul B / Dumnezeu dreptul
judeator C// 22 Ahav C ¡/23 i nu numai] uniori C// 24 ce si] ci i B, alteori C / lui]
sale B, C // 25 cu] pre C /1 26 piiarz5. B // 28 de pe] dup5. C // 29 Ahav C / sl-m
vie C // 31 prifac B / a lui] lui C / lipsefte mlnie C // 32 Ahav C / acestea C / rupse
C // 33 lipsefte o i c / preste B //

215

www.dacoromanica.ro
 lui i posti i fäcu o pocgintg ca acéia, cit au schimbat
indatä. Dumnezeu miniia lui si au imblinzit urgiia lui.
Si chiemind iarg pre Ilie i-au zis: n-ai vgzut ce smerenie
au argtat inaintea mea Ahaav si ce pocgintg au acut ?
5 Deci, pentru cgci s-au smerit ina:ntea fétui. méle, nu voiu
aduce räutate in zilele lui, ce in zilele feciorului lui voiu
aduce rgutatea peste casa lui.
Dará ce poate fi aceasta? Ping acum cu bgtgi, cu urgie,
cu minie, infricosa Dumnezeu pre Ahaav i zicea
io piarz5., sg-i ia i stgpinirea i viaja i acum zice (cum)
cg nu poate sg-i facg rgu. Iaste cu putintä acea putinicä
cenusä ce au pus Ahaav in capul lui, acel sac cu carele s-au
imbracat, acel putin post ce au fäcut, acea pocgintä ce au
argtat sà.' fie slgbit dumnezeiasca urgie i sá indénine pre
15 Dumnezeu sg facg acéia ce vrea pgcgtosul acela Ahaav
si nu acéia ce cerca dumnezeiasca dreptate? Adevgrat,
asa iaste. Pocä'inta au intors urgiia lui, poclinta au oprit
miniia lui, pocginta i-au zmult din miinile lui céle preapu-
térnice sabiia ràsplätirii, pocginta au sters rgspunsul cel
20 infricosat i purtätor de moarte. Nu voiu aduce zice
f. 198° rgutate / in zilele lui".
Insg, pentru ca sä poatá pocginta sg sävirseascä acéste
lucruri preasavite, sà cuvine sg fie pocginta adevgratg,
iar nu mincinoasä ; pocgintg curafg, iar nu vicleang, pocg-
25 intg a inimii, iar nu a gurii, ca precum iaste aur adevgrat
si aur minemos, asa iaste i pocgintg adevgratá i pocgintä.
mincinoasg.
Mult socotesc, pcntru c'äci zic: am gresit i Doamne iartg
mie, pgcgtosul, cum cä adevgrat, sg pocgesc si nu stiu
30 ticglosii, cg pocginta nu stä numai in cuvinte. Cä. zice
Hristos la Evanghelie : Nu tot cel ce-mi zice mie Doamne,
Doamne, va infra intru impgrgtiia lui Dumnezeu, ci cel
ce face voia Tatglui mieu, celui ceresc".
Litre ceialalti ce s-au pocäit, doi sg aflg vestiti in Sfinta
35 Scrifituriz' : unul iaste Saul si altul David. Gresit-au Saul,
au gresit si David si vin amindoi in cunostiinta gresglii lor.
Am gresit" zice unul, am gresit" zice i celalalt. Darä. Da-

2 lipsqte 111/ 1-2c j i au] si s-au C // 3 chemind C / iar C / smerenie C // 4

Ahav C 6 cí B, C // 7 peste toatà casa luí C // 8 Dar C If 9 Ahav C // 10 piiarz5.
C/ viiata B, C paranteze B, C //12 Ahav C / care C ¡/13 acel] cel B 1115
Ahav C // 20 puratoriu B // 26 pocAintal-2 B // 28 Multi B, C I cáci zic] un cuvint
care zic C // 29 iara mie] iart5.-m5. C // 31 ce-m zice C / lipseFte mie C // 36 cu-
no§tinta C // 37 ce16.1alt C / Dar C //

216

www.dacoromanica.ro
 vid au auzit acest fericit glas: Dumnezeu au 15.sat
pälcatul tgu: nu vei muri". i pentru Saul sä roagg Samuil
prorocul cu lacrämi i Dumnezeu li rg'spunde cu urgie
Ping chid vei plinge tu pentru Saul? Si eu 1-am defälmat
5 pre el".
Dará pentru ce pricing drept judecgtoriule, Doamne,
arät despgrtealg ca aceasta, cu acesti doi ce sg cgesc?
De iaste adeväxat, precum o cunoastem, prea adevgrat,
f. 199 cum cä." inaintea / ta nu iaste nici o fätgrie 0 cum cá prii-
lo mesti cu multg milä i dragoste pre cei ce sä cgesc, pentru
ce, aici priimesti pre David si pre Saul Il gonesti? Nu
iaste impärat i unul i altul? N-au gresit amindoi inaintea
ta? Dará drept ce, David, carele au fkut pgcat mai mare
indoit, adecg preacurviia i uciderea, gig milg inaintea
15 ta si Saul sá defaimg i sá leapgdg, carele s-au argtat numai
neascultoiu?
Adevgrat, fetii miei, pe dinn afar-á asa sg véde, iar Dum-
nezeu, carele iaste cunoscgtori de inimi i véde dinn lguntru
acéia ce noi nu vedem au vIzut despärteala pocinii i a
20 unuia si a altuia. Cä poc5inta lui David era pocgintä
adevgratg, cu duh urnilit si cu inimä infrintg i smeritg",
precum zice Sfinta Scripturcl, iar a lui Saul pocginta era
mincinoasg i vicleang, din gurg numai, iar nu si de la
inima lui nu era dreaptg elträ. Dumnezeu.
25 pentru aceasta acea a lui David s-au argtat priimitä si a lui
Saul s-au defdimat.
Drept acéia dará, pentru cgci iaste pocginta lucrgtoare
si bine priimitg inaintea lui Dumnezeu, sg' cuvine sá fie
pocgintg adeväratg, ca a lui David. Si, pentru ca s5.
30 poatä fiestecarele sá cistige aceastä pocgintg adevkat5.,
f. 199° desävirsit, curatä i priimitg, Duhul Sfint in IScripturei
ne aratá in ce chip sg o facem, cu pedeapsa ce au dat lui
Navuhodonosor, Impkatul asiriianilor. Pre aceasta, vrind
dumnezeiasca dreptate sä:-1 pedepseasc5. intr-aceastg
35 pentru multa a lui trufie i iarg sg.-1 miluiasc5., au fkut

4 aflimat C // 6 Dar C / drepte B // 7 arlti C // 8 lipse,sle adevIrat C / o

cunoastem C ters prea adevIrat B // 12 dupd altul ad. marginal Nu iaste jidov
unui i altul ? B // 13 Dar C // 14 adia C // 16 neascultoiu] dar nu ascula B.
neasculator C // 17 IA din afarl C // 18 care C / cunosator B, C / din B, C // 19 nu
o vedem B // 22 pocaint5. C // 23 repetä i 2 B If 27 dar C // 31 ne arati. prin.
Scripturri C // 32-34 s6, o faceta pre Navohodonosor, 1nap5.ratul asirienilor, wind
dumnezeiasca dreptate C // 34 viiap. C // 35 a lui] lui C

217

www.dacoromanica.ro
 asupra lui acest raspuns, precum s. véde la al patrulea
cap al lui Daniil: Cu hiarale partea lui, in buruianul
mintului ; Mima lui de la oameni sa va schimba i ínima
de hiara sä va da lui isapte vremi sa vor premeni preste
5 el". Adeca l-au osindit sa pasca' impreunä cu hiarale i ca o
hiara sa manince erburile pämintului ; sà i sa schimbe
mima luí cea omeneascg i sà i sà dea inima de hiarä
se afle intru aceasta pina sa vor premeni sapte vremi
atuncea sà i sà dea ertaciunea. Si adevarat asa s-au
io intimplat, de au patimit Navuhodonosor, dupä cum au
rinduit dreapta judecata lui Dumnezeu i intr-acesta chip
s-au luat ertaciunea, desavírsit.
cuvine, drept acéia, acéste trei lucrure sà fad. fieste-
care crestin, pentru ca sa arate pocainta adevaratä i pla-
cuta catra Dumnezeu. Intii, sa fie partea luf in iarba pa-
mintului. Cind packuiaste omul lasä trupul lui slobod,
In desfatari, in pohte, in betii i in mincari mult si alta
nu socotéste, faxà numai cum 4 va dezmierda trupul
f. 200 cum sa-i dea odihne, cum sà-1 hräneasca. cu / multe féliuri
20 de bucate, dintru carele urmeaza betiile, curviile, prea-
curviile i alte pohte neinfrns late, carele fac pre suflet
lacasi diavolului.
Drept acéia sà cuvine, cind va avea sa se pocaiascl
adevarat, sà schimbe firea, sà schimbe viata, sä. suppue
25 trupul. Cu ce? In jaiba pamintului, cu tinéria, Cu posturile,
cu ajunarile, cu departarea mincarilor si a desfätarilor.
Pentru cad, precum zice marele Vasilie, postul iaste stria"-
ciune päcatului, instreinare patemilor, omorire trupului ;
cí'nd slabéste cu postul omul cel dinn afara, atunce ce! din
30 launtru sä infä.réste, atunce sä face casä. lui Dumnezeu
si vas curat darului celui dumnezeesc.
Al doilea lucru ce trebuiaste íaste sä schímbe mima lui
ja inimä de hará (si inima de hiarä sä va da lui").
Omul, precum are inima iscusita, asa o are si mult pohti-
35 toare si pe neplacére ; nu iaste pururea intru o stare: acum
1 patrulea] 4 C // 4 primeni B, C 1/ 5 Adicl C // 8 primeni C // 9 atunci C /
ertAciune C / fipseFte asa B ¡/10 Navohodonosor C // 10-11 precum dreapta 3u-
decat.5. a lui Dumnezeu au rinduit C // 11 tntr-acest C fl 13 1:1.6] 3 C lucruri
C //15 Intliu C // 16 p5.atueste C // 17 d5s15.tAri C// 18 azmierda C II 20 din care
C // 22 15.cas C // 23 lipsegte Drept acéia C / sl] ci sä C / s5. se pocEascl] s. s ispove-
duiasa. C // 24 viiata B, C / supue C // 25 tinerea C (/ 26 dapArtarea C / dAsfltArilor
C // 27 marile C // 28 Instriinare B, Instreinarea C / patimilor B, C / omortrea C//
29 din C / atuncea B, C// 30 atunci C// 32 ;Mrs ce trebuia B, ce trebueste C// 33 s5.
va da) i sA va da B II 34 si) mai B II 35 lipse,ste §i pe neplacére C / intr-o stare C //

218
www.dacoromanica.ro
 sä. preface spre bine si acum sä schimbä spre au, acum poh-
téste un lucru si acum 11 uraste, acum iubéste si acum vräi-
mksuiaste.
Impotriva acestora hiara are pururea acéias irdink ne-
5 prefkutk st5.atoare si nemiscatk *i de vréme ce omul,
f. 2oov dud pädltuiaste, pentru cà'ci are / mima pref5.c5.toare, sá
depärteazä de la Dumnezeu si dá toatä vointa lui si dra-
gostea la zidiri. i, pentru ca sà facl poc5inta adeväratk
trebue sä. schimbe zice Dumnezeu acea inimà a lui,
10 vicleang si amägitoare caré iaste nestälatoare si lesne
mutätoare si sä la inima de hiark adeca o inimä stgatoare,
o inimä.' neschimbaoare, o inimä caré sä r5Anie pururea
nemiscat5, de la bine, de la dragostea mea si de la paza
poruncilor méle, caré A nu mai pohteascl flul, nici s5. se
15 abatä la pà.'cat. i aceasta iaste acéia ce zice prorocul
boTh Rumpet inimile voastre".
la cea de pre urm5., al treilea lucru carele sà urméze
pocälintii cei adevkate iaste aceasta: 7 vremi sä vor
premeni preste dinsul".
20 Pkkosul, cind iase din calea lui Dumnezeu si sA face
pre sine rob pohtelor celor trupesti, slvirsaste toate plca-
tele céle de moarte, dintru carele die mai mari slut, precum
ne invatä légia lui Dumnezeu si sfinta Evanghelie, adecl:
trufiia, iubirea de argint, p5.catul cel trupesc, zavistiia,
25 15,comiia, miniia si Miles..
Deci acéste p5.cate sint céle 7 vremi carele sa cuvine s'a"
le schimbe cela ce va vrea sä se pocnascá cu adev5.rat,
f. 201 adea / sä prefaca trufiia in smerenie, iubirea de argint
In milostenie, pkatul cel trupesc in cuatenie, zavistiia
30 in dragoste, 15.comiia in post, miniia in blind* si lénea
In rugkiune si intr-alte fapte bune. $i. precum dud fkea
acéste pkate sä.' bucura, sä desfälta si 'idea, asa si chid
sá poc5laste sä cuvine s'l se mihneasck sa suspine si sä.

1 priface B // 3 vrijrnAsueste C // 4 Improtiva B, Impotriva C / hiiara B /

neprifd.cua C // 6 plc5.tueste C / iniml B // 7 dAparteaz5. B, C / 411] de C /
lipseFte §i dragostea la zidiri C // 8 i.] Ci C // 10 card] ce C // 11 adia. iniml C /
stgatoare] statornic5. C //12 lipse,ste o initial 1-2 C / care C // 14 card] s'ILC //
16 Rumpeti B, C / dupd voastre ad. iar nu hainile voastre C // 17 de pre] dui:4.
C / care C // 21 s&virsaste] sIvIrstaste A // 22 picatile C 1 dintru] din B, C / care
C // 22-23 intre paranteze precum ne invatá legea lui Dumnezeu C // 23 adia
C // 25 ldnia B // 26 dupe/ vremi ad. ci acela ce va vrea C // 28 adeci] i s5. cuvine
C // 28-29 lipse,ste iubirea de argint In milostenie C II 30 ldnia B // 32 d6sfd.ta
C // 33 pocleste C //

219

www.dacoromanica.ro
 plingä, pentru ca sä facA premenealä vremilor i sà se
arate prefacerea adeväratä..
Cu acest fél de mijloace sà face pocäinta desävir0t
pläcutà i c4tigà pkätosul eraciunea deplin, sä im-
5 prieten4te cu Dumnezeu i sä.' face iarä vas, darului celui
dumnezeesc.
Drept acéia dark', fetii mid, de vréme ce pocäinta are
putére ca aceasta, precum at auzit 0 nu iaste altä cale 0
altà mijlocire pentru ca sä.' và mintuit sufletele voastre,
10 färà numai cu pocä.'inta, trebue darà tot i cei tineri i cei
bältrini i cei bogati i cei säraci, sà alergati cu osirdie
la aceastä.' pacinicà lini§te a mintuirii, pentru cki yeti
afla tot odihnä sufletelor voastre, dupà cum zice Hristos
la Evanghelie i toti và vet mintui.
f. 201' 15 Pocäinta aceasta iaste cetatea cea minunatä in / patru
cornuri ce au väzut sfintul loan la Apocalipsis, in 21 de
capete, carea avea 12 u0: 3 de spre rä.'särit, 3 de spre miazg-
noapte, 3 de spre amiazä.zi 0 3 de spre apus, pentru ca sà
poatä infra printr-insele toti i cei mici i cei mari, bätrinii
20 0 tinerii i fie$ecarele dupà rinduiala sa i dupä virsta sa:
pi-in céle de spre räsärit sä intre cei tineri, ca cei ce sint la
asäritul vietii ; prin céle de spre amiazà: sà intre bärbatii
carii sà dn.' la mijlocul virstii ; prin céle de spre amiazà-
noapte cei bätrini, al cärora le iaste singele réce i albi-
25 ciunea zäpezii o tin in barbä ; i prin céle de spre apus sà
intre, fäsä.' de nici o deznädljduire, cei ce sint la sfir0tu1
vietii 0 au amindoao picioarele in groapá i sufletul in
buze, al cärora milostivirea lui Dumnezeu le va priimi
poainta.
30 Drept acéia, in toatà vrémea, iar mai virtos in zilele
acéstia a sfintului post, vä chiamá pre tot milostivul Dum-
nezeu, carele poht4te min.tuirea tuturor, zicind: ,,Intoar-
ceti-v5. aträ. mine 0 mä voiu intoarce atrbi voi".

1 primeneala. B, primenéle C // 3 feliu C // 4 erta.ciune C / deplin] deprin

B j Impriitenéste B, Imprietineste C // 5 ias C / ad. marginal vas B II 7 dar C // 8
ati auzit B // 9 mIntuiti B, C sufletile C // 10 lipsepte fara numai cu poclinta. C /
dar C / totii C / lipsepte i cei 1-2 C // 11 lipsepte o cei 1-2 C j Cu osirdie s alergati
C ¡f12 pentru caci] ca C/ vet afla C 11 13 toti B, C / dupa cum] precum C // 14 yeti
mintui B // 15-16 cetatea cea mare s't minunata ce zice sfintulIoann C // 17 care B,
ca. C/dup 'd rasarit ad. si B / miiazanoapte B //19 tot B // 20 fiestecare C / orinduiala
C // 21 tiniri B// 22 amiiazazi B// 24 miiazanoapte B dupa amiazanoapte ad. sa
Intre C / al] ial B // 26 far' de nici C / lipsepte de B / dejnadajduire B // 27 picioatile
B, C // 31 acestea C / a] ale C / toti B, C // 32 care C // 33 s't eu ma voiu C //

220

www.dacoromanica.ro
 Drept acéia nu ínvírtosat inimile voastre, ci cu vitejie
f. 202 crqtineascä lepädat lucrurile Intunérecului, J adecä strhn-
jafurile, clevetirile, zavistlia, uríciunea, vrajba,
curviile i toate necurätiile i vä Imbräcati cu armele
s luminii, cu credinta, cu nädéjdia, cu dragostea, cu frica
lui Dumnezeu, cu cuceriia i cu smereniia, pentru ca
suppuneti cu acéste bunätäti pre Improtivnicul vostru,
pre diavolul, trupul ce thän4te ì patemile céle ce stria
sufletul i sä vä faceti moténi impärätiei ceriului, a ariia
io sä. v5..' Invredniciti toti, cu darul cu mila lui Dumnezeu.
Amin. /

f. 202e CUANT DE iNVATATURA LA POGREBANIIA OMULUI

PRESTIVITI

Mult pätimaul acela i ngäduitoriul by, piatra 111)-

15 aril, dupä luptele céie mari ce i-au fäcut vicleanul diavol
0 1-au golit ca intr-o clipä de ceas de toate averile lui
1-au lipsit de toatä cinstea, de toatä bogätiia, de toat5. slava
0 de toate sotiile lui 0 au rämas numai cu muiarea, afarl
din casa lui, §gzínd intr-un gunoiu, cu multä tic5.100e,
20 plin de bube 0 de viermi, iar íneä§ la acéstia toate, pentru
ca sä ru0néze pre vicleanul diavol i sä-1 biruiasa cu bär-
bätiia sufletului lui cu räbdarea, precum zice mai pre
larg istoriía luí, n-au dat nebunie lui Dumnezeu, nici au
gre0t cu buzele lui, mäcar cä cu acéstia toate, socotind
25 el de§ärfáciunia i tic5.1o0ia ace§tii vieti i multele invír-
tejiri i prefaceri ale lucrurilor omene0i, plingea i sä tin-
guia i suspinind zicea: Pre moartea am chiemat-o sä-mi
fie tatä", by, 17, adec5., ca cum ar zice: moartea-mi iaste
WM, carele mä nWe.
30 Oare ce poate fi aceasta, iubitii miei, ce zice direptul
acesta, by? Nu iaste lucru Improtivä, nu iaste lucru

1 Drept acial Deci C / invirtosati B // 2 lepldati C / °Aid, C // 5 nä.déjdea B,

nIdejdea C // 6 lipsefte pentru C // 7 supuneti C // 8 diiavolul B / dupeí diavolul
ad. i pre C f patimile B, C // 9 facet B / imp5/5.tii C I lipsefte a C / clruia
B // 10 Invrednicit B / dupd Dumnezeu ad. acum i pururea i intru veci de veci
C ¡/11 dupd Amin ad. Sfirsit si lui Dumnezeu laud& C // 15 diavolul // 17
cinstia //18 lipseste lui // 25 desArtIciunea // 26 plingia // 28 ad. marginal by,
17 A, lipsefte B / moartea-mi] moartea //

Aceasti didahie lipseSe dia manuserisul C.

221

www.dacoromanica.ro
f. 203 neunit. / Moartea tae i stricà ca o sécere, iar tatal naste.
Darä cum poate nasterea i stricaciunea sa se uneasca,
fiind amindoao finpotriva ? Poate ca de ispitele céle multe
ce i s-au intimplat si de pagubele ale multe ce l-au ajuns
5 4 va fi pierdut mintea, de zice cà moartea lijaste tata,
sau de multele duren i poate cà nu va fi stiind ce graiaste?
Ba, iubitii miei, ba! Nu s-au pierdut mintea i tie ce
graiaste. Ci numai socotind cum ca cu alta nu sa poate
mintui omul, nici säl poate odihni de patemile si de tica-
10 loiile acestii vieti, fara numai cu moartea, precum
intr-alt loc zice: Moartea iaste odihna omului". by, 3.
Dara stau de ma mir pentru ce nu zice: pre moartea
am chiemat-o sa-m fie rnintuire, ce zice: pre moartea am
chiemat-o sa-mi fie tata.
15 Ascultati, iubitii miei, socoteala i invätatura cea cresti-
neasca. Au cunoscut si au preceput cum ca iaste la fieste-
care crestin trei nasteri: una trupeasca, alta sufleteasca
si alta mintuitoare. Deci, nasterea cea trupeasca iaste
acéia ce sa." naste nestine trupéste, din tata si din mumä,
20 precum o vedem aceasta totdeauna, nu numai la oameni,
f. 203' ce si la dobitoace. / i pentru aceasta sà numéste nastere
trupeasca, precum zice i domnul Hristos: Ca ce e nascut
din trup, trup iaste".
A dooa nastere iaste cea duhovniceasca si nu iaste la
25 toti oamenii, ci numai la cei ce s-au nä'scut duhovnicéste
din baia sfintului botez, pentru carea iaras acestasi Hris-
tos zice catra ucenicul cel ascuns, catra Nicodim: De nu
sa va naste nestine din apa si din duh nu va putea sà intre
Intru imparatiia ceriului".
30 Iara a treia nastere, ce am zis ca iaste mintuitoare,
iaste aceasta ce zice dreptul by, cum ca-i iastetatamoartea,
pentru cad cà precum la nasterea cea dintli trupeasca,
nascindu-sa omul, iase dintru intunecatele chisori ale pin-
tecelui maicii sale si véde stralucita lumina soarelui
35 precum la a dooa nastere, a baii cei duhovnicesti a sfin-
tului botez, iase omul dintru intunérecul necredintii
vine la lumina cunostintfi de Dumnezeu, stralucindu-se
luminIndu-se din lumina cea cu trei straluciri a sfintei

5 tat51 // 9 patimile // 11 ad. marginal by. 3 A, lipsefte B 11 13 s&-mi fie ¡/15

ascultati II 16 priceput // 21 ci 24 repetti iaste 1 // 26 aceasta§ // 31 iaste
iat // 32 dintfiu // 33 ascfndu-se / inchisori / pintecilui II 38 din] dintru

222
www.dacoromanica.ro
 troite, Intr-acestas chip si la nasterea cea de a treia, carea
iaste mintuitoare, sä. na§te sufletul omului i iase dintru
intunérecul si tina trupului, ca dintr-o pusarie intunecatä.
f. 204 i mérge sá vazä lumina / cea stalucitoare si slava cea
s fenicia a vietii cei de pururea.
Aceasta nastere a mintuirii pohtiia sà vaz5. i prorocul
David si pentru aceasta zicea: Scoate, Doamne, din tem-
nitä sufletul mieu, ca sä märturiseaseä numele au",
Psalm. Asijderea i fericitul Pavel zicea: Pohtesc sá mä.
10 sloboz din trupul acesta i sä fiu impreunä cu Hristos",
Filipis, 1.
Aceasa nastere, a treia iaste cu mult mai burl si mai
de folos cleat célialalte, pentru cki nasterea cea trupeascä
s'a' numéste nastere intunecaa, iar nasterea cea duhovni-
15 ceascg, a sfintului botez, sä numéste luminatä. Si pentru
aceasta sfintul botez sá zice luminare i cei botezat sà
numesc luminati.
lar a treia nastere, a mortii, care iaste mintuitoaré,
iaste far'de gresalä i f är'de primejdie la omul cel credin-
20 CIOS i drept, cki nu poate sä mai päckuiasel dupä.' moarte.
Drept acéia alergäm tot credinciosii i mérgem impreunä
cu priiatenii nostri i cu rudeniile, petrecindu-i pink' la
groapä (sau beséric6), cu adunare de preoti cucérnici, cu
multime de crestini credinciosi, cu cinari sfinte, cu
2s aprinse i cu tämteri i cu toate alte slavoslovii i podoabe
lutninate.
f. 204v Dintr-aceasa nastere s-au / näscut asazi i sufletul cel
curat al acestui fericit frate (cutarele) ce au murit. Si de
vréme ce s-au dat obsteasca datorie, dupá rInduiala cea
30 crestineascl 0-1 petrécem la groapá i sà desparte de noi
dintr-aceasa viatä, pre carele nädäjduim i noi s5.-1 vedem
in céialala viat5., trebuiaste däm cu totii o eraciune
rog sá zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dumne-
zeu s5.-1 iarte. De vréme ce au vietuit ca un om i au petre-
35 cut cu noi intr-aceastä lume poate cá va fi amärit sau va fi
scirbit pe cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta ; i pentru
aceasta iarä zicem cu totii: Dumnezeu säl-1 iarte, cki
aceastà c5.15.torie iaste sá o facem cu totii. Si pentru ca

8 nnmelui // 9 ad. marginal psalm A, lipsefte B //11 ad. marginal Filipis

1 A, lipsqte B // 12 iaste a treia // 13 célelalte // 28 lipse,ste cutarele // 31
viiaj // 31-32 ad. marginal pre carele nIcIljduita i noi s1-1 avem In.
ceialaltA viiatl // 37 iar //

223

www.dacoromanica.ro
 sä: putem cistiga i noi, dupä moarte, aceastä: platä a ertä:-
ciunii de la cei vii, pentru aceasta sä. zicem 0 a treia oar5::
Dumnezeu s'61-1 iarte si pre noi sa ne miluiascg, ca un
bun si iubitoriu de oameni. Amin. /

f. 205 5 CUVNT DE INVATATURA IARA LA PRESTEVIREA OMULUI1

Intristat, jalnic i amar sä véde a fi rgspunsul mortii la

om, de vréme ce Dumnezeu pe strgmosul nostru Adam,
pentru pgcatul neascultärii, l-au osindit spre moarte,
zicindu-i: Pgmint esti i In pgmint vei mérge". Lisa de
lo va sta nestine sä ja seama cu tot dinadinsul socoteala aceii
osinde i sfirsitul acelui räspuns a lui Dumnezeu nu o va
afla &a: fie muncà i pedeapsg, ce mare facere de bine si
mare dobindg. Pentru cgci de n-ar fi hotarit Dumnezeu
moartea la om era sà se facä räotatea nemoartg i pgcatul
15 necurmat. i pentru aceasta zice Sfinta Scriturc i acum
ca nu cumva sà intinzg mina sa i va lua din lemnul vietii
si va mInca si va trgi In véci".
Preceput-at pricina, cum cä dupg ce au mincat din
lemnul cunostintii 0 au cAzut In pgcatul neascultgrii l-au
20 oprit Dumnezeu sä nu carea cumva sä: manInce si din
lemnul vietii si va trgi in véci i sà se facg rgutatea nemoartg
0 va rgminea omul cu pgcatul f gr' de moarte. i apoi /
f. 205° ce altä, nevoe mai rea 0 mai cumplita ar fi putut fi la ticg-
losul om, decit aceasta?
25 Drept acéia, mare folos si mare dar si milostivnieà vin-
decare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca sg moarg i sà
se strice acest trup al pgcatului i sà inviiaze la inviiarea
cea de obste alt trup, duhovnicesc, fgede stricgciune
fgede moarte; el mare dobindä sä face omului moartea,
30 dupa cum zice i sfintul Grigorie Bogoslov, cá sà tae
p'äcatul, pentru ca sà nu ramie rgutatea nemoartä i sà
face munca milostivire i iubire de oameni. Pentru aceasta
(s-au zis in Scripturci): Pgmint esti i in päimint vei
mérge". Pentru aceasta l-au scos domnul Dumnezeu din

5 presavirea // 7 pre // 10 denadinsul // 12 ci / ad. marginal mare // 14 rAu-

tatea 11 24 acesta / dupil acéia ad. marginal dar // 27 invieze //

1 AceastA didabie lipsqte din manuscrisul C.

224

www.dacoromanica.ro
 raiu, sä lucréze päinintul, dintre care s-au luat. Pentrtz
aceasta i-au zis: Intru sudoarea fétii tale vei minca
pfinea ta, ping' te vei intoarce In pgmintul dintru carele
te-al luat". Pentru aceasta s-au învàlit cu foi de smochin.
s Pentru aceasta s-au imbrgcat cu imbrgcgminte de piei,
care imbrgegminte nu iaste alta, dupg cum zice iargsi
sfintul Grigorie färä numai acest trup gras i muritoriu".
Drept acéia acest trup gras", o, iubitii miei ascultg-
tori, ca un trup al pg'catului 1-au dezbrgcat astgzi si 1-au
io aruncat la pgmint ca o haing véche i stricatg.
$i acest fericit rgposat, fratele nostru (cutarele) s-au
f. 206 dezbacat, zic, de trupul acesta, / pentru ca sä, se tmbrace
cu altui, fgrà de stricgciune, au lgsat lgcasul cel pämintesc
pentru ca sà cistige alt läca, In ceriuri, precum narturi-
15 séte fericitul Pavel, zicind: pentru cá tim cá de sä va
surpa casa noastrà cea pgnainteascä a trupului, avem zidire
de la Dumnezeu casg vecinicä.' in ceriuri, nefäcutä. de ming.
Si de vréme ce petrécem fericitul lui suflet in mîinile lui
Dumnezeu, cu adunare de preot cuciarnici, cu multime
20 de crestini credinciosi, cu cintäri sfinte, cu fàclii aprinse
si cu tgmteri i cu toate alte slavoslovii i podoabe lumi-
nate.
Dintr-aceastg nastere s-au ngscut astgzi i sufletul cel
curat al acestui fericit frate (cutare/e) ce au murit. $i de
25 vréme ce s-au dat obsteasca datorie, dupg rinduiala cea
crestineascg petrécem la groapg i sg desparte de noi
dintr-aceastg viatg, pre carele nä.dgjduim i noi sg-1 vedem
In céialala viata, trebuiaste dgm cu totii o eracitme
si mg rog sà zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dum-
30 nezeu s5.-1 iarte. De vréme ce au vietuit ca un om si au
petrecut cu noi intr-aceastg lume, poate cg va fi amg.rit
sau va fi scirbit pre cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta
pentru aceasta iarg zicem, cu totii: Dumnezeu sä.-1
iarte, c5.ci aceastg cglgtorie iaste sä: o facem cu totii. $i
35 pentru ca sä putem cistiga i noi, dupg moarte, aceasta
platg' a ertälciunii de la cei vii, pentru aceasta sä zicem
f. 206T a / treia Dumnezeu sg-1 iarte si pre noi sà ne milu-
iascg, ca un bun si iubitoriu de oameni. Amin. /

3 pia. ce JI 6 iarls // 7 dupg numai ad. marginal pentru // 8 lipsette

miei // 11 lipsette cutarele // 16 surpa ad. marginal i strica 1119 preoti cucér-
nici // 24 lipsetie cutarele // 27 dintru viia // 28 viiat5. // 29 zicem / tiers
vostru //32 ceneva // 33 iar // 36 mil acei // 37 oara // 38 lipsetie Amin //

225

www.dacoromanica.ro
t 87 SCRISOAREA LA LEAT 7220, IN LUNA GHENARIE, IN 13 ZILE

Duminec5., la vréme de chindie, prealuminatul domn Io

Costandin Basarab Brincoveanu voevod, avind prepus
pentru ni0e lucruri ce le-au adus intimplärile vrernii de
5 s-au fälcut, cum sä se fie fäcut cu invätItura 0 indemiiarea
noasträ. 0 fiind m'ä'riia-sa indemnat de ni§te obraze mari
beserice0i 0 mirene§ti, pline de zavistii 0 de räutate au
trimis la noi cu poruncá mare pre duhovnicul lui pre epis-
copul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoret
io de la mäin'ästirea Dionisiului, de ni-au zis au A' fac paretisis
de bunä voia mea, 0 sä-mi las scaunul, sä es, au sä mä scoatä
märiia-sa cu sila 0 sä scrie la Tarigrad sä mä 0 catheri-
seascä. Pentru care lucru, mergind eu la curte marti seara
0, vorbind in tainä cu mkiia-sa, i-am zis cum cä mä las
15 de vlädicie, de voia mea, 0 intr-acel ceas i-am dat 0 scris
acéste 12 capete, carele insämnäm aici, sä se afle la cei de
pre urmä, spre aducere aminte 0 sä cunoascä fie§tecine
0 nevinovätia noasträ.
, _,Domnul au fost luminarea mea 0 mintuitoriul mieu",
4. 87° 20 Psalm 26. / Aceastä scrisoare ce o inchin intru inteleapta
socoteala märiei-tale, mä rog ca unui domn milostiv 0
iubitoriu de Hristos sä o cite§ti, and vei avea indeléte,
cu blind*, pentru dragostea Top npacordcrou iCo (= prea-
blindului Hristos) 0 céle scrise sá le socote0i toate cu
25 amkuntul, cu judecata dreaptl, a le vei afla adevärate;
0 scoate den mima mkii-tale acel ghimp, cä nu stilt (tie
Domnul) precum inä.' socotWi märiia-ta 0 precum Itt
yXcoacraXyav (= inä.' limbutesc) improtivnicii miei 0 am
nädéjde pre Dumnezeu cl sä va descoperi dreptatea mea
30 fä'rä de zällaav5.; tSri. ty6 Iv dxaxi4 goo t7cope6crry, croi, Sg
K6pt6, tXtricrov iie (= ca eu intru nerlutatea mea am
umblat, iar tu, Doamne, mä. mi1uia0e). Stiu a vräjma0i

1 Scrisoarea ce au scris v15.dica Anthim atr5. mIriia-sa. Constantin vod5, Ben-

coveanu, la leat 7220, In luna lui ghenarie 13 C I lipse,ste Scrisoarea B / dupd
luna ad. lui B // 2 Io] Ionn B // 3 Basarab B / lipse,ste Brincoveanu C // 5 cum
a fie flcut B, cum sä s5, fie flcut C // 7 mireneste B // 10 Dionisiu C / ne-au
zis B, C // 15 i-am dat In scris C // 16 insemnlin B, C // 17 dupre urm5. C / adu-
cerea C /119 mintuitoriu C // 20 ad. marginal Psalm 26 A, B, lipsefte C // 21
mArii-tale B, C // 22 iubitor C // 23-24 ad. marginal preablIndului Hristos A. ad.
marginal preablIndului Iisus B, lipsqte C // 26 din B. C / lipsege acel B // 28
ad. marginal m5, limbutesc A, lipse,sle B. C / Impotrivnicii C // 29 ascoperi C//
30 ail. zAbavl C // 31-32 ad. marginal traducerea A, lipseFte B, C //

226

www.dacoromanica.ro
 miei X6yov napetvouov icatkOcvto 'cat' (cuvint flede-
lége au pus asupra mea) inaintea facgtoriului mieu de-
bine, carele e5ti ma'riia-ta ; i la aceasta ce alta pociu.
zice intii, fära numai:
5 1) De am viclenit pre mariia-ta, au casa mkiei-tale,
au am vreun end räu sa' fac (in at va indelung rabda
Dumnezeu sá trälesc pre pamint), au in viata mariei-tale.
au dupä petrecanha a multi ani ai sä fie eu,
supt legatura cea grea a afurisaniei ; iar de nu, sa fie cei
it) ce au gralt rau catra märiia-ta (asupra nevinovatului) fara-
delége, in trufie i in defaimare.
A dooa, de am graft au in beséric5. (propoveduind /
f. 88 cuvintul lui Dumnezeu), au afara, in taina, sau de Ltd'
inaintea märiei-tale, au 5i pe dupa dos vreun cuvint carele-
15 s5. nu fie fost pre pläcérea mariei-tale, 1-am graft xpeocrri-
x8g1 ca un p5storiu sufletesc, iar nu cu vicle5ug, sä te-
vatam, au trupé5te au suf1eté5te.
Eu aici, in tara, n-am venit de voia mea, nici de vreo.
sàracie sau lips5.; nici mänàstirea Sneagovului o am luat-o.
20 cu de-a sila. Iara ce am lucrat in 7 ani, ce am facut acolo
(nu atita din venitul casei, cit din sudorile fétii méle),
lucrurile acélea marturisesc la toti, 5.1 macar cä mäsiia-ta
nu pohtiiai sa es de acolo, iar cine au fost pricinuitorii
eirii méle vor da seama inaintea lui Dumnezeu ; iara
25 incailea am e5it cu cinste i nimenea nu mi-au luat seama,
cad sá vedea a am facut 5.1 am adaos, iara n-am stricat,
iar nici datorie am läsat.
La episcopiia Rimnicului puiu martur TÒV icpu(poicap-
Stoyvlocrctv 0v2 cá nici In visul mieu Stv 'Ed Ispavtecatuca3 sä
30 mä fac arhiereu, cunoscindu-má pre mine mai p5.catos
mai nevrédnic decit tot oamenii pamintului. lar de vréme
ce 1) 7cdrra icp6G autuptpov obcovoiAv 00;4, a5a au

1 ad. marginal traducerea A, lipse,ste B, C // 4 zice] s zic C // 5 Intiiu B // 6

lipseste s fac C // 7 viiata. B, C I mArii-tale B, C // 8 mIrii-tale B, C // 9 afuri-
sanii C //12 A dooa) Pentru cä i C/ biseria C // 12-13 fcIrd paranteze C 1114
marii-tale B, C / C / carile B // 15 marii-tale B, C // 16 plstor C // 19 nu o am.
luat-o B // 20 lar C / fIcut] fost C // 21 casii C // 22 to B /1 23 pricinitorii C 14'
24 iar C // 26 iar B, C // 28 martur] matur B, rnartor C// 31 toti B, C //

Din datorie.
Pe Dumnezeu, care cunoaste ascunzisurile inimii.
Nu mi-am Incbipuit.
Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mal bine.

227

www.dacoromanica.ro
 vrut, sä räldice, din p5.mint särac i din gunoiu sá inalte
méser, Tob ica0ficrt Carr& pet& etpx6vorow kaoiS ata', eu
ce puteam face? únatayriv Kcp Kai lictteucra abt6v2.
1, 88v Amsä.'zut si acolo 3 ani, fälrà doao luni. Ce am lucrat
5 acolo (nu atita din veniturile casei), cit, iarä, din osteneala
sudoarea fétii méle), iaste (pavapew Tcacrt3.
Esirea mea de acolo n-au fost cu voia mea. Eram odihnit
cu atita i mi-ajungea din destul necazurile ce petreceam;
iar apoi am esit cu cinste i nici seama mi-au luat nimenea,
io nici datorie am 16sat, cä asa ni-au slujit vrémea.
5)4 Mitropoliia n-am luat-o cu sila, nici cu mite, nici cu
rugälciuni. Facäi-mi Dumnezeu r5.splaire de va fi urmat
vreuna de acéstia, ci asa au fost pläcut inaintea
stäpinului Dumnezeu si au luminat pre märiia-ta si te-au
15 f5.cut 5pyavov5 la mijloc, de mi s-au fäicut mutare dintr-un
scaun intr-altul. i, tiind cä aceastà o-uvilycia6 iaste du-
hovniceascä., am pus osteneli peste osteneli intru toate
am trudit din zi din noapte sä.' inmultesc talantul Dom-
nului, pentru ca sä.' nu mä.' numär in rindul lénesii slugi;
20 §i am silit, dupa putinta mea si dupäl proastä, ajungerea
mintii Inge, de am lucrat in viia Domnului, de nu ca cel
de la al noaolea ceas, m5.car ca cel de la al unspazécelea
ceas i nä.'da'jduesc ca voiu lua de la stäpin plata deplin
cä iaste volnic pre al sä.'u". i acéstia cite am lucrat cu
25 miinile si cite am grädt Cu limba, cine va vrea, sä le so-
f. 89 coteascä. jt 31306v Xoytagew empocrconokfrruoghcai Kara 0E6v7
nici una nu va afla ca säi nu fie spre slava lui Dum-
nezeu, spre cinstea Trariei-tale i spre folosul
6) Rälutatea i zavistiia din lume nici au lipsit, nici va
30 lipsi, pentru c5.ci iaste pornit omul din tinerétele lui spre

4 doao] 2 C // 5 casii B, C Ijar C // 8 mii-ajungia B, si-mi ajungea C / pe-

trécem B // 9 nu mi-au luat B //10 ne-au slujit B, C 1/13 dintr-acestea C //15 din-
tr-un] dintru B // 22 iipse§te lal C / noalea B / unsprAzécelia B, unsprezecilea C /-
24 acestea C // 28 cinstia B / mArii-tale B, C / tarii B, C // 30 tinerétile B,
tineretile C //

1 Pentru a-1 a;eza pe el cu boierii poporului sau.

* M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el.
Vederat tuturor.
4 Punctele 5-12 nu stnt numerotate fa ms. B.
a Instrument.
Urmare.
7 Cu cuget drept, flri pirtinire si dupi Dumnezeu.

228.

www.dacoromanica.ro
 céle vicléne si nu sà päräiséste a nu zavistui binele i cinstea
altuia. Si pentru acéia stiu cà sà nevoesc multi ca sä strice-
cu vorbele lor céle otavicioase Tee xpriauk aou
silesc cu viclesug ca A, te indémne pre märiia-ta sä. fad
5 célia ce n-ai acut n tineréte, spre sufleteasca vätämare
spre clevetirea oamenilor.
7) Pre cei ce slut pricina räutätii Iistiu cine sint, ca cum
stiu insumi pre mine: unii de aicea i altii dintr-altä
parte, carii grit em.e.tettpeittot.2 din räu ; iarä a pohti sà
io stau de fatà cu dInii, inaintea märiei-tale i inaintea a mult
norod vet napacstflaouv3 céle neadevärate, cu carele mà lupt
In zadar. $i mäcar cäi mie nu mi sä cuvine, ca unui arhiereu,
sä, graesc pe nimenea de rän, nici sà piräsc, iar mi sä pare
eh' cu ajutoriul lui Dumnezeu foarte tare s-ar ruina.
15 8) Intre célialalte mozavirii i vinzäri ce-mi fac, ca Inda
f. 89v pre Hristos, au zis caträ märiia-ta, ce/ ce au zis, cum /
fiu fAcut 24 de capete asupra märiei-tale impotrivä, ce, si
ce voin sà fac. Intreabà pre pgrintele Nisis, sä-t spue
acéle capete ce zic, Ca.* i le-am cetit intr-acel ceas ce au po-
20 menit de jale, fiind de fatä i Odrianul, care capete eu
vream sä le arät märiei-tale tocma de atunce i sä-t cer
voe sä: mä las afurisesc de fatä pre cei ce le scornesc ;.
darà n-au vrut sä mä base unii. lar de vei pohti marii-ta
sä ti le trimit sä le cetesti, sä vezi ce cinste tmi fac fili mid
25 cei sufletesti si ce vorbesc pentru mine ; ci zicind eu ace-
luia ce ti /e-au spus, cum cà s-au lunecat si el cu firea, ca
tot oamenii si cum cä toate le am Insemnate capete
nevrind sà i le cetesc, cà nici aveam vréme, nici Imi iaste
drag sá le mai auz, au zis carä märiia-ta to:5 dvairetkov4.
30 Dumnezeu säl facä platà fiestecäruia dupä
faptele lor ; eu stilt gata.

1 cinstia B//3 vorbele] bArbAtiile C II 5 celea B, cele C J n-ai] n-au B// 6 clevitirea
B // 8 pre mine Insumi C // 9 lar C / asi pohti C// 10 narii-tale B, C // 11 lipsege
Cu C //13 pa C / nimenea] nimea B // 15 célelalte B, celelalte C // 16 pe C /
sA fie B /117 mgrii-tale B, C // 17-18 1ipsege ce i ce voiu sA fac C // 18 s5.-til
spue B 1119 citit B // 20 Odriianul C 21 narii-tale B, C / lipseFte tocma C /
atuncea C /122 Iipse,ste sA mA las C // 23 dar C // 24 trimiti B / citesti B, C / 1mi
fac mie C // 27 tap B, C // 28 citesc B, C //

Bunele tale moravuri.

9 Nesc.himbItori.
SI arate.
Contrariul.

229

www.dacoromanica.ro
 Iará pentru paretisis ce mi-au venit poruncä de la
máriia-ta ca sa fac, zic cum cg" nu indráznesc, pentru fIg5.-
duialele care dána noi, arhiereii, inaintea lui Dumnezeu,
cind ne hirotonim (precum si cu mina scriem in condic5.,
5 dupl cum iaste rinduiala besericeascá si iscälim inaintea
celor ce vor &A hirotoneascá), sä facem paretisis insine, noi,
de voia noastrá, cáci cákám porunca si fágáduiala si /
-f. 90 Dumnezeu nu gluméste. CA zice marele Pavel: Eicacrtog
tv (o ticktiOri Eicet Kai. gEvg.rail ; iar pentru dragostea märiei-
to tale, de ne vei porunci, vom face, pentru ca sd nu socotesti
614 stám impotrivä ; numai fá, máriia-ta, socoteall
dreaptl si cu frica lui Dumnezeu. De iaste cu dreptul sá
zicá cineva, unui om, cu sila: desparti-te de muiarea ta si
lipséste din casa ta si din toatá agonisita ta fár'de nici o
is viná, pentru carele iaste zic (mácar c5, iaste impreunare
trupeasc51): Uncle Dumnezeu au impreunat, omul sl nu
despart5.", dará cu cit mai virtos sá indémne cineva pre
un arhiereu sl-s lase eparhiia, Mr& ving' s'i f'gr'de judecat5.,
cá iaste impreunare duhovniceascl, carele are datorie, ping:
2o la vársarea singelui, sá nu-s pärlseascá turma, dupá cum
zice Hristos: Pástoriul cel bun 4 pune sufletulpentru oi" ;
iar5.' incás eu pohtesc sá fac voia máriei-tale, iará nu a mea.
Judecá, märiia-ta, ca un doran crestin, de iaste cu
cale si de sg' cuvine sá fiu lipsit acuma, la bätrinétele méle,
25 de amindoao : si de turma ce mi s-au incredintat de la
Dumnezeu, ca unui nevrédnic si de munca s'i osteneala
If. 90' tinerételor méle? C'á zice Sfinta Scrifituril: I Obic tic61-
xfiaag Si; titi Tip' aind:o.2 i de vei afla m'griia-ta c5.' iaste cu
dreptate, fie numele domnului blagoslovit, de acum si
30 piná in véci.

1 lar C// 2 f&glduelile C // 3 lipse,ste arhiereii C // 5 bisericeasa C1/ 6-7

dupd sà. se hirotoneasc5.: care si. fnsine noi de voia noastr5., de vom face
paretisis, alcAm porunca ... C // 7 nostrl A, C/18 lipseste marele B // 9 mIrii-tale
B, C // 11 c5.-ti stAm C //13 despartl-te C// muerea C// 15 carele] cl C // 17 A nu
d5-spart5. C / dar C // 18 Mx' de vita C // 20 nu-si pgr&seasc5. C // 21 P5storul C // 22
iar 1-2 C / ad. marginal iaa incls eu pohtesc B / mArii-tale B, C //24 batrinétile
B, bAtrinetile C1/ 25 1ncredinta. B // 27 tinerétilor B, tineretilor C // 29 blagoslovit]
binecuvintat C / acum] cum B // lipseste si B //

' Fiecare, ende a fost chemat, acolo si rimini.

i Nu vei pedepsi de doui ori pentru aceeasi (fapti).

230

www.dacoromanica.ro
 11) keà de vei zice pentru ce am indatorit
casa, de am f5.cut céle ce am facut, am multe, de mi s-ar
tinea In seam5., carele nu gut fár'de cale, numai le las si
zic cá am cheltuit ca la o cask' a mea, cum cheltuiaste
5 fiestecine la casa sa ca un p5storiu adevIrat, iarà nu ca
un nälemit carele junghe i stric5.. Si alta: pre acéste vremi
pohti sà stiu, cine nu iaste datoriu, din cit ne fiiarbem
intr-aceastä: tic5loasà de taxi.? Cä intli si pre m'airiia-ta te
auz totdeauna zic1nd cum cä.' iaste datoare tara cu doao
io sute 0. mai multe de pungi ; oare acea datorie mkiia-ta
o faci, au Intimplbirile vrernii? Adevgrat,
vremii. Si acéstia au adus si pre altii si pre mine la datorie.
Iar mà rog mAriei-tale s5. nu rämliu intr-aceasta, nici
sä fiu lipsit de mila
15 12) Litre altele sä.' cuvinteazi i aceasta cum c5. Ant
strein si nu s-au cuvenit sà fiu eu mitropolit. In Hristos
t. 91 sintem tot una. Si apoi n-am fost numai / eu episcop
mitropolit strein in Tara RomAneasc5., ci au fost i altii,
multi, precum s5. vä'd In condice si precum sä, politicé§te
20 in toatá besérica, precum i domni au satut si de tarà
streini, ca i in toatà lumea; c5. Dumnezeu au facut lumea
slobodà pentru tot. Si un lucru ce nu sä.' face, nici sà std.-
mutäl la o beséricä.' de céle proaste, sau la o màn'astire,
pentru carele nu iaste hotar besericesc, iarà de sà va si
25 intimpla vreo pricira Egl.oyri d5ucril ripstesc cei mai
multi i zic cà iaste pacat ; darà cu cit mai virtos sä.' se
strAmute capul beséricii a vreunii eparhii i säl nu sA
vagme multe suflete i s'a' nu urméze multe lucruri necu-
vioase, precum vedem cä sà fac in bogate locuri.
30 Si cum cà pot m5iiia-ta sà faci ce vei vrea, dupà pohta
mä.'riei-tale, iaste lucru adev6rat ; iar eu incà zic sà faci

1 lar C / indatorat C // 3-4 le las sá zic B // 4 cheltueste C// 5 'Astor C /

iar C // 6 nlimit C / ackste B, acestea C // 7 dator C / citi C / fierbem C // 8 intliu
B, C // 10 doao sute] 200 C / multe] bine C // 11-12 /ipsefte Adev&rat, InemplArile
vremii C //12 acestea C // 13 mArii-tale B, C // 14 m5xii-tale B. C // 15 altile C //16
striin B / in] Intru C 1/17 toti B, C // 20 precum au satut i alti domni de
tar& B //21 strein B // 22 toti B, C // 23 biséria C // 24 lar C / iipsefte ì C /I 25
timpla B / ripsesc C // 26 dar C // 27 sà. sA strAmute C / bisericii C // 31 ralrii-
tale B, C / fac C //

3 Sau dreaptA, sau nedreaptA.

231

www.dacoromanica.ro
 dup5 pohta lui Hristos de ml tii cu tot dinadinsul gre0t
mgriei-tale 15,sat i sä. va 15.sa voao".
Acéstia spre indreptarea mea le scriu, in dreptate i in
adevär. lar din ce am zis inaintea màriei-tale nu voiu
5 e0; fie dup5 cum pohtqti i Dumnezeul p5cii A, fie cu
mariia-ta. /

f. 91T DUMINECA LA FEVRUARIE 3 ZILE, RASPUNSUL CE AM DAT

A DOA OARA.

'Ev nricn -coig X6yoig croo Ingviicricou Ecnarret o-ou,

lo eig TÓV cci@va obx` agaptfia-ete" zice Sirah. Iar5.0 i a doa
oar5 fac supkare m5riei-tale Cu aceastä, putinic51 a mea
cucérnicä scrisoare i zic cuvintul lui David: Miniiati-v5.
0 nu gre0ti célia ce zicet in inimile voastr5,". i ja seama
(pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise Cu end drept
15 0 de pohte0i ca odihnit i f5r5. v5t5.mare
sufleteascä i sä fiu i eu multemit, m5 rog tine cumpIna
judec5tii drept 0 nu 15sa s5.-t spurce unii i altii auzurile,
Cu vorbele lor céle otr5vicioase. C5, zice David: Mincino
fiii oamenilor in cumpene a face strimbätate".
20 MAriia-ta, dud ai trimis la mine pe p5rintele Nisis,
mi-au zis chiar in fatà.", au sä fac, dupä cum imi poruncWi
m5riia-ta, paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei face
m5ria-ta precum vei §ti, de m5, vei scoate Cu paguba mea
cu ru0ne. Eu inc5., pentru ca sä nu m5, ar6t car5.
25 màriia-ta iubitor de scandale i s5, potolesc miniia
f. 92 tale am zis c5,tr5, sfintiia-sa / cä voiu face dupä cum inn
poruncWi i voiu veni la màriia-ta, precum am 0 venit.
intr-acel ceas mi-am dat cu cucerie toat5 vointa mea
inaintea m5riei-tale i prin glas viu i in scris, socotind
30 c5. dup5, ce vei ceti m5riia-ta acéle 12 capete ce am scris

1 denadinsul B, C /1 2 narii-tale B, C / 15.sati. B, C // 3 Acestea C // 4

mArii-tale B, C // 7 lipse,ste zile C II 8 a clooar5. B, a doa or5. C // 10 lipsefte zice
Sirah B, C / Iar54 C 1111 m5xii-tale B, C ¡/13 cele C / ziceti B, C I intru B //
15 ca B //16 multumit C /1 18 Mincino§i C // 20 pre C II 21 chiiar
B, C II 22 ad. tnarginal paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei face nariia-ta
B // 25 iubitoriu B / scandele B, C / mArii-tale B, C // 26 Imi porunceti C II
28 lipse,ste i C // 29 mArii-tale B, C // 30 citi B, C / acelea C //

In toate cuvintele tale aduli aminte de cele de pe urmi ale tale 0 In veci nu vei gre0.

232

www.dacoromanica.ro
 intr-acea foitä. ce ti-am dat Oa% wage/1/4,110W i vei rasa
pre Irod (pre carele te indeamng, sa face aceasta) ca pre un
mincinos, cá nu §tie a cinta alliluia 0 nu vei infra in
1)5:cat cu mine 0 in clevetirea a toatei lumi. lar de vréme
5 ce vaz ca te nevoqti mariia-ta, cu tot dinadinsul sä. o
ispraveti aceasta, iara0 zic cà nu voiu e0 din porunca
Numai mä rog mariei-tale sag fie min: de
batrinétele méle 0 de neputintéle ce am; 0 precum te-au
luminat Dumnezeu de ai aflat chiverniseala acelor trei
10 pungi (precum mi-au zis Nisis) sa afli i celoralalte 4 0
sa-mi iai zapisele de la datornici sä mi le dai in mina mea.
voiu face 0 eu scrisoare de la mina mea trig napatt-
1icrecoç2. i aceasta nu pentru alta, fara numai ca sa ja
sfir0t scanclilile carele vei fi socotind mariia-ta cá doara
15 A. trag de spre mine; 0 aa vei fi mariia-ta farä päcat
f. 92v i eu multemit i odihnit / i cel ce va fi in urna mea va fi
pre lége 0 nu fgradelége, pentru caci atunci má voiu
lasa de voia mea. lar intr-alt chip, veri cu ce mijloc voiu
e0, nu va fi nici sa va putea numi, cel de pe urma mea,
20 pre lége eä de sä va face 0 catherisis3, dupg, cum lute-
légem, va fi ca acéia ce au facut acum lui Alixandrias;
ce 0 acéia nu iaste catheresis, ce batjocura beséricii lui
Dumnezeu i sfintelor taini, pentru care lucru cel ce lacu-
ia§te in ceriuri va ride de clin0i i Domnul va batjocori
25 pre ei.
Iarä mariia-ta fá ca un domn cretin i milostiv 0 nu
ma rasa sä es obodit i cu lacramile pe obraz, ca va fi
pacat. i precum nu te pripWi la cele politice§ti a face
rasplätire pentru cinstea domniei, a§a nu te pripi nici la
30 cele besericWi, pentru cinstea lui Dumnezeu ; ca raul a
sa face iaste lesne, iar a sà desface iaste cu nevoe. It mai
ja seama de aceasta i Dumnezeu sä te luminéze sg. faci
1 te-am dat B, C // 3 alliluiia B. alilluiia C // 5 denadinsul C // 6 iarAs C //
7 mArii-tale 1-2 B, C / B, C / fie] faci B // 8 lAtrinétile B J neputintile
B 1/11 iai] ei C / zapisile C /112 voiu] pociu C / i eu scrisoare de la mina mea] pare-
tisis C // 7 ad. marginal Tflg napatrAcraug A, lipsege C//13 repetd flr5. numai B 1/14
scandelile C / care C / doar C // 16 multumit C // 17 fArdelege C f atunce B,
atuncea C //19 lipseste nu va fi C / de pe] dupre C // 21 Alixandriias B, Ale-
xandriias C // 22 ci i B / catherisis B, C / ci C // 24 15.cueste C / ceruri B /
lipse,ste de B // 26 lar C // 27 pre B, pá C // 29 cinstia B / domnii C // 30 cinstia
B // 31 a face B / anevoe C / iti B, C //
" Te vei rAzendi.
Paretisis renuntare.
Caterisire demitere din tagma eclesiasticA.

233

www.dacoromanica.ro
 ce ar fi mai Cu cinste i mai de fotos, a cgruia nespusg mill
ruggm sä fie pururea cu mgriia-ta.
Obiditul ruggtor al mgriei-tale,
Antim al Ungrovlahiei. /

f. 208 5 iNCEPATURA I iNViiTATURK PENTRU ISPOVEDAN1E1

Cel ce va A. se ispoveduiascg aducg sä stea inaintea

icoanei domnului nostru Iisus Hristos i sä inceapä duhov-
nicul, carele va fi: fiicgiin.EFT. iiTins.2, gFISEB,
110MHati4 12, noTHAtT15. Dupg acéia: floMlidShi MRtEite6
lo sä-1 zicl cel ce va sä. sa ispoveduiascg (de va sti carte), lar
de nu va sti, sg4 zicä duhovnicul.
dupg acéia sä grgiascl duhovnkul earl cel ce va
sà sá ispoveduiascg: iatà, fiiul rnieu, cg nevizut stg inain-
tea noastrà domnul nostru Iisus Hristos, sg-t priimeascä.-
15 ispovedaniia ta. Deci nimic sä.' nu sfiesti, sau sä te rusinezi,
nici si te spiimintezi i sä ascunzi ceva de cgtri. mine, ci
f. 208' Cu indrgznealä sg-mi spui toate / cite ai gresit, ca sä pri-
imesti ert5.ciune de la dornnul nostru Iisus Hristos. Iatg
chipul sfintiei-sale aici, inaintea noastrg. Iar eu numai ce
20 stilt märturie, ca sà mgrturisesc inaintea sfintiei-sale toate
cite-mi vei grgi cgtrg mine. Iar de vei ascunde ceva de
cgtrg mine vei sä aibi indoit picatul i osinda. Deci ia-te
aminte, deaca ai venit la doftor, sä nu te ducinet5.miduit.
asa sà.'-1 intrébe pre acela foarte Cu dinadinsul, una
25 dupà alta si sg-i ingiduiascà pin5. ce-i va elspunde. Deci
iar sa grgiascg duhovnicul cgtrg dinsul: spune-mi, fiiule,
au doarg te-ai stricat curgtiia ta tu malachiia ? i iar imi
spune: au doarg ai azut in plcatul sodomiei cu cineva,
sau cineva Cu tine? Au doará ai c'gzut in plcat cu muiare?

3 rugi.toriu B / B. C jj 6 cel ce va vrea II 8 LiFocnosewk c7ris II 9

dupd optitAirrs ad. 110KAONFIMHCA7 ¡/10 cel ce va vrea / si se // 11 dupd sti ad. carte/I
12 cel ce va vrea si se ispoveduiasci 11 14 si-ti priimeasci, /119 afintii // 20
sfintii // 21 cite II 24 denadinsul // 25 si-i] sA //
Lipseste din manuscrisul C.
Binecuvintat este Dutnnezeul nostru.
&Late Dumnezeule.
a Doamne pailueste (de 12 ori).
Veniti (sA ne lnchinAm).
killueste-mA Dumnezeul (Inceputule Psaltaului 50).
Ne InchinAm.

234

www.dacoromanica.ro
 Sau i cu cite ai cdzut 0 ce chipuri au fost: de céle vgduve,
au de céle cu bgrbat ? Pentru cg. cela ce cade in plcat cu
muiarea céia ce are bärbat, acela sg chiamg preacurvariu.
A0jderea i muiarea carea va cgdea in pIcat cu altul, /
f. 209 5 avind la bgrbat sg chiiamg. preacurvare.
Si iar Il intreabg pre acela, pentru amestecarea de singe:
spune-mi, fiiule, au doarg ai cgzut cu rudenfile tale, sau cu
fing-ta, sau cu na0..-ta au ce chipuri au fost? CA acéstia
chiamg amestecare de singe? Spune-mi au doarg ai cgzut
io cu dobitoc sau cu pasgre?
lar de va fi insurat acel ce sg ispoveduia$e sä-1 intrébe:
spune-mi, fiiule, au doarg ai cäzut in pgcat cu fgméia ta,
peste fire, afarà den fire? Au doarg mai nainte de nuntg,
fiind logodit cu dinsa, ai azut in pgcat ? Sau au doarl ai
15 cg.zut in pgcat cu alt féliu de oameni, care sint de altg. lége?
CI acel pgcat sä canon4te mai greu cu un an de alte plcate
care sint.
Spune-mi, fiiule, au doarg. ai °morn pre cineva cu voia
ta, sau fgede voia ta?
20 j iar imi spune: au doarä ai furat ceva 0 mai pre urmg
f. 209v s-au f'gcut afurisanie? Sau au furat / altul 0 au adus la
tine? Si de vei fi furat ceva, sä intorci ; i indatg cum vei
intoarce, sá alergi la arhiereu i sg-t iai canon de la dinsul
sä te iarte de afurisanie, sä intorci, adecä. sä plgte§ti.
25 Spune-mi, fiiule, au doarg ai jurat cu strimbul 0 in ce
chip te-ai jurat: cu voia ta, au fär'de voia ta? Au doarg ai
bg'gat vreun sg.rac in nevoe? Au doard faci ngpaste cuiva,
au ai fgcut? Au ai oprit simbriia cuiva? De vei fi näpgstuit
pre cineva, sau ngpgstue§ti, sà intorci.
30 Spune-mi, fiiule, au doarg e§ti cititoriu de stele, au faci
farmece? Sau ai värsat cearg, sau plumbu? Au doarg ai
adus in casa ta fIrmecItoare, de te-au isbgvit de farmece?
Au doarà le faci tu insuti, sau le-ai fäcut vreodatg? Sau
ai fIcut farmece spre stricgciunea cuiva? Au doarg
35 legi dobitoacele, ca sá nu le mgnince lupii? Sau ai pus pre
altii de au flcut de acéstia lucrure? Au doarg ai legat pre
f. 210 bärbat cu flmée? / Au altg leggturg pentru vreo boalä? Au
porti niscari baere, au erbi?

3 chiiam5. // 4 A5ijderia // 5 lipsaFte ja // 6 issintreab5. // 9 chiiamä / dupd Spu-

ne-mi ad. fiiule ¡/12 lipse#8 in pleat / 13 din // 23 s5.-ti ei canon // 25 au] saull
31 plunb // 38 erburi //

235

www.dacoromanica.ro
 Si de sl va afla cum cl au acut el de acéstia, sau Ii va
fi fgcut lui altii, unul ca acela sg canonéste 6 ani, precum
iaste porunca sfintelor canoane. lar mesterul acela carele
le face acest féliu de lucrare A. canoniséste ca un ucigas,
5 adecg ani 20, precum poruncéste marele Vasilie.
$i iar ii zice: spune-mi, fiiule, au doarg ai ocgrit pre pa-
rintii t5.i , sau pre vreun om, sau cgluggr ? Au doarg ai
vrajbg cu cineva? Pentru cl de vei avea vrajbg cu cineva,
darurile tale si pravila ta nu iaste priimitä inaintea lui
io Dumnezeu i nici alteceva, once vei face, nu sint priimite.
Spune-mi, fiiule, au doarg ai mincat carne mortgcing', sau
singe de cel oprit, sau de lupi mincat, sau de vulturi omorit ?
S-au te-ai spurcat cu altceva? Sau pre posturi, miercurea/
f. 210v sau vinerea, te vei fi spurcat? Au doarg ai inchinat pre
is cineva diiavolului? Sau ai hulit, sau ai injurat sfinta lége,
sau credinta, sau altkeva hulg' ? Sau ai anathimit pre om?
Sau grgesti minciuni i te juri in minciuni? Au doarg esti
trufas? Sau doarà te imbeti, pentru care iaste aceasta
periciune i trupéste i sufletéste?
20 Deci acéstia toate de acum inainte iaste sà te p5.ze5ti
foarte i sg te iaia aminte, pentru cg iatä. cä de a doao oarg
te botezi, dupre cum iaste taina credintii crestine5ti 5i de
acum inainte sà pui incepäturg bung', cu ajutoriul lui
Dumnezeu.
25 $i de glume sä: te feresti, sg nu faci pre oameni sg rizg,
cg acéstea nu slut crestinesti, ci cu dreptate i cu curgie
cu smerenie sg-t petreci viata, pentru ca sg-t ajute Dum-
nezeu.
$i dupä ce va zice el acéstea toate cgträ dinsul cu amg-
30 runtul s't acela iar sg va MO:dui de acéstia, de toate sä sä
f. 211 pgrgseascg, f atunce indatä. pleacg In genunche cel ce sä
ispoveduia5te i sg-i citeaseg duhovnicul molitvg. Deci,
dupä. ce-i va citi molitva, sg zic: Aorromio K1'1, CA4g4... 11
IT& i otpust3.
35 Atunce 11 canonéste duhovnicul pre dinsul, dupg cumu-i
va fi gre5alele lui. $i de va avea acela multe pgcate, 11
4 fel /j12 omurlt // 14 te vei] te-i // 15 diavolului ¡116 altceva f/ 20 acéste /-
21 a do oarl // 26 acéstia // 27 smerenila / viiata / ajute // 29 acéstia ¡f31
Indatà th p1eac5, // 36 grepla //

Vrednic este.
Slav& ... i acum
Rugácitme finala.

236

www.dacoromanica.ro
 canon4te in care plcat iaste mai mare din célealalte, adecI
care päcat are ani mai multi; 0 célealalte pIcate toate
intr-acel canon sä iartä.
Deci atunci iar zice duhovnicul c5.trä dinsul: iatä, fiiule,
5 cà atitea ani porunc4te sfinta pravila ca sä nu te pricq-
tuWi sfintelor taini. Numai cind va fi la praznicele céle
mari, cind va fi vrémea de pricqtenie, in loc de pricqte-
nie sä iai aghiazmä.. $i de te vei tinea, adecä de te vei
opri de sfinta pricWenie, pre cumu-t dau canon, ti s5. vor
10 erta päcateIe ; iar de vei tréce, adecà de nu vei bäga seamä,
Iudà te vei face.
f. 211v Al doilea 0 sà: päzeti, de ti säl va timpla boa.15. / grea, de
moarte, atuncea sä te pricqtuqti; 0 de te vei scula iar sà
stai intr-acel canon care ti s-au poruncit 0 s5. pui mäsurg,
15 iar sä tii mai nainte cu un an, in care te-ai pricqtuit, sä
plinWi mäsura anilor care-t sint poruncit.
$i tu care Wi duhovnic ja aminte 0 aceasta cä, dà sà
va p'a'rasi omul de päcat, atuncea sa canonisé§te 0 sä pri-
iméSe, precum poruncé§te canonul al marelui Vasilie. lar
20 in citä vréme va fi el imfacat nici nu sà socotqte canonul
lui. Iar de va tinea citäva vréme sä nu A. pricWuiasc5. 0
apoi iar sà va timpla de va cädea in pkat, iar sà pue ince-
päturä canonul dentru-intii. lar dupä ce sà va päräsi el
de päcat 0 sà va fi oprit den voia lui 0 de price§tenie, sau
25 de porunca altui duhovnic, atuncea i sä socotesc lui 0 acei
ani in canon. lar de sá va afla vreun om cucerit 0 de A. va
f. 212 nevoi el sà facä citäva seamä de metanii, / in zi 0 in noapte,
sä-i pogori lui un an, mai jos de mäsura anilor de pricqte-
nie. Iar de va nevoi el sá dea milostenie, pre cit ii va
30 fi putérea, iar sä-i la0 lui, 0 alt an. Iar de va posti el
miercurea 0 vinerea, precum porunc4te sfinta pravilä,
lasg-i lui 0 alt an; de va tinea lunea, de dulce sà nu mä-
nince, lasä-i lui 0 alt an.
Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau 0 mai jos 0 alt
35 an sä-i la. lui. Iar de va fi de douazeci de ani, sau 0 mai jos
mai putin sà sä. canoneasc5.. lar de nu va suferi acéstea
care zisem mai sus, sä plineasel tot anii care am zis mai

1 célialalte // 2 célialalte // 4 fiiule] fiiul mieu // 5 atltia // 6 pricestuWi /

praznicile // 7 pricqtanie 1-2 // 8 aghiiaznA. // 12 gria // 13 atunce //
15 pricestuit // 16 care-t] carii / porunciti // 17 de /119 poruncé§te marele Vasilie
la canon // 23 dintru-tii // 24 din / pricWanie // 30 putéria / la4 // 31 miercuria /-
33 nanince] minne // 35 1a] lase // 36 a se canoneasa acéstia // 37 toti //

237

www.dacoromanica.ro
 sus, desgvir§it precum i s-au poruncit intii; cá acéstea
semuiri, adecä tocmire, iaste a sfintului Ioan Postnicul
mai mult acei 15 ani ai preacurviei i ai sodomiei i ai
dobitoacelor Ii pogoarg ping la trei ani, ins5. cu adeväxat
1. 212° 5 de-i va posti acesti trei ami necurmat, adecg desgvirsit,
cu post in zi odatg sä mgnince i metanii sg facg, cum i sg
va porunci de la duhovnic afath osebi de simbgt5. i de
duminecä.. Iar alti pgrinti de acéstea n-au poruncit, numai
de sfinta price§tenie sä fie oprit, dupg gresala lor. lar de
10 p5.catul curviei, ping la patru ami sg-1 pogoare dinpreung
sg tie cu ce i sg va porunci, precum s-au zis mai sus.
Iar miercurea i vinerea sg cuvine tuturor cretinilor sg
posteascg, ca i cei ce au canoane l cei ce n-au, pentru cg
aceasta iaste obicinuitg
15 lar dupl cgdére in pgcat, de va vrea acela sg sá cglugg-
reascg, doao pgrti sà tie si o parte sg-i erti. Iar de va vrea
sä meargg la obste jitie, las5.-i lui canon pre jumgtate ; lar
dupà ce au luat cinul cgluggresc §i au cgzut in pgcat, cit
ani i s-au poruncit, plineascg.
20 Asijderea i muerile sg le intrebi, au doarg vor fi purtind
erbi, sau vor fi bgut erbi sg nu facg copii. Sau, de sg va afta
f. 213 sl / fie fgcut jale lucru ca acesta, ca ucigasii sà sä. cano-
neascl. lar de va fi lepgdat la copilul de vreo nevoe, un an
sà nu sä. pricetuiascg. Iar céia ce va fi purtat erbi, sau va
25 fi purtind, &à le lépede i sà sl canoneascà sase ani. Iar de
va face farmece, ca sgstie ce copil va face, sau sg stie alte
lucruri, §ase ani sä nu s5. cuminece. Asijderea sä.' fie intre-
bate jale de toate pgcatele, ca i partea bärbgteascä i, in
citi ami sg vor afla in canon, sg n-aibg voe a frgminta
30 prescuri.

1 inttiu / cs.]cut/ acéstia // 2 loan Posnicul // 4 lipsefte cu // 8 acdstia //

9 pricestanie / oprit // 15 s5. se cllugheasc5. // 17 jitie / lipsefte pre //18 clti /-
22 sá se canoneasc5. // 24 pricestuiasol // 25 lipsefte i sä sä canoneasci sase ani 1.1
27 si nu se cuminece //

www.dacoromanica.ro
 CHIPURILE
VECHIULUI $1 NOULUI
TESTAMENT

www.dacoromanica.ro
f. 2' Chipurile Vechiului §.1 Noului Testament, adec5.'
obrazele oamenilor celor vestiti ce s5.' af15. in Sfinta
Scriptufa", in Biblie" §.1 in Evanghelie" §.1 adunare
pre scurt istoriilor celor ce s-au Mcut pe vrémea
lor, adeverind a fie§tec5.ruia viata §i faptele atita
a cebra ce au vietuit cu viata bun5., cit §i a
cebra ce au vietuit cu viatà.necuvioasà, incepind
de la Adam §i pogorind pind la Hristos, acum
intii intr-acest chip alatuità §i a§äzata, prin
multà, nevointä §.1 osteneala preasfintitului mitro-
polit al Ungrovlahiei chir Anthim Ivireanul §i
inchinatá cu cucerie, spre semn de dragoste ade-
v5.ratà, prealuminatului §i inntatului marelui domn
§i ob15.duitoriu a toat'a Tara Rumaneasc5. Ion
Constandin Brincoveanul Basarab Voevod.
Dat in vestitul ora § al Tirgovi§tei, la anul de
la zidirea lumii 7217 <1709>, meseti iuliie, 1./

f. 2 Flcut-au Domnul Dumnezeu toate din nefiintl

Si in fiintä.' le-au adus cu mula biruintä.
$i dupà." acéia au zidit, luund pamint i tin5.
Pre omul cel dintii, Adam, arg cuvint de vink
Dupä asgminarea Sa inchipuire
Suflind asupra fétii lui i duh de vietuire
Adaugind din coasta lui, face, cu socotintà,
Pre Eva, dindu-i ajutoriu spre bunäl
Si dintr-acqtea amindoi multi oameni sà." rascur5.
Precum sl véde luminat de-a rindul in Scripturd;
241

www.dacoromanica.ro
 Oameni alesi i minunati, vestiti in fapte bune,
Trgind in blagocestie, precum Scrifitura spune.
$i de la acestea de la toti luo aseminare
$i iubitoriul de Hristos, intru credintg tare,
Prealuminatul Constandin din vitg Basarabg',
Stäpinul Tgrii Rumgnesti, multi ani sä. aibä,
Care la sine adung florile bungatii
$i cu credinta defaimg cgile strimbgatii." /

f. 3
Prealuminaatului i pregraltatului domn
Constandin Brincoveanu Basarab Voevod
Multe si despktite sint faptele i sfirsiturile a cugetului
celui multemitor, prin mijlocul a cgrora sä adevereazg
fgrä de prepus cum cä rImin intru neuitarea celor ce li
s-au fgcut binele. Toate facerile de bine ce au cistigat,
iarg mai virtos i mai ales acéste doao: intii multemita
cea adevgratg caré O. face din mima cea cglduroasä prin
cuvint dooa, oarecare daruri mici spre semn de cunos-
tintä. a datoriei ce li s-ar cuveni.
Pentru aceasta dará i smerenia noastrg, cunoscind cum
cg pentru multele folosuri i faceri de bine ce ai arglat
aráti mgriia-ta de-a pururea cgträ noi sint datoriu nu
numai sä mg rog lui Dumnezeu, pentru fericita sgnätate
buna intärire intru luminat scaunul mgriei-tale, ce si
veri cu ce alt mijloc asi putea sá má al-5A cgträ märiia-ta
multemitoriu i voitoriu de bine atita la céle sufletesti,
la die trupesti.
Drept acéia am vrut cu iubire de ostenealg de am adunat
si am insemnat intru aceastá articea chipurile i obrazele
tuturor strgmosilor nostri anume carele din carele sä.' trage,
precum s5. povestesc in sfinta i dumnezeiasca Scrifiturci
In cea véche i in cea noao i ca un dar mic si mare sg o
aduc crestinestii stapiniri a ingltimei-tale, mic zic pentru
statul ei, de vréme ce pre scurt i cu putine cuvinte inchiiae
toatg rodoslovia de la Adam ping la Hristos ; mare iard
pentru gindul, cgci intru aceastg rodoslovie sg cuprind
obraze de oameni mari i minunati, proroci, drepti
impgrati, a cgrora rivnitor fierbinte esti ingltimea-ta si o
oglindä curafg prin mijlocul a a'riia poate sä vazI fieste-
carele toate bunätgtile a celor fericiti bärbati.
242
www.dacoromanica.ro
 Si socotesc lucrul acesta sà nu fie färg de cuviintä. 0 färg
de socotealä ; una pentru c5.ci acéle ce intelégem prin auz
0 prin cetaniia a multor zile cu vedéria chipurilor celor
Insemnate 0 Cu cetaniia povestirei lor pre scurt mai mult
ne incredintgm 0 mai pre lesne 1ntru pomenire le putem
päzi. A dooa, ca celuia ce e§ti stgpinitoriu intru a§äzämint
preaslävit 0 intru obläduire prealuminat 0 de atita
multime de credincio0 purtgtor de grijä.' 0 chivernisitor
sg cuvine drept acéia a fi adus inältimei-tale de la noi un
dar ca acesta ; cá céle luminate 0 preaslgvite sg cuvin
iarg celor luminati 0 preasläviti. Pentru cg märiia-ta
Intre prealuminatul neam al Bäsargbe§tilor dintru carii
s-au arätat domni vrédnici 0 crWini, insuti ai odräslit
ca o odraslg cu stfäluciri de aur 0 ai inflorit ca o floare
cu bun miros, päzitg cu mila lui Dumnezeu, nevWejitä
ping acum 0 sä va pgzi 0 de acum inainte kata diadohin
pentru multele 0 nenumgratele faceri de bine, carele au
c4tigat cei de departe 0 cei de aproape de la cre§tineasca
0 asämingtoarea lui Hristos vointä a mgriei-tale, pentru
care lucru de vom zice 0 te vom numi coroana tuturor
domnilor nu vom gre0 adeväxului, de vréme ce ca un
maslin roditoriu ce e§ti sädit in casa Domnului Intinzi
spre toti ramurile céle neve§tejite ale milosteniei 0 fäcliia
cre§tinescului täu suflet spre faptele céle bune 0 dumne-
zeWi pururea aprinsä cu focul credintii 0 a dragostei cei
fierbinte 0 pusg In sfé§nic pentru ca sä luminéze tuturor
celor ce gilt intru intunérecul scirbelor.
f. 3v Si precum / Intr-o grading imp5.räteasc6 cu multe po-
doabe sä OA multe 0 de multe feliuri de flori, carele
veselesc cu mirosul toate simtirile celor ce s-apropie, a.5a
0 chipul cel de Dumnezeu Impodobit a inältimei-tale iaste
plin 0 impodobit cu multe daruri 0 bungati 0 pociu zice
cum cg, ca alt Pariv indianesc, carele cu putéria lui cea
trgggtoare trage la sine toate materiile, sau ca alt izvor
din Scotusa ce Inchiagg toate vasäle céle stricate, a.p. 0
blindétele mgriei-tale trage pre toti cgtrg sine 04 Inchiagä
cu minggiare 0 tämäduia§te a fie§tecdruia scirba inimii
i supgrarea lipsii cu Indurarea.
$i cu adevgrat Wi tot cu totul un chip insufletit asé-
mene f5x'de nici o despgrtire cu acei minunati 0 vestiti
ce mai sus s-au zis, at-41nd 0 adunilid de pre la toti
bunätätile ale mai de treabä. 0 mai mari: Insg de la unul
cucerniciia, de la altul credinta cea fierbinte 0 rivna cea
243

www.dacoromanica.ro
 dumnezeiasck de la altul iubirea de streini, de la altul
blindétele, de la altul indelung5, abdarea i neautatea, de
la altul milostivirea i iubirea de sä.raci si de la altii alte
bunlati, carele sint cunoscute i adeväirate cá le ai máriia-ta,
iar mai virtos i mai ales de la dulcele mieu Iisus, smereniia
cea de margine ; cä decit te-au märit Dumnezeu si te-au
ináltat in cinste i in sapinire, cu atita mai virtos te sme-
resti cu duhul. Si pentru acéia cu mula cucerie te afli supt
jugul cel bun si supt sarcina lui Hristos cea usoark pri-
imind cu multä rábdare i cu multe blindéte necazurile
supälarile die multe si de multe feliuri ce vin neincetat,
totdeauna, de toate
$i precum cel intr-un nume cu märiia-ta slávitul si de
Dumnezeu incununatul, marele i intocma cu apostolii
Constandin, intiiul impálrat al crestinilor n-au tinut cu
putére omeneascá schiptrul impáatiei, ci numai cu singura
nebiruita putéria impáratului ceresc, intr-acestas chip
máriia-ta, ca un iubitoriu de Dumnezeu nu nádájduesti
a chivernisi trebile domniei cu ajutoriul si cu intelepciune
omeneasck ci chemi pururea i ajutoriul cel de sus cAruia
mä rog necontenind ca sà ajute pá.zindu-te
cu sáratate, cu veselie, cu viatál indelungaa, mai presus
decit toate célia ce aduc intristare, neclatit i nemiscat,
intru ináltat scaunul máriei-tale, imprema cu toaa
luminaa rudeniia máriei-tale. Amin.
Dat in vestitul oras al Tirgovistei, la anul de la zidirea
lumii 7217<1709>, meseta iuliie, 1.
A päizitei de Dumnezeu intru Hristos
rugátor, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

f. 4 POVESTIRE PRE SCURT PENTRU ZIDIREA LUI ADAM

Adam s-au zidit i s-au insufletit la locul Damascului,

precum zic unii. $i dup5. acéia 1-au mutat Dumnezeu in
Grádina desaarii (dintru caré iase riu i sà inparte in
Textul filei 4 recto lipseste in intregime din manuscrisele M si C. El a
fost fnlocuit cu textul urmAtor:
Manu,scrisul M:
La inceputul anilor, sau al vremilor, au facut Dumnezeu ceriul i 0.mintul.

244

www.dacoromanica.ro
 4 Incepgturi: numele unuia este Fison ; acesta ineungiurá
tot pamintul Evilat. Numele celui de al doilea este Gheon;
acesta incungiurà: tot pämintul Ethiopiei. Riul al treilea
este Tigru ; acesta mérge in preajma Asiriilor i fiul al
5 patrulea este Eufrat). Si adormi Dumnezeu pre Adam 0
luo o coastà dintr-ale lui i fälcu pre muiare, pre car&
vä.zind-o Adam, Ii puse numele ei Eva, inchipuind cu
prorocie pe Hristos i besérica, precum i la célialalte
zidiri ale lui Dumnezeu au dat cu prorocie numire la toate.
io 5i, plecindu-se Adam cuvintelor Evei, au mincat din
roada ce i-au poruncit Dumnezeu sä: nu inämince. $i pen-
tru ru0nea gol'atätii lor cusurä, foi de smochin aco-
perirä: golätatea, pre carii blestemindu-i Dumnezeu,
goni din raiu pre amindoi. $i au pus Dumnezeu inaintea
15 u0i raiului heruvimi i sabiia cea de parà.
Iarà: dui:4 acéia, la al 15 ani ai vieli lui, au näscut
Adam pre Cain 0 la 30 de ani au näiscut pre Avel; iarà la
230 ani de ai vietii lui au nä:scut pre Sith.
Sá zice pentru Adam, cum s'al fie nascut 30 de feciori $.1
20 30 de féte, afara din Cain 0 din Avel, precum istoricul

Dar pamintul i ceriul, impreuna cu apele inca nu era altcevas fara numai o materie
amestecata, i turburata, innecata in grozaviia intunérecului i duhul lui Dumnezeu
sa purta deasupra apei.
Indata Dumnezeu au zidit lumina i usebindu-o din Intunérec au facut despar-
tirea cea dintii a zilii si a noptii; i aceasta au fost zioa cea dintli intru cazó s-au
IntImplat facerea a toata lumea.
A dooa zi au inaltat Dumnezeu triia ceriului ca pentru sa incununéze lucrarea
lui cea mare i amestecindu-o cumpatat cu umezeala dulce o au rinduit sa-si vérse
riurile ca sä ajute rodirii pamintului.
A treia zi au facut de s-au ivit painfntul despartindu-1 de apele care poeziia
pre dinsul dindu-i i putére a face roduri i pomi i seminte de tot féliul.
A patra zi au f &cut Dumnezeu soarele si luna si toate stélele, cari cu 1nsemnarea
lor cea dreaptä era sa insemnéze Incungiurarea timpilor, schimbarea vremilor
curgerea anilor.
A cincia zi au facut toate dobitoacele céle de pre uscat, usebindu-le 'in parte
barbateasca i fameiasca, ca prin mijlocirea nasterii sä inmulteasca crésterea
paza firii lor necontenittt.
Manuscrisul C:
1 Dintru Inceput au facut Dumnezeu cerul i pamintul. insä pamintul era
Inca nevazut i neintocmit i intunerecul erea dasupra adincului.
Dumnezeu zise ca sä sä faca lumina i sä facu lumina. $i vazu Dumnezeu
lumina este bun& i desparti lumina de Intunerec ; i numi lumina zioa, iar intunere-
cul noapte.
$i sà facu seara i dimineata. Si aceasta fu zioa cea dintii.
2 Dumnezeu zise sä sä innalte o bola fn mijlocul apelor, ca sä desparteascä
apele ce ereau deasupra acestii boite, de catre cele ce era dedesupt i sä facu asea.

245

www.dacoromanica.ro
 Filon zice. NaSerea intlia 0 a patra i va sá zic5. aceasta,
cá patru naSeri de la Adam s-au fácut: au n5scut pre Cain,
o naSere ; pre Halmana, a dooa naSere ; pre Avel, a treia
naSere ; pre Delvora, a patra naSere. Acéste naSeri aci
5 sá socotesc de laturi.
Si au fost toat5.' viata lui Adam ani 930. Facerea, cap 1
S 4.
Cade-s5. a Si i aceasta, cä légia cea &easel au tinut de
la inceputul lui Adam pin5. la Moisi, ani 3682 0 de la Moisi
io s-au inceput légia cea scrisä.
Pre Sith, carele 1-au nIscut Adam la 230 de ani ai vietii
lui, Moisi nu pune la numär cei 100 de ani ce-au plins
Adam 0 Eva pre Avel, dintru care Sith sá trage neamul
fiilor lui Dumnezeu. $i au trä'it Sith ani 912.
15 Pre acest Sith zic unii, cum c5. 1-au trimis Adam cind
s-au bolnávit, sä meargá in raiu aducá din lemnul
vietii; dará nu i s-au dat voe, ci numai i-au dat ingerul
lemn de finic. $i cind s-au intors inapoi au gäsit pre Adam
mort S au sädit lemnul acela la mormin' tul lui Adam, de
20 spre cap, carele s-au fácut copaci mare. $i dupá acéia, zic
istorfile, s5.-1 fie pus Solomon la lucrul curtilor lui ce au

aceastl bolt.á sä numi cer. Asea intre bolta cerului i Intro apele cele de dedesupt,
In vlzduh, sl arltarl non.
sä flcu seara i dirnineata. Aceasta fu zioa a dol.
3 A trea zi au flcut Dumnezeu de s-au ivit p5.mintul, desp5.rtindu-1 de apele
care poezea preste dInsu, dindu-i i putere a face de tot felul de roade.
4 Dumnezeu mai zise sá sá facl i doi luminitori mari, unul spre stlpInirea
zilei i altul spre stlpInirea noptii, toate planitele i multimea stelelor, cares cu
Insemnarea lar; i s-au flcut asea.
sä flcu seara i dimineata. Zioa a patra.
5 A cincea zi au flcut Dumnezeu toate dobitoacele pre uscat si In ape cele
InotAtoare, lar In vlzduh cele zburltoare, poruncind sl se Inmulteascl fiecare
la felul
6 A easea zi mai repetl a zice Dumnezeu plmintului sá scoatá de tot fel
dobitoace si fiare tiritoare dupl felurile lor. i asea sá flcurá toate dobitoacele
fiarlle cele tiritoare, dupl cum au zis Dumnezeu. i vazu Dumnezeu cl este
bine. $i asea Incepurá pestii a Innota In ape i p5slrile a zbura In vlzduh çi a-s
arlta bucuria lor prin dulcea cintare. i asea incepurl a umbla toate vietuitoarele
prin munti i prin vli, osebindu-le In parte blrblteascá i femeeascl, ca prin
mijlocul nasterii O. se Inmulteasca cresterea lor i paza firei lor necontenit.
Dintr-aceasta dar vedem cl Dumnezeu este flatorul cerului i al p5.mIntului
atotputemic: ceca ce voeste face. El zice i toate i se supun. El este izvorul
intelepciunii. Precum [0] privirea unii icoane frumoase dovedeste iscusinta zugravu-
lui slu, asea si privirea cerului si al pAmIntului dovedeste puterea i intelepciunea
lui Dumnezeu".

246

www.dacoromanica.ro
 fäcut, pre carele zic sà se fie rästignit i Hristos. eu
nu o tiu s'a.' fie aceasta adeväxatà).
Zice Stravon istoricul, c51 dupá ce au murit Avel, Adam
s-au fgg5.duit lui Dumnezeu ca s5.' nu sá mai tnpreune cu
5 muiarea lui. lar Dumnezeu, prin mijlocul tngerului, i-au
stricat f5gäduiala, pentru ca sá se nasc5. Fiiul lui Dumne-
zeu, din sementiia lui.
Iar5. Iosip istoricul zice cá, dupä ce s-au omorit Avel
si au fugit Cain isi aducea aminte Adam de odrAslirea
io (adecg de nasterea) fiilor i sá sfärfina foarte tare de dorul
si de dragostea ce avea atra' dinsii; care socotealà a odr5s-
lirii au numit-o Stravon odräslire poruncilor lui Dumne-
zeu, a la Facere au zis Dumnezeu: Crésteti si v5. inmul-
titi". Asa zice Filon, istoricul. /
4" 15 Cain au fost plugariu. i pentru ad era nepriimite de
Col. I Dumnezeu darurile lui, nefkindu-se cu dreptate, iarä
ale fraitini-s5iu priimite, s-au intristat. i màcar a fu
infruntat de Dumnezeu, iarAinc5.'s tot au omorit pre frate-
s5.0 Avel, gresind cu aceasta Inseptit: Ina cá n-au adus
20 j'artvá dreapt5. lui Dumnezeu; a dooa, a au zavistuit
pre frate-gu ; a treia, cá l-au viclenit ; a patra, cá l-au
omorlt ; a cincea, c5..' au spurcat p51mIntul cu vIrsarea
singelui frgtini-sgu; a sasia, a au agälduit cu obràznicie
lui Dumnezeu; a saptea, a nu s-au cgit. i drept acéia
25 fu pedepsit inseptit. Iar dupäi blestemul lui Dumnezeu
fu pre p6mint r5.15.cit<or> i nestatornic. Facerea, cap 4.
Acest Cain au aflat mntli cumpenile i m'äsurile 0 au
pus hotarà pämintului 0 au zidit cetäti. Iarä dupä acéia,
aflindu-sä intr-un desis de pAdure, fu °morn de Lameh,

15 Acest Cain M. C / nu era priimite M // 16 hpse,ste de Dumnezeu M / darurile

lui cAtre Dumnezeu C / nefAcIndu-se] cAci nu le fAcea C / cici le fAcea Cu nedrep-
tate M iar C/f17 frAtini-sAu] lui Avel Cf/ 16-17 iar ale frAtine-sAu Avel, ce era 'Astor
de oi, priimite M // 18 de Dumnezeu pentru cAci zavistuia pre fratele sáu, lar
Incl., tot I-au omorlt M //17-19 s-au foarte intristat i au inceput a pizmui pre
Avel. Si mAcar a fu Infruntat Cain de Dumnezeu pentru aceasta, dar Incas l-au
otnorit, gresind C //19 tipsefte pre frate-sAn Avel M / insAptit M / cA.] pentru
C//20 jertg. C//21 fratele su MI ficlenit M, C// 22-23 Cu sIngele fratelui sn M, Cll 24
lipsefte lui Dumnezeu M, C / i a 7 cl nu s-au clit de gresala sa C / drept] pentru
M//25 fu] s-au i M / InsAptit M // 25-26 lnseptit, rAtAcind i tremurind dupi bles-
tetnul lui Dumnezeu M // 25-4 lui Dumnezeu, rAtAcindu-sA Intr-o desime de
pAdure fu si el omorlt de Lameh orbul, carele fu al 7-lea de la Adam. Pre acest
Cain I-au nIscut Adam la 410 ani ai vietii lui. Acesta au aflat bath cumpenele
mäsurilesi au pus hotarl i au zidit cetAti C /f 27-4 Pre acest Cain I-au aliscut

247

www.dacoromanica.ro
 feciorul lui Mathusala, carde era al aptelea dupl Adam.
Facerea, cap 4.
Zice istoricul Iosip, cum a au näscut Adam pre acest
Cain la al cinspazécelia ani ai vietii lui.
5 Acest Avel fu iubit de Dumnezeu i darurile lui
cä.ci le fkea cu dreptate; i pentru aceastä. priciná fu
omorit de frate-säu Cain, chid era de 100 de ani.
Pre acest Avel I-au näscut Adam la 30 de ami ai vietii
lui, pre carele 1-au plins Adam 0 Eva 100 de mi. i locul
lo intru carele 1-au plins sá chiamä pinä. acum Valea Lacrä-
milor, care iaste aproape de Evron. Facerea, cap 4.
Acest Lameh au scornit intii a tinea doao mueri i cu
acest lucru necuvios au cälcat porunca lui Dumnezeu,
cart au zis: Si vor fi amindoi un trup". Acesta fiind orb,
15 11 trägea aitul. i pentru cäci omorise pre Cain, zkind
In ni§te märäcini, au zis mai nainte muerilor lui: Am
ucis bärbat intru ranä mie i tinerel Intru struncinare
mie. Drept acéia mi sä.' va da räisplätire de 77 de ori".
Fac<erea>, cap 4. /
Col. 11 20 Pre acest Enos 1-au ngscut Sith la 205 de ami ai vietii
lui, fiind Adam atunce de 335 de ani. i sä. tilcuiate
Enos: cm, sau bärbat, adecä cuvIntätoriu 0 tare. Acesta
au aflat intii cuvinte de rugkiune 0 au inceput a sä ruga
lui Dumnezeu 0 a chiema numele lui. Insá zic jidovii
25 cum cA acesta sä fie izvodit chipuri intru cinstea lui
Dumnezeu, pentru ca sä nu sá leneveaseä oamenii a
sä inclaina 0 a cinsti pre Dumnezeu, precum in vremile

Adam la 15 ani ai vietii lui. Si el au aflat intii cumpenile i mburile si au pus

hotarä si au zidit cetati. Apoi aflindu-s5. M // 1 lipseste feciorul luí Mathusala
M/ dup5.] dela M // 2 lipse,ste Facerea, cap 4 M // 3-4 lipsesc M 11 5 lipseste
acest M / erea priimite C // 6 hpsqte i C lipseste pricin5. M // 7 fu omorit]
s-au i omorit C / fratele sàu C / p5. cind era in virstl de 100 de ani C // 9 pe care
C/ iar C // 10 intru] in M / intru carele] unde C / chiam5.] numeste C / lipsefte
pin& acum M, C // 11 care] ce M, C / este M // 12 Lameh] Maleh C // 12-13 si
cu lucru ca acesta necuvios M / lipseste §i M /114 fi-vor doi un trup M / amindoi] doi
C//15 lipsefte pentru M, C//15 16 zAcind intr-un desis au zis M//16 lipseste mai nainte
C // 17 ucis-am M / un 135.rbat C / lipseste i tinerel intru struncinare mie C]
i proci M //18 Drept aceea mi s5, va r5splati i mie de seaptezeci iseapte de ori
C // 18-19 lipsefte M //20 lipseste de M //21 atuncea M/ lipse,ste dea M / atunci in
virst.5. C / tilcueste C // 22 adic5. cuvinator C // 24 numele lui cel stint C / jidovii]
evrei C //25 lipseste cum C / cum acesta M a tot acesta au izvodit i chipuri C /-
26 lipse,ste pentru M / leneveasca ] leneasc5 M // 27 Dumnezeu-Tat51 C // 27-1
precum tinem noi crestinii in vremile de acum sfintele icoane M//27-2 precum i in
vremile noastre tinem i noi crestinii sfintele icoane la care ne inchingm; iar anii
lui au fost 905 C //

248

www.dacoromanica.ro
 de acum tinem noi crestinii sfintele icoane; a c5iruia anii
vietii luí au fost 905.
Acest Cainan au tait ani 910 si au fkut feciori i féte.
Acest Maleleil au Wit ani 900.
5 Acest Iared au trgít ani 962.
Acest Enoh, fiind plkut lui Dumnezeu, s-au mutat in
GrAdina desfakii (adea in raiu) i trEaste impreung
cu prorocul lije. Iar5, in vrémea lui Antihrist vor O. vie
amindoi dupe prorociia Zahariei i a lui Ioann la Apocalip-
lo sis, ca s intoarcA inimile plrintilor cItr5, feciori; si de
el sä vor °mod. in Ierusalim. ins5. acest Enoh, precum
scrie in poslaniia Iudei, au izvodit slovele si au scris
carte. $i pe vrémea acestuia s5. adevereazà.' O. fie murit
Adam.
15 $i toatà viata lui Enoh pre päimint au fost ani 365.
Pentru anii lui Mathusala multe päreri gut. Pentru
cä dupä tocmirea celor 70 de tilcuitori zic unií cum cà
au träit dup5. Potop ani 14, mkar ca in corabie nu sà
véde nic.iri sá fie fost, nici s5. pomenéste undeva s5. se
20 fie mutat, ca Enoh. Iafg altii zic sà fie murit mai naintea
Potopului. Iarà Ieronim zice c5.' au murit atuncea, in
vrémea Potopului; pentru cä zice cá au trAit, inaintea
lui Lameh, ani 188 si Lameh, inaintea lui Noe, ani 181
Noe inaintea Potopului, ani 600. Si intr-acest gind,
25 al lui Ieronim, sà potrivesc toti; adecä cum cl au murit
Mathusala in vrémea Potopului. lar precum zic cei 70
de tilcuitori, véde-sä.' a fi trilit inaintea lui Lameh 167,
de ani i Lameh, inaintea lui Noe, 188 si Noe, inaintea
Potopului, 600 si dupe Popop ani 14, carii fac, de toti,
30 ani 969. Facerea, cap 5. /
2 lipseste lui M / i-au fost M // 3 facut]nascut C // 7 lipsepte adeca M] sau
C / tráete C II 8 Andihrist C // 9 amundoi C / dupa M, C / lui Zahariea C /
Zahariei prorocul M / loan ce zice la C / la Apocalipsis] Bogoslov M // 11 el] Anti-
hrist M//11 12 Insa acest Enoh sa scrie ca ar fi izvodit slove CIlipsesle precum scrie
In poslaniia Iudei M II 13 pre MI in C / A, fi murit M3 cá ar fi murit C // 15 au fost
365 de ani C // 16 slut] sa, aft& C f lipse,ste pentru M // 17 tocmirea] talmacirea
M / tilcuitori] talmacitori M / zic ca ar fi trait C / lipsepte unii M // 18-19 macar
nicairi nu arata sá fie fost i el in corabie, nici M, macar ca nicaeri nu O. dovedeste
sa fi fost si el in corabie, nici C /119 lipsepte poméneste undeva sa M / sa sa fi mutat
undevas, ca Enoh C //20 sá fi murit M. C // 21-22 lipse,ste Iara. Ieronim zice ca au
murit atuncea, in vrémea Potopului C / atuncea in Potop ; cá zice M // 23
ani 188] 181 de ani C / lipsepte ani a M ani 181] tot 181 de ani C II 24 lipsepte ani
M / 600 de ani C // 27 tilcuitori] talmacitori M / sa fi trait C // 28 lipsepte de M /
188] 181 de ani C// 29 dupa. C / 14 ani C /129-30 si care O. fac peste tot 969 de ani
C //29 sá fac M //30 lipse,ste Facerea, cap 5 M //

249

www.dacoromanica.ro
f, 5 Acest lovil au aflat intii corturile pästorilor si au des-
Col. I pàrit turmele dupg féliuri i dupä neamuri, adeca osebind
oile din capre i au rinduit anii. Facerea, cap 4.
Acest Iuval au aflat mestesugul muzicesc, adecä läutele,
s organele i alte féliuri de cintäri. Acesta, cunoscind cum
va sä se facä Potop au scris istoriile vremilor acelora pe
stilp de pämtnt i de piatel ca, de sä va face Potopul de
apä, sä fämie stilpul cel de piaträ cu istoriile iar de sä.
va face de foc, sä rämle stilpul cel de pgmint. Face<rea>
lc, cap 4.
Aceastä muiare, Noeman, precum zic unii din istorici,
au aflat intii mestesugul tesaturii si a cusäturii.
Acest Thovel aflä mestesugul fäuriei, adeeä sä fácu
incepätor lucrului bäilor de fier si de aramä si a celorlalte
15 bgi de aur, de argint i de altele. Si din sunetul ciocanelor
lui Thovel, veselindu-se Iuval au aflat potrivirile
glasurilor. Face<rea>, cap 4.
In vremile acestui Maieleil, impreunindu-se fiii lui
Dumnezeu, carii sä trägeau din Sith, cu fdtele lui Cain,
20 s-au näscut uriasii. Face<rea>, cap 6.
Tot neamul lui Cain au perit In Potop, carele era 77 de
suflete. i pentru aceasta s-au zis de Lameh cum c1 de
77 de ori sä va pedepsi, pentru aci au omorit pre Cain,
pentru. cl 77 de suflete dintr-ai lui au murit, precum zic
25 unii din istorici.
Cade-sä a sti cum cà veacurile nu sä zic pentru numärul
anilor, precum vor unii, ci pentru niscare minuni carele
sá fac la inceputurile veacurilor. Pentru cà la inceputul
veacului celui dintii fu inceputul lumii; iar la Inceputul
30 veacului al doilea fu curätirea lumii prin Potop, iarä la

2 lipsefte adec5 M // 2-3 dup5. neatuuri. Tot acesta au orinduit cursul anului
C // 3 au %cut orinduiall anilor M j lipsefte Facerea, cap 4 M, C 114 Ioval M.
C / al5.utele M 4-5 muzicesc, cum organile, 15.utele i celelalte. Acesta cu-
noscInd cl va C // 5 cintari] zicAturi M // 7 pe un stilp M / i pe unul de
piata M / pea.trit C // 8 stlIpii cei de peatr5. C / istoria C // 9 lipse,ste Facerea,
cap 4 C // 11 Noema M. C! lipseFte unii din M, C // 12 tesAturei i cuaturi C/
cuatura M // 13 f5.orii C] flueriii M f adici C] i M ¡/14 lipsefte si a celorlaite C // 15
lipse,ste 0 de altele M) i alte metale C // 16 loyal M, C // 17 lipse,ste Facerea, cap
4 C //18-20 lipsesc C // 20 nAscut) izvodit M lipsefte Facerea, cap 6. M //
21 ?i In vremea Potopului au perit tot neamu lui Cain care era C / care M 1/22
liPse,ste OM, C/ aceasta) acéia M / s-au fast zis C// 23 lipse,ste pentru M. C//24 pentru
cl] caci cá M /24-25 pentru el 77 de suflete dintr-ai lui au perit In vremea Potopu-
lui, dupá cum aceasta zic uni din istorici C / au murit ; asa zic istoricu M /1
26-8 lipsesc C 11 26-2 lipsesc M II

250

www.dacoromanica.ro
 inceputul veacului al treilea s-au légiuit aiarea imprejur
impotriva p5.catului celui strämo§esc. /
Col. II Acest Lameh au tait ani 753 0 au acut feti 0 féte.
Face<rea>, cap 5.
5 Aici, la nWerea lui Noe, s5.' sfirsWe veacul cel dintii,
aviis id, dupä cum zic jidovii, ani 1642; 0. de la na§terea
lui Noe pinä. la Potop au fost ani 600, carii fac de toti,
de la Adam pinä. la Potop, ani 2242.
Noe, la al aselea sute de ani ai vietii lui, impreunä.
10 cu muiarea 0 cu 3 feciori ai lui, cu muerile lor, apropiindu-
s5, Potopul, au intrat in corabiia ce acuse din porunca
lui Dumnezeu (cu 100 de ani mai nainte, dupä cum zice
Ieronim). Si dupl acéia, desacindu-se toate izvoar5.1e
apelor 0 deFhizindu-se jghiaburile ceriului, au ploat 40
15 de zile 0 40 de nopti. Si s-au inaltat apa in sus de 15
coti de cit toti muntii cei inalti, carii era supt ceriu, dupä
cum zice la 7 capete ale Facerii. Si au murit tot trupul
cel ce mica pre jamint 0 toate cite au suflare de viatä..
Iaa la 27 de zile a lunii a aptea, inputinhidu-se apa,
20 s-au a0.'zat corabiia pre muntii Ararat 0 la 27 de zile
a lunii a dooa au e0t Noe din corabie, implinindu-sä
un an incheiat, dupre c5.15..toriia soarelui 0 fiind 0 luna
de 17 zile.
Stravon gheograful zice cl in anul in care au gräit
25 Dumnezeu ata Noe, tot intr-acela§ au inceput 0 corabiia
0 o au sfir0t 0 au 0 intrat intr-insa.
Cade-s5. a -ti c5. anul iaste in doao féliuri: iaste anul
soarelui, carele in 12 luni i0 face c5.15.toriia sa 0 acestui
an urmäm noi <0> iaste 0 anul lunii, carele cu 12 in-
30 cunjur5.turi ale ei, i0 vine la locul au. Ina anul lunii
iaste mai mic Cu 11 zile, cleat al soarelui.
Iaa de vei vrea s5. faci 0 anul luminii intocma cu al
soarelui, céle 11 zile ce au amas din mic§orarea anului

3 au flcut feciori si féte M // 4 /ipse,ste Facerea, cap. 5 M // 5-8 /ipsesc

M //9 la a sasea sut5. M, la a seaptelea sut.l. C // 10 muerea sa C // 11 corabie C /
ce] carea M, care s5. C / din] dup5. C //13 izvoarlle] zghiaburile C //14 deschizindu-sä
si zghiaburile C // 16 /ipsqte tot C / carii] ce M // 16-19 munti cei inalti s't s-au
Inecat toate cele misatoare si toat5. suflarea dupa fata plmintului, Mara de Noe
cu ai s5.i si cite p5s5.ri si dobitoace luase in corabie din porunca lui Dumnezeu.
lar la 27 zile Cll 16-17 iipsefte dupa cum zice la 7 capete ale Facerii M// 18 cel ce]
ce a M //19 iar M / a seaptelea C // 20 asezat C/ preste munti C // 22 dup5. C /-
22 6 lipsefte dupre c5.15.toriia ... au esit M // 24 6 /ipse,ste Stravon . ..
au esit C//

251

www.dacoromanica.ro
 ce am zis mai sus le adaogi la inceputul crugului celui
dintii al luminii 0 ap., cu acest mijloc, iaste amindu-
ror luminilor anul tot intocma
Drept acéia, de vréme ce la 27 zile a lunii a dooa au
5 intrat Noe in corabie, iaräsi intr-acéia0 zi, implinind-se
anul soarelui, au e0t. Si, acind järtävnic lui Dumnezeu,
i s-au dat voe a minca, carne fär'de singe. Si sä puse 0
curcubeul in loc de semn, cum cä: nu sä va mai face potop.
Dula acéia, imbaindu-se Noe de vin, s-au dezgolit
ro in casa lui. Si väzind fiiuu-säu Ham goliciunea tätine-
säu, rise de el. /
f. 5v lar la inceputul veacului al patrulea fu aflarea imp5,-
Col. I ratilor ; iar la inceputul veacului al cincilea fu mutarea
norodului lui Dumnezeu in Vavilon. ha la inceputul
15 veacului al aselea fu intruparea Fiiului lui Dumnezeu
iarä. la inceputul veacului al §aptelea fu de§chiderea
u0lor ceriurilor; iarä la inceputul veacului al optulea
va fi scularea trupurilor 0 räisplätirea celor buni 0 celor
räi, precum zice Avgustin.
20 Veacul au fost de la Adam ping la Noe 0 de la Noe
pinä la Avraam 0 de la Avraam pinä. la David 0 de la
David pira la mutarea in Vavilon 0 de la mutarea in
Vavilon ping la Hristos 0 de la Hristos Ora la sfir0tul
lumfi.
25 Acéstia grit veacurile celor vii ; iaste 0 veacul celor
drepti, ce sä odihnesc, carele s-au inceput de la patirnile
lui Hristos 0 va conteni la zioa judeatii. Va fi 0 veacul
celor ce sä vor scula, carele sä va incépe de la zioa judeatii
0 va fi MAI de sfir0t. /
Col. 1130 Si, intelegind taa-säu, il blestemä, iarà pre fratii lui
ii blagoslovi. Si träind ani 950 au murit, carele la 500 de
ani ai vietii lui au näscut pre Sim, fiind de la facerea
lumii 2140 de ani. Facerea, cap 8 0 9.
Pricina pentru caré au fäcut Dumnezeu Potopul, precum
35 zice Methodie, iaste aceasta, c5. la 100 de ani ai miei cei
dintii sà impreuna feciorii lui Cain cu muerile fratilor lor,

6-7 Apoi au f5.cut si un jertfelnic si i s-au dat voe de au mincat C//60.rtvénec

M // 7 si] apoi C // 10 vAzindu-1 fie-sAu Ham C // 12-29 /ipsesc M. C //
30 iar M //33 /ipse0e Facerea, cap 8 si 9 M // 34-35 s-au fkut Potopul de
la Dumnezeu este, precum zice Methodie, c5. la C // 35 o sut5. M / miii M // 36
sl Impreunaa M //

252

www.dacoromanica.ro
 flcind mari curvii. S intorcindu-se muerile in räutätime
sä amesteca cu alti bärbati, hulind pre bärbatii lor.
Iarä dupä ce au murit Adam despärtit Sith ruda
lui din ruda lui Cain 0 s-au dus in locul intru carele s-au
5 näscut. Pentru cà mncà träind tatl-säu 11 opriia a nu fi
impreunä cu dinsul, insä Sith au 15.cuit intr-un munte
aproape de raiu, iar Cain intr-o cimpie, unde 0 pre Avel
au ucis.
Deci la 500 de ani ai miei a dooa, s-au intäritat oamenii
io spre muerile unul a altuia 0 la 600 de ani s-au impreunat
feciorii lui Sith cu fétele lui Cain, dintru carii s-au näscut
uria0i ; i incepind miia a treia s-au fäcut Potopul.
Iarä la 100 de ani dupä Potop sá näscu lui Ham fecior
chiemä numele lui Hus, cäruia, deaca sä fäcu de 30
15 de ani i-au dat daruri i 1-au l'äsat pre el in pämintul lui
Etham. Si au tinut acel loc Hus pinä in marea, caré sä'
num4te Oraul Soarelui.
Acesta au luat de la Dumnezeu dar de intelepciune
au aflat astronomiia, dintru carek au näscut Nevrod
20 uriiaul, carele era de 20 de coti. Acesta au inceput a
impäräti in Vavilon 0 au cunoscut mai nainte pentru
incéperea celar 4 impärätii i pentru sfir0tul lar, cum cä
vor fi una dupe alta, pentru care sfir0t mai ales au gräit
prorocul Daniil.
25 i Nevrod cä'trä ucenicul säu au zis cà intii vor impäräti
din feciorii lui Ham, dintru carele s-au tras Vil; apoi
vor impäräti cei ce sá vor trage din Sim, adec5.

1 raotafime M, rautatire C // 2 sa. amestecara M / pre barbatii lor] pre a:

or C113 iar M, ear C / p-al dispirtit C //3-4 pre rudele sale din rudele lui C
lipsefte intru M / intru carele s-au nascut] unde s-au fost nascut C // 5 traind] de
cind trYaia M, C/ tatal säu C// 5-6 11 opriia pre Sith a nu fi cu Cain; ins& Sith M/
il oprea a nu A, impreuna cu dinsu C//6 lacuea C// 6-7 munte care era aproape de
raiu C // 7-8 in cimpiia in carea ucisése pre frate-sau Avel N / mide ucise pre
fratele sáu Avel C // 9 Deci la 100 de ani C/ ai miii M ¡/10 earls spre muerile
unu a altuea C / s-au inpreunat earls C // 11 din carii M, din care C /112 miea
a treea de ani de la Adam pin& atunci s-au facut si Potopul, precum sá vede in
tabloul de mai sus C /113 iar M / s-au nascut C ¡/15 lipsefte lui M 1/16 card] ce
M //18-19 Acesta au fost foarte intelept. Acesta au aflat astronomia C //19 din
care s-au nascut C / din care Hus s-au nascut M// 23 celor 5 inparatii C// 23-24
cum va fi una dupa. alta M//23-25 i pentru sfirsitul lor, pentru care au grait si pro-
rocul C // 25 Nevrod au fost, zic, catre ucenicul säu cá intli C / cal cum ca. M //
26 din carii M / din carii sá trage Vil C // 27 adicá midei sau elini C //

253

www.dacoromanica.ro
 i persii; dupà acéia vor impäräti cei ce sa vor
elinii
trage din Iafet, adecà romanii. Aa zic istoricii. /
f. 6 Dintr-acWi 3 feciori ai lui Noe, Sim, Ham 0 Iafeth,
Col. I s-au facut neamuri 72, adecä: 15 din Iafeth, 30 din Ham,
5 27 din Sim 0 s-au impärtit in lume; pentru ca Sim au
tinut Asiia, Ham Africhiia, Iafeth Europi, adecä pärtile
de cäträ. amiazänoapte.
Ci numai pentru neamul lui Sim vom zice mai cu dena-
dinsul, pentru ca din semintiia lui, dupa ce au trecut
lc) multe neamuri, s-au näscut Hristos, precum sá va arälta
mai in jos. Iar din ceialalti doi, adecäl din Ham 0 din
Iafeth, s-au fälcut limbile.
Sim de 102 ani era and au näscut pe Arfaxad, dintru
care sint iudeii i haldeii. Iarä: anü vietii lui au fost 602.
15 Facerea, cap 11.
Filon, in Cartea intreb5ciunilor lui, la cartea Facerii,
zice c5. dintr-acqti 3 feciori ai lui Noe, Inca tr5ind el,
s-au acut 24000 de bärbati, afarä din mueri 0 din copii,
avind i stäpinitori pre din0i; pentru cá peste feciorii
20 lui Harn era Nevrod stälpinitor in Vavilon, iar pre feciorii
lui Sim era Ghetraf, iar pe feciorii lui Iafeth era Sulfanos.
Ieronim, la Isaia, zice pentru Vavilon cum cá s-au
zidit intr-o cimpie; insä cetatea era in 4 cornuri 0 de
la un corn pinä la altul erau 16.000 de pa0. Iarä curtea
25 ei, adecä: unde ádea impäratul, era turnul, carele s-au
zidit in urma Potopului i sä: num4te turnul lui Vavil,
a cä:ruia innältime era de 3.000 de pa0, intru care era
ulitele de marmurä i besérici de aur; ulitele impodobite
cu aur cu pietri í vinàtorii împáráteti, cu de tot féliul
30 de Wart era inläuntrul cetätii, carele s-au stricat in

1 cei] din cei C / Iafeth M // 2 /ipse§te ava zic istoricii C // 3 dintru acevti
M / tipse0e Sim, Ham vi Iafeth M 114 s-au flcut 72 de neamuri M, C / adic.i. din
Iafeth 15, din Ham 30 vi din Sim 27 M, C // 5 /ipsefte pentru M //6 iar Ham
Africa v't Iafeth Europa C// 6-7 Europa miazInoapte M // 9 pentru M//
10 s-au rascut Domnul nostru Iisus Hristos C // 11 znai In jos] rnai nainte C,
/ipsege M / /ipseste adea. din Ham vi din lafeth M // 13 Sim erea de 102 ani end
au n1scut C / Sim de ani 102 era M / pre M Arfixad C / dintru] din M, C ¡/14
care M / slut] sá trag C / iar M / anii vietii lui Sim C // 16-30 /ipsesc M //
19 pre dInvii) preste ei C / pentru caci C / preste C //20 /ipseFte Ham C /
pre] preste C // 21 Ghetram C / pe] preste C / Sufanos C // 23-27 cImpie; cetate
In 4 cornuri i curtea palatului era unde era tumul care s5. numevte Turnul lui
Babel, a aruea C // 28-30 ulitile pardosite cu masmurá i cu biserici poleite cu
aur i ulitile Impodobite cu vInAtori frtcuti de peatri cioplitá Cu de tot felul de
heark iar In 15.untrul ceatil, care C //

254

www.dacoromanica.ro
 vrémea lui Valtasar, imp.áratul Vavilonului 0 a lui Daniil
prorocului. Si acuma 15.cuesc acolo bälauri i pasäri ce
sä. numesc strutocamili, precum au fost zis mai nainte
Isaia, la 13 capete.
5 lard Vida zice cum c5.' s-au zidit Vavilonul pentru inchi-
puirea lumii de Nevrod uriia011, carele era de 20 de coti,
intru carele au 0 impgrätit intii; cäruia Vavilon lätimea
zidului era de 200 de coti, iarä incunjurarea de 3.000
de stadii, intärindu-1 cu 100 de porti de hier. Si curgea
io prin mijlocu-i riul lui Efrat, in care scrie a fi un turn
de 3.000 de pa0 de nalt. /
Col. II Acest Arfaxad au träit ani 330, dintru carele s51 trag
samarinénii i indiii. Facerea, cap 11. L<eat> 2379./
f. 6v Dupä Potop s-au inceput patru impärätii: despre
Col. I 15 räsärit impäirätiia asiriianilor, intru caré au impärätit
Vil; despre apus impärätiia sihimeilor, intru card au
impärätit intii Eghialie; despre miazgnoapte
schithilor, intru caré au impäiltit Darle; despre miazäzi
impIrätiia eghipténilor, intru caré au impärItit Menefta.
20 Iarä. dup5. Vil au impärátit la asiriiani Semiramis, muiarea
lui, caré luat bärbat pre fiiu-säu 0 au fácut cetatea
Vavilonului cap impärätiei. ha dupe dinsa au priimit
impärätiia Ninos, carele sä fäcu affältor idolilor, fIcind
chipul tätine-säu i puindu-1 in ulite, ca sá se cinsteasel
25 de toti. lar mai pre urmä au luat impärätiia Sardanapal.
lug dupä el au mutat Arbachi impärätiia la Midii
0 au impaeltit pre Midii Asteaghie, fata lui
domnului per0lor, dintru caré n'äscindu-se Chir au biruit
pe Asteaghie, carele murind i sfirOndu-i-se
30 Darle, feciorul lui Asteag, impreunl cu Chirul au impärä-
tit, precum sä véde in cartea lui Danfil. /
col. II Acest Sala au träit ani 800. Acesta au zidit Salimul,
adeel Ierusalimul. Facerea, cap 11.

1-13 lipsesc M//1 in vrémea lui] de Chi a] In vremea lui C// 4 la cap 13 C//5 zice
cä s-au Inchipuit Vavilonul Inchipuirea lumii C // 6 /ipsefte carele era de 20 de cot
C 117 care C // 9 fier C // 10 mijlocul lui C / rlul Efrat C / In care cetate era un
turn C //11 pasi Innalt C // 12-13 Upsesc C 1114 s-au Inceput 5 Implatii C// 16
ear despre apus C / sihimiilor C // 17 tipsefte Intli C / ear despre amiazAnoapte
C ¡/18 ear despre C / amiazAzi M // 19 Nenefta C // 20 iar M /I 21 de blrbat C /
fiul sáu C // 22 cap Inplatiilor celorlalte C / iar M / dup5. M / priimit] luat M //
23 aflator] izvoditor M// 25 pre] la C// 26 Inp5rAteia Arvechi CH 27 dindu-si pre fiica
lui C// 28 dintru] din M //29 tipsqte carele murind M// 30 Chir M// 32 acesta] carele
M // 33 lipse,ste Facerea, cap 11 M //

255

www.dacoromanica.ro
 Dintr-acest Ever s-au numit evreii (au din Avraam,
adecä avraniiani). Acest Ever au träit ani 200. In vrémea
acestuia s-au zidit turnul lui Vavil, in cimpul lui Sanaar.
Falec au träit ani 209. Acesta intii s-au inchinat idolilor.
5 In vrémea acestui Falec s-au fäcut despärtirea limbilor
la zidirea turnului lui Vavil i in ruda lui au rämas limba
ovreiasck caré sä gräia mai intii decit toate limbile.
Acesta s-au numit Falec, adec5." despärtire, pentru cà in
zilele lui au despärtit Dumnezeu pre toti feciorii lui Noe
10 in 72 de limbi. Facerea, cap 11. /
f. 7 Ragav au träit ani 207. In vrémea acestuia s-au inceput
Col. impärätiia schitilor, intru caré au impärätit intii Ranos,
de spre miazänoapte. L<ea>t 2902.
Seruh au träit ani 200. In vrémea acestuia s-au inceput
15 impälrältiia eghipténilor, intru caré au impärätit intli
Mincos.
Nahor au träit ani 125. In vrémea acestuia s-au inceput
Impälfätiia asiriianilor, intru caré au impäràtit intii Vil
despre fäsàrit i impärätiia sihimeilor, despre apus, intru
20 card au impärätit Eghialie.
Nahor, feciorul Tharei i frate lui Avraam, mergind
In Hanaan, dup5.. porunca lui Dumnezeu, au fäcut ace0i
3 feciori; pre Uz, pre Vuz 0 pre Vathuil, impreunä
cu alti 5 feciori, dintru care Vuz s-au tras Valaam, pentru
25 care gräia0e in cartea Numerilor, cap 23 0 24, carele
dupe zisa evreilor, in cartea lui by, sà chiam5. Eliuz
Vuziteanul. by, cap 32.
Insä acest Nahor, e0nd din pämintul haldeilor,
luat muiare pre Malha, fata frätini-säu, lui Arran, fiind
30 Arran mort. *i au läcuit in Barran al Mesopotamiei,
murind acolo 0 Thara, tatäl lui. Face<rea>, cap 11.1

1 au] precum C // 2 iipseFte adia. C / Acest Ever au trAit ani 200 din
carele sä numesc evreii, ca avraamii, din Avraam. in vrémea M / avrameni
C / Si In vremea C // 3 Turnu Vavilonului C / In cimpii Senaar M, /ipseste C //
4 s-au inchinat Intii C // 5 acestuia M //ipsefle Falec M // 6 Tumului Vavilon
C / ruda] neamul M, limba C // 7 evreascS. C / mai intli] mai inainte C // 8
pentru c5.] cAci M //9 /ipseFte toti C // 11 Acest Ragav Cl/ 13 amiazanoapte M /
leat 2702 C ¡/14 Si In vrernea C // 17 Acest Nahor C 1119 hisimeilor C // 20
tutu Eghialie C // 21 feciorul lui Thara M // 22-28 au fAcut ace§ti 3 feciori i alti
5, din care Vuz s-au tras Valaam, de carele scrie la Numere. Acest Valaam s6.
chiamA. i Eliuz. Nahor qind M / pre acWi 3 feciori 0 pre alti 5, dintru
care s-au tras Vus Valam care A. cheamà de evrei Eleus Vuziteanul. Acest
Nahor C // 29 Melha M, C f In Aran Mesopotamii C // 31 0 tata-sau Thara
M //ipse,ste Facerea, cap 11 C //

256

www.dacoromanica.ro
 Col. II Acest Thara, tatäl lui Avraam, neputind räbda ockile
haldeilor, pentru cä nu vrea sà se inchine focului, fiind
In pämintul lor, intru care au °morn haldeii pre fiiu-säu
cel dintii, au fugit impreunä. cu Avraam cu Nahor
5i cu oamenii de casa lui Arran in Harran al Mesopotamiei,
intru care, läcuind ani 205, au murit.
in vrémea acestuia au aflat Zoroastru mestesugul
vräjii. Leat 3184. Facerea, cap 11.
La nasterea lui Avraam s-au plinit veacul al doilea,
io cuprinzind ani 942, carii slut de toti de la Adam ani 3184.
Avraam, dupä ce s-au inecat frate-säu Arran, au luat
cu sinesi pre Lot, feciorul frätini-säu, muiare
pre Sana, fata frätini-säu, lui Arran, s-au dus impreunä
cu tatg-sälu in pämintul lui Harran, intru care, dupä. ce
15 au murit taa-säu, au venit la Sihem. Si de acolo, mutin-
du-se, s-au fkut coliba la Pendapoli, intre Vethil i intre
Agghe.
Deci intorcindu-sä de la Egipet, intru care fiind au
zis pentru muiarea lui cum cä-i iaste soil, de frica impl-
20 ratului faraon i läcuind la stäjarul lui Mamvri au väzut
3 ingeri, asémenea ca cum ar fi 3 frati. i intorcindu-se
de la uciderea celor 5 impärati i luind inapoi toate cite
au fost prädat ei de la Sodoma, foarte fu cinstit de Melhi-
sedec, impkatul Salimului. i i-au dat Avraam lui zeciu-
25 W.A. din toate präzile acélia. Facerea, de la cap 11 Ora
la cap 14.
Acestui Avraam, la 75 de ani ai vietii lui, i s-au fägl-
duit, de la Dumnezeu, fecior ; i la 86 de ani i sä näscu lui
Ismail. Iar la 100 de ani i sä näscu lui Isaac. lar la 127
30 de ani au murit Sana. Anii vietii lui au fost 175.
Acesta au priimit intli täliare imprejur.

1 nemaiputind C // 2 pentru 0.] cäci M. C / sa sa inchine si el focului M //

3 hpsefte intru care M, C 1/3-4 omorind pre fiul au cel dintii, haldei, apoi fugind
C //4 $i el au fugit M / cu Avram cu Nahor C /15 de] din M / /ipsefte de casa C
Arran] Avram C // 6 ani 210 M // 7 si in vremea C / Zoroastru adia C / mes-
tersugul M // 9-10 /ipsesc C // 10 sint toti M // 11-26 lipsesc M //11-12 Dupa ce
s-au innecat Aram, fratele lui Avram, au luat Avram cu sine C ¡/13 hpse,ste
Impreung C // 14 Intru care] apoi C // 16 Pendapol C // 17 Agghet C // 20b
stejarul C // 20-21 Mamvrid ingerii ca trei frati. intorcindu-a C // 22 /ipsefte
inapoi C // 23 cite padase C / fu foarte cinstiti C // 24 si au dat Avram zeciueala
C // 25 /ipsefte Facerea de la cap 11 pin& la cap 14 C // 27 Acest Avram la 72 de
ani C // 28 si la 86 ani i s-au ascut C / Zips* lui M // 29 i s-au ascut C
lipsefte lui M / iar] i M // 30 $i ani vietii lui C //

257

www.dacoromanica.ro
 De va fi intrebkiune, pentru ce evanghelistul nu pome-
né5te nimic pentru ceialalti feciori ai lui Avraam, ci
numai de Isaac, cade-sä a ilspunde cum csá. Ismail $
ceialalti feciori ai lui Avraam n-au satut in credinta
5 unui Dumnezeu, impreunä.' cu Isaac. Drept acéia !nape
de la Avraam, carele de fatà au propoveduit inchinki-
unea unui Dumnezeu i pentru acéia sä cuvine a sä.' numi
intii credincios. /
f. Tv Vrind sà se pr45.deaseä din urgie dumnezeiaseä. céle
'e-431- 10 5 ceati ale Sodomului, de foc i de iarbä pucioasä.', fugi
Lot cu muiarea lui, ca sä meargä. in Sigor. i cäaind
muiarea porunca lui Dumnezeu cu cäiutältura indärIt
s-au pregcut in stilp de sare. lar dupä acéia fku Lot
pre acqti 2 feciori, pre Moav 5.1 pre Amon, din doao féte
15 ale lui, carele, imbäitindu-1 pre el, s-au impreunat cu
dinsul i amindoao au luat in pintece.
Acest by, dupe cum zic unii, fu impäxat al doilea dup5.
Vil, din neamul lui Edom, carele, precum scrie la Facere,
cap 36, iaste fecior nepotului lui Edom. lar jidovii zic
20 cum sá se fie träigind el din Uz, feciorul lui Nahor.
Filon zice cum &I acest Iov 5-au luat muiare pre Dina,
fata lui Iacov §i au acut cu dinsa 7 feciori §i 3 féte, mai
nainte de ispita ce i s-au intimplat lui de la Dumnezeu.
dupI acéia au fkut iarä atitea feciori i féte, precum
25 sä véde in cartea lui by. /
Coi. n Avraam incepä.'tor fu credintii, ales intru dreptate,
viteaz in rä.zboae, putianiic intru biruinte, precum scrie
Amvrosie.
Pre aceastä. Heturk Avraam o au luatu muiare dupä.' ce
30 au murit Sarra. Insà unii zic cum a aceasta iaste sä. fie
1-8 lipsesc M, C// 9 din] de C // 10 lipse§te de foc 0 de jaiba pucioast
C // 11-14 cu muerea lui i cu doä fete ale lui. Deci muerea lui fAcindu-st still)
de sare pentru cAutAtura ei innapoi, apoi acele doa fete au inb5.tat pre tatt
Impreunindu-sä cu dinsul au fAcut pre ace0i doi feciori: pre Amon §i pre Moav
C11 14 lipse,ste prel M / lipsefte pre Moav 0 pre Amon M // 15 care M s-au fost
1mpreunat M // 16 dinsul] el M // 17 Iov] Ioav C //18 lipsefte carele precum scrie
la Facere, cap 36 C //19 lipsege cap 36 M / 0 este C /120 zic cum a sa trage din Us C,
zic et sä trage el din Uz M dupe/ Nahor adaos precum st aratt M // 21 Ear Filon
C / lipse,ste cum C / Iov] Ioav C // 22 0 fAcu cu ea 7 feciori C // 24-25 Si apoi, pre
urmà au flcut alti feciori i féte, precum scrie la cartea lui by M, i apoi au fAcut
copii, feciori §i fete, precum zice by la cartea sa C // 26 fu incepAtor M,
C / 1ntru] in C // 27 0 putérnic M, C / biruintA M / scrie] zice C // 29-1 Pentru
aceastt Heturt zic unii cum a ar fi fost Agara, numai ce qe-au schimbat numele.
Pro aceastA Heturt o au Avram dup5. moartea Sarrii C // 29-30 dup5. moartea
Sarrii M // 30 lipse,ste lust M //

25t

www.dacoromanica.ro
 Agar, car6 din posadnicI fu lui muiare slobodä. *i bine
sä potrivéste pentru c5. Hetura, tilcuindu-se, va s5.
impreunatä%
*i au fäcut aceasta multi feciori, dintru carii sl trag
5 sarachinii, mäcar cä ei tägäduesc. Acéstia zic
Pre acesti 2, adeel pre Naveoth si pre Chidar
näscut Ismail, feciorul Agarei egipténcei si pre alti zéce.
Facerea, cap 25. /
f. 8 Acest Valaam, carele in cartea lui by s5. zice Elius
Col. I to Vuziteanul, sà trage din Vuz, feciorul lui Nahor, pre
carele chiemindu-1 Valac, impäratul moaviténilor ca si
blésteme pre norodul lui Israil, care veniia din Eghipet
asupra lui, in loc de a-1 blestema, mai virtos 1-au blagos--
lovit. Càci cà grAise c5..trä dinsul asinul, mai nainte, pinä
15 a nu sosi la impäratul Valac, zicindu-i: Ce mä bati,
cä iatä. ingerul lui Dumnezeu, tiind sabie goall, nu mi.
lasä sä. umblu".
Acesta au prorocit pentru räsäritul stélei mintuitoriului
nostru Iisus Hristos zicind cä va räsäri stea din Iacov
20 §i sà va scula om din Israil si va sfärima pre incepätoriii
lui Moav, i proci. Numere, cap 22 si 23.
Pre aceastä Reveca o au adus Eliezer, sluga lui Avraam,.
din Mesopotamiia a fi muiare lui Isaac, caré, scotind
i-au cerut Eliezer sà bea. i fáspunzindu-i ja, zise:
25 Bea, doamne i voiu da si amilelor tale bäutur5.".
era aceasta fatl lui Vathuil i sorä lui Lavan. Facerea,
cap 24.
Isaf cel des la pgr, feciorul lui Isaac, era vinItor, carele-s
vindu nasterile dintii lui Iacov, pentru o
30 fierturä de unte, carele pentru infierbinteala lui s-au numit
Edom. Ïi luo 3 mueri: doao gavaoniéce, pre Iudith

30-4 zic unii s5, fie iar Agara cea izgonità.. CS. Hetura tilcuindu-s6.sä zice
Inturnatà, din car6 s-au nascut multi feciori M // 6-7 Pre acqti doi i pre alti
i-au n5scut Ismail M, Ismail au ncl.scut pre ace#i doi 0 pre alti zece C // 9-10
Acest Eliud Vuziteanul, ce a zice i Valaam s trage C // 10 feciorul] fiu C //
13 0 el In loc C 1114 cki cl-i grSise lui asinul C / lipsefte mai nainte M //15 a
nu sosi el la Valac Inparat C ¡/17 umblu] merg M, C //18 Tot acesta C / rAaritull
riís5sirea M//19 zicind: r5s6.ri-va stea M, C// 20-21 0 va zdrobi pre boiarii lui Moav
M, §*1 va zdrobi pre boerii lui Moav Cll 211ipse,ste i proci, Numere cap 22 0 23 M /
iproci] §*1 celelalte C I/ 22 Eliazar C // 24 au cenit C / Eliazar C / li zise C // 26
aceasta Revea fiica lui Vathuil C // 26 lipsefte Facerea, cap 24 M, C // 28 Isaaf
C / Isaaf cel p5sos M // 29 na§terea.M / lipse§te fritini-au C // 30 care%) §.1C /Infier-
binteala] Invier§unarea M, CH 32 §*1 1uä dooâ mueri gavaonence C/ gavaonénce MI/

259

www.dacoromanica.ro
 pre Vetheamath si. una din fétele lui Ismail. insällindu-1,
dup5.' acéia, frate-sIu Iacov, cu inv5.1ä..tura mume-sei
Revec5i, i-au luat si blagosloveniia. Facerea, cap 26 si 27./
Col. II Isaac, chid sA chinuia muiarea lui Reveca la nasterea
5 feciorilor ei, au auzit prorocie pentru Isaf cum cä.' va sá
dea nasterile céle dintli lui Iacov. Deci, 151cuind la Gherara
au numit pre muiarea lui Reveca, sort atr5. Avimeleh
impkatul, temindu-se sä.' nu-1 omoare pentru dinsa, cä
era frumoasà. 8i fiind acolo din céle ce au säminat in
10 p5.min' tul acela, insutit au luat road5.. 8i. die 3 fintini
care au fost säipat taa-s5u, astupindu-sä cu p6mint de
filistiime, au s5.pat el altà fintink a patra, si au aflat acolo
jä..rtvd, impreunä." cu Avimeleh si cu Filoh.
Deci imbä..trinind si vrind sä moará au dat blagoslo-
15 veniia lui Iacov, nestiind si au lepàdat pre Isaf. Cind s-au
luat Isaac muiare au fost de 40 de ani, iar toti anii vietii
lui au fost 180. Facerea, de la cap 25 pinä.' la cap 29.
Iacov, dupe ce au inselat pre frate-sä.0 Isaf, de i-au
luat nasterile dintii s'i blagosloveniia, au fugit la Mesopota-
20 miia, intru care fädicl stilp pentru videniia caré au v5.zut.
8i tocmindu-se cu Lavan, fratele Revecäli, ca s5.-i slujascl
7 ani, pentru ca s5.-i dea pre Rahil muiare si nevrind Lavan
sà."-i dea pre Rahil i-au dat pre Liia ; apoi, slujind Iacov
s'i alti 7 ani, au luat si pre Rahil si prin pistritura toiage-
25 lor, carele pusése la curgerile apelor, unde au fost bind
dobitoacele, s-au imbog5.tit foarte. Dupg acéia au fugit
cu muerile lui si cu cei 11 feciori ai lui si cu avéria lui de
la Lavan, furind si Rahil de la tatäl-sau Lavan idolii.
Deci, auzind Lavan cum cä au fugit Iacov, 1-au gonit
30 pre urml si 1-au ajuns Lavan la Galaad si, fkind legaurà
1-2 $i dupg aceea 1nse1indu-1 pre el C / Ins5.1indu-I dar frate-su Iacov
mai pre urml Cu invItatura M // 2 mume-sii M, C // 3 lipsqte Facerea,
cap 26 si 27 M, C// 5-6 cum cá va sl-s dea C / cum c5, va sl-si vinzá
nasterea sa cea dintii C // 6 deci] 0 M // 7 sor] c5.-i iaste soru M // 8-9 aci era
prea frumoas6. C / cl] cici M //9 au seminat M //10 insutia road& au luat M // 11
care] ce M, C / fiind astupate M // 12 de atre filisteni C 1115-16 Chid s-au insurat
Isaac au fost M // 17 lipse,ste Facerea, de la cap 25 pin& la cap 29 M, C //18 in-
silat M / Isav M 11 19 nasterea M / lipsefte dintiu C // 20 ce au v&zut M, C // 21-22
fratele mume-sii Revecli sl-i slujasc5. 7 ani 0 si-i dea M // 22 lipsefte pentru C //
22-24 pre Rahila muiare. $i insalindu-1 de i-au dat pre Liia, au mai slujit inci
7 ani si au luat 0 pre Rahila M / pre Rahil de muere. $i inselindu-1 e-au dat pre
Liea C // 23 lipsefte Iacov C // 24 pAstriturile C //25 carele] ce M, C / curgerea C /
bind] adApind M // 27 muerea C / cei acei] M // 27-28 si cu toati averea de la
Lavan C // 28 lipse,ste Lavan 2 M j niste idoli C // 29 deci] de care M / lipse,ste cum
C //30 lipse,ste pre urml C // 29-30 auzind Lavan l-au gonit in urm5. si I-au adus
la Galaad M // 30 lipse,ste Lavan C / si] acolo C / intre ei legAtura M //

260

www.dacoromanica.ro
 Intre dînii Cu movilä de pietre, sà desp6rtirl i sä duserä
fiestecare la calea lui. i väzu Iacov tabere de ingeri.
Deci trecind piriul sä stria.' la coapsà de ingerul cu care
s-au luptat de seara piná dimineata i pentru acéia rä.mase
5 chiop, schimbindu-i-se i numele de inger, din Iacov
<in> Israil. i trimitind daruri fratini-säu, lui Isaaf, au
esit intru intimpinarea lui cu 400 de bärbati. Deci omorind
pre sihemiténi, pentru räpirea fie-sa au fäcut järtävnic
In Vethil i -au curätit casa lui.
io Dupä acéia, venind de la Mesopotamiia la riul lui
Efrath, aproape de stejariul Thavorului, cu toata casa
lui si acolo murind Rahil, dupe ce au Lcut coliba turmei
imbätrinind Iacov, au vindut pre Iosif fratii lui la
negutätori; i pogorindu-sä: Iacov in vrémea foametii
15 la Eghipte s-au priimit de fiiu-säu Iosif cu cinste mare_
Deci räspunzind Iacov lui faraon impäratului, pentru
anii vietii lui i blagoslovind pre feciorii lui de rind, unu1
dupä altul s-au plink viata, träind ani 167, carele, and
au näscut pre luda era de ani 65, iar cind au n5.scut pre
20 Iosif era de ani 91. /
f. 8v Aceastä Dinä, esind sä priveasca muerile din locul
Col. I Sihemului, fu rälpitä de impäratul Sihem i sà impreura
cu dinsa. Deci, cersindu-o de la tat51-sä'u a-i fi muiare i
s-au räspuns de la fratii ei sà se tae imprejur, cu toatä
25 oblastiia lui; i fäcu impäratul dupä voia lor. 'ark' Simon

1 Cu] Çj Cu C pietri M, peata C // 1-2 a despArtia fiescare la locul au C //Z

fiescarele M calea sa M / tab5a C /13 i vrind sä treac5. un piriu C // 3-4
de ingerul care-i s-au ar5.tat, cu carele s-au luptat M /14 s5. lupta C // 4-5
pin' dimineata din care au amas ischiop i i s-au schimbat i numele M //
4 si dintr-a ceea rAmase C // 5 si] dup5. acéia M / din] in ice de C //6 fatine-au
Isaf M // 7 i-au esit M / lipse,ste lui M / deci] i M // 8 sihimiténi M, hisemiteni
C / fii-sii M, fie-sei C f jartvénec M, jertfelnic C 9 lui] sa M 1110 dupá acéia] apoi
M j viind C ¡/12 acolo au murit Rahila M ¡/13-15 imbltrinind Iacov, feciori lui
au vindut pre fratele lor Iosif la negut5.tori echipteni; iar dup5. aceea, In vre-
mea foametii pogorindu-s5 [acov la Eghipet C // 15 lipsefte M / de c5.tre
iubitul fiu al au C ¡/16 /ipsepe Implratului M 11 17 pre fiii-s5,i, unul dupá altul
M / da rind C //18 plinit] avirsit M // 21-3 Aceast5. Din5 esind odinioarä s5, pri-
veasc5., fu apitä de impAratul Sihem i nalcar cä s-au obrezuit impAratu cu ai sli
dupl pohta fratilor ei ca sá o tie de muere-s; dar Simon si Livi, imp° trivin-
du-s5. impAratului, 1-au omorit pre el si pre oameni care s-au aflat cu dinsu C //
21 au esit M ¡/21-22 la muerile Sihemului si fu rApit.5. M /123 deci] apoi M // 23-24
fie muiare, i s-au dat r5spuns M // 24 ca sá se tae M // 25 si ralcar a el flcu
dupä voia lor M / iss5.] dar M //

261

www.dacoromanica.ro
 vi Levi nu s-au läsat nici pe acéia ci au plecat asupra.
impgratului Sihem si au omorit pre el, cu toti cei din
cetatea lui. Facerea, cap 34.
Dintr-acest Simeon s-au tras cgrturarii, gonitorii lui
5 Hristos si ai ucenicilor lui. Anii vietii acestuia au fost 142.
Din Levi s-au tras preotii carii aduceau j ktve cgtrg Dum-
nezeu si parte de pgrnint n-au avut acestea intre neamuri,
ci cistigul lor era pirga si priimélele din toate bucatele ce
aducea norodul la beséricg. Anii vietii Iudei au fost 137.
to Dathan si Aviron, pentru cgci sg trggea ei din cel dintii
ngscut, adecg din Ruvim, vrea ca sg aibg ei stgpinirea
norodului. Si pentru vrajba ce au rldicat in norod, cu
invätgtura lui Core, fiind Moisi stgpinitor, s-au inghitit
de plmint, ca toatä casa lor si ca toate colibile lor, precura
15 scrie la Numere, cap 16.
Dintr-acest luda s-au tras impgratii dintru a cgruia
semintie, dupg multe neamuri s-au intrupas Hristos. /
<mi. n In vrémea acestuia au dat Feronie lége elinilor. Facerea,
de la cap 35 pinä la cap 49. L<ea>t 3935.
20 Aceastä Rahil fu muiare a dooa a lui Iacov, slobodä,
car& la nasterea lui Veniamin au mmit si s-au ingropat
aproape de stejariul Thavorului. Facerea, cap 35.
Din sementlia acestui Dan va sg se nascg Antihrist si
pentru acéia la Apocalipsis nu sg numéste in rind cu
25 célialalte neamuri.
Iosif, vinzindu-se la ismailténi de fratii lui, l-au dus
la Eghipet si acolo l-au bggat in temnitg pentru muiarea

1 pe aceial asa M//2 lipse,ste Sinern M / Cu] si pre M // 4-5 1ipsesc C 11 4 si

gonacii ucenicilor] apostolilor M / lipse,ste anii vietii acestuia au fost 142 M // 6
Dintr-acest Levi C / c5.trl] lui M, C // 7 lipsepte Intre C // 8 priimélele] prinoasele
M / cel care M // 9 lipsepte anii vietii Iudei au lost 137 M 11 10 lipsepte pentru M.
C // 10-11 s1 tagea din Ruvim cel Intli n&scut, vrea MI s5. tagea din neamul
(ni Ruvim din cel dintli nIscut vrea C ¡/11 stApinirea ei C ¡/13 InvItItura] sfatul
M 11 14 de plinInt ca total C /114-15 lipse,ste casa lor si cu toate colibile lor, precum
scrie la Numere, cap 16 C11 15 lipsepte precum serie la M// 17 semIntie M / Intrupat]
miscut M // 18 Intr-aceast5. vréme au dat Feronie M / adic5. lege C //18-19 lipsepte
Facerea, de la cap 35 pin6. la cap 49 M, C1119 lipsepte leat 3935 M//20 22 lipsesc M//22
lipsepte Facerea, cap 35 C11 23-25 lipsesc C11 23 semintiia Mil 25 celelalte M1126-14
Iosif, dupl vinzarea de fratii s51 si dupa saparea din temnitá ca dezlegarea viselor
lei faraon, cu acei 7 boj grasi si 7 narsavi, fu pus de faraon sapinitor Eghiptului,
*i In vrémea foa.metii viind tat5.-su Iacov Cu toatl casa lui la Eghipet, ca 75
de oameni, fu priimit de Iosif ca cinste mare. $i lulnd Iosif majare eghipteancei.
au flcut pre Manasi si pre Efraim. $i Implinindu-si Iosif viiata au murit. Facer<ea>,
41 M j/ 27 Eghipt C 11 27-1 acolo au Inaput In temnit.i. pentru muerea lui
Pentefri, sirdpInului An C //

262

www.dacoromanica.ro
 sapinu-sAu lui Pentefri, cAci n-au vrut sá facá pleat Cu
ja. $i dezlegind visele a pitariului si a pnarnicului s-au
mintuit. Dupá acéia dezlegind i visele impäxatului faraon,
pentru cei 7 boj gra0 i pentru cei 7 mirsavi, fu pus de
5 impäxatul faraon sapinitor Eghipetului.
Iar In vrémea foametii, venind fratii lui la Eghipet
sá cumpere gnu i cunoscindu-i pre ei Iosif, i-au trimis
indka la tata-s5u cu grisu, poruncind lor ca sä se pogoare
MAO lor Iacov la Eghipet. Deci mergind Iacov, cu
10 toatá casa lui, ca la 75 de oameni, la Eghipet, fu priimit
de Iosif cu cinste mare. $i Iosif muiare eghip-
teana au fäcut cu ja pre Manasi 0 pre Efraim, pre
carii Iacov i-au potrivit intocma cu feciorii lui. Si, plinin-
du-si i Iosif viata, au murit. Face<rea>, de 1<a> cap 41
is ping la cap 49. In vrémea acestui Iosif au inceput Elada
a face gnu si Atlas au aflat astronomiia. L<ea>t 545.
f. 9 Caath au fost stramos lui Moisi, carele au trait ani 133..
Col. I Acest Aram, tat511 lui Moisi i lui Aaron, au fost What
din neamul preotesc; iar muma lor au fost Iothavith..
20 Moisi au fost judec5toriu Intli. $i au träit ani 140.
In vrémea lui Moisi s-au implinit vrémea legii cei
firesti, tiind légia aceasta ani 368. lar de la Moisi s-au
inceput vrémea legii cei scrise si au tinut Ora la Hristos,
intru care s-au plinit ani 1536.
25 Mariam, sora lui Moisi, pentru c5ci au tinjit asupra
Moisi s-au bubat i prin rugkiunea lui iard s-au täini5Auit.
Judeatorii, cap 12.
Acest Core au rädicat vrajb51 asupra lui Aaron pentra
preotie, zicind cum c'a iaste din cel dintii näscut, adec5:
2 ja] diosa C apoi C / dezlegindu-s1 C f visele paharnicului si ale pitasului
atre Iosif s-au mintuit C // 3 acei C /14 lipseFte pentru C j acei C //5 ImpArat C/
lipseFte faraon C // 6 viind C / fratii lui Iosif C // 7 lipseFte pre ei C II 7 9 Iosif
le-au dat gnu, poruncindu-le ca apogoare la ei si pre tatll lor Iacov C II 9 lipseFte
la Eghipet C / Iacov la ei cu toatà casa lui C // 10 iipseFte la Eghipet C ¡/11 lipse,ste
de Iosif C/ Cu mare cinste C/ /ipseFte i C//13 pre care e-au potrivit Iacov C//13-15
lipse,ste i plinindu-si... la cap 49 C// 15 lipse,ste piná la cap 19 M, C / acestui] lui
C/ 17 lipseFte au fost M / lipseFte carele M / lipseFte au fost str5snos lui Moisi, carele
C // 18 lipseFte acest C / si a lui Aaron M, lipseFte CI lipsqte bArbat M, C // 20
lipse,ste Moisi M 1ntii judecAtor C / lipseFte latti. i M // 21-24 lipsesc C // 21 plinit
M / lipseFte cei M // 24 tntru care, s-au plinit] plinind M // 25-26 sora lui Moisi dr-
tind asupra frAtine-sAu s-au bubat M ¡/25 au tinjit odinioar5. C // 26 lipse,ste Moisi
C / i apoi iaräi prin ruglciunea lui Moisi s-au arnb.duit C rugAciunile M //
27 lipseFte Judeatorii, cap 12 M, C // 29-2 pentru preotie, aci era el dina
Isaar cel dintii n5scut; de care fu ars cu foc din cerio, cu 250 de lArb ati M //
29 cá este el C / lip se ,ste adea. C //

263.

www.dacoromanica.ro
 din Isaar. Drept acéia fu ars cu foc din ceriu impreunä:
cu 250 de bärbati, precum scrie la Numere, cap 16.
Pre acest Moisi, dupe ce 1-au aruncat in rin, gäsindu-1
Hamur, fata impäxatului faraon, 1-au luat 5.1 1-au acut
5 pre el fecior al ei. Si ne5tiind, 1-au dat mine-sa sä1-1 creasc5.,
puindu-i numele Moisi, care tilcuindu-se zice cum c5:
s-au luat din apl.
Acest Moisi, omorind un eghiptean 5i drept acéia,
fugind in päinintul lui Madiiam 5-au luat muiare pre fata
io lui Iothor, preotul Madiamului. Acestui Moisi, arätindu-i-
se Dumnezeu in rug, 1-au trimis ca sä: mintuiascI pre
Israil din Eghipet. E5irea, cap 2 ping la cap 7. /
Col. II Pentru Thamar zice Zlatoust cum cä: n-au fost norä.
Iudei, pentru cä nici unul din feciorii lui nu o au cunoscut
15 pre dInsa, nici n-au fost curv5,, pentru cä nu cu end
curvesc, ci pentru dragostea na5terii de coconi, au luat
chip curvesc 5.1 au voit a säl impreuna cu luda, pentru
cl au 5tiut cá va sá se nasc5. Hristos din sementiia Iudei.
luda, avInd trei feciori, pre Ir, pre Avnan 5i pe Silom
20 5i dind pre Thamar muiare lui Or 5i dupä moartea lui
Or, nefkind copii cu dinsul, au dat-o lui Avnan 5.1 nef5.-
cind nici cu acela copii, c5. au perit amindoi din urgie
dumnezeiasa, pentru päcatul lor cel necuvios, n-au
vrut dupä: acéia sä mai dea luda pe Thamar dupä al
25 treilea fecior al lui, adea dup5. Silom; ci 5edea Thamar
la casa p5rintilor ei.

1 drept acéia] pentru care C / cer C / iipsqte impreun& C // 2 hpseFte precum scrie la
Numere, cap 16 M, C //3-7 tipsesc C // 4-10 ImpAratului faraon, 1-au fAcut fecior
al ei s'i nestiind 1-au dat mumei lui de 1-au crescut, numindu-1 Moisi ce sá tilcuiaste
din ap5. luat. Acest Moisi, uciglnd un eghiptean, de fria au fugit la Madiam, uncle
s-au luat muiare pre fata lui Iothor, preotul de acolo M// 10-12 Upsesc C//12 tipseFte
Esirea, cap 2 pin.5. la cap 7 M ¡/13-18 Pentru Thamar zice Zlatoust a n-au fost noru
Iudei, nici curv5., a nu cu glnd curvesc, ci pentru dragostea nasterii de fii au
luat chip curvesc si s-au Impreunat cu luda; aci din Scripturi stiiau a din se-
mintiia Iudei iaste a s5, nasa Hristos mlntuitoriul M / Pentru Thamar
zice Zlataust a n-au fost curv5., a nu cu gind curvesc s-au Inpreunat cu luda;
ci numai pentru dragostea nasterii au voit a a Inpreuna cu dInsul, a au stiut
din Scripturcl cum a din semintia lui va a a nasa. Hristos C//19 /ipseFte pre2C
pre 3 M //20 Or 1-2] Ir C / Or 1] Ir M // 20-21 muiare lui Ir, murind el s'i flea-
chid copii, au dat-o lui Avnan M // 22 nefAcind cu el copii, cá au perit
C / din] de M // 23-24 n-au vrut dup-acéia luda sá mai dea pre Thamar
dup-al treilea fecior, adea dup5. Silom M // 24 dup5. aceea n-au mai vrut a mai
.dea C // 25-1 lipse,ste adea dup5. Silom; ci sedea Thamar ... flecle feciori C//

264

www.dacoromanica.ro
 Si pentru ca sà nu rdmiie Thamar fälede feciori, lepä-
dind hainele céle jalnice sä imbelcä in alte haine si esi la
o räispintie, inchipuindu-se cum cà iaste curvä. $i intim-
plindu-se a mérge luda sä-s tunzá oile, neavind muiare,
5 s-au culcat cu dinsa, necunoscindu-o. $i indatä au luat
ia in pintece. $i i-au fost dat luda, in loc de platä., toiagul
slu si inelul si gherdanul. Apoi prinzindu-sä Thamar ca o
curvá si vend ca sä o arzä, ardtind acéle zäloage ce au
fost luat de la luda, s-au indreptat ; din caré s-au näscut
10 Fares si Zara. Facerea, cap 38. /
f. 9v Iisus, feciorul lui Navi, luind stäpinirea norodului, dupä.
Col. I Moisi, precum scrie la 31 de capete la A 2 lége si trimitind
din Sihem 2 iscoade la Ierihon, dupe 7 zi/e au trecut
Iordanul, impreung cu tot norodul lui, neudindu-sá picioa-
15 rele lor. $i scotind din riu pre uscat 12 pietri si de pre uscat
ducind in riu iarg 12 pentru pomeniré, au inoit pre norod
cu a dooa obrezuire in Galgale si, trimbitind preotii impre-
jurul cetätii Ierihonului, a saptea zi cäzurá zidurile ei.
$i luind-o pre din' sa o flcurá intocma cu päimintul,
20 omorind pre toti, din om pinä in dobitoc. $i läisind numai
pre Raya curva, cu toti ai ei, fiind insemnatä casa ei cu o
fune rosie, dupä cum o invätase iscoadele lui Iisus, pentru
binele ce-au fost fälcut, de i-au mintuit din moarte si
pentru ad era fägäduit Iisus lui Dumnezeu cu jurämint,
25 ca sà nu ja nimenea, nimic, din prada Ierihonului.
Rind pornit de läcomie, Ahar au luat o limbl de aur si o
plascä.' rosie; si drept aceia s-au miniiat Dumnezeu pre

1 Thamar] ja M // 2 In] cu C / esi] esind C // 2-3 esi la r5sphitie M // 3

cum a iaste] a fi M, C // 4-6 Pre cind mergind luda ca s5.-si tunzá
oile, neavInd muiare si necunoscindu-o s-au Impreunat cu ja, din ca.ré au
luat In pitntece M // 5 culcat] Inpreunat C / necunoscindu-o] f5xá s5, o cu-
noasc5, C // 6 lipse,ste in loc de plat.5. C // 7 lipseFte §ii C / prinzindu-s51 dovedin-
du-s5. C / apoi In urm5, M // 8 si viind s5, s5, piarz& M // 10 lipseFte Facerea,
cap 38 M, C // 11 Acest Iisus Navi C // 12 lipseFte precum scrie la 31 de cap la
A 2 Lége M, C // 13 repetei dool M //14 lipseFte inpreun5. M, C 1115 du pre M, C 1116
lipsege iar5. M/ pre norod] norodul C // 18 lipseFte Ierihonului M / ei] ceatii C //19
lipseFte lulndu-o pre Musa M, C // 20 lipseFte qi M, C // 21 lipseFte toti M / fiindu-i
casa insemnat5. M / lipseFte ei2 M // 22 funie M // 22-7 dup5, Inv545,tura iscoadelor
pentru binele ce le f5.cuse si ja, de-i mintuise din moarte. Si cici era flg5,duit
Iisus 0, nu sá ja nimic dintr-acea prad5., din 15.comie lulnd Ahar o limb& de aur
si o haina rosie, pentru care sá si omori cu pietri. Din care s'i Dumnezeu mlniin-
du-sá s-au omorlt la Ghilghe ca 36 de bArbati. Dar apoi luar5, cetatea Ghe si pre
gavaoniténi ti flcurá robi si omorl ImpArati acolo. MArindu-s5. M // 22-23
lui Iisus, ccici si ea ti izlAvise de moarte C // 26 Dar Ahar fiind pornit de 15.comie
au luat C // 27 pentru care mtniindu-s5. Dumnezeu C //

265

www.dacoromanica.ro
 norodul lui Israil i s-au omorit la G<hil>ghe ca la 36 de
Värbati i ucise norodul 0 pre Ahax cu pietri, pentru
15.comiia lui; a0jderea 0 pre Ghei, cetatea cu vicle§ug,
de tot o au sarimat 0 au fäcut pre gavaonéni robi, aducä-
5 tori de apä 0 de lémne 0 pre cei 5 impärati, carii viclenea
Gavaonul i-au omorit.
Märindu-se zioa cu starea lunii 0 a soarelui, ca la 24
de ceasuri, prin rugäciunea lui Iisus, deci ziclind jartävnic
la Gheval i blagoslovind i blestemind inaintea norodului,
10 au indemnat pre toti a striga amin, fael-sä.
Dupg acéia au impIrtit celor 12 sementii pämintul ce
cuprinsése ; insä celor doao semintii i jum5.tate, aded. lui
Ruvim i lui Gad 0 jumätate din sementiia lui Manasi
li-au dat pämintul cel ce le-au fost dat mai denainte
15 Moisi. lar celor 9 pol de sementii li-au dat celalalt pämint,
impgrtindu-1 pre neamuri. lar dup5. 14 ani, intorcindu-se,
au fäcut järtävnic la morrnintele Iordanului 0 au Msat
slobod norodul lui Israil de cará toti vräjma0i. i fäcu
norodul legaurä cu stropire de ap5., cum cá sà vor trichina
20 lui Dumnezeu. i sä fäcurä toti anii vietii lui Iisus 110.
Acéstia scrie la cartea lui de la capul cel dintii Ora la
sfir0t.
In vrémea acestui Huzi s-au mutat preotiia de la Elea-
zar la Ili, care Ili era din Ithamar. lar cei ce au fost din
25 neamul lui Ili s-au scos din preotie, in urma lui, pentru
räutätile lor. Imp.ärati, I, cap 2. /
Col. II Iarä dupä ce au murit Iisus au 15.sat norodul lui Israil
pre Dumnezeu i s-au inchinat Astrarothii i lui Vaal.
Drept acéia au dat pre ei Dumnezeu in minile lui Husar-
30 sathem, impäratului Mesopotamiei, cäruia au fost supu0
8 ani.
intr-acéia vréme, zic unii, sä fie fost célia ce sà zic pen-
tru idolul lui Mihei, in cartea Judeatorilor, cap 17 0
1 norod C / /ipse,ste lui Israil i C / 37 C // 3 /ipsefte pentru 15.comia lui C /
/ipseste cu viclesug C 1/ 4 au fAcut i pre C / aduatori] cAatori C // 5 acei
5 C / ficlenea C // 7 lipse,ste la M // 8 deci zidind] si au zidit M / jgrtvénec M,
jertfelnic C // 9-10 /ipseste i blagoslovind i blestemInd fac5.-s5. M // 11 dupà
acéia] apoi M, C / sementii] neamuri M ¡/12-20 /ipse,ste ths. celor doao se-
mintii acurà. toti C // 16 iar] apoi M // 17 jgrtvénec M //18 pre norodul M
de cb.tr5.] de spre M // 19 /ipseste cum M // 20 i fu toti anii vietii lui Iisus 110
M, iar anii vietii lui au fost 101 C // 21-22 /ipse,ste Acéstia scrie la cartea lui de la
capul cel dintli pinä la sfirsit. M, C// 24 care Ili] ce M/ era de la Ethamar C// 25-26
s-au scos In urm.I din preotie, pentru rAotatile lor M // 26 /ipseste impArati I, cap
2 M, C 1127-2 /ipsesc M, C//

266

www.dacoromanica.ro
 célia ce s5. zic pentru muiarea lui Levi, la Judeatori,
cap 19.
Acest Gothoniil au fost fecior lui Chenez, fratele lui
Haley 0 -au luat muiare pre Axan, fata lui Caney. Acesta
5 au mintuit pre Israil din minile luí Husarsathem. Si s-au
odihnit panintul in 40 de ani. Deci murind acesta, iarI
au gre0t Israil 0 i-au dat pre ei Dumnezeu in mffiile lui
Eglon, Impä."ratul moaviténilor 0 au robit lui ani 18.
in vrémea acestuia s-au fkut, de Palamid, s/ovele
10 elinilor. /
Col. in Acest Aminadav au fost sapinitor peste neamul Iudii la
e0rea norodului din Eghipet. Acesta au intrat intii in
Marea Ro0e cu neamul s'alu, a ceialalti sä. temea. $i drept
acéia au dat Dumnezeu feciorilor lui putéria implealteased,
15 pentru cki i-au urmat lui.
Naason, la e0rea norodului din Eghipet au fost apete-
nie neamului Iudei, dupä moartea atine-gu, precum
scrie la Numere, cap 10. ins6 la acest Naason sä: pliné4te
cuvintul carele au zis Dumnezeu cara Avraam, la Facere,
20 cap 15, 6.* la al patrulea neam vor e0 fiii lui Israil din
Eghipet. /
f. 10 in vrémea acestuia au scoria Fictonie de au intamat,
Col. I in Troada, patru cai.
Acest Avimeleh iaste fecior lui Ierovaal dintr-o posad-
25 nicl a lui, rascut in Sihem. Si, puindu-sa impaat siherni-
ténilor, au omorit pre 70 de frati ai lui, scApind dintru ei
numai Ioatham, carele, stind intr-un munte, au zis sihe-
miténilor o pildà pentru maslin, pentru smochin, pentru
vie 0 pentru pgducel. /

3-5 Acest Gothoniil, frate lui Caney, au mIntuit pre norodul lui Izdrail de
Husarsathem C // 6 p5.naintul] norodul C, lipseste M I lipseFte in M, C / deci
murind el M] iar dupä moartea lui C / ear4 C // 7 lipseste Israil C / lipse,ste pre ei
M, C // 7-8 lui Egron robi 18 ani C // 8 lipse,ste lui M // 9 Tntru aceastä
vréme s-au fAcut de Palamid slovele elinilor M, Si tot intr-aceasa vreme au
%cut Palamid slovile elinesti C // 11 Iudei M 11 13 Marea cea Rosie C / cl] cAci
C / si drept] si pentru M, pentru C //14 au si dat C // 15 lipse,ste pentru M / lipse,ste
pentru aci i-au urmat lui C // 16 Acest Naason C // 17 s'i dup5, C //18 lipse,ste pre-
cum scrie la Numere, cap 10 M, C //18 s5. implineste C //19 carele] ce M / lipse,ste
la Facere, cap 15 M, C ¡/12-13 lipsesc C // 24 dupa Ierovaal ad. adicl a lui Ghe-
deon C /125 lipsefte a lui, nIscut In Sihem C / hisimitenilor C // 26 lipse,ste dintru
ei C] din ei M ¡/27-29 carele au zis pilde de naslin, de vie, de zmochin si de
miricine C // 28 sihimiténilor M // 29 si pentru vie M 1 plducel] miacine M //

267

www.dacoromanica.ro
Col. II Acest Aod au fost viteaz foarte, carele, omorind pre
Eglon, impgratul moaviténilor, in cámara lui, au mintuit
pre Israil i s-au odihnit pämintul ani 80. Deci murind
acesta, indat5.* s-au pus in locul lui Semegar. Judedtori,
5 cap 3. Leat 3879.
Acest Semegar au omorit 600 de oarneni filistiimi, cu
cormanul plugului ; drept acéia fu pus mai mare peste
israilténi. Deci, murind acesta, iar ai gresit Israil inaintea
lui Dumnezeu ì s-au dat In minile lui [avim, imp6ratul
10 hanaanilor, carele au supus pre Israil prin Sisara, boiarinul
lui ani 20.
Aceast5. Devora au fost prorocit5, muiare fiind lui
Varac i lui Lafidoth. Aceasta, omorind pre Sisara cu rnij-
locul Iailei, muerii lui Haver chineului, care Haver era
15 slug5. lui Sisara si mintuind pre Israil au cintat cintare,
precum scrie la Judedtori, cap 4.
Si s-au odihnit pämintul in ani 40. Deci murind aceasta
Devora au viclenit Israil inaintea lui Dumnezeu i i-au
dat pre ei Dumnezeu in minile lui Madiam ani 7. Jude-
20 dtori, cap 5. Leat 3926.
Acest Ghedeon au pus drnuri pe piatr5 inaintea Inge-
rului ce i sä aatase i surpind järtgvnicul lui Vaal, sä. numi
Ierovaal. $i s-au ar5tat lui semn pre link cum cá va mintui
Dumnezeu prin mina lui, pre Israil cu 300 de oameni,
25 carii vor limpi ap5 din riu, cum limpesc dinii. /
Col. rir Pentru a de vei num5ra neamurile impärä.'testi, unul
dupe altul, adeck care dup5; care au imp5r5tit si nu dup5.'
obraze, voi afla acest neam, al patrulea, incepind de la
luda i sfirsind la Naason. Iar de vei lua aminte urmarea

1 foarte] mare C / care C // 2 lipse,ste moaviténilor in amara lui C //

2-3 au mintuit pre izdrailteni, odihnindu-s& 800 de ani C // 3 80 de ani
M // 3-4 Deci murind acesta s-au pus Semegax M, lipsefle C // 5 lipsefte Ju-
deatorii, cap 3, leat 3879 M, C // 6-11 lipsesc C /I 7 preste M 119 nalinile
M ¡/10 boiarenul M // 12-20 Pentru aceast5. Devora, muerea lui Varac, cara au
omorit pre Sisar si au mintuit pre norodul lui Izdrail, sä zice a au fost si pro-
rocit5. C //13 Lafadoth M // 14 Iailii, muiarea lui Haver chhaeul M /116 lip-
se,ste precum scrie la Judeatori, cap 4 M //17 lipse,ste In M / 40 de ani M // 18 au
viclenit] au f&cut viclesug M (/19 lipse,ste pre ei M miinile M // 19-20 lipsefle ani
7. Judeatori, cap 5, leat 3926 MI/ 21 au fost pus arbuni pä peata C // 22 ce s5.
arltase C / Artvénecul M // 23-24 Apoi aatindu-i Dumnezeu semnu pre lunä
cum a prin el va mintui Dumnezeu pre norodul lui Izdrail cu 300 de oameni
C /124 pre Izrail prin mina lui M // 25 lipsepe carii vor limpi apä din riu cum
limpesc clinii C / din rill ca clinii M // 26-2 lipsesc M /127 si] iar C //28 atunci
vei afla C //

268

www.dacoromanica.ro
 acestui neam, al patrulea, din neamul preotesc, cade-sä
a lua incéperea de la Levi 0 sg pogoare ping la Eleazar.
Salmon luat muiare pre Raav curva (card au fost
ascuns iscoadele lui Iisus in puzdgrii de in, lingg zidul
5 cet4ii, precum scrie Iisus Navi) 0 au näscut dintr-insa
pre Vooz, care Vooz au fost moq lui Vooz, celui ce au
ngscut pre Ovid.
Ïns trei in0, de rind, adecg tail i fecior i nepot s-au
numit tot cu acest nume Vooz ; drept acéia evanghelistul
10 Mathei au pus numai odatä numele acesta, la rinduiala
neamurilor.
Cu inchipuirea aceasta, ce iaste in céia Ltd.' din dos, s5.'
inteleg céle ce scrie la capul cel dintii 0 al doilea, la
Numere, cum s-au 45.zat imprejurul cortului céle 12
15 neamuri i Levitii ; i incgl mai mult sluja5te spre a pri-
cépe trécerea cea cu anevoe a lui Iisus i carii sint Levitii
0 cite cetäti i locuri s-au dat lor, de la fietecare neam,
pentru ca sä le ja zeciuialele, sä.. le fie de hrang. Iisus Navi,
cap 21.
20 1ntru acéste cetälti scgpau cei rài, carii ucidea pre cineva
fgede vinä., pentru ca sg nu-i ucigg rudeniile celor uci0,
fgede judecatg, a cgrora nume sint acéstia: Vosor,
Arimoth i Gavlon, Iisus Navi, cap 20. /
f. 10", lar mai pre uring Avimeleh stric5. Sihemul 0 pre Agaal,
Col. I 25 domnul Sihemului, carele sä rgdicase asupra lui. Si lovin-
du-sg Avimeleh cu o piatrg in cap, de o muiare i väzind cA
va sg moarg, au zis cgtrg cela ce-i punta armele : Omoarg-
mä., ca sà nu zicg oamenii, cl m-au omorit o muiare".
Judecgtori, cap 9. in vrémea aceasta s-au izvodit dantul
30 in Elada.
Iair au avut feciori 32 0 n-au fgcut nici un lucru
vrédnic de povestire. Leat 3990. in vrémea acestuia au
izvodit Carmentie slove latinilor.
Deci murind Iair, iarg au inceput fiii lui Israil a s5.
35 inchina lui Vaal. Pentru acéia i-au dat Dumnezeu in minile

1 neamnl preotilor C // 2 pogoarl C // 3-30 lipsesc C // 4 puzderii M // 5 la

Iisus Navi M // 8 Ins5.) cI. M / lipse,ste sil M //12-23 lipsesc M // 24 §i] apoi
M // 26 de o muiare cu o piatrA In cap si vAzInd M // 28 ca M // 29
lipse,ste
lipsefte Judeatori, cap 9 M // 31-32 au avut 32 de feciori i n-au fAcut
nimic vrédnic de pomenire M, C 1/ 32 lipseFte leat 3990 C // 33 slovele latinilor
M, slove latinesti C 1134-35 lipsesc C // 34-1 i murind el lar au gresit
Izrail de s-au Inchinat lui Vaal si i-au dat Dumezeu In mlinile lui Filistiim i a
feciorilor lui Amos M //

269

www.dacoromanica.ro
 lui Filistiim i in minile feciorilor lui Amon ani 18. Jude-
atori, cap 10. /
Col. II ducindu-s5. noaptea la corturile vräjma§ilor au auzit
povestindu-§i, unul c5..trà altul visele. i, intorcindu-sä
5 indatä la ai lui, au plecat asupra vräima§ilor. Deci cu
scuturarea donitelor i cu bucinatul bucinelor, späinlin-
tind pre vräljma§i au omorit 4 impä.'rati adeca pre Oriv,
pre Ziv, pre Zeveei §i pre Saimana. Si au min' tuit pre
Israil din minile lui Madiiam; §i s-au odihnit pämins tul
10 40 de ani. Deci murind acesta, iarä au acut hicle§ug
lui Israil inaintea lui Dumnezeu, i s-au inchinat lui Vaal
§i nu i-au mai dat Dumnezeu in minile nimänui, ci indatä.
s-au pus in locul lui fiiu-sgu Avimeleh. Judecaori, cap
6, 7, 8, 9. In vrémea aceasta au intocmit Mercurie lguta.
Is Leat 3956.
Acest Thola au judecat norodul lui Israil ani 24 §i n-au
fácut nimica vrédnic de povestire.
In vrémea acestuia impäräliia la Troada Priamos.
Leat 3959.
20 Acest Iefthae, lepäaidu-1 fratii lui ca pre un copil fiind
näscut din curvä," i läcuind in pämintul lui Tov, au ajuns
mai pre urmä.' stäpinitor lor §i judecätor israilténilor §i au
biruit pre amoniténi. Acesta, mai naintea biruintii,
du-sä cu agAduialä inaintea lui Dumnezeu ca, intorcin-
25 du-sä biruitor, sä.-§ järtvuiascI pre fiic5.-sa, drept acéia,
biruind, §-au plinit fälgäduiala. Pentru cä, dupä.' ce §-au
plins ja fecioriile ei in 2 luni, o au jästvuit inaintea lui
Dumnezeu. Dupg acéia, la trecätorile Iordanului, cu acea-
. stä, hasnä., Sevelem i Vethelel au omorit 42.000 de oameni
30 din neamul lui Efraim. Judeatori, cap 11 §i 12. /
1-15 lipsesc C ¡/1-2 lipse,ste JudecAtori, cap 10 MI! 4 unul altuia visele
M // 6 donitilor M / bucinelor] trimbitelor M // 7 lipseste adea M 8 Zev
M / Zevea M // 9 mtinile M /110 iar M //10-11 au fAcut ficlesug Izrail,
Inchinindu-s1 lui Vaal M // 12 mlinile M // 13 lipseste fiiu-sAu M j lipseste
JudecAtori, cap 6-9 M 11 14 tntru aceastA vréme M j tocmit M /alguta M /-
15 leat 5959 M //16 24 de ani C // 17 nimic M // 18 si tot In vremea acestuea C /
ImpArAtiia Priam la Troada M j Priam C// 19 In leat C // 20 lepAdat fiind de fratii
lui ca un copil ce era nAscut M, C / lipsefte lui M, C // 22 lipseste mai pre urml
M, C I/ 23-26 acesta Innaintea biruinti fiind fAgAduit lui Durnnezeu ca de sa va
Intoarce biruitor, a jertfeascS, pe fiica sa, a si fAcut aceasta. CA dup& ce C // 24
lipseste Inaintea lui Dumnezeu M // 25-26 s6, jArtveascA pre fie-sa, au plinit fAgA-
duinta M // 26 lipseste pentru M // 27 tinerétea i fecioriia M // 27-28 o au
jertfit-o. Aceasta la trecAtorile C / lipseste Inaintea lui Dumnezeu M 28 dupA
acéia] apoi M // 29 lipse,ste aceastA C] o M / hasnA] Ohazna C / Sevelem] Theselem
C // 30 tipse5te JudecAtori, cap 11 si 12 M, C //

270

www.dacoromanica.ro
Col. III Aceasta este Raav curva, acéia caré au scIpat din pier-
zarea Ierihonului, pentru mila ce au arà.'tat cäträ iscoadele
lui Iisus, precum am zis mai sus. Aceasta s-au dat a fi
muiare lui Salmon.
5 Acest Avimeleh, in vrémea foametii, preotind Ili, s-au
dus cu muiarea sa, Noemin i cu arnindoi feciorii lui, din
Vithleem la Moav. Deci luind feciorii lui muieri de acolo,
pre Ruth si pre Orfa i intimplindu-sä a muri acolo la
Moav i Avimeleh i feciorii lui, s-au intors Noernin,
io preunä. cu Ruth moaviteanca, räsind pre Orfa acolo. /
f. 11 Acest Esevon au luat sapinirea dupä. Iefthae si au avut
Col. I feciori 30 si féte iarä. 30 si n-au fäcut nimic vrédnic de
povestire. Judeatori, cap 12.
Sampson, feciorul lui Manoe s-au näscut din neamul
15 lui Dan, spuinci mai nainte ingerul nasterea lui. i s-au
numit din pintecele maic6-sa sfintit, carele au luat muiare
din Thamnatha, sin neamul filistiinilor. i spuind pilda
leului celor tineri, 1-au hiclenit muiarea de i-au tilcuit-o.
Dupä acéia, legind foc in coadele vulpilor, au ars spicele
20 vràjmasilor si 1000 de oameni au omorit cu o Lied' de insága-
riu, dintru care falcl mai pre urma au izvorit apä si au
bäut el ; i portile Gazii le-au suit intr-un munte.
lar mai pre urmä., cu insea'ciune räzind cu un brici
perii din capul lui, Dalila, 1-au prins filistiimii i orbindu-1
25 1-au blgat in temnitä. si 1-au pus de risniia. Deci crescin-

1 iaste M Upse,sie acéia C // 2 cäträ j ja ce M / pentru binele ce au

fost %cut si ea iscoadelor lui Iisus C // 3 /ipse,ste precum am zis mai sus
M, C / lipseFte Aceasta s-au dat a fi muiare lui Salmon C // 6 feciori ai
lui C / lui3si M /I 8-9 tntlimplIndu-sá acolo la Moav de au murit i Avimeleh
M, C // 9 apoi s-au tutors C / s-au tutors numai Noemin cu Ruth M // 10
lasind pre] ramtind C ¡/12 au avut 30 de feciori si 30 de Me; iar alt
nimic M, C / n-au facut vrédnic de pomenire M) /ipseFte n-au facut C j vrednic
de scris C //13 iips,fte Judectori, cap 12 M, C // 14 acest Samson C / nascut] tras
C // 15-18 lui Dan, pentru a caruea nastere au fost spus ingerul mai nainte ;
carele Inca din pIntecs s-au fost chemat sfintit. Acesta au luat muere din Tha-
mnatha. $i pentru o pildi ce au fost spus I-au inselat muerea de e-au tticuit-o,
din a caria pricina s-au si dat prinsori C / $i din pintece s-au numit sfintit.
Au hut raliare filistiinean35. si spaind unor tineri pilda ce leul s-au ficlenit muiarea
de au sp 113-0 i au dat prinsoarea M // 19 dupl az6ia] apai M, C / In] de C j spicele]
tarinile M, C // 20 vrajmisilor sal. de C // 20-22 si cu o falca de magar au omorit
1000 de oameni, din care s-au facut s-au izvorit i apa, de au taut tot norodul
C // 21-22 la car6 ci minune au facut de au izvorlt ap5, de au !Alit si el M // 22
le-au suit itntr-un ululate de le-au azvIrlit M] le-au azvirlit dintr-un munte C /-
23-5 Si mai pre urma razIndu-i Davida, ce un brici parul capului 1-au dat
filistinilor i orbindu-I 1-au bagat In tetnnita si 1-au pus de rIstaiia; ende Cu vréme

271

www.dacoromanica.ro
 du-i perii in cap 0 adur&du-säl filistiimii sä.' facä: Artvä.,
1-au dus 0 pre el la adunarea lor ca sà-1 batjocoureaseä.
Si, apucindu-se de un stilp, au surpat casele unde erau
adunati 0 au omorit mai pre multi atunce, la moartea lui,
5 decit In viata lui. /
Col. II Acest Elora au luat sapinirea in urma lui Esevon 0
n-au f5.cut nimic vrédnic de povestire. Judeatori, cap 12.
Acest Avdon au luat sapinirea dup'l Elorn. Acesta au
lascut 40 de feciori. Deci In urma acestuia iarä au gre0t
10 Israil inaintea lui Dumnezeu 0 i-au dat pre ei Dumnezeu
In minile filistiimilor 40 de ani. Judeckori, cap 12. in
vrémea acestuia s-au luat Troada. Leat 4033.
Acest Elcana iaste din sementiia lui, Core, feciorul luí
Isaar, carele sä tràgea din Levi. Si au tinut Elcana 2
15 mueri; pre Fenana, rodnia 0 pre Anna, stearpà. Deci
Anna au nä.'scut prin fdea'duintä. pre Samuil, care sä. tilcu-
iWe cerpt" de la Dumnezeu pre care 1-au dus la Ili
preotul, dupä cum s-au ag5.'duit. impärati I, cap 7. /
Col. iii Iar deaca s-au Intors Noemin, zicea muerile din Vith-
20 leem: S-au intors Noernin din c5.1gtoriia ei". Tar ja, fis-
punzind, zicea: Sä nu-mi mai ziceti, Noemin, adecá fru-
moasa, ci sà-mi ziceti Amara, pentru cä.' piing de amàfd-

cresclndu-i plrul capului i-au venit si vIrtutea la loc. Si la o jArtvä ce a adunase

filistinii la mas5., aduclndu-1 s'i pre el s5.-1 batjocoreascl, au apucat stlIpii caselor
cu mlinile si, scuturindu-i, au omorlt rnai multi atunci clecIt in viiata lui, unde
si el s-au pristivit. Leat 4055 lil 1 Apoi rIzIndu-i Dalida pftrul capului
si dIndu-1 In mlinile vajmasilor 1-au orbit ; si In teninitä fiind e-au crescut
parul earb.s, e-au venit tlria. Apoi adunIndu-sI Intr-o zi filistimi la jertfl, 1-au
adus si pre iel ca s5.-1 batjocoreasa, unde apucInd un stilp in brate, zguduindu-1,
au dlirlmat acel foisor Intru care era adunati, unde s-au omorit mai multi oameni,
declt In viata lui C // 6 lulnd stl.pinire M/ in urma lui] dupl. M, C / s'i n-au] nici
el n-au M / si] dar s'i acesta C // 7 povestire] pomenire M / lipse,ste Judecltori,
cap 12 C // 8 dupl.] lui C // 9 deci] si C I iar M II 10 izdrailteni C / lipsege inaintea
lui Dumnezeu M / si earls i-au dat C / lipsqie pre ei M // 11 mlinile M /
filistenilor C / lipsefte Judecltori, cap 12 M, C //12 lipse,ste In vrémea acestuia
s-au luat Troada. Leat 4033 M I lipsefte leat 4033 C //13 lipsefte feciorul lui
Isaar M // 14 carele] ce M / sl trage C / Acesta au tinut doal mueri C 1 lipse,ste
Elcana M / doao M //15-16 si pre Anna stearpl, din care stearpl, dupl fl.glduintä i
s-au rilscut Samuil M /116 prin flgAcluintä au nIscut C / care] ce M //16-17
lipsote care sl tilcuiaste cersut de la Dumnezeu C // 17 pre carele 1-au dat lui
Ili M //18 preotul] prorocul C 1 precum 11 flgl.duise lui Dumnezeu M, dupl. cum
11 flgcluise C 1 lipseFte impArati I, cap 7 M, C // 19 Noemin In Vithleem li zicea
muerile de acolo M // 20 cä s-au tutors C // 21 zicea] le-au zis M, C / lipsege O.
M, C // 22 ci-mi zicet C, sl-mi ziceti M! Arnlelta. M 1 lipsefte pentru M 1 ca
amlritl slut de amlr5.ciune C //

272

www.dacoromanica.ro
 ciune sint eu". Iar pre Ruth o au luat Vooz muaire lui-§
0 au ngscut dintr-insa pre Ovid. Acéstia scrie la Ruth.
Saul, pierzindu-0 mägarii, multä. vréme ii cà'uta 0
neputind s5.-i afle au mers la Samuil prorocul ca säl-1
5 intrébe, doarä.-i va fi tiind, prin prorociia lui, säl-i spue
unde sint. Iarä. Samuil, avind poruncä." de la Dumnezeu,
au uns pre Saul impàrat israilténilor 0 i-au prorocit 0 de
mggari curn cà i-au gäsit tatä-sä.0 Chis. Si incredintind
Samuil pre el cu 3 sémne cum cA va imparäti, sä: duse Saul
10 de la dinsul. Dupà acéia, puindu-sà sorti la Masifa, cäzu
sortul pre Saul. $i s-au uns 0 inaintea norodului a fi
impärat. Deci luind impargiia au baut pe Nass 0 a
mintuit pre iaviténi din minile lui.
$i gre§ind Saul inaintea lui Dumnezeu, säl acu semn cu
15 tunet lui Samuil, cum cg s-au miniat Dumnezeu pre dinsul.
Jertvuind dupg acéia Saul, c5.1cà porunca lui Samuil,
care-i poruncise sa-1 Wépte ping' in 8 zile. $i drept acéia
fu certat de dinsul. /
Col. IV Acest Aviil s-au tras din Veniamin cu mult mai pre urm5.
20 decit altii. Feciorul acestui Aviil, Chis, au näscut pre Saul,
carele au fost impàrat intii norodului lui Israil.
Acest Avenir, feciorul lui Nir, au fost om chibzuit 0 mai
mare preste oastea impäratului Saul. Acesta era ajutor
luí Ievosthi, impotriva lui David 0 lovind cu sulita in
25 pintece pre Azail, feciorul lui Aronie l-au omorit.
Deci, certindu-se de Ievosthi pentru posadnicele lui
Saul, s-au miniiat Avenir 0 s-au dus aträ David de s-au
impàcat cu dinsul. Deci, intorcindu-se, l-au omorit Ioav,
feciorul lui Aronie. La a II-a impäräitie, cap 3. /
1 lipseFte eu M, C//2 lipseFte Acéstia scrie la Ruth M, C // 3 Saul feciorul lui
Chis M, C / e-au clutat C II 4 neputind si-i giseasci M] negisindu-i C // 4 tip-
sege ca M // 5-6 doar i-ar glci prin prorociia lui unde ar fi M // 4-6 merse la
Samuil prorocul, ca doari, i-ar glci prin prorociea lui. lar C // 6 iar M // 7
1-au uns Inpirat M, au uns Inpirat C / prorocit] glcit M / de] pentru C // 8 lip-
sefte cum M. C // 9 lipseste Samuil pre el M, C/ si cu 3 sérnne M / lipsefle cum
C // 9-10 c5. va si, inapiriteascä el si duse Saul. Apoi ficindu-s5. sorti M / c5, va
inpiriti el, apoi aruncIndu-si sorti C // 11 iar pre Saul C / Si unse M, Deci il unse
C // 12 lipseFte a fi Inpirat C / deci] apoi M 1/13 aviténi mlinile M ¡/14 si] apoi
C // 15 aritInd cum ci. s-au miniat C / dInsul] el M, Saul C // 16 jirtvuind M /
apoi jertiind Saul aid. C // 17 care-i] ce-i M / poruncise] zisese M, C / ca si
astepte pini in 50 zile. Si de aceea fu certat de el C / De care-1 s'i certi M //
19-21 Acest Aviil s-au tras din Veniamin, dintru al ciruia fecior s-au niscut
Saul, ce au fost Impirat intti izrailténilor M // 21 lipseste lui C // 22 lipseste acest
M / Nir] Chir C / foarte chibzuit C // 23 impiratului] lui M, C // 25 Azaronie
C /1 27 a:tit] la M, C // 28 lipse,ste cu dinsul M] cu el C / deci Intorcindu-se]
apoi M ¡/29 liPse,ste feciorul lui Aronie C/ lipseste La a II-a Iropiritie, cap 3 M, C//

273

www.dacoromanica.ro
f. 11v Deci, murind el, nu s-au mai flcut alti judecgtori, mgcar
Col. I c5. Ilie i Samuil sta inaintea norodului la judecat5.. Jude-
cgtori, cap 13,14, 15, 16. Leat 4055. in vrémea acestuia au
intärit Ascanie pre Alva.
Acest Ili au fost i judecgtor i preot. Si pregetind
a-s certa feciorii, nevrédnic s5.' socoti de Dumnezeu, pentru
acea necertare, precum scrie la intia impgrätie, cap 2
si 3.
$i aducind pre Samuil, copil mic, pärintii lui, dupe cum
10 11 aggduise lui Dumnezeu, 11 déderg lui Ill preotul;
crestea Ili pre Samuil i iubiia pre dinsul, vgzind cgdéria
lui Ofni si a lui Finees, feciorilor lui. Deci auzind cum cä au
luat filistiirnii chivotul in rgzboiu, sä cuprinse de multä
intristare i, cgzind de pe scaunul lui, muri, insg acest
15 sä numiia preot pentru cg s-au mutat la el preotiia din
odraslg mai cinstitg, adecg din feciorii lui Eleazar. Acesta
au luat intii preotie, trggindu-se din Ithamar. lar in urma
acestuia iargs s-au mutat preotiia la neamul lui Elea.zar,
pentru rgutatea lui Ofni si a lui Finees, feciorilor lui
20 precum scrie la intiia Impgrgtie, de la al doilea cap, ping
la al patrulea.
In vrémea acestuia s-au fäcut foamete mare in Iudea.
Leat 4085. /
Col. 11 Samuil de trei ori fu chiemat de Dumnezeu, insemnind
25 cu aceasta cum cg va sä infloreascà cu putére intreitg,
adecg cu judecgtorie, cu preotie i cu prorocie, precum
scrie la intiia impgrAtie, cap 3.
Acesta, dupg ce au mintuit pre Israil de la filistiinai, prin
junghiiarea mielului, la Piatra ajutoriului, caré era pusä
30 in munti, au uns pe Saul, din porunca lui Dumnezeu, a

1-4 lipsesc M // 1 deci murind murind Samson C / lipse,ste alti C //

2-4 lipseste Judea.tori, cap 13-16. . . Ascanie pre Alva C I/ 5 Pentru Ili s5.
scrie a. au fost C // 6 de a-s certa C // 6-12 de cgtr5. Dumnezeu. La carele
aducfnd pre Samuil parintii copil mic, 11 crestea Ili si-1 iubiia, vazind cadérea fiilor
si Orfi i Finees. Apoi auzind M // 6-19 de Dumnezeu. $i iubea Duinnezeu pre
Samuil. Apoi auzind c6. s-au luat chivotul in rAzboi de filistiimi, cAzu de pre scaunul
ce sedea i muri pe loc. Si In urma acestuea iar s-au mutat preotia la cei din neamul
lui Eliazar, numai pentru rAutatea feciorilor si C // 14 scaun M / lipseste lui
M // 15 pentru c5.) cäci M / preotiia M // 18 iar M II 19 rlotatea M / lipseste lui,
Ofni i a lui Finees M // 20-21 lipseste precum scrie la ... al patrulea M // 24
Acest Samuil M, C // 25 lipseste cu aceasta cum M, C fintreiti. putere C 1126 /ipsefte
adec5. M // 26-27 lipseste precum scrie la Intlia imparatie, cap 3 M, C // 28 izdra-
ilteni C f lipsefte de la filistiimi C / lipseste la M // 30 lipseste din porunca lui
Dumnezeu a fi M //

274

www.dacoromanica.ro
 fi imparat israilténilor. Deci urind Dumnezeu pre Saul,
caci nu vrea sä: omoare pre Agag si pre Amalie, imparatii,
au omorit pre ei Samuil, facindu-i bucati. i mergind in
Vithleem, dupa porunca lui Dumnezeu, ca sä jartvuiascä.,
5 mérse impreuna cu dinsul i Iesei, tatal lui David, cu toti
feciorii lui./
Col. III lar mai pre urma, calcind iarasi porunca lui Dumnezeu,
au luat pre imparatul Agag rob, cu toata avéria lui
1-au tinut la dinsul. insa cu aceasta calcare de porunca,
foarte au miniiat pe Dumnezeu. i pentru aceasta au cä:zut
intr-atitea bintuiala i macar ca., plingind Samuil prorocul,
sa ruga lui Dumnezeu, pentru el, iara incas nu putea sa-1
imblinzeascä: ; pentru ca au fost ales pre David, pecum
serie la Imparatiia intii, de la al doilea cap Ora la sfirsit.
15 Acest Saul au imparatit intii pre Israil tiind imparätiia
ani 20.
Ionathan, feciorul lui Saul, au fost om foarte chibzuit
pentru acéia 11 iubiia David. Acesta, de multe ori au
mintuit pre David din moarte, dovedind caträ: el rautatea
20 tatine-sau, lui Saul, pentru ca sä: se pazeasca, pentru
vrea sa-1 omoare.
cunoscind Ionathan ca iaste David ales de Dumnezeu
a fi imparat, in urna lui Saul, au facut legaturi cu el ca,
facindu-sa imparat, sá nu-i faca vreun eau, pentru vrajma-
25 Sila tatine-sau lui Saul, ci sä.'-i miluiasca casa. Acesta sin-
gur, impreuna cu purtatoriul lui de arme, trecind tiris

1 lipsqte a fi C / deci] apoi M // 2 aci n-au omorlt pre Agag M. C // 3 apoi

e-au =brit Samuil, C, i-au omorit Samuil C // 4 hpsefte dup5, porunca lui Dum-
nezeu ca M /14-5 a jertfueascä dupi porunca lui Dnmnezu, merse i Iese, Impre-
uni cu toti feciorii lui C // 5-6 /ipsefle mérse impreunit Cu toti feciorii lui
M // 7 Mai pre urm5, lar WO. porunca. M / iarls] i C // 8 au luat] lulnd M // 9
dinsull el M // 9-11 UpseFte Ins ca aceasti. bIntuiala i M / Pentru care
miniind pre Dumnezeu l-au dat Intru atta bIntuia15. C // 11 iipsefte Samuil C ¡/12
s-au rugat C // 12-13 pentru care nalcar câ i plingind s-au rugat prorocul,
dar n-au putut, cäci sä alesése, de Dumnezeu, David M / pentru ertarea lui
Saul, dar tot n-au putut Imblinzeasc5., pentru cä alesese Dumnezeu pre
David a fi 111101-at C// 13-14 hpseFte precum scrie pin& la sfirsit M, C ¡115
pre] preste M / lmpärätiia lui M //17 om foarte bun i chibzuit C // 18 pentru
aceea U i jubila David foarte C // 19 din] de C //19-22 dovedindu-i rAotatea
tAtine-au de sä pAziia. i cunoscind M // 20-22 al:hie-Au de sä pgzea. i cu-
noscind C // 22 David iaste M, C // 23 In urma lui Saul] In urma atine-au M,
dup5. ta,t5.-au C / leg5.turl M / iipsefte Cu el C // 23-25 ca, fActridu-s5. Inpgsat
sà.-i miluiasa casa lui C ¡/25 /ipseFte lui Saul M // 25-2 lipse,ste Acesta singur.
far& stirea tAtine-slu C // 26 lipsqte impreuni M //

275.

www.dacoromanica.ro
 pre muntii cei inalti au mers de au lovit pre cei striini de
féliu i i-au biruit. Ïnsä f árä§tirea th'tine-sgu ; deci, fiind
In rlzboiu cu tat'51-sä.'u i luind dintr-un fagur de miiare
cu virful toiagului, care era in mina lui, ca s5. mälnince,
5 de abiia au sc6pat prin rugälciunea norodului, de tatg-sà.'u,
cà era sä.'-1 omoare. Pentru cä sä.' jurase Saul foarte tare, ca,
de va minca cin.eva in zioa acéia, pinä nu-0 va izbindi,
sä.-1 omoare. Dupä: acéia fu omorit impreuná cu tatà-gu.
Saul de filistiimi, in muntii Vervune.
10 i, auzind David de moartea lui Ionathan, 1-au jelit
au cintat cintec de plins, precum scrie la a II-a Imp5r5.tie,
cap 1. Deci murind Ionathan i r5.miind Memfi-
voste, i-au miluit David casa, pentru legältura ce au avut
Cu tat5.-gu.
15 Acest Semei blestema pre David, fugind de cältrà fata
lui Avelaghion. /
f. 12 i alegind Dumnezeu pre David a fi impgrat au uns pre
Col. I el Samuil cu untdelemn din corn, precum scrie la India
impärätie, cap 18. 8i, plininduli Samuil viata, au murit.
20 Leat 4125.
Pre David, feciorul lui Iesei, cel mai rnic de toti fratii
lui, 1-au ales Dumnezeu a fi impgrat in urma lui Saul 0
prin mijlocul lui Samuil 1-au uns in Vithleem. Deci luind
semn de impgräitie in Evron, au impkAtit intii pre neamul
25 Iudei 7 ani 0 6 luni. Iar mai pre urrnI au impLltit preste
tot Israilul ani 33, precum scrie la a dooa Impgrä.lie, cap 5.
biruind in rälzboiu pre Goliath, au imbunat pre Saul.
1 nalti M / lipseFte au mers de M / streini de f el M // 2 lipse,ste Insá M // 3-8
aci au luat cu vIrful toeagului dintr-un fagure de miere, abea au scapat de
moarte prin ruglciunea norodului. aci c5, s5. jurase Saul cá oricine va gusta
cevas pIng a nu sá sávlri r5.zboiu omoare C // 4 care] ce-i M / lipsege lui
M / lipsefte de M // 5 scApat din moarte M // 5-6 lipse,ste de tatà-slu cb. era s5.-1
omoare M // 6-8 aci s5, jurase Saul de va gusta oricine, ceva, OA nu-si va
izbindi, a sA omoare M // 10 1-au jblit M// 10-11 1-au jelit foarte si e-au cintat
antare de plIngere. A 2-a Imp5r5.tie C // 11 chitare M / lipsefte precum scrie la
a II-a imp5.atie, cap 1 M // 12 fii-slu M, fie-slu C //13 casa lui M, C / ce au
fost avut C, ce avusése M //15 fugind] and fugea M, C / lipse,ste de atrA fata
lui C //16 Avesalom M, Avisalom C // 17-19 Fiind ales David, feciorul lui
Iese a fi ImpArat, 1-au uns Samuil cu untdelemn din corn. Si Samuil
M // 171ipsefte a fi 111102-at C // 17-18 1-au uns Samuil din corn cu untdelemn
C // 18 lipsqte precum scrie la Intlia Imp5.r5.tie, cap 18 C // 21 de] declt M // 22
In urma lui] dup5. M // 23 lipse,ste mijlocul lui M / s-au uns M, s-au uns Inp&rat
C / deci] i M // 24 Imp5s5.tie] Implrat C / lipse,ste In Evron C // 25 lipsefte zar
M 1/ 25-26 preste tot neamul lui Israil ani 33 M, tot preste acest neam alti 33 de
ani C // 26 lipseFte precum scrie ... cap 5 M, C // 27 lipsefte C / carele mai nainte
biruind pre Goliath M //

276

www.dacoromanica.ro
 Deci avind dragoste foarte mare cu Ionathan, sg fgcu ginere
impgratului prin mijlocul lui. Si intorcindu-s1 David birui-
tor de la uciderea lui Goliath, 1-au zavistuit Saul pentru
lauda ce-i fgcea fecioarele. Drept acéia 1-au trimis impära-
5 tul sg batà rgzboiu singur cu 100 de oameni filistiimi neo-
brezuiti, ca doarg 1-or °molt Tar el, acind izbindg, au
rgmas in desgrt viclesugul lui Saul si de cursele viclesugu-
lui celui de obste cu istetimea Melholei au scgpat din
moarte. Pentru cg' au culcat Melhola in patul lui David
10 un chip asémenea cu al lui, zicind cum ca iaste bolnav.
$i In Nava intrind, in besérica lui Dumnezeu, fiind famind,
au mincat piinile céle preotesti.
$i, omorind Saul preotii, pentru David, au scgpat
numai Aviathar, prin ajutoriul lui. Dupg acéia s-au luat
15 muiare pre Avighia, muiarea lui Naval celui nebun, dupg
ce au murit Naval. Deci, ggsind pre Saul, vrgjmasul lui,
adormit, nu 1-au omorit, ci numai i-au luat sulita i 6114111
apei si au tgiat i poala hainei lui de o au luat ; iar pre el
1-au lgsat adormit. /
Col. 11 20 Acest Avesa au fost om chibzuit i, fiind cu David, au
gäsit pre Saul oareunde adormit. $i au luat sulita, caré
era infiptg ling5. capul lui i cgusul apei si au vrut s5.-1
omoare, ci nu 1-au lg'sat David, precum sg véde la intlia
Impgrgtie, cap 26.
25 Acest Azail era om fugaciu, Pre acesta, lovindu-1
Avenir, feciorul lui Nir cu sulita in vintre, 1-au omorit.
Drept acéia i Ioav au omorit pe Avenir.
1 avInd mare dragoste M // 1-2 mare dragoste cu Ioatha, prin mijlocul lui
s5. fAcu ginere lui Saul C // 2 si dud s5. Intoarse M // 4 drept] pentru M // 6 iax]
dar C // 7 au rImas dAsert sfatul lui Saul C / au rAmas In desArt sfatul lui Saul
cel Cu ficlesug M // 8 lipseste celui C // 8-9 au scApat din moarte cu isteti-
mea Melholii M fi 9 lipse,ste pentru M// 9-10 lipseste Pentru cä au culcat
cä iaste bolnav C // 11 lipseste fiind fl5mind M // 12 lipseste céle C // 13 preotii] pe
preoti C / au scApat] sc5pind C // 12-14 au mincat plinele punerii Inainte
preotesti si au dat i celor ce era Cu el. De care au mintuit sau cu moarte pre acei
preoti, sapind numai Aviathar Cu ajutoriul lui David M // 14 chip& acéia] apoi
C / s-au luat David muere C 1115 lui Naval Nebunu, fiind mort el C / celui] cel
M ¡/16 Naval ] el M f Deci glsind David pre vajmasul lui pre Saul, adormit M //
17 i-au luat numai C f i ausul apei] i tasul de ap5, M, i tasul de aur C // 18 tlindu-i
C // 18-19 i i-au t5iat si o poall de hainä i pe el 1-au 15sat adormit M ¡/18 de
au luat-o C / lipseste iar pre el I-au 15.sat adormit C // 20 au lost] fu M // 21 lipseste
oareunde C // 21-22 sulita de la capul lui C // 22 lIng5.] la M / c5usul apei] tasul
de apà M, teasul de ap5.C//23 omoar5. M/ci] dar C//23-24 lipseste precum sä véde la
lntlia impArtie, cap 26 M, C //23 dupd David adaos : Pre acest Nathan prorocul
chip& ce au murit tat5.-slu I-au fAcut David fecior luis M, C ¡/25 fugar M, C faces-
ta] care C // 26 feciorul lui] a lui C // 27 drept acéia si] apoi M, pentru aceia i C //

277

www.dacoromanica.ro
 Acest Amassa, vzind a fi mai mare peste Wile norodului
pentru cä sä fagaduise David sa-1 fad., fu omorit de Ioav,
precum scrie la intiia Impa'rätie, cap 19.
Acest Ioav, feciorul lui Aronie, totdeauna era impreuna
5 cu David, ajutor fiindu-i la imparatie. Pentru c5.-1 pusése
maí mare osta01or luí, acesta au omorit pre Avesalom
0 pre Avenir 0 pre Amassa. Deci Solomon, dup5. 1nvat5.-
tura tatine-sau, 1-au i omorit, macar cá au fost fugit la
cornul jartavnicului, Impar<atia> a III-a, cap 19.
io In vrémea lui David, acest Ioav al lui Aronie au fost
peste oastea lui Iosafat comendarisie, adeca scriitor celor
ce sa' facea ; iarä Sadoc i Aviathar au fost preoti, Nathan
au fost proroc, Saronie scríitoriu, adeca canzelarie, Varia,
feciorul lui load, peste cétele Zerethi i Ferethi, carii erau
15 pazitori capului imparatului. Zerethi insemneaza stricator,
iar Ferethi iubiti.
f. 12v $i, intorcindu-s5.' din Anhus la Sichilat, au batut pre
coi. I Amalic 0 pre vestitoriul mortii lui Saul 1-au omorit David,
pentru cá acel vestitor 1-au fost omorit. i jelind David
20 pre Saul au cintat cintare de plins. Deci murind Saul 0
impa'ratind David singar preste tot norodul lui Israil,
au izgonit pre Ievosei din pamintul Ierusa/imului. i la
Varsafarim au lovit pre cei streini de fél.
Apoi, ducind chivotul in Ierusalim, cinta David inaintea
25 lui i sälta ; i urindu-se de muiarea lui, Melhola, pentru
cintarea i saltarea acéia, au ramas ja fasa roada de la

2 pentru ca.] caci M, C If 3 lipsegte precum scrie la 1ntlia Imparatie, cap 19

M, C // 4-6 Acest Ioav era totdeauna cu David ajutor la Inparatie, fiind mai
mare ostasilor lui M // 4 lipseFte feciorul lui Aronie C / au fost totdeauna C // 7-12
Deci si pre el I-au omorlt Solomon, dupl Invatatura ce-i lasase tata-sau David;
macar cá au fost nazuit la comul oltariului, dar n-au putut scapa. Acest Ioav
era In vrémea lui David preste oastea lui Ioasafat, comendarisie, iar Sadoc M //
7-9 Deci Solomon chip& moartea tatine-sau David I-au omorit pre acest Ioav
(cá asa Ii poruncise David) ralcar cá fugise la comal jertfelnicului C // 11 comandant
C/ Iipse,ste adec.a. scriitor celor ce O. facea C //13 Saronie) i Aronie C lipse,ste
scriitoriu adeca M / lipseFte adeca canzelarie C / iar Vania C // 15 pazitori] paznici
M// 14-16 preste cetele lui Zerethi, care Insemneaza stricator; lar cuvIntul
Ferethi va sa zica iubitor C //15 lipseFte Zerethi Insemneaza stricator, iar Ferethi
iubiti M ¡/18-19 si au ornorit si pre vestitoriul mortii lui Saul. $i Wind M, C //
20 plIns] jale M lipseFte Deci murind Saul si M // 211ipseFte singur M //20-22
Deci finparatind David preste tot norodul lui Izdrail au izgonit pre Ievosie din
Ierusalim C // 23 Vasafarim M // 25 de Melhola M // 25-26 si Oita; i rIzInd de
el Melhola muerea sa, pentru cá au vazut pre David cIntind i saltind, de aceea
au si ramas fara de rod din David C 1126 pentru saltarea ackia i cfntarea, ja au
rimas far' de road& M //

278

www.dacoromanica.ro
 David. Si sä opri David de Dumnezeu a zidi besérica.
Deci, legInd cu funii pre moaviténi, pre idumei si pre fills-
tiimi, i-au aruncat in ocne de sare si ce-au fost ale lor le-au
impArtit la ai lui,
5 Dupä acéia, vrInd sà ja pre Virsaviia, omori pre Une,
bärbatul ei si o luo muiare lui-s. Si Intorcindu-sä. David
mai pre urml din räzboiu la Ierusalim au numärat norodul
lui Israil i 1-au urgisit pre el Dumnezeu pre acea numärare.
Deci, ungind pre Solomon Impärat i dindu-i poruncä. ca
io sä facä izbindä spre vräjmasii lui i plinindu-si viata cu
bunätäti, au murit.
Dintr-acest Nathan, feciorul lui David, s-au tras fericita
fecioara Maria, dupa ce au trecut multe neamuri, precum
sä arat'l aici, pre dunga aceastä vérde, care sä.' pogoarä'
15 pinä la d1nsa.
Pre Amon 1-au omorit Avesalom, pentru cäci au stricat
pre Thamar, soru-sa i indatä au fugit de cälträ fata lui
David.
Acest Avesalom era foarte frumos. Deci omorind pre
20 frate-sä'u Amon 0 fugind de cAtrà fata tä'tine-säu, abiia
s-au impäcat cu el prin rugälciunea lui Ioav. $i venind
iaräsi In Ierusalim, mäcar cä sà. Impacase cu David, tatà-
säu, iar fata lui nu o au väzut In 3 ani.
Col. II La David sä sfirseste veacul al treilea, avind ami 1002,
25 carii impreunIndu-sa cu totii, de la Adam pInä. la David,
s1nt an.i 4204.
Evanghelistul Mathei, scriind neamurile, au pus mai
nainte pre David declt pre Avraam, zicInd: Fiiul lui
David, fiiul lui Avraam". $i pricina iaste aceasta, pentru
30 cä. la David au fost flgälduinta Intrupärii lui Hristos,

2 deci] apoi M // 24 Cu funii] jurAmint C // 3-4 si al lor au Imprtit la ai

M, /ipsefte C 1/5-11 Si lufnd pre Virsaviia muiare, omort pre Une barbatul e.i
Mai pre urrn5. Intorclndu-s5, din rAzboiu care 1-au urgisit Dumnezeu. Deci un-
gind pre Solomon Imp5.rat i dind poruncl sä facä izblndä vrAjmasilor lui, pli-
nindu-si viiata s-au prisavit M / Si luind pre Virsavea au omorit pre Une.
numAxInd norodull-au urgisit Dumnezeu. Dupá aceea ungind pre Solomon de
Impdrat I-au Inv5.tat sä r5splAteasc5, vajmasilor sli. i sAvIrsindu-s viata au murit
C // 12 Nathan] Ghethran M, C / hipsefte feciorul lui David C // 14 /ipsege aici C /
dunga] linia C //ipse,ste aceastA vérde C / care pogoar5. M //16-18 /ipsesc C // 16
pre acest M/ /ipse,ste pentru M ¡/17-18 au fugit de frica lui David atine-au M//
20-23 de fricá au fugit din fata Wine-au i iaràs prin rugkinnea lui Ioav abea
s-au Imp5.cat Cu tatt-au, de au venit earls In Ierusalim. Dar fata tAt1ne-au nu
o au v5.zut 3 am C // 21 rugAmintea M / i au venit iar M // 22 i macar M / Ups*
David M //23 lar] dar M / n-au v5zut-o M // 24-5 lipsesc C //

279

www.dacoromanica.ro
 mai ales. Iarä la Avraam au fost fggaduinta pentru be-
séricg.
Pre acest Adonie 1-au omorit Solomon, pentru cà cerca
de la dinsul pre mumg-sa cea vitregg sá ia muiare,
5 prin rugaciunea Virsaviei. ImpgrAtiia a 3-a, cap 2.
Solomon impgratul, feciorul lui David, impärgtind in
urma atine-sgu, au omorit pre Ioav al lui Aronie si pre
Adonie si pre Semei, dupe porunca atine-sgu, lui David.
luind inte/epciunea de la Dumnezeu, dupe ce au fäcut
io jgrtvä au zidit besérica in Ierusalim, cu ajutoriul lui Iran
in 7 ani i in 7 luni. i in 10 zile ale lui septemvrie au sfin-
tit besérica.
Acesta au priimit pre imp5rateasa Saya cu cinste foarte
mare, and au venit s5.-1 vazg. Dupg acéia s-au spurcat
15 viata cu dragostea muerilor i cu inchingciunea idolilor,
depgrtindu-se de Dumnezeu.
In vrdmea acestuia impgrgtiia jidovilor au petrecut tot
cu pace.
Preste oastea lui Solomon era mai mare Vania, feciorul
20 lui liad. Preot era Sadoc, feciorul lui Nathan. Preste
pgzitorii impgratului era Zavol, feciorul lui Nathan can-
zelaris. Iuar era proposit, adec5.* purtgtor de grijg jurg-
mintului. Avduran era preste dAjdi.
De aicea sä incep impgratii cei ce au impgrätit, in urma
25 lui Solomon, pre céle 10 neamuri ale luí Israil, precum sä.
véde cä Ant pusi in dunga aceastä vércle, unul dupä altul
pogorindu-se, incepind de la Ierovoam, cel ce au implrg-
tit intii i pogorind ping la Osie, carele, impg'rgtind mai
pre urmg, 1-au luat rob Salmanasar, impgratul Asiriilor,
30 impreung cu ac6/e 10 neamuri, precum sale la a 4-a LI-
p'ärgtie, cap 9.
liar M // 2 bisér mil 3 pentru c6.] cici M // 4 ditsul] el M / s5. o ja M// 5
rug6,ciunea] mijlocirea M / lips* impArAtiia a 3-a, cap 2 M // 6 lipsefte
Implratul NI f lipseFte feciorul lui David C // 7 lipse,ste al lui Aronie C // 8 dupà.
porunca lui David, tat6.-slu M / lipseFte lui David C // 9 lipsefte dup6. ce C // 9-10
au flcut jertf6 fIcInd i biseric1 C II 11 si In 10 septembrie au sfintit-o C / o au
sfintit M1/ 12-14 lips* besérica. Aceasta . au venit vazA C 1/14 clupä
acéia] apoi C / se-au spurcat i acesta C // 16 dep5st1ndu-s6. de la Dumnezeu M,
s-au del:Ai-tat de la Dumnezeu C // 17 acestui Imp6rat M // 19-23 lipse0e Preste
oastea lui Solomon . . . era preste dAjdi C // 19 Venea M // 20 load M // 22 canzelarie
M / preposit M // 25-27 lips* precum s6. véde . pogortndu-se C // 25 In] pre
M // 26 lipsefte vérde M // 28 impar6tind] au ImpgrAtit M //29 mai pre urmä cleat
toti, pre carele 1-au luat C / pre carele 1-au luat M / Asiriei M, asirienilor C // 30
lipsefte precum scrie la M, precum scrie la a 4-a imp6x6.tie, cap 9 C //

280

www.dacoromanica.ro
 lark' pre dunga aceasta ro§ie, din mijloc, skit impkatii
Iudei, carii au impärältit in urma lui Solomon, pre céle
2 neamuri, dintru carii, la inceput, au fost Rovoam.
Pentru c5. numai 3 impkati ale§i au fost preste tot neamul
5 lui Israil: Saul, David §i. Solomon. Impotriva imparatilor
sint pu§i §i prorocii carii au fost in vremile lor. /
f. 13 $i pentru acéia, miniindu-s5. Avesalom, s-au ràdicat a
Col. I fi Impgrat §i s-au impreunat §i. cu posadnicile atine-slu,
prin sfatul lui Ahitofel. Dui:a acéia, ponlindu-sä tat5.-gu
io asupra lui, ca s5i-1 omoare §i fugind el printre un sajàret,
s-au spinzurat de perii capului lui de o ramurä. $i lovin-
du-1 Ioav, feciorul lui Aronie, cu 3 s5.geti, au murit. A
2-a Imp5.'atie, cap 16.
Acest Rovoam, feciorul lui Solomon, hulind sfatul celor
15 bAtrini §i intelepti §i priimind sfatul celor tineri §i cu as-
punsurile lui céle trufa§5. §i necuvioase, au turburat no-
rodul lui Israil §.1 s-au impktit impäiltiia lui Israil in
doao pkti, numindu-sä o parte impAatiia Iudei, intru
caré au fost 2 neamuri §i neamul cel leviticesc pre care
20 neamuri au impàatit el, in urna atine-säu §i ala parte
numindu-s5." impgatiia lui Israil, intru caré era céle 10
neamuri.
Dupà acéia, Rovoam, pentru multimea pkatelor lui,
s-au biruit de Susachim, impkatul Eghipetului, carele
25 au venit asupra lui. $i intr-atita scklére au ajuns, cit,
In loc de paveze de aur §-au fkut paveze de fier, precum
scrie la a 3-a Impälatie, cap 12, 13, 14.

1 cea rosie M / iar pre unja cea mare din mijloc C // 3 dintru] din M // 4
au fost ales C 11 5 lipseste tot C // 5 adia Saul C / impotriva] in dreptul M, C // 6
carii] ce C / In] pre M/ vrémea M // 7 s'i pentru acéia] din care M// 7-8
Pentru care miniindu-s5. ear64 Avesalom s-au rldicat cu rasboi asupra lui David,
a fi el Impdrat Impreunindu-s5. C // 9-12 Deci miniindu-s1 tatA-sAu au pornit ca
s5.-1 omoare. Si fugind Avesalom printr-o pAdure s-au Incurcat plrul sau de o
ramurl unui stej ear si au rAmas atirnat. Si sosindu-1 Ioav, feciorul lui Aronie
1-au lnpuns cu 3 sulite del-au omort C // 10 steAret MI/l1 lui] sgu M /111-12 de o
ranmasi au rAmas atirnat, unde lovindu-1 M //12 au murit] 1-au omorit M //13 cap
17 C 1/15 sfaturile M / lipseste §i 3 M // 16 au turburat linistea norodului lui Izdrail
C ¡/17 si] apoi C / lipseste lui Israil C j/19 lipseste 0 neamul cel leviticesc C /-
20 le-au Inp5/5.tit el C // 20-21 lipseste si altá parte numindu-si. impgatiia lui
Israil C // 23 pentru] de C // 24-25 care venise C // 25-27 lipseste i Intr-atita sa-
dere au ajuns ... precum serie la C // 26 dupd aur adaos : ce avusése mai nainte
M // 27 lipseste precum serie la a 3-a inpArAtie, cap 12-14 M / implatia a 3-a,
cap 12, 13, 14 C //

281

www.dacoromanica.ro
 Tilcuiala Impärätiilor zice cum el pentru päicatul lui
Solomon 0 al lui Rovoam au mutat Dumnezeu
a celor 10 neamurí, la ruda lui Saul,caträ.' Ierovoam, fe-
ciorul lui Naval, care Naval era fecior lui Era, fratele
5 lui Chis, tat5.1 lui Saul.
Acest Avia, la 18 ani ai impä'rsátiei lui Ierovoam, au
Inceput a Impäräli preste luda. Acesta au fäcut viclqug
Inaintea lui Dumnezeu 0 In toat5 vrémea vietii lui
bätea cu Ierovoam. lar mai pre urmä §-au Impreunat
io taberile, amIndoi, In muntele amoreilor. $i acolo au
perit Avía In fázboiu. A 3-a impär5tie, cap 15 J.
Col. II In stilpul cest din rnijloc s-au pus nepotrivirile i neasä-
mink-lie numärului anilor Iudei i anilor lui Israil, care
nepotriviri slut pentru neasämlnarea cuvintelor proro-
15 ceti 0 ale istoriilor din care s-au adunat Cartea impä.-
räitiilor. !risk dup51 neasarninarea cuvintelor, s-au intim-
plat a pune unii altä. Incépere i altii alta, inceputului
anilor Impäxatilor Iudei 0 al Impäratilor lui Israil, dupä
moartea lui Solomon.
20 Acest Ierovoam au fost slugä. lui Solomon. $i fugind
din Ierusalim, de frica lui Solomon, 1-au intimpinat Ahia
Siloniteanul pre cale 0 rumpind Ahia 10 rtunpturi dintru
haina luí, le-au dat lui Ierovoam Insemnind cu darea acelor
10 rumpturi cum cà va s5. impär5teasel Ierovoam pe céle
25 10 neamuri ale lui Israil, precum scrie la a treia Impärätie,
cap 11.
Iarä dupà ce au murit Solomon, fu ales impärat de céle
10 neamuri. Si land putéria împàràiei, Indatà ar5tat
fäntatea ; pentru cà fädnd doi vitei Värsati, i-au pus la
30 Dan 0 la Vethil, de sä. inchina lor, facIndu-le i j5.rtvä.

1 TlIcuiala implratilor M, Tticul la Imp5.04ia lor C //ipsefte cum M // 3 cltr5.)

la M // 4-5 era feciorul fratelui lui Chis, tatal lui Saul C // 6 la 31 de ani C // 7
Iudea C j nand i acesta C // 8 s-au bgtut M, sl tot batea C // 9-10 amIndoi
s-au tmpreunat taberile In muntele amoreilor M, s-au Impreunat amIndoi taberile
ostilor preste munti C // 11 /ipseaste A 3-a tnapkAtie, cap 15 MI/ 12-19 /ipsesc M,
C // 22 /ipseFte pre cale C J rupturi M / dintru] din C // 23 hainile C// 23-29 Insem-
nIndu-i a va a InpArAteasa. preste 10 feluri ale lui Izdrail. Deci du$ moartea
lui Solomon fu ales de acele 10 neamuri a fi inp5rat lor. Dar el Indatl s-au
tat rAutatea sa; a faclnd C // 24 /ipseiste 10 M // 24-28 preste 10 neamuri ale
lui Israil, cum au si fost. Cä murind Solomon fu ales de cele 10 neamuri M //
29 vbssati) turnati C // 29-30 lipseste la Dan si Cl/ 30 de s-au Inchinat lor M /
/ipsefte fAcIndu-le i jarta C / pentru care C //

282

www.dacoromanica.ro
 $i certindu-1 Adon prorocul i-au secat mina 0 s-au surpat
0 jgravnicul. Iarg el de rgutätile lui tot nu s-au läsat.
Dupg' acéia, trimitind Ierovoam pre muiarea lui cgtr5.
Ahia Siloniteanul, ca sà le proroceascg pentru fiiul lor,
5 de A. va tgmgdui de boala lui, le-au fáspuns Ahia cum
cg nu sä va tämgdui. 5i, auzind Ierovoam aceastg véste
rea, au murit. Si mäcar cä el s-au inchinat idolilor, iar pre
Israil n-au putut s51-1 pléce ca sg se inchine lor. A 3-a
impgrätie, cap 13, 14.
lo Pre Avdon prorocul 1-au omorit un leu, pentru cgci,
alcind porunca lui Duumezeu s-au ospätat cu prorocul
cel mincinos.
Navat, jefuind Tevethonul, cetatea filistiimilor, fu orno-
lit de Vaasa. Impgrgtiia 3-a, cap 15.
15 Acest Vaasa fu certat de prorocul Iu, pentru cä'ci au
zidit pre Rama impotriva lui Asa impgratului Iudei.
$i nebggind in seamg certarea lui Iu, fu omorit de Venadav,
impgratul asiriilor. Impgrätiia a treia, cap 15./
f. 13v Acest Assa au zidit doao cetgti, pre Gavaon 0 pre Masifa,
Col. 120 cu lémnele 0 cu pietrile care au fost adunat Vaasa, impg-
ratul lui Israil, ca sg zideascg pre Rama. $i, imbarinind
Assa, au murit de duréria picioarelor. A 3-a impgrItie,
cap 15. In vrémea acestuia au inceput a proroci Naum,
Amos 0 Ioil, prorocii.
25 Acest Iosafat, plecind vrIjma0i lui in pgmintul Iudei,
au fugit in beséricg. Si vgzindu-1 Oziil prorocul i-au dat
mingliare 0 indrä'znirc zicind: O, Israile, nu te téme".
Acesta au numit locul dreptgtii lui Israil, Valea Blagoslo-
veniei. A 3-a impgrgtie, cap 16. in vrémea acestuia au
30 Inceput a proroci Ilie 0 Mihea.

1 si s-au surpat] surpindu-s5. M, surpindu-i C // 2 Artvénecul M / lipsefte tot

M //3 dupà. acéia. 1 apoi C/ lipseste Ierovoam C/ lui] sa C// 4-8 proroceascä
de s6. va tinildui feciorul lor de o boall grea si mergind le-au rAspuns ca va
muri de o veste rea. $i s-au acut asea dupa cum le-au zis, aci au murit si Iero-
voam. Dar Izdrail nu s-au Inchinat idolilor C // 5 mai tAn25.dui M // 8 'or] s'i el
atuncea M // 10 pre acest Avdon C/ lipse,ste pentru M, C // 11-12 au alcat
voea lui Dumnezeu, pentru cá s5, ospltase cu Navat prorocul mincinos C /
sl osp5.tase cu un proroc mincinos M // 14 lipsefte imp5.1.54iia a 3-a cap 15 M.
C // 15 lipsqte acest M / lipsefte pentru M / cAci zidise M //16 Implratul M // 17
In seam.1) seama M //ipse,ste certarea lui In M //18 asirienilor C j lipsefte tin-
platiia a treia, cap 15 M // 19 lipseste pre1-2 M // 22 lipse,ste A 3-a inpArltie, cap
15 M //23 si tot In vremea C // 24 lipsefte prorocii M // 25 acest Iosafat, dacá vlzu
cá vine vajmasii C // 26 vIzInd M / i-au dat oarecare C // 29 iipsote A 3-a In-
platie, cap 16 M //

283

www.dacoromanica.ro
 Acest Ioaram luat muiare din fétele lui Ahav
Iezavelii. Acesta, biruind pre Edom i omorind pre 6
frati ai lui la Hema au murit 0 el de boala pintecului,
fäcind in viata lui rgul inaintea lui Dumnezeu.
5 In vrémea acestuia au asuprit arapii i viianii pre Iudea
0 au luat pre muerile lui Ioaram, iar pre feciorii lui i-au
omorit, afarg din Ohozia. A 2-a Paralipomena, cap 21.
In vrémea acestuia au inceput a proroci Elisei.
Evanghelistul Mathei, la povestirea lui, lasg neamurile
10 de la acest Ioaram piná la al patrulea neam, adecg ping
la Ohozie, pentru fata Iezavelii.
Acest Ohozie s-au omorit in Ramoth al Galaadei,
impreung cu ginere-säus Ioram, impgratul lui Israil,
fiind intr-ajutor lui Ioram, cind s-au dus sg-1 ungä, pro-
15 rocul Iu impärat peste Israil. Impgrgtiia a 4-a, cap 9.
In vrémea acestuia s-au räpit prorocul Die in raiu. /
Col. II Acestla, fiind beat, fu omorit de Zamvri. A 3-a Im-
pgrätie, cap 16. Acest Zamvri, mai nainte cu 3 ani ping
a impärgti singur, s-au certat cu Thamni, iar apoi, puin-
20 du-sg impgrat, au zidit Samariia. A 3-a /mpgrätie, cap 16.
In vrémea lui Ahaav s-au zidit Ierihonul de Athiil.
Acesta au inchis in temnitg pre Mihea prorocul, pentru
cgici 11 certa de rélele care acea. Acesta au omorit pre
Navuthe, pentru ca sä-i ja viia. Drept acéia 1-au certat
25 Ilie prorocul i sg smeri Ahaav pentru satuirea Sedechiei
cea mincinoasg.
Dupg acéia, vrind el sg jefuiascg pre Ramoth cetatea,
1'1 opriia Mihea. i neascultind Ahaav au mers in räzboiu
0 au perit acolo. Acesta au avut muiare pre Iezavel cea
30 ardelége. A 3-a Impärgtie, cap 16.
Ilie prorocul au fost pe vrémea lui Ahaav. Acesta au
oprit de n-au ploat in 3 ani 0 6 luni i s-au acut foamete
2 lipseste pre M / pre 7 frati C // 5 viianii] vinuind C // 7 lipseste A 2-a
Paralipomena, cap 21 M, C // 9 lar evanghelistul C1/ 14 intru ajutor M // 15
lipseste InpSzat peste Israil C lipseste inipArAtiia a 4-a, cap 9 M // 16
lipse,ste In vrémea acestuia s-au r6pit prorocul Ilie in raiu C / In] la M /117
l-au omorit M / lipse,ste a 3-a Implatie, cap 16 M, C //18-20 acest Zamvri pin&
au inpArAtit el singur, mai nainte s-au certat cu Thamni. i inpArAtind au zidit
Samaria C // 18 acest] care M //18-19 pin5. a sà pune impArat s-au certat M// 19
lipse,ste iar M ¡/20 A 3-a inp5rAtie, cap 16 M, C // 21 Ahiil M ¡/22 lipseste pentru M,
C // 23 care] ce M, C // 24 liPseste pentru M, C / drept] pentru M, C II 25 si Ilie C //
27 el] earAs C // 28 neascultInd] nevrind asculte C / lipseste Ahaav M, C
lipseste au mers M // 29 au perit acolo in rAzboiu M 11 30 lipseste cea ardelége
M / lipsepte A 3-a impArAtie, cap 16 M, C // 31-32 Ilie prorocul, in vrémea. lui
Ahav au oprit ceriurile de n-au ploat 3 ani ì 6 luni M // 32 si 7 luni C //

284

www.dacoromanica.ro
 maze peste tot pamintul. Iar pre el 1-au trimis Dumnezeu
In Sarepta la o muiare vgduvl, de 1-au hranit, cariia,
mai pre urma, i-au inviiat i feciorul. Acesta au omorit
450 de proroci ai lui Vaal. Si de frica Iezavelii, muerii
5 lui Ahaav, fugind in pustie, i-au adus ingerul azima
urcior cu apa.
Iarg, dupg ce au ajuns 40 de zile, s-au suit in muntele
Horiv si acolo au luat porunca de la Dumnezeu s. unga' pre
Azail imparat Sírieí si pre fíiu-sau imparat luí Israil
10 pre Elisei proroc in locul lui. Iara dupg acéia s-au rapit
In raiu, lasindu-s cojocul lui, lui Elisei, pentru cererea lui.
A 3-a Imparatie, cap 17, 18.
Acest Ohozie, fiind bolnav, au trimis pre slugile lui la
Vaal Musca, dumnezeul Acaron, ca sà intrébe de sa va ta-
15 mädui de boala acéia. Si ducindu-sa slugile au esit Ilie
prorocul inaintea lor prin porunca lui Dumnezeu, de i-au
intors indarat la impäratul ca zica ca de vréme ce
n-au vrut sa intrébe pre Dumnezeu cel adevarat, ci
pre Vaal Musca, sa stie ca adevgrat ca nu sä va tamadui.
20 $i intorcindu-sa solii i vestind acéstia catra Ohozie
s-au turburat foarte si au trimis un capitan cu 50 de
ostasi ai lui, sä aduca pre Ilie din munte. Si mergind cgpi-
tanul pina' in poalele muntelui s-au pogorit foc din
ceriu, prin porunca lui Ilie si au ars pre capitan cu toti
25 oamenii lui. Si auzind Ohozie au trimis alt capitan, iara
cu atitea oameni si au petrecut i acela ca i cel dintii. /

1 lipsote mare C / peste] in M // 2 in] la M // 3 lips* mai pre urma. M / i-au

inviiat i copilul ce murise M/ lipse,ste i C // 4-5 lipsqte muerii lui Ahaav M // 5
au fugit Chi acolo e-au adus C//6 i un urcior C//7 iara] i M, CH 8-9 de au uns pre
Azail a fi inparat Sirii C//9 M lui] preste M/f 9-12 lipse* si pre fiiu-sau
inparat ... A 3-a Inparatie, cap 17, 18 C // 9 lui] preste M // 10 lui] sau M / dupa
acéia] apoi M // 111ipsefte Mf dupa cum ii fusése cérerea lui M /112 up-
se,ste cap 17, 18 M // 13-26 au trimis la Vaal o musca sa-1 intrebe mai sculasi-va
din boala lui, pre carea din porunca lui Dumnezeu i-au intors-o Ilie ca spue
ca, de vreme ce n-au trimis la Dumnezeu cel adevarat nu sa va mai scula. De
care minlindu-sa. Ohozie au trimis in dol rinduri cite un capitan cu cite 50 de
slujitori ca sa.-1 aduca. Pre care miniindu-sa. Dumnezeu e-au ars cu foc din cer C //
14 lipsege ca M // 15 de] din M / acéia] sa M // 15-26 $i ducindu-sa slugile,
din porunca lui Dumnezeu le-au esit Ilie inainte de le-au zis O. sa intoarca i sa-i
spue ca, de vréme ce n-au trimis lui Dumnezeul cel adevarat, ci la Vaal, nu sci. va
mai scula. Care auzind Ohozia s-au turbat foarte si au trimis un capitan cu 50
de ostasi sa.-1 aduca; carele mergind pin-In poalele muntelui i-au ars Ilie cu foc
din ceriu. i trimitind altul au Wit asémenea M //

285

www.dacoromanica.ro
 14 Gotholia, muma lui Ohozie, dupà ce au murit
Col. I au omorit toatä säminta impgräteasel, garb.' numai din
loas, fiind copil mic, pre carele 1-au ascuns Iosavee, mula-
rea lui load preotul, fata lui Ioram i 1-au hränit 6 am.
5 larà dupä acei 6 ani au uns load preotul pre loas a fi
impärat, in beséricä, inaintea norodului. i väzind acéstia
Gotholia au inceput a striga in beséricA: Viclesug, vicle-
sug". i scotind load pre ja din beséricä o au omorit fär'
de cinste. i au impäfätit aceasta ani 6. A 4-a impärä-
lo tie, cap 11.
loas, feciorul lui Ohozie, bine fälcut inaintea lui Dum-
nezeu, in citä vréme 1-au inv.ätat Iodae, iar dupl acéia
s-au intors la rä'utäti, pohtind ce sl i se dea cinste ca
lui Dumnezeu. In vrémea acestuia au mmit Elisei pro-
s rocul. Acesta au acut vistierie, pentru ca, adunindu-se
bani s5. dreagà pärtile céle sarimate ale beséricii. lard
mai pre urmä, pentru mindriia lui cea necuvioasä, 1-au
ucis slugile lui, cu pietri si pre el si pre feciorul lui, sc5I-
pind din feciorii lui numai Amasia. impärätia a 4-a, cap 12.
20 Acest Amasia, dupá ce au omorit pre cei ce au ucis pe
tatä.-sAu, biruindu-sä in flzboiu de loas, feciorul lui Ioahaz,
impäratul lui Israil, fu prins de dinsul. i, surpind loas
zidurile Ierusalimului, au luat de la Amasia toate unéltele
casei lui Dumnezeu ; iar pre Amasia nu 1-au omorit, pentru
25 pilda caré au zis Amasie. impärätia a 4-a, cap 14.
Acest Azariia bine fäcu inaintea lui Dumnezeu, iar
pentru ad au luat preotiia supt biruinta lui, au bubat
au cäzut si un munte preste grädinile lui, de le-au impre-
surat. Impärätia a 4-a, cap 15.

AceastL Gotholia C fii-slu M ¡/3 pre care 1-au fost ascuns C / Iosaviia
M 114 lipsqte si 1-au hrAnit 6 ani M / 7 ani C // 5 5i dup5. 6 ani ce 1-au hrAnit,
au uns M / lipse§te acei 6 ani C // 6 biséria M // 6-7 Care vb.zind Gotholia au
strigat In biséric.6. M // 7 In biseria cn glas mare C // 8 scotlndu-o M lipseFte
pre ja M / pre Gotholia afar& din bisericl C / lipsefte ftrá de cinste C] Cu necinste
M // 9 lipse,ste i au Inp6r5.tit aceasta ani 6 M lipse,ste aceasta C ani 7 C //ipsqte
A 4-a YnpArAtie, cap 11 M, C // 11 binefAcInd C // 12 In citá vreme au ascultat
pre Iodae C/ dup5. aceasta C] apoi M// 13 rlott.ti M I/ 15 lipsefte pentru M /116
sfArImate] stricate M / beséricii] Ierusalimului M //16-17 iar apoi pentru M // 18
chiar slugile C / s'a pre el] Impreun& C / feciorii M // 19 lipsefte din feciorii lui M /
lipse0e InpLAtia a 4-a, cap 12 M, C // 20 a omorit si el C / pre cei ce °mot-Ise M /
pre cei ce au fost omorlt pe tatl-sAu C // 24 casii M // 25 lipse,ste InpArAtia a 4-a,
cap 14 C // 26 iar] dar C // 27 caci s-au luat C J biruinta] st5pInirea C // 29 lipsqte
rinp5.1-54ia a 4-a, cap 15 M //

286

www.dacoromanica.ro
 In vrémea biruintii acestuia, au inceput a proroci Isaia
Osie, bu i Avdia, precum zic unii. /
Col. II i au trimis Ohoziaalt dpitan, al treilea. i mergind acela
au grädt cgtrg Ilie cuvinte blinde. i s-au pogorit lije, im-
preung cu dinsul la impgratul. i au prorocit impgratului
Ohoziei de fatg, cá nu sá va scula ; i asa, dupä cuvintul
lui Ilie, au murit. A 4-a impargtie, cap 1.
Acest bu, dupg ce au omorit pre Ioram si pre Ohozia
si pre Ahaav 1-au uns, Elisei copilul a fi impàrat. Dupg
lo acéia au omorit si pre Iezavel cea ardelége, surpindu-o
din feresttile palatului. 5i au tg'iat i capetele feciorilor
lui Ahaav, prin samarinéni. Acesta au omorit si pre 40
de frati ai Ohoziei, impgratului Iudei, pentru rgutatea
fratelui lor, Ohoziei.
15 j blagoslovind pre el preotul Venadav au omorit si pe
prorocii lui Vaal, in Samaria si räisturnindu-le capistea, o
au fgcut staul de gunoiu. i luind Iu rà.'spuns de la Dum-
nezeu, cum cä vor impgrti feciorii lui pinä la al patrulea
nearn, au murit i s-au ingropat in Samaria, impgrItind
20 in locul lui fiiu-sgu. A 4-a Impgrätie, cap 12.
Acest Ioahaz au inceput a impärIti preste Israil la
13 ani ai impgr5.tiei lui boas. Acesta au fgcut, inaintea
lui Dumnezeu, viclesug, urmind cgilor lui Ierovoam. Drept
acéia 1-au dus Dumnezeu la ra'zboiu cu Azail i cu Vena-
25 day, feciorii lui si au perit toti ostasii lui Ioahaz. Iar el
strigind cgtfg Dumnezeu au scgpat. A 4-a Impaegtie,
cap 13.
bona prorocul era fecior unii vsáduve din Sarepta (la
casé au fost Ilie in vrémea foametii). Pre acesta 1-au

1-2 lipseFte In vrémea biruintii precum zic unii C // 2 lipsegte i1 M /

sets precum zic unii M // 3-7 i viind al 3-lea, s-au pogorit si e-au spus de
fatl a va s5, moar& i asea au si murit C /I 3-7 i trimitind Inca si al treilea,
acela au gait cuvinte blinde cltrl. Ilie, cu carele s-au pogorit Ilie si au mers
la Inplratul fa., de i-au spus cl din patul In caree zace nu sa va mai scula.
asa, dupa cuvIntul lui Ilie, au murit Ohozia M // 7 lipsege A 4-a Inplrltie, cap
I M 9 copilul] Inca copil fijad C dupl acéia] apoi M, C // 10 Iezavela M // 11
si au Mat] tlind C //12 lipse,ste pre M // 13 ai lui Ohozie M. C // 15 preotul]
a fi preot C // 17 le-au flcut scaun de gunoi C / si] apoi C / luind earls Iu
C 20 lipsefie in locul lui M, C fii-slu M f lipsefte A 4-a rnplrAtie, cap 12 M,
C// 21 preste neamul izdrailtenilor la 10 ani C // 22-23 viclesug Inaintea lui
Dumnezeu M, C // 23 drept] pentru M, C // 25 fecioru lui C / ostasii] oameni
C f lipsege loahaz M Ilipsefte A 4-a Inplatie, cap 13 M. C // 29 au fost] fusése
M / prorocul Ilie M //

287

www.dacoromanica.ro
 inghitit chitul, fugind de c5itr5. fata lui Dumnezeu i dupí
trei zile 1-au scos iar4 la farmurile
Si du$ porunca lui Dumnezeu, ducindu-s1 la Ninevi,
au propoveduit cum c5," ping in 3 zile sà" va pràpàdi ce-
5 tatea. $i, cIindu-sä nineviténii, i-au ertat Dumnezeu. Iarä.
lona sà.' ruina a fi in p5mintul lui, pentru cä.ci au e0t min-
cinoasä. propoveduirea lui de Ninevi.
loas, feciorul lui Ioahaz, s-au dus s5. vaz6 pre Eliseei,
fiind bolav. $1, poruncindu-i Elisei, au tras o sägeatä.,
10 Cu arcul, prin fereastra de spre flsärit ; 0 de 3 ori au dat
In pamint cu arcul, insämnind cu acéstea cum cä va birui
pre Amasia, impàratul Iudei. Si bAtindu-sà: cu ell-au biruit.
$i, luind Ierusalimul, au surpat zidurile ceatii 0 au luat
toatä avérea beséricii. A 4-a imp5r6tie, cap 13.
15 Pre acest Raason, impAratul Siriei, 1-au omorit Tegla-
falasar 0 au luat sfir0t imp5.rätiia Siriilor, mutindu-se la
impärAtiia Asiriilor, intru caré au impsártit intii Ful.
A 4-a Impäiltie, cap 16.
Pre Zaharia acesta 1-au omorit Selum 0 au impgrätit,
20 in locul lui, el. A 4-a impärätie, cap 15.
f. 14v Pre vrémea aceasta s-au rinduit de elini numdrul anilor,
Col. I
care s5. chiamä. Olimbias.
Acest Ioathan au zidit poarta casei lui Dumnezeu
caré o numesc latinii Frumoasa", iarg jidovii o numesc
25 Poarta lui Ioathan". lar unii îi zic Turnul Turmei".
A 4-a imp5.falie, cap 15. In vrémea acestuia au vIzut
Isaia pre Domnul ezind pre jetiu inalt ; i Naum impreun'd

1 chitul] un peste mare ce sä zice chit C / fugind] chid fugise el M / i dupl

trei zile] apoi a treea zi C // 2 1-au aruncat la t&rmurile mArii M, I-au scos la
tArmurile m5ii iar54 viu C f1 3 dupl] din M / la Ninevi cetate M 4-5 va sá
papadeascá cetatea clindu-s5, C // 6 lipsefte pentru M, C // 7 prorociia lui min-
cinoasa pentru Ninevi M / a sa prorociie C 1 lipsefte de Ninevi C // 11 si In
pdmint tot cu arcul C insemnind M / lipsefte cum C 12i] deci C // 13-14
Si au surpat Ierusalimul si au luat avérea beséricii M / lulnd i toat5. C // 14
lipsefte A 4-a InpAratie, cap 13 M, C ff16 i s-au sfirsit M / Siriei M // 16-18 lip-
seste mutindu-se la inpEltiia . . cap 16 C II 17 Asiriei M //18 lipsefte A 4-a InpAr5.-
tie, cap 16 M//19 Pre acest Zaharia C//19-20 i p. 287, r. 13-14: Pre Zaharia acesta
1-au °morn Selum i apoi pre Selum, Manaim i au InpgrAtit el In locul lui M // 20
el in locul lui C / lipseste A 4-a inpArAtie, cap 15M, C /121-22 lipsese C// 23 lipseste
acest C / casii M] ce a zice a C // 24 pe care C jidovii Ii zic M // 25 unii] altii M //26
lipsefte A 4-a Inparb.tie, cap 15, M C / Intr-aceast.i. vréme M // 27 saztnd M /
Atiu M / pre jetiu fnnalt] 1ntru InSItime Cllipsefte Inpreunl M //

288

www.dacoromanica.ro
 cu Mihea au inceput a proroci. Pre vrémea aceasta
näscut Romil. Leat 4443.
Ahaz au fäcut viclesug inaintea lui Dumnezeu 0 au trecut
pre fiiu-säu prin focul järtvelor ce acea in Venemen.
5 pentru CXCi n-au vrut sá asculte sfatul Isaiei prorocului
sä cearà semn de la Dumnezeu, precum Il inväta Isaia,
cap 14, ci lgsind pre Dumnezeu i puindu-s näidéjdea la.
Teglafalasar 0 la dumnezeii asiriilor, s-au prädat de Rasin.
0 de Fachee si au präpädit podoaba beséricii toaa. A.
10 2-a Paralipomen5, cap 28.
In vrémea acestuia au vAzut Isaia videniia Vavilonu/ui_
Pre vrémea aceasta s-au inceput Roma. Leat 4459. /
Col. II Pre acest Selum I-au omorit Manaim i au impärätit el
In locul lui. A 4-a impärätie, cap 15.
15 Acest Amos prorocul au spus mai nainte lui Ierovoani
pentru pierzarea celor 10 neamuri. Dupà acéia fu omorit
de Amathia, preotul lui Vethil, bätindu-i piroane de fier
prin timple.
Acest Manaim, mergind Fua imp5.'ratul asirfilor asupra.
20 lui, i-au dat o mie de talanzi de argint, ca sä nu-1 bintu-
iascA, ci sä-i fie 0 intr-ajutor. i luind Fua argintut
de la Manaim, s-au intors indärät i n-au stätut in pämintui
lui Manaim. A 4-a Impär5.'tie, cap 15. /
Col. II Pre acest Fachesia 1-au omorit Fachee, voevodul ostilor
25 lui, in Samariia. Si au impärätit el in locul lui. A 4-a
Imparätie, cap 15.
Fachee n-au satut Impotriva lui Teglafalasar, ca
nu robeascä céle doao neamuri, pre Ruvim 0 pre Gad
0 pre jumMatea din neamul lui Manasi 0 din Zavulon

1 Pre aceastA vréme M, tot In vremea aceasta C // 2 s-au nAscut M. C / Ro-

mulus C // 3 Ohaz C // 4 fii-sau M // 5 lipsefte pentru M / n-au ascultat sfatul
M/ lipsefte Isaiei C / prorocul M// 6 lipsefte o M // 6-7 lipseFte precum 11
InvIta Isaia, cap 14, ci Mind pre Dumnezeu M // 7 0) ci M // 8 si la zei asiri-
enilor C j prldat] predat C // 9 prEpAdind 0 tool& podoaba bisericii C / toatli
podoaba M / lipsefte A 2-a Paralipomen1 M // 11 acestuia] acéia M 1112 Intr-a-
cease vréme s-au Inceput M, i tot In ceastA vreme s-au Inceput C 14 lipsefte
A 4-a InpArAtie, cap 15 M, C // 15-18 lipsesc C // 15 lipseFte Acest M 16 dupA
acéia.3 apoi M ¡/18 timplele capului M // 19-20 Acest Manaim fiind ImpArat au
venit asupra lui Ful ImpAratul al asirienilor, ca sá bat5. pre Manaim, e-au dat
C // 19 al asiriilor M // 20 lipsefte de 1 M // 21 lipsefte i M // 21-22 i multAmind
au luat Ful argintul i s-au Inturs Inapoi C // 23 iipsefte A 4-a InpArAtie, cap
15 M, C // 27-28 Acest Fachie vizInd pe Teglafalasar cá vine asupra lui ca s5.-1
robeasci nu e-au stAtut InpotrivA, ci e-au luat In stApInirea sa cele doal neamuri,
adicli pre Ruvim C //

289

www.dacoromanica.ro
 din Nefthalim, ca la o jumätate de neam. Drept acéia
au contenit impärä'tiia celor 10 neamuri, 9 ani. Impärätia
a 4-a, cap 17.
Acest Osie au fost impärat israilténilor mai pre urnal
5 declt toti. $i au fäcut viclesug Inaintea lui Dumnezeu
In zilele acestuia, pre ale 10 neamuri ale lui Israil, ce
läcuia. In Samariia, de 3 ori li-au robit Salmanasar, im-
päratul asiriilor, Incit au luat s'i pre Osie, Imp5.'ratul lor,
rob. /
f. 15 10 Ezechia bine pläcu lui Dumnezeu, pentru dici au urmat
Col. I pärintilor lui celor buni. Acesta au surpat toate capistele
idolilor si au pogorit si pe sarpele cel de aramk care 1-au
fost inältat Moisi. Iar5. apoi auzind casile si hulele csáträ
Dumnezeu de la Rapsac, s-au smerit foarte Inaintea lui
15 Dumnezeu. Intrebind drept acéia, pe Isaia si cu umilintä
plecindu-s irlima carä Dumnezeu, i s-au dat semn de
bucurie, adecà sä nu sä teamä de cuvintele ale cu mindrie
si necuvioase ale lui Rapsac, voevodul lui Senaherim. $i
crezind Ezechia cuvIntul Isaiei s-au arätat Dumnezeu
20 putéria. C5. venind Senaherim cu mare laudä si mindrie
asupra Ierusalimului, s-au intors cu mare marl.
Acesta, dupe ce au surpat capistele idolilor, precum am
zis, au präznuit Pastile, dup5. lége, cu multä bucurie.
$i, bolnävindu-se Ezechia mai pre urrnä, pinä ling5. moarte
25 Si rugindu-se lui Dumnezeu sä mai lungeasel viata, i s-au
dat semn, prin Isaia, cum cä va mai tedi 15 ani. i scu-
lindu-se dupe board, au cintat &Aare zicind: Eu am zis
intru jumatätirea zilelor méle". Deci mgrindu-sä si tri-
mitind la el Merodac, ImpAratul Vavilonului, soli, cu darnri,

2 iipsefte InparAtia a 4-a, cap 17 M, C // 5 cleat] de M / iipseiste $i au acut

viclesug inaintea. lui Dumnezeu C // 6 zulle M // 8 /ipseFte InpAratul asiriilor M /
lipse,ste inpiratul lor M // 10 lipselte pentru M, C // 11 pArintilor] poruncilor C /
lipsefte celor buni C / capistile toate cele idolesti C ¡/12 au pogorlt] pogorind C,
au surpat M / s'i sarpele cel de araml ce-1 InAltase Moisi M / pe care C // 13 Si
apoi auzind M, s'i mai la urnal auzind C / ocgrile M //13-14 hulele lui Rapsac
voevodul asupra lui Dumnezeu M 1115 Apoi Intrebind pe Isaiea C / drept] pentru
M // 16 catr5.] la M // 17 /ipsege adea M/ /ipse,ste ca mindrie si C ¡/17-18 cu-
vintele acelui voevod al lui Senaherim inpArat M // 19 cuvintele lui Isaiea C // 20
mIndrie] putere C // 20-28 Senaherim cu atlta mindrie, s-au intors cu mare ocar5..
Apoi au prAznuit Iezezhia Pastile dupl lége, cu mare bucurie. $i apoi boln5.vindu-
sá de moarte s'i rugIndu-s5. lui Dumnezeu i s-au dat semn prin Isaia c.5. va mai
trà.i Ina. 15 ani. Si scullndu-sä din boa.15, au clntat cIntare. Deci mArindu-s1
M // 21 mail.] neciuste C // 24 si] apoi C / lipsqte mai pre urm5. C // 25 si rugin-
du-se] s-au rugat C // 27 lipse,ste cintare C // 28 s'i trimitlnd] au trimis C //

290 www.dacoromanica.ro
 intrébe de semnul carele s-a fäcut pre pämin' t, au arätat
lor visteriile beséricii lui Dumnezeu. Si, certindu-1 pentru
aceasta Isaia, cu pace au murit. A 2-a Paralipomena,
cap 31 0 32. Leat 4473.
5 Acest Manasi au fäcut vicleug inaintea lui Dumnezeu
0 au ru0t ulitele Ierusalimului de singele prorocilor.
lark' mai pre urmä, venind la simtirea färdelegilor lui,
Cu mari infric*ri schimbat viaja spre bunätäti.
A 2-a Paralipomena, cap 33. Leat 4544.
10 Acest Ammon era de 25 de ani and au inceput a impäräti.
Si au fácut i acesta viclepg inaintea lui Dumnezeu,
inchinindu-se celor ciopliti i suletelor i celoralalte ce au
zidit tatä-säu. Drept acéia sculindu-sä slugile lui, asuprä-i,
1-au omorit. lar norodul au °morn pre toti ceia ce s-au
15 adunat asupra lui 0 au fost pricing uciderii lui. Si in
locul lui au pus impärat pre fiiu-säu Iosie. A 2-a Parali-
pomena, cap 33. /
Col. $i, stricind Samariia, Salmanasar au mutat pre jidovi
din Samariia i i-au wzat pre lingä riurile lui Gozan,
20 mai presus de hotaräle midiilor 0 a persilor, aproape de
hotaräle Caspiei (insä zice in Istoriia lui Alexandru cum
c1 au inchis in locul acela Alexandru doao neamuri spur-
cate : pre Gog 0 pre Magog, ca sä nu sä spurce tot pämintul
de ei. lar Antihrist, Mesiia al jidovilor, Ii va scoate de
25 acolo.)

1 carele] ce M, C / 1-2 el le-au aatat vistieriia biséricii M // 2 si certindu-1]

1-au certat C / pentru] de M // 3 mai apoi cu pace M / cu pace au murit] i dup5. ce
1-au certat au murit cu pace C // 3-4 lipsefte A 2-a Paralipomena, cap 31 si 32
M // 4 leat 4544 M // 6 rosit C // 7 lipse,ste iaa mai M / pre] In C // 7-8 venindul
In simtire s-au Indreptat M / viindu-s In simtire au cunoscut aadelegile ce au
urmat; de aceea Cu mare Infricos5.ri C // 7-9 lipseFte aadelegilor lui ... cap 33,
leat 4544 M //10-17 Acest Amon de 25 de ani au Inceput a Inplati i inchinin-
du-sä idolilor i sulitelor §.1 altor acute de taa-sg.u, pentru acéia 1-au omorlt
slugile lui, iar apoi norodul au omorit pre uciga0i aceia s't In locul lui au pus
Inp5rat pre fii-slu Iosie. A 2-a Paralipomena 33 M /1 10 repehl au Inceput C //12
ce au fost zidit C 1114-15 pre toti acei care s-au fost adunat C //18 Salamanasar
Samaria C / lipsefte Salmanasar M pe M / jidovi] evrei C // 19 lipse0e din Sa-
mariia M] de acolo C / a.O.zat M // 20 mai sus M //20-21 lipse,ste mai presus de
hotaale Caspiei C // 21 Ins5.] mai C1/ 21-24 (Unde scriu istoriile cä ar fi inchis
Alexandru Machidon doao neamuri spurcate, pre Gog s't Magog, carii vor s5, sazi
Inchis pinla Antihrist, Mesia a jidovilor) M // 21-22 cum c6. i acel Alexandru
au fost Inchis dool neamuri C // 24 de ei] Iudei C / iar chid va veni C / zice
va scoate

291

www.dacoromanica.ro
 lar in ceatile Samariei au agzat Salmanasar, In locul
israilténilor, asiriiani. Deci asiriianii la inceputul a§"ázärii lor,
nu s-au temut de Dumnezeu. i drept acéia au trimls
Dumnezeu lei asupra lor de-i omoriia ; 0 mIcar ca nu s-au
5 Msat ei de tot a nu sä inchina idolilor 0 a nu face alte
räufati, iarl inal tot s-au mai temut de Dumnezeu.
A 4-a impärätie, cap 17.
Tinut-au Impàeätiia acestor 10 neamuri de la Ierovoam,
imp'dratul lor cel dintii, carele au plecat pre israilténi sä.'
10 se inchine idolilor, pin'a' la Osie, impairatul lor cel de pe
urinal. Trig de la Ierovoam ping la Osie au trecut ani 250.
Cade-sä.' a .ti cum cä imp'gratul asiriilor, Ful, au bltut
filth pre céle 10 neamuri ale lui Israil, fiind preste iale
impArat Manaim. A doa oarä li-au stricat Teglafalasar,
15 fiind impgrat preste iale Fachee, feciorul lui Rotelie. A
treia oafa' au robit pre ei Salmanasar, carele au sarimat
Samariia, fiind jale supt sapinirea /ui Osie.
Iarl pre Ierusalim intii 1-au baut Sargon, a doa °ail
Asaradon, a treia °ail Senaherim, in vrémea Ezechiei,
20 impgratul Iudei. Lisä zic unii cum cal acéste nume, ce s-au
zis mai sus, sä." adun'a toate la Senaherim, carele de multe
ori au robit Ierusalimul.
Senaherim, mergind s'a. prade Ierusalimul, in vrémea
lui Ezechie, au scapat de mina lui Dumnezeu cu mare
25 ocafg ; pentru ca.' putin era sa.1 piarzä: toatà oastea prin
inger, pentru hula caré au hulit Rapsac, voevodul lui,
asupra lui Dumnezeu 0 asupra Ezechiei.
Miniindu-sg, drept acéia, Senaherim au omorit pre
multi din jidovii carii au fost robit Salmanasar mai nainte.

1 lipsefte Salmanasar M, C // 1-6 au a§6.zat asiriiani carii la Inceput, nete-

enindu-sA de Dumnezeu, veniia lei de-i omorlia. Si m5.car a de tot nu s-au plasit
a A Inchina idolilor qi de alte raotAti, dar tot s-au raai Indreptat, temIndu-sá de
numnezeu M // 3 lipse,ste 0 C // 3-4 drept aceea mlniindu-s1 Dumnezeu asupra
or au trimis lei de-i omora C // 5 lipsefte alte C // 5-6 alte r6.utIti, dar tot s-au
mai zmerit C// 7 lipse0e A 4-a imptatie, cap 17 M, C// 8-11 lipsesc M II 9 care
C// 10 lipsefte cel Cl du pt. urm6. C // 11 Ioaram C 1/12-22 lipsesc C // 12-13
Jipse,ste cade-st. a §ti cum ct. Ful Imptratul asiriilor au bltut tutti M // 14 lipsefte
Inplrat M /1 16 i-au robit Salmanasar M // 17 fiind ImpArat Osie M // 18 1-au bt.tut
intli Sargon M / lipse,ste a doa oar& M //19 lipse,ste oar5, M // 20-22 ins& acest
Senaherim de multe ori au robit Ierusalimul M // 24 de] din M, C // 25 °cart] ru§ine
M/ putin era] r6.m6sese putin C // 26 care] ce M / pentru cici au hulit C // 28
pentru acéia M. lipsefte C // 29 pre multi din] multime de C / din jidovii ce avusése
robi, robiti mai nainte de Salmanasar M //

292

www.dacoromanica.ro
 aflind Senaherim, impàratul, cum ca Tovit ingroapl
trupurile celor omoriti, i-au luat toatg. avéria 0 au poruncit
omoarà. Intälegind, drept acéia, Tovit au fugit
despuiat in cimpuri, de s-au ascuns. lar dup5. 40 de zile
5 fu omorit Senaherim de fiii lui. i sä intoarse Tovit i i
s. déderà toate unialtele cite i-au fost luat Senaherim.
trecind ciava vréme, veni ingerul Rafail de luo pre
Toviia, feciorul lui Tovit i s-au dus la Raguil de dat
fata dupä el, gonind intii pre dracul, carele omoria pe bar-
io batii ce o luase mai nainte sà"-i fie muiare, pre carii, dupà
impreunarea lor, i-au dus glato0 la Tovit. i tämAduind
cu hiiare de p4te pre Tovit de orbiciunea ce avea, li-am
spus cum a. iaste ingerul Rafail. i s-au dtts de la ei,
precum scrie in cartea lui Tovit.
15 Merodac, impgratul Vavilonului i cu implratul midiilor,
sä despàrtira de singurà tiitoarea imp6r6tiia asiriilor, adec6
de Asaradon, pentru c5., mai nainte, era acéste doao
impLltii, care au zis, supuse impLltiei Asiriilor. /
f. 15v Iosiia, gäsind in casa Domnului cartea Legii a Dooa
Col. I 20 infric4ndu-se de räspunsul Oldei, prorocitei, sä." smeri
surpà: idolii din locurile céle inalte 0 arse casele prorocilor
0 ale preotilor celor mincino0 la Vethil. La acest Iosie
s-au plinit prorociia lui Adon, caré au prorocit cind jertvuia
Ierovoam vitelului celui ce vgrsase la Dan, zicind: Iatà
25 fiiu sà na$e casei lui David; numele lui Iosiia. i va järt-
vui preste tine järtàvnice, pe preotii cei ce fa'rtvuesc preste

1-13 Acest Tovit fura trupurile celor ucis i fi Ingropa, de care afilad Se-
naherim InpAratul au poruncit s1-1 omoare. Ear el, simtind, au fugit de au
scApat. DupA aceea veni arhanghelu Rafail de luA pre fie-sAu Tovie pe care
1-au dus la Raguil de se-au dat fata dui:4 el, dup5. ce mai Intfi au gonit pe dracul
ce omorfse pre logodnici ei cei mai dinainte. i dupl nuntl IntorcIndu-sA ear aril-
top, pre Tovit i pre Sara sotia lui, e-au tAmAduit la Tovit; pre el de orbiciunea
ce avea, cu fiere de peste. Apoi spuindu-le cum cA el este arhanghelul Rafail,
s-au dus de la dInsi C // 1 /ipsefte ImpAratul M // 3 sA-1 omoare si pre el. De care
Intelegtnd Tovit M // 4 despuiat] gol M / clmpii M / ascuas] tAinuit M // 5 omorin-
du-s1 M / lipsefte i M // 6 déte M / toate cele luate M / /ipseFte Senaherim M f/ 7
Si mai treclnd cltva, veni M // 8 I-au dus M // 10 ce-i luase M / /ipsefte sA4 fie
muiare pre carii M // 10-11 i dupl nuntirea lor iarAs i-au dus M// 11-13 Si
tAmAduind si pre Tovit de orbiciune Cu fiaré de péste ce adusése Ingerul, le-au spus
apoi cum el el iaste M ¡f13 Si IndatA s-au dus de la dinii M/f 15-18 /ipsesc
C ¡/19 In casa lui Dumnezeu C // 20 Oldei] 800 de C / prorocitii M // 21 surptnd
M / idolii] chipurile idolilor C / /ipse,ste din locurile céle Innalte i M // 22 si a po-
pilor mincinosi M // 23 carele C / jArtvuia M // 24 vitelului ce-1 vArsase la Dan M
vArsase] turnase C // 25 fiu sA naste lui Dot ; i numele lui C / casii M // 26 jArtvé-
nice M / pre pretii M //

293

www.dacoromanica.ro
 tine; 0, oase de oameni va arde preste tine". A 3-a Tin-
pälfätie, cap 13.
Acesta au prknuit pastele cel fki de aseminare. Si
dupg acéia, bätind rkboiu Iosia la Maghedo cu farao-
5 nénii, fu omorit de impgratul Nehao. Si 1-au plins norodul
foarte. A 4-a Impärätie, cap 22.
La al treilea an a impk54iei lui Iosie, au inceput a
proroci Ieremia, arRindu-i-se 3 sémne: un toiag de nuc
0 o aldare pre foc 0 un briu. Ieremia, cap 1. Leat 4586.
10 Pre acest Ioahaz 1-au fkut norodul impkat. Si pentru
räutätile lui 1-au luat faraon 0 1-au dus la Eghipet ; 0
au pus in locul lui pre Eliachim, frate-sälu. In vrémea
acestui Ioahaz s-au supus Ierusalimul lui faraon. A 4-a
Implfátie, cap 23.
15 Acest Eliachim, carele sä. num4te 0 Ioachim, omorind
pre Uria 0 cartea prorociei lui Varuh sp5.rgindu-o 0 arun-
cindu-o in foc 0 dind lui faraon bir in trei ani, fu °morn
de faraon. A 4-a Impärätie, cap 24.
Acest Iehonie s-au dat pre sine- § in miinile lui Navuho-
20 donosor, cind au venit asupra Ierusalimului. Si impreunä.
cu Iehonia s-au mutat ca la 10 mii de oameni, intru carii
sä. numk5. 0 Iezachiil 0 Daniil 0 cei 3 coconi. A 4-a
ImpkItie, cap 24.
Insä aceastä robie sä.' chiamä mutare, pentru c5.' de voia
25 lor s-au dat in minile lui Navuhodonosor, iar célialalte sä
chiamä robii, pentru cki au fost fä.rä voia lor. Si au pus
Navuhodonosor, in locul Iehoniei, pre Sedechia, fratele
atine-sàu. /
Col. II Acesta iaste Merodac, impäxatul cel vestit al Vavilo-
30 nului, carele au trimis soli la Ezechiia, impkatul Iudei,
cu daruri. Si. aräitind Ezechia solilor acelora avérea besé-
ricei lui Dumnezeu in trufä. 0 cinstind pre ei, i-au trimis

1 pre tine C I lipsqte A 3-a Implatie, cap 13 M // 3 céle M // 4 dupa acéia]

apoi M / razboiu] oaste C I Iosia r6.zbDiU M / lipseste Iosia C / Magodo M // 6 lipseste
A 4-a impArAtie, cap 22 M // 8 arltindu-s5. M 119 lipseste 01 M / anul 4587 C // 11
aotitile M // 12 lipseste in locul lui M // 14 lipseste A 4-a InpIatie, cap 23 M// 15
carele] ce M// 16 au spart si cartea lui Varac aruncindu-o si In foc C //16-18
0 spIrgind cartea prorociii lui Varuh o au aruncat In foc. Apoi, dupl ce au dat
bir In trei ani lui faraon, fu °morn de clInsul M // 17 apoi fu omorit C // 18 lipseste
A 4-a inplatie, cap 24 M// 19-23 lipsesc M // 19 lipseste acest C // 22 acei C// 25
mina C // 26 lipseste pentru C // 30 au fost trimis C / inplrat al Iudei C] inplrat
M // 31-6 lipseste i aratind Ezechia ... Vavilonul s-au stricat M // 32 de trufie
C/ lipse,ste 0 cinstind pre ei, i-au trimis indArlt 0 C //
www.dacoromanica.ro
294
 indarat. Si pentru aceasta gresala a Ezechiei au smerit
pre imparatii Iudei, imparatii Vavilonului, cum au fost
Navuhodonosor i cei ce au fost in urma lui, Ora in vré-
mea lui Valtasar, celui de pre urma, carele, imparatind,
s s-au mutat iarasi imparatiia Vavilonului la Midii i la
persi; iara Vavilonul s-au stricat.
Pricina pentru caré au trimis Merodac soli eked Eze-
chia, zic unii sa fie fost aceasta: haldeii, pentru caci
inchina soarelui, macar cà sa lauda cu astronomie, iar nu
10 putea, cu mestesugul lor sa afle pentru ce sa facea zioa
atita de mare, ca cum ar fi fost indoitä.
Drept acéia, socotind cum ca doara pentru Ezechia,
imparatul Ierusalimului O. face zioa mare, au trimis la
el, soli, ca sà afle adevarul; i i-au trimis i daruri, facin-
15 du-i cinste, ca celuia ce era cinstit i de dumnezeul lor,
adecA de soare, dupa socoteala lor.
Acest Navuhodonosor, dupa ce au robit Ierusalimul,
fiind Daniil prorocul in Vavilon, au vazut in vis un chip
si o piatra rumpindu-se din munte, fära de mina de om,
20 card, cazind, au lovit chipul acela i 1-au sfarimat. Iara
piatra s-au facut munte mare si au plinit tot pamintul.
Si märindu-sa Navuhodonosor s-au fkut chipul lui de
aur i 1-au pus intr-un cimp si au adunat toata boerimea
lui si tot norodul lui de pretutindenea, cu porunc5. mare,
25 ca sa se inchine acelui chip. Iar cine nu s-ar inchina sa-1
arunce in cuptoriul cel ce ardea cu foc. $i nevrind O. se
inchine cei trei coconi: Anania, Azaria i Misail, i-au arun-
cat in cuptoriul acela.

1 lipsqte gresa16. a Ezechiei C //1-4 au zmerit Dumnezeu prin inplrAtia Va-

vilolonului, pre Inpkttia Iudei, de la Navohodonosor pin& la Valtasar C // 4
cel mai dupre C// 5 earls s-au mutat C// 7-16 lipsesc C // 7-8 $i pricina au
fost aceasta: cä haldeii M ¡/10 lipsqte cu mestesugul lor M / s flcu zioa
M // 11 lipsqte fost M // 13 O. f1cu zioa M //13-16 pentru acéia au trimis soli cu
daruri acindu-i cinste ca unui cinstit de Dumnezeu, adecg de spare, dupd soco-
teala lor M // 17 lipsefte acest M //18 prorocul Daniil C / au vAzut vis M / chip
mare M 1/19 dintr-un munte C // 20 lipsqte card azind M // 21 plinit] umplut M,
C / lipse,ste tot M// 22 oj apoi C /Navuhodonosor] el M /lui] sän C /123 si I-au pus]
pe care puindu-1 C / intr-o cimpie au poruncit sä sä adune toti boerii C // 23-3 1-au
pus intr-un cimp si au adunat toatä boerimea, poruncind cu poruna tare, ca
oricine nu va cAdea sá sä inchine acelui chip sa-1 arunce In cuptoriul ce ardea Cu
foe; In care au bAgat pre cei 3 coconi cä nu s-au inchinat. Apoi au mai v5.zut vis
un copaci mare, inalt pin' la ceriu, cu frunz5. frumoas5. M // 24-26 zicindu-le
cu stasnicie ca pä viitorime sä sä inchine toti acelui chip ; ear cel ce O. va inpotrivi
si nu va vrea sä sä inchine a va arunca In cuptorul ce ardea cu foc C // 27 lipsefte
Anania, Azaria i Misail C // 28 cuptoriul] focul C //

295

www.dacoromanica.ro
 Si iarg au mai vgzut in vis un copaci foarte inalt, a
cgruia ingltime ajungia ping in ceriu i avea frunzä fru-
moas1 i roadl multg i ramurile lui coprindea toatg
lumea i supt el lgcuia toate hiargle sglbatece, iar in ra-
'5 murile lui toate pasgrile. Si auzi un glas zicind: Tgiati
copaciul i imprästiiati ramurile", i prod.
Dupá acéia, pentru mindriia lui cea multg s-auschimbat
de Dumnezeu chipul lui si au fgcut pe trupul lui pgr,
ca al leului i ca un bou pgstea iarbg. Si fu izgonit de
70 oameni in plduri, ping ce au plinit 7 ani.
Deci, cgindu-sä de pdcatele lui, iarg s-au venit in firea
ce-au fost mai nainte i s-au cinstit de toti mai mult
decit intii. Daniil, cap 3, 4.
Acest Dania, fiind in pämintul haldeilor, supt stgpi-
15 nirea lui Navuhodonosor, pe vrémea robiei, au vgzut
zéce videnii. intli au vgzut pentru chipul i pentru piatra
céia ce s-au tgiat din munte, f5.r' de minä si au fgrimat
chipul acela. /
1. 16 Si puse impgratul Navuhodonosor pre Sedechia, fra-
col. 20 tele lui Eliachim, irnpgrat preste luda si preste Ierusalim.
Si era Sedechia de 21 de ani cind au inceput a impgrgti.
impgrati ani 11, fkind viclesug inaintea lui Dumnezeu
si nu sä ruina de cgtrl fata Ieremiei prorocului, carele
Il certa pentru rgutgtile ce fgcea, ci 1-au bAgat in temnitg.
25 Si, trimitind Impgratul Navuhodonosor soli la Sedechia
ca sg-s dea birul, precum le-au fost leggtura, i-au intors
indgrgt, la impgratul, deserti i infruntati.

1 $i a mai vazut un vis, adica un copac tnalt C// 2 ajungea cerul, avind
frunza C // 3 si cu road& multa; ramurile lui cuprindea lumea M // 4 lipsefte i M /
fierile salbatice M / lipsefte iar M 11 5 lipsffte un M / lipsqte zictnd M // 6 ramu-
cile M, C / lipsege i proci M, C // 7 dupa acéia] apoi M, C / pentru] de C / lipsefte
cea multa M // 8 de catre Dumnezeu C 1 liPse,ste i au facut pe trupul lui
M / cu par M // 9 ca boul M// 10 in] prin C // 11-13 $i dupa. 7 ani ce s-au pe-
depsit, caindu-sa, s-au venit In fire i s-au mai cinstit Inca decit Intli M //11-12
earas 1-au tutors Dumnezen la firea lui cea mai dinainte C 11 12 si apoi C 11 13
decit Intli] ca Inainte C 1114 lipseFte acest M /115 lipsefte au vazut C //16 lipse,ste
pentru a M //16-17 peatra ce s-au fost rupt din acel munte C //17 lipse,ste far' de
mina C / sfarimat M // 19 Dupa ce omorl faraon pre Eliachim puse Inparatul C //
20 Eliachim] Ioachim M / a fi 1111311-at C // 23 de catra.] nici de C / lipse,ste catra,
M 11 24 certa a pururea pentru C / pentru] de M / rélele M / rautatile ce urma ;
apoi miniindu-sa pre Ieremiea 1-au bagat i In temnifa. // 25 si] deci C / C // 26
precum le-au fost legatura] dupa legatura ce avea M // 26-27 le-au fost legatura,
el din Inpotrivä e-au tutors pre soli indarat desarti C // 27 lipsefte Indarat M //

296

www.dacoromanica.ro
 Miniindu-se, drept acéia, Navuhodonosor, s-au dus asupra
Ierusalimului, cu toatá putéria lui si luind toate odoaräle
beséricii, cite au gäsit s'i ale impä'ratului, le-au dus cu sine-s
la Vavilon. $i arse Navuzardan, stolnicul implratului
5 Navuhodonosor, besérica lui Dumnezeu. $i fäe impäratul
pre feciorii lui Sedechie inaintea lui, iarä pre el, orbindu-1,
il duse la Vavilon. 51, esind Ieremia din temnitä., s-au dus
impreunl cu norodul, iar Sedechia cu rea moarte s-au
sfirsit in Vavilon, crápindu-i pintecele. A 4-a impkátie,
10 cap 25.
In vrémea acestui Sedechia s-au sfirsit impárátiia Iudei,
caré au tinut 514 ami si 4 luni si 8 zile, dupá cum zice Iosif
istoricul. lar din Cartea impárátiilor nu sä aduná mai
multi decit ami 500. lar de la zidirea beséricii Ierusali-
15 mului, ping la mutarea norodului in Vavilon au trecut
ami 480, luni 6 0 10 zile.
Aici, la mutarea Vavilonului, säl sfirsaste veacul al
patrulea, carele cuprinde ami 409, carii impreunindu-se
cu totii de la Adam sint ami 4613/.
Col. 11 20 A dooa videnie au vázut pentru ingerul carele au min-
tuit pre cei trei coconi din cuptoriul care-i aruncase Navu-
hodonosor, cáci n-au vrut sä se inchine chipului celui de
aur.
Cu a tréia videnie au tilcuit visul impáratului Navuho-
25 donosor, pentru copaciul care au fost vázut, zicindu-i
cum cl pentru mindriia lui sá va schimba din om si sá vá
asemina Cu dobitoacele.
A patra videnie au vázut in vrémea lui Valtasar, pentru
die 4 vinturi si pentru céle 4 fiará, care au vä.zut esind

1 apoi mlniindu-sA Navohodonosor s-au dus C II 2 lipse,ste §i M // 3 ducIndu-

le cu sine C / lipseFte cite au gAsit M 1 Cu sine M // 4-5 stolnicul InpAratului,
fiind §*1 el In biserica, lui Dumnezeu, vAzu chid tale C // 6 fecioni Sedechiei
M/ Inaintea ochilor lui M // 8-9 lipsqte iar Sedechia ... crApindu-i pintecele
C // 8 cu moartea rea M // 9 lipse,ste A 4-a ImpArAtie, cap 25 M /112 am 514
M/ §i 4 zile C/ lipse,ste dupa cum zice Iosif istoricul M 1113-19 lipse,ste lar din
Cartea ImpArAtiilor ... stilt ani 4613 C //13-14 lipse,ste lar din Cartea ... ani
500 M //18 care coprinde M // 20 lipsqte videnie au vAzut C / carele] ce C //
21-24 din cuptoriul Cu foc, cici nu vrusése a sl Inchine chipului. Cu a treia
M / lipseFte care-i anmcase ... celui de aur. Cu C // 24 lipse,ste videnie C II 25
care] ce M / lipse,ste fost M // 26 lipse,ste cum M // 26-27 pentru mIndriia lui va
sA-1 schimbe Dumnezeu din om In dobitoc M II 26 din om In dobitoc C //
28-11 A 4-lea, acele 4 vinturi §i 4 hearl. A 5-lea berbecele ce 1-au vAzut cu un

297

www.dacoromanica.ro
 din mare, adecä leu, ursu, ris i altä hiarä groaznicä, care
hiar5. insemna céle 4 impärätii ce-au inflorit In urma luí
Alexandru celui Mare.
A cincea videnie au vAzut iarl in vremea lui Valtasar,
5 un berbéce a cäruia coarnele nu-i erau potrivä, ce era unul
mai mare cleat altul, carele insemna impärätiia Midiilor
si a persilor.
A sasia videnie au väzut iarä In vrémea acestui Valta-
sar, pentru stricarea Vavilonului, cum el va fi prin Chir
10 i prin Darle, tIlcuind scrisoarea céia ce s-au väzut, ospä-
tindu-s5. Valtasar, caré zicea: Mani, Thekel, Fares.
A saptea videnie au väzut In vrémea lui Darle, pentru
ingerul care 1-au scos din groapa leilor, dud 1-au fost
aruncat boiarii, fälfl voia impäratului, fäcindu-i judecatä
15 vicleanä.
A opta videnie au vAzut iarä in vrémea acestui Darie,
and i-au descoperit ingerul Gavriil pentru venirea lui
Hristos, cum cä va fi dupä saptezeci de säpfämlni de ani
lunovnici.
20 A noca videnie au väzut in vrémea lui Chir, pentru cä,
ajungind 11110. riul Tigris, au väzut un om incins cu incin-
soare ofaz i trupul lui catharsis si fata lui ca vedéria
fulgerului i ochii lui sträluciia ca para focului.
A zécia videnie au väzut pentru impärätiia persilor,
25 cum cA va fi una dupä.' alta si pentru Alexandru i pentru
cei patru impärati ce au fost dupä Alexandru si mai vIrtos
pentru ceia ce au impärältit in Eghipet i In Siriia i pentru
räutatea lui Antioh Epifan. Daniil, in cartea lui.
Acest Evelmerodac, feciorul lui Navuhodonosor, precum
30 spun unii din istorici, du-sà ca nu cumva s5.4 urasa
corn mal mare cleat altu. A 6-lea pentru stricarea Vavilonului, tIlcuind scri-
soarea ce v5.zuse tu p5sete la osp5:ti, ce zicea Mani, Thakel, Fares C // 29-1 si
4 fieri ce au esit din mare M 1 lipsefte adea. M // 2 fieri M / lipsefte céle M /1
4 lipsefte iar5. M // 5 lipsefte era M // 6 lipsefte decIt altul M // 8 sasea M /
lipsefte au vIzut M / acestui] lui M // 9 lipsefte cum M / ar fi prin M ¡/10 ackia
ce au vlzut-o M // 11 zicea] era M II 12-28 A 7 pentru Ingerul ce 1-au scos din
groapa leilor. A 8-lea, chid au descoperit arhanghelul Gavriil pentru venirea.
Domnului nostru Iisus Hristos, ca va fi dup5. 70 de aptAmlni lunovice. A 9 lea
In vremea lui Chir au v5.zut lin rlul Tigri un om Incins cu incinsoare ofas
trupul lui catharsi i fata lui ca fulgerul i ochi ca para focului. A 10 lea pentru
Inp5sA4ia persilor, cum arat5. In cartea sa la Biblie C 1/ 13 care] ce M ¡/14 f5s' de
voia M // 17 Ingerul] arhanghelul M // 18 lipsefte cum M // 23 lipsefte staluciia.
M /124 zécea M 1/ 27 cei ce M // 28 ilotatea M / lips* Daniil. In cartea lui M /-
29-2 precum zic istorici, temIndu-sà ca sh nu dea tat5.-au InpArAtiea fratelui
slu celui mai mic C // 30 spun] zic M II

298

www.dacoromanica.ro
 tat5-s5.0 i s5-1 goneascA, s5. dea împár4iia frä'tini-s5u
celui mai znic, au aiat trupul atine-sä.'u in trei sute de
buati 0 1-au dat la trei sute de vulturi ; insà cu sfatul lui
Ioachim, tat5.1 lui Salathiil, impAratului Iudei, pre carele
5 1-au fost scos el din temnit5.. i intr-acest chip au fost
sfir0tul lui Navuhodonosor. A 4-a Impkltie, cap 25.
Cade-sä a ti cum cä haldeii sä numesc de multe ori
asiriiani, pentru 2 pricini: una, pentru cà asiriianii din
haldei au avut incéperea na0erii lor, pentru ca Asur, f e-
10 ciorul lui Arfaxad, din Haldea au venit in p5.mintul acela,
intru carele, Thicuind, 1-au numit cu numele lui Asiria 0
din Asur acesta au luat incépere impäratii a sä.' numi
impärati asiriiani, au haldei; drept acéia sá zic
haldei i haldeii, asiriiani. /
f. 16`" 15 Dupä ce s-au robit Ierusalimul, s-au acut puratori
Col. I de grijg norodului preotii, ping aproape de intruparea
lui Hristos. Iará atunce iar4i au inceput a impleg.ti
unii, a cgrora fapte sä vor insemna in urma preotilor.
Tinut-au mutarea norodului la Vavilon ani 70, pin5. In
20 vrémea lui Darie, imp'gratul persilor, de carele s-au min-
tuit din robie, norodul lui Israil. Esdra, intii, cap 2, 3.
Pre acest Salathiil ni 1-au n5scut Sedechia, ci Iehonie,
dupä.' mutarea Vavilonului.
In vrémea acestui Valtasar, impäiratul Vavilonului,
25 s-au mintuit Sosana, prin Daniil prorocul, de rapastea
ce i-au f5,cut bàtrinii precum scrie in Cartea Sosanii.
Pre acest Valtasar, omorindu-1 Darie, s-au mutat 'fin-
pä.'egtiia Vavilonului la persi.
Acest Zorovavel iaste fecior lui Salathiil. Acesta au fost
30 mai mare peste norod, dupa ce s-au intors in Ierusalim,
de la mutarea Vavilonului, fiind atunce, de la zidirea lumii,
ani 4778, care Zorovavel, dupä ce au räispuns impgratului
pentru vin, pentru impärat i pentru adev5.rul, au luat

1 si s dea M f fratelui slu M // 2 lipseste in M / lipseste trei sute de C // 3 1nsá

cu] aceasta au flcut-o C // 4 Ioachim M / 1npAratul Iudei M, lipseste C // 5
Intr-acest chip] asa M // 5-6 lipseste Si Intr-acest chip. . . cap 25 C // 6
lipseste A 4-a inplatie, cap 25 M // 7-14 lipsesc C // 7-21 lipsesc M 11 16
lipseste norodului C f/17 lui] domnului Iisus Hristos C / lipseste iarl C 1 18
urnAri i fapte C f insemna] descrie C // 19 Ear mutarea norodului In Vavilon
au tinut ani 70 C /I 20 de care C // 21 lipseste din robie C // 25-26 nApastea ce-i
flcuse M // 26 lipseste precum serie la Cartea Sosanii M // 30 preste M II 31 de la]
durd C / atuncea M ff 32 lipseste ani M // 32-33 lipsesc M // 33 pentru yin,
lnp&rat, muere si adevIr C //
www.dacoromanica.ro 299
 alte daruri de la impgratul, impreunä, cu intoarcerea
lor la Ierusalim, ca sä zideascä i besérica, precum, scrie
Esdra, cap 3. /
Col.II A dooa pricinä iaste cki impä'atiia haldeilor au fost
5 din imp5x4iia Asiriilor. Pentru c5. Navuhodonosor, im-
pgratul Asiriilor era singur tiitoriu i avind o cIpetenie
preste Wile lui, ales si iubit de dinsul, au cersut, de la
imp5xatul, Haldia, ca sá impàräteascá el acolo. Si, acin-
du-i imp5.ratul pe voe, i-au dat Haldia. $i impärätiia
10 acela acolo. Iar dupä acéia, acindu-sä.' Navuhodonosor
mai mare i mai vestit decit acela, numele aceluia s-au
stins. 5i st5.pinirä.' feciorii lui Navuhodonosor i Haldiia ;
drept acéia sä, numesc haldeii, asiriiani
haldei.
15 Darie, impä'ratul Midiilor, au stricat Vavilonul si au
omorit si pre Valtasar, impkatul Vavilonului. Dupä
acéia, vgzind un vis pentru fie-sa Mandana i vrind ca s5, o
smereasel, o au dat dupä un om prost, ca, fkind la fecior,
sä: nu ajungá impärat, s5.-1 scoatä pre el. 5i acind la copil
20 cu omul acela, numele lui a fost Chir.
$i, aflind impäratul, 1-au luat de 1-au dat unui bojar de ai
lui ca sà-1 omoare. Iar acela nu 1-au omorit, ci 1-au dat
unui p5"stor, de-1 crestea Intr-ascuns ; l càträ. impAratul
au zis c5. 1-au omorit. 51, crescind Chir, cunoscu pre el
25 impgratul, cum cä.-i iaste nepot, pentru räspunsurile
lui céle intelépte. 5i, fugind Chir de frica mosu-sä.u, Darle,
s-au dus la Persia. Dupà acéia au venit cu räzboiu asupra
mosu-slu, Darle i biruindu-1, i-au luat

2 lips* i C 11 1-14 lipsesc M 11 4-14 lipsesc C // 15 Midiilor] persilor

M, Dimiilor C lipsqte i C 1116 omorInd C / dupg acéia] apoi M 11 18 lipseFle
ja M, C 11 19 el] clinsu C / si] deci C // 20 numele lui 11 puse Chi M, au pus nu-
mele lui Chir Cll 21-28 $i affind ImpAratul au trimis de 1-au luat i 1-au dat
pre seama unui bojar ca s5.-1 piarzl. Dar acela 1-au dat unui 'Astor de 1-au
crescut si au zis atri Implratul c5, 1-au omorit. i crescInd Chir i apropiindu-
s5. de curtea Implateascl s-au cunoscut de ImpAratul cum el va s5. fie nepotul
su acela, din itspunsurile i vorbele lui céle iscusite; de care si el pricepInd, au
fugit de frica xnosu-sau Darie i s-au dus la Persia. $i de acolo viind cu azboiu
au biruit pre mosu-au Darle i i-au luat ImpArAtiia M Pentru care auzind
Darle, pg. loc au trimis de 1-au luat, clIndu-1 unui pàstor ca s5.-1 creasa
prin taìnä. Apoi, cresclnd Chir, dupä vrerni s-au alaturat pä ling& curte
InpArAteascä a mosului s53.1; si din vorbile lui cele iscusite s-au dovedit de
Inp5.ratul cä acesta va sa fie acel nepot al sAu. Asea simtind Chir s-au temut
au fugit la Inpaatiea persilor. i dupä vremi viind Cu rlzboi asupra mosului s5.0
1-au 135.tut de e-au luat i ImparAtiea C //

300

www.dacoromanica.ro
 ImpArätind Chir in urma lui Darle, au omorit Daniil
pre cei 70 de preoti ai lui Vil, carii minca bucatele céle
ce s'A aducea la Vil. $i au surpat 0 besérica lor. $i ameste-
dud zmoalä. 0 p'Ar 0 cilti, au f Acut cocI 0 au aruncat in
5 gura lui Vil, 5arpelui, de I-au inecat 0 au murit. Drept
acéia, viclenind boiarii pre impAratul, au aruncat pre
Daniil in groapa leilor. $i luil' id ingerul pre Avvacum,
prorocul, de pArul capului, din Iudea, au dus bucate lui
Dardil. 5i, dupA 3 zile, ducindu-sA impAratul la groapa
10 leilor, ca 0, plingä. pre Daniil, 1'1 gAsi nevAtAmat. Si, sco-
find pre el, Mgä pre céia ce au fost bAgat pre Daniil, cu
muerile lor 0 Cu copiii. Dupa acéia, indemng Dumnezeu
duhul lui Chir de au dat voe jidovilor ca s'A se intoarcA In
Ierusalim. 5i sä intoarserà la al doilea an al impArAtiei
is lui, 50 de mii de oameni. Infärind pre ei Aggheu 0 Zahariia
0 fiind preste ei preot Iisus, feciorul lui Iosedec 0 Zoro-
vavel, feciorul lui Salathiil 0 dupà ce s'A duserA la Ierusalim,
de abiia au inoit zidurile pinl in 3 ani ; a5ijderea 0 zidul
beséricii.
20 DUO. acéia sA birui Chir de impAratul masaghetilor 0,
tAindu-i capul, 1-au bságat intr-un borduf plin de singe.
5i, sAltind imprejurul lui, masaghetii zicea: De te-au
fost séte de singe, bea singe". Leat 4778. /
f. 17 In vrémea acestuia au fost preot Iisus, feciorul lui
Col. I
25 Iosedec 0 au inceput a proroci Aggheu 0 Zaharia.

1 Deci inpIr5.tind C I Darle, mosului slu C // 2 preoti] popi M / Vil] Vaal

M I lipseFte céle M // 2-3 lipseFte carii minca bucatele ale ce si aducea la
Vil C// 3-11 Surpá si biserica, omorind si pre b5.1aurul lui Vil. De care zavis-
tuindu-1 boeri si pirindu-1 iMplratului 1-au aruncat In groapa leilor, unde Ingerul
au dus pre Avacum de p5.rul capului cu bucate la Daniil. S'i dup5. 3 zile adu-
cindu-si aminte inpAratul de Daniil s-au dus la groapa leilor s& pling5. pre Daniil.
0, minune, c5.-1 psi sezind intre lei, nev5.timat. Apoi scottndu-1 pá loc b5.g5.
C 115-7 sarpele, de 1-au omorit. Pentru care ficlenind pre el boiarii la tra-
p5.ratul 1-au aruncat in groapa cu leii M // 7 Inger M // 8 capului slu M /
au adus M // 9 ducindu-s5.] mergind M ¡/10 liPseFte ea M / nev5ilmat] sAnAtos M //
11-12 b5.gá pre cei ce-1 bágase pre el, Cu muerile si Cu copiii lor M / b5.gá pre
toti aceea care au fost pricina, inpreuná cu muerile si cu copii lor C // 13 jidovilor
din Vavilon C / ca sá se intoarc5.] de s-au tutors M // 14 ear5.s in Ierusalim C / Si
A. intoarser51 Deci intorcindu-s5. C, lipseFte M // 15-16 pre care Int5xindu-i Agghe
si Zahariea, O. chid crea preot Iisus C ¡/16 lipse,ste preste ei M ¡/17-20 lui Sa-
lathiil. Si in 3 ani au inoit zidurile cet.5.ti. Apoi A birui s'i Chir C ¡/17 lipseFte 0
M // 18 zidul] zidurile M // 20 dupá acéia] apoi C// 22-23 masagheti Imprejur
zicea: de singe te-au fost séte, singe bea. 4778 M / masagheti imprejurul burdu-
fului zicea de te-au fost séte de stnge, bea acum de te satur5.. Anul 4778 C // 24
lipSeft6 lisas C // 25 si tot p-atuncea C / si Zahariea proroci C //

301

www.dacoromanica.ro
 Intr-acest chip grit portile Ierusalimului, caré le-au
zidit Noemiia, in urma mutärii de la Vavilon: poarta
imp5xatilor, a preotilor, a boiarilor celor de cinste, a no-
rodului, a prorocilor 0 poarta pre caré scotea din cetate
s gunoaele, precum sä véde intr-acest rotocol. /
Col. II Acest Olofern au fost cäpetenie ostii lui Camvis. Si,
dupä ce au supus multe cetäti 0 tinuturi, supt stäpinirea
impäratului lui, veni 0 la Iudea, asupra ceatii Vethil. Si,
jefuindu-o, fu omorit de Iuditha, täindu-i capul cu sabiia
io lui. Si, luindu-1, Il duse in cetate 0-1 inältä pre zidurile ei,
batjocorindu-1, precum scrie in Cartea Iudithei.
Camvisis, cel ce sä numé5te 0 Navuhodonosor, in 7 ani
intru carii au tinut singur räsdritul, träind 0 tata-säu 0
In 12 ani mai nainte nu 15sa sä zideascá besérica in Ierusa-
15 lim. Deci, vrind el 5.1-1 cinsteascg la Ierusalim, cum il
cinstiia 0 printr-alte p5xti, ca pre un Dumnezeu, cu täiarea
capului lui Olofern, boiarinul lui, s5. mintui Israil de dinsul
0 cintä cintare.
In vrémea acestuia avea cinste Sofoclis 0 Evripidis,
20 poeticii.
Acest Ermiadis n-au acut nimic vrédnic de povestire
cu Iudeii. Leat 4772.
Darle, feciorul lui Istaspu, la al doilea an a impärätiei
lui, dind daruri lui Zorovavel, i-au dat voe sä zideasc5. 0
25 besérica Ierusalimului, pentru ca Zorovavel au dezlegat
inaintea lui Darle pilda pentru vin, pentru impärat 0 pentru
adevärul. Esdra, cap 3. Si la al 5aptelea an a impäräliei

l-5 /ipsesc M ¡/1-2 /ipsege care le-au zidit Neemiia C // 3 a boerilor de

cinste, a preotilor C // 4 §i poarta care scoate gunoaile din cetate C // 5 s5.
véde] sint insemnate C // 6 ostilor M / Camvisis M // 7 stApinirea] oblastiia
M // 8 lui] au M / apoi veni la Iudea, in cetatea Vethil M // 9 j5luindu-o, acolo
fu omorit M // 9-13 de Iudita, chear cu sabia lui. i luindu-i capul 11 puse pre
zidurile ceati la inn5Itime, ca a-1 batjocoreascl. Acest Camvisis s'i Navo-
hodonosor, in 7 ani care au tinut C // 9 t5.indu-i ja capul M // 10 ei] ceatii
M ¡/11 /ipse,ste precum scrie in Cartea Judithei M // 13 /ipse,ste intru M / carii]
ce M / si In] Ina cu C // 15 deci vrind] pentru c5. voea M // 15-16 si in Ieru-
salim ca si prin alte p5xti C / s5.-1 cinsteasa ca pre un Dumnezeu la Ierusalim ca si-
ntr-alte pàrti, cu tliarea M // 16-19 iar cu aierea capului voevodului su
Olofem s5. mintui izdrailteni de dinsu. in vremea C // 17 boierenul au M / dinsul]
el M // 19 mare ciaste C // 20 poeti C // 21 alt nimic C /I 25 pentru a.] c5. M, aci
C // 25-27 dezlegase pilda inaintea implratului Darle pentru yin, pentru im-
pirat, pentru mueri si pentru adevAr M // 26 lui Darie] implratului C / vin,
implrat, mueri si adev5x C II 27 /ipsefte Esdra. cap 3 M, C / saselea M /I

302

www.dacoromanica.ro
 lui Darie, s-au isprIvit besérica 0 la 20 de zile ale lunii a
zécea o au sfintit. Leat 4795.
Intr-acea vréme era Platon, filosoful.
Insä: din vrémea cea dintii, caré au dat Chir voe jido-
5 vilor sá se intoard. in Ierusalim 0 sä: zideascä besérica,
pinä la al §aptelea an a imp5rä4iei acestui Darle, cind s-au
sfir0t besérica, au trecut ani 46. Si drept acéia zice 0
Ioann Evanghelistul: In 46 de ani s-au zidit besérica
aceasta 0 tu zici c5. in 3 zile o vei rldica" i proci.
io In vrémea lui Artaxerx celui cu niù la lung5., aflind
Esdra vistieriia de c5.rti 0 intorcindu-sà: la Ierusalim cu
1500 de oameni, au 1uat voe a slobozi pe preoti de bir. Si
au luat i putére, de la imp5.ratul, sà: pue 0 sä: scoatI 6:-
petenii preste norodul lui Israil. Acest Esdra au despIrtit
15 neamurile céle streine de impreunarea jidovilor. Esdra,
cap 9. Iarä in vrémea acestui Artaxerx au luat Neemiia
voe, de s-au intors la Ierusalim 0 de abiia au zidit in 7
ani cetatea Ierusalimului cu 6 porti, precum sä véde in
rotocol. /
f. 17" 20 Trei besérici vedem in Sfinta Scripturcl sä se fie zidit.
Col. I Intil, la Ierusalim, acindu-se de Solomon, a dooa in mun-
tele Gazirim, facindu-se in vrémea lui Darle, de Manasi,
fratele Iudei preotului celui ales, a treia in muntele Iliu,
poleos, fälcindu-s5. de Onia, tat5.1 lui Simon celui Drept,
25 in vrémea lui Antioh celui Mare.
Si iarä vedem in Sfinta Scripturd trei tirnosiri beséricii
lui Dumnezeu. Una, fälcindu-se de Solomon, toamna, in
10 zile ale lui septemvrie, a dooa f5.cindu-se de Esdra,

1 lipse,ste Darle M, C / lipsqte de zile M // 2 leat] in anul C // 3 intr-acea] pre

aceasta M // 3-4 Tot intr-aceastl vreme era s'i Platon filosoful. ins5. Intr-acea
vreme care au dat voe Chir C // 5 lipsefte a se intoara In Ierusalim si M // 6 an al
M / acestui] lui M // 7 am 47 C / lipsefte o isi i drept] pentru M, C / zice o] serie
M // 8 cl in 46 M / ca in 47 de ani s-au fS.cut biserica C // 9 lipsefte o tu zici a
In 3 zile o vei adica M ji proci] si celelalte C /110 cel cu M //ipse,ste aflind
M // 10-11 Ezdra au luat vistieriia de arti M //12 si au luat] luind si C // 13
lipsefte de la implrat M // 14 preste tot norodul C / cipetenie intru Izrail M /
Acest an au despArtit M 1115 de la impreunarea jidovilor M // 15-17 de impreu-
narea jidovilor. i tot in vremea acestuea au luat Neemiea voe C // 16 lipsefte
Esdra, cap 9 M / lipsefte IarA. M // 17-19 voe, fIrS, numai ce au zidit cetatea
Ierusalimului In 7 ani cu 7 porti, precum s5, vede In rotocol C //17-18 au zidit
Neemiia In 7 ani cetatea M // 19 aici in rotocol M // 21 1" s-au f&cut de Solomon
inpAratul C // 22 fAcindu-se] carea s-au flcut C, lipse,ste M // 23 lui Iuda preotul
C // 24 lipse,ste acindu-s5. M / cel Drept M // 25 ce! Mare M // 26-27 la besérica
lui Dumnezeu M // 27-28 Nth de Solomon la 10 ale lui septemvrie M/ de Solo-
mon, la 10 septemvrie, toamna C // 28 lipsefte fAcindu-se M //

www.dacoromanica.ro 303
 prinavara, in 23 de zile ale lui martie, in vrémea lui Darie,
feciorul lui Istaspu. Esdra, cap 6.
Iarà unii zic cum cà aceasa tirnosea1à nu s-au fkut de
Esdra, ci de Iisus, feciorul lui Iosedec.
5 A treia tirnosealà s-au fä.cut de luda Macaveul, iarna, in
25 de zile ale lui dechemvrie, in vrémea lui Antioh celui
Ländat. intiia Carte a Macaveilor, cap 4.
Acest Manasi, fratele lui Iad arhiereul, luind voe de la
impäratul Darie ca sà zideasc5 casä,' lui Dumnezeu, au
10 zidit in muntele Gazirim.
Acest Onia, taal lui Simon celui Drept, pentru rAutatea
lui Antioh celui Mare, fugind in Eghipet c5.tr5. Ptolemeu,
impäratul Eghipetului, cel L5ndat, au zidit besérica lui
Dumnezeu in muntele Iliupoleos.
15 Preotind acest Onie, au trimis impäratul Selefc pre
Iliodor la Ierusalim ca sà ia din vistieriia beséricii toate
odoarale, sä: le clued' la dinsul. Deci mergind Iliodor ca sä."
plineascà porunca impäratului, fu r5nit de inger pinà ling5.
moarte. /
Col. 11 20 *i. pre norod de bir 1-au mintuit. $i Ezdra au cetit
légia la infigerea corturilor, ajungind 24 de zile 5i indemna
pre norod sá se adune, ca sà." asculte céle ce zice légia, de
patru ori zioa 5i de patru ori noaptea, precum scrie in
cartea Neemiei.
25 Dup5. cum zice Ieronim, tilcuind pre Isaia, gonirea céia
ce s-au acut de Aman, in vrémea Esthirei, au fost in urma
stricgrii Vavilonului cu 100 de ani.
Dupä zisa lui Filon istoricul, gonirea ce au fost in vré-
mea Iudithei s-au acut de Camvis, feciorul lui Chir, care
30 Chir, au surpat 5i Vavilonul. /

1 la 23 ale lui martie, M, la 24 martie C // 2 lipsefte feciorul lui Istaspu M /

Istaspu) Ispas C / lipse,ste Esdra, cap 6 M I lipse,ste Esdra C / cap 7 C /13
lipseste cum C // 3-4 Care zic unii s5. sA fi fAcut de Iisus al lui Iosedec M // 5
lipsefte tIrnosealA s-au fAcut M // 6 lipsefte de zile M, C // 6-7 lipsefte celui Lludat.
India carte a Macaveilor, cap 4 M 119-10 au 0 zidit-o C// 11 rAotatea M /112
cAtr6.] la M // 13 celui Lludat C ¡f15 unde preotind C //17 0 si. le duc.A. C /
dInsul] el M // 17-18 lipse,ste Deci mergind Iliodor ca sl plineasca porunca Im-
pAratului M //18 care fu rAnit M/ Ingeru Domnului C/ lIngl] la M// 20-24
i C // 21 cortului
lipsesc M II 20 dipsefte 0 pre norod de bir 1-au m1ntuit C / lipsefte
C / Indemna norodul C // 26 ce s-au ficut in M // 29 s-au ficut] au fost M //

304

www.dacoromanica.ro
f. 18 Si rugindu-se lui Onie preotul, ca sä.' se roage lui Dum-
col. I nezeu pentru dînsul, s5. täim5.dui i sä intoarse la impa-
ratul de§ert. A 2-a Carte a Macaveilor, cap 2, 3, 4.
In vrémea acestui Simon au fà'cut Iisus, feciorul lui
5 Sirah, Cartea Intelepciunii, de care Simon pomené§te
Iisus la cartea lui, cap 50.
Acest Eleazar au trimis pre cei 70 de tilcuitori la Eghi-
pet, pre carii, dupà ce au tilcuit, i-au däruit Ptolemeu
Filadelful, impäiratul Eghipetului, cu daruri mari i la
Iudea cu cinste i-au trimis. Acéstia zice Filon istoricul.
Iason i cu Menelau au cumpdrat preotiia Intli de la
Antioh Epifan. A dooa Carte a Macaveilor, cap 4. Ace§tea
multe ràuati au fácut jidovilor, mkar di i ei erau jidovi.
Acest Alchim, fIcIndu-sä arhiereu de Dimitrie i avInd
15 vrajbä.' totdeauna cu luda, de vréme ce surpa zidurile
beséricii i lucrurile prorocilor, fu rämit i muri. Intlia
Carte a Macaveilor, cap 9.
Acest Ptolemeu, feciorul lui Lagos, fiind imp6rat Eghi-
petului cu vicle§ug Intl-hid in Ierusalim, zicInd cum cä.'
20 va s5. Artvuiasc5, pre multi din jidovi au robit i i-au
vindut. A§ijderea au flcut 0 la Gazirim. In vrémea
acestuia s-au f5.cut Cartea Macaveilor. Leat 4930. /
Col. II Acest Mardoheu §-au fácut fiicä. pre Esthir, nepoat5.-sa,
fata fr54ini-s5.u. 5i, fiind cinstit de impäiratul Artaxerx,
25 au luat Impkatul pre Esthir, nepoatäl-sa, a-i fi Imparäl-
teasä... Deci cu sfatul i cu Invätatura acestuia s-au rugat
Esthir, Impärälteasa, impIratului de au mintuit pre no-
rodul lui Israil din moartea caré vrea fac5. Amman,
ispravnicul impAratului. $i pre lemnul care sä. g5.tise

1 ca 0. se roage] de s-au rugat M // 2-3 pentru clinsul ca si-1 erte

tznduindu-s sá Intoarse la ImpAratul sáu C // 2 s-au tAmAduit M /
s-au 1ntors M // 3 In desArt M J lipseste A 2-a Carte a Macaveilor, cap 2, 3,
4 M / lipsesc cap 2, 3, 4 C // 5 de] pentru C // 6 lipseste cap 50 M 1/7
tIlcuitori] tAlmAcitori M // 8 tIlcuit] sAvIrsit M j Imparatul Ptolomeu M // 10
/ipseste i-au trimis la Iudea M // 11 Ear Iason C / Menelau C // 12 /ipseste
A dooa carte a Macaveilor, cap 4 M // 13 rAotAti M / erea tot jidovi C //
14 Alchim] Eliachim C //15 de vréme ce] fiinda. C // 16 fu anit furind C /
iipseste India Carte a Macaveilor, cap 9 M // 18 Ptolomeu M / Agos C // 19 ficlesug
M / lipseste cum M, C// 20 i-au robit M// 21 s-au fAcut i C// 22 In anul 4901 C// 23
pre nepoatl-sa Esthir C // 24 lipseste frAtini-au C / fiind] pentru cl era C // 25
iipseste nepoatA-sa C / InpArAteasl] sotie lui C // 26-28 Deci cu sfatul lui au mIntuit
pre norod Esthira din moartea ce crea sA-i fac.A. C // 27 Esthir ImpArAteasa] ja
M ¡129-2 si pre lemnul care gAtise sA spinzure pre Mardoheu au spinzurat pre
Aman C//

305

www.dacoromanica.ro
 de Amann, ca s5.' spinzure pre Mardoheu, fu spinzurat
Amman, cu porunca impäratului, precum scrie in Cartea
Esthirei.
Artaxerx, care sà.' numéste si Asuer, dupä ce au flcut
5 osp5.01, gonind pre Astina, pentru mindriia si pentru
neintelégerea ei si luind pre Esthir, jidovca, in locul Asthi-
nei si cinstind pre Mardoheu si spinzurind pre Amman,
pentru moartea cea fix' de dreptate, ce vrea sä dea lui
Mardoheu s'i jidovilor, au dat voe evreilor Cu arti noao,
io ca sä se intoarca asupra vr5.jmasilor lor, dupg ce s-au min-
tuit ei prin sirguiala Esthirei. Drept acéia grbeazä jidovii
la 10 zile a lunii a saptea, pentru pomenirea mintuirii
aceiia din moarte, precum scrie in Cartea Esthirii. Leat
4832. In vrémea acestuia invälta Aristotel la Platon,
15 filosoful.
Artaxerx Cothos, cu indemnarea lui Vago, boiarinul lui,
au adaos iarlsi la ovréi birurile care 15sase Esdra, precum
s-au zis mai sus. In vrémea acestuia erau dascali Dimosten
s'i Aristotel. i Leat 4858.
f. 18v 20
Col. I
Ptolemeu Filadelful, fiind iubitor de eairti, au trimis cu
sfatul lui Dimitrie si al lui Aristeu, la besérica Ierusali-
mului, daruri, 120 de sicli ovreesti de argint, ca sa"."-i tri-
mitl Eleazar la Alexandriia céle 5 arti ale lui Moisi si
s5.-i timità si tilcuitori, ca s'ai le tilcuiasch". $i asa au
25 falcut Eleazar, dupä voia impà..ratului, trimitindu-i si c'gr-
tile s'i pre cei 70 de tilcuitori.

2 lipsefte precum serie In Cartea Esthirei M /14 lipse,ste care sA nn-

méste si Asuer C // 5-6 lipseFte si pentru neIntelégerea ei C // 6 Esthira
jidoavca M / Astiniii M / lipseFte In locul Asthinei C // 7 si cinstind] au cinstit M /
spInzurInd] au spInzurat M // 8-9 pentru moartea ce vrusése el s5. fac5. lui
Mardoheu M, lipsefte C // 9 si au dat voe M // 9-10 au dat si jidovilor voe s5.
s5. Intoarc.ä si ei asupra vr5.jmasilor C // 9 evreilor] jidovilor M // 10-11 lipsefte dup5,
ce s-au mIntuit ei prin strguiala Esthirei C // 11 sirguinta. Esthirii M / drept] pentru
M, C / sArbeazá jidovii ping In zioa de astlzi C //12 lipsote zile M / a saptea] lui
septemvrie C // 12-14 dipsefte mintuirii aceiia din moarte, precum serie In Cartea
Esthirii. Leat 4832 C //13 /ipsefte aceiia M / lipsefte precum serie In Cartea Esthirii
M // 14 fntr-aceast5. vréme Inv54a M / s5. Inv5.ta C // 16 lipse,ste Cothos C 1 boiarenul
M / lui2] slu C // 17 iar au adaos M / birul C //17 18 lipsqte precum s-au zis mai
sus M, C // 18 aceasta. M// 19 la anul 4855 C // 22 side evreesti M/ lipseFte ca M //23
lipse,ste Eleazar la Alexandriia M // 23-4 ale lui Moisi, care trimitIndu-i-le si 70
de tAlmAcitori, dup5. ce au slvirsit i-au trimis fnapoi cu mari daruri, erttnd si
slujitorii biséricii In 7 ani de bir. 4951 M // 25 au si flcut Eliazar C // 26 artile
Inpreunl si cu doi tllcuitori C //

306 www.dacoromanica.ro
 Si primi pre ei imp5ratul Ptolemeu cu cinste mare 0
dupg ce au tilcuit càrtile, aruindu-i cu daruri multe, i-au
trimis inapoi 0 au asat de bir pre slujitorii_ beséricii in
7 ani. In vrémea acestuia s-au arkat tilcuitorii. Leat 4951.
s Ptolemeu Everghetul n-au fAcut nimic vrédnic de po-
vestire spre jidovi.
In vrémea acestuia au fkut Iisus al lui Sirah Cartea
Intelepciunei.
Ptolemeu Filopator, luindu-0 pre fiic5I-sa de la Alexan-
lo dru c5iruia o au fost dat muiare, o au dat lui Dimitrie. In
vrémea acestui Ptolemeu au sapinit romanii pe Elada
Schipion au biruit Africa.
In urma acestor imparati n-au mai fost alt imp5rat la
Eghipet, fled numai Cleopatra, caré biruindu-s5. de Antonie,
is s-au mutat impärätiia Eghipetului la Roma. Pre vrémea
aceasta au fost impärat la Roma Iulie Chesar.
Matathia preotul au omorit pre solii lui Antioh Epifanes
0 au mai omorit pre un jidov, carele jàrtvuia dupa po-
runca lui Antioh, deasupra j5ravnicului, in Modeim. Dupä.'
20 acéia, fugind cu cei 5 feciori ai lui i cu alti jidovi, ce sà
temea de Dumnezeu, s-au ascuns in munti i in pqtere.
Deci, dind voe jidovilor sà batà rälzboiu simbgta, in vréme
de nevoe i infdtindu-i sà p5zeasc6 legile céle pArintqti
inv5itindu-0 i feciorii pentru lége i pentru r5.'zboiu, muri
25 0 sä" ingropà la Modeim. Intlia Carte a Macaveilor, cap 3. /
Coi. II De la acest Darle au luat Manasi, fratele lui Iad, voe
sà zideascà beséricà in muntele Gazirim. Si, biruindu-s5.
Darle acesta de impkatul Alexandru, s-au mutat Sarvil,

1 ei] dinsii C / cu mare cinste i bucurie C // 2-4 dupa ce Ii tilcui acelc c64i 2á
mult5mi foarte, daruind 2i tlicuitorilor daruri scumpe, trimetindu-i earls Innapoi
si le 16sá i birul la slujitori beserici In 7 ani C // 5 iipseFte vrédnic C // 6 lipsege
spre jidovi M, C // 7-8 lar In zilile lui au fAcut Iisus Sirah cartea sa M // 11
acestuia M / /ipse,ste Ptolemeu M, C // 11-12 au st5pInit romanii Elada í Stipion
Africa M // 14 fir'de Cleopatra M // 15 Eghiptului M// 15-16 pre vrémea
aceasta au fost inpArat la Roma] unde era InpArat M // 16 au fost ImpArat] au
inp6sItit C// 17 Mattathia Asmodeu C// 18 si pre un M //18-19 camele din poninca
lui Antioh jartvuia M / /ipse,ste dupá pornnca lui Antioh C //19 dupä acéia] apoi M,
C// 20 tipse,ste cei M, C// 20-21 /ipsege i cu alti jidovi ce sá temea de Dumnezeu Cll
21 s-au ascuns In pesterile muntilor M, s-au ascuns Intr-o pestere C //22 /ipseFte
deci C1122-23 jidovilor ca In vréme de nevoe sä dea r6.zboiu i slmblta. i invAtindu-i
M//22 sá sá batá i simblta in azboi C//23 tipsefte i inv5.tIndu-i Cflipsefte céle M,C//24
pre feciori M / Inv6.tind si pre feciorii sai muri C // 25 /ipse,ste i sá ingrop5.
la Modeim. Intfia Carte a Macaveilor, cap 3 C // 26-27 au fost luat load voe de
au zidit C // 28 /ipse,ste acesta C /Alexandru Inp6.rat C // 27-1 si biruindu-s5. de
Alexandru s-au mutat Servil boiarenul M //

307

www.dacoromanica.ro
 boia.rinul lui, la Alexandriia si s-au supus impärätlia per-
silor lui Alexandru.
Alexandru Machedon cel Mare, biruind pre Dañe si
mutind impgrätiia persilor la Machedonia si supuind Tirul
5 S.1 Gaza supt biruinta lui, au purces asupra Ierusalimului
cu minie mare, pentru c'ä, fiind supusi lui jidovii, nu vrea
sä-i trimitä dejdea cea obicinuitä. i, apropiindu-s. de
Ierusalim cu Wile, sä späimintarä jidovii foarte si au
esit inaintea lui alti preoti cinstiti, de 1-au primit cu cinste
io mare. lar ceialalti preoti carii nu vrea s5-i trimitä dejdea,
s-au ascuns.
Deci väzind Alexandru intelepciunea preotilor si cucer-
niciia caré au arätat atrá el, sä rusinä de ei si-si conteni
miniia. Si, dupä ce au järtvuit si au cetit inaintea lui
15 prorociia lui Daniil, li-au ertat däjdile de 7 ani; insá
céle ce au f5.0.duit iudeilor elträ samarinéni au tagälduit.
Deci, märindu-i-se numele s'i lätindu-i-se impä'rätiia
foarte zavistuindu-1 unii din boiarii lui, 1-au oträvit,
pentru c5, roada zavistiei moarte iaste. lar in urma lui
20 s-au impärtit impärätiia in patru impärätii, precum sá
aratä aicea, dintru carii, pentru cei doi grädaste Sfinta
Scrifiturel mai ca denadinsul, pentru räutätile care au
fIcut jidovilor. In vrémea acestuia era vestit Aristotel.
Leat 4888.
25 Murind Alexandru s-au rädicat 4 impärati. lug Eghi-
petul 1-au stäpinit Ptolemeu al lui Lagos, cäträ. amiazàzi ;
Machedoniia o au st5.pinit Filip, carele si Dañe s'l numéste,
fiind fratele lui Alexandru, cItre amiaz'änoapte, iar Siriia
si Vavilona s'i toatä imp5x54iia räsAritului o au stäpinit

1 boerul lui C / lui] la M, inplratului C // 4 0 mutInd] s-au mutat C /

Machidonie M // 5 lui] sa M 1/ 6 cu mare minie C / fiind jidovii supu0
lui M, C // 6-7 nu vruseser5. si-i trimit6. C II 7-8 Si s6. sp5Imintarl
C // 8-9 §i de fric6. au e.git C// 9 cu mare cinste M / lipsegte preoti C // 10-11
lar preotii cei ce fusése inproticnici s-au ascuns M // 10 carii] ce C / nu vrea]
nu vruseserS, C ¡/ 13 car6] lor ce M I A ru§ing sA. stidi M / lipsegte sá ru§iná de
ei §i C / 4 conteni C // 14 citit M il 15 le-au ertat M II 16 iudeilor] jidovilor
C / de cAtrA M l s-au t545.duit M¡/ 17 deci] apoi C If 18 apoi foarte C //18-19
l-au otrIvit (precum zice un proverb roman a roada zavistii este moartea) C //19
rodul M / inste moarte M ¡lar In urmalui] qi dap& aceea C // 20-22 lipsegte precum
O. aratá aicea... pentu rguatile care M // 20-21 precum sci. descrie la vale, dintru
C // 22 care] ce C II 23 lipsegte au fAcut jidovilor M / in vrémea lui Alexandra era
vestit M, in vremea lui Alexandra Machedon era vestit C// 24 la anul Cll 25-2 lipsesc
C ¡/25 lipsegte murind Alexandru. . . Insl M ¡/26 Ptolomeu M /1 28 irate M //

308

www.dacoromanica.ro
 Selevc Mihanor, iar in Asia, cgträ apus, au impärätit
Antioh. i
f. 19 Dupä ce au stäpinit besérica 0 o au spurcat in trei ani,
Col. I Apolonie 0 Siron 0 Timothei 0 Nicanor 0 Gorghie 0 Lisiia,
5 sä fäcu preot luda Macaveul 0 in 25 de zile ale lui septemvrie
tirnosi besérica, präznuind 8 zile. Dupä acéia mintui el
0 cu Ionathan frate-sAu, pe galaaditéni 0 frate-säu Simon
pre galilei.
Iarä. Iosif 0 Azaria, carii erau pu0 de luda päzitori
io beséricii 0 Ierusalimului, bätind räzboiu cu cei streini de
féliu, f Ai' de tirea Iudei, s-au biruit de vräjma0, perind
In räzboiu 1000 de voinici, pentru neascultarea lor. Iar
dupl acéia s-au impäcat luda cu Efpator, impäratul
Siriei. Deci phi pre luda, Alchim, aträ impäratul, pkg.
15 mincinoasä. ; 0 trimitind impäratul pentru acea 1)11A pre
Nicanor, voevodul cu o§ti, asupra Iudei, fu omorit Nica-
nor de luda. lar mai pre urmä, fAcind Iuda pace cu ro-
manii, sä omori in fázboiu, de Vachid. A 2-a <Carte a>
Macaveilor, cap 14.
20 Acest Eleazar, fiind in räzboiu cu luda omoria pre vräj-
ma0 0 in dreapta 0 in stinga. Deci, virindu-se supt ele-
fantul pre care i sä pärea a va fi impäratul, omori pre elefant
0, cäzind elefantul mort preste dinsul, muri 0 el, acolo.
India Carte a Macaveilor, cap 6.
25 Acest Ioanathan, omorind pre Navuthei, i0 izbindi
pentru moartea frätini-säu, lui Ioann. 8i, dup.& biruinta
aceasta, fAcu pace cu Vachid. $i, impAcindu-sä 0 cu
Alexandru, i-au dat ajutor asupra lui Dhnitrie, pentru a
0 Alexandru ii ajuta lui la preotie.

3-4 Apolonie In 3 ani C //4 /ipsefte al 2-4 C i Seron M /1 5 s-au 15.cut M / ale
luni lui C, /ipsefte M // 6-7 Apoi el al cu frate-sAu Ionathan mIntui pre gala-
diténi M // 7 frate-su Ionathan C // 11 fel M, C / s5. biniir5. M / 12 In] Intr-acel
C // 12-13 lar apoi s-au Implcat M, ai du$ aceea earl., s-au Inp5.cat C //14 Deci sa
porni acum atr5. InpAratul cu pir5. C ¡/15 /ipse,ste pentru acea plr5. M] pá te-
meiul acei plri C ¡/16 cu oati asuprl-i, fu omorit M / asupra Iudii unde fu omo-
rit C// 17 lar mai] al M, C// 18 s5. °mod C// 17-18 apoi mai la urmá sá omorl ai el C//
18-19 /ipseFte A 2-a Carte a Macaveilor, cap 14 M // 20 in rlzboiu]Invr5.jbit C / o-
mor115. M. °moll! C// 21 al I] Incepind C / deci] apoi C / elifandul M // 21-22
supt un elefant care i sá pArea cá ar fi cu Inp&ratul C // 22 i sä plruse a fi Imp5.-
ratul pe el, °mod elifandul M // 23 elifandul pre el muri ai el acolo M / preste
dinsul mort C / acolo] pe loc C // 24 /ipsefte intlia Carte a Macaveilor, cap 6 M11
25 Ionathan M // 26 frAtine-slu M // 27 aceea C // 28 pentrn c5.] aci M //

309

www.dacoromanica.ro
 Dup5, acéia au ajutat si lui Antioh Mirax; iar apoi,
prinzindu-1 Trifon, il omori si pre el si pre amindoi fe-
ciorii lui. Int.li<a> Carte a Macabeilor, cap, 9, 10.
Simon, fratele lui Ioanathan, au dat lui Trifon 100
5 de talanti de argint si pre amindoi feciorii lui Ioanathan
zälog, pentru ca sà scoatä. pre Ioanathan de la el, pentru
Ca' asa sä, tocmise cu Trifon. lar el, lulnd argintul si pre
feciorii lui Ioanathan, nu s-au tinut de cuvint, ci i-au
omorit. Dupá acéia fäcu Simon pace cu Dimitrie si rgdicI
io zidurile céle surpate ale cetältii Sionului si izgoni pre cei
ce pälziia cetatea. /
Col. ii Antioh Sotir s-au luat muiare anume Verenica, fata lui
Ptolemeu Filadelful, impAratul Eghipetului, Si, dupá
acéia, s-au pornit tot fázboiul intre impàratii cei ce au
is rämas in urna lui Alexandru, precum In Cartea Maca-
veilor sä. véde.
Antioh cel Mare, supuind supt oblastiia lui Iudea, au pus
la loc birurile slujitorilor beséricii, céle ce au fost ertat
Ptolemeu Filadelful, in vrémea celor 70 de tilcuitori. Si
20 pentru cruzimea acestui Antioh au fugit Onia preotul,
tat5.1 lui Simon, din Ierusalim In Eghipet, diträ. Ptolemeu
Epifanes si s-au zidit beséria in tinutul Iliupoleos, plinind
prorociia Isaiei, car& gaiaste la cap 9. /
f. 19v IarA mai pre urmá fu omorit, in Ierihon, de impà.'ratul
Col. I 25 Ptolemeu; s'i luo preotiia, in urma lui, Ioann, care sä,
numéste Ircanos. intii <a Carte a> Macaveilor, cap 16.
Ioann Ircanos, deschizind doao vistierii, din ale 8 ale
lui David, au dat 400 de talanti lui Antioh, ca sä, se de-
pärteze de a robi Ierusalimul. lar din ceialaiti bani, ce-au
30 räimas, au fIcut case de säraci si de streini.

1 apoi] mai la urm5. C // 2 prinzindu-1 pre el C / lipsefte si pre el C /

feciorii lui] fratii lui inpreun& C // 3 Upse,ste India Carte a Macabeilor, cap
9-10 M // 5 talanzi M // 6 /ipse0e pentru " M, C ii 7 Upsefte cu Trifon
M // 7-8 si pre acei doi feciori nu s-au tinut C // 9 dup5 acéia] apoi M /
dupa aceea intre Simon s'i Trifon fu pace si au rklicat C // 12 de muere
C / anume] pre M, C //13 Ptolomeu M / Eghiptului M / chip& aces.] apoi M, C //
14 rézboae C /115 precum scrie la Macavei M, precum serie la Cartea Macovei
C// 17 supt oblkluirea lui C //19 Ptolomeu M / lipsefte in vrémea celor 70 de til-
cuitori C / tilcuitori] almIcitori M// 21 atré] la C / Ptolomeu M//22 si au zidit M/
zidit acolo C // 22-23 /iPsege plinind prorocia Isaiei carea grliaste la cap 9 M,
C // 24-25 pre urm5. fu si el omortt de Ierihon inpératul Ptolomeu s'i In urma lui
luá preotiea loan C // 25 Ptolomeu MI carele M 11 26 Ircanor C / /ipsefle intlia Carte
a M / cap 17 C // 27 acest loan C // 28 talanzi M / lipse,ste ca M // 29 a robi] arapi
C ¡/30 mai rimas M //

310
www.dacoromanica.ro
 Pre Ircanos, insä1lndu-1 frate-sälu Aristovul, i-au luat
Dupg acéia, fiind Ierusalimul supt sapinirea
romanilor, au pus Pombie pre Ircanos preot. lar mai pre
urmä. 1-au pus Iulie Chesar i impArat Siriei. Dup. acéia
5 fu omorit de sabiia parthilor celor ce ajutau lui Andigon.
impäratul Aristovul, inchizind in temnità pre mumg-sa
si pre cei doi frati ai lui, sä imbràcä cu diadimà implrä.-
teasd. $i, cu inväTä.tura muerii lui, omori pre frate-sälu
Andigon i muri i el, fiind atunce, chid au murit el,
lo ani 475 de la Sedechie, cind s-au stricat Impàràiia jido-
vilor. /
Col. II Selefc, feciorul lui Antioh celui Mare, au trimis pre
Iliodor la Ierusalim, ca sà prade vistieriia beséricii, carele
ränindu-se de doi ingeri, muri. Iarà cu rugaciunea lui Onie
15 preotul, feciorul lui Simon, sà sculà iarài i sà intoarse
la impäratul, desert. A 2-a <Carte a> Macaveilor, cap 3.
Antioh Epifanes, trimitindu-sà de tat5.-sAu la Roma,
zällog de pace, fu prins in niste cetä.li de ale Asiriei i cu
mestesug scApInd de acolo, sä. numi Epifanes.
20 Deci, fiind in Roma dlog, precum am zis i auzind
de moartea atine-säu si de rämt5.tile frAtini-säu, fugi din
Roma pre ascuns i sI puse impkat dupà moartea lui
Selefc. Dupg acéia au vindut preotiia Ierusalimului lui
Iason i lui Menelau. Deci, ei, puindu-sá preoti, s-au nunait
25 cu nume päginesc si au acut neobrezuire in Ierusalim.
$i au omorit Andronic pre Onia preotul, cu inv45.tura
lui Menelau, dupá porunca lui Antioh. Deci, biruind An-
tioh Eghipetul, cu hiclesug, au venit i asupra Ierusali-
mului de 1-au lAtut. i, dupà acéia, fu gonit din Eghipet
30 de solii carii venise de la Roma.
$i puse Antioh idolul Diei Olimbiului, in besérica Ierusa-
limului i siliia pre jidovi sä: facà obiciaiurile céle
$i cu multe féliuri de cazne a omorit 7 frati Macavei Im-

2 st6piniia M ¡/4 Chesariul M / du$ acéia] apoi M // 5 parthenilor C /

Antigon M, Antieagos C // 9 Andigog C / 01 ]apoi C // 10 ani de la Sofonie
476 C //12 cel Mare M // 13 pre Iliodor] idoliilor C // 14 iarl] i M // 15 /ipsefte
f eciorul lui Simon M, C 1116 In desArt M, desert si rusinat C / iipsqte A 2-a Carte
a Macaveilor, cap 3 M // 17-18 Wog in Roma M 1/21 rAotAtile M // 22 si sä puse el
Inpirat CH 23 durd aceia] apoi M// 24 Apoi puindu-sà ei preotiC// 25 neobrezuire]
nelegiuire C // 27 0 dup5. C / deci] apoi C // 28 hiclesug] mestesug C // 29 de s-au
lAtut C / iipsqte i C / dupa acéia] apoi M // 30 carii] ce C // 31 Deai Olimbului C,
Diei Olimbului M // 32 obicéiurile M // 33 Macovei C //

311

www.dacoromanica.ro
 preunä Cu Eleazar, cäci nu vrea sä mänince carne de
porc 0 sä se í'nchine idolilor, de pre cum le porunciia.
lar mai pre urmä, ducindu-sä iarä0 asupra Ierusalimului,
ca sä-1 strice de tot, 1-au impins Eliamid din cArut'l 0,
5 cäzind jos, s-au zdrobit ; 0 Mácar ea' mai pre urmä s-au
cäit, iar incä-§ cu tieäloasä moarte s-au sfir0t. Intli <a
Carte a> Macaveilor, cap 9.
Antioh Efpator, robind Vethsura 0 präclind Ierusalimul,
mai pre urmä au dat jidovilor voe sä..-0 tie legile lor 0 au
10 izgonit pre Filip din Antiohiia. Dupä. acéia 11 legarä osta0i
lui 0 pre el 0 pre Lisiia 0-i omorifl, cu Invätätura lui
Dimitrie Sotir, carele au impärälit in urma lui. A 2-a
<Carte> a Macaveilor, cap 11. /
f. 20
col.151.0 Alexandru, omorind pre jidovi, foarte 11 urise norodul
temindu-sä a läsa impärätiia feciorilor lui, pentru ca sä
nu räsplIteascsá lor céle ce au flcut el, au läsat impä'räl-
tiia, dupg moartea lui muerii lui, Alexandrei.
ha dupsä ce au murit Alexandru, aceastä impäräteasä,
Alexandra, care iaste insemnatä mai jos, in dia fatä,
20 fägäduind impärätiia lui Ircanos, fiiu-sä'u, pre carele 11
0 iubiia, au inchis in temnitä.' pre celalalt fecior al ei,
Aristovul, cu muiarea luí 0 Cu copiii luí, ca nu cumva,
rädicindu-sä, sä ja impärätiia de la Ircanos.
Pre aceastä. Cleopatra o au biruit in Acon, Antonie, ce
25 ce o indelgise. Si s-au mutat impärätiia Eghipetului In
partea romanilor. Pre vrémea aceasta s-au supus Eghi-
petul romanilor. /
Col. II Dimitrie Sotir, feciorul lui Selefc, intorcindu-se de la
Roma, °moil': pre Antioh 0 pre Lisiia 0 puse arhiereu pre

lEleazar dascalul lor M// 2 de pre] dupA C/ idoilor precum porunciia M// 3 duchi-
du-s1 iaasi] mergInd M // 4 lipsefte ca C // 5 lipsefte mai C // 6 Incá tot cu moarte
C/ lipseFte intlia Carte a Macaveilor, cap 9 M, C//8 predind C// 9 am dat voe jidovilor
M // 9-10 Ali tie legile lor, gonindu si pre Filip C // 10 dupl acéia] apoi M // 11
lipseFte lui M // 10-11 du$ aceea legara pre el si pre ostasi lui si li omoria C //13
lipsefte A 2-a Carte a Macaveilor, cap 11 M II 14 foarte urise M // 15 lipsefte pentru
M //15-16 pentru cele ce acuse el C // 17 Alexandrii M // 18 IarA dupá moartea lui
Alexandra C / AceastA. ImpArAteasl] implateasa lui M // 19 care este desenatA
aci, In cealaltA fatA C, lipseFte M // 20-23 Au fAgAduit ImpArAtiia fii-slu lui Ircanos,
pre carele-10 iubiia. $i au Inchis In temnia. pre Aristovul, celalalt fecior al ei, Cu
muiarea lui s'i ca copiii, ca O. nu sA. adice cumva, a ia Implatiia de la Ircanos
M// 20-22 fiului ei pre care il iubea foarte, ear pre cealalt fecior al ei 1-au inchis
In temnia Aristovul Impreunl ca muerea si Cu copilasí luí C // 25-26 In partea ro-
manilor supusA M // 26-27 lipsefte Pro vrémea aceasta s-au supus Eghipetul roma-
nilor M // 28 fecior lui M II

312

www.dacoromanica.ro
 Alchim, päginul. i, impreunä cu el, trimise in Ierusalim
pre Vachid, carele au pierdut pre multi din jidovi. Si au
perit i Nicanor, voevodul lui Dimitrie, omorindu-se de
luda. i dupä acéia, omori pre luda Macaveul prin Va-
s chid, pentru cl nu i-au fost ajutat frate-säu, Ioanathan,
mäcar cä multe sä fägäduise Dimitrie lui Ioanathan, ca sá
facä pace cu dinsul i sä-i ajute.
Deci, bätindu-se Dhnitrie cu Alexandru Epifanes, fu
omorit de dinsul. intiia Carte a Macaveilor, cap 8, 9, 10.
lo Alexandru Epifanes, feciorul lui Antioh Efpator, fäc1nd
pace cu Ioanathan, feciorul lui Matathie, omorl pre Dimitrie,
cu ajutoriul lui Ioanathan izbindi Alexandru, pentru
moartea tätine-säu i cinsti pre Ioanathan, cäci i-au ajutat.
Dupä acéia, Ptolemeu Filopator, impäratul Eghipetului,
15 SOCT111 lui Alexandru, fädicind oaste asupra lui Alexandru,
luo Intr-ajutor pe Dimitrie cel Mic. i, biraind pe Alexan-
dru, i-au luat toate cetätile i s-au luat i fata de la el,
de o au dat lui Dimitrie celui Mic. lar Alexandru fugind
la Araviia, i sä täe capul de Zadiil Arapul. Intii <a Carte>
zo a Macaveilor, cap 11.
Dimitrie cel Mic, mniare pre fata lui Ptolemeu,
cad era mai nainte muiare lui Alexandru, impäräti in
locul lui Alexandru. Dupà: acéia fu omorit de Antioh cel
Mic, pre carele 1-au fost adus Trifon din Araviia si au
zs impärätit Antioh In locul lui. India Carte a Macaveilor,
cap 11 si 12.
Pre Antioh Mirax, feciorul lui .Alexandru, 1-au adus
Trifon de la Aravia, pentru cä acolo Il crestea dupä moar-

1 p5gInul ] arhiereu C / j triraise cu el In Ierusalim M // 2 pierdut]

omorlt C / lipsefte din C // 3 omorindu-s5. de Dimitrie sau de luda C 4 i pre
luda Macaveul C / i dupg acéia] apoi M / lipse,ste Macaveul M // 5 pentru
càci M// 5-9 lipsefte pentru ca nu i-au fost ajutat, cap .. . 8, 9, 10 C // 6-7
lipse,ste m&car ca multe . . . cu dinsul ajute M // 8 deci] apoi M // 9
lipse§te India Carte a Maccaveilor, cap 8, 9, 10 M // 10 lipse,ste Efpator C / fAcInd]
dupa ce fAcu C // 11 lipse,ste feciorul lui Mattathie C // 12 lipse,ste cu ajutoriul lui
Ioanathan M, C / izbindi] rlzbun1 C / lipsefte Alexandra C //13 /ipsefte i cinsti
pre Ioanathan cad i-au ajutat C //14 dupä acéia] apoi M I/ 14-18 Apoi socru-
sau Ptolemeu Filopator radicá oaste asupra lui i biruindu-1 ti la& toate cetatile
si pre fie-sa de au dat-o dap& Dirnitrie cel Mic C// 15-16 asupra ginere-sAu Alexan-
dra, I luo ajutor M 1117 lipsefte i-au luat toate cetAtile i C / u-au luat
pre fie-sa de la el M //18 cel Mic M // 19 i-au tliat capul Zavdiil M / capul de un
arap anume Zavdiil C1119-20 lipsefte intlia Carte a Maccaveilor, cap 11 M// 21 lulnd
M / Ptolomeu M // 22 lipsefte carea era mai nainte muiare lui Alexandra M /
C ¡123-26 Apoi I-au omorlt si pre el Antioh, feciorul lui Alexandra M /I
28 din Araviia M / lipse,ste pentru M / acolo crescuse M //

313

www.dacoromanica.ro
 tea tä."tine-su. Acesta, omorind pre Dimitrie, impgrati
In locul lui in Antiohia i &de preotiia lui Ioanathan,
feciorul Matathiei i cinsti pre el. lar mai pre urma fu
omorit Antioh de Trifon.
5 Acest Trifon, spurcatul, au omorit pre sapinu-s5..u,
Antioh Mirax 0 pre Ioanathan 0 pre amindoi feciorii lui,
carii erau zällog la el ; i s-au mutat impärätiia Siriei la
romani.
Antioh cel de pe urmä au fost impgrat mai pre urm5.
10 decit toti la Siriia. i sä flcu Siriia supt bir romanilor.
Trimitind, drept acéia romanii pe Pombie asupra lui
Tigraf, impkatului Armeniei, au f5.' cut domn Siriei pe
Scavron. lar Aristovul i Ircanos avea atunce intre din0i
netocmire, pentni preotlia Ierusalimului. Drept acéia,
15 au pus Pombie pe Ircanos arhiereu in Ierusalim, prin
ajutoriul arapilor, iar pe Aristovul 0 pre feciorii lui i-au
dus legat in Roma 0 i-au dat In minile romanilor. i dup.&
ce s5. puse Ircanos arhiereu, surp5; besérica acéia intru caré
1-au pus 0 pus caii in fui§oarele beséricii ; drept acéia,
20 de atunce inainte n-au mai procopsit.
f. 20v Crasos, r5.dicind oaste asupra parthilor, au cheltuit in
Col. I räzboiu mai tot aurul care 1-au fost luat Pombie de la
sfinta beséria. Drept acéia, topind aur i Värsind in gura
lui, muri. i zicea lui: De aur te-au fost séte, bea aur".
25 Acéstia zice Filon istoricul.
In vrémea lui Crasos s-au bAtut Iulie cu Pombie 0,
biruind Iiulie, au luat domniia 0 o au tinut singur, trei
ani i apte luni. Iar mai naintea lui, sä chivernisiia
obvtimea rimului de boerime ani 464; pentru cä de la Romil
30 au impärätit 7 impArati in 200 de ani.

1-2 5i omorInd pre Dirnitrie InparAti el In Antiohia M // 2 dede] chip& C // 3

feciorn lui Matthei C f lipsefte o c // 5 lipsefte Acest M // 8 la Roma C //
9-10 Antioh au Jost mai pre urna cleat toti la Siria M // 10 lipsefte Siriia
C j bir] biruinta M j romanilor] la romani C // 11 $i trimitind romanii
pre Pombie M, Drept aceea trimetind romani pre Pombie C ¡/12 Trigan C /
InpArat C 11 13 Scauros C // 13-14 avea vrajta pentru M, avea intre &hail
tocmire pe atunci pentru C 1114 drept] pentru M ¡/16 Aristovor C // 16-17 tip-
seFte 0 pre feciorii luí i-au dus legatí In Roma 0 M // 17 lipsefte i i-au dat in rota&
romanilor C /I 17-20 i surpl Ircanos besérica 0 puse caii In foi§oaale beséricii,
din care ai el n-au mai procopsit M II 20 lipsefte inainte C / pricopsit C// 22
rlzboiu] caste M / care] ce C // 23 drept] pentru M / aurul C / varsInd] turnIndu-i
M JJ24 lipse,ste lui M // 23-24 ai tornindu-1 In gur5.-i ti zicea: de aur te-au fost séte,
bea, acum de te saturS. C // 24 Dar Ii zicea: te-au fost séte de aur, bea aur M // 25
lipsefte acéstia zice Filon istoricul C / istoric M // 26-3 lipsesc M // 27 biruind Iulie
i-au luat sapinirea C 1/27-3 lipsefte 0 o au tinut singur.. . pinà In vrémea lui C //

314

www.dacoromanica.ro
 Deci, petrecindu-s4 acei impärati, s-au rädicat chiver-
nisitori RImului ipat i indrepta norodul ping In vrémea
lui Iulie Chesar, carele au impärä'tit
Acest Iulie Chesar, bätindu-se cu Pombie, birui pre
5 dInsul si multe pärti ale lumii cu sabiia au supus supt
biruinta lui. i pentru vredinciia lui s-au pus ImpIrat
rimlénilor, de boiarii Rimului. Leat 5154.
Pentru 3 Irozi pomenéste Sfinta Scripturä: pentru Irod
Ascalonitul, intru a cäruia vréme, la 30 de ani a Imp.Ir5.-
10 tiei lui, s-au ngscut Hristos i s-au omorit coconii Vithlee-
mului ; al doilea, Irod Antipa, carele stäpinea a patra parte
din Galilea, la carele au trimis Pilat pe Hristos ; al treilea,
Irod Agripa, feciorul lui Alexandru i nepot lui Ascalonit,
carele au omorit pre Iacov si au 1nchis In temnitä pre
15 Petru, precum scrie la Faptele sfintilor Apostoli. /
Col. 1% Cade-sä a sti cum cä Mathan i Melhi sä trag din David.
trig Mathan prin Solomon, iar Melhi prin Nathan, fecio-
rul lui David. Mathan acesta i Melhi au fost frati dintr-o
mum5. si din doi tati, precum Ieronim la Luca zice.
20 Dupä ce au rämas Estha, muiarea lui Mathan, vIduv5., o
au luat Melhi, frate-säu, muiare lui-s, ca sä rädice sä.rnintä
fratelui säu, celui mort. Si flcu Melhi dintr-insa pre Ili.
lar Mathan au fost fäcut si el, dintr-Insa fecior pe Iacov.
Drept acéia, Iacov si Ili au fost frati dintr-o mumä
25 din doi tati. Si, lulndu-si Ili muiare, muri, nefIcind cu ia
feciori.
Drept acéia au luat Iacov, fratele lui Ili, pre cumnatä-sa
muiare si au näscut dintr-insa sementie frätini-s5.0 pre

4 Acest Iulie Chesar C / lipseste carele C // 5 dinsul] el C // 4-7 Acest Iulie

Chesar biruind pre Pombie i multe pIrti ale lumii, pentru vredniciia lui s-au ales
de boiarii Rimului a fi Implrat rimlénilor, leat 5154; a mai nainte s5. chivernisiia
Rimul de ipati M// 6 lipsefte 2lui C 1/7 lipseste leat 5154 C // 8-15 lipsesc
C // 8 Irodi M / lipseste pentru 2 M 10 i acest Irod au omorit pruncii in
Vithleem M // 11 carele] acesta M // 13 fecior M / nepot Ascalonitului M // 14
carele] acesta M // 15 si pre Petra M / Faptele Apostolilor M // 17 iar] j C /
Nathan] Ghethram M f lipseste feciorul lui David M // 19 precum zice Ieroniin
la Luca C, lipseFte M // 20-21 Estha muerea lui Matthan, dupá ce au amas vaduvá
au luat de bgrbat pre Mslhi, fratele birbatului ei Matthan, ca s5. r5.dice C It 21
lipsqte majare luis M // 22 frAtine-slu M, C / lipse,ste celui mort M, C / lipse,ste
Melhi C // 23 Mattahn Inc5. M / lipseste i el M / si el cu dinsa pre Iacov Cll 24-25
frati din doi tati si dintr-o mamá M // 25-26 Si dup5, ce se-an luat Ili muere,
mud si el nefAcInd copii C // 25 nefAcind copii M // 27-28 Apoi o au luat frate-
sku Iacov i náscu M // 27 lipseste fratele lui Ili C // 27-28 muere pre
cumnatl-sa, muerea lui 1h i au nIscut C //
www.dacoromanica.ro
315
 Iosif, bkbatul Precinstii. Si fu Iosif fecior firesc lui Iacov,
iar lui Ili fecior dup5. lége. Si. drept acéia zice Mathei
evanghelistul pre Iosif a fi fecior lui Iacov, iar Luca nu-
m4te pre el fecior lui Ili.
5 Fericita fecioara Maria era de 15 ani cind au luat in
pintece de la Duhul Stint, prin bungvestirea ingerului.
Pentru c5, de 3 ani au fost cind au intrat in Sfinta Sfinte-
lor i dup51 12 ani bine i s5. vesti. Si au trädt, dupá iraltarea
lui Hristos ani 24 0 fu inäiltat5, la ceriuri la 72 de ani ai
zo vietii ei, ce au tràit pre p5mint. /
f. 21 Aceast5.' Salozni au näp5stuit pre Mariamna, muiarea
Col. I lui Irod cá au preacurvit. i auzind Irod au omorit pre
Mariamna. /
Col. II Acest Octavie Avgust Chesar au luat imp5x5.tiia dup51
15 Iulie, carele acind polaturi, adecà case impgrate§ti, au
intrebat pre Sevilla prorocita citi ami vor sta palaturile
acélia. Iar ia, prorocind, i-au fa'spuns cum cá vor sta Ora
In vrémea ce va na0e o fecioar5. curat5. fiiu. lar el, auzind
acéstia, i-au p5sut cá nu sà vor strica nici odinioar5 pen-
20 tru neincredintarea cuvintului.
Deci la 42 de ani ai impsársátiei lui, n5scindu-s5. Hristos
din fecioara Maria, chiemg prorocita Sevilla pre Octavie
a.ra'tä lui, in soare, pre Fecioara, tiind in bratele ei pre
Hristos. i zise lui: Aceasta iaste Fecioara acéia caré au
25 zascut pruncul". i indatá cazuri casele.
lar locul acela, intru care era casele, sä numé0e: Locul
Ceriului. Acéstea zic
La 42 de ami ai impgatiei lui Octavie Avgust s-au näscut
Iisus Hristos, in Vitleemul Iudeii, care iaste cetatea lui
30 David, din fecioara Maria, in noaptea spre duminea.
Care mintuitor al nostru Iisus Hristos, arhiereul cel ales,
de 30 ami de era cind s-au botezat de Ioann prorocul in

1 blrbatul] logodnicul C // 2 lipseFte i C / drept] pentru M 1 3 pre]

pentru C // 6 de la] din M, C / prin bunavestire a ingerului C // 8 §*1 tocmai
dup5. C // 8-9 Si dupá in5ltarea domnului nostru Iisus Hristos au mai trAit
Maica Preacurata Ina 24 de ani C // 9 cer C // 10 ei] sale M // 12 cá ar fi prea-
curvit M, cum cá ar fi preacurvit C //14-27 lipsese C 1115 palaturi M // 17 i-au
aspuns] au zis M / lipsepte cum M 1119 lipse,ste acéstia M // 22 Sivila
prorocita M // 23 lips* lui M 24 car6] ce M // 26 carele M // 27 acéstea]
precum M// 28 Avgust Chesar M, C// 28-29 s-au n5scut Hristos In Vithleemul Iudei,
cetatea lui M, s-au nascut Hristos in Vithleem cetatea lui C// 30 spre] despre C // 31
Iar mintuitorul nostru C // 32 era de 30 de ani and C / prorocul] Predeteciu M //

316

www.dacoromanica.ro
 Iordan, inVätind in urma botezului 3 ani §i 3 luni §i. dupà
acéia rästignindu-sA, murind §i ingropindu-se, a treia zi
s-au sculat din morti §i s-au argtat ucenicilor lui de 12
ori in cele 40 de zile ce au petrecut pre päimint, dup5.'
5 inviare.
lar la 40 de zile s-au inältat la ceriuri §i au §5.zut de-a
dreapta Taalui. lar la 50 de zile dupà inviare au trimis
ucenicilor lui Duhul Sfint, int5rind pre ei, càrora le-au
dat putére a face minuni §i a dezlega p5.catele.
10 In urma lui Octavie Avgust au luat impdrätiia Tiverie,
carele au trim5s domn jidovilor pre Valia. Acesta de fatä.'
vindea preotiia. Si intii au izgonit pre Anna, puind in
locul lui pre Ismail 0 mai pre urmä au pus pre Eleazar,
feciorul Annei. Si dupg acéia pre Simon §i mai pre urrn5.
15 pre Iosif, carele s5. nurniia §i. Caiafa, intr-a cgruia vréme
au päitimit §i domnul nostru Iisus Hristos. /
f. 21v Acest Antipatru era din limbi de neam idumeu. Acesta
Col. I au avut 4 feciori, dintru carii iaste unul §i Irod Ascaionitul.
Pre acest Antipatru, pirindu-1 oarecine cältrl impäratul
20 Avgust, cum c51-i iaste vrà'jma§ §i vinzgtor, vrea sg-1
piarz5..
Deci, arainduli Antipatru ranele care au fost pItimit
pentru dhisul, sä curAti de villa. Drept acéia, acind pace
impAratul cu dinsul, au pus pre fiiu-sAu, hod, impkat
25 Iudeii, carele au fost avind muiare pre Mariamna, fata
lui Ircanos, prin card au luat §i imp5.'rätiia. Acest Irod
s-au §.1 obrezuit.
Irod Ascalonitul, puindu-s5. implrat Iudeii de Antonie
§i de Avgust, la al patrulea an a imparaitiei lui §-au ci§tigat,
30 din 4 mueri ce au avut, 6 feciori, carii sint insemnati mai
sus, in céia fatà. Acesta, pentru nap5stuirea cea minci-
noas5, a Salomi, §-au omorit pre Mariamn, muiarea lui.

1 s'i In urma botezului Inv5.tind C / s'i dupa acéia] apoi M, C // 2-3 murind si
fnviind din morti, a treia zi, s-au ar5.tat C // 3 lui] s.5.i M. C // 4 intru acele 40 de
zile, M, Intr-acole 40 de zile C // 6 cer C // 8 lui] si M, C / pre Duhul Sf hit M,
C/ Inarindu-i M // 8-9 IntArindu-i pre ei, dindu-le putero a face minuni s'i a.
erta pacatele lumii C // 9 si putére M / dezlega] erta M // 10-27 lipsesc C //
10-16 lipsesc M II 19 c5.tr5.] la M // 22 Dar arltind M // Textul rfndurilor 24-27
este rupt in ms. M //22-27 Antipatru. ... <rupt> Imp5satul a. mintui de
vinov54ie si Impacindu-s5. cu imp5.ratul au f5.cut pre fii-s5.0 Irod Implrat
Iudeii... <rupt> Mariamna, fats. lui Ircanos, prin carele au si luat impl-
ratiia. Acest Irod s-au si obrezuit M // 29-30 rupt: s-au ctstigat din 4 mueri ce au
avut M 1130 ce avea 7 feciori C // 30-31 lipsote carii slut Insemnati mai sus, In
céia fail. M. C // 31 pentru] dup5. C / lipsefte cea mincinoasi C II 32 Salomiii M //

317

www.dacoromanica.ro
 In vrémea acestuiia s-au rascut domnul nostru Iisus
Hristos. Acesta au omorit i coconii din Vithleem i Ind
ai lui, pre Aristovul, si pre Alexandru i pre Antipatru.
8i au träit, In urma uciderii coconilor ani 7, intru carii
5 ani domnul nostm Iisus Hristos au fost fugit la Eghipetp
cu maid-sa cu Iosif. lar dup5.' moartea lui Irod s-au
intors Iosif, impreung cu coconul i cu maid-sa la Iudea,
dupà porunca ingerului i läcuirä: In Nazaretul Galileii.
Iarg hod au murit cu moarte tidloasä, puind In /ocul lui
pre Arhelau. Aceasta iaste istorie besericeasd.
10 Murind Irod Ascalonitul, s-au Impärtit imp5.rätiia
s-au dat-o jumätate de parte lui Arhelau, carele mäcar cà
sà numiia st5pInitor la a 4-a parte, iar el stäpirdia doao
pärti, pentru cà tinea Iudea i Idumea. Asijderea s-au
15 Impärtit i céialaltà jumätate i s-au dat o parte lui Irod
Tetrarhul, aded Galilea, iar céialaltä parte s-au dat
lui Filip, aded Ituriia i Trahoniia. lar singur
saptnitor niciodatà n-au stätut Arhelau, ci numai din
pkérea norodului sà numfia singur sapinitor. /
Col. 11 20 Acest Tiverie au ImpLAtit Inaintea p5.timirii Domnului
ani 18 si dupa paimire ani 5.
Aicea la nasterea lui Hristos s-au plinit veacul al cinci-
lea si s-au Inceput al saselea, care va tinea pin5.1a sfirsitul
lumii. Insä impreunIndu-se toti anii, de la Adam pin5. la
25 Hristos sint ani 5199.
Trecut-au, precum scrie Rwde dträ. fericitul Avgustin,
de la zidirea lumii ping la zidirea Rimului ani 4474 si de
la zidirea Rimului pinä la nasterea lui Hristos ani 715,

1 rupt: in vrémea acestuia s-au nascut M // 2 5i tot acesta au omorit co-

conii C / lipse0e i M 1 din] In M // 2-3 si Inca. §i pre ai lui M, i Inca §.1 pre ai
sai, °Aka pre C // 3 rupt §i pre Alexandru si pre Antipatru M // 4 5i. au mai
trait C / coconilor] pruncilor M, C I 7 ani M / intru) In M // 4-7 Inca. 7 ani,
In care ani au fost fugit la Eghipet Iosif Cu domnul Iisus Hristos qi Cu fecioara
Mariea. lar dupa ce au murit Irod s-au Intors iarls Iosif cu pruncul i cu maica-
sa In Iudea C // 6 rupt: maica-sa §*1 cu Iosif. lar M // 7 Iosif cu Iisus pruncul M
la] In M 118 dup5.] prin M rupt: lacuir5. In Nazaretul Galileii M // 9-10 lar Irod
dupa ce au murit cu moarte ticaloasa, au ramas In locu lui Arheleu C // 9
puindu-s5. M II 10 lui] säu M / lipsege pre M II 11-21 lipsesc C // 13 rupt: sà
nurniia stapfnitor la a 4-a M 1114 lipsefle pentru M // 15 rupt: jumatate çi s-au
dat o parte M // 17 fratine-sau IA lipsqte adeca M rupt lar singur st5.-
pinitor M // 18 din] dup5. M //19 el singur M If 20-25 lipsesc M // 22 lui)
mintuitorului nostru Iisus // 26 lipsef te Trecut-au precum M // 27 0, de la 1 Mil
26-27 catre fericitul Avgustin de la zidirea Rfmului ani 4474 C //f

318

www.dacoromanica.ro
 carii fac de toti, de la facerea lumii ping la Hristos, ani
5199 <sic>.
Dupg 13 ani a na4terii lui Hristos s-au numgrat norodul
cetlténilor Rimului 0, in vrémea lui Octavie, s-au aflat
5 de 90 de ori cite 380 de mii. A5a zice Ro)de.
Veacul cel dintii s-au inceput de la Adam 0 au tinut
pinà.' la Noe, ani 1642. *i. de la na§terea lui Noe Oda' la
Potop au trecut ani 600, carii fac de toti, de la Adam ping
la Potop, ani 2242.
10 Veacul al doilea s-au inceput de la Potop 0 au tinut ping
la nWerea lui Avraam, cuprinzind ani 942, carii fac de
toti, de la Adam ping la Avraam, ani 3184.
Veacul al treilea s-au inceput de la na§terea lui Avraam
ping la David, cuprinzind ani 1020. Deci de la Adam pink'
15 la David fac de toti ami 4204. intre veacul acesta, adecg
dupg 3184 de ani de la Adam fu e0rea feciorilor lui [srail
din Eghipet.
Veacul al patrulea iaste de la David ping la mutarea
Vavilonului, cuprinzind ani 409, carii fac de toti, de la
20 Adam ping la mutarea Vavilonului, ani 4613.
Veacul al cincilea iaste de la mutarea Vavilonului ping
la na§terea lui Hristos, cuprinzind ami 586, carii fac de
toti, de la Adam ping la Hristos, ani 5199.
Veacul al aselea iaste de la Hristos ping la zioa jude-
25 cgtii.
Veacul al §aptelea sg incépe de la zioa judecgtii 0 nu
sg sfiqa§te in véci. /
f. 22 Arhelau, dupg vrgjbile die indelungate ce au avut cu
Col. I fratii lui, puindu-sg stgpinitor preste doao pgrti, aded. pre
30 Iudea 0 pre Idumea 0 ingltindu-se cu end a sg numi
impgrat, fu pirit cgted. Chesar, cum ea va sg impgrIteascg.
, miniindu-sg Chesar, 1-au izgonit la Viena 0 au impgrtit
domniia lui la tinuturi mai mici. i trimise Chesar la Iudea
eparh pe Componie.
28-1 rupt : 715, carii fac de toti de la M¡ facerea ] zidirea MI lipse,ste de la
facerea lumii pinl la Hristos C 112 ani 5199, precum s5, vede mai sus C // 3-4 s-au
fost nunarat norodul Rimului si s-au aflat C // 4 ceatii M / rupt : Rimului s'i in
vremea lui Octavie s-au aflat de M // 5 90] noaozeci M / de mii de oameni C /
lipsefte asa M // 6 Pentru anii veacurilor, dupá cum zice Evsenie, Sofronie,
Avgustin si Ieronim. Veacul dintii M // 8 lipsege au trecut C / lipsefte
de toti C ¡/12 /ipse,ste de toti C 1115 fac de toti] cuprind C //16 /ipse,ste dup5. C /
feciorilor] fiilor C // 18 iaste] s-au inceput M // 19 lipsqte de toti C // 21 cincelea
M / rupt : Vavilonului M // 22 nasterea domnului nostru Iisus Hristos C / 587
C// 23 lipsefte de toti C]// 28-34 lipsesc M. C //

www.dacoromanica.ro 319
 Irod Agripa, fiind istet la minte de intimplärile vremilor,
dindu-i-se stäpinirile de a patra parte a lui Filip si a lui
Lisanie i in Iudea fiind impàrätiia lui, omori pre Iacov,
cu voia jidovilor i inchise in temnitä si pe Petru. lar mai
5 pre urmäi, cinstindu-sä ca un Dumnezeu, auzi vestitor
räu gräind de sfirsitul lui.
Ïn vrémea lui Amon Ruful au murit Avgust Chesar,
inpärätind ani 55, dintre carii ani au impärätit, impreunà
cu dinsul, Antonie, 13 ani.
10 Irod Antipa, ducindu-s5. la Roma, s-au fägkluit Iro-
diadii, muerii frätini-säu lui Filip ca, de sä va intoarce
de la Roma cu bine, sà o la muiare. Deci, intorcindu-sA
impgrat al Iudeii, o au luat. In vrémea acestuia au pätimit
domnul nostru Iisus Hristos i s-au täiat i capul lui Ioann
Is Botezätoriul.
Acest Irod, dupä ce s-au invräjbit cu frate-säu Arhelau,
zavistuindu-1 pre el, au fugit la Roma, cälträ Irod Agripa,
cu invätätura muerii lui i näpästuind pre el Irod Agripa
aträ implratul, fu izgonit la Lugdon.
20 Aicea scriem aseminarea ce au apostolii i prorocii spre
simvolul (adecà märturisirea) crediatii. /
Col. II Ieremia Tatà au numit pre Cela ce au f5.cut ceriul
pamintul.
Petru Crez in Dumnezeu Taal, atottiitoriul.
25 Daniil Aräz 4 bärbati in mijlocul focului i chipul
a cite 4 iaste asémenea cu Fiiul lui
Dumnezeu.
Andrei Si In Iisus Hristos, Fiiul lui, cel unul
rascut.
so Isaia lata, Fccioara in pintece va lua 0 va
naste
Iacov cel Mare Carele s-au zernislit din Duhul Stint,
adecà s-au näscut din fecioara Maria.
Isaia Ca o oae spre junghiiare fu dus.
35 Ioann Pätimind in vrémea lui Pilat din Pont
murind i ingropindu-se.
1 din IntImplarea C111-36 /ipsesc M //2 ducIndu-si In stApinirile partii lui Filip
C//4 i Inchise 0 pre Petre In temnità C// 5 Dumnezeu]zeu C // 5-6 auzi un vestitor
!Au vestind pentru sfIrsitul lui C// 7-9 /ipsesc C//13 0 In vremea aceea C//17 /ipsefte
we el C / lipseFte Irod C // 19 atre C / izgonit] surghiunit C / Logdon C ¡122 au
numit Tatl C // 26 al cite; 4 C // 34 §i ca o oaie va fi dus spre junghiere C //

320

www.dacoromanica.ro
 Osie Fi-voiu tie moarte, o moarte 1 Muscare
voiu fi tie, o, iadule.
lard acesta Cerceta-va pre noi, dupä doao zile 0 a
treia zi radica-va pre noi.
5 Thoma Pogoritu-s-au in iad 0 a treia zi s-au
sculat.
David Suitu-s-au Dumnezeu intru clicuri.
lard acesta. Zis-au Domnul, domnului mieu: Sail
de-a dreapta mea".
10 Iacov cel Mic S-au suit in ceriuri, au ezut de-a dreapta
Tatalui.
boil Radica-va limbi in izvorul lui Iosafat
0 acolo voiu judeca pre din0i.
Filip Iara venind a judeca vii i morti.
15 Zaharia Sapte ochi au facut ca sa se odihneascl.
duhul mieu, in pamin' tul miiazeinoapte.
Ioil Voiu varsa din duhul mieu peste tot-
trupul.
Solomon Una iaste porumbita mea, una iaste-
20 maica ei, adeca din nWerea ei.
Mathei Sfintä catholiceascä besérica.
Mihea Oasele fratilor no0ri O. se intoarc5. catri
Israil.
Sitnon Impä.'rtIsirea cu sfintii i lasarea pica-
25 telor.
Iezechiil Iata, eu voiu scoate pre voi din gropile
voastre, norodul mieu.
Thadeu Inviiare trupului.
Dania In zioa acéia sa va min' tui tot norodul
30 mieu, care sa va afla scris in cartea vietii.
Mathia Viata vécinica. Amin.

1-2 lipsesc C// 1-31 /ipsesc M// 4 va ràdica pre noi C // 10 i au qezut c
13 dingii] ei C /114 lar viind va judeca C // 15-16 duhul meu ca s odihneascil
In plmlntul mieziinoapte. //20 din] de la C // 24 Simeon C /16.sarea.] ertarea C

www.dacoromanica.ro
 ASEZAMiNTUL
MANASTIRII ANTIM

www.dacoromanica.ro
f. 4 Invdtaturi pentru adzainfritul cinstitei manastiri
a Tuturor Sfintilor, adecd Capete 32 intru carele
sà." coprind toatd chiverniseala mandstirii 0 fin-
duiala milelor ce s-au hotarit sa se faci pre an
la sdraci 0 la lipsiti, din venitul casei. Acum,
intr-acestas chip 4a*zat in zilele prealuminatului 0
inaltatului domn Io Constandin B<rincoveanu5
Basarab Voevod, de noi smeritul mitropolit al
Ungrovlahiei Anthim Ivireanul ctitorul.
La leat 7221, aprilie 24, In care an s-au in-
ceput zidirea beséricii./

L 4v Toatà suflarea, zice prorocul,

ante pre Domnul peste tot locul.
$i melciul incI, coarne malta,
Ca sà.-1 lAudgm, pre toti ne-nvat1.1

f. 5 PINAX ALE CAPETELOR CE Si AFLi INTR-ACEASTA CARTULUIP.

Pentru s5. nu fie m6.n6stirea supus6. list I

Pentru egumen list 2
Pentru epitropi list 2
Pentru cAlugAri list 4
Pentru preoti list 4
Pentru Invatatura copiilor list 5

B21

www.dacoromanica.ro
 Pentru Ingroparea celor morti list 6
Pentru mila celor inchivi vi siracilor list 7
Pentru Imbricimintele celor goli list 7
Pentru miritatul unii féte list 7
Pentru chiverniseala celor streini list 8/
1. 5' 12. Pentru candele list 8
Pentru cei Patru sfinti i pentru sirindariu list 8
Pentru liturghii list 10
Pentru simbriia slugilor v't petrecaniia lor list 10
Pentru cei ce vor milui casa list 11
Pentru tipografie list 12
Pentru vivlioticä list 13
Pentru lnoirea hrisoavelor list 13
Pentru licuirea arhiereilor list 14
Pentru poclonul vlädicäi list 14
Pentru cercetarea bolnavilor list 15
Pentru pogrebaniia egumenului list 16
Pentru purtarea de grije a epitropilor list 17
Pentru zeciuiala banilor list 18/
1. 6 26. Pentru alégerea egumenului list 19
Pentru venitul beséricii list 20
Pentru schituri list 21
Pentru poménic list 21
Pentru cinstea epitropilor list 21
Pentru Indoirea milelor list 22
Pentru cetaniia capetelor list 22
ALTE CAPETE DE INVATATURA
Pentru dinta priceavtenie list 24
Pentru de va lisa nevtine vreo milä list 24
Pentru sä nu scuteasci bucate streine list 25
Pentru si nu si Impresoare moviia streini list 25
Pentru mormIntele den besérici. list 25
Pentru pistrarea curtii cei dentti list 26
Pentru sisindariul nostru list 26
Pentru pistrarea sculelor streine list 26/

f. 7 Predoslovie
Nici un lucru nu iaste atita de priimit inaintea lui Dum-
nezeu ca facerile de bine ce s5, fac la graci i la sfintele
besérici. i pentru aceasta vedem in sfinta Evanghelie,
cum a domnul nostru Iisus Hristos pre altii nu face mcl-

326

www.dacoromanica.ro
 téni cere§tii sale Impärätii, färä numai pre aceia ce au
fäcut faceri de bine Intru aceastä lume, adeca pre cei ce
au miluit pre cei skaci, au säturat pre cei fläminzi, au
ad5.pat pre cei seto, au imbräcat pre cei goli, au mingliat
L 7v pre / cei streini 0 au cälutat pre cei bolnavi i inch4.
Drept acéia i fericitul Pavel fiind de Dumnezeu invätat,
tiind cum cä acéste bunätät mijlocesc cretinilor mintuire
sufleteasel, ne invatä la 13 capete cätrá evrei, acéstea
sä avem pururea intru pomenire i sà le facem cu osirdie,
(zicind) facerile de bine 0 impärtä0rea sä nu uitati,
c5. cu järtve ca acéstea sä. imblinz4te Dumnezeu".
Deci, cu aceastä socotea1ä i eu smeritul mitropolit
al Ungrovlahiei Anthim Ivireanul, pentru ca sä fac putin
folos sufletului mieu i sà aib pomenirea mea cea de toate
zilele i in viatä i dupä moarte, m-am apucat de am inältat
din temelie acest sfint lam§ In slava lui Dumnezeu i infra
cinstea Tuturor Sfintilor i cu acea putind agonisitä
f. 8 ce mi-au däruit mila lui Dumnezeu 0 am c4tigat i eu
cu multele osteneli i cu sudoarea fétei méle am sävir0t-o
0 am Infrumosetat-o precum sä véde. i i-am hotärit
putin venit dupä putinta mea; Intii, pentru ca, sä aibä
casa lui Dumnezeu cuviincioasa ei podoaliä i chiverni-
sealä. A dooa, pentru ca sä aibä i säracii oarecare ajuto-
riu i mingliare. Si a treia, pentru ca sä aibà imprema cu
mine de-a pururea, pomenire citi vor milui casa aceasta.
Dará de vréme ce binele nu iaste bine, deaca nu sä face
bine, pentru aceasta am hotärit acéste capete ce scriem in
jos sá stea nesträmutate, pentru ca sà se facl pururea chi-
f. 8v vernisela cu frica /ui Dumnezeu, cu intelepciune, / cu soco-
tealä i cu bunä rinduiald, dupá dreapta noastrà socotealä
ce am avut dintru Inceput i dupà cum o pohté§te i légea
bunei chiverniseli. /
f. 9 Agazeimintul tuturor lucrurilor gi a rinduialelor ce va
smereniia noastrei sci se faca necontenit i neschimbat in
tofi anii la besérica noastrii din Bucuregti ce am zidit in
slava lui Dumnezeu gi intru cinstea tuturor sfinfilor.

Cap 1. Pentru sá nu fie mänästirea

supusä
Aceastä sfintä beséricäce am zidit in slava lui Dumnezeu
Intru cinstea i pomenirea tuturor sfintilor, fiind roada
9v ostenélelor méle celor multe, o am dat / 0 o am. inchinat

327

www.dacoromanica.ro
 cu multä. plecgciune 0 cucerie marelui Dumnezeu 0 min-
tuitoriului nostru Iisus Hristos 0 o am supus ca o incepg-
turg sfintg supt acopergmintul 0 stgpinirea lui, ca celuia
ce iaste stgpin a toate.
Drept acéia, cu hotgrire, desgvir0t vom sá fie slobodg,
nesupusg 0 nestäpinitä de nici un fél de obraz, nici de
domnul tgrii nici de arhiereul carele va fi dupä vremi, nici
de vreunul din bojar. Iarg de va indrIzni cineva (veri cu
ce mijloc pentru vreo pricing ce o va naste mintea lui),
au din ceata besericeascg, au din ceata mireneascä s5.
o supue pre dinsa si sä o inchine undeva, au de-ale ei ceva,
unul ca acela sl fie afurisit 0 neertat si in cest veac si in
cel viitor de domnul Dumnezeu atottiitoriul 0 supus véci-
nicei anathemi si la infrico§ata zi a judecdtii sg aibg pir4
pre toti sfintii. /

£10 Cap 2. Pentru egumeni

SI se chiverniseasa mäingstirea si pe dinlguntru si pe
dinafarl la toate trebile ei de singur egumenul carele va
fi dupg vremi, cu intreagg socotealg, cu bune cumpagri
0 cu frica lui Dumnezeu avind grije pururea A, se uite
cu ochi de§teptati la folosul 0 sporul ei, la care trebi fgrg
de préget si flrá de lenevire, s5. aibg a sá impreuna adésia
si a lua sfatul 0 invatgtura a celor 5 epitropi ce am rinduit
mai jos, pentru mai multa adeverintg si intemeiare ; cg
sint mai buni doi decit unul", zice Hristos. /

1.10w Cap 3. Pentru epitropi

Ajutoriu egumenului pentru bung chiverniseala mäings-
tirei 0 a tuturor veniturilor ei, hotgrim sg' fie 5 epitropi
din ceata negutgtoreascg, pre carii i-am ales noi InOne
de bungvoia noastrg 0 i-am asgzat. Si stilt ace0ea: jupan
Neacsul biv staroste, jupan Nica zaraful, jupan Manul
al lui Apostoli, jupan Gheorghe abagiul sin Vasilie 0
jupan Serban sin Grozii, carii sá aibä datorie de doao ori
intr-un an, la S-ti Gheorghe si la S-ti Dimitrie, sá fie
ostenitori pentru dragostea lui Dumnezeu 0 a beséricii, sg
meargg s5. cercetéze pe egumenul 0 sg-i la seama pentru
I. 11 tot venitul 0 cheltuiala casei / 0 sa insemndze intr-un
128

www.dacoromanica.ro
 catastih stätkor, venitul si toatä cheltuiala pe scurt si
cu intelégere, pentru ca sä.' se afle insemnarea aceasta in
fiestecare an: dintru care sä va putea intelége sporul si
paguba. Si de vor cunoaste epitropii a din nechiverni-
seala egumenului sä., face vreo pagubl casei, ii pohtim in
Domnul cu dragoste frkeascä s5. mijloceasca In tot chipul
sä indreptéze lucrul acela, ca A nu sä: facI pagul3ä si s5.
Inv* pe egumenul pentru sporul casei.
Iar5, de vor vedea care cumva epitropii ci egumenul
acela nu s-au supus dreptItii, nici acelor inv545.turi, ci
iarä.'s, prin nechiversinirea lui, s-au mijlocit casei si al
doilea an pagub5., atunce sä aib5, epitropii voe, cu stirea
domnului si a mitropolitului tkii, sg-1 scoatä de acolea /
f. 11v s'i sà.' pue pe altul carele sä.' va supune dreptätii si lui sá i
sä.' ja seama pinä intr-un cap de at'l; s'i ce pagubä sä va
cunoaste a.' va fi f5.cut, sa-1 facä si flea: voia lui, cu stirea
domnului si a arhiereului, sä.' pue la loc. $i inas sà se
pedepseasa ca o slug5.1énes5. si viclean5., care au ingropat
talantul domnului sä.'u si ca un fur de sfinte s'i rà.'pitor s'i
napästuitor al sgracilor, pentru ca sä.' vazä si altii sä se
indreptéze; cä'ci noi am hotkit acel venit al casei sä fie al
skacilor, precum insemnäim mai jos.
$i sà aibä.' datorie dumnealor sà cercetéze cu tot denadin-
sul, sä vazä face egumenul acea milä necontenit precum
s-au hotkit, au ba? Pentru csáci s'i cuvine egumenul s5.
fie 'Astor, iarA nu nIemit.
Pentru care lucru ii pohtim pe dumnealor ca pe niste
f. 12 fii iubiti, sI facä aceastä. osteneard / si sä.' sàvirseascä cu
nevointä cite noi am hotkit, pentru ca sà." cistige fiesteca-
rele pentru osteneala sa plata cea vrédnic'd de la Dumnezeu.

Cap 4. Pentru CallugIri

In mänästire, in curtea dintii, sä se afle 15.cuitori cu
sälz5.mhitul pentru slujba beséricii; egumenul, doi iero-
moms greci carii s5. fie In strana cea mare sä cinte slujba
grecéste, un diacon, un eclisiiarh monah, au si ieromonah
de sä va intimpla, un paraeclisiiarh, un chilliias pentru
slujba egumenului, un cintket de va fi alug5x, au si
mirean neinsurat.
$i de sä. va intimpla cineva din iubitorii de Hristos
crestini vreun om de cinste, au din ceata boereascä au din

329

www.dacoromanica.ro
 ceata neguSatoreasca, sä se indémne de voia lui sa poh-
f. 12v teasca / viata calugäreasc5. 0 va vrea sa lacuiasca in manas-
tire, sä fie priimit.
in a dooa curte: un chelar alugär, un magupeS, doi
feciori neinsuraS de slujbä, doi argati, un gradinar, un
vezetiu, un Sigan cu un copil pentru treaba cuhniei. Iara
de vor cunoa0e egumenul 0 epitropii ca nu sä: va putea
chivernisi casa cu atitea slugi, sä." mai pue pe ciS vor socoti
ca vor trebui 0 fiWecarele sa aiba hrana sa din casä: 0
simbriia dupá cum s-ar socoti ca ar fi multemiti.

Cap 5. Pentru preoSi

Doi preori de mir vom sä: fie la besérica in strana cea
mica, &A cinte slujba rumané0e, pentru caci fiind besérica
cea véche de lemn mai nainte de mir 0 zidindu-sä aceasta,
f. 13 n-am vrut sä-i lipsim pre / acei preaS din mahala, pentru
mil' Igliarea lor 0 pentru odihna mahalagiilor 0 li s-au
rinduit sä ja simbrie fiqtecarele de an cite talen 20 0
cite ase chile de piine pentru mincaré; insa din venitul
beséricii ei sa n-aibà treaba a lua nimica nici de la un fél
de slujba ce sa savira§te in besérica, fail numai sà ja de
sarindar fiWecarele cite un taler.

Cap 6. Pentru invätätura copiilor

La trei copii saraci ce vor sa Inv* carte sa li sá dea
cite §ase bani de zi de min' care 0 la Pa0i cite o dulamà
de aba de 2 zloSi 0 cite un i§lic 0 cite o paréche de cizme.
Si acqti 3 copii sä nu fie mai raici de zéce ani, nici mai
f. 13v mari de 15. Si aceastä. mill / sà li sa facá pina in patru
a.ni ; ca intr-atita vréme poate sa Inv* 0 slovené0e 0
rumané§te 0 apoi sà se pue alSii la loc. Iarà de va vrea
vreunul sä: se fad. cälugär 0 va pohti sa ramie in mänäs-
tire, sä fie priimit.
Si cind vor e0 de la invältatura sà le dea egumenul cite
o scrisoare la mina ca cine va vrea dentr-In0i sà se insoare,
chid ii va veni vrémea, sà vie sa-i dea cincispräzéce talen,
sa-i fie la nuntä. ajutoriu. Iarä dupa acéia, de va vrea
cineva dentr-in0i sa se 0 preoSeasc5., chid va fi ceasui
acela, sa i sà dea deosebi alte 13 talen: opt taleri sa-i dea
sa se hirotoneasca diacon 0 preot 0 cinci talen sä.'-i ramie

330

www.dacoromanica.ro
 lui A. facg el insiq un sgrindariu 0 sä: pomeneascà pre dom-
nul carele va fi 0 acéste 5 nume: Ioann, Mariia, Macarie
ieromonah, Theoclosie arhiereu 0 Anthim pälatosul arhie-
reu; fac talen i 54. /
f. 14 Insä pre acWi copii sä aibà datorie unul dintr-acei doi
preot de mir care va fi mai procopsit sg-i invéte carte 0
alte rinduiale ale beséricii, dupg cum s-au aOlzat in foita
cea de invälälturg; 0. pentru osteneala lui sä i sg dea din
casä pentru cite trei copii talen i 20. 8i ace§ti copii sä: p5.-
zeasc5. in toate zilele la beséricg la vecernie, la utrenie 0
la liturghie, pentru ca sà invéte frica lui Dumnezeu 0
rinduiala beséricii. 8i. cärtile de invälVätura copiilor sg fie
din casa.
In §tiintl sä. fie 0 aceasta. Dupà: ce vor tréce doi ani sä:
intrébe preotul pre copii de va vrea cineva dentr-in0i sä
se facg preot, sg-1 invéte rinduiala preotiei. Iarg de sä: va
intimpla carea cumva dintr-acei trei copii vreunul sä nu
f. 14v azä la invä4Itura ping sä va plini hotgrirea acelor / 4
ani, aceluia sg nu i sä facä acea ma' rinduitä: ce scrie mai
sus, adecg sä nu i sg dea scrisoarea ca si vie sl cearä. cei
15 talen i 0 cei 13. 8i cum va e0 acela indatä sg pue altul
la loc.

Cap 7. Pentru ingroparea celar morti

Cind va muri vreun sgrac sau vreo sgrack de cei ce au
obiceai unii de-i poartg pre ulitg 0 cer mira, de care lucru
necuvios rid neamurile, 0 pentru ca sä: lipseaseg acest
obiceai rgu, am rinduit sa se cheltuiascg din casä: trei sute
de bani. Cu doao sute de bani sa cumpere lumingri 0
pinzg 0 altele ce ar trebui, iarä o suta de bani sg-i ia preo-
tul acela la care beséricg sg va ingropa acel sä:rac, sà..-i
facl cgzuta pogrebanie 0 3 liturghii; a treia zi, a nooa zi
f. 15 0 la 40 de zile. / Iarä preotul care nu va face acéle litur-
ghii sä: aibg a da seama la zioa cea infrico§atg a judec5.tii.

Cap 8. Pentru mila celar inchi

0 sgracilor
In 52 de simbete 0 de dumineci ce Ant intr-un an sä se
dea la pu§c5sie simbä:ta cite 20 de bani 0 dumineca la
sgraci cite 13 bani; insä sgracii sä nu vie tot unii, ci pe
331

www.dacoromanica.ro
 rind: unii intr-o dumineci i altii intr-alta. i pentru ca
<si> nu sä faci inväluialg sg-i insemnéze pre toti säracii
intr-o foiti i sg-i hotärascä. cite 13 si vie intr-o duminecg
sàj la banul. Fac talen i 12, bani 16. /

f. 15v Cap 9. Pentru imbricimintele celor

goli
La Joi mari sà dea la trei siraci cite o dulamà de aba de
un leu 0 la trei féte grace dte o roche de talen i 1 pol
cite o piréche de cizme de taler pol, care fac talen i 9. 8i
acéstea sä nu si dea tot la unele, ci sä. se Leg intr-acel fél
ce scriem mai sus pentru

Cap 10. Pentru mgritatul unii féte

in toti anii, a dooa zi de s-tii Dimitrie sà se dea unii
féte sgrace, carea va vrea si se mirite, atunce la nunta ei
talen i cincisprizéce. Insä aceasta sà fie afarä din céle
trei féte ce scriem mai sus. $i aceasta sä <s5.> faci cu acest/
f. 16 mijloc, adea: in trei dumineci mai nainte de zi
datorie egumenul sà zicä in beséricg in vileag, intru auzul
tuturor, ca cine va fi acea fatg si se mgrite si vie si-§
spue munele. Iarg de s-ar intimpla carea cumva si vie trei
sau patru, pentru ca sä nu facg gficeavg, nici si fie bànu-
ialá inijloc, sä arunce sorti i aril Ii va adea, aceiia
faci egumenul scrisoare la mina ei i cind va vrea
si se mirite si vie sä.-i dea acei bani.

Cap 11. Pentru chiverniseala celor

streini
La trei streini dintr-alti tari, cind s-ar intimpla sà vie
intii aici in taxi pentru mila, trei zile sg aibg ciutare din
casi, de mincare 0 de biuturä. 0 a treia zi sà li sà dea cite
30 de bani; Insà altii sä nu vie peste din0i. i dupi trei /
f. 16v zile sà meargi intr-alti parte caute de sgr5.cie 0 de
nevoia lor. Care fac pe an taleri 78.

332

www.dacoromanica.ro
 Cap 12. Pentru candele
Trei candele sä' arzä' pururea., necontenit, zioa l'i noaptea:
una la sfintul prestol inaintea sfintului agnet, a dooa la
icoana tuturor sfintilor li a treia la icoana celor patru
sfinti, adecI a lui S-tii Nicolae, a Sfintului Anthim, a
Sfintului Alexie omul lui Dumnezeu §i a Sfintei Agathi

Cap 13. Pentru cei 4 sfinti §i pentru

sgrindar
Hotärim O vom s'A se facA in toti anii nesträ'mutat cu
cinste slujbele celor patru sfinti din icoana ce stä in strana
f. 17 cea micä O milosteniile / ce s-au rinduit la säraci.
La septemvrie in 3 zile s'A se fael colivà frumoasä pentru
sfintul Anthim O o fäclie de o oca sa se pue inaintea icoa-
nei: sä.' se impartä. O la 40 de besérici cite un ort, sä faca
preotii liturghie O sä pomeneascá pre domnul carele va fi,
pre arhiereul O acéste 5 nume: loan, Mariia, Macarie
ieromonah, Theodosie arhiereu i Anthim päcätosul arhie-
reu. Pentru &bici ii facem in toti anii slujbä impodobitä
ca unui patron i tiz numelui nostru.
La dechemvrie In 6 zile sä se fac5, colivä frumoasá pen-
tru sfintul Nicolae O o fäclie de o oca sá se pue inaintea
icoanei O sá se imparta la s'Arad 40 de bani, pentru aci
fiind besérica de lemn In carea sä präz' nuia §i stricindu-o
am fä'cut besérica intr-altä. parte, pentru neindemina
locului. /
f. 17v La fevruarie in 5 zile, in zioa sfintei mucenite Agathi,
sä sá imbrace o fatä sgracb.' cu ie, cu roche, cu cizme, cu
brin O s'A i sä. dea O 30 de bani. insà aceastä fatä sä fie
afarä din céle trei féte ce s-au rinduit sä se imbrace la
Joi mari §i afarl din céia ce va sä se märite. Si sä cheltu-
iascl la acéstia taleri 3 pol, pentru cAci in zioa pomenirei
sale, prin dumnezeiasca descoperire, am hotärit sá zidim
besérica.
La 17 zile ale lui martie, in zioa sfintului Alexie omul lui
Dumnezeu, sä.' se imbrace un särac cu c'dma0.', cu izméne,
Cu dulamä., cu nldragi, cu cizme, cu 4lic 1 cu brin; sa i sä.
dea i 30 de bani. Acest särac sà fie afará din cei trei ce
s-au rinduit sä se imbrace la Joi mari. La acéstea s'A se
cheltuiascä taleri 4, pentru cä.ci in zioa pomenirei sale
m-am hirotonit arhiereu.
333

www.dacoromanica.ro
f. 18 Drept acéia s-au a§gzat cite patru sfintii / ace§tea
aibg fiWecare slujba sa cu cinste la vrémea sa, pentru
mintuirea sufletului nostru.

Cap 14.Pentru liturghii

In luna lui noemvrie, de nu-i va fi inceputul de luni, ci
va fi marti, au miercuri, au in célialalte zile, sg lase acea
sgpaming i sg inceapg de luni sà facg sfinta liturghie.
Luni, pentru toti dascalii i invagtorii miei i sg se
impartg la sgraci 40 de bani.
Mari, pentru toti duhovnicii miei cit m-au duhovnicit
in viiatg. SI dea i la sgraci 40 de bani.
Miercuri, pentru toti cit mi-au fost cunoscuti intr-aceastg
lume i pentru tot priiatenii i fgatorii miei de bine. Sg'
dea i la sgraci 40 de bani. /
f. 18v Joi, pentru toate slugile cite ne-au slujit in viatg, atita
miréni cit i cgluggri. Sä dea i la sgraci 40 de bani.
Vineri pentru toti cei ce i-am amait, au i-am necgjit,
au Ii voiu fi ngpgstuit, au îi voiu fi grgit de rgu. i sä.
impartg 0 la sgraci 40 de bani.
Aceastg slujbg i aceastá milostenie las cu blestem sg
se facä' necontenit in tot anii, ping va sta besérica.

Cap 15. Pentru simbriia slugilor

petrecaniia lor
Las cu mare blestem ca cine va sluji la aceastà casi,
veri om bun va fi, veri rgu, nici cu un mijloc sg nu i sá
opreascä simbriia pre cit va fi slujit, au de va e0 el de
bung voia lui, cu vréme sau fgede vréme, au de-1 va goni
f. 19 egumenul, ci sà aibä, a-i da / peste ce-i va face simbriia 1
taler mai mult 0 3 pite sg-i fie de cale.
Iarg' de sg va intimpla vreunuia dentr-in0i sg moarg, sg.'
aibg datorie casa A,' cheltuiascg bani 300 sg-1 ingroape
sg-i fad. 0 3 liturghii fag bani, a treia zi 0 a nooa zi i la
40. Iarg lui ce-i va räminea simbrie sä nu-i fie plait casa,
au din hainele lui, au veri ce i-ar rgmine. a, mult-putin,
las Cu blestem sá nu sá opreascg nimic in casg, ci sá se
dea au la pgrintii lui de va avea, au la rudeniile lui sá facg
cu jale ce vor vrea. Au de nu va avea pre nimenea sä, se

334

www.dacoromanica.ro
 dea toate la skaci pentru sufletul lui; färä numai de va
vrea el sä lase al s5.0 de bunà'voia lui casei, iarà tot sä lase
pàrintilor lui ceva de va avea, au rudelor lui, pentru ca
sä nu räp§teascä asupra casei. /

1. 19° Cap. 16. Pentru cei ce vor milui casa

Pentru cei ce vor milui aceastä beséria, au cu mo0i,
au cu bani, au cu arginturi, au cu dobitoace, au veri cu
ce fél de mill, sä se scrie numele lor in poménicul beséricii
0 in toate simbetile peste an sä se facä parastas cu colivä,
sä se pomeneasa mortii tuturor. i la parastas s5.' se cinte
canonul mortilor de la Octoih ce iaste pe glas 8: CATpTYlo
criTiTh i in toate lunile intr-o joi sä se facl liturghie
pentru cei vii. Pentru cà i ei sint ctitori de vréme ce au
miluit besérica. i in zioa ce va muri sá i sá facä o litur-
ghie fär' platä. /

f. 20 Cap 17. Pentru tipografie

and vor lucra tipografiile, au cea greceascä, au cea
rum5.neascl, au cu bani streini, au cu banii casei, sä aibà
a lua tipograful carele va fi impreunà cu feciorii lui cit
va avea de lucru de coalä plata lui talen 3 0 sà ia 0 10
arti Cu hîrtiia stäpineascä i feciorii lui cite o carte; insä
plata coalei sä fie talen i 6, ci pre jumätate sä ja tipografii
simbriia lor 0 pre jumältate sä rgmle pre seama casei.
8i de s-ar strica ceva de ale tipografiei sà fie datoare
casa sä le dreagä.
Iarà nefiind la mijloc nici lucru strein, nici al casei,
va vrea tipograful cu cheltuiala lui sà tipäreascä vreo
carte, sá aka voe cu tirea egumenului 0 a epitropilor
f. 20 sá tipäreascä; 0 din citi bani / va lua de pe acea carte A.
aibä datorie sä dea besérecii al patrulea ban.
insä sä nu indrä'zneascä tipograful sä tip5reascä vreo
carte impotriva beséricii 0 a legii noastre mäcar de i-ar
da pe coalä cite 100 de galbeni de aur. lar de va c5.1ca

1 Cu moartea pre moarte, Hristoase

335

www.dacoromanica.ro
 porunca sä fie al anathemii. 8i de sä va intelége el au fAcut
una ca aceasta sä se dea stire domnului pedepseasa
cum va sti mai flu.
Las Cu blestem i aceasta: sá aibä datorie tipograful sá
invéte mestersug-ul tipografiei unul d.upä altul, pentru ca
sä nu piará acest mestersug din tara, nici sa se päräseasa
lucrul cärtilor pentru folosul tärii i pentru ajutoriul casei./

f. 21 Cap 18. Pentru vivlioticl

Cite clrti am läsat in vivliotica noastra, atita grecesti
cit i rumlnesti, dupä cum scriu in catastihul beséricii, las
Cu blestem sá nu indrázneascá s'A ia cineva vreuna sä o
instreinéze. lark' de va trebui cuiva sä ja vreuna, au sá
ceteasel pre dinsa, au sá o scrie, au sá caute ceva intr-insa,
fArl rävas iscä'lit de la cela ce o cére cu fä'gä.duialä cum cá
o va trimite inapoi i cu vréme hotäsitä., sä.' nu sä' dea. i s'A
poarte grije sä o cearl.

Cap 19. Pentru inoirea hrisoavelor

SI aibä datorie egumenul, la toti domnii si la toti
21v dici tärii ce s-ar intimpla sä fie dupg / vremi, sá se roage
inoiascl artile céle de poruncä si de mill pentru aceas-
tá rinduialä i leg'Aturá ce s-au fäcut la aceastä beséria.
Care cärti impreunI cu toate zapisele de mosii, de vii, de
tigani i de altele ce ar mai putea cistiga casa din vointa
lui Dumnezeu si din mila crestinilor, sä se scrie fiestecare
carte sau zapis, in vrémea ce s-ar cistiga, in cartea cea mare
ce läsäm sä fie ca un condic pentru aceastá treabä, pentru
ca sä nu sä strice, nici sä piará.
Si la fiestecare domn sä, mijloceascI egumenul s'A i sá
pecetluiascl cu pecétia cea micä domneasa veri ce zapis
ar cistiga in fiestecare vréme i sá va as'Aza intr-acea carte,
ca de s'A va intimpla carea cumva sä piará vreun zapis, s'A
se poatá indrepta acel lucru ce va fi fost scris intr-insul
f. 22 cu acel zapis ce va fi / scris in carte, fiind pecetluit cu pecé-
tia domneascl.
336

www.dacoromanica.ro
 Cap 20. Pentru läcuirea arhiereilor
and sä va prosti vreun mitropolit al tärli de vlädicie
sau vreun episcop de episcopie s'i va vrea sä läcuiascl la
acea beséricl, sI aibä voe sä sazä si sal aiba cäzuta cinste
Intru toate s'i chiverniseala pentru hrana luí cu patru
slugi s'i doi cai s.-i fie din casä.' ; insä de obiceaiurile besé-
ricii s'i de hotäririle ce s-au fäcut sä nu sä atingä, nici sä
misce vreuna. CI aceastä autare ce s-au rinduit sä se
facä, nu CI doarä punem casa sä-i fie datoriu, ci o facere de
bine pentru evlaviia. /

f. 22v Cap 21. Pentru poclonul vlädicAi

Pre care frate va rindui Dumnezeu sä fie pästor acestii
täri 41 pohtesc in Domnul cu dragoste fräteascä säl-i fie
milä de aceastä casá si sä fie pururea sprijenitor s'i päzitor
intru toate, ca sä nu sä strice acéste obiceaiuri si legauri
ce am fäcut ; ci toate sä stea nemiscate, pentru ca AA
pgzeasc6 Dumnezeu cu rugile tuturor sfintilor, cu pacinicl
stare intru apostolicescul lui scaun. Si-1 rog sa facI oste-
neall In toti anii sä facä sfinta liturghie In zioa praznicului
si a dooa zi, si sä: aibä poclon In zioa praznicului un covor
de talen 10 s'i a dooa zi talen i 10 si o mähramä cu sirmä de
talen 5. Si unui preot vlddicesc si doi diaconi sä li sä dea
f. 23 si In / zioa praznicului s'i a dooa zi, popei 1 leu si unui
diacon 1 zlot si altui diacon 1 tult.
lark' de nu-i va da 4ndemlnä sfintiei sale sä facá aceastä
ostenearl sä n-aibä datorie besérica sä dea acesti bani.
Ina-s sä aibä egumenul datorie, Intr-un an de patra
ori, sä ducä poclon mitropolitului tä.rii: la Cräciun, la
Pasti, la S-tli Costandin si chid 41 va chiema la hramul
besérecii, cite 1 oca de cafea si cite o oca de zahar ; au
de O. va Ittimpla sä nu sä afle de acélia sä duel altceva
sä pläteascä pretul acelora. Asijderea sä.' aibä a da egu-
menul din casä poclon mitropolitului la S-til Dimitrie,
pentru cei doi popi de mir ce vor fi de para besérecii, doi
galbeni de aur. /

337

www.dacoromanica.ro
f. 23v Cap 22. Pentru cercetarea bolnavilor
SA aiba datorie egumenul, ieromona0i 0 preotii, cind
va cklea cineva in boalg au de ai casei, au macar 0 streinii,
carii vor fi mahalagii la aceastg besérica, sau 0 dintr-ala
parte, au parte barbateasca au parte muereasca, indatg
s5..' mearga sä-1 cercetéze, au sa trimita din preot pre unul
carele va fi mai de ispravg 0 cu cuvinte de min' &are
s5.-1 indémne sa se ispoveduiasca, s5.1 facg maslu, sg se
cuminece 0 sa-§ Lea diiatä pe mult-putin ce ar avea.
Insg diata sg se faca dupa izvodul ce lasam 0 cu acéle
mijloace ce scrie intr-insa, pentru ca sa rämile 0 sufletul
lui nevätamat 0 rudeniile lui flede gilceavg, iarä nu cu /
f. 24 fgtarie pentru niscai lacomii sau cu vreo pizmg, precum
vedem cá fac multi.
insa sa-1 indémne pe bolnav, veri cu ce mijloc ar putea,
sa lase la Mitropolie dintru al sgu ceva, dupg cumu-i
va fi putinta, ca aa sg cuvine 0 iaste cu dreptul, de
vréme ce iaste Mitropoliia muma tuturor besérecilor 0
a toatg politiei. Aceastg cercetare pentru grija sufletelor
sa se fad. 0 la tigani 0 la tigance 0 la copiii lor, ca vor
avea osinda de nu-i vor cerceta de vréme ce grit 0 ei
botezati in numele Sfintei Troite 0 sint cretini ca 0 noi.

Cap 23. PentruIppgrebanii:a e:gumenului

Egumenul carek va fi dupä vremi, de va fi avind niscai
f. 24v bani ai lui, au multi au putini, / agonisit dintr-alta parte
ping a nu sä.' lega cu casa aceasta, de va face socoteala
dintru a lui bungvointg, la petrecaniia lui sà lase acei
bani casei pentru odihna vietii lui ce au avut intr-insa
0 pentru pomenirea 0 cinstea lui ce i s-au rinduit sg i sä
facä dupa moarte, bine va face. Iarg de va vrea sa-i dea
milostenie intr-alte pgrti, sau sa-i lase rudelor lui de va
fi avind, sa aibg voe cu al sau sa facä ce va vrea, numai
din banii casei sg nu fie caci va avea osindl 0 pacat,
cá nu i-au fäcut casa nici un flu in viatg, nici ii va face
dupg moarte precum el insu0 va cunoa§te de pe acéste
scrise, de va fi om bun 0 crWin.
Tara' la pogrebanfia egumenului sa aiba datorie acei 5
epitropi sa se roage mitropolitului tgrii sg faca ostenealg

338

www.dacoromanica.ro
 Cu 12 preot pre cari-i va vrea sfintiia-sa si Cu 2 diaconi,
f. 25 sa meargä sá faca pogrebanfia / egumenului. $i s'a' se
dea osteneala sfintiei-sale din casa' patru galbeni de aur
si o mghramg cu sirmä si preotilor cite 1 zlot si diaconilor
cite 2 orti. i sg aiba datorie epitropii pina sg va asaza
alt egumen sa pue un dechfiu sa poarte de grije pentru
trebile casei.
sä dea invatatura preotilor ce vor fi la beséria sa
facg ráposatului egumen azuta slujbá 0 pomenire cu
coliva, cu parastas desávirsit si Cu imparteala de faclii
cite oca 5 la fietecare parastas, adeca a treia zi (dupg
obiceai), a nooa zi, la 20, la 40, la jumgtate de an si la
anul. i peste trei ani sa-1 caute cu stirea arhiereului
tarii s'i sa-1 pohteasca sg faca sfinta liturghie cu 4 preoti
si cu 2 diaconi, cu colivg si cu parastas si cu impartealá.
f. 25v de faclii oca 10, sa-i ceteasa / si molitvg de ertáciune.
pentru osteneala ce va face sg i sä. dea 4 galbeni de aur
si o mahramg cu sirmg s'i acelor 4 preot cite 1 zlot si la
doi diaconi cite 2 orti.

Cap 24. Pentru purtarea de grije

a epitropilor
Sa aibá datorie epitropii besérecii noastre, fietecarele
la moartea lui, s'a' rinduiaseg alt epitrop in locul lui pre
carele va cunoaste a iaste om bun si cu frica lui Dumnezeu
ca s'a.' urméze aceasta rinduiala necontenit ping va sta
besérica.
Iará de sá va intimpla carécumva la moartea a vreunui
epitrop sg uite sá lase in locul lui pre altul, sa aleagä,
ceialalti pre care vor socoti, sg-1 pue in locul celui raposat,
pentru ca s'a nu fie mai jos de atitea.
f. 26 i incas fi pohtesc pe / dumnealor sá le fie mila de aceas-
ta casa si pururea sá se nevoiaseá pentru sponil ei si sg
nu indrazneasa nimenea din dumnealor sa strice carécum-
va vreuna din obiceaele si asaaminturile ce s-au facut
la aceasta beséricá pentru ca sg nu cazg in blestemul
si in legatura afurisaniei ce s-au fgcut Cu hrisoave a cite
patru patriarsi a-i lumii si al nostru, ci sa lucréze in viia
Domnului fiestecarele dupg putinta sa si dupá caldura
inimii sale spre sporul acestui sfint Facas s'i spre ajutoriul
si mingifiarea säracilor. Iarg domnul Hristos (carele
au zis, cg ce ati acut unuia dintru acesti frati ai miei
339

www.dacoromanica.ro
 mai mid, mie at f5.cut), ca un platnic bun si bogat in
mill, pentru aceastä: ostenearg ce vor face le va dgrui
intr-aceastä viatä tot binele, cu mintuire sufleteasc5.
f. 26' s'i in viata cea viitoare ii va invrednici / cu rugile tuturor
sfintilor impärätiei ceriului.

Cap 25. Pentru zeciuiala banilor

Din citi bani säl vor lua veri de pe ce venit al besérecii,
au de pe skindare, au de pe alte mkuntae, au de pe
muele ce ar face crestinii, au de pe vin, au de pe miiare,
au de pe alte agonisite ale casei, las cu blestem: egumenul
carde va fi dupá vremi sä aibà datorie din toate veniturile
sä pue zeciuiala banilor in lada besérecii ce s-au hotkit
sà.' fie de acea treab5.. Mä:car de i-ar fi venitul de zéce
bani incà sä: pue un ban, pentru ca sä se afle pururea acei
bani la vremi de primej die si la vreun päis prea mare
al casei, carele sä nu sä poatä.' chivernisi nici cu un mijloc
f. 27 dintr-altä: parte si atunce sä scoatä: dintr-acei / bani sä
cheltuiascg. i de va veni cu vréme de undeva vreun
ajutoriu sau vreo milk sä se pue la loc acea sumä de bani
ce s-au cheltuit cu zeciuiala lor, pentru ca O. se afle pururea
precum am si mai zis la vréme de mare nevoe.
PL'sul ce scriem intr-acest cap s'i vrémea cea de mare
nevoe, intelégem (s5. fereasc5. Dumnezeu) cutremurul,
focul, vijeliia s'i altele asémene acestora, carele pot sà: aducä:
mare pagubä si strickiune, ci sä alb& casa cu ce drége céle
ce s'a' vor strica.

Cap 26. Pentru alégerea egumenului

IncIs sá aib5. acesti 5 epitropi datorie dupä: moartea
egumenului care va fi la acea beséric5., de vor cunoaste
f. 27 din cei 2 ieromonas / ce vor fi de rind la beséria, cá iaste
vreunul om bun s'i cu frica lui Dumnezeu s'i vrédnic ca
sä chiverniseasa casa (cä multi grit oameni buni si cu
frica lui Dumnezeu, iará nu sint vrédnici de cas5.) pre
acela sä1-1 asaze egumen si in locul lui sä: pue alt ieromonah
sä.' fie de slujba besérecii.
Iarä: de nu va fi de acea treabá sä. caute A afle pre
altul, au grec, au rumin, insä sä nu sI pue egumen vreun
340

www.dacoromanica.ro
 om strein, Cu gilceav'l, aded svetagoret au sinait, au
ierusalimlean, pentru multe pricini care s-ar putea
intimpla.
$i acela care va fi s'A se rinduiasd egumen, sä fad hail
zapis inaintea epitropilor cu leg5.tur5., cum cA va fi ping
la sfir0tul vietii lui ostenitor pentru chiverniseala acei
case, cu nevointà 0 cu dreptate, 0 dupà moartea lui
acolea sà va ingropa 0 apoi atunce sA-1 a§aze. $i aceasta
f. 28 iaste cu dreptate / s'A o fad pentru binele lui cel sufletesc
0 trupesc. CA fAcind céle bune 0 de folos 4 va petréce
viata cu indestulare intru toate, fiind casa 'Ili 0 dupà
moarte va avea pomenire in véci pinä va sta besérica.

Cap 27. Pentru venitul beséricii

Epitropii luind seama egumenului (dupg cum s-au
zis inapoi la al treilea cap) pentru venitul 0 cheltuiala
casei 0 vor prisosi niscai bani din venit, au multi au
putini, de vor trebui atunce in pripà niscai bani pentru
vreun lucru trebuincios, sá lase epitropii in seama egume-
nului precit s-ar socoti a.' ar trebui ; iarl ceialalti sà-i
pecetluiascA epitropii cu pecetile lor 0 sA-i pue in lada
f. 28v besérecii impreunà cu banii cei de zeciuia15. / 0 and va
trebui egumenului pentru vreun lucru al casei, cu tirea
epitropilor s'A ja iarl dintr-acei bani, iarA sà nu ia din
banii zeciuielii.
A0jderea 0 banii cei de zeciuialä, dupà ce vor lua
epitropii seama cgumenului pentru venitul casei, s5. nu-
mere 0 acei bani 0 sà-i pecetluiascA intr-o pung'A deosebi
0 s5.-i pue sà stea iarä in lad5.. Si sá facà epitropii denadins
doao catasti§e intru carele s'51 fie insemnati a fie§tedruia
an, 0 banii cei de zeciuia15. deosebi, 0 banii ce vor prisosi
din venitul casei. $i s'A iscAleascä epitropii amindoao
catasti§Ale 0 unul sd-1 pue in ladA sà stea, iarà celalalt
s5.-1 tie unul din epitropi, altul s'A' tie pecétea ce sà va
pune la pungulitele cu banii 0 altul s'I tie chiiaia räzii,
altul sä pecetluiascà lada cu pecétia lui, altul sà scrie
f. 29 catastihul. / $i din banii zeciuelii nicidecum sl nu sä
cheltuiasc5., precum am 0 mai zis, pentru ca sà se afle
la o vréme prea de mare nevoe. lar din ceialalti bani
ce vor prisosi din venitul casei sà se cheltuiasd la ce
vor fi trebile, deaca nu va fi dintr-altä parte altà radéj de
541

www.dacoromanica.ro
 Cap 28. Pentru schituri
Sä aibà datorie egumenul carele va fi dupa vremi im-
preuna cu epitropii, sà caute cu nevointä i cu rivna dumne-
zeaiscá, pentru folosul i sporul schiturilor celor ce sa vor
intimpla sá se inchine de iubitorii de Hristos crWini
la aceastà d'hita mänastire intocma ca i cind ar cauta
manastirea, pentru ca sa aiba' clzuta chiverniseall intru
toate luindu-le seama i acelora de doao ori intr-un an.
f. 20v Si cind vor cunoWe vreo / pagubl sau vreo stricaciune
la jale sä mijloceascl in tot chipul sa zaticneasca raul
pentru ca sä alba plata de la Dumnezeu.

Cap 29. Pentru poménec

Vom in toate duminecile i in toate sarbatorile peste
an necontenit sa se pomeneasca in vileag in mijlocul
besérecii numele iubitorilor de Hristos cretini, celor vii
celor morti, ce au miluit acest sfint 15.ca sau vor milui
de acum inainte, dupa rinduiala ce s-au a§azat in condic
§i in poménicul cel de rind, zicind i molitva ce s-au scris
acolo.

Cap 30. Pentru cinstea epitropilor

f. 30 Pentru osteneala ce vor face epitropii, afara / din
pomenirea lor ce s-au a§Azat la poménic, sa se pomeneascä
la toate slujbele cu glas mare intr-acesta chip: (inca
ne ruglm pentru mila, viata, pacea, sanatatea, mîntuirea,
cercetarea, lasarea pacatelor robilor lui Dumnezeu cutare
cutare, epitropilor acestui sfint laca§ pentru ca sä li
se iarte lor toata grqala cea de voe i far' de voe). SI
aiba datorie egumenul sä le faca intr-un an doao ospéte
cite de talen i 5, unul la Svetii Gheorghe i altul la Svetii
Dimitrie, cind va vrea dea seama. Si dupa ospät
intr-acea zi in chip de blagoslovenie sa le dea cite doi
galbeni de aur.
Cap 31. Pentru indoirea milelor
'ara Dumnezeu carele sarä.c4te §"i imbogaté§te, smer4te
f. 30 i inaltä, de va imbogati / §i va malta casa aceaste cu
vreo mila. mai mare, sl alba n4te ci§tig-uri mai multe
342

www.dacoromanica.ro
 decit are acuma din mila sfintiei-sale, acesatä rinduialg
a milosteniei ce s-au hotárit sä.' se dea la s5.raci 0 la altele
cite scriem intr-acéste capete, poruncim egumenului
carele va fi dupä vremi sä le indoiascä toate, pentru
ca sä se laude si <s5.> se mäireascg mai mult numele lui
cel sfint §i preasfint.

Cap 32. Pentru cetaniia capetelor

Vom 'fria§ sà." ail351 datorie egumenul carele va fi dupá
vremi, de patru ori intr-un an in patru posturi, s5. poarte
de grije sä ceteasa acéste capete toate §i sä.' se nevoiasc5.
f. 31 s'a.' le plineascà dupà.' cum scriu, / ca sà nu räimiie in bles-
tem.
Si milostivul Dumnezeu s'a' luminéze cu darul lui cel
ceresc s'a' se sàvirseascà top.te acéstea cu dragoste si cu
nevoint5.: pentru ajutoriul säracilor, pentru mintuirea
sufletului nostru O a tuturor cit au rniluit si vor milui
0 pentru bunastarea O intemeiarea acestui sfint 15.ca.

Acéste 32 de capete, ce s-au as5zat intr-aceastà cIrtulue

pentru buna chiverniseala Mäsastirei Tuturor Sfintilor
§i pentru ralla ce s-au rinduit s5.' se dea pe an la graci si
la lipsiti, pentru mintuirea pä.'cgtosului mieu suflet si
pentru vécinica pomenirea cebra ce au miluit aceastà
sfina cas5. O celor ce vor milui de acum inainte.
f, 31v De va indràzni cineva veri / ce fél de obra.z ar fi au
parte besericeasa, au parte mireneascä., au mic, au mare,
au de loc, au streini sg strice au s'a' str5inute ceva dintru
acéstea ce cu bun5.vointa mea le-am aOzat, unul ca acela
s'al fie afurisit de Tat5.1, de Fiiul si de Duhul Sfint si sà
aibä.' pir4 la infrico§ata zi a judecätii pre tot sfintii,
Anthim al Ungrovlahiei. /

f, 32 Aici a§5.zam, afaiä din céle 32 de capete, oare-

cari inv5.tgtuii trebuincioase de folosul §i cinstea
543

www.dacoromanica.ro
 màrastirei, carele vom s'a' se tie i acéstia asé-
mene ca i capetele i A. le sIvir§easeä de-a pu-
rurea in drept ate i in adev5.r, egumenul carele
va fi dupl vremi, in grea i nedezlegatà afurisanie.

Cind sà va intimpla sá chiiame pe preot sà cuminece

pe cineva din crestini, vom sá meargä preotul carele va
fi cu petrahilul i cu sfita imbrIcat tiind sfintul agnet
f. 32v la piept cu multa cucerie i cu cinste in vasul / cel rinduit
inaintea lui sä mearg5. 2 copii cu doao fálinare aprinse,
carde s-au fácut denadins pentru acea treabá i doi copii
sà meargá dupá dinsul zicind cu glas cind unul cind altul
Psalmul 144: nisHiaTia iTtce moHl. Insá copii acestia sä,
fie din cei ce invatá cu mila beséricii.

De va vrea cineva din iubitorii de Hristos crestini,

veri ce fél de obraz ar fi, ca s'A' lase la sfirsitul vietii lui
niscare bani vreo sumà mare, s5.-i inchine Beséricii Tuturor
Sfintilor, dintru care sä rinduiascà obrazul acela ce-i lasä,
sä se facà vreun fél de milostenie, in toti anii pida' va sta
besérica, pentru mintuirea sufletului sälu, sà aibá datorie
egumenul carele va fi dupà vremi sä facá fárá de préget
In tot anii dupá cum va hoari acela ce-au lásat mila/
f. 33 i pentru ca s'a.' nu stea banii fàrä spor, veri din care afet
breaslá vor vrea s'A la cu dobind5., suta de an cite talen
7, s'a' sä dea cu zapis, dintru care dobindl sá aibà." egume-
nul a implini acélia ce-au hotárit cela ce-au làsat banii.

Sá nu indrázneascá egumenul carele va fi dupá vremi,

nici cu un fel de mijloc, sä ascunzá in bucatele mánástirii
niscai bucate omenesti au ale oamenilor celor de casä.,

Dumnezeul meu.

344

www.dacoromanica.ro
 au ale celor streini, ca sä le scuteascä de dijmari, au oi,
au stupi, au rimältori, au vin, au pline, au veri ce alt
s-ar intimpla, pentru ca sä nu sä fack' nume räu casei,
cu care faptä poate sä se mijloaceascä i pagubä.
de va indrä.zni sà facä una ca aceasta sä fie anathema. /

f. 33v De va avea cineva, vence fél de om ar fi, mo0e pre

lingä mo0ia mänästirii, au vie pre lingä viia ei, au Evade
de fin, au pomet, au tufe päzite, nici cu un mijloc sà nu
sä impresoare locul cel strein cu al mänästirei.

In beséricI morminte 'Mahe, au serse cu slove, sä.' nu s5.

facl, nici f5.clii dupä cum au obiceai de pun pe la dinsele
In sfépice de lemn 0 de piatfl, &I nu sä priimeascä.",
numai sä arzä acéle candele de-a pururea ce sä vor a45.za
pe la locurile céle rinduite de acea treabI. Nici läzi, au
veri ce fel de bo<a>rfe, in besériel sä.' nu sä pue, c5.ci casa lui
Dumnezeu nu iaste cask' de negutätorie, ci sá stea pururea
locul in beséricá limpede i curat. /

f. 34 In curtea cea dintii a mänästirii, adecIafael den beséricl

sä nu O. faca mormin' te sá se ingroape fietecine; cá fiind
curtea strima sá grozävé§te locul, färä.' numai vreun om
de cinste. insà pietri iara sa nu sä pue, ci sá se ingroape
cre§tinii la bolnitä 0 acolo sá faca in toate simbetile un
preot sfinta liturghie i sa pomeneasel pre toti de obte
räposatii crqtini dupä obiceai. A0jderea nici un fel de
vite sä.' nu intre in curtea cea dintii, nici sä se primeascl
sä pue prin chilli niel un fel de maxf1 negutätoreascl,
nici a casii, pentru ca sä fie pururea i män5stirea
chiMle curate. Iarä de sä va intimpla sá aducä cineva
niscai mará sä o pue in curtea a dooa. /
345

www.dacoromanica.ro
f. 34v S. aiba datorie egumenul in tot anii sa pue pe preotii
§i ieromona§ii carii vor fi dupä vremi la besérica, sä facg
un sarindar pentru sufletul nostru §i sa-1 inceapa den zioa
de Pa§ti va sa se ispraveasca la Voznesenie, §i sa le dea
talen 10; insa ace§ti bani sa ja: preotii cite talen 2, dia-
conul 1 taler §.1 cintaretul 1 taler. Iara egumenul sä nu
opreasca nimic, macar un ban.

De sa va intimpla sä dea cineva egumenului sä-i pastré-

ze niscai bani, au scule, au haine, sa le pazeasca ca lumina
ochilor lui, in dreptate §i in adevar, fara de nici un fel
de vicle§ug. i cind le va are sa i le dea toate deplin pre-
cum le va fi luat, pentru ca sa nu OA casa ponos. /

f. 35 Cap osebit, carele smereniia noastra acum 1-am aOlzat,

la leat 7224 <1716> martie 15 dni §i vom sä se pazeascä.
nestramutat In véci, in grea §.1 nedezlegatä afurisanie.
De vréme ce Tatal indurarilor §.1 Dumnezeul a toata
mingliarea au adus cu a luí nespusa bunä'tate, pre blago-
cestivul §i inaltatul domn Ion Nicolae Alexandru voevod,
sä fie domn Tärii Rumane§ti, pornindu-se din dumneze-
iasca rivna, s-au milostivit de au adaos cu luminatul lui
f. 35 hrisov, cu mila Indestulatä, venitul acestui / sfint laca,
drept acéia hotarim cite mile sint rinduite in céle 32
de capete sa se facá pre an la saraci, sä se indoiasca toate,
pentru a mariei-sale vécinica pomenire §i. a raposatilor
parintilor mariei-sale.
*i inca hotarh-n pentru aceasta mare milä ce au facut
mariia-sa la mänästirea noastra, sa OA datorie egumenul
carele va fi dupä vremi, sa dea In toti anii ping va sta
manästirea, la 40 de besérici 40 de orti sä i sä facà intr-o
zi un särindar, sä se pomeneasca toate numele mariei-
sale ce s-au a§azat In poménicul cel de rind §i In condic.
insä aceasta sa se fad. la 10 zile ale lui mai, intru care zi
sa praznuia§te In multe p5xti ale Rasaritului, mutarea
sfintelor moa§te ale Sfhitului Nicolae. ì Inca dintr-acea
zi sä inceapä intr-un paraclis al manästirei alt särindar
osebit §i sä se pomeneasca toate numele mä.'riei-sale. /

www.dacoromanica.ro
 INVATATURA
PENTRU TAINA POCAINTII

www.dacoromanica.ro
f, 1 inVätIturg pre scurt pentru taina pocEntii, acum
intr-acesta chip tocmità §.1 tipàritg. in zilele prea-
luminatului domn Io Constantin B<rincoveanu>
B<asarab> Voevod, cu chieltuiala cinstitului de
bun neam a lui erban Cantacuzino biv vel pà-
harnic §.1 cu blagosloveniia preasfintitului mitro-
polit chir Theodosie, de iubitoriul de Dumnezeu
chir Anthim, episcopul Rimnicului, la anul de
la Hristos 1705/

f. 2 PENTRU POCXINTA. IN SCURT I NVATATTJRX DE POLOS

[De vréme ce] Intre célélalte multe si nenumkate daruri

care ne-au dkuit preahoteleptul tämäduitoriu i mintui-
toriul nostru, Dumnezeu ne-au däruit i taina poclintei
pentru ca sä dezrldlcinIm cu (Musa toate viclesugudle
vrAjmasului nostru celui sufletesc, diavolului, dindu-ne
putére ca un iubitoriu de oameni ca prin mijlocul acestii
f. 2' pocäinte sl ne facem iarä, dupl pIcat, / nepIcItosi ca
§i mai nainte, slobozi de vécinica munel.
Insä eu puind la socoteati pricina cu care noi crestinii
ne-am abätut atta de mult la patimile ale trupesti
ne-am fIcut robi päcatului i diavolului si vase imputite,
adevarat vrédnice vésnicilor munci i atita ne-au stäpfnit
räutatea i pkatul si am venit la dobitocie i la des5.v1rsi-
tä nesimtire, cit socotim räutatea pentru bungtate;
de va tréce zi i nu vom plcItui ne pare el ne osindim
iubim sä slujim cu nevointl vräjmasului nostru dia-
349

www.dacoromanica.ro
f. 3 volului decit ziditoriului 5i facatoriului / de bine qi chi-
vernisitoriului nostru Dumnezeu, nu aflu alta pricinä,
fära numai neinvatatura 5i neslovnirea pentru a nu
iubim sä cetim 5i sà invatam carte, nici sä auzim macar
pe dascalii cari ne invatà cuvintul lui Dumnezeu, dumne-
zee5tile lui porunci, credinta 5i calea mintuintii noastre.
Ca omul carele nu 5tie carte ca sa citeasca Sfinta Scripturii
5i cartile besérecii noastre 5i sfintele pravile, au de nu se
va invata de la altii care le 5tiu, A asamina cu dobitoacele
ale necuvintäréte carele nu 5tiu ce fac de vréme ce n-au
f. 3v minte ; sa asamina orbilor, pentru ca. precum / orbul
neväzind lumina soarelui nu 5tie unde mérge nici ce iaste
inaintea lui, ce de multe orì in gropi 5i in surpaturi cazind,
sa omoara. Intr-acesta chip 5i mintea omului neavind
inväitatura 5i. dascalie a cuvintului celui dirept, care ii
iaste lumina, iaste orb 5i nu simte ce pricépe, piiarde
cuvintareasca luí blagorodnie 5i stapinirea 5i. sa face rob
necuvintarételor patimi.
Deci pentru ru5inata aceasta neinvataturä facem atitea
5.1 mari rautäti 5i pà'cate de moarte, fara frica lui Dumnezeu
5i ru5inea omeneasca; toatä, zioa béti, boriti inlauntru
f. 4 In circiume, porniti / la curvii 5i la preacurvii de multe
féliuri, la nedireptati, la raniri, la cuvinte mincinoase, la
juramínte strimbe, la marturii mincinoase 5i la hule, la
ucideri, la clevete, la zavistii, la vrajbi 5i goniri 5i la altele,
nenumarate, cu carele bolnavé5te ticalosul nostru suflet
board' de moarte.
de sa va intimpla 5i va muri ticalosul 5i nepriceputul
om neispoveduit 5i nepocait mérge in focul cel vécinic,
intru intunérecul cel den gala, in viiarmele celneadormit
In scir5nirea dintílor, in mina diavolului 5í sa lipsé5te de
f. 4v slava lui Dumnezeu, de bucuriia ingerilor, / den frumu-
sétele raiuluí, den desfatarea sfintilor, den fericita viata'.
0, cre5tínilor, o parintilor 5i fratilor, pina cind in rau-
tate 5i in pacat? Pina cind dormim in patul lenevirii,
somnul cel greu purtatoriu de moartea pacatului?
5iL

Pentru ce pentru putinel vin al betiii, pentru o duiceata

amara a unii imputite curvii, pentru bani cari sint pamint,
pentru maririle lumii, carele sint toate necinsti, pentru
mindrii 5i de5ertaciuni facem pre ziditoriul 5i parintele
nostru Dumnezeu vrajma5 5.1 ne dam pre noi de voie
f. 5 vrajma5ului lui Dumnezeu 5i al nostru, diavolului, / ca
350

www.dacoromanica.ro
 sg ne munceascg Mel de mild' ? Pina chid nu ne venim
In socoteala noastrg ? Ping cind nu cercdm folosul nostru?
Ping chid nu ne pod'im ? Ping cind nu ne t5.fladuim
patimile sufletului nostru ? Ping cind nu urim pdcatul
0 sd iubim bungtatea? Pentru ce atita de nemultdmitor
sintem cdträ mir' ituitoriul 0 fkätoriul nostru de bine?
Rogu-mä, dar, 0 pohtesc dragostea voastrd, eu, cel
mai pgd.tos decit toatä lumea, toti impreund cu mine
sd ne poclim de räufdlile noastre, sd plingem cu suspinuri
0 cu lacrdmi fierbinti, cdtrd iubitoriu de oameni Dumnezeu,
L 5,,, sg zicem card dinsul glasul / vame0ilui: Dumnezeule,
fii-mi mie milostiv pdcdtosului. A0jderea 0 ispovedaniia
preacurvariului: Pd'rinte am gre0t in ceriu 0 inaintea ta.
$i adevgrat Pärintele nostru cel cere,sc, väzind a noastrd
adevärat5. pocgint5. 0 lacrd'rnile noastre, ca un milostiv
0 indurgtoriu va erta päcatele noastre. Deci de vréme
0 pocdinta de nu se va face cum sg cade, nu folos4te
omului. Pentru aceasta voi s'd zic in scurt mijlocul pocäintii.
$i sd imparte cuvintul mieu in doao pgrti: o parte
cuprinde in sine cite se cuvin a face cel ce sd poclia§te,
pentru ca sd afle ertkiune de la Dumnezgu, iard. céialaltd, /
f. 6 in ce chip sä cade duhovnicul s5,' fad' ispovedaniia 0
indreptarea.

PENTRU POCAINTA. CE LUCRU IASTE $1 CU CE MIJLOC SA

a$TIGA $1 CUM SA SA FACA PARTEA CEA DENTII

Poclinta cea adevdratd de trei pdxti are fiinta ei. !nth

den infringerea inernii. A doao den ispovedaniia pdcatelor
la pdrintele cel duhovnicesc. i a treia facerea canonului,
carele acéste trei sä cade sä le pgzeascd cu datorie acela
ce va vrea 0 poht4te mintuinta sufletului lui. $i. intii
ft 6v zicem cu putine cuvinte ce lucru iaste infringerea inimii,
de vréme ce acéia iaste Mtîi la rinduiald.
Cine pohté§te a sä intoarce den toatd mima lui cdträ
Dumnezeu 0 pohté§te sd intre ca fiiul cel preacurvariu
In casa cea pkinteascd, sg §tie cg ua cea dentii pren carea
va sä treacã iaste aceasta: infringerea inimii, carea iaste
jirtvä priimit'd ce am putea aduce inaintea lui Dumnezeu:
Inim5. infrintd 0 smeritg Dumnezeu nu o va defäima.
Aceastd infringere se imparte in doao: una iaste podinta
0 pgrdsirea desIvir0t pdcatelor celor trecute 0 alta
351

www.dacoromanica.ro
 o socotea1à temeinicI i räspuns adev5.'rat sä nu mai fac
1. 7 de-acii pkat In rämäsita vietii tale.
Intil dar, acéia ce ti se cade sà faci, de te-ai poclit
cu adevärat iaste sà urästi din tot sufletul i sà te scirbesti
de pä'catele tale, cu duriare i cu intristare nespusà a inimii
tale. intii cà cu päcatul vei sä mostenWi vécinica munc4
sà pierzi imp'ärätiia ceriului. $i a doao mai vtrtos C cu
scirbiciosul päcat ai sclrbit i ai amkit pre cel prea bun
Dumnezä.u. Cä precum iaste i sá cade sá iubim i sá
cinstim pre Dumnezäu mai mult decit toate zidirile,
asa iaste dirept sä ne doarä i sä ne intristäm chid ti
f. 7v gresim i ne lipsim de el, f nebunii, plingind cu scirbà.'
cu lacrämi mai mult pe cit am fi pierdut lucru ce am
fi avut mai scump si mai drIg5.'stos, c5.ci paguba cea mare
va fi durére mai mare.
Pentru aceasta sà cade sä ne invr'äjbim asupra pà-
catului cu uriciune nespusä, de vréme ce ne dà pagubä
nemäsuratä. i de-t iaste voia sà vii la aceastä infringere
umilintä cu mijlocul cAriia putem s'ä afläm milä de la
Dumnezäu sint multe carele te povätuesc si te indeamnä
la acéia, numai cu socotea1à i cu cucerie sà le gindesti.
Ïntîi gindéste cum c6 p5.catul iaste o despärtire de
f. 8 la Dumnezäu si nu te lasä sä vezi fata 0 slava lui Dumne-
zeu carele nu mai iaste destul spre cea desIvirsit poaintä
la omul cel intelept ; a mai mare 0 mai cumplità räutate
pagubà tialoask' alta nu iaste la om, färä numai dupa
moarte sä nu sä invredniceascä sä vaza nespusa acéia
slavl i nepriceputa frumuséte a fericitei i sfintei Troità;
carea sfintii Singed cu pohtä o vä'd i niceodatà nu sà pot
sätura pentru care s-au zidit de la Dumnezeu i sflr0tul
lui iaste acéia den care cu vointa lui iase omul i sä stria.
A doao gind4te cum a nice o poruna 0 o invItäturà
f. fri a lui Dumneeäu / n-ai päzit ; cum ca t-ai spurcat sufletul
trupul cu curvii, preacurvii, sodomii, soblazne, cu
beth i cu multe mincgri ; miinile ;tale cu pipáiri grozave,
cu strimbätäti 1 cu rápiri, cu ucideri 1 cu altele; auzurile
tale cu cintece i cu cuvinte spurcate i cu clevetirile
celorlalti; ochii tài cu necuvioase veden i cu sémne
curvesti ; limba cu sudähni, cu pin i cu clevete la fratii
crestini, cu juräminte i cu mkturisiri mincinoase
cu hule, carele le obicinuesc a le zice oarecare spurcate
gun i injurá légea, crucea., pravila, preotiia, tainele
. 8 bis acel f infricc:qat nume al lui Dumnezeu.

352

www.dacoromanica.ro
 Mä minunez, cu adevarat, de paginiia unor draci ca
a cestora, cä oameni nu sä cade sà le zicem. 0, si cum nth
cade din ceriu foc i trasnete arza! Indelung rabdä,
Dumnezeu, asteptind poclinta lor !
ha de nu sa vor indirepta i aici räu raului sa vor-
face si la vécinica muncä cu dracii sà vor munci, nemin-
Oat.
Altii iara injura i piräsc i de multe ori bat pre parintii
lor, carii i-au näscut i i-au crescut, pre cari Dumnezeu
poruncéste cinstim, zicind: Cinstéste pre tata-tau
si pre muma-ta, ca bine A, ti sä facä i sä fii cu ani multi /
f. 8 bisv pre plmint ; i avem datorie sa-i cautam la bltrinéte
adevarat unii ca acestea nice aici In lume vor procopsi
munca iadului ii vor mosteni.
In scurt gindéste de cite ori te-ai intinat in pohtele
trupesti i t-ai spurcat sufletul trupul carele 1-au simtit..
Domnul intru lacuinta lui.
A treia gindéste paguba care ti-o pricinuiaste un pacat
de moarte: te face judecat vécinicii munci, te stérge din
cartea vietii i acolea unde erai fiiu lui Dumnezau, te
face rob diavolului si din läcas sfintei Troita te face pestera.
f. 9 tilharilor i lacas vasilischilor i cea mai rea te face / sä
te lipsesti de dorita fata lui Dumnezeu.
Zi catra' sufletul tau: deschide-ti ochii, sufletul meu,
ticäloase, sä pricepi ce erai mai nainte i in ce chip te
fäcusi pre urma Cu pacatul; ai fost mireasa Celui din
naltime, lacas Dumnezeului celui viu, vas ales si de mult
pret i scaun adevaratului Solomon, Hristos ; eral scaun
intelepciunii, sor ingerilor i mostnean vécinicii fericiri.
Plinge darl si te tinguiaste, el nu ai acéle vrednicii,
ce te-ai tutors la céle impotriva, ca s-au facut mireasa
lui Dumnezau curva ì preacurva diavolului, lacasul
f. 9v Sfintului Duh s-au facut petera / tilharilor, vasul cel
ales si curat s-au facut vas strickiunii, polata lui Hristos
s-au facut tina i putoare porcilor, scaunul lui Dumnezeu
sedére pierzarii, sora ingerilor supt ascultarea dracilor
aceasta ce zbura ca o porumbita la ceriu sä tiraste ca
sarpele pe pamint.
Plinge dar sufletul mieu, ticaloase si te tinguiaste,
socotind multele tale pagube ; plinge, cä pre tine (te) plingu
ceriurile ; plinge cá pre tine te tinguiaste besérica i toti
sfintii; lacrä'meaza cà ai gresit ; plinge cá pre tine te
pling prorocii, mai nainte vazind mlniia direptatii lui
353

www.dacoromanica.ro
 zo Dumnez5.11 / asupra ta; plinge cl la tine plilzg mai mult
lacrámile Ierezniei decit la zidurile Ierusalimului; plinge
sufletul meu, ticáloase, piná cind vei späla spureáciunea
pdcatului tä.0 i sà vii la cinstea cea dentii.
A patra ginclé§te (ca sä cîtigi aceastä sfintá intristare
uriciune a pácatului) cit urWe päcatul preabunul
Dumnezeu i pentru cä ce-1 ura0e au trimis de multe ori
pentru päcat in lume infricop.te pedépse: au trimis potop
0 au inecat pre toti cei ce au páckuit ; pierzare la Sodoma,
pre diavolul din ceriu; 0 pre Adam 0 pre Eva din raiu
i-au gonit. Las céle multe pentru scurtaré.
A cincea, adu-t aminte cu lacrámi moartea, cind intr-
acela ceas are a se despärti sufletul päatosului de la trup
incungerl nenumárati draci cu chipuri sälbatece
infricop.te sä räpeascä acel suflet ticálos. Ina i zua
judecátii a direptului i infricoptului judecátoriu
räispunsul cel cutremurat al Domnului care cu stápinire
cu direptate pentru päcáto0 va sä. zicä: Duce-1(14i
de la mine, blestematilor, in focul cel vécinic, carele iaste
gältit diavolului i slugilor lui. i acéle infricop.te munci
-f. n ale vécinicului liad, care tot trupul au va avea dureni
nesuferite, intristarea cea nemingiiatá carea o au plcato0i
Mel nä.déjde a sá izbävi den muncl.
A Feasia, sá ginde0i nespusa multime a bunsátátilor
mintuitoriului tàu, cáci cit socote0i bun5.tatile carele t-au
fälcut preabunul Dumnezeu, atita mai mult te ru0nezi
de viclqugul 0 de nemultamirea ta ce aráti cáträ. dinsul.
Cu acéstea dará, mijloce poti sà vii la uriciunea pkatu-
lui 0 la infringerea inimii, care iaste chéia pocáintii.
Post4te, roagá-te cu lacrámi i fä aducere aminte de-a
f. uy pururea pácatelor tale. Dä.' / milostenii i alte bunätäti
pentru ca sä.' te iarte Dumnezeu.
Destul iaste cite am zis pentru infringerea inimii, care
iaste partea cea dentiiu i buná incepäturá a pocáintei
sA venim la a doao, carea iaste ispovedaniia.

PENTRU ISPOVEDANIE
Aceastä ispovedanie foarte o iub4te Domnul, Mfg carea
nu iaste cu putintà a O. mintui nime, veri cite bunatäti
ar avea. Pentru aceasta face 0 multe mijloace ca sä.-0
cunoascA omul grqala lui i sá sá ispoveduiascá cu inimä.
f. 12 smeria. Pentru aceasta au indemnat / pre strAmopil
354

www.dacoromanica.ro
 Adam dud au cäzut in neascultare, ca sä.' cunoasci päcatul
lui i i-au zis: Adame, unde e0i? Adecä unde ai cazut,
&it ràu ai acut, intoarce-te la poclintä i märturisé*te
pacatul au, sä iai eraciune. Aceasta au zis 0 Evei i lull
Cain 0 intr-alte multe locuri ale Scripturii cei vechi sä.
véde a fi de folos ispovedaniia.
Solomon zice: Cine-si ascunde päcatele lui nu sa.
mintuiWe i cine le ispoveduia0e ci0ig5.'
Ina.' i prorocuI i impäratul David lauda ispovedaniia.
la multi Psalomi zicind: Märturisescu-m5. tie, Doamne,
f. 12v cu toatä mema mea". Apoi: Bine / iaste a sa märturisi
Domnului", i alte asémene.
Prorocul Isaiia zice: De ai vreun päcat vädé0e-1, sl
iai ertIciune". Las si alte multe märturii ale sfintei Evan-
pentru scurtaré.
Deci de vréme <ce> dentr-acéste putine am priceput
cum ca iaste de treab5. 0 de folos ispovedaniia pentru.
mintuirea sufletului nostru, sa cade adése sane ispoveduim.
Insa pentru ca sä sä faca aceasa ispovedanie precum
cade i precum ne invatä dascalii besérecii noastre, aceasta.
sà cade sä facä' acela ce va s5. sà ispoveduiascä. Intii sä' sá
gateascä doao, trei zile mai nainte i sa gindeasca citä vréme
f. 13 iaste de cind nu / s-au ispoveduit ; i dentr-acela ceas,
pinä acuma sá iscodeascá cu denadinsul in cite pacate
au edzut, care din céle 10 porunci ale lui Dumnezeu n-au
päzit ; care päcat de moarte au acut, au vence altfeliu
de grep.151, cu ce simtire au gre0t ; céle 12 alcätuiri ale
credintii, de le créde cu adeverintä i dirept, precum be-
séreca räsäritului invatä 0 care alta porunca i obiceai
arätat al besérecii n-au pazit ; de cite ori au acut päcatul,
au mäcar in cia vréme sá afla intr-acel pacat, i alte
multe carele le vom zice la a doao parte.
I3v Apoi, dupä ce sa va gati intr-acesta chipa sä cérce / sa.
afle duhovnic iscusit, carele A. fie cu evlavie i invatat,
spre a-1 indirepta: cärturariu i invätat la dumnezee§tile
sfintele pravile i canoane i sa nu caute vreunul neinva-
tat, sau arä de evlavie, sau de ceia ce cauta a c4tiga,
pentru ca s5.-i dea ceva sä-liarte pre lesne, nedindu-i canon,.
färä de céia ce sa cade indireptare i am'äduire. Pentru
cine o face aceasta nu-i folosqte acea rea ispovedanie ;
ce 0 cel ce sá ispovednia0e i cel ce ispoveduia0e fac
pacat de moarte i sá osindesc. Cá zice domnul Hristos:
Un orb cind sa face povatä altui orb amindoi cad in groapl"..

355

www.dacoromanica.ro
1. 14 Apoi, dupa ce va gäsi / duhovnic bun pururea la acela
sà meargl si nu de la unul la altul sa meargä, negutäto-
rind taina, rusinindu-sä s5.-i zicA cum cä.' au fAcut si a doa
ora si a treia oarä acélea ce intii i-au zis si i-au poruncit
sä. A, lase sä nu le mai facä i sä zicà inaintea duhovnicului
cu evlavie i cu smerenie päcatele lui, sà nu pricinuiascl
pre un om si pre altul, au pre diavolul cà au fost vina, ce
pre sine sà. sä. Mca vinovat, sà spuie toate päcatele lui,
neascunzind nice unul; ca numai unul sä ascunzä., toate
sint neertate.
Si de va uita vreun päcat i isi va aduce aminte pre
i. 14v urmä sà meargä.' spuie ; i fär'de / ispovedanie, au
flede voia duhovnicului lui sä.' nu cutéze nimenea
cuminece, cà sà osindéste tic5.1osul.
Céle mai multe pentru ispovedaniia le las, pentru
scurtaré, socotind i acéstea den destul. Si sä mérgem la
al 3, care iaste facerea canonisirei.

PENTRU FACEREA CANONISIREI

De vrénae ce pentru facerea canonisirei avem end s'a'

grälim la a doao parte a cuvintului cace cà acolea mai
virtos sa cuvine; pentru aceasta, zicind numai ce lucru
f. 15 iaste si cum sä cade a sä.' / päzi, fac sfirsit.
Facerea darä a canonisirei iaste a face nestine fapte
vrédnice ale pocäintii, precum alce sfintul Ioann Botez51-
toriul, prorocul i inainte / mergaoriul: Faceti voao
roduri vrédnice ale pocäintei". Au si cu alt mijloc, facerea
canonisirei iaste sà faca canonul ce-i dä.' duhovnicul pentru
päcá.tele lui, care canon de nu-1 va face cel ce sà ispovedu-
iaste isi piiarde plata ispovedaniei. Si precum un bolnav
nu-i foloséste de-s va aräta numai boala lui la dohtor, ce
sä.' mänince i jaiba ce-i va da, asa si päeätosul nu sä iartä
numai cu ispovedaniia, ce sà faca i canonul ce-i va da
f. 15v duhovnicul lui carele iaste pierzätoriu pä'catului
mijlocitoriu al indireparii.
Si pira aici sà fie sfirsitul pgrtii cei dintii ce spune pentru
pocantä. carea are fiinta ei de trei pärti: den infringerea
inimii, pre carea o numéste apostolul Pavel intristare dum-
nezeiasc5., den ispovedanie si a treia den facerea canoni-
sirei, den carele de va lipsi una, pocäinta de ciia pocIintä
nici iaste nici sä. zice.

356

www.dacoromanica.ro
 A DOAO PARTE. IN CE CHIP SA CADE SI FIE DUHOVNICUL
SI cum sit. ISPOVEDUIASCA. $1 A 1NDIREPTÉZE PRE
OAMENI

f. 17 Aici la a doao parte a cuvintului, f de vréme ce avem

grind sà zicem pe scurt alte oarecare cuvinte care sint
de treabg la poc'äintg i la ispovedanie, am socotit a fi
bine sg zicem intii in ce chip sà cade sg fie duhovnicul,
cg.ci iaste i aceasta de treabg a s'A vorbi.
Iaste dará i acel preot carele va vrea sá priimeascl
aceastä grea sarcing i cu nevoe a ispovedanii sl fie
bgtrin de virstg, mgcar cit de putin sg" fie de 40 de ani,
sg fie de cinste, cucernic, cu viatg bung', iscusit in cuvinte
0 in fapte, sá nu fie betiv, sg nu meargg la circiume, sä nu
fie minios, hulitoriu ì injurgtoriu 0 in scurt cit va fi cu
f. 17v putintg sg / sá fereasc'g sg nu dea scandalg i rea pricing'
la norod.
A doao, sg fie impodobit cu carte 0 cu fapte bune, sä
priceapg sfintele c'grti i canoanele beséricii noastre, cu
carele poate sà indiréptéze pre oamenii ce A, ispoveduesc
la dinsul. i lucrul acesta sg-1 facg cu frica lui Dumnezeu
0 nu pentru vreo rea c4tigare.
Bani sg nu cearg pentru ispovedanie, nici pentru altg
taing, cgci sg va osindi la un loc cu luda, fgräl nurnai de-i
va da cel ce sg ispoveduiWe de voia luí in loe de milostenie.
Asupra ispovedanii sg nu sg ru0néze nici de un om, nici
f. 18 atgrie sg fack ce numai pre fiqtecarele dupg cum pia
vor fi pgcatele sg-1 indireptéze i sg-1 canoneascg dupg
invgtgtura sfintelor pravili, sl aibg voe a ispovedui de la
arhiereul i stgpinul locului 0 cite alte sä cuvin la acest
dint lucru.

CE SA CADE A 1NTREBA DUHOVNICUL PRE CEL CE SA

ISPOVEDUIA$TE $1 CUM sk INcEAN,

Apoi dud va veni inaintea lui acel ce va sg sg ispovedu-

iascg sä stea amindoi in picioare inaintea icoanei lui Hris-
tos i sg facg duhovnicul EiTi'CREIrk Fla H41111x1 i sg zicg
iio H5CingH2 TpcTogs wwg H4Wb., rcAH 110MHAIS115 12 0 Psalo-
f. 18v mul 50, adecg, 110MHA8H MR% E16. Apoi duhovnicul

1 BinecuvIntat este Dumnezeul nostru. 2 Implrate ceresc. 3 Preasfint5. Tr eime-

4 Taal nostru. 5 Doamne milueste. 6 Mi1ueste-m5. Dumnezeule...

357
www.dacoromanica.ro
 cu cinste ca cum aduce inchipuire lui Hristos, iarä cel ce
sä.' ispoveduiWe sä stea cu capul gol, cu miinile legate
la piept, plecindu-0 capul in jos cu cucerie 0 cu frica lui
Dumnezeu.
Si atuncea duhovnicul sä-1 intrébe intii cind s-au ispo-
veduit 0 s-au cumenecat 0 de-au päzit acéle ce i-au zis
,duhovnicul lui 0 de-au fäcut canonul ce i-au dat. Si dupä
acéia sä-lintrébe de iaste insurat au neinsurat 0 ce meter-
-pg tie, au ce boerie are, pentru ca sà intäleagä dentr-
acéste cum il va intreba 0 la célélalte 0 cum sä.-1 indirep-
4. 19 téze. Apoi s.-1 intrébe de créde färä.. de prepus dogmele
sfintei beséricii noastre a räsäritului 0 céle 12 alatuiri
ce cuprinde in sine sfintul Simvol, aded. véruiu 0 de-au
plzit acéle 10 porunci ale lui Dumnezeu, au de au gre0t
intr-insele. Dentru care porunci cea dintli iaste sä iu-
beasa pre Dumnezeu cu tot sufletul lui 0. cu mima 0 cu
putérea 0 sä facä poruncile lui cu pohtä 0 cu cAldurä, ca
fiiul cel bun poruncile pälrintelui sä.0 0 sä nu aibä aitele
In mintea lui, färä numai cum va präcea lui Dumnezeu.
A0jderea sä. iubeasc5. 0 pre fratele säu, cre$inul 0 sä-i
pohteascl binele ca 0 pre al sä.u.
t. 1917 A doao sä nu jure in numele / lui Dumnezeu, nice dirept,
nici strimbu la tot cuvintul lui 0 lucrul, nici intru sfinti,
nici alt juiämint.
A treia sä. sfinteascä zioa simbetei, adecá sä. tie dumi-
neca 0 toate särbätorile ale anului ce präznuiWe besérica
noasträ 0 sä. nu lucréze intr-acéle zile nimicälucru trupesc,
ce numai sl sä. dea la céle sufleteti 0 dumnezeWi, in
rugäciuni 0 in ascultä'ri poruncilor lui Dumnezeu 0 intru
imbunätätatele vieti ale sfintilor, a li sä. asemina 0 el dup5.
putintk pentru ca sä. sä. släiveasa de Dumnezeu, precum
i ej.
Sä. asculte Vecerniia, Utrenea, Liturghiia, cu evlavie,
f. 20 A, nu afle / pricini la prazdnice 0 face mai multe päcate
0 säi imbatá sä.' räsfatà färä de cuviintä, cinfl, joacä, aleargä
la curvii ca porcul la fink', pentru cä. sä. va miniia Dumne-
zeu asupra lui mai mult pentru acéste, decit ca cind ar
vrea sä. lucréze.
A patra, sä. cinsteascä pre tatä-säu 0 pre mumä-sa 0
sä-i hräneascá de vor fi bältrini 0 grad. ; sä s'ä, supue porun-
cilor lor cu cucerie, afarä numai de-1 vor indemna la vreun
päcat 0 faptä. pägineascä 0 färädelége. Si. ina0 sä. cins-
teased' 0 pre célélalte rudenii ale lui 0 pre cei mai bältrini

358
www.dacoromanica.ro
1. 20v decit el, pre boiari i stäpfnitorii locului lui i / mai virtos
obrazele cèle preote§ti. Pentru cä.ci obrazele die preote§ti
arhiere§ti sä numesc slugi ale lui Dumnezeu, veri päcä.'-
to§i slut, veri direpti ; 0 cine batjocoré§te sau 1njurà sau
bate pre sluga, batjocura i necinstea la stäpin vine.
Päziti-và cre§tini de acest päcat mare, cà sä va mlniia
Dumnezeu asupra voastrá i yeti inc6pea la munc5..
A cincea, sà nu facä ucidere, sau el singur, sau puincl
pre altul, sau IndemnInd i satuind.
A §asia, sä nu preacurveasc5., sau sä curveascä, sau sät
facá sodomie, sau sä facá sällaznä., sau va mérge la dobitoc.
f. 21 A §aptea, sä nu fure / sau va apuca ceva, sau va mInca
direptul celui sträin, sau nu va da plata argatului
sau datoriia ce s5. va Indatori.
A opta, sä nu märturiseasa minciung pentru ca sá facg.
pagubá i stricäciune vreunui om, sau vietii lui, sau pungii
lui, sau cinstii lui.
A noao, sä nu pohteascä muiarea vecinului säu,
altä vreo muiare sträin'6, afarä numai den muiarea lui ca
carea s-au cununat.
A zéce, sä nu pohteascá i sä-i placä sa apuce i sä, sta.-
pineasa färä de direptate sau casa, sau viia, sau holda,.
sau robul vecinului säu, sau altui om.
Acéste sint acéle 10 porunci ale lui Dumnezeu, carele la
f. 21v alte arti / sá aflä. cu Invätäturä mai pre larg tälmäcite,
carele noi le-am läsat fugind vorba cea multä, de vréme
ce cunoa§tem cum ea' lénea i grija lumii n.0 vá lasä nici
acéste putine s'a' le cititi pricinuind multe pricini cu p'äcate.
Afarl dintr-acéste porunci sá Intrébe duhovnicul pre
cel ce sä ispoveduia§te i alte ale lui päcate, sau de moarte-
sau mai u§oare ; adeck de va fi hulit la Dumnezeu sau la
sfinti, sau la taine, sau alt1 hulk sau de va fi dat dracului
pre cineva, sau au anathemisit pre cineva au viu au mort,
sau de au fäcut farmece, sau au aruncat In bobi i In c5x-
f. 22 buni, sau au pus pre altii sä. le fad., sau / créde farmecile,
sau de poartá pre sine advare (baere), sau face legIturi
alte lucruri diavole§ti, carele i sä cade foarte greu
canoneascä, pentru cä sá leapäidg de Dumnezeu cu farme-
cile i créde pre dracul; sau de iubé§te paguba i strica-
ciunea i necinstea altuia; sau vreo gre§ea1à ascunsä.
vreunui om au scos la ivealá, pentru ca sä-1 ru§inéze; sau
de nu §-au päzit jurämlntul, sau de au fägäcluit vreo mi-
lostenie 0 nu o au dat ; sau au clevetit oamenii, sau aut
359

www.dacoromanica.ro
 ascultat cu bucurie pre ceib. ce clevetesc pre altii; sau de
nu mérge la besérecä adése i cu evlavie ; sau de nu-si face
f. 22v la casa sa rugalciunea ce i s-ax cuveni / sara i dimineata;
sau de nu-si indemneazä muiare i copii i argatii lui sa.' nu
lipseasca... de la besérecl dunainecile i särbätorile i s5. nu
le lipseascg rugäciunea i sä-i invéte sa." petreacal cresti-
néste, cu evlavie ; sau de s-au sfaidit si are vrajbg cu cineva;
sau de va fi scos taina ce-i va fi spus cineva ; sau de gin-
déte cu dulceatà lucruri grozave i patimi trupesti; sau
de s-au mindrit i s-au ländat ; sau de batjocoréste pre cei
slraci; sau de au hulit la boala lui, sau la s5xlciia lui, sau
la altä nevoe i n-au mult5.mit lui Dumnezeu ; sau de créde
visele ; sau de-au venit vreun strein callätoriu si nu 1-au
f. 23 priimit / la casa lui sä sä odihneasc5.; sau gol n-au
cat ; sau flämind n-au hramit ; sau inchis fiind cineva
n-au mers sal-1 vazsa si sal-1 mingie Cu cuvintul cu fapta;
sau bolnav, arac i strein nu i-au purtat de grija; sau au
fa:cut räu pentru ; sau de nu iubéste pre vrAjmasul
lui ; sau de va fi fost putincios ca sá ajute vreunuia ce au
fost la nevoe s5.-1 mintuiasc5. i n-au vrut i altele asémene
ca acéstea sä cade s5. intrébe duhovnicul pre cel ce sà ispo-
vedniaste. i cel ce sä.' ispoveduiaste sä ZC Cu evlavie Cu
frica lui Dumnezeu toate cite au acut deplin färä nice
pricinä.
f. 23 Apoi, / dupl ce le va spune toate duhovnicul trebue s5.-1
invéte binisor ca sä nu mai platuiascal, ci sä urascä. p5.ca-
tele lui i sa.' le lase si sä alérge ea:teà domnul nostru Iisus
Hristos, sa.'-1 roage noaptea i zioa, cu umilinte i cu lacra*mi
fierbinti s5.-i iarte plc.atele lui i s5.-1 p5.zeascä sa." nu mai
gresasa de-aciia inainte i s5.-1 invredniceascä impAratiei
ceriului, pentru ca sá nu-1 urgiseasa milostivul i dirept
judeatoriul Dumnezeu ; i Ii va veni moarte degrabä si va
mérge neindireptat i sá va osindi, ticIlosuL
dupä ce-1 va invIta sä socoteasa, s5pi dea- si canon
f. 24 dupä cum sa.' va cuveni: nice foarte greu, nice foarte
usor, ci sä socoteasc5, virsta lui, fink- iaste, au bätrin;
insurat iaste, au neinsurat; bogat au särac, preot au mirean
au monah ; cärturari, au nearturari. i s5.-1 intrébe de
cite ori au acut paicatul, sau 61ä vréme au p5.eltuit si in
ce vréme: in post au in zile slobode; in ce loc; in beséria,
intr-altä. parte ; cu ce mijloc: atis, au In ascuns; Cu
vro fatä.' a vrunii rudenii, au cu striin i altele ca acéstea.

360

www.dacoromanica.ro
 Clci cu acéste mijloce sg facä pgcatele mai ware au mai
gréle s'i asa urmeazg si canonul.
f. 24v i inc5.s sà socoteascg pgcatele celui / ce s-au ispoveduit
si carele va fi mai mare, pentru acel pgcat sg-i dea canonul.
Adecg sl zicem, un om au fácut curvie si ucidere ; uciderea
iaste mai mare plcat si s5.-i dea canonul uciderii pentru
toate.
*i sg-i dea invItäturg fIcindu-si canonul in toatg viiata
lui, sg-si aducg aminte de pgcatele lui si sà sg intristéze
cu suspinare si cu lacrgini si sg sä roage lui Dumnezeu sg-1
iarte, precum au fgcut si prorocul David: si in toate
noptile isi uda astemutul cu lacrIme de pocgint5. si Ele
ori in zi si in noapte sà ruga.
f. 25 Canonul s5.-1 facä cu mijlocul ce au rinduit / pärintii
beséricii noastre ; adecl cu post, cu ruggciune si cu milos-
tenie s'i cu alte fapte p15.cute lui Dumnezeu, nu sg indemnéze
pre crestini sä mgnince plmint si clrbuni s'i alte oarecare
mojicesti invätäturi, <ce) ca neste neinvgtati ii invatg.
*i acéstea, darg, cu putine cuvinte s'i in scurt ; iarä cel
In Troit5. slIvitg, Dumnezeu, sl vä dea voao cunostintä
In toate, intoarcere si indireptare päcatelor noastre, pgzin-
du-ne pre noi mai presus de toate viclesugurile satanii si
pgrtas sà ne facg cerestii lui impgratii, cu ruggciunile
f. 25v preablagoslovitei stgpinei / noastre de Dumnezeu Näscg-
toarei si pururea fecioarei Mariei s'i a tuturor sfintilor.
Amin.
Sfirsit si lui Dumnezeu laud5.. /

www.dacoromanica.ro
INVATAT URA BISERICEASCÁ

www.dacoromanica.ro
 invItItura besericeascI la céle mai trebuincioase
§i mai de folos pentru invItItura preotilor, acum
intr-aceasta chip tipä'ritI in sfinta Mitropolie in
Tirgovi§te, la anul de la Hristos 1710. SI sà dea
In dar preotilor/

f. 2 Anthim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ungro-

vlahiei, preacinstit i exarh Plaiurilor.
Cucérnicilor preoti carii vä aflati in eparhia smereniei
noastre, tuturor de ob§te, de la atotputérnicul Dumnezeu,
vá rugäm milà, pace, sänätate, viiatä curatä i späsenie
sufleteascä, iarä dela smereniia noasträ molitvä, blagoslo-
venie i eraciune.
f. 2 La aciastä stepänä inaltä a / arhieriei, intru carea au
vrut dumnezeescul dar sä ne sue, grija cea mai mare 0
mai aleasá ce avem, nu iaste alta färä numai chivernisirea
beséricii i späseniia sufletelor oilor noastre celor cuvintä-
toare, pentru carele avem datorie sä priveghem zioa
noaptea, cá avem sä däm seama, dupä cum zice Pavel
apostolul; i dupä asem5.narea incepdtoriului pästorilor
Iisus Hristos, carele pus sufletul pentru noi sä ne dam
noi viiata pentru paza turmei noastre.
tnsä aciastä bunä chivernisea1á nu putem noi insine
f. 3 Sà,' o sävirsim dupá cum sä cade de / nu vom avea dinpre-
unä lucrätori i slujitori, carii sä poatä ajuta la acest
lucru mare, pentru cäci fiind seceripl mult, trebue i lucrä-
tori multi; i pentru cáci iaste turma mare, un pgstor
singur, mäcar cá iaste mare in vrednicie, 0 de ar fi cit de
procopsit intru politie i iscusit intru invätätur5., iarä nu

365

www.dacoromanica.ro
 poate sä le vazg toate, nici sä le stie toate; 0 pentru acéia
dar are pre preoti si pre pärintii cei duhovnicesti, carii
slujesc sfintitului pästoriu ca niste ()chi sä vazä toate,
ca niste miini sg lucréze céle trebuincioase 0 ca niste
L 3v picioare sg alérge cu mijlocul / lor la trebuinta tuturor.
Drept acéia ajutätorii la acest lucru mare al vostru
sinteti voi, cucernicilor preoti, carii aveti datorie neince-
tatä, si Cu cuvintul si cu fapta, sä lucrati si sä vä nevoiti
zioa si noaptea impreund Cu pdstoriul nostru pentru spä-
seniia acestii turme cuvintätoare, carea au dat-o Dumnezeu
In miinile noastre. Dar oare ce as putea rfädäjdui de la voi?
Sau ce fel de ajutoriu as putea sä astept din iscusirea
voasträ?
Cg intre célélalte scirbe ce am, de mg ränesc la inimä,
f. 4 iaste aceasta / cea mai grea de mg intristez si mg mihnesc
mai mult, el väz intre preotii miei atita prostie, atita
neinvgtäturä 0 atria nedumirealk cit cunosc a nu puteti
face vreun ajutoriu sau vreun folos ticgloasei turme. Si
pentru acea multä prostie a voasträ si nestiinta la sfinta
carte, m-am indemnat, fiind cuprips de frica dumneze-
iascg, a vg instiinta cu aceastä micl cärticea, carea o am
impgrtit in trei pärti.
In partea cea dintii s-au pus foarte pe scurt oare carde
din céle mai trebuincioase si mai de folos ale sfintei beserici
f 4v 0 ale sfintelor / taini, carele sinteti datori sä le stiti si sä
le päziti nu numai voi, ce si bietii crestini prin mijlocul
vostru.
In partea a doao s-au pus invätäturg asupra ispoveda-
niei, ca sä stie fiestecare duhovnic cum sä cade sà indrep-
téze si cu ce mijloc trebue sg ispoveduiascá pre cei ce vor
veni la dinsul.
In partea a treia s-au pus invätäturi pentru cite lucruri
s-au putut afla ping intru acest ceas, carele sä fac cu ne-
cuviintä si färg de cale, 0 trebue ca de acum inainte sä
nu sà mai facä.
i. 5 Care o puiu inaintea cucerniciei voastre ca / o masä
duhovniciaseg färg de platà, in loc de blagoslovenie; soco-
tind cum cá cu acéste putine invätäturi yeti putéa sä v'l
säturati de lumina cunostintii si sä ajutorati si pre cres-
tinii cei lipsiti. Iarg de yeti fi si cu acéstia asa de nesim-
titori, cit sä nu vg puteti dumeri, nici sä v5i puteti indrepta
fiind asa de putinele si foarte pre inteles 0 prostéste,
atuncea sg va cunoaste c51 nu yeti sä vä nevoiti pentru
366

www.dacoromanica.ro
 dragostea lui Hristos, pentru intemeiarea beséricii, pentru
folosul crWinilor, O pentru cinstea voastrg O mai virtos
f. 5v pentru plata ce vi s-ar da / de la Dumnezeu pentru oste-
neala ce ati face. 8i pentru acéia voi yeti da seama la infri-
cop.ta O strapica judecatg a lui Hristos, aci eu v-am
invgtat cite sint trebuincioase O de folos, i mi-am fgcut
datoriia, dupg cum zice Hristos la Ioan in 15 capete:
De n-a fi venit, §i. de n-a.v fi grgit lor, p5.'cat n-ar avea,
iarg acum pricing n-au pentru pgcatul lor."
Iarg de yeti socoti in gindul vostru cum cg nu /e puteti
face acéstia pentru nevoile §i päsurile ce aveti, cu aceasta
nimicl nu vg yeti folosi, nici yeti putea s'A vá indreptati
f. 6 inaintea dreptului judecgtoriu. C5. zice / Domnul Hristos
la Mathei in 22 de capete: Dati ale chesariului, chesariu-
lui §i. ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". Cg precum cére
impgratul dgjdi de la supuOi lui, ap. are §i Dumnezeu
de la cretini, §i. mai virtos de la preoti, credinti O fapte
bune ; de la unul mult §.1 de la altul putin §i de la fiqte-
carele dupä putinta sa §i dupg vredniciia ce i s-au dat.
Drept acéia dará, sg 15..sati toate pricinele intr-o parte
cä sint deert5.ciuni ; §i nu vá feriti de a face ostenealg,
nici vg dati leneviei, cgci yeti aldea in blestem, dupg
f. 6v cum zice sfinta Scrifiturei la Ieremia In 48 de / capete:
Blestemat cela ce face lucrul Domnului cu léne".
Ce siliti in tot chipul cu pohtg §i cu dragoste pentru
späseniia norodului crWinesc. Pentru ca sg se invredni-
ceascg fiqtecarele dintru voi sg auziti glasul cel fericit
al dreptului platnic al lui Hristos: Slugg bung §1 cre-
dincioasg, pre putin ai fost credincios, pre mai mult te
voiu pune; intrg intru bucuriia Domnului". A cgriia
bucurie A. vg invredniceascg darul lui Dumnezeu O
ruggciunea smereniei noastre". /

f. 7 SCARA ACESTII CARTICELE

Crucea ce putére are si In ce chip trebue s6. o facem ?

Ruglciunea cea domneasc6, si ce cuprinde In sine.
1516.rturisirea credintii cite alc6.tuiri are si dintr-insele ce intelégem ?
Céle 7 taini ale beséricii ce putére si ce dar are fiestecare ?
Céle 9 porunci mari ale beséricii ce ne InvatI s6. facem ?
Zéce porunci ale lui Dumnezeu cá sl cuvine sl le tinem ; a de mi
le vom tima nu implinim légia.
f. 7 7. Daruri ale Duhului Sfint / caree sint si cite ?

367

www.dacoromanica.ro
 Céle 3 bunatiti mari ale bogosloviei.
Patru bunAtAti ale sufletului.
Patru bungtti.ti ale trupului.
Sapte p&cate de moarte.
Céle 12 roduri ale milosteniei, carele slut?
Inv645.turi pentru ispovedanie.
Alte InvItAturi trebuincioase. /

f. 8 Crucea iaste un semn 0 o armä tare asupra vràjma§ului,

cki iaste 0 sä numé§te putérea 0 intelepciunea lui Dum-
nezeu, dupre cum zice Pavel la capul cel dintii aträ.'
corinténi. Si sà cade cre§tinului pravoslavnic a-§ face
semnul sfintei cruci intr-acesta§ chip:
Intii s5.' impreune céle 3 dégete ale miinii drépte (adecä
dégetul cel mare §i cu céle 2 de lingg dinsul) 0 puind in
frunte sa' zia: in numele Taalui, apoi puind la buric
f. 8" sä. / zia: 0 al Fiiului, apoi puind in umkul cel drept
s5. zia: §i. al Sfintului Duh, apoi puind in umkul cel
sting s5. zieg: Amin.

RUGXCIUNEA CARE AU INVIITAT PRE APOSTOL1 DOMNUL

NOSTRU IISUS HRISTOS: TATXL NOSTRU CARELE EFT' YN
CERIURI"

Aicea ne invaa' sä. §tim cum c5. n-avem alt tatä.' aru
numai pre Dumnezeu cel din ceriuri, precum la Matheit,
In 25 de capete zice: Si tatà sà.' nu chiemati voi pre päimint,
f. 9 pentru cg unul iaste Taal / vostru cel din ceriuri.
Sfinteascd-se numele au. Numele lui Dumnezeu sà
sfinté§te cu lucrurile §i cu faptele céle bune, precum la
Matheiu, cap 5 zice: Intr-acesta chip sà sträluceasca'
lumina voastrá inaintea oamenilor, ca sä.' vaz'a' faptele
voastre céle bune 0 s'a' släiveasa pre Taal vostru cel din
ceriuri".
S'á.' vie imp5.atiia ta. Aicea sá roagà sufletul s5.-§i trimia.
Dumnezeu impärätiia, adec5. ajutorul 0 dreptatea, ca
s51-1 päizeascl curat §i nebintuit de putéria pkatului,
f. 9v dupre cum apostolul ckrä romani in 6/ capete zice:
Sä nu imp5.ateascä pkatul in trupul vostru cel muritor,
ca sa' vá supunet intru pohtele lui".
Fie voia ta, cum in ceriu, a§a §i pre pämint La aceasa
cérere rug5.m pre Dumnezeu ca sä.' i s'51 plineascl voia

368

www.dacoromanica.ro
 pre p5.mint ca i in ceriu, adecá precum ingerii in ceriuri
sà supun voei lui Dumnezeu, spre toate lucrurile, ar'de
nici o indoire, intr-acesta chip i pre pknint sà sà pléce
lui i oamenii, dupe cum zice Pavel in 2 capete cgträ.'
filipiséni: Intru numele lui lisus Hristos tot genuchiul
sä va pleca cerestilor i pamintestilor i celor de supt
pknint". /
f. 10 Piinea noasta cea din toate zilele dà-ne-o noao asazi.
Cu aceasa rugä'ciune cérem mai virtos de la Dumnezeu
hrana cea preste fire a sufletului, carea iaste cuvintul lui
Dumnezeu, dupà cum la Matheiu, cap 4 zice: Nu numai
cu pline va tai omul, ce cu tot cuvintul ce iase din rostul
lui Dumnezeu".
iara noao gresalele noastre, cum si noi eram gresiti-
lor nostri. Aceasa rugkiune ne indemneaz6 mult
sà eram gresalele celor ce ne gresesc noao, ca siDumnezeu
f. 10 v sá iarte pkatele noastre céle ce / in toatä vrémea gresim
de pre cum la Matheiu in 6 capete zice: Läsati i sä va
läsa voao".
*i nu ne duce pre noi in ispia. Prin rugkiunea aceasta
cérem de la Dumnezeu sà nu ne duck' la ispita lumii si a
diavolului si a trupului, pentru cä intr-acéste trei ispite
sä cuprinde tot féliul de ispia. Ci pazindu-ne de acéstia,
vom fi pgziti de toaa ala ispia.
Ce iiblvéste pre noi de cel fan. Cu aceasa rugkiune
cérem de la Dumnezeu sà ne mintuiascà de tot fäul
f. 11 de tot päcatul; i mai ales ne rugäm sà izgoneasc54 de
la noi tot vrajmasul sufletesc in vrémea mortii.
C.5." a ta iaste impärätiia i putéria si slava in véci.
Amin. Cu acéste cuvinte ne incredinteazà cum cä." de cite
am rugat pre Dumnezeu Taal cu credintà curaa i cu
nkléjde, de nevoia lui, ca un impärat putérnic, ni le va
da, precum la Ioan in 14 capete zice: ori cite yeti cére
intru numele mieu, aceasta voiu face". /

f. 11v MARTURISIREA CREDINTII, CAREA SA IMPARTE

IN 12 ALCATUIRI
Crez intru unul Dumnezeu, Taal atottiitorul,
toriul cerului si al päimintului, väzutelor tuturor i nevä.-
zutelor.
Alcgtuirea aceasta ne invaa sà crédem cà unul iaste
Dumnezeu-Taal, precum apostolul c'ätrà efeséni, cap
369
www.dacoromanica.ro
 4 zice: Unul iaste Dumnezeu i Taal tuturor carele iaste
preste toate i prin toate i intru noi intru toti". Si incl
ne mai invatá sä crédem cum cà acesta au acut toate
f. 12 die väzute i céle nevà'zute, din nimica, numai cu cuvintul.
5i intru unul domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu,
unul näscut carele de la Taal s-au näscut, mai nainte de
toti vécii, lumina din luminä, Dumnezeu adevArat de la
Dumnezeu adevärat, näscut iar nu acut, cela ce iaste
de o fiintä Cu Taal, prin carele toate s-au acut.
A dooa alatuire ne invatä sä crédem cum c6 Domnul
Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu, iaste Dumnezeu
adevärat i vécinic, nu acut, nici zidit, ci näscut mai
nainte de toti vécii, din firea Taalui, asémene slävit cu
f. 12v Taal, precum / insu0 la Ioann, in 17 capete zicé: 5i
acuma prosavé§te-mä tu, parinte, Cu slava carea am avut
de la tine mai nainte de lume."
incá ne mai invaä sä crédem cum c5. Iisus Hristos
iaste fäcätor tuturor lucrurilor i veacurilor, dupä cum
la Joann, cap 1 zice: Lumea de el s-au acut i lumea pre
el n-au cunoscut".
Carele pentru noi, oamenii, i pentru mintuirea noasträ
s-au pogorit din ceriu i s-au intrupat din Duhul Sfint
0 din Mariia Fecioaa i s-au acut om.
f. 13 A treia alcätuire ne invaa sä credem / cum cä" Domnul
nostru Iisus Hristos s-au pogorit din ceriuri pentru min-
tuirea noasta zdmislindu-se din pintecile fecioarei Mariei
de Duhul Sfint i s-au näscut om desävir0t, cu suflet
cuvinator i cu toate cite urmeazä firii omene§ti (afarl
numai din päcat). Ins./ neschimbindu-se dumnezeirea
In omenire, nici omenirea in dumnezeire, d amindoao
firile desävir0t au petrecut Intr-o unire: Dumnezeu
adevärat i om adevärat.
s-au astignit supt Pilat din Pont 0 au pätimit
s-au ingropat. /
f. 13v Aceastä alatuire ne invatä sä crédem cum a domnul
nostru Iisus Hristos s-au astignit de Pilat (carele era
din Pont), värsindu-0 preacinstit singele säu pre cruce,
pentru ca sä ne mintuiascl pre noi din päcat ; i nefiind
päcatos au pätimit, insä nu dumnezeirea, ci omenirea.
51 precum cu adevarat au pätimit pre cruce, aa adevärat
au 0 murit, precum la Luca, cap 23 zice: 5i strigind cu
glas mare au zis: Tatä, In miinile tale dau sufletul mieu.
51 acéstia zicind au aposat. 5i ingropindu-se i s-au pecet-
f. 14 luit groapa, precum la Mathei, ¡cap 27 zice : Aveti custodie,

370
www.dacoromanica.ro
 mérgeti de inariti cum §titi" ; iar5. ei mergind au inarit
groapa, pecetluind i piatra impreunä cu custodia.
$i au inviiat a treia zi dup5. scripturi.
Cu aceasa alatuire ne invä:am a créde cum cg domnul
nostru Iisus Hristos cu putérea dumnezeirii lui s-au sculat
din morti, insä: cu acela trup cu carek s-au i näiscut
s-au i ingropat dupe Scripturi ; adecá dupäl cum au
fost prorocit prorocii i dupä. Scripturile legii cei vechi,
precum insu0 Hristos la Marco, cap 17 zice: Ins5. Fiiul
f. 14v omenesc mérge precum / s-au scris pentru dinsul".
$i s-au suit la ceriuri i vade de-a dreapta Tatälui.
Aceasta ne invatä: sá crédem cum a cu trupul carele
s-au nälscut Hristos i s-au ingropat i s-au sculat din
morti, cu acela s-au i inältat la ceriuri 0 au §6zut de-a
dreapta Tatällui, precum la Marco, cap 16 zice: Iaa
Domnul dupre ce grä.'i lor sä: lu'd la ceriu i 5.zu de-a
dreapta lui Dumnezeu".
$i iarä:§ va sà: vie cu slavä: s5. judece viii i mortii, a
aruia impkgtie n-are sfir0t.
f. 15 Aicea ne invaa sä: crédem cum / cä va s5, vie Hristos
a doa ora ca sä: judece pre cei vii 0 pre cei morti i ca sá
dea rIsplä:tire fiWed.ruia din oameni de pre faptele
sale, precum insu0 la Mathei, cap 25 zice: Iaa [cind] va
veni Fiiul omenesc intru slava sa i toti sfintii ingeri
impreunä. cu dinsul. $i iarái pentru asplältire la Ioann,
cap 5 zice: $i vor ei cei ce au acut céle bune <intru >
inviiare de viaa, iará cei ce au acut réle intru inviiare
de osindire".
$i in Duhul Mint Domnul de viatä: acältoriul, carele
de la Taal purcéde, cela ce cu Taal i cu Fiiul iaste In-
f. 15v chinat i slIvit, / carele au gait prin proroci.
Aceastá alatuire ne invaa sä crédem 0 in Duhul
Sfint, carele iaste de o fiintä. cu Taal i cu Fiul i sä
s15,v4te imprema cu Taal i cu Fiiul. $i cum cá de la
Taal purcéde precum mintuitoriul nostru Hristos ade-
vereaz1 la Ioan, cap 15 zicind: Cind va veni mingiitoriul
pre carele eu voiu trimite voao de la Taal, duhul ade-
v'grului, carele de la Taal purcéde". Si incá ne mai invatä:
cum c5. Duhul atilt au gait prin proroci.
Intru una sfina Aborniceascä i apostoliceasa beséried.
f. 16 Aceasa alatuire ne invaa sä. ne / supunem poruncilor
sälornice§tii i apostolicetii besérici, dupá invaatura
lui Hristos, carea la Mathei, cap 18 zice: Iaa de nu va
asculta nici besérica, fie tie ca cel pä:gin i ca un vamer.
371

www.dacoromanica.ro
 MIrturisesc un botez, intru ertarea pkatelor.
Aceastä alatuire ne invat5. sä martuirisim un botez,
intru ertarea pkatelor, adecä s5." ne botez5m noi, crestinii,
intru numele Taalui si al Fiiului si al Sfintului Duh,
prin apä i prin duh ca sä ni sä iarte pkatul cel strg-
mosesc i alte pkate, precum insusi Hristos la Ioann,
f. 16v in 3 cap / zice: De nu sá va naste nestine din apà si din
duh, nu va putea sä intre intru impgra.'tia lui Dumnezeu."
Astept inviiarea mortilor.
Aceastä alatuire ne invatà sa crédem cum a va fi
cu adevkat inviiarea trupurilor omenesti, dupl. cuvintul
Domnului care la Ioann, cap 5 zice: C5.' toti cei ce sint in
morminturi vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu i vor e0".
viata veacului celuia ce va s5. fie. Amin.
Aicea ne invatá sä crédem cum cä in veacul ce va sl
f. 17 fie va veni blagosloveniia lui Dumnezeu la cei alesi / ai
lui i viata vécinicä cu bucurii sufletesti, care nici odini-
oar5. sfirsit nu vor avea, precum Scrifitura m5.'rturiséste
la intiia carte carà corinthéni, cap 2, zicind: Céle ce
ochiul n-au v5.'zut i uréchia n-au auzit si pre mima omului
nu s-au suit, carele au g5.tit Dumnezeu celor ce iubesc
pre el." /

f. 17v CELE SAPTE TAINI ALE SFINTEI BESERICI

I. Sfintul botez. 2. Sfintul mir. 3. Sfinta litur-

ghie. 4. Rinduiala preotiei. 5. Ispovedania, sau
poc5.'inta. 6. Nunta céia ce sl face pre lége. 7. Sfintul
maslu.

CE PUTERE SI CE DAR AU ACESTE $APTE TAINI

Botezul iaste temeiu celoralalte taine si mai intii decit

toate la rinduialä. Are mare dar si multà putére i fk'de
f. 18 sfintul botez célealalte sase / taine nu pot face nici cu
un mijloc pre om cre§tin. Care botez l-au arkat singur
domnul Hristos, poruncind i apostolilor s1-1 sIvirsas'a'
precum scrie la Mathei in 28 de capete zicindu-le: Mergind,
invàtati toate limbile, botezind pre ei in numele Taalui
al Fiiului si al Sfintului Duh, inVätind pre ei sä tie
toate cite am poruncit voao". Aceast5.' taing ca i célialalte
6 taine are 4 pricini.

372

www.dacoromanica.ro
 Cea dintii iaste pricina cea luca.toare. A doao iaste
f. 18v materiia. / A treia iaste inchipuirea 0 a patra iaste pricina
cea gvir0toare.
Pricina cea lucatoare a sfintului botez 0 a tuturor
celoralalte taine iaste Dumnezeu, carele lucreazà cu darul
lui cel dumnezeesc prin mijlocul preotului.
Materiia iaste apa cea curaa a'r'de nici o amestecältual.
Inchipuirea iaste chiemarea sfintei Troite, precum s-au
zis mai sus, adec5.: Boteaz5.-sä robul lui Dumnezeu, in
numele Taalui 0 al Fiiului 0 al Sfintului Duh. Amin.
Pricina cea s5vir0toare iaste ca sá teargä pä.catul cel
f. 19 sträimoesc / 0 al vointei de la om i sä.' fack' pre cel botezat
fericit, dint desä.'vir0t, viu i fiiu lui Dumnezeu, dupà dar.
Pentru sfintul mir.
Dupl ce sä.' sä.virp$e lucrarea sfintului botez, urmeazà
sfintul mir, cu carele unge preotul pre cel botezat. Ma-
teria mirului iaste untuldelemn, cu alte multe materii
mirositoare. Inchipuirea sint cuvintele i rugä.'ciunele
arhiereului care le zice pre dihsul i numai singur arhiereul
Il poate face 0 A. dea la cei botezati de preot cu acéstea
f. 19v cuvinte: Pecétea darului Sfintului Du.h. / Amin. Si sfir0-
tul iaste pentru ca sä adeveréze pre crqtini in credint'd
sà ia putére asupra vedjmaului.

PENTRU TAINA DUMNEZEE8TH LITURGHII

Taina Liturghiei iaste prefacerea piinei 0 a vinului

trupul i singele mintuitoriului nostru Iisus Hristos.
iaste materiia acqtii sfinte taini piinea de griu curat
vin curat i apä curaa. i inchipuirea dirt sfintele cuvinte
care le zice preotul dupä cuvintele céle domnqti: Si
piinea aceasta cinstit trupul Hristosului au, Amin,
iar'A' ce e in päiharul acesta, scump singele Hristosului au,
f. 20 Amin, preacindu-le / pre dinsele cu Duhul au cel Sfhit.
Amin. Sfir0tul sfintei Liturghii iaste sä sä järtvuiasc5.
mieluelul lui Dumnezeu, pentru mintuirea lumii.

PENTRU RINDUIALA PREOTIEI

Preotiia iaste rinduialäi dumnezeiasa a tainei cei
simtitoare, avind putére duhovniceascä pentru mintuiria
ajutoriul oamenilor, rinduitä de mintuitoriul nostru
Hristos. i iaste materia ei cel ce säi hiroton4te, iar chipul

373
www.dacoromanica.ro
 sint cuvintele ce zice arhiereul: Darul cel dumnezeesc
carele totdeauna céle neputincioase le tämäduiaste i
f. 20v proci, cu punerea miinei / pre capul celui ce sä hiroto-
néste.
sfirsitul iaste ca sà tiposeascl in sufletul celui hiro-
tonit sapinire i putére dumnezeiascI, pentru ca sä
poatä sà sävirseascä tainele. i taina preotiei numai
arhiereul o sävirsaste.

PENTRU TAINA ISPOVEDANIEI SAU A POCkINTEI

Pocäinta iaste intoarcerea de bunl voe din flotäti

spre bunätälti si de la diiavolul intoarcere spre Dumnezeu
prin °sit-die i prin ostenea151.
iaste materia pocaintei märturisirea guru i sfärima-
rea inimii i facerea canonului. lar chipul pocäintei /
f. 21 iaste putérea ce au dat mintuitoriul nostru numai sfinti-
lor lui ucenici i apostolilor, dupä cum zice la Mathei, in
8 capete: Cite yeti lega pre pämint i proci (pentru aceasta
vom arä..ta mai pre larg la invätätura ispovedaniei).
Iarä sfirsitul iaste sä sä curäteasc5, omul de päicat i sä
cistige iaräsi darul lui Dumnezeu.

PENTRU TAINA NUNTII CEI PRE LÉGE

Nunta iaste impreunare bäxbat cu muiaxe spre implini-

rea dumnezeescului acela cuvint : Créste-ti i vä
Materiia acestii taine iaste bärbatul i muiarea cari
f. 21 vin cu end desävirsit / ca sä sä impreune amindoi
sä läcuiasc5. nedespIrtiti. Iarà chipul grit cuvintele carele
amindoi zic in beséricl inaintea preotului in auzul tuturor
(adec5.): Voiesti-m5? Voescu-te; urmind la acéste cuvinte
rugkiunele i blagosloveniile preotului spre cea desävirit
implinire a nuntii. Iarä, sfirsitul iaste inrnultirea neamului
omenesc i incetarea pohtei cei trupesti, dup5. cum grliaste
sfintul Pavel la cartea cea dintii diträ corinthéni, in 7
capete zicind: Iarä pentru curvie fiestecarele a sa muiare
fiestecaré pre al säu bärbat ail351". /

L 22 PENTRU TAINA MASLULUI

Maslul iaste o ungere care sä face cu untdelemn curat
pentru cei bolnavi si are putére prin blagoslovenia preotu-

374
www.dacoromanica.ro
 lui s'A dea sänätate sufleteasa i trupeasel cebra ce
sä intorc de la päcate, dupä cum zice sfintul Iacov la
5 capete, la adevärata lui Poslanie: De boléste cineva
Intru voi, chéme preotii beséricii i sä sä roage pentru
el, ungind pre el cu untdelemn intru numele Domnului
si ruga credintii va rnintui pre cel bolnav 0-1 va scula
f. 22v pre el Domnul, mä' car si päcate de va fi fAlcut erta-se-vor/lui".
Si iaste materia maslului untuldelemn curat,
chipul stilt cuvintele molitvei ce zice preotul (adec6):
insuti stäpine sfintéste untuldelemn acesta, ca sä fie
celor ce sä vor unge dintr-insul intru tám5.duire i proci.
Iarä sfirsitul iaste sä sä teargä rä'm5siti1e pAcatelor
sä cistige bolnavul sänätatea sufletului si a trupului.

f. 23 NOAO PORUNCI MARI ALE BESERICII

Cà s'A, cuvine a ne ruga lui Dumnezeu cu Infringere

de inimä i cu umilintä.
Sä päzim céle 4 posturi ce sint poruncite 0 legate:
al Nasterii lui Hristos, al Pastilor, al Sfintilor Apostoli
0 al MaicAli Précistii.
A cinsti pre pärintii cei duhovnice0i carii sä roagg
pentru noi la Dumnezeu ca niste slugi ai lui Dumnezeu
trebue sà ne satuim cu dinsii pentru céle sufletesti. t
i. 23v A ne ispovedui pkatele noastre de 4 ori Intr-un
an in vréme de post inaintea pärintelui celui duhovnicesc,.
carele va hirotonit pre lége crestin4te, iarä cei mai cu
evlavie de 12 ori, iarä cei mai prosti mäcar o data.' intr-un
an.
Si care vor fi bolnavi sä s5, ispoveduiascà mai adése,
fäcinduli i maslu i sä se cuminece adése; i aa sà vor
face pärtasi vietii cei de véci.
Sà nu sA.' ceteascä cärtile ereticilor nici däscgliile
invät5.tura lor cea hulitoare sà nu s'l asculte de cei ce
f. 24 nu-s inv5.tati, nici stiu Sfinta Scripturd, nici s'A.' se / amés-
tece cu ei, nici sä se intrébe cu ei.
6. S5, se facI rugälciuni pentru intemeiarea tuturor
oamenilor: intii pentru cei ce grit intru stepena preotiei
0 a clirosului; a dooa pentru cei ce sä aflä in vredniciile
céle lumesti 0 ale politiei si a osta0lor; apoi pentru ceie
ce fac bine la besérici a spori 0 a créste sAborniceasca.
dreapta credintä.
375
www.dacoromanica.ro
 7. Sä. se p5..zeasc5, posturile i rugäciunile carele s5. vor
porunci de arhiereul locului sá se facá in eparhiia lui,
cind s-ar intimpla vréme de nevoe ca sá intoarcä.' miniia /
f. 24 lui Dumnezeu dup5.' norod i sà se mintuiascg veri de ce
nevoe i scirbà s-ar intimpla.
8. Nu iaste ertat mirénilor sà ja nimic de ale beséricii
In si15. i A, se lucréze cu iale, olupä." cum vor vrea, ce
numai sa fie de treaba preotilor 0 a cebra ce slujesc la
beséric5.' a sä. hràni 0 a da la sä.raci 0 la streini.
9. Sá nu sá facá nunte in zilele céle ce grit oprite de
beséricl nici sà cade creSinii sá facá jocuri intr-acéle
zile, dupà cum fac p5.ginii; ce dup5.' cit va fi putinta
se fereascá de acéstea. /

f. 25 ZÉCE PORUNCI ALE LUI DUMNEZEU, DE LA A 2 LÉGEr

CAP 5.

SI nu avem alt Dumnezeu inaintea lui.

SI nu luom numele Dorrmului in deOrt.
S5. cinstim i sà.' tinem särbgtorile.
Sä cinstim pre pirintii no$ri.
SI nu ucidem.
Sä nu preacurvim.
SA* nu furAm.
Sä.' nu märturisim strimb.
Sä nu pohtim muiarea altuia.
Sá nu pohtim vence lucru strein. /

f. 25v APTE DARURI ALE DUHULUI SFINT, CARELE SINT. ISAIA

CAP 11, STIH 2

1. Intelepciunea. 2. intelégerea. 3. CunWinta. 4.

Voia. 5. Blagocestiia. 6. Vitejiia. 7. Frica lui Dumnezeu.

TREI FAPTE BUNE ALE BLAGOSLOVIEI. 1 COR<INTHENI>,

CAP 13, STIH 13
1. Credinta. 2. Nädéjdia. 3. Dragostea.
f. 26 Credinta dupä; cum zice fericitul Pavel la 11 capete
aträ evrei iaste fiinta celor nä.'dä.'jduite i lucrurilor celor
ce nu sà v5.d dovediri.

376

www.dacoromanica.ro
 Ndéjdea iaste o indrIznealä adev'gratä. c5Ari Dumne-
zeu, data" In mima omului din dumnezeiasca stillucire
ca sà.' nu sà dezngajduiascä nici odat5. de darul lui Dum-
nezeu, ci sä. fie Incredintat cum cä va lua prin pocgint5.
ert5.ciune päcatelor si veri ce altä cérere sau treatoare,
sau vécinic5..
Dragostea hied.' iaste, dupä cum zice fericitul Pavel
f. 26v mai mare cleat credinta si decit / nädéjdea, ameiul si
vlrful tuturor bunIfItilor, carea unéste pre multi intrt
una si face cale cltr5. Dumnezeu tuturor cebra ce o
iubesc.

PATRU BUNA.TATI ALE SUFLETULUI

1. Vitejiia. 2. Intelepciunea. 3. Dreptarea §i 4.

Cuelteniia.

PATRU BUNATATI ALE TRUPULUI

1. Täriia. 2. Intregimea. 3. Frumusétia si 4. Sänsátatia. /

f, 27 $APTE PALATE DE MOARTE

1. Trufiia. 2. Iubirea de argint. 3. Curviia. 4. Miniia. 5.

LIcomiia 6. Zavistiia. 7. Leneviia la faptele céle bune.

$APTE FACERI DE BINE IMPOTRIVA ACESTORA

1. Smereniia. 2. Eftinä.tatea. 3. InfrInarea pohtei.

4. Ing5duinta. 5. Postul impotriva 15.comiei. 6. Dragostea.
7. Nevointa.

CRLE 12 RODURI ALE MILOSTENIEI, DUPA CUM SCRIE LA

MATHEI, CAP 15

f. 27v Famlndului s5.-i dea mincare. / Setosului s5.-i dea s5.

bea. Pre strein s5.-1 primeascä in casg. Pre cel gol s'a.'-1
imbrace. Pre cel bolnav s5.-1 catite. Pre cel din temnit5.
s5.-1 cercetéze.

377

www.dacoromanica.ro
 Mai stilt ind 0 acéstia: Pre cei morti s5I-i ingroape.
Pre cei scirbiti a-i xi-Anglia. A sf5.tui céle mintuitoare. A
Inväta pre cei nqtiuti. A erta greplele celui vinovat. A
räbda cu multämitä sclrbele ce vin de la Dumnezeu 0
de la oameni 0 a ruga pre Dumnezeu nu numai pentru
dinsul ce 0 pentru toti. /
i

f. 35v ALTE iNViTATURI TREBIJINCIOASE

1. Vericare preot afarä din enoriia lui (de) va face Litur-

ghie sau o sfe§tanie sau va cununa, sau va ispovedui, sau
va cumineca pre cineva 0 dupà ce va muri il va ingropa,
sau vence alt lucru beserecesc va face färä de voia preotu-
lui aceluia a cäruia va fi noriia, unul ca acela de pravilele
sfintilor pärintilor nostri sä leapädä de tot darul preotesc
0-1 vom lepada 0 noi.
f. 36 2. A0jderea nici unul din voi / sä nu indräzneasd
sä cunune vreun om, sau vreo muiare streini, dintr-alt5.'
tarà.', au si din tara aceasta si sä fie nestiuti, ping nu-i
yeti cerceta si-i yeti ispiti; pentru cl vin multi din Tara
Ungureasd. 0 din Tara Turceascä 0 dintr-alte locuri
depgrtate 0 sä Insoafl aici 0 pe la locurile lor au mueri,
sau muerile au harbati 0 15.sindu-i au fugit, sau sint
a treia cununie 0 vin aici pentru ca sä la a patra muiare,
sau muiarea a ja al patrulea bkbat, care lucru iaste
curvie 0 fälfädelége.
Ci pre unii ca ace0ea färä scrisoare de mkturie de la
f. 36v preotul / locului lor, care sà scrie cum c6 nu s-au Insurat,
au s-au insurat 0 i-au murit muiarea, sau iaste a doao
nuntä 0 i sä cade sä mai ja Incà o muiare sg nu-i cununati,
pentru ca sä nu sä facä färädelegi, precum ca acéstea
multe ni s-au intimplat de am judecat.
3. Iath de s5. va Intimpla 0 nu va fi cu putintà säl la
scrisoare de la preotul locului lor, atuncea intil sä puneti
pre fiWecarele dintr-in0i la jurämint 0 de vor priimi
jur5imIntul, cum a' n-au la locul lor nici bärbatul muiare,

I A doua parte, inarlAltura paters ispovedanie, ce cuprinde f. 28-35, este aproape identici Cu
aceea inclusil in broaura tipAriti la RInmic In 1705: invaldluril pe scurf Peraru faints pordinjii, mai pupa
rugAciunile, care, de altfel, nu apartin lui Autim.

378

www.dacoromanica.ro
 nici muiarea bkbat 0 cum c5. n-au luat piná acuma mu-
i. 37 iare, sau au luat una 0 au / murit, sau doao, atuncea ii
yeti cununa, au intlia nunfl va fi, au a doao, au a treia,
precum vor märturisi dupà jurämintul ce le yeti da;
iarä.' carii vor fi a patra nuntä nice cum sá nu indräzniti
a-i cununa.
inc60 v5. poruncim 0 aceasta: nimeni din voi din
preoti s5. nu indräzniti a despkti bärbat de muiare, sau
muiare de bkbat, nici sä vä uniti la un end cu aceia ce
indräznesc a face aceastä färädelége, pentru a am inteles
cä sä face acest lucru necuvios in multe pkti; cá numai
t 37v de sä intimplä sä aibä bkbatul cu muiarea vrajb5. / intre
din0i, indat60 sä, duc la pircälabi, sau la altä elpetenie
0 la preotul satului 0 la megiia0 de sä despart 0-0 fac
carte, care lucru nu crWinii, ce nici päiginii nu-1 fac.
CI unde Dumnezeu au impreunat (zice), omul sá nu des-
partä. Ce de va fi de despktit sä sà trimitä aici la scaun,
pentru ca sä sä facä despkteala pe pravilä.
Nice un preot, carele nu va avea voe de la arhiereu,
sä nu cutéze a ispovedui (färä. numai la nevoe de moarte)
precum am inteles cI fac multi, ca sä c4tige daruri.
I. 38 6. A0jdirea 0 cei ce vor avea voe, / cind ispoveduesc,
sau ispfävesc vence tainä care li sä cade din céle apte
taine a le sävir0, sá nu ja platä vinzind sfintele, 6, sä
aseamin5. Iudei, precum iarä0 am auzit cä fac multi.
cind ii chiamg cineva sä: pricWuiascä bolnavi, au
sä botéze prunci in grab5., nu vor sä meargä, ce sä lenevesc
0 cer platä multä, puind pricini, au depärtarea locului,
au a vremii.
7. A0jdirea fiWecarele in noriia sa sä dea poruncä
poporanilor citi sint supt ascultarea lui. Dmninicile peste
f. 38v tot anul 0. särbätorile céle mari domnWi 0 ale / Maicäi
Précistei 0 a sfintilor celor mari sä le dati invätkurl
sä p52eascl la beséricl seara la Vecernie, dimineata la
Utränie 0. mai virtos la sfinta Liturghie, cki acéia iaste
mai folositoare decit toate slujbele 0 decit toate rugä-
ciunele.
intr-acéle zile nici sä lucréze, nici A. vinzà, nici sä
cumpere nimic, afarà din bucate de mincare; ace sä
lucreazä intr-acéle zile oprite, lucrul acela iaste afurisit.
*i in posturi sá sä. ispoveduiascä. 0 sa sä cuminece dui:A
obiceaiu.

379
www.dacoromanica.ro
 $1 cine ar avea bohiavi in casa lui sg nu astépte s5.-i
f. 39 cuminece la ceasul mortii, and le / piare graiul, ce de
cu vréme, ping slut in fire, sg chiiame pre preot, ca sg-i
ispoveduiascg i sg-i cuminece. CI vericari din voi nu
yeti purta grijä sl faceti asa, ce veti cumineca vreun
bolnav de acestea carele nu s5, poate ispovedui, afarà
de-1 va grgbi moarte farà véste, precum sä intimp1à la
unii, yeti cgdea in osindg, impreung cu el si vg yeti lipsi
si de darul preotiei.
Nici unul din preoti sg nu cutéze a sà muta din
enoriia lui intr-alta, fgrg de voia i tirea arhiereului
i. 39 locului. Cg vence slujbg ar face iaste fgrg de cale /
cade in osindg.
Vericari din voi si mai virtos protopopii sä cercetati,
cg vin preoti i cgluggri mincinosi dintr-alte tgri de
slujesc ale preotiei insglind crestinii. Ce pre unii ca acestea
sg-i trimiteti la noi, ca sl le lugm seama de slut adevgrati
preoti. $i mai in scurt preot strgin nimeni, nicidecum,
s5, nu-I priimeasc5., fgrg de cartea noastrg.

PRICINILE PENTRU CARE FIESTECE PREOT ARE VOE

SA SLUJEASCA IN NORIIA ALTUIA

1. De sg va intimpla cuiva nevoe de moarte i preotul

f. 40 acelui sat / nu sá va afla acolea, ce va fi lipsind undeva,
departe, sau va fi cumva si el bolnav, atuncea pentru
nevoia mortii, preotul din enoriia care va fi mai aproape,
sä aibg voe sg-1 ispoveduiascg i s5.-1 cuminece, si de va
muri s5.-1 i ingroape, pentru ca nu cumva sà moarg ne-
grijit cu célea ce sg cad crestinului. Asijdirea si la botez.
Asijdirea pentru intimplarea mortii sà cade preotilor
carii au enoriile lar aproape sà dea unul altuia instiintare
cind vor vrea sg meargg undeva i va lipsi vreunul din
f. 40v enoriia lui i intr-acea / norie va veni cuiva ceasul
A. vie preotul aceiialalte enorii sg-1 ispoveduiascg i sg-1
cuminece.
incgsi de va lipsi preotul vreunii enorii intru care
s-ar afla omul in cumpgna mortii i preotul ceiialalte
enorii fiind chiemat de oamenii bohiavului, pentru ca
sa-1 ispoveduiascg i s5.-1 cuminece si el nu va vrea sg
meargg, ce va pune pricini la mijloc cum c5,' are treabg,
sau vrajbg' cu preotul enoriei aceiia si de s-ar intimpla
ca sá moarg acel om negrijit, s5.' stie c5.-1 vom lipsi de
380
www.dacoromanica.ro
L 41 tot de preotie, de vréme ce au /15.sat un suflet 0 au perit,
pentru care Dumnezeu s-au flcut om 0 au priimit moarte
pentru mintuirea lui.
4. Iara0 va poruncim i aceasta c s. intimpla de fug
unii de prin judétele i satele lor pentru nevoi i vin intr-
alte judéte 0 sate. Ce pentru acWea dam voe ca unde
s-ar afla 0 de s-ar intimpla nevoe de moarte, sau i fara
de nevoia mortii de vor vrea sa sä ispoveduiasca i sa
sä. cuminece pina sa vor intoarce iara la locurile lor,
ispoveduiti i sä-i cuminecati; pentru ca acéste doao
f. 41v slut trebuincioase la cretini. Tara nunta de s-ar intimpla
sa faca ace§ti fugiti, sa nu-i cununati pina nu &A va face
cercare ca nu carea cumva sä fie rudenie de singe, sau alte
Intimplari de care s-au zis mai sus; ca fara ispovedanie
fara de cuminecaturä nu sa poate mintui omul, iara
fära de impreunarea nuntii sä poate rnintui.
5. A0jdirea va poruncim frati de cruce nici Cu un mijloc
sà nu läsati sä sa fad., pentru caci sa fac multe lucruri
necuvioase prin mijlocul acei fratii. Iara de va indrazni
cineva din preoti, sa va pedepsi 0 el 0 acei ce s-au facut
f. 42 frati de cruce, dupa cum scrie la sfinta / pravila, cap
210, list 198.
6. A0jdirea vä facem in .tire i pentru tigani, ca de
acum Inainte sä purtati de grijä. A. nu läsati sa sä mai
faca intre din0i céle ce s-au f5.cut ping acum; adeca de
va veni sigan cu tigancä sä sä cunune, ping nu-i yeti
iscodi ca tot denadinsul, foarte cu amaruntul pentru
toate céle ce opr4te pravila, ca 0 la toti
nu-i cununati.
Iara mai virtos, de va fi tiganul a unuia i iganca
a altuia, ping nu vor aduce scrisoare fietecarele de la
stapinul sau, cum cä iaste cu voia lor 0 cum ca vor ingadui
f. 42v unul pre altul pina / sä vor impaca amindoao partile,
au cu schimbu dupä obiceiul tarli, suflet pentru suflet,
au cu bani sä räscumpere unul de la altul acel suflet,
sä nu-i cununati i nici cu un raijloc, macar de v-ar face
vence sile, au infricopre.
Si acea scrisoare sà o tineti foarte cu seama bung la
voi, veri la carele s-ar intimpla ; ca de va vrea cineva din
stapinii acelor tigani ce s-au impreunat cu voia lor s5.
nu sà tie de cuvint, au in pizma sä faca s5.-i despart5., sà
aveti cu ce và da seama, caci apoi veti cadea in osinda
f. 43 0 in pedeapsä, pentru cad cä iganii Incä sint / cre§tini,
381

www.dacoromanica.ro
 botezati in numele sfintei Troite. i avem datorie,
tot chipul, veri cu ce mijloc s-ar putea, sg-i punem la
calea cea crqtineasc5., cä vom vrea sà dgm seamg inaintea
infricop.tului judecätoriu pentru sufletele lor i noi,
deaca nu vom invg.ta pentru din0i céle ce sg cuvin i voi,
deaca nu yeti face céle ce vg poruncim i stgpinii lor, deaca
nu sä vor supune dreptgtii i ascultgrii besericqti.
Säl §titi i aceasta cg' de sä va intimpla unul sä botéze
pre cineva, la vrémea cgsgtoriei celui botezat poate sg-1
f. 43v cunune altul, cä / bisérica nu opr4te. Ce pentru aceasta
A. nu sä.' faca turburare i gilceavg., precum s-au intimplat
la multi, de-au venit inaintea noastrg de s-au judecat.
A0jderea vä facem in tire ca nimenea din voi sä
nu indräzneascg sg facä beséricä undeva ping nu veti
lua blagoslovenie de la arhiereul locului, nici sä.
pe altii sä facg ping nu se va face §tire, ca sà li sä dea voe,
cu blagoslovenie, dupg porunca pravilei. CI pentru
aceasta sä fac multe gilcevi 0 multe vgtgmgri de suflete
trebue sä sä pgzeascg.
f. 44 9. Iatg darä c'g v-am acut ilWiintare / de cite am
socotit cg slut trebuincioase 0 de folos, ca sá vá luminati
voi i sg. invältati 0 pre altii 0 de cite au venit i s-au
judecat inaintea noastrg 0 de cite am inteles prin oameni
cinstiti i credincio0 ca sä fac intre voi i vi le trimitem
tuturor, tipgrite, ca sá titi carele sä faceti i carele sä.
invältati 0 de carele sá vg. feriti.
Iarä cine dintru voi va face impotriva vreunui lucra
dintre acéstea ce scriem, sau va lenevi 0 nu le va invgta
acéstia toate cite sg cuprind intr-aceastä cgrticea ca sg.
f. 44 §tie in ce chip sg le sälvir§easa, / pentru ca sà poatä
indrepta pre cre§tini i sá le foloseascg la ale sufletqti,
pre unul ca acela bine A. $ie ca-1 vom catherisi desgvir0t,
precum sfintele canoane ale sfintilor apostoli 0. ale sg-
boarglor poruncesc ; i de-aciia nu mai iaste cu putintg
a i sa erta, sa fie preot, pentru ca sä nu-0 mai rIpue
sufletul cu ne§tiinta lui i sä pue in osindg 0 pre altii.
Iarg de yeti pgzi acéstea ce vg poruncim, atuncea cu
adevgrat yeti fi preoti adevgrati ai lui Dumnezeu celui
adevgrat i vg v-a dgrui pentru paza poruncilor lui
f. 45 intr-aceastg lume bungtgtile / lui i in viiata cea viitoare,
împàràtiia lui cea cereascg.
382

www.dacoromanica.ro
 Ap. faceti, precum và scriem, ca 0 darul domnului
nostru Iisus Hristos cu rugkiunele 0 cu blagosloveniia
smereniei noastre sà.' fie cu voi cu toti.
Tipäritl In Sfinta Mitropolie in Tirgov4te, la anul de
la zidirea lumii 7219 <1710>, noembrie 8, de Gheorghie
Radovici.
Sfir0t 0 lui Dumnezeu laudI. /

www.dacoromanica.ro
CAPETE DE PORUNCA.

www.dacoromanica.ro
f. 1 Capete de porunc6 la toatá ceata besericeascI,
pentru ca O. pázeascA fiestecarele din preoti si
din diaconi, deplin si cu cinste, datoriia hotarului
sàu. Acum intii tipà.'rite in zilele preaináltatului
domn si oblIduitoriu a toatä. Tara RumâneascI,
Io stefan C(antacuzino) Voevod, in sfinta Mi-
tropolie in Tirgoviste la leat 7222 (1714)/

f. 2 Anthim cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Ungrovla-

hiei preacinstit # exarh plaiurilor.
Voao cucérnicilor preoti # diaconi din toatl Tara
Rumlneasci. Tuturor de obste de la preaputemicul
Dumnezeu, vä ruglm mill, pace, slnAtate, vial curati
si spAsenie sufleteascl, iar de la smereniia noastri molitvl,
blagoslovenie # ertIciune.
Milostivul Dumnezeu carele ca un pArinte al Induririlor
chiverniséste si mlntuiaste pre toti cit nAdAjduesc la
f. 2v mila lui au vlzut la cea de pe unnl / smereniia # nevoia
voasträ a credinciosilor slujitori ai sfintului slu järtvenic
si plecIndu-se cu iubire de rnilostivire au grlit bune
In mima credinciosului # prea InAltatului domnului
nostru # oblAduitoriului Tárli Rumlnesti, Io *tefan
Cantacuzino voevod, pentru beséria si pentru toati
preotiia.
Drept acéia mgriia-sa din dumnezeiascl vointä inde-
mnIndu-s5. au lucrat In zilele noastre lucru sfint # pldcut
lui Dumnezeu plin de bunItate si de iubire de oameni,
387

www.dacoromanica.ro
 care in zilele céle de mult, din desaleatoarea tkii,
nici unul din domnii cei dintii nu s-au invrednicit
f. 3 sä o ispr5.'veascä. / Si ca un domn iubitoriu de Hristos
0 fiu adevärat al sfintei beséricii noastre a rässári-
tului aducindu-sä.' de cucerie au mintuit cu hrisov dom-
nesc toatä data preoteascä de sarcina därilor ce da de
rind cu tara.
Drept acéia dark' 0 noi cu aciastä scrisoare a noasträ
và däm in §tire tuturor preotilor 0 diiaconilor pentru
aciastä mare 0 färä de aseminare milä. 0 facere de bine
care s-au fä..cut voao Ca' sä inältati slavä. milostivului 0
cat5..toriului de bunagti Dumnezeu 0 sä faceti rugAciuni
neincetat seara 0 dimineata 0 intru amiazá zi pentru
späseniia sufletelor pärintilor 0 mo0lor lui 0 pentru /
f. 3" buna sänätatea märii-sale 0 pentru inteméiiare in scaunul
domniei sà." le päzeasa Dumnezeu de toate vicle§ugurile
improtivnicilor 0 A. supue supt picioarele lui pre tot
vrAjma§ul 0 pizma§ul.
Pre lingä acéstia, v5. zicem 0 vä. Invätäm In numele
Domnului 0 vä. poruncim:
Intl SI läcuiti dupä cum zice David in casa Domnului
In toate zielele vietii voastre 0 sá cercetati besérica cea
sfintä a lui cintind rinduitele slujbe cu toatä. socotinta
0 nevointa 0 fIcind järtva cea färá de singe cu fric5.,
0 cu inimá umilitä pentru ca sä se arate indurätoriul /
f. 4 Dumnezeu milostiv 0 politiei 0 tot närodului.
A dooa. Sä aveti datorie In toti anii sä, faceti fie§tecarele
cite un särindar pentru domn 0 pentru toatä boierimea
0 pentru toatä tara dupà.' cum scrie hrisovul cel domnesc ;
pentru aceastä mini ce s-au fAcut voao care särindar
sl-1 incépeti de la Duminica Thomei.
'ark' cine nu-1 va face sä dea seam5.' la infrico§ata jude-
cata a lui Dumnezeu 0 incá de sä va intelége carea cumva
cä nu-1 fac sä va 0 pedepsi foarte tare 0 sá va präda fiqte-
carele de arhiereul säu.
f. 4.7 A treia. / De vréme ce fie§tecare om iaste datoriu sá
arate aträ fälatoriul säu de bine multemitoriu vá punem
supt aceastä datorie A. faceti 2 Liturghii pe an: una in
zioa de Svetii Stefan la 27 de zile ale lui dechemvrie ;
0 alta la 2 zile ale lui avgust la aducerea moWelor acestui
dint. Si acéstia sá le faceti osebite 0 voi 0 cei ce vor fi
In urma voasträ in véci pentru märiia-sa Io Stefan voevod

388

www.dacoromanica.ro
 carele v-au ficut aceastà mare facere de bine spre semn
de multemitä. 0 de neuitare; iar cine sá va lenevi din
voi 0 nu le va face sä fie supt blestem.
f. 5 A patra. / Cine va vrea de acum inainte din miréni
ca sä se sue la aceastä stepenà a preotiei de nu va mérge
fiWecarele la arhiereul säu sä. §azà un an incheiat, iar
carele va fi om procopsit 0 mai invä.tat jumäitate de an
sä. Invéte toatä rinduiala preotiei dupà cum o poht4te
dreptatea 0 porunc4te sfinta beséric5., sä nu sá ispiteascä
nici cu un mijloc cá va c4tiga preotiia intr-alt chip färà
numai cind va fi vreo nevoie 0 va lipsi preot de la vreun
sat 0 A. va afla om invältat 0 procopsit.
vericare arhiereu va fi dup5. vremi 0 nu va päzi
aceastá hotäzire pentru slava 'Ili Dumnezeu, pentru
f. 5" cinstea / beséricii 0 pentru folosul noroduhii, D. IlsAm
In judecata lui Dumnezeu.
A cincea. Poruncim voao preotilor 0 diaconilor, sá nu
vá amestecati in lucruri mirenqti, adec5. In mkturi-
seli mincinoase, ficléne 0 cu voi veghiiate, in jurä-
minturi, in chiez4ii 0 intr-altele asémenea ca acéstia,
carele aduc scandälä la norod 0 bänuia15.; iar mai
virtos sá vá feriti de negutaorii, a apoi yeti cAdea in
grea pedeaps5..
Ce fieSecarele din céle ce-i va dä.rui Dumnezeu sä
c4tige din venitul casii lui oprind cit ii va fi de treab5.,
f. 6 célialalte sä le vinz5. neapsárat / veri din ce ar fi 0 ar
avea.
A asea. Väzind cineva cà preotii nu dau bir 0 va vrea
cu vreun mijloc sà se preoteascà au cu mite, au prin
fägsádueli, au prin mijlocul vreunui bojar de cinste, pentru
ca s6 §az5. In pace la mo.coiia lui färä norie, sä-i fie In §tiintä
cá sä va pune la bir in rindul täranilor.
A aptea. Vericine din preoti 0 din diaconi sà va inte-
lége cA nu-0 poartä.' cinstea preotiei cum sä cade, ci va
umbla pré la circiume 0 va umbIa beat, acela bine sä:
tie cä dupà intiia 0 a doao invältäturà sä va lipsi de
f. 6" tot / darul preotiei 0 s5. va pune in rinduI granilor
la bir.
Si sl nu socoteascg cá cu vréme iará f0 va lua cinstea,
au cu niscai mite, au prin rugä'ciunile cuiva, ci va rärninea
ping In sfir0t intru aceea predeapsà, hulä. 0 ocar5..
A opta. De va trebui la vreun sat preot, intr-alt chip
nu sä va putea hirotoni nimeni, pin5. nu vor veni cinci
389

www.dacoromanica.ro
 saténi sá márturiseascä Cu jurárain' t cum el n-au preot
atunce sä le rinduiascl arhiereul preot, au de la vreun
sat, de vor fi trei sau patru, au sá le hirotoneascá
d. 7 om cinstit, invItat cum s-au i mai zis si fará / de
gilceavá.
A nooa. Nici un preot sá nu indrázneascá sá vinzá
vin la casa lui, nici sä: pue pe preoteasa lui sá vînz5.
vin sau pe slujnica lui. Iará de va cálca cineva po-
runca va face acest lucru necuvios i fá'rdelége
sá va lipsi de tot darul preotiei i sä.' va pune in rindul
tgranilor.
A zécea. Nici un preot sá nu indráznescá sá lase noriia
lui i sá meargI la alta fär' de priciná cuvioasá i fle de
carte de márturisea15.' de la arhiereul sä.0 ; c5.' apoi va fi
nepriimit veriunde ar mérge.
7v A unsprázéce. Fietecare preot s5.' citeascá cu socotintá
acea cäxtulue de invátátura besericeascl ce s-au tipárit
la leatul de la Hristos 1710 si s-au dat atunce tuturor
In dar si sá implineasca i cu fapta acéle ce scriu intr-
insa, cá apoi, de nu vor face, sI vor pedepsi; iará cine
nu va avea, sá ceará la arhiereul sä.0 cá i se va da.
Asijdirea i aceastä carte cu acéste 12 capete, fieste-
carele din voi sá o pástréze ca lumina ochilor i céle ce
s-au hotárit intr-insa cu porunea', sK se facá cu toatá
osirdiia, sä; nu afle nimenea priciná sä zicá cà au pierdut-o,
sau au ars in casa lui, sau i-au furat-o / cineva, cl nu sà
va putea indrepta ci sá va da in rindul táranilor.
A dooa.spelzéce. Pentru ca s5. riclicám din mijlocu/
norodului niste vItämä.'ri sufletesti, ce vedem totdeauna
cá sá lucreazä si la cei mici, si la cei mari, iatá cá hotárim
doao lucruri i vä poruncim invAtindu-vá in numele lui
Dumnezeu, acest lucru sá se facá cu multä nevointg,
pentru ca sä nu piará suflete in des'árt i sá se odihneascá
judecátorii, atit cei besericesti cit i mirenesti.
Dietile crestinilor carele sá obicinuiesc de le fac
1.8v la sfirsitul vietii lor / pentru cáci stilt mai multi neinvä.tati
din voi, preotii si nu stiti in ce chip O. o scrieti, nici cresti-
nii nu stiu cum sá vä Invéte sá le faceti: din carele sá
scornesc atitea gilcevi i judecIti i juräminturi i cästi
de afurisanii i alte réle multe. Ci diiata si pe aceasta
s51 unmati.
A dooa. Foitele de zéstre inci sá se facl dupl izvodul
ce iaste insemnat mai jos. /
390

www.dacoromanica.ro
f. 9 Mijlocirile cu carele pot sà: rImie dietile
temeinice i nestrAmutate
Intii. Diiata s'A cuvine s'A se facà Cu frica lui Dumnezeu
Mr' de nici un vicle§ug sau pizmä asupra cuiva atita
despre partea celuia ce rinduia4te cit i despre partea
celui ce o scrie.
A dooa. S'a' se facä dud sint mintile omului intregi iarà
nu cind ajunge la ceasul mortii pentru cAci atunce
turburA mintea lui 0 nu tie ce rinduia§te.
f. 9V A treia. Sä. se rädice de la mijloc obiceaiul / cel räu ce
au unii 0 nu vor s'A' lase nimica rudelor puind princina
cum cá nu i-au dutat la vréme de nevoie sau la vréme
de boalä: sau pentru cäici au avut intre din0i vrajbA
lasä, in pizmä averile lor la altii 0 pre rude Ii las'A flede
mWenire.
A patra. Diiata de nu sà va face cu acéste mijloace ce
s-au insemnat mai sus in §tiintá s'A fie fie§tedruia cà cei
ce rinduesc nu vor avea nici o platA de la Dumnezeu
dilata lor pre urm'A sA va strica i rudele ce vor räminea
fk'de mo§tenire i fälede voia lor vor mWeni averile
f. 10 lor i afurisanfile ce adaog pentru cà stilt färide J cale
vor cAdea asupra lor.
A cincea. Vericarele din preoti va fi chemat sá scrie
data cuiva 0 va vedea cum CA cel ce rinduia§te sà poartà
cu pizmä asupra rudelor lui, au sä-1 indémne sä. facá céia
ce iaste dreptul au sá nu-i scrie chata cá apoi va ddea
In pedeaps5.. Si la sfir0tul dietii s'51-0 pue preotul numele
lui 0 din ce sat iaste i impreuná cu dinsul sá se isdleascà
7 m'Arturii dui:A porunca Pravilei sau 5, iar la vréme de
nevoie fie O. 3.
A asia. In diatä.' s'A cuvine mai intii de cit toate sä se
f. 10v rinduiascá deplin zéstrele muerii, dup5. cumu-i / va fi
scriind foita i darurile céle mai inainte de nuntá i podoa--
bele céle de a dooa zi, dupg cum poruncé§te Pravila.
A dooa sá rinduiasd datoriile de va fi datoriu anume.
cui ce iaste dator.
A treia sá osebeasd toatg cheltuiala ce va sä se facI.
la ingropare 0 la pomenirile die obicinuite ping' la plinirea.
unui an 0 alte milostenii i s'Arindare dupà cumu-i va
fi putinta. lar ce va mai rä.minea afará dintr-acéstia.
sá impartä la mo§tenitori precum ar socoti, cä va fi cut.
dreptate. /
391.

www.dacoromanica.ro
 f. it Izvodul dietii. De vréme ce intimplarea cea viitoare
iaste nevAzutI i insgsi ingerilor necunoscutä pentru ca
numai la Dumnezeu toate sint cunoscute ; drept acéia
eu (cutarele) feciorul (cutAruia din cutare loc) am socotit
mai nainte pinä a nu mA cuprinde sfirsitul vietii méle
pinä. imi slut mini1e intregi i sAngtoase sà fac diatä
sä dovedesc gindul mieu cgträ mostenitorii miei cei
alesi cu care voesc sä chiverniseascä. ei avérea mea mutà-
toare i nemutAtoare dup6 petrécerea mea din viatä..
if. ID Ce intii mä rog lui Dumnezeu / ca unui milostiv sA-m
iarte multimea pAcatelor méle céle ce am gresit ca un om
intr-aceastä. lume. Asijderea mä rog i tuturor crestinilor
cui ce voiu fi gresit sä mä. iarte. $i de mine ilia sA fie
ertati toti citi *fin vor fi gresit i vence rAu mi-ar fi fAcut.
Dupä aceasta poruncesc lor mai intii de toate ja
sotia mea cea dupä. lége (cutarea) zéstrele ei deplin dupA
cumu-i scrie foita i darurile cele mai nainte de nuntA,
asijderea i podoabe ce i-am dat ei a doao zi dupä nuntä
carele slut iatä ce si iatä. ce.
A doao, s'A pläteascl datoriile ce sint dator (cutäruia /
f. 12 i cutäruia cu zapise ori Mfg zapise).
A treia, sl mi s'A facl pogrebaniia ì pomenirile céle
obicinuite pinä la implinirea unui an. Asijderea i milele
sArindarele ce las sä. se dea deplin.
'ark' dupA acéstia fiii i mostenitorii miei cei adeväxati
(cutare, cutare ì cutare) s'A impartä toatä avéria mea
intre dînii filtéste 1 cu pace. insä. (cutare) ja partea
lui, iatl ce si iatä. ce. $i (cutarele) iatä. ce si iatä. ce. Si
(cutarele) iatä. ce i WA ce.
tick' ert pe credincios robul meu (cutarele) din robie
si pe credincioasa roaba mea (cutarea). IncA d'Aruesc
f. 12v (cutAruia) pentru mintuirea / sufletului mieu iatA ce.
Acitstia voesc sä fad. acesti mostenitori ai miei dupä.
moartea mea precum cu dreptatea mintii méle am rinduit
limba mea au grAit i mina mea au scris, inaintea acestor
mArturii vrédnice de credintä, carii s-au aflat de fatä.
(cutare, cutare, cutare, cutare, cutare, cutare, cutare).
Iarä. oricare din mostenitorii mid care am zis mai sus,
au din judecAtori i din bojar, sau din cei besericesti sau
din cei lumesti ar vrea sA intoarc5., sau sA strice aceastA
diatA a mea s'A aibI a da rAspuns i seama la infricosata

392

www.dacoromanica.ro
 zioa acéia a rIsplatirii inaintea judecatoriului celui /
f. 13 drept si nefatarnic. Domnului nostru Iisus Hristos, Dumne-
zeul cel adevarat. Leat, msta.
Eu (cutarele) cu a mea mina am iscalit si am intarit
aceasta a mea diatl si cu a mea pecéte am pecetluit
inaintea acestor marturii vrédnice de credinta, carii sint
isclliti mai jos.
Eu (cutarele) pre cum au zis cela ce au facut aceastä
diatä cu gura lui si precum au scris inaintea mea, asa
marturisesc inaintea lui Dumnezeu s'i inaintea oameni-
lor sä puiu si pecétia mea.
intr-acest chip sä. iscaleasca si célialalte märturii, ping
In sapte. /

f. 13v Mijlocirile cu care pot sä rAmie foitele zéstrilor

temeinice §i nesträmutate
LAIL Sä se cérce cu mare socotintä fétele ce vor sa se
impreune cu nunta. Pentru ca A. nu fie intre dinsii rudenie
au despre partea trupeasca au despre partea duhovni-
ceasca si s5. fie primitá vointa a amindurori obrazelor
dupä cum poruncéste Pravila. Si tocinélele ce sä vor face
despre amindoao partile sä fie temeinice si cu dreptate.
Pentru ca sä nu urméze pe urmä despartealä. si sä fie
preotul satului impreunä. cu 3 marturii iscaliti in foae
pentru mai multa intarire a adev'ä.rului. /
f. 1 A dooa. Vence lucru sä. vor indura parintii sä dea
fétei lor, au scule de argint, au de aur, au aramuri, au
haine, au dobitoace, au vence alt asémenea acestora
sà se pue pretul a fiestecaruia ce platéste si la sfirsitul
foil sä se pue suma banilor §i cite lucruri skit sa se scrie
in foitä.; au sä fie toate deplin, au sä.' nu sa scrie, pentru
ca sà nu sà intimple pre urma gilcevi si banueli.
A treia. De se va intimpla moarte muerii si copii nu va
avea, sa n-aibl volnicie barbatul s'a cheltuiasca la moartea
ei mai mult decit a treia parte din zéstrele ei. Iarä. célia-
f. 14v lake / doao parti sà stea deplin pentru ca sa le ja rudeniile
ei, dupl. cum o pohtéste dreptatea, de vréme ce el dupa
393

www.dacoromanica.ro
 porunca Pravilei altg parte n-are sg ja zéstrele muerii
sale, fgrg numai asternutul. /
f, 15 Izvodul foitei zestrilor. Fie Doamne mila ta spre noi
dupg cum ngdgjduim spre tine. Fälcutu-se-au aceastä,
foitä de zéstre ce s-au dat fiicei noastre (cutgriia).
Precum scrie in jos anume sä: fie intru cea mai de pe
urmä instiintare s'i incredintare la cei ce s-ar cuveni intgritä
cu iscglitura noastrg si cu a mgrturiilor ce s-au intimplat
la aceastg tocmealg. Leat, msta. /
f. 15v Iarg cine din preoti nu va face acéstea ce insgmingm
aici (atita pentru diiatg cit 0 pentru foita zéstrelor) cu
frica lui Dumnezeu cu dragoste s'i cu minte desteaptä.' il
lgsgm in judecata lui Dumnezeu, &à noi ne-am fgcut
datoriia. $i de sä.' va intelege carea cumva pe urmä.' a s-au
lenevit, la lucrul lui Dumnezeu sau au fgcut cu ficlesug
vreuna dintr-acéstia, sg va pedepsi foarte tare de arhiereul
sgu.
Và poruncim si aceasta cg, de acum inainte acéste
trei lucruri ce vä.' insemngm aici säl puneti nevointa sä. le
Z5ItiCIliti.
f. 16 Intl / Acel obiceaiu rgu ce au unii de trag fétele oameni-
lor de fug cu dinsele fgrg de stirea pgrintilor unile cu voia
lor, altele fgrä., voia lor, apoi pe urmg pun mijlocitori de-i
iartg pgrintii, pe unii ca aceia sä. nu-i cununati nici la
beséricg sg-i priimiti si sä.' aibg voie protopopul sg globeas-
cg pre fatä. cu bani 200, iarg pre fecior sg-1 globeascg
vorniceii cu bani 400. Si ping' nu va mérge la arhiereul
luí A. cearg ertgciune si sg-i facg rgvas de cununie sg
nu fie priimit.
A doao. De va vrea vreun runan sg ja vreo tigancg
sau tiganul sg ja rumAnc5., nicí de cum sg nu-í cununatí, /
f. 16' pentru aci dau scandglà la norod si aduc la mijloc multe
gilcevi si mai virtos cg rgmine neamul cel slobod supt
robie.
A treia. Rumänul neertat de stgpinu sgu nu sä. poate
nici cu un mijloc sg se preoteascg, iar de-1 va erta cu carte
säl se preoteascg. $i dupg preotie citi copii va face sg nu
mai fie volnic nimeni sg-i rumäneascg a. sint slobozi.
Slid' . . . popa . . . ot2 . . . hramul beséricii. /

1 Judetul.
1 Din.

www.dacoromanica.ro
PREFETE, DEDICATII,
POSTFETE

www.dacoromanica.ro
 Postfata Evangheliei" greco-române, tipäirità
la Bucure§ti, in anul 1693
Iubitoriului cetitoriu sänätate.
Ca si corhorul intre alte verdete, precum zice pilda,
mä ara't i eu, o iubitilor cetitori, cIträ cei mesteri
iscusiti i intelepti i nevoitori tipografi, cu aciastä de
bogoslovie cu patru strune i cu toatä alatuirea de dulcele
glas aläutä, a ceii in trei staturi dumnezäiri, capul
färä prihang ai noastre credintä, sfinta, zic i dumnez5i-
asca Evanghelie. Dintru carea noi luminindu-ne pren
dumnezIestii i ai duhului propovédnici apostoli,
singuri väzätori a infricosatelor a Domnului taine, cea
intreitä i nedespärtitä aceli desävirsitä i necuprinsä
troitä, am cunoscut pre Taal nenäscut, si pre Fiiul den
pärintele näscut, si pe dumnezäescul Duh de la pärintele
purcezItoriu, o dumnezäire de o fiintä 0 de impärätie
in trei fete cunoscutä.
Deci väzind eu smeritul, adincul bogoslovii, mä stridiiam
a mä apuca de acest lucru. Insä dindu-mä pre mine cu
credintà curatä 1 cu nIdéjde aträ dulcele Hristos carele
zice, la Mathei 21: De yeti avea credintä 0 nu vä yeti
indoi, veti zice muntelui acestuia, rädicä-te si te aruncä
In mare, sä va face, si toate oare cite yeti cére, crezind,
yeti la" .

Deci spre-acéstia clutind cu tot sufletul i mema, prin

trudä.' i osteneall, nu putink, m-am atins de acest folosi-
toriu de suflet lucru, al cIruia intii cea lui DumnezAu
plä'cutá vointä i aflare, i cheltuialele au fost a prealumi-
natului s-a pravoslavnicului crestin si mare cuviintatului
domn i obläduitoriu, a toatá vestitei si blagocistivii
Ungrovlahiiii, roan Costandin Basärabä voevoda, iar
tipäritä de mine, prea micul in eromonahi, Anthim de
la Iviriia.
397

www.dacoromanica.ro
 Rogu-va dar5., indreptarea gresalelor, nestiintii si
a nesocotélii Inge cu blind& si fratasci vointa, si nedefai-
raind factndu-o, rugati-vá pentru mine, smeritul pururea
intru Domnul.

Dedicatia Psaltirei" românesti, tipgrità.

la Bucure§ti, in anul 1694
Blagocestivului, prealuminatului s'i preaslavitului domn
si obladuitoriu a toata pravoslavnica Tara Rumaneasci.,
bunului si crestinului loan Costandin Basaraba voevod
si al mieu de bine facatoriu si milostiv stäpin, cu pled,
ciune metanie fi.cind, de la Dumnezeu toaa buna fericire
poftesc.
Toata zidirea vazutä s'i nevazuta, cuvintatoare si
necuvintatoare, citl s-au facut de cea adinca a lui Dum-
nezau intelepciune, inaltate si luminate doamne, carési
dupa firea sa, siléste de-si aratà slujba si lucrarea ei, dupa
cum i s-au poruncit. Stihiile ca niste Infle pricini Indeamna'
pre toate chipurile neamurilor, deli dau roada sa la
vrémea lor.
Iari. mai virtos de toate, fericita si mai aleasa si cuvin-
tatoarea zidire, omul, siléste de aduce nu numai un
féliu de road5., ce foarte multe cite trupesti, iara mai multe
sufletesti, de vréme ce si el de doao s-au zidit, adecà den
suflet si den trup. Si toate pentru el s-au facut si i s-au
dat aciastá simtitoare lume cu toata frumusétea ei, ca
o gradina cu multe féliuri de flori, ca sa-si aleaga céle
de folos, sä sà impodobeasca trupéste. Si i s-au dat si
lumea cea de sus den suflarea dumnezilasci., den carea,
cit va vrea, sa-si infrumusetéze icoana cea sufleteascä
si cit va putea O. o asémene cu chipul icoanei ziditoriului
sau.
$i macar ca multi den neamul omenesc au alergat mai
virtos dupä céle trupesti, cu carele s-au si insalat si den
calea adevarului s-au ratacit, fag citi mai virtos céle
sufletesti au iubit, si pre pamint s-au cinstit, si in ceriu
viatà vécinici. au dobindit.
Dentru carii si mariia-ta, blagocistive doamne, te-ai
ales foarte den tot sufletul rivnitoriu dumneziestilor
fapte, s'i te nevoesti cu toatà osirdiia de aduci multe
féluri de roduri sufletesti, pentru ca si aibi preavosla-
398

www.dacoromanica.ro
vnicul tgu n5.rod sä sI adape sufleté.§te. Iarä mai virtos
de toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoaba
casii lui Dumnezgu, carea iaste sfinta biséricä. Si m5.car
cà i cu alte daruri multe o infrumusetezi, iar5. cu cu-
vint5.toarea podoab5., adecä cu sfintele 0 de Duhul Sfint
grlitele Scripturi, cu mult mai virtos decit toti cei mai
de nainte o ai rodit, care lucru aratá aiave blagocistiva
dragoste ce ai c5.trá toti pravoslavnicii. Pentru aciasta,
pre li'ngá célélalte multe 0 de folos clrti ce s-au dat in
tipariu, iubit-ai i ai ales 0 aciast5. de Duh Sfint pren
rostul fericitului David suflatá cintare, carea 5ä numqte
de opte Psaltire.
Pre carea, vrind cineva s5. o laude, sá ja pildä. de pre
alte preste fire lucruri ale Sfintului Duh, i sá ia seama
voroavelor ce au toti Psalomii ei; i a4a poate cunoa§te
ce féliu de laude i s5. cuvine. Ca' Vázind mgriia-ta folosul
sufletesc ce iaste ascuns intr-insa, i m5.car de au fost
0 de altii mai denainte In multe féliuri tipArit5., iar5, acum
mai Cu multá osirdie o ai scos la luming 0 o ai impodobit
mai vir' tos decit altii; adecä tälmäcita chiar In limba
rumaneascä i pentru toate cathizmele cu tropare i cu
molitve de rugkiune pentru mai mult folosul i intelesul
celor ce vor ceti.
$i mi-ai poruncit marie-ta de o am tipärit cu toatà
cheltuiala ca sä sä." impartà In har pravoslvni-
cilor crqtini, carii toti impreunI datori sá fie a ruga
pre atotputérnecul Dumnezau pentru viata, Int5.rirea
toaa fericirea päzindu-te bine a oteirmui
tot norodul cit de la Dumnezsiu crezut i dat
iaste a-1 sapiniré, i s5, poti inmulti i intäri pravoslaviia,
ca i marele Costandin, cu carele impreunä s'a' ti sá däxu-
iascä i cununa slavii intru impärätia lui DumnezIu.
Amin.
Al märiei-tale mai mic rugä'toriu smeritul intru iero-
monahi Anthim Ivireanul, tipograful.

Dedicatie la cartea lui loan Cariofil,

Manual despre dteva nedumeriri",
tipIrit5. la Snagov, in anul 1697
Preacuviosului, preasträllucitului, preaseninului i prin
voia celui de sus devenitului sapin i domn al intregii
Ungrovlahii, domnului loan Constantin Basarab voevod,

399
www.dacoromanica.ro
 mintuire, viatà bung, min: din partea lui Dumnezeu 0
fericire deplinA.
Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu osta0i care i se cuvin
(Epistola a V-a lui Synesius) in biserici; adic5., nu au
lipsit 0 nici nu vor lipsi vreodatà in once imprejurare
osta0i Domnului din ceruri, neinfricatii lupatori ai
sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, 0 inf151c5Satii inteleg5.-
tori ai adev5sului, ca 0 biruitorii 0 purt5.torii de trofee
impotriva oricArei falange de eretici 0 in contra oricArei
alte räflciri grecWi 0 ateiste, inarmati nu numai cu
arme conyingaoare 0 cu dovezi ale sfintei 0 divin inspi-
ratei Scripturi, ba chiar 0 cu rationamente logice 0 de
neinvins, infailibile 0 de necombätut, folosindu-se in
toate de adeväSul insu0, fie ca refugiu, fie ca ap5.rältor.
Adeväsul [care] a orinduit sà fie totdeauna argturi
de cei credincio0 0 ortodoc0, 011ä la sälvir0rea yeacului,
conform acelei hotärisi evanghelice: Si iatä.' eu (Matei,
cap 28) gilt Cu voi (zice) in toate zilele ping' la sfir0tul
veacului", deoarece fär5.* ajutorul lui Dumnezeu nimic
nu se poate realiza, precum ne-o certifia insu0 Domnul
In Evanghelii, cà f5s5. mine (zice) nimic nu puteti
face.
A§a cum 0 in anii no§tri s-au g6sit 0 se g6sesc unii
apär5tori ca ace§tia 0 vajnici luptätori ai cuvintului
nostru ortodox 0 ai credintei, prin urmare, marele stolnic
Constantin Cantacuzino, cel prin pronie cereascà foarte
cuminte 0 prea nobil II-Are domni, observind pe unii
cuvio0, ce-i drept, 0 ortodoc0 cit prive§te adevälrul,
dar nenumäSati 0 ignoranti, poate chiar mode§ti, care
insä.' se scandalizau de pe urma unor dogme grece§ti,
ca de pila, sà spunem, norocul 0 ursita 0 mai ales in
legatufl cu menirea calvinist5. 0 atee, ca 0 in legaturl
cu alte citeva chestiuni necesare, a vrut s5.-1 punk' la
ostenealà pe preainteleptul, preainväitatul 0 pe prea-
cinstitul mare logofält al marii biserici a lui Hristos, pe
chiar loan Cariofil, altäldafg aflat la BucurWi, in cursul
unei slujbe divine, sä rgspundä in legsáturä cu n4te chesti-
uni ca acestea, cu intelepciunea 0 cu inv5fAtura, pe
care i le-a d5suit Dumnezeu, dupl canoanele sfintilor
päirinti 0 dup5. negre0ta 0 infailibila pärere a sfintei 0
catolicei noastre biserici, spre informarea celor ortodoc0
0 spre ru0nea 0 compromiterea ereticilor 0 a necredin-
cio0lor, ba chiar intr-o limbá accesibill, astfel incit sl
400
www.dacoromanica.ro
deving u§or 0 bine inteleasg rezolvarea unor asemenea
chestiuni puse la indoialg 0 cerute.
De aceea 0 acest preaintelept dasc5.1, dupà ce a accep-
tat aceastà oportung cerere a sus-zisului boier, avind
drept scop folosul din aceasta, ce urma sà rezulte pentru
credincio0 ca 0 informarea, el a depus rivng 0 grijä
multg cu ocazia acestei invätäturi. Cu acest prilej, el
a dizolvat 0 impel§tiat, cu claritate 0 concis, flea:1.61e
0 ineptiile celor cu pgreri opuse, aevea unei pinze de
pgianj en iar pgrerea sfintei noastre biserici 0 hotgrirea
ca 0 judecata adevgrului evanghelic, el le-a Thimurit 0
confirmat.
Aceastg lucrare cäzindu-mi In miini 0 citind-o cu
atentie 0 aprofundare 0 väizindu-o a fi foarte folositoare
fiecärui ortodox intru rästurnarea dogmelor opuse 0
intgrirea 0 confirmarea hotgririlor 0 citatelor adevgrului
insu0, m-am of erit, foarte bucuros 0 impins eu insumi
de un zel dumnezeiesc, s-o tipgresc In folosul tuturor
0 pentru Mintuirea sufletelor 0 pentru vepica amintire
a celor care s-au ostenit 0 a acestor preainvgtati eroi
care s-au preocupat 0 pentru pomenirea apgrgtorilor
credintei ortodoxe.
Nu am indrgznit insg, preainältate stgpine, s-o tipgresc
f All o corectare 0 o ajustare, 0 din partea altcuiva dintre
acei, care au o apreciabilä experientä. In ceea ce privete
dogmele juste ale bisericii, lucru pentru care am 0 rugat
pe preainteleptul 0 preaingvatatul 0 venerabilul domn
Kyminites din Trapezunt, nu numai ca pe cel mai bun
cunoscgtor al dogmelor ortodoxe, dar 0 zelos fierbinte al
cuvio0ei 0 preaevlavios fata de cele sfinte.
am apelat la el mai ales ca la un dasal al renumitei
coli de aici, pe care preacuvioasa-ti ingltime a infiintat-o
cu cheltueli larg acordate intru iubire de Dumnezeu, fn
folosul iubitorilor de invgtä'tur5. pgminteni 0 strgini.
$i lumingtia-sa procedind bine 0 intr-un mod cuvios, nu
numai cg a reparat multe lucruri care din gre§ealg 0 uitare
fuseserä trecute cu vederea, ci 0 altele care pgreau greu de
inteles, le-a lgmurit, adgugind 0 cite erau folositoare spre o
mai amplg informare a celor care nu se dumireau, pecare lu-
crare o 0 dedic in calitate de slujitor recunoscgtor sub oblg-
duirea 0 indrumarea seningtätii dumneavoastrg, sprijinitg
0 incununatg de Dutnnezeu ; a cgrei märetie preacuvioasg
va sg fie mindrie 0 totodatä confirmare a unei opere foarte

401

www.dacoromanica.ro
 folositoare din punct de vedere spiritual, tntru faima
inältarea ortodoc§ilor pe de o parte, iar pe de alti parte
tntru ru0nea i totala compromitere a adversarilor, lu-
crare, care dei de proportii reduse, din punct de vedere
calitativ este foarte mare.
De aceea dar, prime§te favorabil, ilustrisime i Intru
Domnul s15.vite stlpine i binefIc5.torule, prezentul
manual spiritual extrem de folositor, privindu-1 nu eft
din latura cantitativä., cit mai cu seaml din cea calitativI,
indeosebi gindindu-te la preferinta i recunWinta cor-
dialà a slugilor tale, pentru multele i infinitele binefaceri,
de care zilnic ne bucurkn primindu-le de la inälltimea-ta.
Pentru care bogate daruri pline de bungvointä din
partea mkiei-tale, iti rärninem pururi indatorati, spre a ne
ruga necontenit de nemärginita milostivenie i bungtate
a lui Dumnezeu, ca sä, pàstreze, sä p5.zeascä i sä:
iascä divin cinstita strAlucire a mIriei-tale, sub atotpu-
ternica-i dreapa 0 sub umbra aripilor sale ocrotitoare
impotriva orieärui atac al du0nanului, i s-o statorniceas-
a pe tronul sän cel mai !net, fácind-o ferice In toate
pinä.' la adinci 0 ware bkrinete, in scopul grupkii
coordonlrii turmei intru Hristos incredintatä.' strälucirii
tale, 0 pentru slava, renumele i mindria ortodoc0lor de
pretutindeni. Amin.
Al mkirei-tale straluciri slujitor preaplecat i preaumil
tntre ieromanahi, tipograf Antim Ivireanul.

Pref ata Gramaticii" slavone§ti,

tipAritA la Snagov, in anul 1697
Celui ce stilluce In pietate, prealuminatului domn Io
Constantin Basarab voevod i stpinitor al intregii Tki
Ungrovlahe, celui preanobil nàscut 0 bine fäckor, sänä.'-
tate In lumea aceasta, zile tndelungate i noroc çi vecinicg
mtntuire sä aibl Ii dorim.

Precuvintare la gramaticA
Iatà cI a incoltit sIminta strAinä., adecá gramatica sla-
voneasca, o art5. cunoscutà 0 un lucru bun 0 iscusit, i In
zilele domniei-voastre. Pentru fiecare e de mirare 0 plicut

402

www.dacoromanica.ro
lucru, chid pe cimpul lui (in tarina lui) cresc oarecari
grAunte de alt5. limbA, c5.ci vede un lucru nou i tAinuit, ce
mai nainte n-a fost si nu s-a vIzut. Astfel cà multà mirare
s-a Intimplat I cu neamul nostru lipsit sau de sAminta
aceasta, adicä de cetirea adevAratä slavoneasd, sau de
fructul ei adec5. de Intelegerea celor cetite, dud in urna
ingrijirei pline de iubire a voastrA, ajunse vremea ca sà
se arate si acest fericit dar, adecA limba slavoneasd, in
tara noastrA.
Si dacà limba slavoneascä la ai s5.i sau la ai casei (cum
s-ar zice), adecA la slavi, e prea slAvità i admiratal, acolo
unde ea se IntrebuinteazA ca limbä proprie, cu cit mai
mult la noi, cari o intrebuintAm nu ca pe a noastrI, ci ca
pe una strAinä i imprumutatà, ar trebui ca sa fie ridicatai
In slavl i admiratie str'ä.lucitoare, spre exacta intrebuin-
tare a noasträ.
CAci ce este acest bun fruct ce se aratI prin bunIvointa
Sfintului Duh? Acesta ce este sufletul din corpul omenesc
si lumina din soare, si ce este si sarea in mincare ; dci pre-
cum corpul f5xä de suflet mort este, precum soarele fArA
de luminä nu lumineazä i precum mincarea nu e plAcutl
flr5. de sare, tot asa e si cetirea sau scrierea flrA gramatid
conducItoare.
aci dad vrea cineva sá stie firea literelor i silabelor,
dacá cu glasul vi-ea sä accentueze cuvintele drept
Insemne vorbele cu accente, acela trebue sà se adreseze
la prima parte a gramaticei, adicl la ortografie.
Dad. vi-ea sà desfacI vorbele In *tile lor tu exactitate,
trebue sA cerceteze cu de amAnuntul a doua parte, adicA
etimologia.
Dad vrea sä compunl vorbe compuse, spre aceasta
trebue sl-si Insusascä bine regulele sintaxei.
Dad cineva doreste sá fad versuri, i aceasta
insuseste pi-in prosodia fAcAtoaxe de versuri.
Drept vorbind, lucrurile de minte folositoare la care ea
a dat nastere fie In limba greceasd, fie In cea latineascA,
sau In once altá limbA, aceleasi le dA i In slavoneascA,
cAci ne invatA sl cunoastem in propositii deosebirile Intre
pArtile de cuvint ale gramaticei, i declinarea numelor
conjugarea verbelor, dupà temele lor i dupá terminatiuni,
sá judedm la eteroclite sau anomale lipsa sau prisosul
sau schimbarea. Cu un cuvint, ea deprinde pe cei ce se
silesc cu rivnA, sA o invete i sá vorbeascl sA serie bine.

403

www.dacoromanica.ro
 De toate acestea noi eram foarte lipsiti, aci ne lipsea
gramatica conducItoare.
De aceea &el cuiva i se pare, cu atit mai mult noul
trebue O. ni se parä a fi folositoare, deoarece in bisericele
dumnezeesti noi ne-am obicinuit a ceti slavoneste ; dar
necunoscind aceastä limb5., care ne este sträin5., nu a
noastrk puteam de multe ori sä adem in greseli. Stiind
voi aceasta, iar noi cititorii avind nädejde in Dumnezeu,
nädejdea noasträ a cäpätat un bun sfirsit in binecuvin-
tata domnie a voasträ, csáci vedem inrädäcinarea acestei
seminte bune In tara noastrI si ajutorul dumnezeesc adgo-
&du-se la silinta voasträ neobositä, cind cu indurare
(milostivire) si cu iubire de Hristos, afarä de alte binefaceri,
ai intemeiat si scoa.1ä pentru invätarea (indreptarea)
limbei slavonesti pentru copiii de virstä fraged5..
Dar sä räsäin la o parte vorba prea multä despre gra-
maticA ; valoarea ei proprie, cit de mare este si cit de pre-
tuit5., o va aräta lucrarea. Sä cädem in genunchi cu rugä-
ciune, rugindu-ne Cu sirguintä lui Dumnezeu, ca sä bine-
voiascä a face ca ea s'a.' fie de folos in intrebuintarea ei si
spre narirea lui Dumnezeu si spre cinstea prea fericitei
Fecioare, N'äsc5.'toarei de Dumnezeu si a tuturor sfintilor,
s'i spre folosul sufletesc si trupesc al drept credinciosilor.
lar pentru luminatä märia-voastra, ca unul ce v-ati
ingrijit de aceasta, spre prirnirea pentru aceasta de la
Dumnezeu a unei vieti indelungate pämintesti, a sänätätii
trupesti, fericirii s'i norocului in toate, iar in ceruri a indul-
cirii cu toate fericirile (bunätätile). i astfel cädem la picioa-
rele luminatei m'äriei-voa,stre, cu aceastä cärticicä numitä
gramatick dupl porunca voasträ acum din tipar scoask
si và rug'Im sä: fiti milostiv Cu noi cei ce ne-am trudit.
Al luminatei märiei-voastre, prea mic de Dumnezeu
rugätor, smeritul intre ieromonahi, Antim tipograful.

Dedicatia din cartea lui Sevastos Chimenitul,

Eortologhion", tipàrità in grece§te la Snagov,
In anul 1701
Preaevlaviosului, preastralucitului, prealuminatului si
de Dumnezeu incoronatului domn si stäpinitor a toat5.
Ungrovlahia, domnului domn loan Constantin Basarab
404

www.dacoromanica.ro
voevod, mintuire, viata indelungata 0 bung sortire de la
Dumnezeu 0 cea mai inalta fericire.
Inceputul, mijlocul 0 sfir0tul, stapinul 0 domnul tutu-
ror fiintelor 0 simtitoare 0 intelegatoare este facatorul
tuturor, Dumnezeu. Stapinul ins5: 0 sfir0tul tuturor celor
de sub luna este omul. lar sfir0tul omului, pentru care s-a
creat de Dumnezeu, este c4tigarea 0 fericirea lui Dumnezeu
ins5.0 ; fiinda pentru om s-a facut toatà lumea aceasta,
iar omul, se zice a s-a facut de atra Dumnezeu ca sa
dobindeasca pe Dumnezeu.
Dobindesc pe Dumnezeu oamenii aceia, carii cred drept
in el 0 pazesc cu scumpatate sfintele lui porunci. Dar
sfintitele lui porunci se cuprind in aceste doua 0 singure:
din iubirea catra Dumnezeu 0 atra aproapele. Atunci
se realizeaza 0 se cunoa$e iubirea atra Dumnezeu,
dud pazim, cum am zis, cu scumpAtate sfintele lui porunci,
dupa cum o spune 0 Domnul In Evanghelii : aci zice a,
dad, ma iubiti, paziti poruncile mele.
Iubirea caträ: aproapele atunci sä realizeaza 0 se savir-
p§te, cind ne iubim cu fapta 0 din tot sufletul intre noi ca
0 pe noi in0ne, dupa porunca lui Dumnezeu. SI iubqti,
zice, pe domnul Dumnezeul tau din toata inima ta 0 din
tot sufletul tau 0 cu toatä puterea ta 0 cu toatä inima ta;
0 pe aproapele tau ca pe tine insuti. Si iar5.0: acestea
poruncesc voua ca sà va iubiti intre voi. Caci atunci reali-
zam o astfel de iubire, and ne indemnä'm 0 ne ajutam
intre noi la cele bine 0 de folos, 0 la cele trupeti, dar mai
ales la cele suflete§ti 0 mintuitoare, fiecare dup5: putinta
lui 0 dupa capacitatea lui.
Deci eu, fiinda nu am 0 alta putere spre ajutorul
aproapelui decit ocupatiunea tipografiei, n-am lipsit 0
nu voiu lipsi vreodata ca sa folosesc, dupa putinta mea, pe
fratii in Hristos ai mei, tiparind deosebite carti de suflet
folositoare 0 mintuitoare.
De aceea, fiindca am gasit 0 aceasta carte, care este
lucrarea preainteleptului 0 preainvatatului profesor dom-
nul Sevastos Trapezundiul Chimenitul, pe care cetind-o
0 cunoscind dupa judecata mea a este prea mult de tre-
buintä 0 folositoare orick'rui ortodox 0 mai ales celor
bisericWi 0 sfintiti, apoi 0 iubitorilor de invältatura 0
studio0 0 indeob§te fiearui invatat, mai cu seamä pentru
ca este compusä in limba comuna 0 upara de priceput,
405

www.dacoromanica.ro
 am voit s-o tipgresc si pe aceasta spre folosul, cum am zis,
a celor ce vor ceti-o.
Dar fiindcä este obiceiu la acei ce pun arti in tipar,
sg le inchine la vreo persoar4 mai insemnatg' sau biseri-
ceaseä sau politicä spre recomandarea i apgrarea
pentru aceea i eu, cel mai mic rugg'tor i serv al vostru,
afierosesc i inchin cartea aceasta de fatg, la ingltimea cea
de Dumnezeu mgritg si la mgretia cea de Dumnezeu plzitä
cinstitä a preastrglucirii voastre pentru nentungrateie
voastre binefaceri i daruri cgtrá mine cel mai ink, spre
asemenea, apgrare i recomandare a cgrtii. Pe care cerere
recunoastere priirnind-o voi redati-mi bungvointa
ajutorul prevgzgtor, incurajindu-ne la lucruri bune si de
folos.
lar Pronia i ingrijirea cea atoatetiitoare i prevgzg-
toare a lui Dunmezeu fie-vg mintuitoare i adumbritoare
strglucirei voastre cei de Dumnezeu incununate mai pre-
sus de toatá bintuirea potrivnicg, intarind-o la prea inal-
tul ei tron cu indelunga vietuire, binef acere i cea mai
inaltg fericire, ping la cea mai actincä i depling bltrinete,
spre conservarea i desvoltarea plinirei cei incredintate
voug de Durnnezeu cu numeie de Hristos i spre bunul
renume, glorie i laudg a tot neamul ortodocsilor.
lar dupg strgmutarea din aceste vremelnice, fie sg va
invredniceascg pe voi pe toti si de impgrätia cerurilor, in
veacul veacurilor nesfirsiti i neintrerupti. Amin.
In anul mintuirei 1701, luna iunie.
Al strAlucirei voastre cei de Dumnezeu pgzite
niggtor si serv, Antim ieromona.hul, tipograf din Iviria.

Dedicatia din Noul Testamento,

tip6rit la Bucurqti, In anul 1703
Prealuminatului, ingltatului i bunului crediticios domn
oblIduitoriu a toat5. Tara Rumftneascg, To Constantin
Basarabä, voevod, plecate
Intoarce-se pururea magnitul cgtrg polus; zboa.rg spre
ingltime focul; pleacg'-se in sinul pà'mintului piatra;
aleargg apele in bratele mgrii; i in scurte cuvinte toate
lucrurile carg chendrul lor s5. pleacg.
Deci dará de iaste asa, nu iaste nicidecum minune, de
vreme ce acestui dumnezeesc Testament toate ce slut in
406

www.dacoromanica.ro
sinul credinciosului, iubitoriului de Hristos i crWinescu-
lui tau suflet, ca la un chendru firesc alearga. Pentru ce?
CA precum céle sfinte s5.cuvin sfintilor Odle sfintite sfinti-
tilor, aa i céle cre§tineti, cre§tinilor s'a cuvin.
Multe adevarate crWine§ti 0 de Dumnezeu placute
de suflete folositoare carti, dentru ale marii-tale cheltuiale,
spre folosul cel de ob§te, s-au dat ; iara de cit toate mai folo-
sitoare de suflete i mintuitoare iaste aciasta a Noului
Testament. Pentru ca, de vréme, dupa' cum zice fericitul
Pavel, alt nu iaste Evangheliia, farä, numai putérea lui
Dumnezeu spre mintuire la tot cela ce créde, aratat iaste
cum ca decit toate cärtile beserice§ti aciasta iaste mai
folositoare de suflete i mintuitoare.
De vréme ce Evangheliia iaste sabiia carea biruiate
toate armele protivnicului, cu aceasta calcam toate
rabdäm cu indrazneala céle improtiva, gonirile,
nacazurile i moartea, asämanindu-se celui ce bine
s-au vestit i mult patimaului mintuitoriu: pren mijlocul
Evangheliei biruim pre iudei, ru0nAm nebula intelepciunea
neinteleptilor intelepti ai lumii ace§tiia; cu Evangheliia
Pavel au smerit mindriia Romei i intr-insa o au interne-
iat ; Ioann cu lumina Evangheliei au luminat intunecata
Elada; Petru au intors toatä. Iudea ì toti apostolii au
sadit viia cea de tain5., besérica; supus-au rasaritul,
biruit-au pre tirani, n-au bagat in seama sudalmile, n-au
socotit muncile, izgonirile i moartea, ci mergea bucurin-
du-se despre fata adunarii.
Evanghelia arata pre cel ce pentru noi s-au intrupat,
patimind Î cu necinste murind, cea desavir0tä a lui
dumnezeire, i desavir0t omenire; adevereaza pre cea de
margine a lui incepatoare stapinire a vietii 0 a mortii.
Prin Evanghelie ne-am impacat cu Dumnezeu, 0 den
miniei ne-am invrednicit a-i fi fii prin botez. Prin Evanghelie
eu pre voi am nascut".
Deci cita plata socotqti, prealuminate doamne, s'a' iai
de la bogatul datatoriu i platnicul Dumnezeu pentru
tiparitul dumnezeqtii acWiia 0 de suflete folositoarei
cArti al Noului Testament? Mare slava au luat adevarat
cinste nemuritoare Ptolemeu, imparatul Eghipetului,
pentru talmacirea Bibliei in limba elineasca. lug maxiia-ta
mai mare cinste i plata' vei lua In aciasta lume i in cea
viitoare, pentru cad Noul acesta Testament al mintuito-
riului, fiind intru limba cea parinteasca talmacit, cu ale
407

www.dacoromanica.ro
 márii-tale cheltuiale spre cea de obste folosinta 1-ai mai
tiparit si 1-ai dat.
Deci pentru aciasta fära indoiará adeverez cum el aicea
vei sa séceri roada acestui bine si a crestinestilor tale
lucrari: intärire lina, viata indelungata si multi ani la
preainaltat scaunul marii-tale, asupra vräjmasilor tai
biruinta, dumnezeiascá scutire s'i ajutoriu la toata prealu-
minatä casa marii-tale; iara in cea viitoare nespusele
acéle bunatati carele mai nainte de intemeiarea lumii
s-au g5.tit crestinilor si credinciosilor domni.
Priméste-o dara Cu ochiu blind si asa s'A te avem cu
sanatate si cu zile indelungate, in ani multi, spre slava si
lauda pravoslavnicilor crestini, si spre sporiul folositoa-
relor de suflete ca acésté fapte.
Al marii-tale mic si plecat rugatoriu, smeritul intru
ieromonahi, Anthim Ivireanul.

Prefatà la Vietile paralele" de Plutarh,

tipArite in grecqte la BucurWi, in anul 1704
Preaiubitorilor de invätätur5. cititori, Antim ieromona-
hul din Iviria si tipograful tipografiei domnesti din Bucu-
resti, sanatate de la Dumnezeu si indeplinirea dorintelor.
Zelul näscut al iubirei de invätatura m5, indatoreste,
iubitorilor de invätatura cititori, s'a' fiu totdeauna cu ingri-
jire si nelenevos la aflaxea vreunei osteneli serioase pentru
ráspindirea cunostintei cei iubitoare de invätatura a
voastra.
De aceea instiintindu-ma cä dintre preastralucitii,
Invatatii si pazitii de Dumnezeu fii ai prealuminatului si
iubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domn
loan Constantin Basarab Brincoveanu, preainvatatul,
cuvint5xetul si adinc cugetatorul domnul Constantin a
tradus Paralele grecesti si romane ale lui Plutarh in limba
obicinuita greceascl, de loc n-am intirziat sä intrebuintez
mii de chipuri ca s'a induplec pe stralucirea sa sä dea in
tipar. Ceea ce abia reusind prin mijlocul de,selor s'i neince-
tatelor rugaminti, dispretuind strälucirea sa, ca modest,
intelept sí cuminte, svonurile desarte si laudele usoare, ca
proprii celor ce voesc sä se arate intelepti si nu celor in
adevar intelepti. Iatä dar ca se produc intelepciunei
voastre preageniale s'i cugetári preaintelepte.

408

www.dacoromanica.ro
 Dar ca sa admirati din ce in ce mai mult exactitatea
preastrglucitului traducator, incä si. prea marea invgtatura,
luati vá rog textul grecesc al lui Plutarh, chid yeti vedea cg.'
nicidecum n-a neglijat unde era cu lipsa Plutarh sä inde-
plineascg cu mare osirdie, desluOnd stralucirea sa pe larg
acea istorie, unde scriitorul cu repejune o atinge.
Ka'rturisesc, in adevar, cä indata ce am citit-o, am fericit
pe prealuminatul nostru domn, ca intre alte haruri daruite
de Dumnezeu, i-a harazit Dumnezeu preainaltimii-sale 0
fii, carii pentru prea marea lor virtute prematurg sint
rivniti in lume si invidiati. Aceasta o asigurg acei cu carii
impreuna petrec, ii vad si convorbesc, localnici 0 streini.
Se fericeste pre sine preainteleptul dascal al sfintei Evan-
ghelii a marei biserici, domnul domn preotul Gheorghe
Maiota, nu atit pentru ca a fost invatator la astfel de nobili
0 mariti fii ai domnitorului, atit de laudat in lume, ci
pentru ca a h'grazit Dumnezeu sfinteniei-sale invatate
astfel de ucenici prea geniali, carii ca sä fie icoane insufle-
tite a preagenialului prototip, farg ostenealg si cu o mica
judecata logica atrag admirabil spre ei floarea invataturii,
dupá cum chihlimbarul ca o usoarg frecare indatali
dezveleste puterea naturala atractivä..
Priimiti dar cu toatä plgcerea stralucita scriere ce vi
se produce, ca dovadä. de cele marturisite de mine, 0 ca
o mica garantie a iubirei nefalse, neviclene 0 sincere. Fiti
sanato0.

Dedicatia din Ceaslovul" tradus de Antim

tipgrit la Tirgovi§te, in anul 1715
Prealuminatului, preacrWinului si inaltatului domn 0
obladuitoriu a toat5. Ungrovlahia, Io Stefan Cantacuzino
voevod, pace de la Dumnezeu, si de la smereniia noasträ
arhiereasc5. blagoslovenie.
Acest Ciaslov, preainältate doamne, care iaste rinduiala
slujbei besericesti al noptii 0 al zilii, la altg fatg nu ciarca
A' se inchine, farä numai la inaltimea cea de Dumnezeu
cinstitg a marimei-tale, carele esti fiiul cel ales al beséricii,
indreptatoriu cel lgudat al politiei, slava cea luminatä a
pravoslavnicilor, si minunatul sprijenitoriu al cre§tingtatii.
$i adevärat cérerea iaste dreaptg, si. inchinaciunea cu-
viincioasl, pentru caci precum din tipografie n-au e0t
409

www.dacoromanica.ro
 pinl acum aciastà carte, nici mai impodobitä de cum sä
véde, !lid de tot tälmäcità pre limbá rumäneascà precum
acum s-au tipärit ; asa i in scaunul Ungrovlahiei n-au
s5.zut alt domn, nici infrumusetat cu atitea daruri, nici
imbogätit cu atitea bunäitäti, cite strälucesc In crestinescul
impärätescul täu suflet.
Au fost cei ce mai nainte au stä'pinit, altii luminati pentru
numele cel mare al neamului lor, i altii läludati pentru
bunätatea lor cea multä; altii vestiti pentru mai aleasa
lor intelepciune, i altii minunati pentru vitejiia lor cea
mare.
Iatä märiia-ta, ramura cea aleasà a impärätescului
savitului neam al Cantacuzinestilor, ai intrecut i ai
covirsit pre toti, de vréme ce toate ale ce/oralalti domni
impästitele daruri le vedem cu mare cuviintare inchipuite
la crestineasca ta înàltime. Strä.lucéste intr-insa domneas-
ca mare podoabä, daxä, infrumusetatä cu bunätatea f ap-
telor ; intelepciunea cea politiciascä, data' unitä cu rivna
cea crestineaseä ; sfatul cel mare, data' insotit cu putérea
legílor ; dreptatea cea cu socotintä, darà impreunatä cu
blindétea 1 cu indelung räldarea.
Insä decit toate acéstea ale mgriei-tale vrédnice de
laudl bungtäti, o cit sà véde de luminat multa cucerie ce
ai cAttä céle dumnezeesti. Cu aciasta 0 pre Dumnezeu cu
faptele tale céle bune necontenit märesti, i besérica cu
ascultarea cinstesti, i ceata preoteascä cu facerile de bine
odihnesti, i dumnezeestile läcasuri, cu luminatele tale
daruri impodobesti. i iarasi milostivirea i fireasca-ti
buna cugetare, cu citä despärtealà de cit pre ceialalti
dorani te aratäl Pre cei supusi cu daruri indestulate tot-
deauna imbogätesti, pre politie cu boeriile, pre norod cu
usurarea, pre streini cu priimeala, pre säraci cu mila, si
pre toatä tara cu bisuguri nenumärate.
Drept acéia, dupá cum zice David, cu dreptate te-au uns
pre tine domnul Dumnezeul täu, cu unt de bucurie mai
ví'rtos decit pre pärtasii fli; cu dreptate te-au intimpinat
cu blagosloveniile bunätältii, i ca pre un ales din norodul
luí cu dreptate te-au inältat in scaunul domniei acestuia
de Dumnezeu päzit päimint, ca Väzind cei supusi Orin-
teasca-ti dragoste, multa-ti bunätate, luminatele-ti faceri
de bine, 0 célialalte de Dumnezeu pläcute lucruri, ca lu-
mina luminind inaintea oamenilor, sà mä'reasa pre pärin-
tele nostru cel din ceriuri, carele ne-au cercetat pre noi
410

www.dacoromanica.ro
dintru Inältime si au rädicat corn de mintuire noao, däruin-
du-ne domn ca acesta, blind, milostiv, drept, iubitoriu de
streini, fälr' de räotate, fIcItoriu de bine, iubitoriu bun.ätätii
gonaci räotätii.
Deci dará pentru acéste impodobite bunätäti, preainäl-
tate doamne, i pentru cea ar' de as'ämlnare cucerie la
céle dumnezeesti smerenia noastel cu mare dragoste aduce
dar aciastä sfintä carte, si o inchinä' ceii de Dumnezeu cins-
titä nädäjduesc fä'r' de nici o indoiall c5.
va afla vrédnicä i foarte vése15. priimeala, de vréme ce
nu numai cá are slavosloviile celui ce In Troitá sä'. proslä-
véste Dumnezeu, a cäruia esti icoaná vie pre p5.mint cu
stäpinirea domniei, ce cuprinde i laudele a tuturor sfin-
tilor, pre carii cu crestineascl cucerie 11 cinstesti, si te
inchini lor, chiemi pururea intru ajutoriu, ale cärora
neincetate ruglciuni cäträ. Dumnezeu i dumnezeescul
dar, ce päzéste pe credinciosii domni, sá pà.'zeasc5. pre
märiia-ta intru prealuminatul scaun al domniei, cu pace
Intemeiatä, cu slavá räudatä., 1 cu norocie adeväiratä
pentru lauda politiei, pentru folosul norodului i pentru
buna chivernisea1ä a toatä. eparhia.
Cinstitei de Dumnezeu Intru Hristos
rugltoriu, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

Dedicatia manuscrisI a lui Antim de pe

exemplarele Evangheliei" georgiene, tipArità la
Tiflis, in anul 1709
Aciastä sf1ntä carte a dumnezeestii Evanghelii, carea cu
Inchinäciune sä aduce inaltimii-tale, prealuminate doamne,
iaste roada cea noao care pimIntul iverilor adä.'pindu-sä.
din rinl impIrgtetilor tale daruri, intru acest an au odels-
lit, luind ì acest plmint norocire sä se linbogIteascä
cu tiparele limbii sale, precum cu tiparele arIpesti s-au
imbogä'tit Araviia, cu céle elinesti Elada, i cu céle rumb.-
nesti Ungrovlahiia, multemita o aduce la mIriia-ta,
ca i célelalte trei eparhii, de vréme ce credincioasa si
crestineasca-ti mare Insufletire au satut a fi riul cel cu
curgerile de aur, dintru carele au curs acéste patru izvoafá,
ale rumänilor, ale elinilor, ale aravilor, ale iverilor tipare,
asémenea riului celui dintli al grädinii desfätärii, dintru
411

www.dacoromanica.ro
carele au e4it céle patru dud, Fison, Gheon, Tigru 0
Efrat.
Insä: cu acest fel de despArtea15.: cä cu acéle ape ale du-
rilor aceiora au odr5slit pämin. tul, roduri stricicioase 0
trecaoare, iarä ad5.p.árile tiparelor carele cunosc incepI-
tura din vitejasca-ti vointä, dau pretutindenea satAtoare
0 vécinic5. rodire.
8i pentru aciasta va rImine mariei-tale 0 slava 0 pome-
nirea nemuritoare, de vréme ce iaste izvorul 0 pricina
acestui bine.
Mai 21, leat 7218, al mIriei-tale intru Hristos rugsátoriu,
smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

www.dacoromanica.ro
NOTE, GLOSAR,
BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro
 NOTE

1 Cel care a intocmit prima biografie a mitropolitului Antim a fost episcopul

Melhisedec al Romanului, fost membru al Academiei Románe ei c5.rturar de seamá,
din a dona jumAtate a secolului al XIX-lea. AceastA biografie este aeezatl la ince-
putul primei editii a Didabiilor, apArutA sub Ingrijirea lui loan Biann in anul 1886,
ei rAmlne, piná, astAzi, cea mai completA, utilizati de toti cercetAtorii.
2 Este vorba de Istoria delle moderne rivolutioni della Valachia. . . composta
de Anton-Maria del Chiaro, florentino, Venetia, 1718, p. 42. Daca este sä credem
afirmatiei lui Del Chiaro ei n-avera de ce sá nu credem atunci nu putem
ImpArtlei ideea trimiterii lui Antim de la Tiflis unde dobindise faima de iscusit
tiparnic, la Constantinopol la cererea Patriarhiei ecumenice, care intentiona sä
infiinteze o tipografie..." (Cf. Ion V. Georgescu, A ntim Ivireanul fi locul lui in
cultura poporului ~in, in Bis. ort. rons., LXXXIV [1966], nr. 9-10, p. 968.)
In plus, nu este documentatá cu nimica afirmatia existentei unei tipografii la Tiflis
In acea vreme, de unde i-ar fi putut recruta patriarhii de Ierusalim ei Constanti-
nopol personalul pentru tipografiile greceeti din Principate. Este etiut bine doar
cl atit tipografia de la ministirea CetAtuia de lIngl Ia.ei, Infiintati in 1680, in
vremea lui Duca-VodA, clt ei cea de la Mitropolia din Bucureeti eran conduse de
tipografi romini (la CetAtuia, spre pik15., lucra ieromonahul Mitrofan, viitorul
episcop de Hui e'l de Buzáu).
$ in: Evanghelia tipArit5. la Snagov la 1697, In Mdrturisirea ortodoxel tirdritA
la Snagov in 1699, In Floarea darurilor, Snagov, 1700, In Noul Testament tipirit
la Bucnreeti In 1703, In Intsdlatura dogmaticd, Bucureeti, 1703, la Tomul bucuriei
tipArit la RImnic In 1705, In Anthologhionul de la Rimnic din 1705, in Molitvenicul
de la Rlmnic din 1706, in Psaltirea §i Liturghia tipArite la Tirgoviete In anii 1710,
respectiv 1713.
4 in: Liturghierul greco-arab, tipArit la Snagov In 1701 ei In Ceaslovul tipArit
la Bucureeti in 1702.
5 In: Psaltirea greceascel tipArit5, la Snagov In 1700 qiIn Eortologhionul grecesc
al lui Sevastos Chimenitul, tipArit tot la Snagov In 1701. Cf. ei studiul lui N. Ser-
blnescu: Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966),
nr. 9-10, p. 771-811.

415

www.dacoromanica.ro
 Profesorul N. Dobrescu in mica sa monografie, Viaja si faptele lui Antim
Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, aparuta. In Bucuresti la 1910 incearca, la p. 8,
sa stabileasca virsta lui Antim. Acelasi lucru 11 face F. Djindjihasvili in teza de doc-
torat intitulata. Antimoz Iverieli, aparuta la Tbilisi in anul 1967, unde la p. 17
pretinde ca Antim s-a nascut in anul 1650. Cercetarile noastre intreprinse in Geor-
gia in vara anului 1968 pentru a stabili detalii asupra vietii lui Antim n-au dus la
nici un rezultat.
7 0 face atunci and arata sfirsitul Om dramatic si ciad, dupa scoaterea din rin-
dul arhiereilor si calugarilor, i s-a dat numele sau laic: e gli si diede quello di
Andrea, poiché cosi apellavasi al secolo". Istoria. . ., p. 220.
Tot la Constantinopol a ajuns, prin munca, la oarecare stare materiala, cad
In conflictul ce s-a ivit intre el si Brincoveanu, In anul 1712, gaseste prilejul sa-i
aminteascá acestuia ca nu nevoile 1-au adus In Tara Romaneascá si nici dorinta
de parvenire.
9 N. erblnescu, in studiul sail Mitropolitul Antim Ivireanul, publicat in Mitro-
polia Olteniei, la p. 772-773, referindu-se la afirrnatia lui N. Iorga din Istoria
literaturii rominesti, II. De la 1688 la 1780, ed. II, Bucuresti, 1928, p. 48, dupa.
care Antim ar fi fost adus in tara la sugestia patriarhului Dositei al Ierusalimului,
argumenteaza temeinic rolul pe care 1-a putut avea acest cunoscut arturar, ca si
patriarhul de Constantinopol Dionisie Seroglanul, pe MO Constantin Brincoveanul
In a-1 determina sá se foloseasca de Antim in planurile sale de inviorare a culturii,
care coincideau cu planurile lor de difuzare a culturii grecesti in toata lumea
ortodoxa.
19 Prof. Damian P. Bogdan crede ca Antim s-a calugarit inainte de venirea sa
In Tara Romaneasca, la Constantinopol. (Cf. Viala lui Antim Ivireanul, in Bis.
ort. rotn., LXXIV [1956], nr. 8-9, p. 680.)
11 II principe Constantino Brancovani sapeva pelar la gazzuola senza farla
gridare". Del Chiaro, op. cit., p. 163.
12 Che per accumular esorbitanti somme di dinaro avea irnpoverito il paese
con molte gravezze e rigorose imposizioni, che non erano state giammai in uso nel
tempo de'principi, suoi predecessori". Del Chiaro, op. cit., p. 174.
23 El spune ca: ... Au facut alt adaos haraciului 240 pungi peste cele 280,
ce era mai nainte, numai sa i O. dea domniia si O. vie in tara si cu aceasta s-au
dobindit domniia s'i binele cassii lui, iar pá saraca tara o au ingreuiat Cu atita haraci
care nu putea sa-1 ridice, ci era totdeauna in casne si in vaete si in lacrami pentru
greul ce le venise".
14 Este vorba de abuzurile clucerului Constantin Stirbei care a adus la mpa de
lemn pe locuitorii unor tinuturi intregi. (A se vedea Istoria Tclrii RomElnefti de
la octombrie 1688 pind la martie 1717 [Cronica anonimell, editie 1ntocmita. de
Constantin Grecescu, Bucuresti, 1959, p. 70-75.)

416

www.dacoromanica.ro
 La rindul nostru, cintlrind cu mult& grijä toate argumentele ce pot fi aduse,.
socotim c5. Antim Ivireanul a Inv&tat tipografia la noi In tara, la Mitropolie, pe-
ling& fostul episcop al Husilor, Mitrofan, care conducea tipografia domneascl.
Initierea In =eastá art& la Moscova sau Kiev exclude stirea signal a clderii sale
In robia turceascl, pe care ne-o dl Del Chiaro. Nu putem admite nici ideea tiririir
robului Andrei de cltre armatele turcesti din Caucaz pin& In vestul Peninsu lei
Balca.nice, de unde, apoi, ar fi putut eventual ajunge la Venetia. Si-apoi Del Chiaro
n-ar fi putut trece sub ticere nici intr-un caz eventuala sedere in Italia a lui Antim,
el care ne-a fumizat destule amlnunte din viata mitropolitului. in Orient si la
Constantinopol nu existau tipografii In aceastl vreme, ca sá admitem o ucenicie-
a lui Antim acolo. Pin& la glsirea unor probe incontestabil contrarii, ramlne.
valabil adevlrul c5. Antim s-a format ca tipograf la noi.

16 (Cf. editia de fatl, p. 322, precum i N. SerbAnescu, Mitropolitul Antim

Ivireanul, p. 775, nota 17.) Absenta lui Mitrofan din Pomelnicul unde figuratb
Macarie i Teodosie, ceea ce ar exclude ideea deprinderii artei tipografice de atm.
Antim la Bucuresti, poate fi explicat& prin scurta lar colaborare (In 1691 Antira,
rlmine singur) care n-a dat posibilitatea unei sudlri sufletesti, cum s-a intimplat,
cu ceilalti doi.

17 (Cf. Condica glad, I, p. 65-67; N. Iorga, Istoria bisericii rominefti, ed. II,
vol. II, Bucuresti, 1930, p. 13.) Acolo a pus bazele unei tipografii care va imprima,
In anul 1698, cele 12 Minee. (Cf. Bibliografia romineasa veche, I, p. 365 369)
18 De dimensiuni mari 33 x 23 cm si 377 pagini, cu 48 rinduri, are textul
asezat pe doul coloane i imprimat In doul culori; coloana din stinga este rezervat&
textului grecesc. Opt versuri la Sterna Çarii. numai In romaneste, si o prefat&
adresat5. Tuturor celor ce s-ar intimpla a ceti. .", In amindoul limbile, sint sem-
nate de iogofltul Serban Grecianu, In luna septembrie 1693. 0 min& de ajutor
a dat la indreptarea aminduror limbilor" ieromonahul Atanasie Moldoveanul,
pe care nu-1 vom mai intilni ins& In preaj ma lui Antim. La pagina 370,intr-o notl,
cere ierticiune cititorului pentru eventualeIe greseli de talnulcire; probabil c5. Ata-
nasie Moldoveanul 1-a ajutat pe Antim, care nu va fi cunoscut Incá bine limba
rom5.neascl, la perfectionarea traducerii, la slefuirea textului. Tot acolo ne-a
Ilsat i Antim postfata sa, publicatl In editia de fat& la p. 387-388, cu obisnui-
tele elogii aduse domnului i cu scuzele de rigoare pentru greseli.
Dar nu In aceast& postfat& stl meritul lui Antim, ci In tehnica tipograficl remar-
cabill In care a imprimat Evangheliarul §i mai ales In asta deosebitl cu care a Itm-
podobit foaia de titlu i unele frontispicii ì viniete.
Spre pildl, gravura In lema Cu care a imprimat prima fill poart& pecetea mlies-
triei sale. impa4it5. In mai multe registre, Infatisind In medalion pe cei patru
evanghelisti, lar Intre ei pe Iisus Hristos (sus) si pe sfintii Constantin si Elena (j os),
pagina abund5. totodatl In detalii omamentale florale, lujen i frunze stilizate,

417

www.dacoromanica.ro
asa cum vom mai intilni si In alte realizari iconografice ale lui Antirn. Remarcabile
sint gravarile celor patru evanghelisti.
Frecventa acestei carti, Inca In zilele noastre, cu toata folosirea ei In biserica,
atesta imprimarea ei Intr-un numar mare de exemplare. Costul tiparirii a fost
suportat de catre Constantin BrIncoveanu, care a hotarlt ca ea, cartea, s5, se dea
la pravoslavnici In dar".
" Cartea, imprimata destul de simplu, cu caracterele tipografice ale Bibliei
lui erban, are 275 pagini, de dimensiuni 19,5 x 14,5 cm si 29 rInduri pe paging.
Aceasta, chiar daca nu va fi tradusa in romineste de catre Antim, atesta Ins&
cunoasterea limbii patriei sale adoptive. Atit dedicatia catre Constantin Brinco-
veanu, publicata In editia de fat5., la p. 388-390, cit i urmatoarele versuri la
Stema f dru, semnate de smeritul intru ieromonahi Anthim Ivireanul" si nu
lipsite de oarecare calit5.ti poetice, confirma abilitatea sa, remarcata de contem-
porani, de a deprinde limbile straine:
Prealuminata sterna a Tarii Rominesti,
Cu care s-au Incoronat vechii Basarabesti,
Blagocestivului domn Constantin s-au daruit,
Ca den fericita a lor saminta s-au odr5.slit;
bunele lor fapte, cit poate, le plineste
fa m despre toti vrajmasii o pAzeste
Dea-i Dumnezau ani multi, cu pace O. stapineasca
Fericitul lui nume ca lui David sá traiasca".
Cartea este Impodobita cu o splendita gravura, ce-1 reprezinta pe imparatul
David, Cu o haina i coroana voievodala romaneasca pe cap, gravura pe care o va
utiliza si la ilustrarea unor carti de la Snagov i anume la Antologhionul grecesc
tiparit In 1697 si la Psaltirea greceascel din 1700.

20 In lista egumenilor manastirii Snagov, data de N. $erbanescu In Istoria

sa, la p. 112, predecesorul lui Antim, Damaschin egumenul, este atestat documen-
car la 20 iunie 1693. De la aceasta data i pltni la 2 mai 1696, cind este amintit
Anti m, nu ma figureaza alt egumen. Ori, este greu de presupus ca a putut sta mangs-
nrea WI con ducator timp de 3 am. Antim Ivireanul este Intlinit ca egumen Intre
2 nib: 169.6i 21 mai 1704, dar Inca In anul 1701 II vom regasi tipograf la mitropolie.
Aluzia lui di t apararea catre BrIncoveanu, ca a lucrat 7 ani la Snagov ne indrept5.-
teste sá traf;em concluzia cä a stat efectiv acolo infra anii 1694-1701.

21 Din aceasta vreme (1696) dateaza cea mai veche schita topografica pe care
o cunoastem in Tara Romineasca si care a fost lucrata de mina lui Antim pentru
mosia Negovani, proprietatea manastirii Snagov. (Cf. A. Sacerdoteanu, Antim
Ivireanul arhivist, bibliotecar ci topograf, in Glasul bisericii, XXII [1963], nr. 9-10,
p. 883-886.) Studiul, In ansamblu, este pretios pentru cunoasterea diferitelor
preocupar ale lui Antim i seriozitatea deosebita cu care acesta obisnuia sá lucreze.

418

www.dacoromanica.ro
 " Dar marele merit al lui Milian din timpul sederii la Snagov era altul. El
a pus bazele unei scoli de tipografie, care a ImpamIntenit pentru totdeauna acest
mestesng la noi. Preocuparile sale pentru aceasta arta, rezultat al convingerilor
ca nu poate fi conceputa cultura WI difuzarea cartii si a difuzarea nu era posibila
fara tipar, 11 vor staptni that viata. Le vom Intilni, mai tIrziu, incluse In Aga-
mintul mandstirii Antim, cu o tarie si o convingere de neclintit.
Acolo, la Snagov, s-au format cei trei mari conducatori de tipografii de mai
thzin: Mihail tefanovici (sau Istvanovici), Gheorghe Radovici i Dionisie Floru,
de care va fi atft de mult legat. De la ei au deprins mestesugul numerosii tipografi
pe care ti Intllnim apoi In tot veacul al XVIII-lea la Bucuresti, la Rlmnic si la
Buzau.
Mihai Istvanovici 11 va fi urmat la Snagov poate chiar de la Bucuresti. Pro-
babil ardelean de origine, acesta a avut o viata deosebit de agitata. Cel mai price-
put dintre mesterii tipografi, el este trimis de BrIncoveanu In Transilvania, mide
imprimO. In 1699 la Alba Iulia o celebra carte de cazanii, un Chiriacodromion §i
o Bucoavnd. ti hatIlnim apoi la Rimnic, la Tiflis (In Georgia), la Moscova, In Olanda.
Asupra activiatii lui vom reveni mai pe larg In cele ce urmeaza.
Gheorghe Radovici va lucra mai ales la Tirgoviste, unde Antim a reInviat
tiparul dupa aproape doll& sute de ani.
Dionisie Floru va tipari carti. la Bucuresti tot In timpul pastoririi lui Antim.
Despre activitatea lor poate fi gOsita o bibliografie bogata in studiul lui N. er-
banescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 699.
23 (Descrierea ei completa In Bibliografia româneascd veche, I, p. 341-343.
Vezi si N. *erbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 706. Cartea a fost descrisa
sumar si de Al. Odobescu In Citeva ore la Snagov, publicata' In Revista romind,
II [1862], p. 402, precum si In Safari literare ,si istorice, I, p. 458, titlul editiei In
trei volume din opera sa, aparuta In anal 1887 la Socec.)
De dimensiuni obisnuite (19,5 x 14 cm) §i cu pagini putine, 46 la numar,
carticica a fost realizata de catre Mihai Istvanovici, care semneaza 8 versuri la
Sterna grit si o pref ata catre domn, conceputa In stilul ditirambic, ca majoritatea
acestor dedicatii. Ea nu este Ins& lipsita de interes pentru c5. atesta Inceputul
tipariturilor de la Snagov i rolul de dascal, In ale tipografiei, desigur, pe care-1
avea Antim.
Mihai Istvanovici sper5, cA domnul nu va lepada acest dar ce i se Inchin5., mai
Intli pentru c5, este vorba de lauda adusa patronilor sAi i .....a doua pentru
ieste pirgd i roadd noud a tne,ste,suguini tipografiei. larA plrga i roada cea de !nth
mai cu voioase infinistim cA sa priimeste. i destoinica iaste a s5, aduce aceasta
road/ Intli spre milostiva cuprinderea bratului mariei-tale; caci ca supt caldura
acoperemlntului arepilor mariei-tale s-au si fnceput i s-au apropiat spre aducerea
de road5,, clt au fost voia lui Dumnezeu a pune dar al sau de sus i In mine, Cu
lucrarea sfinlii-sale ,si cu purtarea de grije a cinstitului mien parinte indurawlui
dasal, a lui Anthim Ivireanul .."

419

www.dacoromanica.ro
 Alte 22 de versuri religioase, creatie nu fail oarecare talent, a aceluiasi Mihail
tefanovici gasim si la paginile 31 si 32, unde se afla i doul mici gravuri pe care
cu greu le-am putea atribui Ina lui Antim.
24 Cheltuiala o suportase invatatul Galaction Vidalis, fost egumen la marea
lavra a Muntelui Athos, care o si dedica lui Constantin Brincoveanu. Un alt grec,
Panaiot din Sinope, a facut corecturile. Textul, asezat pe doul coloane, este redat
In negr u i rosu, cu 50 de rinduri pe pagina. Imprimarea a fost facuta de catre
Antim, care semneazä urmatorul colofon: S-a tiparit in anul mintuirii 1697,
In lun a ianuarie, de ieromonahul Antim din Iviria".
24 A cesta este impodobit cu gravuri in lemn, lucrate de mina sa (utilizate
la imprimarea Evangheliarului greco-romhn din 1693), Infatisind pe cei patru evan-
ghelisti i numeroase frontispicii, cu medalioane i flori stilizate care formeaza,
cu predilectie, motivele sale de inspiratie. De dimensiuni 28,5 x 20 cm, cartea
are 183 foi çi textul de 35 rinduri pe pagina, dispus pe doll& coloane.
26 Unul din exemplarele acestui Evangheliar, past-at la Biblioteca Academiei
sub cota II 103 D1 a fost &suit de Antim manastirii Invecinate, Turbati, un an
mai tirziu, i poartá pe fila 3 liminara recto si verso urtultoarea Insemnare: Aceas-
ta sfinta Evanghelie o a dat de pomaná la manastirea de calugarite, la Turbati,
smeritul intru eromonahi Antim Ivireanul tipograful, in zulle blagocistivului
domn loan Constandin B<sarab> B<rincoveanu> voivod, leat 7206<=-- 1698>,
ianu arie, 21 ani. Anthimos irmonahos". Semnatura, In greceste, este absolut
origin ala i deosebit de gratios executata. Exemplarul a facut parte din biblioteca
dui N. larga, care a inclus-o Mire cartile Institutului de istorie, creat de el.
27 De proportii modeste cartea n-are decit 50 de file ea s-a bucurat de
mare circulatie in lumea ortodox5., Intotdeauna domicá de discutii savante In
jurul problemelor teologice.
28 S ingura carte slavona tiparita. de Antim, ea se impunea ca o necesitate

pentr u scolarii ce se pregateau In scolile de slovenie ea sa devina gramatici de

traducerea actelor vechi. La atita se reduse, In aceasta vreme, nevoia cunoasterii
imbii slave. Volumul are 250 foi, de dimensiuni 15,5 x 10,5 cm, cu 23 rinduri
pe pagina si nu este altceva decit reeditarea Gramaticii slavonegi a rusului Meletie
Smotritki, aparuta in mai multe editii, pe la mijlocul veacului. Antim prefateaza
cartea (In ed. de fatá la p. 402-404) 0 o dedica lui Constantin BrIncoveanu,
explicind necesitatea unei gramatici pentru studiul limbii.
29 Opera a unui calugar benedictin, Tommaso Gozzadini, Floarea darurilor
a patruns in Fteratura romaneasca devreme, fiind tradusa, dupa cit se pare, din
limba italiana, inca In jurul anului 1500. N. Cartojan ne-a lasat un studiu remarca-
bil as upra Florii darurilor, intitulat: Fiore di virt4 in literatura ronuineasca, publicat
In Analele A cademiei Ronane, Mem. sect. lit., s. III, tom. IV (1928), mem. 2. Doug
manuscrise pastrate la Biblioteca Academiei, printre cele mai vechi monumente

420

www.dacoromanica.ro
de iirabg, atesta o circulatie rernarcabill a operei, care explica pint la un punct
interesul manifestat de Antim pentru ea. Este vorba de numerele 4.620 si 3.821.
Primul dateaza din jurul anului 1560, si este scris in text paralel slavo-romin.
Al doilea, cunoscutul Codex Neagoeanus, a fost scris in Transilvania, in anul 1620.
Textul folosit la imprimare a fost tradus din greceste de catre un ieromonah,
Filotei, de la Muntele Athos, iar cheltuielile tiparirii au fost suportate de catre
dumnealui Constandin Pah. Sarachin sin Gheorghe dohtorul Criteanul", care
a ggsit exemplarul grecesc la Sfintul Munte si care semneaza i prefata cartii,
Inchinata lui Voda. Brincoveanu. Mai multe editii au °Tara, mai tirziu, pe la
inceputul veacului al XIX-lea, atit la Brasov eft si la Sibiu, dupa cartea lui Antim.
30 Eortologhionul (= indreptar) se ocupa de unele chestiuni practice de crono-
logie (gasirea sgsbatorilor dintr-un an, Pascalie, ciclurile, temeliile, indictionul,
aflarea zilelor saptaminii In care incepe fiecare lung, sinaxarul etc.) si a fost tiparit,
cum insusi Antim aratá in prefatá i pentru uzul scolarilor de la Academia de la
Sfintul Saya. Cf. Bibliografia romdnectscd veche, I, p. 416-419. N. Serbgnescu,
op. cit., p. 717. De dimensiuni 21 x 15 cm, cu 27 rinduri frnmos tiparite, cartea
are 359 pagini. Pe ling& tiparirea propriu-zisa a operei, numele lui Antim este
legat de cartea in spetá prin dedicatia catre Brincoveanu, care cuprinde primele
3 pagini. Vezi textul dedicatiei, la p. 404-406.
81 Tiparirea cartilor in Tara Romaneascá pentru ortodocsii de limb& araba,
asezati intre Eufrat si Marea Mediterang, este explicata, prin nevoile materiale
In care se zbatea aceasta populatie, nevoi care au dus la stagnarea oricarei activi-
tati culturale in dioceza Antiohiei. Patriarhul Athansie IV Dabbas, venit la curtea
lui Constantin Brincoveanu dupá sprijin material, a obtinut de la acesta promisi-
unea tipäririi in text paralel greco-arab a doll& carti bisericesti: a unui Liturghier
0 a unui Ceaslov (ce se va imprima un an mai tirziu la Bucuresti). Pentru activi-
tatea primei tiparnite arabe, nascutá pe pamintul rominesc i despre sprijinul
Tarii Romanesti acordat ridicárii culturale a Siriei, sg se vada.: Dan Simonescu
si Emil Muracade, Tipar romlinesc pentru arabi in sec. al X VIII-lea, in Cercetdri
¡iterare, III (1939), p. 1-32 (si extras). Dan Simonescu, Impression de livres arabes
et haramanlis en Valachie et en Moldavie au XVIII-me siècle, in Studia et acta
orientalia, nr. VVI (1967), p. 49-75 (si extras).
Cel care a lucrat Intregul utilaj tipografic, inclusiv turnarea literelor argbesti,
a fost Antim Ivireanul. Acest lucru 11 arata. Athanasie Dabbas In cea de a doua
prefata a sa, cea catre preoti, unde spune: ... MA. pazite de Dumnezeu i evse-
vioasa sa inaltime (adica Constantin Brincoveanu), a ordonat tipog,rafului abil
ce se afla pe ling& inaltimea-sa, preacuviosul intre ieromonahi chir Antim Ivirea-
nul, dindu-i Cu abundenta si cele de cheltuialg, ca sî sape cu ingrijire litere arabicer
facind noua halcografie arabica sa tipareasca serviciul sfintei Liturghii in amin-
doul limbile, eleng. i arabg...."
Cartea, tiparitä in text paralel, pe doug coloane, are 267 pagini si este impodo-
bita cu xilogravuri lucrate de mina lui Antim. Pe foaia de titlu se arata ca Litur-

421,

www.dacoromanica.ro
ghierul S-a tipáxit cu Ingrijirea cálugárului Antim, georgian de neam. La sfirsitul
cArtii acelasi tipograf, Antim ieromonahui din Iviria, confirm& tiparirea Liturghierw-
lui ca mina sa.
82 Cartea are 743 pagini, de dimensiuni 20 x 17 cm si a fost imprimad. la
Bucuresti cu utilajul transportat aici de la Snagov, de cátre ieromonahul Antim
georgian de nearn. Acest utilaj a fost dAruit apoi de ConstantinBrIncoveanu fostu-
lui patriarh al Antiohiei Athanasie Dabbas, care l-a instalat la Alep, punind bazele
primei tiparnite siriene. Aceasta a functionat la Alep pira prin anul 1724 dad,
In urma mortii fostulni patriarh, a fost transferatá la m&nástirea Balamand, ling5.
Tripolis. Acolo, iscIndu-se certuri Inixe dluggri, o parte a utilajului tipografic
a fost ixecut la mlnástirea Sf. loan din Saeg, In sudul Libanului, unde a functionat
anide zile. (Cf. Dan Simonescu si Emil Muracade, op. cit., p.5-6 si Dan Simonescu,
Impression de livres arabes et karaman/is, p. 7-20.) La sfIrsitul Ceaslovului, Intr-o
notitá, se precizeazá cl este tipdrit In Bucure,sti, in Tara Romdneascd, de ieromona-
hul Antim, georgian din naftere, In anui de la Hristos 1702, In luna hozivan iunie>.
Traducerea cártii a fost flcut& de atre patriarhul Eftimie al Antiohiei, in vremea
cind era episcop de Alep.
va Sub raport tipografic este si aceasta una din cártile remarcabile, iesid, de
sub teascurile tipografiiler muntene, imprimatá cu c,aracterele folosite pentru
Biblia din 1688. Pe partea dorsall a foii de titlu se aflá o gravurá In lema lucrad
de Antim, asem&nátoare aceleiasi reprezendri din Chipurile Vechiului ,si Noului
Testament, lar la lnceputurile calor patri Evanghelii sint gravate patru frontispicii
ornamentale, aviad pe Iisus Hristos In medalion. Zece versuri la Sigma fdrii i o
dedicatie cátre Constantin BrIncoveanu publicad la p. 406-408 a editiei de fatl,
Lomeará contributia literad a tipografului: smeritul intru ieromonahi Antim
Ivireanul".
" Tot In acel an, 1703, este tipárit un voluminos Ceaslov slavo-romdn, In
conditii grafice mai modesta. De remarcat sInt trei gravan i In lema: Deisis, Buna-
vestire i Iisus Emmanuel, ce pot fi atribuite lui Antim.
In sfIrsit, din Ceaslovul amintit mai sus a fost extras si tipárit aparte, tot in
anal 1703, un Acatist In limba roma.ná. Este simptomul pAtrunderii treptate a
cArtii románesti In bisericá, pátrundere ce se va generaliza sub pástoria lui Antim.
" Acesta a fost acuzat de abateri de la canoane, de simpatie pentru catolici
(care a mers pta. acolo Incit a inglduit construirea unei biserici catolice la Rlmnic
Inhumarea papistasilor In cimitirele ortodoxa) si a fost scos din scaun de un
sobor de arhierei, Intrunit la Bucuresti, in frunte ca patriarhul Dositei al Ierusa-
limului. Actul de demitere al lui Ilarion a fost publicat in Condica anta, I, p.
95-97. Dupl ce a fost scos din scaun a fost trecut staret al mdndstirii Snagov,
pastrIndu-0 rangul de episcop.
36 Actul alegerii a fost publicat In Condica silla, p. 98-99. Afirmatia lu;
Atanasie Mironescu din Sfinta episcopie a eparhiei Rimnicuhri, p. 90, a alegerea
422

www.dacoromanica.ro
lui Antim ca episcop n-a fost priviti Cu ochi buni de clericii romAni, deoarece
actul de alegere nu este semnat de nici un prelat romin nici mIcar de mitropo-
litul Teodosie nu ni se pare justificatl. Actul este ciar: De vreme ce preasfinta
episcopie de la Rimnic au rAmas Mx& de al ei adevArat episcop, pentru cá episcopul
Ilarion, care au fost la acea episcopie s-au caterisit dupg pravi1á i s-a scos,
din eparhia aceasta s-au lipsit; ci sá nu fie aceastA sfintä episcopie a Rimnicului
far' de I:Astor am da t voe celor ce aicea s-au aflat arhicrei, cu sfatul Çj co voia prea-
luminatului i inAltatului m5.riei-sale, domnului nostru Io Constandin Basarab
voevod, domnul TArii RomAnesti, ca sá facá socotea1á ori pre care ar alege i ar
afla obraz vrednic, ca sá fie chivernisitoriu acestii sfinte episcopii. i adunindu-se
ei In biserica sfintei mitropolii tutti pre egumenul chir Anthim de la Sneagov,
al doilea pre duhovnicul chi popa Ioasaf, al treilea pre chir Macarie protosin-
ghelul, care s-au arAtat a fi mai de folos la aceastA sfintA episcopie. Drept aceasta
i s-a scris numele lor intru aceast5. condia. Martie 16, leat 7213 <1705>. SemneazA:
fost al Sofiei Metodie, fost al Andrianopolei Climent, al Pogonianei Eutimie."
Invoire pentru alegere nu putea acorda un prelat strAin, ci numai mitropolitul
tArii, cAci numai pentru acesta era Brincoveanu: domnul nostru. Brincoveanu nu
era nici domnul patriarhului ecumenic, nici al patriarhului Ierusalimului, nici
al Alexandriei, nici al altor patriarhi sau mitropoliti str5,ini; pentru acestia era
numai domnul Tdrii Romlinefti. i apoi mitropolitul Teodosie, care a lAsat prin
testament, trei am mai tirziu, sá fie inlocuit cu Antim, 11 cunostea indeajuns ca sá
nu se opung nici In 1705 la alegerea ca episcop de Rirnnic.
Poate cá trimiterea lui Antim ca episcop la Rimnic a fost fAcut.5. in aceeasi
intentie. Cu energia sa i vasta culturá ortodoxá era cel mai in mAsurl sá inlAture
once tendintá de prozelitism catolic. LegAturile pe care le-a avut si mai tirziu,
ca mitropolit, cu romAnii de peste munti i sprijinul pe care I-a acordat, mai ales
brasovenilor, dovedesc, o datg mad mult, cá Antim Ivireanul era constient de
pericolul influentelor catolice i reformate ce amenintau biserica romAneascl din
Transilvania.
Tomul bucuriei, carte de mari dimensiuni, avind 792 pagini si 40 de rinduri
pe paging., a fost tipAritA cu cheltuiala patriarhului Dositei al Ierusalimului
conditii tipografice superioare de preainvAtatul episcop al Rimnicului, domnul
Antim din Ivir".
" Seria este inauguratl Cu imprimarea unui voluminos Antologhion slavo-
romin de 812 pagini i dimensiuni 31,5 x 21,5 cm, In acelasi an 1705. Prima
foaie, gravurA in lemn a lui Antim, InfItiseazA in registrul superior trei medali-
oane (Maica Domnului, Iisus Hristos i loan BotezAtorul), iar jos, sub titlu, stema
Cantacuzinilor i initialele lui Mihail Cantacuzino, marele spAtar, care a suportat
cheltuielile de tipgrire. Pe verso, tot de mina lui Antim, este lucratA stema lui
Constantin Brincoveanu. Textul, redat cu cerneall neagrA i rosie, este asezat
ca In toate Antologhioanele vechi pe doul coloane. Numeroase majuscule,
ornate de mina lui Antim, frontispicii i viniete impodobesc volumul.

423,

www.dacoromanica.ro
 Ultima pagina cuprinde cunoscutele iertaciuni ale tipografului pentru greselile
facute i numele acestuia: ... Tiparitu-s-au In anul de la spasenia lumii 1705,
prin osteneala iubitorului de Dumnezeu chir Anthim Ivireanul, episcopul RImnicu-
lui". A se vedea Bibliografia romdneasca veche, I, p. 462 i vol. IV, p. 219. N. Ser-
binescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 780-781.
39 Desi avem motive O. credem ca a fost editata intr-un mare tiraj i cá a fost
mult utilizata, poate tocmai pentni aceasta s-au pastrat extrem de putine
exemplare. Cel al Academiei, unicul pe carell posecla, a apartinut unui ieromonah
Ghermanos de la manastirea Putna, care 41 daruieste nepotului sau, ierodiaconu-
lui Gherasim de la episcopia Roman, la 4 iulie 1787. Nu este exclus ca brosura
sa fi fost difuzata atit In Moldova, cit i peste munti, In Transilvania.
Sub raport tipografic cartea este simplu imprimat5 cu o singura culoare i cu
o singud gravud pe partea dorsala a foii de titlu, Deisis, sumar lucrata.
4° Molitvenicul, primul tiparit In limba roman& (in afar& de cel al lui Coresi)
cartea de dpetenie a preotilor, a fost tradus din greceste de catre Antim. Prin
editarea lui (si reeditarea la Tirgoviste, citiva am mai tirziu, in 1713) generalizarea
folosirii limbii romane In biserid este fapt Implinit. Cheltuielile imprimarii au
fost suportate de catre Antim Ivireanul. Este prima carte tiparita cu cheltuiala
sa, carte Intr-un fel revolutionara, dad, ne gindim cá veacuri de-a rIndul romAnul
fusese obligat asculte rugaciunile In limb& straina.
Cartea are 468 pagini de dimensiuni 20 x 14 cm si 26 rinduri pe pagina, tip5.-
rita simplu, cu douä culori, neagra i rosie. O gravud pe dosul foii de titlu, cu
stoma lui Constantin Brincoveanu i alte trei gravuri, tot In lemn, ca si prima,
Infatisind pe Iisus Hristos, loan Gurli de Aur i Vasile cel Mare, arhiepiscopul
Cezareii Cappadociei, impodobesc volumul. (Descrierea ei in Bibliografia romIlneascli
veche, I, p. 541-543 si vol. IV, p. 220. Dimitrie Bejan, Ediliile rom&ne)sti ale
Molitvenicului", Bucuresti, 1937, p. 4. N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf,
p. 731 732.)
La Inceput, pe f. 2, Antim dá citeva extrase din cartile sfinte, care indreptatesc
folosirea limbii nationale tu biserica, asa cura cu o jumatate de veac mai devreme
mitropolitul Simeon $tefan facuse la tiparirea Noului Testament de la Alba Iulia.
Un asemenea extras glasuieste limpede: Deci carii stilt pravoslavnici In toate
de nu vor Øi limbo elineascd, stt slujeascci in limba lor, avind tilmicite sfintele ruga-
ciuni asemenea eelor elinesti". Erau redate aceste extrase pentru a Inlatura even-
tualul conservatorism al unora din preoti, dar poate cá era si un avertisment dat,
timid deocamdata, acelora care doreau grecizarea slujbelor bisericesti.
Patru pagini (f. 5-7) sint ocupate de prefata tipografului, ipodiaconul Mihai
Istvanovici, inchinata lui Antim Ivireanul. Se spune acolo, printre altele, ca BrIn-
coveanu vazind iscusinta miinilor i mintii lui Antim l-a adus aici in tara noastra".
Este a doua confirmare pretioad, dupá aceea a lui Del Chiaro despre aducerea
lui Antim din afara granitelor Tani Romanesti. Tipograful subliniaza si el cali-
katile lui Antim, and intreaba: Ca a ce feliu de mestesug si lucrare iscusita nu

424

www.dacoromanica.ro
te-ai ardtat desdvirsit? De voiu zice In toate, nu voiu minti ..." Sint ardtate apoi
meritele deosebite ale lui Antim In difuzarea artii tipdrite in bisericile din Tara
Romaneascá s'i de peste hotare, precum si rivna deosebitd pe care a pus-o In tra-
ducerea Molitvenicului din limba greacd.
41 Octoihul, de 174 pagini mari (31 x 20 cm) a fost tipdrit cu osirdia si chel-
tuiala ... lui Mihai Cantacuzino, ve! spdtar". Cartea precede editia romlneasc5.
din 1712 de la Tirgoviste si este a doua ca importantd, folosia In biseria. Sub
raport artistic constatim prezenta unor gravuri lucrate de mina lui Antim, cum
este cea care il inatiseazd pe Sf. loan Damaschinul (f. 2), allturi de alte gravuri
lucrate de Ivan Bacov. (Descrierea artii In Bibliografia romdneascd veche, I, p.
467-468 si vol. IV, p. 220. N. Serblnescu, op. oil., p. 732-733. A se vedea si
G. 5trempel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului romdnesc in sec. al XVII-lea,
p. 33-34.)
Faptul cä unii dintre Cantacuzini sInt intilniti acoperind cheltuielile de tipdrire
a citorva arti la Rlmnic ne probeazâ cä leg5.turile lui Antim cu aceastä familie,
pe care le vom vedea deosebit de strinse spre sfirsitul domniei lui Constantin
Brincoveanu, slut destul de vechi.
42 Desi Govora a fost terminat5. In iulie 1711, cind el nu mai era la Rimnic,
chipul sdu este reprezentat printre ctitori, ca dovadd cd el a avut un rol esential
in repararea din temelie si zugavirea mAndstirii. Pictura de la Govora este cea
mai veche reprezentare a chipului mitropolitului Antim. Nimeni Ina. nu poate
spune clt de veridic este acest portret.
43 Gherasim Palladas al Alexandriei si Hrisant Notara al Ierusalimului, ultimul
veche cunostintd a lui Antim, poate chiar dinaintea venirii sale In Tara Romi-
neascd.
" Ele sint de un rar pitoresc: ... Dupd ce, deci, au rdposat <mitropolitul
Teodosie>, gAtind toate cele ce au trebuit ale pogribanii si toti arhiereii citti s-au
aflat aici, preoti, egumeni si alt.& multime de norod, atit bisericesc clt si mirenesc,
1-au slujit In sfinta. mitropolie cu ciaste mare, luindu-si toti crestinii iertaciune
cu sdrutarea sfintei lui mlini.
Dupâ aceia, deci, s-au suit In casele vlidicesti si impreund cu sfintii patriarsi
si arhierei si cu toati boierimea, dupä ce deci mdria-sa voc15. in casd, au intrat, cu
cei mai de sus pomeniti, au inceput a vorovi pentru alegere de vlddicd, ca sä se
puje, pentru ca sä pdstoreasc.á turma lui Hristos cea pravoslavnicd. Fiind dar
Cu diata rdposatului pdrinte mitropolit, chir Theodosie, ales ca sä rdmiie in urma
lui pdstoriu sfintia-sa pdrintele Rimniceanul, chir Antim, care acea diati. Inaintea
tuturor scotindu-se de s-au cetit, asa cu un cuvint toti au zis catre mdria-sa atit
pdrintii patriarsi cit si alti arhierei si boeri, c.d., precum bdtrinul pdstoriu, rdposatul
pdrinte, au hotdrIt si au ales pe acel pomenit episcop rimnicean, el sá fie arhiereu
si vliidicd, lar nu altul; si asa v5aInd mdria-sa a. toti asa afld si glsesc si fie, 1-au
chemat acolo, In casa cea v15.diceasci si i-au dat erja ..."

425

www.dacoromanica.ro
 (Cf. Viata lui Constandin V odd Brincoveanu de Rcadu vel logo.lat Grecianu,
publicati de Stefan D. Grecianu, Buc., 1906, p. 181-182.) Ideea Insclunirii
/ui Antim din porunca lui Constantin Brincoveanu imbritisati de N. Iorga, In
Istoria literaturii románs Os secolul al XVIII-lea, I, p. 423, s'i de Sextil Puscariu
In Istoria literaturii t'ornato, epoca veche, Sibiu, 1930, p. 150, este Inliturati de
textul Cronicii redat mai sus.
Acelasi lucru 11 face si Atanasie Mironescu In Sfinta episcopie a eparhiei Ilfmnicu-
lui, p. 95, afirmind ci din aceasti cauzi In Galaica sintd nu se giseste nici un act
de alegere si Investituri. In lucrarea amintiti, fostul mitropolit primat ti ingiduie
unele afirmatii si comparatii riuticioase la adresa lui Antim, pretinzInd ci alegerea
unui strAin (Antirn) pe scaunul mitropolitan a fost posibill numai pentru ci ale-
gitorii sii au fost toti arhierei striini. Amintind de episcopul Damaschin al Buziu-
lui, pe care 11 socoate unul dintre dusmanii lui Antim, Atanasie Mironescu II con-
sider& mult superior In eruditie" acestuia si mai indicat si ocupe scaunul devenit
vacant prin moartea. lui Teodosie.
" La aceasti. dati Chiprian li rispunde lui Hrisant Notara la o scrisoare,
subliniind a Antim a fost ales de sinodul patriarhiei ecumenice, conform traditiei,
mitropolit si a. el, Chiprian, a redactat actele (gramatele) strimutirii de la Rlmnic
la Bucuresti, trimitindu-le domnului Constantin Br1ncoveanu. (Cf. N. Iorga,
Documente greceFti privitoare la Istoria romilni/or, In Hurmuzaki, XIV, 1, p. 629-630.
nota 1.)

46 Ingcicluire pentru strdmutarea Mitropolitului Ungrovlahiei . . . Deci, ador-

mind Intru Domnul diunizi preasfintitul mitropolit al Ungrovlahiei, chir <Teo-
dosie> si mutindu-se la vesnicele licasuri, si aceastá preasfInti mitropolie fiind
lisati firi ingrijire arhiereasci, era de nevoie ca Mil zihavi. si In pripi si se
aseze in ea alt arhiereu si pistor pentru conducerea mintuitoare a turmei duhovni-
cesti crestine ce se afli In ea, precum poruncesc canoanele sfinte si dumnezeiesti,
ca adeci nici o parohie si eparhie si nu rimlie mult timp In lipsi. de mingliere
duhovniceasci si pistoreasci. Sivirsindu-se deci In preavenerata biserici patriar-
hiceasci a noastri, a SfIntului Marelui Mucenic Gheorghe, voturile canonice, cu
a noastri patriarhiceasc.i. Indemnare si Invoire de c.Atre sinodul confratilor arhiexei
din junil nostru, s-a ales si s-a deosebit din altii ca mai potrivit preaiubitorul de
Dumnezeu episcop de RImnic, chir Antim, co si primeasci prezidarea arhiereasci
si pistoreasei a acestei mitropolii, ca unul ce e un birbat de ciaste si evlavios,
s'i impodobit ca virtutile ce se potrivesc ca vrednicia arhiereasci pentru care s-a
declarat, si cu alegerea obsteascá. a prealuminatului, prealnAltatului, iubitorului
de evlavie, miretului si vrednicului de admiratie domn si stipin, domnul domn
Io Constantin Basarab Voevod a toatá. Ungrovlahia, cel dupi suflet fiu iubit, si
stind lingi luminitia-sa si preafericitii si preasfintii patriarhi: al Alexandriei,
chir Gherasim si al Ierusalimului, chir Hrisant, cei Intru Duhul Sfint iubiti frati
ai nostri si coliturghisitori, si a clerului cucemic al locului aceluia, preoti si boieri,

426

www.dacoromanica.ro
si a celeilalte turme crestine intregi a de Dumnezeu pAzitei ferii aceleia, acest ales
chir Antim insus, dupl obiceiul locului cum s-a socotit, la stApinirea pAstoreascl
a mitropoliei aceleia.
Drept aceia, smerenia noastrA, cu plrerea de obste a Sinodului sfint de arhierei
preacinstifi din jurul alu, a celor intru Duhul Sfint iubifi frafi ai nostri i colitur-
ghisitori, dä voie, prin cea de fata scrisoare de Inglduire, celor acum afki.tori acolo,
in prealuminata domnie a Ungrovlahiei, preasfinfild arhierei si de Dumnezeu
mult iubitori episcopi, celor intru Duhul Sfint iubifi frafi i coliturghisitori, sa
avIrseascä strAmutarea de la episcopia Rimnicului a acelui de Dumnezeu preaiubi-
tor ales mitropolit chir Antim la scaunul preasfintei mitropolii a Ungrovlahiei,
dupa rinduiala bisericeasc.5.. Pentru care, spre dovadl, s-a dat i cea de fata a
noastrA 1ngAduire patriarhiceascl In Sinod."
47 Radu Grecianu relateaza c5., dupá cuvintArile finute, Constantin Brincovea-
nu i-a poftit pe cei prezenfi In palat (este vorba de boieri i arhierei) de unde, dupl
ce i-a tratat cu vutcl, dupl ce 1-au felicitat pe mitropolit i i-au sArutat mina,
acelasi vel postelnic I-a condus pe Antim Inapoi la mitropolie.
48 In august 1709 era gata de tipArit aici, dupá un gol in activitatea tipografica
tIrgovisteanä de peste 150 de ani, o voluminoas1 carte greceascl, de peste 1600
de pagini (25,5 x 18,5 cm), intitulatA Carte de peste tot anul, cuprinzind Ord lipsd
tot serviciul bisericesc, tipdritel i inchinatd preasfinfitului . . . arhiepiscop al COri-
stantinopolei, Roma Noud i patriarh ecunsenic iltanasie, in timpul preaevlaviosu-
lui domnitor loan Constantin Basarab voevod Brincoveanu, obkiduitor a toatd
Tara Romdneascd, de preasfinfitul ,si iubitoriul de Dumnezeu mitropolit al Ungrovla-
hiei Antim Ivireassul, cu cheltuiala fi Cu tiparul sdu. Corectatd cu ingrijire de pré-
sviterul Mitrofan Grigords din Dodana in anul 1709, in luna august, in preasfinfita
Mitropolie a Tirgovi,stei din Tara Romdneascd. (Descrierea cArtii in Bibliografia
ronaneascd veche, I, 480-481. Amile Picot, Notice bibliographique, p. 550-551.
N. SerbAnescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 735-736.)
Cum aratA i titlul, cartea aduna intre aceleasi scoarfe toate slujbele de peste
an, In greceste. Era tipAritá aceastá carte pentru pAstorifii sli? Este greu de pre-
supus. Faptul c5. Antim o dedicl patriarhului ecumenic, clruia Ii adreseazá si o
scrisoare, redatl In primele pagini, faptul cá Antim inifiase Ina la Rimnic tra-
ducerea si tipArirea In romAneste a artilor capitale de cult, pentru preofii din
Tara RomAneascl, ne indreptlfesc sá presupunem cl lucrarea a fost tipArita
pentru preofii de limb5. greac5. (inclusiv pentra cei ce slujeau In puzderia de mAnAs-
tiri romAnesti inchinate), ca un omagiu fata de patriarhia ecumenicl, ce-i aprobase,
in ultimA instanf5., ocuparea scaunului mitropolitan.
49 Probabil cá utilajul tipografic, trimis la cererea farului Vahtang al VI-lea
a fost lucrat In Tara RomlneascA sub directa supraveghere a lui Antim. Mihail
Stefanovici tipAraste In cei patru ani de sedere In Georgia (1709-1712), nu rnai
putin de zece arfi. Tipografia va lucra Insá pin& in anal 1722, fiind condusl de

427

www.dacoromanica.ro
georgieni, ucenici ai lui Mihai Istvanovici. (Pentru activitatea lui Mihai Stefano-
vici in Georgia si discutiile privitoare la peregrinArile sale in Olanda si se vadA:
D. P. Bogdan, Legdturile fdrilor romane cu Georgia [Antim lvireanul], In
IV [1951], nr. 4. p. 132-141. Dan Dumitrescu, Activitatea tipografica a lui Mihail
$tefan in Gruzia, tu Studii, XI [1958], nr. 4, p. 135-138. P. Constantinescu-Iasi,
Un roman In Gruzia acum 250 de ani, in Studii, XII [1959], p. 231-232. V. Molin,
Contribulii noi la istoricul relafiilor culturale cu Orientul ortodox (1709-1712).
Un ipodiacon ungrovlah, Mihail, fiul lui $tefan, me,ster de upar in straine, In
Bis. ort. rom., LXXIX [1961], p. 319-338.)
52 in anul 1710 Antim va mai tipAri Wuä cArti grecesti: una de teologie dog-.
maticA., intitulaa Panoplia dogmaticd, alta cuprinzind Slujba sfintei Ecaterina
Proschinitariul sfintu/ui niunte Sinai (Prin Proschinitar se intelege carte de
rugAciuni i ghid). Aceasta cuprinde si un Cuvint de lauda cAtre mitropolitul Antim,
semnat de ieromonahul Nichifor Marthalis Glichis din Handachia Cretei ì staret
al mAn5stirii Rimnic, precum i zece versuri adresate lui Antim de Mitrofan Gri-
gorAs, care corecteazA. amindoul
Este greu de precizat clac5. Antim a cules cu mina sa literele grecesti pentru
imprimarea acestor volume (primele douä de mici dimensiuni), san un tipograi
mai modest a indeplinit, din porunca sa, aceasa treabl. inclinAm spre a doua
potezA, cáci Antim nu mai avea rAgazul sA, se consacre pasionatei sale indeletniciri.
Nu-i putem atribui nici ucenicului sAu, Gheorghe Radovici, aceasa muncl, de-
oarece Radovici n-a tipArit cleat cArti romAnesti, sau slavo-romAne; eft 11 priveste
pe Mihail Istvanovici, c,are stia greceste, el lucra in aceastA, vreme la Tiflis, dupá
cum am vAzut mai sus.
Gheorghe Radovici tipAreste in acest an, 1710, o Psaltire romaneascd, sub
supravegherea lui Antim, carte deosebit de raa astAzi, In conditii tipografice
mai modeste care sA, ingIcluie un tiraj mare, stint fiind cA, Psaltirea era una din
cArtile cele mai rAspindite in trecut.
Tot In acest an, toamna, a mai fost tipAria o invalaturti bisericeascd, brosurA
ce fAcea parte din planul de educare al preotilor.
51 Aceasa trAdare", acutá cu sfatul lui Antim (al cArui rol este aatat in
Viafa lui Constandin Brincoveanu, p. 206) este relataa astfel la pagina 201 din
Cronica lui Radu Popescu: Acolo la Urlati, fiind vlAclica Antim çi toti boiarii,
vAzind pre Constandin-voca, cá este cu indoia1á despre moscali, au acut sfat
vadica cu o seanal de bojar, Toma spAtasiul Cantacuzinul, i citiva din ceilalti
nenumiti, ca s5, se unease& cu moscalii si sA, pArAseascA, pre Constandin voda,
socotindu-1 c5.-i este gindul ca si. Insale pre moscali, vAzind cA unele din cele ce
agAduise si. le dea ajutor, zaharale, bani, oaste, nu le clA; dintru care sfat ce se
acuse, s-au ales Toma spAtariul Cantacuzinul si s-au dus la tarul cu citiva ai
lui IC

52 in preambulul celei dintii, Antim Ivireanul spune c5, duminic5. 11 ianuarie

pe Inserat, la vreme de chindie", a fost vizitat de Mitrofan de Nisa, duhovnicul

428

www.dacoromanica.ro
domnului, care i-a cerut, din porunca, al demisioneze de bun& voie, caci In caz
contrar domnul 11 va scoate cu sila si va scrie la patriarhia ecumenic& sa-1 scoata
si din tagma calugareasca. Motivul acestei grave cereri era banuiala domnului
pentru niste lucruri ce le-au adus Intimplarile vremii de s-au facut (actiunea lui
Toma Cantacuzino), cum sa se fie facut cu Invatatura si lndeminarea noasta".
Antim 11 scuz& pe BrIncoveanu pentru aceasta teribila s'i nedreapt& masura, cici
el a fost Indemnat de niste obraze mari bisericesti si mirenesti, pline de zavistii
si de autate".
Doul zile mai tirziu, adica marti seara, el se Inf asiseaza. la curte si dup& ce
vorbeste In taina" cu domnul fi spune ca este gata s5, renal:4e la scaun de bunä
voie, dar 11 roaga sa citeasca pe lndelete si scrisoarea pe care i-o Inmineaza, aa-
tind ca, Invinuirile ce i se aduc slut neindrepatite. intImpinarea, pe care ne-o
transmit toate cele trei cOpii cunoscute ale Predicilor, dovedeste o logica limpede,
o demnitate nealterat& si un spirit de cinste si dreptate, staine de cei care 1-au
acuzat. Ea poate fi considerata si ca cea mai veche aparare ce s-a pastrat In litera-
tura dreptului vechi romanesc.
53 Nu putem trece faxa sa observara ca In conflictul final dintre marele mitro-
polit si primul domn fanariot al Tarii Romlnesti, Nicolae Mavrocordat, cu a carui
familie Hrisant Notara era tu vechi legaturi de prietenie, patriarhul de Ierusalim
a luat cu siguranta partea lui Mavrocordat si probabil ca n-a fost cu totul stain
de osindirea si moartea chinuita a lui Antim Ivireanul. Dar cine poate fi Intru
totul drept judecator? 1
55 Printre altele, Antim neaga In scrisoare existenta unor manastiri supuse
altei ierarhii cleat celei a mitropolitului Tarii Romanesti: ... $i mai de es este
O. zici ca. se gasesc In Ungrovlahia manastiri supuse patriarhului de Ierusalim,
sau altui patriarh ... Filmic& nici n-au fost vreodaa, nici nu vor fi In Ungrovlahia
manastiri supuse vreunui patriarh dintr-o eparhie straina, ci toate acestea se
afla sub cirmuirea noastra. intr-Insele, si cind savirsim jertfa cea fara de singe
numai noi sedem, In sfintitul scaun, iar nu si patriarhul de Ierusalim ..."
Vorbind de dispozitiile ctitoricesti ale domnilor vechi de a fi miluite unele
patriarhii, din veniturile manastirilor si bisericilor cladite de ei, Antim precizeaza
ca. aceste dispozitii nu exclud datoria Inscria In canoane, pe care o au preotii
slujitori, de a pomeni pe arhiereii tarii ... Fiindca a face milostenii este lucru
obisnuit la voievozi, dar a pada cele sfinte chid faci milostenie (-- sub pretextul
milosteniei) e cu totul impotriva legii. Voievozii de acum Insa, ca unii ce cunosc
si de la noi si de la alti barbati luminati Intru cele dumnezeiesti neinduplecarea
dumnezeiestelor canoane si vizind ei Insisi, cu ochii lor, canoanele si citindu-le,
au respins cu mlnie acest obicei, cu total nelegiuit ..."
Folosind un ton vehement si aceeasi ironie ustuatoare, Antim Ivireanul arata
ca. bisericile din Tara Romaneasca, Inchinate °data. lui Dumnezeu, nu pot fi inchi-
nate si bisericii Sfintului Mormint ... fiindca nu este Dumnezeu biserica dAt.i.-

429

www.dacoromanica.ro
torului de viata MormInt, ci o biserica a lui Duranezeu ca i celelalte bise-
rici. De unde, atunci, are dreptul Prea Fericirea Sa si fie pomenit In ministirile
care nu-i sInt supuse? Si nici lucru de cinste nu este pentru Sanctitatea-voastri
alba. al Ierusalimului mnAstiii stavropighiale ( = Inchinate, n.n.) in mitro-
poliile supuse Scaunului ecumenic i si abuzeze de ele si si porunceascä mitropoliti-
lor de acolo. Pentru d. el n-a rapit staptnirea doar asupra uneia sau a dota, san
trei manastiri, ci aproape asupra a mai bine de douazeci din eparhia noastra. ..."

Interesanta este, pentru evolutia artei tipografice la noi, scrisoarea din 24

iulie 1714, publicata. in Hurmuzaki, XIV, 3, p. 115 In care se vorbeste despre
turnarea literelor: ... Cartea s-a tiparit mai cu zabava. de cum speram, dar nu
din neIngrijirea tipografilor, ci din lipsa multor litere, caci mai mult de cincizeci
de oca. "s-au turnat din nou, de vreme ce s-au stricat pe drum, din peinare aminte
a oamenilor".
58 Cartea, de proportii impunatoare (are peste 1430 de pagini) a fost tiparita
In greceste la Bucuresti, In anul 1715, prin grija i cheltuiala lui Hrisant, care
alcatuieste si o scurtä biografie a unchiului sau. Nici un cuvInt, nici o aluzie nu se
face lusa la Antim, In a casuia tipografie se imprima volumul. (A se vedea Bibl.
rom. veche, I, p. 501-508.)
tn acelasi an, 1715, In luna martie (probabil cA Hrisant se afla la Bucuresti,
preocupat de aparitia lucrarii mai sus amintite), patriarhnl Ierusalimului ¡t'Urea
printr-o gramata, (publicata In Hurmuzahi, XIV, 1, p. 660-662), Asezdmintul
pentru ctitoria lui Antim, mtnastirea ce-i poarti. numele.

57 Cartea are 464 pagini (20 x 13 cm) si 26 rInduri pe pagina. Un Cuata aire
predi al iui Gheorghe Radovici, asezat la Inceputul volumului, asupra caruia
vom reveni clnd ne vom ocupa de meritele lui Antim In educares clerului, arata
interesul major al mitropolitului pentru folosirea. cartii In biserica. çi pentru de-
prinderea invataturii de catre Copiii crestinilor". (Cf. Constantin Erbiceanu,
Gel intii Octoih" imprimat In Va/alijo In romAnege, In Bis. ort. rom., XVI
(1892-1893), p. 800-804. Bibl. rom. veche, I, p. 485-486 si vol. IV, p. 222.
N. 5erblnescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 740.)
Tiparirea a fost efectuaba dupa 1 septeruvrie, caci pe foaia de titlu este dat
anul 1712, iar la pagina 464, Insemnarea finala a tipografului glisuieste: ...Tipari-
tu-s-au in anul de la facerea lumii 7221, prin osirdia §i osteneala lui Gheorghe
Radovici". Acest an al facerii corespunde lunilor septemvrie-decemvrie din anul
1712 al erei noastre.

58 Cartea este foarte rara. in colectiile Academiei se pastreazi un singur

exemplar, intrat tIrziu, dupi al doilea razboi mondial. (Cf. Dan Simonescu, Con-
tribu/4 la Bibliografia romdneascd veche", In Studii Fi cercetdri de bibliologie, I
11955], p. 248, nota 2.)

430

www.dacoromanica.ro
 " Sau cu sase volume, daca este si credem lui Del Chiaro, care pretinde ca
Antim ar fi tiparit o Alexelndrie In romaneste. (Cf. Del Chiaro, op. cit., p. 44. Vezi
si N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 741, nota 206, unde este data. o
bogati. bibliografie.)
" (Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 489-492 si vol. IV, p. 223. N. Serba-
nescu, op. cit., p. 743.)
Carticica a fost tradusa. din italieneste In greceste de catre predicatorul curta
lui Brincoveanu, loan Abramios, care a jucat un mare rol In ultimele zile ale lui
Antim.
u (Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 487; N. Serbanescu, Antim Ivireanul
tipograf, p. 741-742, unde se pretinde Insá ca, ar fi primul Liturghier imprimat
In romineste In Tala Romineasca..) Amintim cá Molitvenicul rominesc tiparit
la Rlmnic In 170i cuprinde la Inceput i slujba liturghiilor, completa.. Incit prima
parte a acestui Molitvenic este de fapt un Liturghier.
62 Biblioteca Academiei nu poseda decit un exemplar incomplet din Ceaslovul
slavo-romin. iar din Catavasier nici un exemplar.
63 (Cf. Bibliografia romineascd veche, I. p. 495-497. N. Serbanescu, op. cit.,
p. 746-747.)
A se vedea In editia de fata, p. 409-411, dedicatia lui A ntim catre noul domn al
Tasa Romanesti, Stefan Cantacuzino. Laudele exagerate la adresa lui Stef an Can-
tacuzino, ne las& un sentiment de amaraciune, gindindu-ne la drumul parcurs
de Antim la adapostul mantiei marelui doma i ctitor care a fost Constantin BrIn-
coveanu.
64 i totusi In manastirile i bisericile Inchinate s-a sIujit In greceste pina In
plin veac al XIX-lea. (Cf. T. G. Bulat, Un secol de la introducerea deplind a limbii
romine in biserica ortodoxO din Principatele Romtlne (1863-1963), In Glasul
bisericii, XXII [1963], nr. 9-10, p. 902-912.)
66 Printre ei trebuie amintiti mitropoliii Anastasie Crimca i Varlaam ai
Moldovei, mitropolitii Stefan i Teodosie ai Taxii Romanesti, toti lnainte de Antim.
66 In cuvintul san catre preoti, ce ocupa paginile 2-6, spune, printre altele:
Tntre célélalte scIrbe ce am, de ma ranesc la inimá, inste aciasta cea mai grea.
de ma Intristez si ma mIhnesc mai mult, ca yaz Intre preotii miei atIta prostie,
atIta neinvatitura i atIta nedumireall, clt cunosc cá nu puteti face vreun ajutoriu
sau vreun folos ticaloasei turme". Textil integral al operei, In editia de fata., p.
365-382.
67 Una dintre ele, Invdfdturel bisericeascd, amintitá mai sus, a fost scrisa pentru
a-i baval:a cum trebuie s5.vIrsite anumite enduieli. ti special spovedania, slujbele
liturgice i Indeplinirea mor molitve, gresit savIrsite piná atunci, faceau obiectul
acestui Indreptar. Clt de importanta a fost aceasta cartulie pentru preoti rezulta.

431

www.dacoromanica.ro
§i din faptul cä in anii 1741 si 1774 ea a fost reeditati, Cu toate O. Antim se g&sea
sub greaua afurisenie a patriarhiei de Constantinopol.
Alta, este intitulat& Copete de poruncd la loofa ceata bisericeascli, pentru ca set
petzeascri fieFtecarele din preofi Fi din diaconi deplin Fi cu cinste datoriia hotarului
sdu, 0 a ap&rut In anul 1714, in vremea domniei lui Stefan Cantacuzino. Mai restrin-
sä ca volum decit prima (n-are decit 34 pagini), Capete de poruncrl are totusi o
important& mai mare prin caracterul juridic bisericesc si laic din cuprinsul s&u.
Spre pild&, Antim ii indrumá pe preoti cum sá devinl folositori societltii, prin
intocmirea testamentelor si a foilor de zestre, menite s& impiedice neintelegerile
dintre rude. Antim indicá pin& si formularele dup& care s& se intocmeascA aceste
atit de frecvente acte din veacurile XVIII si XIX.
Un studiu asupra acestei lucrlri s'i o bibliografie a dat Em. Em. Slvoiu, intitu-
lat Capetele de poruncd" ale lui Antim Ivireanul, 0 publicat In Biserica ortodoxii
ronand, LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 997-1006. Publicarea in ilnexd a textului
Capetelor este f&cutl, din plcate, cu foarte multe greseli. Textul integral In editia
de fat5., p. 385-393. Ca si Inv dilitura bisericea,scd 0 Capetele de poruncul au fost
reeditate In anul 1775, f5.rä ca numele autorului lor sá fi fost mentionat. (Cf.
Bibliografia romineascd veche, II, p. 210-211.)
68 MAn5stirea actuall, purtind hramul Tuturor Sfintilor, a fost clAdit& intre
anii 1713-1715 in mahalaua Ivascului, pe locul unei vechi biserici de lemn, ctitorie
a lui Staicu paharnicul Merisanu, dupá cum precizeaz& doc. 17 din pachetul 48
al fondului episcopiei Arges, pAstrat la Arhivele Statului din Bucuresti. P&min-
turile pe case urmau s& fie ridicate biserica si chiliile mAnAstirii i-au fost d&ruite
lui Antim In acel an, 1713, de cAtre proprietarii lor, sau au fost cumplrate de atre
Antim, In anii 1713-1715.
Planurile m&n&stirii au fost intocmite, dup& cit se pare, de insusi Antim, in
stilul brincovenesc. Douä veden laterale, originale, ne-au fost transmise de cele
dou& documente importante, legate de ctitoria sa: kezelmintul mdndstirii Tuturor
Sfinlilor, datat 24 aprilie 1713 si Hrisovul arhieresc din 20 iulie 1715 (sau actul
de fundatie al nalastirii, plstrat la Arhivele Statului si publicat de mai multe ori,
ultima datl de cltre A. Sacerdoteanu, In A ntim Ivireanul, arhivist, bibliotecar
,si topograf, p. 239-242), amindoui scrise de popa Nicola, notaresul mitro-
poliei.
Este remarcabil& bog6tia sculptural& in piatrl, atit la coloanele din exterior
s'i interior, eft si de jur imprejurul ferestrelor. Artistic sint sculptate si rozetele
bisericii, opt la num&r, si ale chiliilor. Si demn de remarcat este faptul cá timpla
original& a bisericii, pAstratá ast&zi la biserica Stavropoleos, a fost sculptat& si
ea In intregime In piatr5.. Nu este exclus ca desenul sculpturilor In piatrl sá fi
fost elaborat de mina lui Antim.
Usile de la intrarea in m&n&stire, de stejar masiv, slut o capodoper& a sculp-
turii in lemn, si traditia II socoate pe Antim autor al acestei lucrAri. Deasupra
Ion, sub pisanie, se allá Gherbul", emblema lui Antim, reprezentat& printr-un

432

www.dacoromanica.ro
melc si o stea, Incadrate In frunze stilizate, toate sculptate In piatra. Acelasi melc
11 Intlinim si In Asezdmintul mandstirii, pastrat la Biblioteca Academiei, simbol
al mormintelor din care la judecata de pe urmä vor ìei cei morti, sau mai degraba
al calugarului, care trebuie sä stea strajä la intrarea In biserica unei manastiri.
Steaua simbolizeaza fericirea.
In sfirsit, deasupra blazonului se afla, pisania, sculptata In relief, redactata
In limba greaca., In versuri. Traducerea ei románeasca (inclusa In Inscripiiile
medievale ale Romliniei, Ora,sul Bucure,sti, vol. I (1395-1800), Bucuresti, 1965,
p. 200-201, unde este data çi bibliografia completa a publicarilor ei anterioare)
este urmatoarea: Biserica aceasta, prin asezamint a Tuturor Sfintilor, s-a ridicat
cu incuviintarea celui pi-in fire Dumnezeu al tuturora, In timpul lui Stefan numit
Cantacuzino i domn stralucit al taxii romanilor, prin vointa lui Antim arhipastorul
Ungrovlahiei, cel din Ivir, asa cum se vede, din temelie, ca 0, fie Inchinat Intr-Insa
Dumnezeul dumnezeilor, asa cum David a cIntat, si In mijlocul bisericii sfintilor.
In anul mintuirii 1715".
Pictura originala, care nu se mai pastreaza astazi, a fost realizata de mesterul
Preda, cel care a zugravit numeroase lacasuri brincovenesti si pe care Antim 11
cunostea Inca din timpul sederii sale la Minnie.
Dispozitiile keztimintului au fost intarite prin doua gramate, ca text aproape
identic, date de patriarhii de Constantinopol si de Ierusalim. Gramata patriarhu-
lui ecumenic Cosma este datata 20 septembrie 1714 i publicati de N. Iorga in
Hurmuzaki, XIV, 1, p. 629-634, In text paralel greco-roman; cea data. de Hrisant
Notara, publicata In acelasi volum Hurmuzalti, la p. 660-662, numai In greceste
este dalata. martie 1715.
69 De sub teascurile acestei tipografii va iesi, in greceste, in august 1716, Istoria
sfintd, adiccl iudaicd scrisa, de Alexandru Mavrocordat Exaporitul cu cheltuiala
fiului sau Nicolae Mavrocordat, domnitorul i cäläul mitropolitului Antim. (Cf
Bibl. rom. veche, I, p. 509-512 si vol. IV, p. 224. N. Serbanescu, Antim Ivireanul
tipograf, p. 749-750.)
Este de presupus cá Antim a pronuntat cuvintul la Ingropaciunea sotiei
lui Nicolae Mavrocordat, doamna Pulheria, moarta. In primavara anului 1716
Ingropata la mitropolia din Bucuresti. Cuvintul de invdteiturd a,supra omului
mort (vezi p. 186-189) credem ca a fost rostit cu acest prilej.
71 Atasat politicii turcesti cu trup i suflet, Nicolae Mavrocordat nu putea
admite atitudinea antiotomana a boierimii pamIntene, i nici pe aceea a lui Antim
Incá si mai categorica detit a acestora. Pe Una docilitatea sa fatà de turci, cunos-
cuta din timpul stapinirii In Moldova, Nicolae Mavrocordat s-a facut antipatic
prin atitudinea dispretuitoare fat& de boierimea pamInteana i pi-in multimea
grecilor pusi In functii la curtea din Bucuresti. Cantacuzinii, persecutati de Ni-
colae Mavrocordat, an fost aceia care au grupat pe boierii potrivnici si au Incercat
Inlaturarea lui de pe tronul Tärii Romanesti. (Cf. Mitrofan Grigorks, Cronica

433

www.dacoromanica.ro
Tdrii RomdneFti (1714-1716), publicati. de D. Russo In Revista istoried rorrUind,
4 [1934], p. 1-43 # republicatA In Studii istorice greco-románe, vol, II, Bucure§ti,
1939, p. 411-458.) Mentiunea atitudinii lui Mavrocordat fata de boierii tarii #
a aversiunii acestora, In Studii istorice (pe care le-am folosit), p. 441.
72 Del Chiaro ti apreciaza la doua companii, conduse de un locotenent. Cf.
Istoria, p. 210.
73 Del Chiaro, la p. 210, precizeaza data de vineri, 4 septembrie 1716, folosind
stílul nou. rntre Cronica luí Radu Popescu 0 Istoria luí Del Chiaro diferenta de
data este, wdar, de 4 zile.
74 Subtil este prinsa de Mitrofan Grigorks 1ntreaga regizare" a boierilor,
pentru a-1 face pe Mavrocordat sa iasi. din Bucure4ti: ... atunci chnmanii lui
ticluirá o navalire simulatä a nemtilor # catanelor ... iar navalirea plasmuiti,
i-o anunta seara, ca uneltirii sa-i vie in ajutor timpul nopfii" (subl. noastra). Cf.
Cronica rdrii RonaneFti, p. 442.
75 Del Chiaro pretinde el oprirea fugarilor a avut loc la satul Odaia, ceca ce
nu ni se pare verosimil. $i iatá de ce. Satul Odaia, figurind sub acest nume in
harta Stolnicului Consta,ntin Cantacuzino, actua1u1 Daia, este situat la nnmai 12
km de Giurgiu. Or este greu de presupus ca. fugarii A. fi putut parcurge un drum
atit de lung verso la mezza notte", piná spre miezul noptii. S-ar putea Insa ca la
Odaia O. se fi despartit mitropolitul de domn, 0.6 Radu Popescu precizeaza in
Crania, p. 225 a, plecind din Calugareni, dupa primirea scrisorii de la loan
Abramios, Antim au mai mers citva loe cu domnul".
78 Radu Popescu relateazá astfel, la p. 225 a ed. Grecescu, aceasta ciocnire:
Domnul 1-au poftit ca pre un arhiereu ca sa nu sa dezlipeasca de maria-sa pini
sä vor adevira acéste lucruri 0 la ce sfir0t vor si iasa. Dará el nu vrea nicicum,
gasind multe pricini: una ca au venit cu carita numai cu doi caí # farg. a9ternut,
WA premenéle # WA cheltuiall, alta # ca un pistoriu ce iaste, nu-i A cade si
lase turma # O. se ducg. Intr-alta parte. Iará domnul, poftindu-1 ca sa meaxgi.
cu maria-sa, i-au fagaduit cä de cite zice ca n-are # n-au apucat si.-# ja de la
mitropolie, de nici una nu-i va lipsi, ci-i va da de toate. Dará nicicum nu i-au
putut intoaxce socoteala lui acea plina de vicle§ug, ce o avea in mima lui, ci s-au
Intors la Bucure0i. Dad, nu s-au odihnit nici acolo, ci au inceput a stringe pe o
sama de bojari mazili la mitropolie # facea sfaturi lmpotriva domnului 04 indemna
ca sá se alcatuiascá cu némtii ..."
Del Chiaro, mai obiectiv, spune ca Antim n-a voit sa-1 urmeze pe N. Mavro-
cordat, replicindu-i ca. nu-0 poate parisi turma in ImprejurAri atit de tulburi pentru
tara, c1nd se putea ivi vreo ra..scoall din lipsa domnului # a mitropolitului.
" (Cf. D. V. Economides, Ioan Avramie, In Bis. ort. rom., LXII [1944],
nr. 4-6, p. 141-159. Vezi # D. Russo, Mitrofan Grigords, Cronica Tdrii Romd-

434

www.dacoromanica.ro
nefti, p. 451, nota 3.) Este acelagi loan Abramios care a tradus din limba italian&
in limba greacii Maxima ale unor filozofi vechi (du$ ce fuseser5. traduse din fran-
tmzegte de catre Del Chiaro), publicate la Tirgoviste In 1713. Vezi mai sus nota 60.
Grec din Creta, ajuns la 1699 paroh al comunitatii grecegti din Venetia, este
expulzat de acolo zece ani mai tirziu gi ajunge, grape interventiei lui Hrisant
Notara, slujbag pe ling& mitropolitul Antim Ivireanul gi predicator In grecegte
la biserica domneasca din Bucuregti. Atagat de Antim Ivireanul, nutrea o In&
neimpacata lui Nicolae Mavrocordat, lira pe care a lasat-o mogtenire nepotului
&Au, doctorului Mihail Schendos Vanderbeck, impreuna cu tool& averea, cum cu
atita fin umor o spune D. Russo In nota sa. Inchis o data Cu Antim, din porunca
dorrmului, vi-a pastrat capul intreg numai gratie interventiei lui Del Chiaro, care
o spune singur la p. 221 a Istoriei sale. Se pare ca a murit In Viena doi ani mai
tirziu, In 1718.
78 (Mitrofan Grigoras, Cronica, p. 442.) Del Chiaro spune ca, dup& citirea
scrisorii, Antim i-ar fi spus lui Nicolae Mavrocordat: Altezza, non 6 tempo di
ferrnarsi pit qui: viene il principe Giorgio figliuolo del fu principe Scerbano Can-
tacuzeno dalla Transilvania con dodici mila tedeschi, per ocupar il Principato
di Valachia" (= Maria-ta, nu e vreme de pierdut: vine beizadeaua Gheorghe,
feciorul fostului domn erban Cantacuzino din Transilvania cu douAsprezece mii
de nemti, ca sa ocupe Tara Romineasca). Cf. Istoria, p. 211.
79 5tirea g'i In scrisoarea lui Dimitrie Iulian6, capuchehaia Tarii RomAnegti,
catre Hrisant Notara, din 12 septembrie 1716, precum gi In scrisoarea lui Span-
donis, hartofilaxul patriarhiei de Constantinopol, din 20 septembrie 1716, adresatl
tot lui Hrisant Notara. (Cf. Hurmusaki, XIV, 2, p. 793-797. Comentariul lor
amanuntit la Damian P. Bogdan, Viala /ui Antim /vireanui, In Bis. ort. rom.,
LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 688.)
80 Intr-o scrisoare a lui N. Mavrocordat catre Hrisant Notara, datat& 6 iulie

1716, II asigur& pe patriarhul Ierusalimului de toatA. bunavointa gi ingrijirea"

sa fag de preainvatatur Mitrofan, de vreme ce se afla gi In ocrotirea fericirii
tale". (Scrisoarea In Hurmusahi, XIV, 2, p. 790-791.) Invatatul" nu era Mtro-
fan Grigoras, caci cu acesta N. Mavrocordat nu se afla In termeni buni.
81 Intre Antim Ili Patriarhia ecumenic& exista un vechi conflict de pe arma
averii ramase de la mitropolitul de Tirnova, din care o parte a fost luata de loan
Abramios, cu gtirea. lui Antim. Acest conflict s-a adaos gi el la graba cu care a
raspuns Ieremia al III-lea lui N. Mavrocordat. Cf. scrisoarea Patriarhiei ecumenic
catre Hrisant Notara, din 25 martie 1715, In Hurmuzaki, XIV, I, p. 668-670.
82 Ieremia, cu mi/a /ui D-zeu arhiepiscop al Constantinopolei, Romei noi fi
patriarh ecumenic. Vina revolutiei g'i a rascoalei este foarte rea gi condamnata de
Dumnezeu g'i de oameni, ca o cauzi a multor neregularigti gi a dezordinei. Caci
ea a tulburat de multe ori institutii divine gi umane; ea a ficut din aceea ce este

435

www.dacoromanica.ro
nemuritor, muritor. Aceasta a facut pe om demn de infern, si celor aflatori In
multe bunatati, le-a facut cele contrare In tot felul. Pentru care celor ce, intr-un
mod oarecare Indraznesc (a face) aceasta, li se prescriu de legile divine grele pedep-
se ; i revolutionarii se supun la suferintele meritate. Fiindca fiecare din noi, dupl
propriile fapte, sau se lauda sau se rusineaza, conform cu natura cuvIntului celui
fara contradictie, ce are prin sine adevarul si nu are nevoie de nici o dovada.
De aceea, cei ce se poartá bine, in ordine i conform cu voia lui Dumnezeu,
se lauda; se hulesc de asemenea, se supun dezaprobasii si se pedepsesc cei ce se
poarta in sens contrariu. Pentru care ei trebuie sa se depuna din cinstea i vrednicia
arhiereasca i sa primeasca dupa cuviinta mare rusine, ca i cel de acum raul-
Antim, fostul mitropolit al Ungrovlahiei, fiinda a intreprins mestesuguri dez-
aprobate i satanicesti, urgisitul de Dumnezeu. i intre alte neorinduieli i fapte
rele ale lui, se inculpa adica, ca mag i ca participator la multe alte crime, si pentru
prezent sIntem de parere sa fie departat de treapta arhiereasca. lar culpa lui cea
impie a revolutiei si a rascoalei o punem inainte, ca ceea ce este aratata i evidenta.
S-a facut, deci, sceleratul revoltant si conspirator In contra puternicei Imp&ratii,
conspirind si in contra prealuminatului i preatnaltatului domnitor, D. D. loan
Nicolae Alexandru Voevod a teat& Ungrovlahiei, fiul cel preaiubit i mult dorit
al modestiei noastre. Pentru care este porunca apostolica, ca sa asculte i sa se
supuna la toat.á stapinirea, ce domneste. De aceea ea (porunca) i stabileste, zicind:
cel ce se rascoala in contra stapinirei, se opune poruncii lui Dumnezeu. Caci nu
este stapInire, fara numai de la Dumnezeu. Urmeaza deci, cá porunca apostolic&
este divina, ca ceca ce a fost poruncita, de Dumnezeu prin apostoli, i pentru noi
este foarte necesar, ca sá ascultam i sa ne supunem stapinirei supreme a putemicei
imparatii, i A. nu facem nimic din cele ce ar fi contrare acesteia i neplacute
politicei, afar& de cele ce apartin respectului nostru. lasa acest urgisit de Dumne-
zeu, raul-Antim, nu numai cá n-a pazit credinta i supunerea datorata, dar a medi-
tat cu precugetare revolutia i rascoala In contra putemicei Imparatii, facindu-se
culpabil si In contra susnumitului preainaltatului i preapiosului domnitor
amabilului chmuitor a toata Ungrovlahiei, i s-a facut el singur demn de judecata,
culpabil i vinovat de caterisirea canonica.
Pentru aceasta scriind, am aratat sinodiceste cu preasfintitii arhierei de pe
linga noi i cu preaonorabilii i preaiubitii in sfintul Spirit fratii nostri i coliturgisi-
tori, cá raul-Antim, numit al Ungrovlahiei, cel ce a fost recunoscut de revolutionar,
rasculat i culpabil In contra puternicei Imparatii si a preatnaltatului domnitor
a teat& Ungrovlahiei, si de sine judecat i inculpat prin propriile sale rautati
culpe, pentru care s-a scos din mitropolie i s-a facut justitiabil i culpabil de
ordinul Imparatesc, sa fie deci depIrtat de toata lucrarea i ordinea arhiereasca
dezbracat de harul divin i SCO3 din catalogul arhieresc i lipsit de tot venitul
bisericesc i A. fie scos, pierdut i deparatat de mitropolia Ungrovlahiei i fax&
de participare la veniturile ei, neavind nici o Invoke a se Imbraca cu podoaba
arhiereascá si a efectua vreun serviciu arhieresc, ca cel ce este caterisit i desfiintat,

436

www.dacoromanica.ro
ramInfnd si zicindu-se monahul Antim si fiind recunoscut, ca unul din particulari,
si A nu indrazneasca nimeni a fi In relatie cu dinsul, sau a coliturgisi, sau a-1 onora
ca pre un arhiereu, sau a-i saruta mina lui, sau a primi de la dinsul binecuvintare
s'i sfintire, sau a-i da vreun venit bisericesc mare sau mic, sub greutatea oprirei
si afurisirei neschimbatoare. Asa si fie, conform hotarlrei. 1716, In luna august.
Indictionul IX. + Acsentie al Kizicului. + Dionisie al Amasiei. -F Neofit al
Artei. -I- Nicodim al Dercului. -I- Constantie al Chalkedonului. + Kiril al Brusiei.
+ Calinic al Filipopolei. -I- Teoclit al Priconiei. -I- Gherasim al Nikeei. + Christo-
for al Iconiei. + Nicodim al Mitilinei." Cf. Ccmdica sintd, p. 111-114.
88 Del Chiaro In Istoria sa, p. 219-220, pretinde ca Antill.' a fost scos si din
tagma calugareasca, ceea ce este greu de presupus, de vreme ce urma sa-si ispa-
masca pedeapsa detentiunea pe viata la o ma.nastire. De altfel copia actului
de c,aterisire, daca este autentica, precizeaza: ... raminind o zicIndu-se monahu1
Antim".
84 Acestui Colfescu i se atribule rolul de calau al lui Antim, de care vorbqte
Ulysse de Marssillac In insemnarile lui de calatorie In tara noastra, facuta in veacul
trecut, spunind cä asupra casei lui a catut blestemul, din pricina uciderii lui Antim.
Mentiunea. la N. Iorga, Istoria romdnilor prin aldtori, ed. II, vol. III, Bucuresti,
1929, p. 347, folosita s'i de D. P. Bogdan In op. cit., p. 689.
86 Cf. Del Chlaro, op. cit., p. 220, care numeste rlul Dulcia. Mitrofan Grigoras
pretinde (la p. 443) ca pina. la Enos Antim era In viatà si cä a fost omorlt si aruncat
in mare. AL Odobescu, in Meya ore la Snagov, publicata In Revista romtind, II
(1862), p. 402, credea ca Antim a fost aruncat in Dunare. In sfirsit, un cercetator
mai tirar, Dinu A. Dumitrescu, pretinde ca. Antim ar fi fost judecat si omorIt
In tara. Cf. G. Strempel, Antim Ivireanul. La 250 de ani de la moartea sa, In Analele.
Academiei R. S. Romdnia, anul 100 (1966), p. 688, nota 3. Identificasea la D.
Russo, Studii istorice greco-romdne, II, p. 454, nota 4.
86 Este vorba de o lungä lista de datorii pe care le avea de Implinit mitropolitut
s'i de o a doua lista, mai scurta de datomici catre el. Documentul se pastreaza,
la Biblioteca Academiei sub cota CCCl/98 si fusese altadatä lipit de una din scoartele
A,sezdmintului mancistirii Antim (ms. 3.342). Documentul este amintit s'i comentat
Cu oarecare scapari de catre Matei Cazacu In articolul: Cine l-a ucis pe Antim
Ivireanul ?, publicat in Magazinul istoric, III (1969), nr. 4, p. 43-49. Se pare ca
autorul n-a vazut originalul. Redam In intregime acest document, redactat pe.
jumatate de pagina: Cui ce iaste dator pclrintele, cum aratd anume. Sept<embrie>,.
22 d<ni>, 1<ea>t 7225 <=- 1716>.
Parintelui Vithléem, fax& zapis, t<a>l<eri> 250. Parintelui Odriianului, Drä
zapis, ti. 300. Jupinului Hrisantho. Cu zapis, tl. 500, Jupinului Mal, cu zapis,
ti. 500. Fiiu-sau, juptnului Panaiot, Cu un ravasel, tl. 270. Lui Hagi Mula, (lupa
cum ti va scrie ravasul. <Alaturea, mentiunea:> ti. 169, platit. Juphiului Gheorghe
abagiul, ti. 300. Dascalului Avramie, ti. 700. Raposatului Irapolios, clupa cum va.

437

www.dacoromanica.ro
 Otiind dascAlul Avramie. Lui Vasilie, feciorul Mincului, ti. 100. Radului Copilul,
tl. 35. Predii zugravul, ti. 50. <Urmeazi. semngtura In greee§te a lui Antim §i o
Pecete melará In fum, greu de descris, dar cu inscriptia ciará: ANTHIM IVIR>.
<A doua jumItate a primei pagini:> Zugravilor <rupt documentul la coi,
Cu suma datoratA>. Stucatorilor amInduror, tl. 240. Mo§ului Avxentie, ti. 76.
Pietrarilor, ti. 50 (?). Zidarilor, ti. 55. <Urmeazá semnItura i pecetea, ca mai
sus>.
<Pagina a II-a este scrisl numai pe prima jumAtate:> <La cine> are datorie
pclrintele, cum arat5. anume: La State plh<arnicul>, tl. 500. La Oprea piralab
ot Andre§a4ti, care au plAtit satul de haraciu, tl. 350. lar la dInsul, ca sá, cumpere
orzu, tl. 70. La vit<aful> Pltraaeo ot TIrgovi0e, care s-au dat dea pe miare,
ti. 100. La Dumitrallo cup<ariul>, ti. 90. La doamna Ancuta., ti. 170. Are zlloage.
La clucerul Stere, ti. 100. La jupinul Manul, care i-am dat si-mi cumpere un po-
licandru beséricii, ti. 160. CArtile ce stnt fut.-o odae la Hanul lui
care shit, sA sA vinzl pe seama lui Avxentie. <Urmeazá semnitura i pecetea
inelarl>."
Documental atestS, cA la 22 septembrie 1716 Antim Ivireanul era lila In viga.,
dar c5, fusese demis din scaun: este numit simplu pelrintele §*1 nu pdrintele mitropolit,
cum era obiceiul. Probabil cA socotelile bXne0i au fost flcute cu o zi san <loa.
Inaintea surghiunului uciderii sale. Spergra cA intr-o zi va fi ridicat In Intregime
§*1

vilul ce aeoperl sfir§itul lui Antim, prin aparitia unor documente gaitoare, cum
este §i cel de mai sus.

87 Cum au flcut Dimitrie Iulianb i Spandonis (vezi mai sus nota 72) ai mai
ales Mitrofan de Nisa. In scrisoarea din 29 septembrie 1716 cl re Hrisant. Cf.
Hurmuzahi, XIV, 3, p. 124-125. i totu§i N. Iorga Incearel s atenueze, f5x5.
rezultat Insl, oprobiul ce cade asupra lui Mitrofan, in artieolul Intre Antim fi
Mitrofan, mitropoliçii Tdrii RomdneFti, In Bis. ort. rom., LIII (1935), nr. 1-2,
p. 1-5 i nr. 3-4, p. 113-117.
88 Titlul complet este urmAtorul: Invelfdturd pe scurt pentru taina pocdinfei,
acum intr-acesta chip tocmit4 fi tipdritd in suele prealuminatului domn Io Constan-
din B<asarab> B<rincoveanu> voevod, cu cheltuiala cinstitului de bun neam, a lui
&rban Cantacuzino bIu vel pdharnic fi cu blagosloveniia preasfinfitului mitropolit
chir Theodosie, de iubitoriul de Dumnezeu chir Antim episcopul Rimnicului, la
anul de la Hristos 1705.

89 Cf. Bibliografia romdneascd veche, I. p. 481 qi 548-550. Bro§ura a mai cunos-

cut dou1 editii: una in anul 1741, tipiritá de popa Stoica Iacovici, alta tiparit
In anul 1774, amIndoua la Bucure§ti (cf. Bibliografia rom4neascd veche, II, p. 54
oi 206). 0 editie modeml a dat C. Erbiceanu, In Bis. ort. rom., XVI (1892-93),
p. 769-785 qi XVII (1893-1894), p. 129-146 §i 225-242.

438

www.dacoromanica.ro
 " Cum insusi spune In prefa.d, Antim Imparte carticica In trei pArti. In prima
parte da Indrumari catihefice, pe care slut obligati sa le cunoasca preotii i credin-
ciosii, deopotriva.
A doua parte este intitulata: invalcIturd pentru ispovedanie i cuprinde f.
28-35. Textul acestei carti este aproape identic cu cel din Invdidturd pe scurt
Pentru taina pocdinfii. Sint adaugate citeva nigaciuni, redate dupa Molitvenic,
fad prea mare valoare literara.
A treia parte (f. 35 45) este ocupad. de invataturi pentru cite lucruri s-au
putut afla pin& Intru acest ceas, carele sA fac cu necuviind. i fara. cale ..." Sint
Indrumari practice privind respectarea pravilelor bisericesti (drepturile i obligatfile
preotului In parohia sa, interdictia de a sluji in altA parohie fasa. Incuviintarea
preotului local, oficierea cununiilor, a botezurilor etc.). i sub aspectul statornicirii
institutiei bisericesti, Antim a avut merite covIrsitoare. Prin aceastá lucrare,
de fapt o culegere de dispozitii deosebit de drastice, Antim facea ordine In tagma
preoteascá care avea un oarecare rol cultural, In special la tara, IncepInd cu a doua
jumatate a veacului al XVIII-lea. Fad dispozitiile severe ale lui Antim, pe care
sintem lnclinati O. le credem lntru totul respectate, preotimea ar fi continuat
duca o viata. nepotrivid 0 nu si-ar fi lndeplinit menirea spre care o Indruma marele
ei pastor.
In aceastá a treia parte stilt Indlnite unele aluzii la fuga dranilor de pe mosiile
boieresti pentru nevoi", cum precizead Antim. El Ii autorizead pe preoti
spovedeasca cuminece, chiar daca slut fugan. Poate fi citid printre rInduri
compasiunea lui Antim pentru acesti radcitori, In cautare de lucru 0 o viata.
mai buna, despartilei de familii din pricina saraciei si a fiscalidtii.
In sfirsit, el da. porunci precise preotilor asupra felului cum trebuie cununati
tiganii, a dror situatie sociaia Ii supunea cu totul bunului plac al stapinilor lor.
El nu uid sA aminteasca preati/or dutatea boiereasca i lipsa lor de cuvInt; deci
sa nu-i cunune pe tigani cleat dupa ce vor avea hIrtii scrise de la sdptnii acestora.
Aparuta In primul an de domnie al lui $tefan Cantacuzino, brosura poard
pecetea relatiilor dintre mitropolit i domn. Acesta scutise preotimea de bir, pro-
babil la cererea mitropolitului; preotimea era obligatä prin punctul al treilea al
dispozitiilor date de Antim sA slujeasca. liturghii pentru binefacatorul ei. Pentru
domn i pentru boieri trebuia preotimea sA slujeasca. drindare, acestia consti-
tuind patura de seam& a taxii, In conceptia feudall a vremii.
Restul poruncilor, pin& la 11, se refer& la comportarea pe care trebuiau sa. o
alba preotii. El le cere sa se abad. de la masturii mincinoase, chezasii, judminturi.
Li se interzice sA adune avere. Li se cere si. fie exemple de moralitate; once abatere
de la conduita cerud. de canoane se va pedepsi Cu raspopirea i trecerea In rindul
birnicilor.
Al unsprezecelea punct le cere preotilor sa reciteasca. i sa tina seama de toate
dispozitiile i Invataturile cuprinse In Invagitura bisericeascd aparuta In anal 1710,
iar Capetele de poruncd sa fie pastrad cu cea mai mare grija. Pierderea brosurii,

439

www.dacoromanica.ro
sub once forma. s-ar IntImpla ea, va duce la sanctiunea cea mai severa: trecerea
In rIndul taranilor".
Ultimele pagini slut ocupate de modelele chip& care trebuie s se ghideze preotii
la Intocrairea foilor de zestre §i ale diatelor.
92 Carticica Sfaturi cre,stine politice catre . . . 5tefan Cantacuzino, tiparita la
Bucure§ti In 1715, pe care unii cercetatori au atribuit-o lui Antim, nu este opera
sa. Ea este o antologie de sentinte §i maxime In versuri grece§ti pe care mitropolitul
le-a adunat, cum singur spune in prefata, din sentintele vechilor dascali /ntelepti".
Descrisa.In Bibl. rom. veche, I, p. 498-499, bro§ura a fost tradusa. In romine§te
§i publicata de Constantin Erbiceanu sub titlul: Sfaturi cre,stine politice cclird
loan . tefan Cantacuzino voevod de . . . Anthim din Ivir, In Bis, ort. rom., XIV
(1890-1891), p. 333-355 (§i Intr-o bro§ura. separata). Tot C. Erbiceanu o public&
a doua oarä, ca fiind necunoscutd, In articolul: Ceva despre Antim Ivireanu din
Bis. ort. rom., XXX (1906-1907), p. 1201-1214 §i 1346-1354. (Cf. §i N. Serba-
nescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 749, nota 219.)
93 Pentru §coala slavoneasca. de pe ling& biserica Sf. Gheorghe-Vechi, Intemei-
ata. de Constantin Brincoveanu, a se vedea: Gh. Nedioglu, Cea mai veche fcoald
romtineascil cu caracter statornic (. coala de la S.f. Gheorghe Vechiu), Bucure§ti, 1913.
94 Unii istorici atribuie lui Antim copierea Izvodului odoarelor, hrisoavelor
zapiselor Mitropoliei In anii 1695-1696 (ms. rom. 671) a Istoriei Tarii Romel-
ne,sti (ms. rom. 180) §i a Slujbei sfintului Antim (ms. rom. 406). Credem c. nu-i
putem atribui cu certitudine nici unul din manuscrise, cum o fac unii istorici (cf.
N. Serbanescu In Bis. ort. rom., LXXIV (1956), p. 752-754, unde da §i o bogata
bibliografie In legatura cu aceasta. problema.). Credem cá nici unul din manuscrise
nu este copiat de el, deoarece: a) la data copierii Izvodului, Antim era la Snagov
§i nu la Bucure§ti. In numeroase pagini din Izvod slut mentionate, de aceea§i
mina care a Intocmit Intreaga condica, documente posterioare anilor 1695-1696
(la f. 108v este trecut un zapis din 7213 [1705], clnd Antim era episcop de RImnic ;
la f. 111 sInt trecute acte din anul 1696, chid Antim tiparea carti la Snagov; cazuri
similare de documente se Intfinesc la f. 115, 121, 128v, 147v etc.). Manuscrisul
a fost Intocmit, dup5, toate probabilitatile, de vreun gramatic ie§it de la §coala
sf. Gheorghe Vechi, caci grafia este asemanatoare cu a acestora. b) Istoria
Romkne,sti nu are nici o mentiune cá ar fi copiata de Antim; un ochi mai atent
ar putea distinge mai degraba condeiul popii Stanciul, cunoscut copist de cronici
de la Inceputul sec. XVIII. c) Slujba sfintului Antim s-a scris din porunca
politului, cum se mentioneaza pe prima fill a manuscrisului 406 de la Academie,
ceea ce nu hiseamná de loc cá este scrisa, de mitropolit. Credem a. N. Iorga are
dreptate clnd sustine (In Isl. lit. rom. in sec. XVIII, I, p. 247) cá meritul lui Antim
este de a fi prelucrat slujba in romane§te (de fapt In text slavo-romin). Copierea
manuscrisului a fost f &ma. Ins& de Nicola preotul (cf. G. Strempel, Copi,sti de
manuscrise romline)sti pind la 1800, vol. I, Bucure§ti, 1959, p. 164-165, unde Ins&

440

www.dacoromanica.ro
nu este mentionat ms. 406), cum deducem din compararea minutioas/ a grafiei
Pomelnicului man. Cimpulung (ms. rom. 3.722) Cu cea a Slujbei Sf. Antim.
95 Manuscrisul a fost descoperit la Kiev, inainte de primul rlzboi mondial,
de Stefan Berechet si descris sumar in lucrarea sa Documente slave de prin arhive
ruse, fasc. 1, Buc., 1920, p. 17 si urm. Tot el a reluat subiectul, in 1928, fAcind
expunere ceva mai largi asupra lui in articolul Un manuscris de zugrdveald al
mitropolitului Antim, publicat In Comisiunea monumentelor istorice, anuar II,
Chisingu, 1928, p. 125 si urm , unde redá si citeva facsimile dupá fotograftile mate
inainte de azboi. Datele lui Stefan Berechet au fost utilizate in anul 1956 de
atre prof. Victor BrAtulescu in articolul Antim Ivireanul miniaturist ,si sculptor
din Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 766-774. Studierea detaliatá a
manuscrisului si publicarea lui integral/ a fost realizat.á de noi In anul 1966, dupá
copie fotografica obtinuti de la Biblioteca Academiei Ucrainiene de Stiinte
din Kiev. Cf. G. Strempel, Un Cronograf" austral atribuit mitropolitului Antim
Ivireanul, In Romanoslavica, XIII (1966), p. 309-353 (si extras). In sfirsit, cerce-
tarea originalului ne-a fost posibill in vara anului 1968, la Biblioteca Academiei
Ucrainiene de Stiinte din Kiev si datele noi obtinute cu acel prilej le utilizAm acuma.
96 Manuscrisul original se pAstreaz5. astIzi In Biblioteca Acaderniei de Stiinte
a R.S.S. Ucrainiene din Kiev sub cota DA 379 L si provine din fondurile de
manuscrise ale fostei Academii Teologice, uncle s-a p5strat In trecut sub rm. 529.
El are 22 file nenumerotate de dimensiuni 41,4 x 29 cm. 0 frumoas5. legAtur5. In
piele (se jastreazá amindoul copertile, nu numai prima scoart5 cum credeam
la publicarea studiului In Romanoslavica), asemIngtoare legaturii manuscriselor
romd.nesti 406 si 3.342 de la Biblioteca Academiei R.S. Rominia, imprimatá in
aur, cu motive florale si reprezentarea in medalion a Maicii Domnului s'i in colturi
a celor patru evanghelisti, protejeaa textul.
inaintea operei propriu-zise, care incepe la f. 4, se aill Versurile la Sterna fdrii,
titlul (la f. 2v deci dap/ Versuri) §i. dedicatia mitropolitului Antim atre Con-
stantin Brincoveanu.
Versurile la Stema fdrii sint printre cele mai izbutite, dad. nu chiar cele mai
izbutite, din cite s-au compus pin/ la Antim in acest gen. Ideea creatiei, care
lipseste din textul manuscrisului de baz5 dar pe care o vom glsi intr-una din
variante, cum vom arAta mai jos, este prins5. In primele patru versuri:

Flcut-au Domnul Dumnezeu toate din nefiint5.

Si in flint/ le-au adus, cu mult5. biruintl.
Si dupá acéia au zidit, luind ramint si CIA,
Pre omul cel dint% Adam, f51.5. cuvint de vita ..."

Dedicatia cltre Brincoveanu, ce ocupl in intregime fila 3 si sub care se af15,

splendid/ semnIturá stilizatá a lui Antim, respirl gratitudinea autorului fat/
de multele folosuri si faceri de bine", pe care le-a arltat si le arata domnul de-a

441

www.dacoromanica.ro
pururea. Acesta este si motivul pentru care ca iubire de osteneall" a adunat o
a Inseninat Intru aceasti cArticea chipurile si obrazele tuturor strgmosilor nostri"
si ea un dar mic o aduce crestinestii sapiniri a 1ngltimii-tale".
GIndul realizgrii unei asemenea opere i 1-a sugerat si rivna fierbinte pe care o
are domnul de a fi asemeni marilor personaje, 1mpgr4i si profeti, pe care le Inflti-
seazg antichitatea. De altfel insusi domnul, urmas al neamului BAsArgbestilor
dintre carii s-au argtat domni vrédnici si crestini" a odrgslit ca o odraslg ca
strgluciri de aur" si a inflorit ca o floare ca bun miros pgzitg, cu mila lui Dumne-
zeu, nevestejitg . . . si se va pgzi si de acum inainte . . . pentru multele s'i nenumgra-
tele faceri de bine, carele au cistigat cei de departe si cei de aproape" de la el.
Brincoveanu, In culmea mgririi la aceasta datl, bogat si milostiv, mecenat
a culturii intregului orient ortodox, este numit coroana tuturor domnilor", care
a adunat toate virtutile: de la unul cucerniciia, de la altul credinta cea fier-
binte . . . de la altul iubirea de streini, de la altul bltndétele, de la altul Indelungl
rgbdarea si nergutatea, de la altul milostivirea si iubirea de sgraci . . . iar mai
virtos ... smerenia cea de margine" (adicg nemArginitg, n.n.).
tu final li face urgri de sangtate, veselie, viata indelungatl, domnului si familiei
sale.
97 Cronografele au fost tipgrite In greceste la Venetia, in anii 1631 si 1650 si
aspindite In Intregul orient ortodox, pAtrunzlnd de timpuriu si in tara noastrg.
Traduse In romaneste s-au bucurat de mare circulatie (In special traducerea lo-
gofgtului moldovean Pitrasco Danovici). in colectiile Academiei se pg.streazg
aproape 50 de manuscrise, cu traducen integrale sau partiale dupl. Cranografe.
FAA, sg avem ping astlzi o editie In romlneste a textului Cronografelor (ceea ce
intentiongm cá realizgm noi 1ntr-un viitor apropiat) ele s-au bucurat totusi de
studii temeinice din partea unor cunoscuti cercetAtori, cum au fost Iulian $tef a-
nescu, Cronografele rosnlinqti : tipul Danovici, parka I, in Revista istaricd romelnd,
vol. IX (1939), p. 1-77 (lucrare postumg) si D. Russo Studii istorice greco-ronane,
t. I, 1939, p. 68-100 (unde gut adunate articole postume: Cranograful lui Dorotei
al Monembaziei ; Cronograful lui Cigald ; Cronografele romilneft).
98 Manuscrisul numgrg, 503 portrete In medalion ( tefan Berechet numgrg
gresit 515 portrete In Un manuscris de zugrdveala, p. 132), 3 schite si 8 desene,
de asemeni In medalion. Medalioanele, en putine exceptii nagsoarg. 32 mm In
exterior si 28 mm In interior, portretele fiind asezate Intre don& cercan concentrice.
Exceptie fac: portretul lui Dumnezeu-Tatgl de la f. 4v care are la exterior 80 mm
si in interior 62 mm, portretul Maicii Domnului de la f. 20 care are la exterior 33 mm
si in interiorg,128 mm siportretullui lisus-Emmanuel de la f. 21 care are dimensiunile
39 rum la exterior si 31 mm in interior, la fel ca cele 2 desene de pe aceeasi f isie
central& a paginii, Infgtisind nasterea §i rAstignirea. !a interiornl portretului lui
Iisus-Emmanuel se ail& inscriptia : lisies Hristos cocon. De altfel fiecare medalion
cuprinde, In =put alb, numele personajului pe care 11 reprezintl.

442

www.dacoromanica.ro
 Medalioanele stilt lucrate in laviu ropi, Cu umbrele, care dan volum, redate
In aur (in marea majoritate a personajelor) ca o arta a desenului §i a culorii
(unele personaje au ImbrIc6.mintea redat& in culori) de-a dreptul uluitoare.
Spatiul rAmas liber intro cercurile concentrice este, de asemeni, acoperit ca
aux.
Fir, central& de 6 mm lAtime este colorat& in stacojiu: de o parte §i de
alta a ei se af1ä cite o f4ie de un milimetru in aur. Celelalte fiqii, ce leagi
personaje secundare (f4iile preotilor, ale judeatorilor, ale profetilor) au 3 mm
16.time 9'1 slut colorate in verde deschis sau rogu.
0 grijli deosebit& a acordat artistul portretelor feminine, executate Cu o
remarcabil& gratie vi cu o perfect& cunoaqtere a canoanelor pictura.le 0 a ana-
tomiei. Portretul Evei, al RebecSi, al lui Ruth, al Iudithei, al Esterei, cele ale re-
ginelor din statele palestiniene de sub st&pinire romani, in sfillit cel al Maicii
Domnului, toate slut busturi ca executia clrora s-ar fi mindrit oricaxe artist
mare al vremii.
Mai greoaie este reprezentarea personajelor costumate §i In special a rlzboinici-
tor din epoca luí Alexandra Macedon §i cele a lui Cezar 0 a lui Octavian August.
In sfir§it, Na,sterea Damnului este un splendid tablou in miniaturl, de influent&
occidentall, cum occidenta1li ne apare reprezentarea tuturor personajelor. In
iocul manierei bidimensionale, impus& de erminiile bizantine, Chipurile Vechiului
Fi Noului Testament au volum, au forme, au gratie.
Distribuirea ins6§i a portretelor pe paginli este f6.cutli cu griP, in a§a fel incit
fiecare pagini grAie#e despre armonia dintre ilustratii §i text.
Si ceea ce ni se pare de asemeni impresionant este faptul c& portretele nu
seamAn1 intre ele, cli fiecare medalion este portretul unic al unui personaj. (Nu
putem stArui mai mult asupra aspectului artistic. In studiul nostru din Romano-
slavica slut descrise toate paginile 0 amintite toate personaj ele, ca ceea ce au ele
demn de remarcat.)
Dar nu numai personaj ele retin admiratia cercetItorului, ci §i paginile de la
tnceput (foia de titlu §i stema tArii), atest& o min& de mare artist, care a lucrat in
culori ;i aur ornamentele de inspiratie vegetal& i animal& menite sá le impodo-
beascl.
Doul chestiuni se ridic& in leg6.turl ca aspectul artistic al manuscrisului:
1. Care stilt sursele de inspiratie ale artistului? 2. Este Antim autorul direct al
acestei puzderii de portrete?
Incercind A raspundem la prima chestiune vom preciza din capul locului ca
artistul n-a avut la indeming un manuscris asemAnAtor, pe care 55.4 copieze. Toate
investigatiile noastre intreprinse in literatura istoricl de specialitate, de a gAsi
un exemplar asemAnAtor (in RAsArit sau Apus), au rAmas fAr6. rezultat. 1VIeritul
artistului este, wdar, cu atit mai mare.

443

www.dacoromanica.ro
 Ideea putea O. o gaseasca in picturile murale ale unor manastiri din Bucovina
san mai degraba de la Muntele Athos, cunoscute sub denumirea de Arborele lui
Iesei. Este In amindouá aceeasi idee a descendentei lui Hristos din Dumnezeu-
Tatal, prin imparatul David, fiul lui Iesei. Ca si in Arborele lui Iesei §i In opera
de care ne ocuparn apar personaje ale culturii antice (PhiIon, Solon, Pitha-
gora, Socrate, Homer, Aristotel, Platon), chiar dacá nu slut decit amintiti in
text.
Modelele, in bun& parte, slut inspirate dupá figuri vii, traitoare in vremea
artistului. Femeile simple, cu marame pe cap, slut romance. Reginele grit repre-
zentate cu coroana domnitelor noastre, iar dintre tipurile de regi, cel mai numeros
este acela care infatiseaza pe voievozii nostri.
Cea de a doua chestiune, deosebit de dificila si la care ne gindim de multi am,
aceea a paternit5.tii artistice a Chipurilor nu o vedem solutionata, deocamdata.
Credem ca ideea icongrafiei, indicatiile asupra locului pe care trebuiau OA ocupe
diversele personaje pe pagina, poate chiar conturul desenelor, apartin mitropolitu-
lui Antim, realizarea deplina a volumului ramine, deocamdata, pentru noi, opera
preotului Nicola.
Nu avem Ins& indoieli asupra paternitatii textului, a carui succinta analiza
am incercat-o In introducere. Acesta dezvaluie cultura larga pe care o avea Antim,
chiar mai mult decit alte opere ale sale, prin multimea referintelor la perso-
naje bisericesti sau laice din istoria veche. De altfel predilectia lui Antim pentru
antichitate este vizibila si In Didahiile sale.
" Pentru stabilirea surselor de inspiratie dup.& cronografe, ne-am slujit de
ms. 1.469 al Academiei, care cuprinde un text de tip Danovici, unde sint amintiti
filozofii la care face aluzie (la f. 98), Palamed (la f. 106), legendele In legatura
cu Nabucodonosor (/a f. 88 ), cu Cirus si Darius (la f. 91) etc.
10 Manuscrisul acesta, atit de pretios pentru cultura româneasca, impresio-
nant si astazi, cu toata uzura evidenta a celor 260 de ani ce au trecut peste el,
a avut o soarta nefericita. ilia In veacul al XVIII-lea, poate ca la putina vreme
dupá tragedia lui Brincoveanu, manuscrisul a iesit din Tara Romineasca.
0 insemnare de pe dosul primei scoarte, din 8 iulie 1788, glasuieste: Aceasta
carte se numeste Namurile de la Adam si cumparatura ei este 150 lei, care au
cumparat-o tatal meu, Dumitrasco Sacara, vornicul de poarta. 5i la sfirsitul vietii
dumnealui m-au dat-o mie si este drapta a me. i cine s-ar face vriun blestem
sá o fure sa fii blestemat de domnul Hristos si de Maica pricurata Pricesta, A nu-i
agiute, si de cei 12 apostoli si de toti sfintii mucenici si de Taal nevazut ; si neertat
O. fii acela om pin' In vecul vecului de apoi. 1788, iulie 8". (Transcrierea liber
este data si de catre stefan Berechet, in Un manuscris de zugravealli . . ., p. 134. Re-
data exact, cu toate particularitatile paleografice, de noi In: Un conograf ilustrat
atribuít luí Antim Ivireanul, p. 325.)

444

www.dacoromanica.ro
 Cum a ajuns manuscrisul in Moldova, de la cine 1-a cumparat familia Sacara,
slut intrebari carora nu le putem aspunde. Stim doar atit ca a circulat mult,
chiar dupa ce a fost cumparat de familia Sacara i ca a fost rasfoit de miini nume-
roase.
Sub insemnarea de mai sus, o alta, din 1821, a unuia Gheorghe serdarul
probabil tot din familia Sacara exprima teama pentru disparitia cartii, datorita
circulatiei prea largi: Astazi se afla la dumnealui cumnatul Mihalache, miini
la aitul, poimini a nimanui. Gheorghe sardar. 1821, iunie 14". (Insemnarea n-a
mai fost redata nici de Stefan Berechet i nici de subsemnatul in lucrarile amintite.
Ea este consemnata dupa lectura originalului, facuta cu oarecare dificultate.)
Aceeasi familie Il va pastra pin& in veacul trecut, nu inainte de a-1 fi rascumparat
la mezat din pricina mortii subite a unuia dintre cititorii la care fusese imprumu-
tat.
Una din insemnari, situata pe filele 3 5 glasuieste: Aceasta dint& carte
iaste dreapta a me, ramasa clironomii di la maica-me, fiica vomicului Dimitri
Sacara, pi care, dindu-o 5á o ceteasca unui dvoranin, Tufascu, ci, grabnic murind,
au ramas In cartile lui. Asa apecunii (adica epitropii, n.n.), au scris-o In averea
mortului i macar cá mult m-am jaluitu, ins& in sfirsitu am hotaritu spre a nu perde
asa odoru scumpu si ce nu sa poati gasi nicliare si la mezatu la anu 1850, impreuna
cu vro citeva carti a raposatului Tufascu, macar ca aceli carp mai nu-mi trebuia,
le-am cumparatu dreptu doao sute rubli rosiianesti argint. Dvoraninu gubemschi
secretar, Mihai Badar5.vu".
Alta insemnare, de la f. 22V, a aceluiasi Mihail Baclarau, subliniaza, o data
mai mult, imprejurarile rascumpararii manuscrisului, ce apartinea de fapt familiei
sale: Aceasta carte iasti a me, precum mai limurit am aratat mai sus, ca am
cumparat-o de-al doile; si nu din pricina alta, numai ca n-au fostu iscalitu de
mini lnlauntru, sau sa fi avutu rospicica (adica chitanta, n.n.) di la raposatul
Tufascul. Si macar ca s-a lamuritu din <spusele> altoru cetitori ca sa cunosti ca-i
a me, dar nedreptul apecunu n-au vrutu sa mi-o de, care, de faradelegile lui nici
numili nu vroi s5.-i pominescu ; i macar caci n-au trebuitu sá scriu inlauntru,
dar intfraplare aceasta m-au silitu, ca am platitu pentru dreptu lucrului doao
suti garbovnici, Mara cä m-am judecatu cu acel apecunu. Si iar, pentru ca am
scris inlauntru i ata platit atiti bani, sa dei sama tnainte lui Dumnezau acelu
nelegiuitu apecunu. 1850, decemvrie luna. Dvoraninu gubemschi secretar, Mihail
Badaravu".
Familia Badarau a daruit, probabii, manuscrisul arhiepiscopului Antonie, de
unde In 1884 a fost trimis la Biblioteca Academiei teologice din Kiev, dupa cum
atest& o lnsemnare In limba rusa de pe f. 1:
.Po,Rocnome Coacarena mapa as noplperaxi, naTpaapxoas. 1Caara poacTaa
lacyca Xpacia. Mr, 6yman, AUTOEHa Apxaenacaona Kamanescaoro. Bi, MY-
3C it Kaeacxolt Aaagemaa on, CexpeTapa KBmeBcxo I. Koacacropaa
fleas Cr. Poxcesala gpeas Jima Magsfeama. 9 aoa6p 1884 r. 1Caimaaeas".

445

www.dacoromanica.ro
 < --= Genealogia izblvitorului lumii, In portretele patriarhilor, Cartea neamului
lui Iisus Hristos. Din hIrtiile lui Antonie, arhiepiscopul Chisinlului. Trimis5. la
Muzeul Academiei spirituale din Kiev de cltre secretarul consistoriului spiritual
din Chisinlu, Lev Stefanovici Rodchievici, prin Lev Mateevici, 9 noiembrie,
anul 1884>.
Dup5. Revolutia din Octombrie manuscrisul a ajuns la Biblioteca Academiei
Ucrainiene de Stiinte, unde se plstreaz5, si astAzi, fiind una din cele mai pretioase
opere iconografice din Europa rlslriteanl.
101 Cea mai veche copie, plstrat5. la Biblioteca Academiei (descoperitl de noi
si descrisl sumar In Copi,sti de manuscrise romdnesti pfnd la 1800 . . ., I, p. 70),
este inventariatl la fondul Su/uri, nr. 7 si se prezintl sub forma unui voluminos
rulou pe hfrtie, ce mlsoarl 11,07 metri lungime si 0,45 metri 15.time. Aceastl copie
a fost realizatä de popa Flor, cunoscut dascll de slovenie de la biserica Sf. Gheorghe
Vechi din Bucuresti. Din motive nestabilite Ina (probabil ca O. aparl drept autoni/
lucr5xii), popa Flor Inlocuieste titlul, versurile la Stema !aril. 0 dedicatia lui Antim
cu o povestire a facerii lumii, dup5. Biblie. Finalul, corespunzltor filei 22 a manu-
scrisului original, lipseste, fiind stricat de umezealL Textul, asezat in coloane
perpendiculare pe lungimea ruloului, urmeaz5. In rest opera lui Antim. Cele 503
portrete existente grit legate !Titre ele prin fisii divers colorate.
Copia popii Flor este, evident, inferioarl originalului. Totusi str5.duinta sa,
precum si raritatea manuscriselor miniate sub forml de rulou, ne obligl A subli-
niem meritul acestui harnic grAmltic, rImas In istoria scrisului si artei romlnesti.
Cea de a doua copie a fost descoperia de noi In vara anului 1956 la mln5stirea
Cernica si se prezintá sub forma unui in folio de 80,8 x 55,6 cm, cu 18 file lucrate
pe o singurl parte, In lungimea lor. Autorul acestei copii, realizatl dupl ruloul
popii Flor, a fost zugravul C. Petrescu, al cIrui nume si an de copiere: 1847, se
glsesc pe ultima fill.
Din punct de vedere artistic realizarea lui C. Petrescu este superioarl celei
lucrate de popa Flor. Medalioanele, redate In laviu negru, au viatl si atestä o
mln5. de om talentat. In plus, slut adlugate noul miniaturi care lipsesc attt In
original eft si la popa Flor. Textul Insusi are oarecare abaten de la copia dasc5.Iului
de slavonie, fiind mai liber redat, dar rlmtnind In esentä legat de textul ruloului.
Tn special Inceputul diferl mult de copia popii Flor. (Descrierea manuscrisului
este flcutl de noi In Un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul, p. 331).
102 Grupate pe sArbltori, observlm cl cinci dintre ele au fost tinute la Dumi-
nica Floriilor ; trei, la Schimbarea la fat5. ; cite doll& didahii au fost pronuntate
la: Sfintii Constantin si Elena, Adormirea Maicii Domnului, SfIntul Dimtrie,
Sfintul Nicolae, la Nasterea Domnului si la Dumineca Ilsatului de brinzl; cite
una la: Tlierea Imprejur, Botezul Domnului, Intimpinarea Domnului, Sfintii
Petru s'i Pavel, Intrarea In bisericl a Maicii Domnului, Soborul Sfintilor Arhan-
gheli, Durnineca Vamesului si a Fariseului si una Asupra poclintii.

446

www.dacoromanica.ro
 114 Titlul exact al manuscrisului - singurul manuscris care are titlu - si care
a dat apoi cuvIntArilor lui Antim denumirea de Didahii este: Didahii ce sd numesc
a fi fdcute de rdposatul viddica Anthim pe la praznice mari, scrise acum in zilele
preaindljatului domn Io Alexandru Ioann Ipsilant voevod, intru al Faptelea an a
domnii mdrii-sale F1 in tilde presfintitului mitropolit al Ungrovlahiei chino chir
Grigorie, intru al doazeci Fi unul de ani (ce s-au implinit acum intr-aceastd lund
iulie, in 28 dni) ai pastoriei preasfinlii-sale : 1781.
S-au scris de mine smeritul intre ieromonahi Grigorie arhimandrit Delearnt, in
sfinta Mitropolie a BucureFtilor, la anul 1781, 7289, iulie 27 dni, dupd altd carte
ce am gasit-o scrisd iar cu mina. Ceea ce deosebeste, mai ales, aceast5. copie intrat5.
tn colectiile Academiei in 1892 si pAstrat5, sub nr. 524 de toate celelalte pe care le
cunoastem este asezarea grupaa a predicilor, dupá cum urmeaz5.:
Didahia la insaunarea lui Antim ca mitropolit, f. 4-10v.
Scrisoaxea trimis5. lui Constantin BrIncoveanu la 13 ianuarie 1712,
f. 11_16V.
Scrisoarea trimisg. lui Constantin Brincoveanul la 3 februarie 1712, f.
16 18v,
CuvInt in luna lui avgust 6, la Preobrajeniia domnului nostru Iisus
Hristos, f. 19-27.
Al doilea cuvInt la Preobrajeniia domnului nostru Iisus Hristos, f. 27v -38.
Cuvint al 3-lea la Preobrajenia domnului nostru Iisus Hristos, f. 38-44.
Cuvint la Uspeniia Bogoroditii, la avgust 15, f. 44-51.
Cuvint al 2-lea la Adormirea presfintii st5.ginei noastre NIscItoarei de
Dumnezeu si pm-urea Fecioarii Mariei, f. 51' -56.
CuvInt In Zioa sfIntului i marelui mucenic Dimitrie, izvoritoriul de mir,
asupra cutremurului, la octomvrie 26 dni, f. 56v -65.
Cuvint al doilea, In 26 ale lui octomvrie, asupra cutremurului si la marele
mucenic Dimitrie, izvoritoriul de rair, f. 65v -75v .
Cuvint la noemvrie 8, In Zioa sfintilor ingeri, f. 76-88.
CuvInt la Intrarea In beséricl a N5satoarei de Dumnezeu, la noemvrie
21, f. 88V-95.
Cuvint la Zioa sfintului Nicolae, In luna dechemvrie 6, f. 95v -106.
Al doilea cuvint la Zioa sfintului ierah Nicolae, dechemvrie 6 dni,
f. 106-113.
Cuvint la Zioa Nasterii lui Hristos, f. 113v -120.
Cuvint al doilea la Zioa Nesterii lui Hristos. f. 120v -129v
Cuvint la cea dupl trup There imprejur a domnului nostru Iisus Hristos
a ghenarie 1 dni, e 130_132v.
Cuvint La Bogoavienie, adia la ghenarie 6, f. 132v -145.
CuvInt la Stretem.., domnului nostru Iisus Hristos, la fevruarie 2 dni,
f. 145-151.
Cuvint la Dumineca vamesului, f. 151v -160.
CuvInt la Dumineca 15.satului de brinzl, f. 160v -168.

447

www.dacoromanica.ro
 Cuv1nt al doilea la Dumineca 15.satului de brinz5., f. 168_178v.
Cuvint la Dumineca florilor, f. 179-187.
Cuvint al doilea la Dumineca florilor, f. 187-196.
Cuvint al 3-lea la Dumineca florilor, f. 196v -207.
Cuvint al 4-lea la Dumineca florilor, f. 207v -213.
Cuvint al 5-lea la Dumineca florilor, f. 213v _224v.
Cuvint la sfintii impirati i intocma cu apostolii, Costandin si Elena, In
luna lui mai 21 dni, f. 225-232.
Cuvint al 2-lea la sfintii Impdrati i intocma cu apostolii Costandin
Elena, f. 232v _239V.
Cuvint la Zioa sfintilor apostoli Petru si Pavel, iunie 29, f. 240-250.
Cuvint pentru poclint5 f. 250-262.
104 Manuscrisul a fost descoperit la m5.n&stirea C5.1dArusani (o Insemnare de
la mijlocul secolului al XVIII-lea, de pe f. 1 spune: De obste a sfintei mInastiri
C5.1c15.rusani"), si a fost considerat de cltre Constantin Erbiceanu (si apoi de c5.tre
toti istoricii nostri i criticii literari) drept autograful mitropolitului Antim Ivire-
anul. VIlva stirnità de aceastá descoperire explicá i faptul ck la numai doi ani
dupá publicarea primei editii de atre Bianu, Ministerul Cultelor i Instructiunii
Publice subventioneaza o nouá editie a Didahiilor ingrijitá de descoperitorul
originalului". În prefata acelei editii Constantin Erbiceanu face i o descriere
a manuscriselor autografe" ale lui Antim, folosind o criticA a textelor ce nu mai
poate rezista In zilele noastre.
Adev5.rul este cá manuscrisul nu este nici pe departe autograful lui Antim
a el a fost copiat Intre anii 1730-1740, de care un necunoscut grAmAtic de pro-
fesie (Intreaga argumentare contrar5. párerii lui Constantin Erbiceanu la G. Strem-
pel In Introducerea la editia Predicaor, p. 45-47).
104 Istoria manuscrisului, care nu este greu de reconstituit, da.torita Insemrari-
lor 15.sate de copist si de posesori, ne dezvAluie urnAtoarele: el a fost copiat de
atre Efrem grAmAticul, ucenic al popii Stanciul de la Biserica Tuturor Sfintilor
din Bucuresti, In anul 1722, de and este datatá cea mai veche Insemnare, de la
f. 80: Aceastä carte iaste a popei Stanciului ot Toti Sfintii, scris5, de Efrem uceni-
cul lui. Septemvrie, 1 dni, leat 7231 <1722> v5. dni Io Nicolae voevod."
Altá fnsemnare, care denumeste cartea, se af15. la f. 123: Aceastá cArticicá
ce se chiam5. Didahiar (subl. noastr5.), iaste a popei Stanciului ot Toti Sfintii,
scrisá de un ucenic al sfintiei-sale, anume Efrem, cu InvItAturi foarte frumoase
de suflet folositoare. Noemvrie, 1 dni, leat 7233 <1724>".
Citeva zile mai tirziu copistul noteaa pe ling& lnsemnarea stereotipà si un
element biografic, la f. 206v : Ostenitoriu la scrisul acestii c5.rti, din porunca
dascalului mieu, popei Stanciului, eu Efrem gramAticul, sin Radului scutelnic
(subl. noastr5.), vb. dni Io Nicolae voevod. Noemvrie, 11 dni, leat 7233 <1724>."
Ceva mai sus, pe aceeasi pagink se afll autograful posesorului: Az popa Stanciul
ot Toti Sfintii am scris aicea".

448

www.dacoromanica.ro
 Ultima insemnare a lui Efrem graralticul, de pe fila liminarl posterioara,
datata 7233 <1724-1725> nu aduce nici un element nou. Li jurul ei diverse
Incercari de condei si o insemnare de min& straina, ce aminteste de posesorul
cartii: Aceasta carte este a parintelui popii Stanciului",
106 Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, manuscrisul a fost cumparat, pro-
babil de la urmasii popii Stanciului, de catre ieromonahul Partenie de la manastirea
Sinaia, devenit mai apoi egumen la schitul Lespezi, de pe valea Prahovei (In anul
1724-25 popa Stanciul trebuie sa fi fost lnaintat In vIrsta de vreme ce In Insem-
narea de pe ultima fila liminara. copistul 11 numeste mos popa Stanciu"). Insem-
raffle lui de la f. 36v, 74v si 207v, slut datate 1742-1744.
In 1776 manuscrisul se afla in posesia unui ierodiacon Toader", care semneaza,
la f. 213v, relatarea unui cutremur de plmInt. Dupá aceasta data manuscrisul
tace asupra destinului sau. In a doua jumatate a secolului trecut el se afla In
colectiile Muzeului National de Antichitati, de unde, In noiembrie 1909, a fost
trecut In patrimoniul Bibliotecii Academiei.
Curios este faptul ca manuscrisul a fost vlzut de loan Bianu, primul editor
al Didahiilor, care a dat indicatii scrise asupra felului cum trebuia reparat, far&
O. stie Insa. a avea In miná un text cel mai vechi al Predicilor lui Antim.
Asa se si explica inventarierea lui sub urmatorul titlu: Cazanii la scirbettorile de
peste an, dupá care este reprodusa prima Insemnare a lui Efrem gramaticul.
107 Are 105 file de dimensiuni 21 x 15,5 cm. Numerotatie veche cu cifre arabe
si cu lipsuri, Intre 134-239. Numeroase frontispicii In penitá si colorate impodo-
besc paginile acestui Didahiar. IntIlnim si pseudomonograma lui Antra la f. 170v
si 229v. Manuscrisul a fost rupt In latimea sa, pin& la f. 196 si reparat In zilele
noastre. Lip,sesc numeroase foi de la Inceput si de la sfirsit, ceea ce face din acest
codice, In realitate un fragment, cu putin mai mic cleat jumltatea textului de
WA..
Textul urmeaza, In succesiunea sa, exact manuscrisul de baza si manuscrisul
nr. 549.
El Incepe cu 1. Cuvint de inveileitur4 la Dumineca leisatului sec de brfna, din
care nu s-a pastrat ins& cleat ultima fill.: 134r-v (Inc.: stiu bine ca ati zice ca nu
va Invilt, nici va. sfatuesc de rau .. . ), si continua Cu:
Cuvint de invtlidturd la Dumineca florilor (f. 137.-143v) din care lipseste
prima fill (Inc.: marirea lui. Ca de ar avea cineva ochi ...).
Cuvint de invajrltura la sfinlii ,si intocma cu apostolii fmpdrati Costandin fi
Elena (f. 143v-150).
Cuvint de involfaturd la Na,sterea domnului nostru lisus Hristos (f. 150_156v).
Cuvint de inviliaturt1 la Obrezania lui Hristos (f. 156v-159).
Cuvint de invelfelturit la A dormirea preasfintei stclpfnei noastre NrIsceltoarei
de Dumnezeu 11 pururea Fecioarei Maria (f. 159-163v).
invafiltura la sfintul pclrintele nostru Nicolas (f. 164-170v).
Predoslovie la cuvintul de inveildturd in Dumineca florilor (f. 171r-v).

449

www.dacoromanica.ro
 Cuvint de invailtturit gi de umilinig in Dumineca florilor (f. 172-181).
Cuvint de invdjaturd la Preobrajenia domnului nostru Iisus Hristos
(f. 181v-186v).
Cuvint de invetieltura la octomorie 26, in Zioa sfintului gi marelui mucenic
Dimitrie isvoritoriului de mir, asupra cutremurului (f. 187-195).
Inveipurei la noemvrie 8, in Zioa Silborului sfinjilor ingeri (f. 195v-206).
Cuvint de invillitturcl in 26 a lunii octonsvrie, 4SUPYa cutremurului gi a marelui
mucenic Dimitrie izvoritoriului de mir (f. 207-217).
Cuvint de inveljelturd in Dumineca florilor (f. 217v-223).
Cuvint de invajilturd asupra omului mart (f. 226-227v).
Invillalturci cind a face parastas (f. 228-229v).
Cutting de invajdturit in 25 a lunii dechemvrie, la Nagterea domnului nostru
lisies Hristos (f. 230-2391.
Lipsesc, a§adar, primele 14 didahii de la inceput (inclusiv didahia la. Dumineca
lasatului sec de brinza, din case s-a pastrat doar un scurt fragraent) 0 ultimele
7 cuvintari (inclusiv scrisorile adxesate lui Constantin Brincoveanu).
108 Episcopul Melhisedec al Romanului a atribuit mitropolitului Antim un
al doilea manuscris original de predici, descris in prefata editiei sale la Didachiile
mitropolitului Ungrovlahiei Antim Ivireanul. 1709-1716, filcute pentru toate
duminecile . . ., vol. II, Bucure0i 1889. Cf. 0 Bianu-Caraca§, Catalologul manu-
scriptelor romdnegti, II, p. 270 273.
Ulterior s-a constatat 0 n-a lost greu ca. manuscrisul in cauza. nu numai
ca. nu este original, dar nu cuprinde nici macar opera lui Antim, ci o culegere de
predici din &vet* oratori biserice0i. Antim nu este prezent in manuscrisul res-
pectiv decit cu o didahie, aceea la Intrarea In biserica. a Maicii Domnului (inti-
tulata Cazanie la Yovedenie Bogorodile, noemvrie 21). (Cf. Pr. Conf. Al. I. Ciurea,
Antim Ivireanul predicator gi orator, In Bis. ort. rom., LXXIV [19561 p. 781-784,
ale and concluzii Sint juste, cu exceptia atribuirii copierii manuscrisului 525
de la Acaderaie [pseudovolumul II al Didahiilor lui Antim] popii Flor, pe care o
face la pagina 782, nota 308. La data copierii manuscrisului (1770-1780), popa
Flor nu mai era de mult in viata.)
1°9 Publicate in prefata vol. II al Didahiilor, p. XXIII-XXIV. De aceea0
parere au fost N. Iorga in Istoria literaturii romtine, in sec. al XVIII-Iea, I,
p. 429-430; Sextil PuFariu in Istoria literaturii, epoca veche, Sibiu, 1930, p. 151;
N. Cartojan in Istoria literaturii romane vechi, III, Bucure0i, 1945, p. 226.
110 In Istoria bisericii romanegti, ed. II, t. II, p. 57, unde, fara sa explice de
ce, 1§i sc.himbá punctul de vedere emis In Istoria literaturii romtine in sec. XVIII.

211 In special slut amintite: Facerea, Egirea, Ciblile imparajilor, Cartea lui
by, Psaltirea, Pildele lui Solomon, Carfile profejilor mari, iar dintre profetii mic
Cartea lui Zaharia.

450

www.dacoromanica.ro
 112 Spre pildl legendele din Cazania la Vovidenia Bogorodife In care slut po-
vestite: urailinf a la care au fost supusi Ioachim p Ana Inainte de nasterea Fecioa-
rei Maria, nasterea acesteia, intrarea In biseric& p prorocirile lui Zaharia slut
toate luate dintr-o scriere necanonick cunoscutA sub denumirea de Protoevanghelia
lui Iacov, fratele Domnului.
Tot apocrif& este p legenda trecerii sf. loan BotezAtorul printr-un munte,
inseratA In predica la BoboteazA: DupA nasterea Doranului Hristos, rAnalind
batjocorit p amAgit Irod ImpAratul de vrAjitori, s-au mIniiat foarte p au trimis
la Vithleem p In toate hotarAle lui de au junghiat 14 mii de coconi mici cite de
2 ani p mai jos, Intre care coconi era p cinstitul Roan, prune mic In brafele maic&-sa
Elisaftei. i, vrind ca sA-1 junghie p pre el, s-au desfAcut muntele din voia lui
Dumnezeu P au trecut de céia parte maic&-sa tu dinsul. i Ingerul Domnului 1-au
luat de 1-au dus In pustie si-1 hrAniia acolo, pinA au venit In virstA de s-au flcut
de 33 de ani p 3 luni, a cAruia hranA era vlAstarile copacilor p inflare sAlbated... ."
112 Curioas1 ni se pare ImpAcarea pe care o inceara Antim intre filozofia materia-
list& greacl P crestinism. Omul p toat6, lumea zice Antim In Cuvint de invaki-
turd la Bogoiavlenie slut alc&tuite din patru stihii: vint, foc, ap6. P pAmint. Or
aceste stihii trebuiau sfinfite prin personalitatea lui Hristos: vintul p focul s-au
sfinfit prin pogorirea Cuvintului lui Dumnezeu" (aclicl a Duhului SfInt), pAm/ntul
s-a sfiinfit prin nasterea sa trupeascA In pesterk iarl apa s-a sfinfit prin botezul
Domnului In Iordan.
114 In ordine cronologicA aceste edifii slat urmAtoarele:
Predice fcicute pe la praznice mari de Antim Ivireanul, mitropolitul Ungro-
vlahiei, 1709-1716. Publicate chip& manuscrisul de la 1781 Cu cheltuiala Ministeru-
lui Cultelor P al Instrucfiunei Publice de prof. I. Bianu, bibliotecarul Acaderaiei
Romine. Cu notife biografice, despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul
de P.S.S. episcopul Melhisedec. Bucuresti, 1886, XXII + 218 p.
Edifia lui I. Bianu nu este o edifie criticl, In accepfiunea modern1 a cuvIntului.
Totusi, cum Insusi pretinde In prefafa sa de dou& pagini, a menfionat In subsol
toate schimblrile, corecturile P stersAturile datorate copistului. Transcrierea
sa este fidell. Cit despre remarca pe care au flcut-o unii editori sau cercetAtori
ai lui Antim Ivireanul, ca spre pild6. P. V. Hanes, In prefafa edifiei sale, p. XXIX
p Pr. conf. Al. L Ciurea In op. cit., p. 780, ca Bianu a grupat la un loc predicele
aceleiasi sArbAtori, aceasta este inexactA. Gruparea a flcut-o copistul Grigore
Deleanu, pe care primul editor al predicilor 1-a urmat intocmai. Singura modificare
a fost asezarea celor doll& apArAri adresate lui Brincoveanu inaintea predicilor.
Didahiile finute in Mitropolia din Bucureisti de Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, 1709-1716. Publicate dupl manuscrisul original cu cheltuiala
Ministerului Cultelor p al Instrucfiunei Publice P corectate de Constantin Erbi-
ceanu, profesor, Cu o prefafA asupra manuscriptelor mitropolitului Antira Ivireanul.
Cu notife biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul de P.S.S.
episcopul Melhisedec. Bucuresti, 1888, XL + 245 p.

451

www.dacoromanica.ro
 Aparitia unei noi editii a Predicilor, la interval atit de scurt de editia Bianu
o explica. C. Erbiceanu In prefata de la p. III V, unde anunta descoperirea ori-
ginalului" Antra. Tot el descrie la p. VIXVII, alte manuscrise ale lui Antim,
inclusiv copia considerata. de Melhisedec originalul vol. II al Predicilor §i un numar
de §ase zapise ale mitropolitului. Nici unul din manuscrisele descrise de Erbiceanu
nu poate fi atribuit lui Antim.
Dupá studiul asupra manuscriselor urmeazg, la p. XVIIIXL, notita biograficá
a episcopului Melhisedec, tiparita §i In editia Bianu ; nu slut date, In plus, decit
facsimile din anumite scrieri atribuite lui Antim §i, firqte, tot In facsimil,
pseudomonograma.
Orinduirea didahillor este aceea a ms. 549, pe care Erbiceanu a urmat-o Intoc-
mai. CIt prive§te tra.nscrierea i s-a adus obiectiunea de catre P. V. Hane, In pre-
fata editiei sale, la p. XXIX Intemeiata numai In parte ca. In loc A foloseascá
textul ms. 549, a folosit textul editiei Bianu. In realitate Erbiceanu a corectat
un exemplar al editiei Bianu, cu manuscrisul 549, modificind numai unele deose-
biri textuale.
Nici editia Erbiceanu nu este o editie §tiintifica.. Nefolosirea aparatului critic,
pe de o parte, inconsecventa In transcriere §i modemizarea textului, pe de alta,
situeaza, editia sa mai prejos declt aceea a lui Bianu, chiar dacä acesta a folosit
un text de la finele sec. al XVIII-lea. Cit prive§te analiza literara a operei ca
sa nu mai vorbim §i de importanta ei din punct de vedere social aceasta
lipse§te Cu desavIr§ire.
Dupá un an episcopul Melhisedec tiparea volumul al doilea al didahiilor acute
pentru toate duminicile", cum 11 nume#e el. In prefata volumului, Melhisedec
incearcl pentru prima data o analiza literara a predicilor i a limbii lor, dupi
ce a facut, In prealabil, o descriere a manuscrisului editat.
Antim Ivireanul, din Didahiile" linute la Mitropolia din BucureFti. Notite
biografice de Dr. I. Comoi, Bucure§ti, 1895, 237 p.
Editia §colarä a prof. I. Cornoi cuprinde zece predici din editia Erbiceanu
(doua la Adormirea Maicii Domnului, la Dumineca vame§ului, la Intimpinarea
Domnului, la Intrarea In biserica a Maicii Domnului, la Sf. Petru §i Pavel,
Sf. Constantin §i Elena, la Na§terea lui Hristos, la Dumineca Floriilor, Invatatura
asupra pocaintii) ; restul volumului, de la p. 112-237, este ocupat de omilii din
volumul Melhisedec. La Inceput, P. 3-8, gasim o Insemnare biografica, urmata
de o lista a tipariturilor lui Antim 48 la numar §i a manuscriselor. Citeva
cuvinte, ce se presupuneau a nu fi f ntelese de colari, slut explicate In
subsol.
In anul 1908 I. Cornoi a reeditat, Lira nici o modificare de text, volumul sau
In 120; n-a completat, noua editie, nici macar cu tabla de materii care ar fi fost
necesara pentru orientarea In cuprinsul volumului.
Predicile lintite la Mitropolia din Bucurefti de Antim Ivireanul (1709-1716).
Valenii-de-Munte, 1911. IV + 86 p.

452

www.dacoromanica.ro
 Noua editie, intocmita de N. Iorga pcntru clerul rominesc, cum insu§i o spune
In prefata, la p. a III-a, cuprinde numai primele zece predici din editia Erbiceanu.
Citeva arhaisme sint explicate In subsolul paginilor.
Alta editie, farasä fie nici aceea o editie §tiintifica, este a lui Potro V. Hane§,
aparuta. In anul 1915 sub titlul: Antim Ivireamd, Predici, cu o prefata §i indice
de cuvinte de Petre V. Haney. Buc., 1915. LIII + 256 p.
fa prefata P. V. Hane§ tncadreaza activitatea desfasurata de Antim in epoca
brincoveneasca, consacrind citeva capitole domniei lui Constantin Brincoveanu.
Tot In prefata Incearca o sistematizare a unor probleme legate de viata i opera
mitropolitului In urm5.toarea ordine: Aducerea lui Antim Ivireanu Intar& ; Mitro-
politul Antim ea om; Testamentul lui ; Mitropolitul Antim ea om politic ; Mitropoli-
tul Antim ca orator religios ; Obiceiul predicilor ; Predicile lui Ivireanu ; Mitropolitul
Antim ca moralist; Predicile ca izvor de informatii.
Tot el reproduce prefetele lui Bianu §i Erbiceanu, studiul episcopului Melhise-
dec, aparut In editiile din 1886 §i 1888, precum i parerile lui Ovid Densusianu,
expuse In Cursul de istoria literaturii ronutne §i ale lui N. Iorga din Ist. lit, rem.
in sec. XVIII. La sfir§it, dupä o erata, este dat un indice de cuvinte Fi forme (p.
246-250). Editia este ilustrata cu douä facsimile: unul dupa o pagina din zas.
549, celalalt dupa un fragment din Condica cu odoarele i zapisele mitropoliei (ms.
rom. 671).
In cdiia sa Hanes grupeaza textul in trei: Predici propriu-zise In numar
de 28 , Cuvintdri funebre in 'lunar de 4 i Adaus In care include:
InceptIturet Fi invetfaturd pentru ispovedanie, Cuvintarea la alegcrea sa de mitropolit
cele cloud intfmpinclri adresate lui Brincoveanu.
Clt prive#e textul utilizat, el recunoa.ste ca s-a folosit de editia lui Erbiceanu
cu unele modificari. Unele arhaisme, sau expresii rar folosite gut explicate In
subsol.
A ntim Ivireanul, Predici. Edijie criticd, studiu introductiv Fi glosar de G.
.Ftrempel. Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucure§ti, 1962.
322p. + 9 f. pl.
Cea dintii editie critica folose.ste 'ca text de baza. manuscrisul 3.460 al Academiei,
datat 1722, care a stat la baza celorlalte doul manuscrise ale caror variante sint
redate In subsol.
Studiul introductiv aduce unele date noi In legatura cu viata i activitatea
lui Antim, Incearca o analizä qtiintifica a operei sale, oprindu-se asupra aspectelor
social-politice §i staruie asupra calitatilor literare i oratorice ale mitropolitului.
Tot in introducer° stilt corectate afirmatiile gre§ite In legatur& cu manuscrisele
lui Antim §i este fa'cuta pcntru prima data o descriere complet5. a Chipurilor
Vechiului Fi Noului Testament. Unele facsimile dupä manuscrise confirm& copierea
tcxtului socotit de C. Erbiccanu originalul lui Antim, dupa manuscrisul 3.460.

453

www.dacoromanica.ro
Li sfirsit, glosarul cuprinde cuvintele arhaice din text si expresiile al caror sens
este schimbat astazi.
115 Manuscrisul numara. 35 file, de dimensiuni 29 x 20 cm, din care numai f,
4-35 slut ocupate de Asezdmint. Primele trei file, initial albe, cuprind niste versuri
mediocre de dragoste scrise la finele veacului trecut.
Titlul exact este dat la f. 4: fnvtigturi pentru a,sdzilmintul cinstitei miindstiri
a Tuturor Stingier, adecd cap ete 32 intru carele sd coprind twill chiverniseala minds-
tirii si rinduiala milelor ce s-au hotdrit sd se faca pre an la sdraci ,si la lipsig din venitul
casei, acum intr-acestas chip asitzat in suele prealuminatului ,si inaljatului domn Io
Costandin Brincoveanu Basarab-voevod, de noi, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei
A nthim Ivireanul, ctiterul, la leat 7221 <1713 , aprilie 24, in care an s-au inceput
zidirea besiricii. Filele 5 si 6 cuprind Pinaxul (sau puprinsul) ; filele 7-8v slut
ocupate de Precioslovie, iar restul manuscrisului de cele 32 capete ale Asezdmintului,
de unele dispozitii finale catre egumen si ultima fin, 35r-v, de un cap
osebit", In legaturä cu o danie a lui Nicolae Mavrocordat, asupra careia vom
reveni.
La f. 4v este redat un splendid desen in penitä si acuarell, ce reprezintablazonul
mitropolitului Antim: un mele de argint, cu capul In sus, purtInd lntre coarne
o stea cu 6 raze. Deasupra, o palarie de cardinal, de sub care se despart capetele
unui snur, de-a lungul caruia sint initialele A<ntim> I<vireanul> M<itropolitul>
tkungrovlahiei>.
Sub acest desen slut redate urmatoarele patru versuri:
Toata suflarea, zice prorocul,
CInte pre Domnul peste tot locul.
5i melciul Inca, coarne malta
Ca sa-1 laudarn pre toti ne-nvata.".
Fila 6v este ocupata de un frumos desen, tot In penita, In care este Infatisata
manastirea Antim, In forma ei originall, avInd doua. turle. Legatura, In piele,
este artistic lucrata.
116 Pe primii epitropi li alege el Insusi: jupan Neacsul fost staroste, jupan
Nica zaraful, jupan Manul al lui Apostoli, jupan Gheorghie abagiul si jupan
Serban.
Dintre ei Manul al lui Apostoli ne este cunoscut si din activitatea tipograficá
a lui Antim. El este traducatorul Pildelor filosofesti, tiparite la Tirgoviste In 1713
cu cheltuiala lui. Tot el traduce si subventioneaza Maxime filosofesti, In acelasi
an tiparite, de asemeni la TIrgoviste.
117 Acesta este nucleul viitoarei scoli de la biserica Tuturor Sfintilor, care
l-a avut ca dascal pe vestitul popa Stanciu/ si de unde a iesit cel mai vechi copist
al Didahiilor, Efrem gramaticul, cum am vazut mai sus.

454

www.dacoromanica.ro
 I" Prima 0 ultima carte scoas1 acolo, in timpul vietii sale, a fost Istoria
judaica a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, tat5.1 domnului care 1-a sortit
mortii. Ea aparca, in grece§te, in august 1716 tipArit5, in cinstita mAnAstire a
Tuturor Sfintilor", de cAtre ieromonahul Dionisie Floru.
1" Cit prive0e functionarea bibliotecii, care 10 avea inventarul ei, nicitntr-un
caz nu puteau fi 1mprumutate cArti decit pe baza unui rAvar, a unei chitante.
Blestemul avea sA cadA 0 asupra aceluia care ar fi indrAznit O. instrAineze vreo
carte din dulapurile bibliotecii.
120 La sftr0tul testamentului Antim vine cu dou5. compleari. Cea mai cu-
prinzAtoare are 8 pazagrafe cu dispozitii administrative, din care le desprindem
doar pe cele de la punctul cinci, ce interzic s5. se 1ngroape morti in biseric5. 0 s5.
fie adApostite acolo obiecte strAine de mAnAstire.
A doua, datat5. 15 martie 1716, dubleaz5, toate dispozitiile cuprinse in cele
32 capitole, ca urmare a unei substantiale danii ¡Acute de cAtre Nicolae Mavro-
cordat, In cinstea aruia trebuiau s5. se fac5. anumite rugAciuni. Dar nici aceastl
danie 0 nici alte concesii pe care i le va fi flcut domnul fanariot nu I-au putut abate
pe Antim de la politica sa.
121 Agezdmintul mandstirii Antim a fost publicat de mai multe ori. 0 priml
editie, cu caractere chirilice, a dat Ghenadie EnAceanu-Craioveanu sub titlul
Testamental mitropolitulai Antim, supranumit Ivireanul, publicatA In Biserica
ortodoxd romana, IX (1885), P. 163-168 0 211-229, dup5. o copie de la inceputul
sec. al XIX-lea 0. urmat5. de citeva consideratii asupra mAnAstirii Antim. Tot
el reproduce textul 0 in Candica avid, p. IIIXXIII.
G. Bldulescu reproduce textul lui Ghenadie EnAceanu, Cu litere latine, In
lucrarea sa Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanal (1708-1716), Bucure§ti,
1893, p. 44-66.
Tn sfir0t A. Sacerdoteanu redl textul corect, dup5. manuscrisul pe care 11
publicAm 0 noi, In Glasul bisericii, XXIII (1964), nr. 3-4, p. 225-239.
Editia noastrA rIspindWe pentru prima datl pe scarl larg5. aceastA operA
a lui Antim care, dad, nu se prezint5. prin calitAti literare deosebite, este scris5.
intr-o limb5. curat5. 0 dezvAluie spiritul precis, scrupulos al marelui nostru mi-
tropolit.

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR

A casnic gospodar.
catart catharsis = catarg (de corabie).
addsta (a) a astepta, a don. catherisi (a) a scoate din tagma
advar avgar = amulet. eclesiastica.
afurisi (a) a excomunica, a bleste- caznd mustrare, chin, tortura.
ma. cauta (ali) a trebui.
agonisitd avere, stare. cdzut cuvenit.
castluri calitati. cerbice ceafa.
amestecare legatura. cerca (a) a cerceta, a vizita.
anathimi (a) a excomunica, a bles- certa( a) a pedepsi.
tema. cetanie lectura.
apucdri hotii. chelar amaras, cel ce define cheile
aravon Inchipuire, simbol. de la pivnita si cámara.
ardmuri vase. chendru centru, mijloc.
argat sluga. cheafie promisiune, angajament.
aspidd vipera, sarpe veninos. chindie timpul de dupa amiaza, clnd
se las& umbrele.
chisoare inchisoare, temnita.
B
chivernisi (a) a gospodari, a admi-
nistra.
chivernisire chivernisea15., bung gos-
bdcdi (a) a bate (toba). podirire, Imbogatire.
baere amulete. cm n stare, treapta.
basne povesti, scornituri, minciuni. cinie unealta, capcana.
bdenii denii, privegheri (religioase). ciur sita mare s'i rara de sirra,
beteag ranit, bolnav. pentrn curatit grinele.
beznd adInc, iad. clevete blrfiri, calomnii.
blagocestie, blagorodnicie noblete, ma- cleveti (a) a blrfi, a calomnia.
rinimie. clucsel cursa, capcana.
blagoslovi (a) a binecuvInta. comindare pomana.
blinde§te blinclete. conceni (a) a extermina.
bogate multe. conteni (a) a opri, a taceta.
boraturi vomitari. corhor mohor (?).
broboand boaba (de strugure). corn -- colt.
co,sare tare, higraditura, staul de
nuiele.
crdie domnie.
C
cuceri (a se) a se umili.
cabanijd mantie domneasa. cucerie cucerire, umilinta, evlavic.
canon obligatie de indeplinit. cuhnie buatarie.
cap, capeta capitol, capitole. custodie p.a., straja.

457

www.dacoromanica.ro
 dascal InvAtAtor, IndrumAtor. har dar.
de-a tocma Intocmai. hasnd folos.
defdimare calomnie. hretpi (a) a rApi, a apuca.
de margine nemArginit. huid deflimare, calomnie.
deosebi foarte.
despdrieald precizare.
destoinic vrednic.
dezgoli (a se) a se desprinde, a se I
detap., a pierde.
diadoh pArta, asociat, urrna. .
chata testament. idiomata particularitate.
dichiu intendent, administrator. ipali consuli, tribuni (?).
dosddit mihnit, Intristat, amArit. i proci §i celelalte.
dovedire (nu se vede...) nu poate fi iscoadd spion.
explicat, demonstrat. ispiti (a) a cerceta, a !acerca, a
dulamd manta lungl de postav. tenta.
durori duren. ispravnic reprezentant, mandatar,
urma§.

E
I
eres -- erezie.
imbezna (a) a arunca In Intuneric.
imptirtd,si (a) a face parte cuiva.
impistritet ornamentaa (hainA).
F impresura (a) a cotropi, a ocupa.
imputa (a) a repro§a.
iticailea mIcar.
fiticav peltic, bliblit. indoit dublu.
fdiclrie fAtAxnicie, ipocrizie, preflca- inftild,satti trupeascl.
torie. infrinare abstinentI.
filer monea. divizionarA ungureasa. ingrddi lnconjura.
finix phi5nix (pasArea). ingreuia (a se) a se inerva, a se
flegmd puroi. supAra.
fur tIlhar. injugare asociare.
instircinat Impovirat.
intinticiuni pete.
invirtejire schimbare.
invirto,sa (a) a pietrifica.
G

glitire pregAtire. L
gherdan cingAtoare
gingavie blibliall.
gloatd multime. idmuri (a) a alega, a deosebi,
gonaciu gonitor, prigonitor. a curAti
greime greutate, povarA. limbd popor.
grozav jignitor, ireverentios. limbuti (a) a calomnia.

458

www.dacoromanica.ro
livej sirop. niscai oarecari.
lucrare calitate, proprietate. norod popor.
luneca (a se) a Inclina.
o
obidá Intristare.
mddular membru. obidi (a) a nedreptáti, a raihni.
magupel brutar (dar si bucatar). oblastie vita, neam.
mdgur 'd munte. oblciduire stapinire.
mai arios mai ales. obras figura, chip, imagine.
tnamon diavol. obrezanie obrezuire, taiere Impre-
mdscdri (a) a murdári. jur.
masurciciune margine, limita (aici: obste jitie adunare cálugareasca.
peste masura). obsteascd comuna, generan, obisnui-
malea albia, adincul. ta.
merinde ajutor, sprijin. ocarnic defaimátor.
meser sarac, umil. oceanie deznadajduire.
mied bauturá din miere i apa. ochian luneta.
a mijloci a pricinui, a media. ochii cei de gind ochii mintii, ima-
mijloc pretext. ginatia.
mirosuri parfumuri. ocoli (a se) a se face simtita.
mingelios mInglietor. ora le usare.
mohoriciune intunecime. osebi deosebi.
tnojic om de jos. osirdie ardoare, zel.
niolitvd rugaciune. ostoi (a se) a se alina, a se potoli.
mosie avere. ostrov insta.
momean mostean, mostenitor, urmas. osti (a) a purta. razboi.
mozavirie calomnie. °faros cu gust de otet.
munci (a) a chinui. otpust aici cu sens de sfirsit

ndimit naemit, servitor, simbrias. paretisis renuntare.

'tatua naiucire, aratare. pcIrtdsie parte.
ndpaste necaz, nenorocire. plisa (a) a apása, a deranja.
tidpircd vipera. paveled platosa.
ndstrapd cana, cupl, vas. peasnd clntare scurta bisericeascl.
neam popor. petrecanie petrecere (de timp); dar
neascultoi neascultator. Ingropaciune.
necditor ce nu se poclieste. petrece (a) a conduce.
necurat permanent, mereu. pizmdtar invidios.
necuvios necuviincios. plod ~hita.
nedichisit nedeprins. podan dar.
nemomit nelnselat. podnojie pres.
neritoricit nedeprins cu oratoria. pogribanie ingropaciune.
nestine careva, cineva. pohfald pohvala, lauda, elogiu.
netrebui (a se) a se ticalosi, a fi poi jumatate.
netrebnic. politici (a se) a se pomeni.
nevoi (a se) a se chinui. politie oras; dar si: purtare, fel de
nevoinfd chin. viata.

459

www.dacoromanica.ro
 ponci,s piezis, strimb. semaie indrAzneall, dirzenie.
ponoslui (a) a reclama. semittlie neatn, popor.
porumb porumbel. semuire socotealá, asimilare, stabi-
posdaniat tiitoare. lire.
pravoslavie dreaptl credintl, orto- sfetagorel calugAr de la Muntele
doxie. Athos.
premeneald scurgere de timp. altives silabe.
prepuitor denuntátor. sitnbrie platA.
prePus Indoiall, blnuiall. sirep aprig, sálbatic.
price pricin5., ceartl. singiuri jertfe singeroase.
pricestanie cuminecAturA. sirgui (a) a se grAbi.
pricina pretext, scuzl. slavoslovie sfintenie.
poslanie scrisoare. slobod liber.
pristavire moarte. sluji (a) a fi prielnic (timpul).
priveala privire. stnerin smerit, modest.
procopsit insarit, invAtat, instruit. sminteald atácire, Impiedicare.
propovedui (a) a predica. soroc termen.
proadvi (a) a preamAri. solio tovarás.
prostatec simplu. spasenie mintuire, salvare.
prosti (a se) a se retrage (din scaun spurca (a) a murdAri.
episcopal). stemd coroanl, diademl.
stepend treaptl, rang.
sterpiciune stirpiciune, sterilitate.
R stihie element; dar si: planetá.
stapari raznuri verzi.
strasinel etaj.
rapsti, rap,si, ripsti (a) a murmura. strimtorime nerozie mare.
a se revolta. strimbut (cu) pe nedrept.
rdpune (a) a Infringe, a dobori. struncinat slAbit.
raya§ adeverintl. sudalmd injurAturA.
ritoricesc de retor, de orator. suferi (a) a suporta, a se feri.
rivnitor zelos, harnic.
rost gurA, ais.
rotocolime rotunjime.
roura (a) a adea rou5.. 4
rudenie nean2, loc.
rufa rilet, meserie. soptitor calomniator.
ru,sine goliciunea trupului.

S T

sablcund onanie. taind, (gind de) sens, simbol, sena-

sabor sobor, adunare. nificatie.
salas adApost. talare (de fire) miracol.
sarindar ruglciune la morti. finitos nenorocit, amArit.
scandald scandilA = supirare, nepli- tiposi (a) a tipAri, a imprima.
cere, indignare. tirdni (a) a munci, a chinui, a
schiptru sceptru. tortura.
sarbd neajuns, necaz. tiriac vaccin (preparat primitiv).
sarbi (a se) a se supára. titulus titlu.
scorpie viperA. tocmire stabilire, socotealii.
scuipa (a) a alunga, a leplda. toiag baston lung.

460

www.dacoromanica.ro
trezvi (a se) a se trezi. verhovnic conduator, IndrumItor.
tropa? cIntare scurt5. bisericeascl. vetrild ptnzä de corabie.
trufi (a se) a se mIndri. Veruiu Crezul.
virguli (a se) a se mica.
voile veghiate adularile, lingusirile.
T
volnic liber, slobod.
vorovi (a) a vorbi.
vraci t5ankluitor, vindeator, medie.
fine (a) a socoti, a lua seama. vrajbd netntelegere.

U Z
ulcca oal5. de plintnt. zapis act, contract, Invoiall.
utnbrire acoperire. zavistie pizmA, invidie.
umejos umed.
umple (a se) a se tmplini. zavistnic pizm5.taret, invidios.
uniciune unire. zaticneald tmpiedecare, oprire, deran-
urgie pedeapsa. jare.
urgisi (a se) a oropsi. zeciuiald dijna, bir.
userdie zel, ardoare. zemisli (a) a concepe.
usibi (a) a opri, a Impiedica. zmoli (a) a Innegri.

vddi (a) a dovedi.

vdtelma (a) a jigni.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

OPERE

Inveveiturit pe scurt pentru tetina pocdinfii, acum intr-acesta chip tocmitg.

tipáritl in zilele prealuminatului domn Io Constandin Basarab Brincoveanu voevod,
cu chieltuiala cinstitului de bun neam, a bai Serban Cantacuzino biv vel páharnic
Cu blagos/oveniia preasfintitului mitropolit chir Theodosie, de iubitoriul de
Dumnezeu chir Antim, episcopul Rimnicului, la anul de la Hristos 1705. [50 p.]
fnveilaturd besericeascd la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru inväld-
tura preolilor, acum intr-acesta chip tipgritg. in sfinta Mitropolie in Tirgoviste,
la anul de la Hristos 1710. [90 p.]
Invälaturd besericeascd a vlddicdi Antim, a doa oarä tipAritg. in orasul Bucuresti-
lor, in tipografia scoalei VIcArestilor, la anul de la Hristos 1741: [80 p.]
Inväjilturd besericeascd foarte folositoare obstii preotesti si a tot crestinescului
norod, care acum s-au tipárit a treia oarä in zilele prealuminatului domn Ioann
Alexandru Ipsilant voevod, cu blagosloveniia preasfintitului mitropolit chir
Grigorie, la anul de la Hristos 1774, de popa Costandin tipograful Rimniceanul.
[150 p.]
Cap ele de poruncd la toatá ceata besericeascl, pentru ca sil. plzeascä fiestecarele
din preoti si din diaconi, deplin i Cu cinste, datoriia hotarului sg.u. Acum intii
tipArite in zilele preaináltatului domn i obláduitoriu a toatg. Tara Rumaneascl,
Io Stefan Cantacuzino voevod, in sfinta Mitropolie in Tirgoviste, la leat 7222
<1714>. [34 p.]
Capete de poruncd la toatil ceata besericeasca, pentru ca sil. prizeascä fiestecarele
din preoti i din diiaconi, deplin i cu cinste, datoriia hotarului sg.u. Acum a doua
oarä tipArite in zilele preaináltatului domn i obláduitoriu a toatg. Tara Rumaneascá,
Io Alexandru Ipsila.nt voevod, in sfinta Mitropolie in Bucuresti, la leat 1775,
de Dimitrie Petrovici Bucuresteanul. [40 p.]
Predice fdcute pe la praznice mari de Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei,
1709 1716 . Publicate dupg. manuscrisul de la 1781 cu cheltuiala Ministerului
Cultelor si al Instructiunei Publice de prof. I. Bianu, Bibliotecarul Academiei
Románe. Cu notite biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul
de P.S.S. episcopul Melhisedec, Bucuresti, 1886. XXII -I- 218 p.
Didahiile linute In Mitropolia din Bucure,sti de Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, 1709-1716. Publicate dupá manuscrisul original Cu cheltuiala

463

www.dacoromanica.ro
Ministerului Cultelor i al Instructiunei Publice-si corectate de Constantin Erbi-
ceanu, profesor, cu o prefat5. asupra manuscriptelor mitropolitului Antim Ivi-
reaunl. Cu notite biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul
de P.S.S. episcopul Melhisedec, Bucuresti, 1888. XL + 245 P.
Antim Ivireanui. Din Didahiile" linute la Mitropolia din Bucure,sti. Notite
biografice de Dr. I. Cornoi, Bucuresti, 1895, 237 p.
Antim Ivireanul. Din Didahiile linute la Mitropolia din Bucurefti. Notite
biografice de Dr. I. Cornoi. Bucuresti, 1908. 237 p.
Predicile linute la Mitropolia din BucureFti de Antim Ivireanul, 1709-1718.
Prefat5. de N. Iorga. Välenii-de-Munte, 1911. IV + 86 p.
Antim Ivireanul, Predici. Cu o prefat5. si indice de cuvinte de Petre V. Hanes.
Editura Minerva. Bucuresti, 1915. LIII -I- 256 p.
Antim Ivireanul, Predici. Editie critick studiu introductiv si glosar de
G. Strempei. Editura Academiei Republicii Populare Romfine. Bucure.sti, 1962.
322 P. -I- 9 f. pl.

MONOGRAPH
Albala, Radu, Antim Ivireanul ,si vremea lui. Bucuresti, 1962, 207 p. -I- 10 pl.
(Colectia Oameni de seam5.").
135.dulescu, G., Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul (1708-1716),
Bucuresti, 1893. XVI + 177 p. -I- 1 pl. (Univ. din Bucuresti. Fac. de Teologie.
Tez1 de licent5).
Cerbulet, Teodor, Antim Ivireanu (1650-1716). Bucuresti, 1939. 32 p. (Colectia
Cunostinte folositoare").
Dinulescu, Stefan, Viola pl activitatea mitropolitului Tdrei Romline,sti, A atim
Ivireanul (1708-1716). Cern5.uti, 1886. 100 p. (Tipkità separat din Candela).
Djindjihavili, Fanny, A ntimoz Iverieli, Tbilisi, 1967. 138 p. (in limba rus5).
Dobrescu, N., Viata Fi faptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei.
Bucuresti, 1910. 119 p. (Biblioteca SocietAtii Steaua", nr. 20).

STUDII SI ARTICOLE
Belu, D., Aspecte sociale in Didahiile" lui Antim, In Mitropolia Olteniei, XV
(1963), nr. 9-10, p. 761-767.

464

www.dacoromanica.ro
 Belu, D., Predicile lui Antim Ivireanul, in Mitropolia Ardealuliti, VIII (1963).
nr. 1-3, p. 188-212.
Belu, D., Antim Ivireanul, In Mitropolia Moldovei, XL (1964), nr. 9-10,
P. 498-503.
Belu, D., Opera predicatoriald a lui Antim Ivireanul, In Mitropolia Banatului,
XVI (1966), nr. 7-9, p. 483-492.
Berechet, $tefan, Documente slave de prin arhivele ruse, Bucure0i, 1920,
p. 17-26.
Berechet, stefan, Un manuscris de zugrdveald al mitropolitului Antim, In Comisi-
unea monumentelor istorice, Anuar II (1929), p. 125-135.
Bodogae, T., Mitropolitul Aniim Ivireanul, omul fi opera, In Mitropolia Ardea-
lului, XI (1966), nr. 9-10, p. 591-633.
Bodogae, T., Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul, In Mitropolia
Banatului, XVI (1966), nr. 7-9, p. 467-482.
Bogdan, Damian P., Legdturile Tdrilor Rom(hie cu Georgia, In Studii, IV (1951),
nr. 4, p. 132-141.
Teodor, D., (--- Damian P. Bogdan), Despre Antim Ivireanul, In Studii teologice,
VII (1955), nr. 3-4, P. 236-263.
Bogdan, Damian P., Viaja lui Antim Ivireanul, in Bis. ort. rom., LXXIV
(1956), nr. 8-9, p. 679-689.
Bratulescu, Victor, Antim Ivireanul miniaturist fi sculptor, In Bis. ort. rom.,
LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 766-774.
Bratulescu, Victor, Antim Ivireanul ctitor de lIkafuri sfinte, In Bis. ort. rom,
LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 817-831.
Batulescu, Victor, Date noi privitoare la un pomelnic fi la zugrdvirea fi poleirea
implei de piatra a Mindstirii Antim, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10,
P. 841-844.
Bulat, T. G., . tiri noi cu privire la mitropolitul Antim Ivireanul fi ctitoria sa,
In Glasul bisericii, XX (1961); nr. 5-6, p. 393-404.
Bulat, T. G. Din preocupdrile gospoddrefti ale mitropolitului Antim Ivireanul,
In Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 987-996.
Cindea, V., 0 figurit luminoasd de carturar, A ntim Ivireanul,In Scititeia, XXXVII
(1966), nr. 7.100 din 11. II., p. 4.
Chiriac Dimancea, N., Antim Ivireanul ca predicator bisericesc, In Lumind-
torul, LX (1927), nr. 7, p. 51-64.
Chitescu, N., 0 disputd dogmaticd din veacul XV II la care au luat parte Dositei
al Ierusalimultii, Constantin Brincoveanu fi Antim Ivireanu, In Bis. ort. rom.,
1X,III (1945), nr. 7-8, p. 319-352.

www.dacoromanica.ro
 Chitimia, I. C., Antim Ivireanul dupc1 250 de ani de la moarte (1716-1966),
in Revista de istorie ,si teorie literard, XVI (1967), nr. 2, p. 195-204.
Ciurea, Al., I., Antim Ivireanul predicator ,si orator, in Bis. ort. rom., LXXIV
(1956), nr. 8-9, p. 775-817.
Cocora, Gabriel, Antimisul mitropolitului Antim Ivireanul, in Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 835-837.
Constantinescu, Horia, Preocuparile sociale In scrisul lui V arlaam, Antim
Ivireanul asi Dosotei, in Glasul bisericii, XXII (1963), nr. 9-10, P. 891-901.
Copacianu, Em., Profilul unui mare ierarh, in Mitro polia Banatului, XVI
(1966), nr. 7-9, p. 456-466.
Dumitrescu, Dan, Activitatea tipograficd a /ui Mihai tefan In Gruzia, in Studii,
XI (1958), nr. 4, P. 135-138.
Elian, AL, Antitn Ivireanul apdrator al prerogativelor scaunului mitropolitan
al Ungrovlahiei, in Studii teologice, XVIII (1966), nr. 9-10, P. 519-530.
Elian, Al., Antim Ivireanul ca luptator impotriva agresiunii otomane, in Glasul
bisericii, XXVII (1968), nr. 11-12, p. 1165-1169.
Erbiceanu, C., Descoperirea manuscriptelor mitropolitului Antim Ivireanul,
In Bis. ort. rom., XI (1888), nr. 12, p. 1019-1030.
Erbiceanu, C., Maximile ;si sentinple lui Antim Ivireanu, In Bis. ort. rom.,
XIV (1890-1891), p. 333-355.
Erbiceanu, C., Un document de la mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanu,
In Bis. ort. rom., XV (1891-92), p. 60-64.
Erbiceanu, C., Cel intii Octoih" impritnat in V alahia in ronane,ste, in Bis. ort.
rom., XVI (1892-93), p. 800-804.
Erbiceanu, C., Invellatura bisericeascd a vladicai Anthim, in Bis. ort. rom.,
XVI (1892-93), P. 769-785 §i XVII (1893-94), p. 129-146 §i 225-242.
Erbiceanu, C., Antologiu" de Antim Ivireanu,in Bis. ort. rom., XVII (1893-94),
P. 418-427.
Firmilian, mitrop. Olteniei, Cuvint de pomenire a lui Antim Ivireanul, mitropoli-
tul Tarii Romane,sti, in Mitropolia Olteaniei, XVIII (1966), nr. 9-10, P. 763-770.
Georgescu, I. V., Antim Ivireanul Fi locul lui in cultura poporului roman, in
Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 967-970.
Georgescu, lije, Legaturile Tarilor Romdne cu Ierusalimul. Patriarhii Ierusalimu-
lui in Tdrile Romdne (veac XV II-XVIII ), in Studii teologice, VIII (1956), nr.
5-6, p. 349-362.

466

www.dacoromanica.ro
 Enkeanu-Craioveanu, Ghenadie, Testanientul mitropolitului Antim, supra-
numit Ivireanut, in Bis. ort. rom., IX (1885), p. 163-168 qi 211-229.
Ghcorghiu, N. A., Mitropolitul Antim Ivireanul i cdrfile populare, In Bis. ort.
rom., LVII (1939), nr. 5-6, p. 321-326.
Ionescu I., Meya aspecte din viga si opera lui A ntim Ivireanul, in Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 812-819.
Iorga, N., 11Iitropolitul A ntim Ivireanul in luptd cu Ierusalimul pentru drepturite
bisericii sale, In Bis, ort. rom., LII (1934), nr. 11-12, p. 721-725.
Iorga, N., mire Antim Ø Mitrofan, mitropoliiii Tärii Romtinesti, in Bis, ort.
rom., LIII (1935), nr. 1-2, p. 1-5, yi nr. 3-4, p. 113-117.
Iorga, N., Despre uciderea mitropolitului Antim, in Bis, ort. rom., LIII (1935),
nr. 5-6, p. 225.
Iorga, N., Despre A ntim Ivireanul, in Bis, ort. rom., LV (1937), nr. 11-12,
p. 609-623.
Iorgulescu, B., Omorirea mitropolitul Antim Ivireanut, in Literatura si arta,
IV (1899), P. 772-775.
Ivan, Iorgu D., Nutitatea actutui de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul,
In Mitropodia Ardealului, XII (1967), nr. 1-3, p. 147-179.
Izvoranu, Stelian, Antim Ivireanul sfdluitor i indrumcItar pentru preofi
duhovnici, in Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 971-981.
Marcu, Grigore, Prezenfa ardeleand a mitropolitului A ntim Ivireanut,in Mitropolia
Ardealului, XI (1966), nr. 9-10, p. 565-573.
Mina, M., Mitropolitul Antim Ivireanul, in Mitropolia Moldovei, XLIII
(1967), nr. 3-4, p. 300-306.
Molin, Virgil, Antim Ivireanul editor si tiPograf la Rimnic,In Mitropolia Olteniei,
XVIII (1966), nr. 9-10, p. 825-834.
Molin, Virgil, Unde a invelfat Antins Ivireanul me,sk,sugul de tiparnic", In
Glasul bisericii, XXV (1966), nr. 9-10, p. 839-844.
Nanu, Ion, Un monument istoric de arta religioasd, ctitoria lui Antim, in Bis.
ort. rom., LXXIX (1961), nr. 3-4, p. 223-318.
Nedelescu, Emil, Contribufia lu% A film Ivireanul la restaurarea infrumusefarea
sfintelor locasuri din Eparhia Rimnicului si Noului Severin, in Mitropolia Otteniei,
XVIII (1966), nr. 9-10, p. 820-824.
PAcurariu, Mircea, Importanla mitropolitului Alai»; Ivireanul pentru biserica
si cultura roma' neascd, In Mitropolia Banatului, XVI (1966), nr. 7-9, p. 493-515.

467

www.dacoromanica.ro
 Picot, tmile, Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Antlting
d' Ivir, mitropolitain de Valachie, In Nouveaux Mélanges Orientaux. MémoireS:
textes et traductions publiés par les professeurs de l'Ecole spéciale des langues
orientales vivantes, à l'occasion du VII-e Congrès international des orientalistes
réuni b. Vienne (septembre 1886). Paris, 1886, p. 513-560.
Pinescu, V., 250 de ani de la moartea lui Antim Ivireanul. Arta literarli
in Didahir , In Cronica, I (1966), nr. 30, p. 2 si 7.
Popescu, Mihail-Gabriel, Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, cirnzuitor
bisericesc fi propovekluitor al Evangheliei", in Studii teologice, XX (1969), nr. 1-2,.
p. 3-97.
Popescu, Teodor M., Antim Ivireanul, apostol fi mucenic al dreptei credinte,
tu Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 853-863.
Potra, George, Citeva ftiri noi fi precizari in legaturd cu mindstirea Antim,
In Bis. ort. rom., LXXXI (1963), nr. 3-4, p. 347-375.
Rgmureanu, roan, Antim Ivireanul luptator pentru ortodoxie, in Bis, ort. rom.,
LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 831-853.
Ruffini, Mario, Il metropolita V alacco Antim Ivireanul, in Oihoumenikon, 1966,
vol. III, p. 357-398.
Sacerdoteanu, A., Antim Ivireanul arhivist, bibliotecar fi topograf, in Glasul
bisericii, XXII (1963), nr. 9-10, p. 883-886 si XXIII (1964), nr. 3-4, p.
862-890.
Sacerdoteanu, A., Capete de porunce de Antim Ivireanul, in Glasul bisericii,
XXV (1966), nr. 9-10, p. 831-838.
Saperdoteanu, A., Un autograf al lui Antim Ivireanul, in Bis, ort. rom., LXXXIV
(1966), nr. 9-10, p. 982-986.
Sacerdoteanu, A., Sigiliile mitropolitului Antim Ivireanul, In Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 838-841.
SIvoiu, Em. Em., Capetele de poruncd" ale mitropolitului Antim Ivireanul,
In Rena,sterea, XXII (1944), nr. 10. P. 533-541.
SAvoiu, Capetele de poruncrl" ale lui Antim Ivireanul, in Bis, ort.
rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 997-1006.
Simonescu, Dan, Ceirti arabe tipeirite de români in secolul al XVIII-lea (1701
1747), In Bis. ort. rom., LXXXII (1964), nr. 5-6, p. 524-561.
Simonescu, Dan, Antim Ivireanul scriitorul,in Analele Academiei R. S. Romelnia.
(1966), p. 663-675.
Simonescu, Dan, Impression de livres arabes et haramanlis en V alachie et en
Moldavie pn XV Ifl-p sig)cle, fn Studia et acta orientalia, nr. V-VI (1967), p. 49-75.

www.dacoromanica.ro
 Timonean; Dan qi Emil Muracadé, Tfpar romatiesc péntiu arabi in secolicl
XVIII, in Cercetclri ¡iterare, III (1939), p. 1-32.
Serblnescu, N., Antim Ivireanul tipograf, in Bis. ort. rom., LXXIV (1956),
nr. 8-9, p. 690-766.
Serbànescu, N., Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Olteniei, XVIII
(1966), nr. 9-10, P. 771-811.
Serblnescu, N., Documente din timpul pcIstoriei mitropolitului Antim Ivireanul
la Rimnic, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 845-851.
Strempel, Gabriel, Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul,
In Romanoslavica, XIII (1966), p. 309 353.
Strempel, Gabriel, Antim Ivireanul. La 250 de ani de la moartea sa, in Analele
Academiei R. S. Romania, C (1966), p. 677-688.
Strempel, Gabriel, Antim Ivireanul, in Revista bibliotecilor, XIX (1966), nr. 9,
p. 560-561.
Vlad, Sofron, Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Ardealului, XII
(1967), nr. 1-3, p. 43-81.
Voinescu, D., Biserica Antim, in Boabe de gnu, IV (1933), nr. 9, p. 539-549.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

Infroducere V
Nota asupra edifiei LXI
DIDAHII 1
Aceasta o am zis cind in-am f5.cut mitropolit 3
Luna /ui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului 9
Cazanie la Adormirea preasfintei N5satoarei de
Dumnezeu 16
La Dumineca Vamesului, cuvInt de Inv54.tur5. 22
CuvInt de Inv545.tur5. la Streteniia Domnului nostru
Iisus Hristos 29
Cuvint de tnv545.tur5. la Dumineca Lasatului de
banz5. 34
Cazanie la Vovedenie Bogorodite, noemvrie 21 41
Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfintul Nicolae.... 47
Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfintii apostoli
Petru si Pavel 56
Cuvint de InvIt5.tur5. la Bogoiavlenie 64
Cuvint de Inv545.tur5. la Preobrajeniia Domnului nostru
Iisus Hristos 74
Cuvint de InvAtItura la sfintii si intocma cu apostolii
ImpArat Costandin si Elena 83
CuvInt de InvAtaturl la Dumineca Florilor 89
CuvInf'de Inv545.tur5. lalDumineca L5satu1ui sec de
brInz5. 97
Cuv1nt de inv5.0.tur5. la Dumineca Florilor 105
CuvInt de InvIt5.tur5, la sfintii si intocma cu apostolii
imp5.rat Costandin si Elena 113
CuvInt de InvI4Itur5.1a Nasterea Domnului nostru Iisus
Hristos 119
CuvInt de InvAtAtur5. la Obrezaniia lui Hristos 126
CuvInt de inv54.tur5. la Adormirea preasfintei st5.ptnei
noastre NIscgtoarei de Dumnezeu si pururea
Fecioarei Maria 129
InvItatur1 la sfintul plrintele nostru Nicolae 133

471

www.dacoromanica.ro
 Predoslovie la cuvintul de InvA41tur5. In Dumineca
Florilor 139
Cuvint de InvAtaturá, si de umilint5. In Dumineca
Florilor 140
CuvInt de InvAtAturl la Preobrajeniia Domnului nostru
Iisus Hristos 149
CuvInt de InvIt1turä la octomvrie 26, In zioa sfIntului
si marelui_-mucenic Dimitrie, izvoritoriului de mir
asupra cutremurului 156
tnvItatura la noemvrie 8, In zioa Slborului sfintilor
Ingeri. 164
CuvInt de InvAtItur5. In 26 a lunii lui octomvrie, asupra
cutremurului si a marelui mucenic Dimitrie izvorito-
riului de n'ir 174
CuvInt de InvI4Itur5. In Dumineca Florilor 183
CuvInt de InvatAturg asupra omului mort 188
InvItIturä clnd sä face parastas 192
CuvInt de InvItAtura In 25 a lunii dechemvrie, la
nasterea Domnului nostru Iisus Hristos 194
CuvInt de InvAtAtur6. la Dumineca Florilor 202
InvItatura asupra pocAintii 211
CuvInt de InvI45.tua la pogrebaniia omului prestAvit 221
Cuvint de InvAtAturä iarl la prestevirea omului 224
Scrisoarea la leat 7220, In luna ghenarie, In 13 zile 226
Duminea, la fevruarie 3 zile, rAspunsul ce am dat a doa
oari 232
Incep&tur5, si InvItAturä pentru ispovedanie 234

CHIPURILE VECHIULUI g NOULUI TESTAMENT .... 239

ASEZAMINTUL MANA STIRII ANTIM 323

INVATXTURÀ PENTRU TAINA POCAINTII 347

Pentru poclint5, in scurt si invataturl de folos 349

Pentru pocAintg. Ce lucru iaste si cu ce mijloc sl c1stig5.
si cum s5. s5. faa partea cea dentii 351
Pentru ispovedanie 354
Pentru facerea canonisirei 356
A doao parte. ti ce chip sl cade s5. fie duhovnicul si
cum a ispoveduiascl si s5. Indireptéze pre oameni.. 357
Ce s5. cade a intreba duhovnicul pre cel ce s5. ispovedu-
iaste si cum s5. Inceap5. 357

472

www.dacoromanica.ro
 INVATATURA. BISERICEASCA. 363
Scara acestii carticele 367
Ruglciunea care au 11.Iva-tat pre apostoli Domnul nostru
Iisus Hristos Tat5.1 nostru carele esti In ceriuri" 368
MArturisirea credintii, carea s5. Imparte In 12 ala-
tuiri 369
Céle sapte taini ale sfintei besérici 372
Ce putere si ce dar au acéste sapte taini 372
Pentru taina dumnezeestii Liturghii 373
Pentru rInduiala preotiei 373
Pentru taina ispovedaniei sau a poaintei 374
Pentru taina nuntii cei pre lége 374
Pentru taina maslului 374
Noao porunci mari ale beséricii 375
Zéce porunci ale lui Dumnezeu, de la a 2 Lége, cap. 5 376
apte daruri ale Duhului SfInt, carele slut. Isaia, cap. 376
11, stih 2 376
Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Cor<intheni>, cap. 13,
stih 13 376
Patru bunlati ale sufletului 377
Patru bungtAti ale trupului 377
apte pAcate de moarte 377
apte faceri de bine Impotriva acestora 377
Céle 12 roduri ale milosteniei, dupa cum scrie la Mathei,
cap 15. 377
Alte Inv54äturi trebuincioase 378
Pricinile pentru care fiestece preot are voe sa slujeascl
In noriia altuia 380
CAPETE DE PORUNCA 385
Mijlocirile cu carele pot a rImie dietile temeinice
nestrImutate 391
Mijlocirile cu care pot sl ràmle foitele zéstrilor temei-
nice si nestrImutate 393
PREFETE, DEDICATII, POSTFETE 395
Postf ata Evangheliei" greco-romane, tipArit5. la
Bucuresti, In anul 1693 397
Dedicatia Psaltirei" rom&nesti, tipIrita la Bucuresti,
In anul 1694 398
Dedicatie la cartea lui loan Cariofil, Manual despre
clteva nedumeriri", tip5ritA la Snagov, In anul 1697 399
Prefata Gramaticii" slavonesti, tipgrit5. la Snagov,
In anul 1697 402

473

www.dacoromanica.ro
Dedicatia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eorto-
loghion", tipAritá. in grece§te la Snagov, in anul 1701 404
Dedicatia din Noul Testament", tipArit la Bucure§ti,
in anul 1703 406
Prefat5. la Vietile paralele" de Plutarh, tipgrite in
grecWe la Bucure§ti, in anul 1704 408
Dedicatia din Ceaslovul" tradus de Antim §i tip5rit
la Ttrgov4te, in anul 1715 409
Dedicatia manuscrisá a lui Antim de pe exemplarele
Evangheliei" georgiene, tiplritl la Tif lis, in
anul 1709 411

Note 415

Glosar 457
Bibliografie 463

www.dacoromanica.ro
 Lector : ELISABETA BRANCU$
Tehnoredactor : POMPIL1U STATNAI
Apdrut 1972. Hirtie Upar A. de 63 g/m2. For-
mat 600X900116. Colt ed. 35,32. Colt Upar 33,75. A.
nr. 390211971. C.Z. pentru bibltotecile mart si rniat
859-0.
Tiparul executat sub comanda
nr. 1481 la
Intreprinderea Poligrafica
IS Decembrie 1918,
str. Grignre Alexandrescu nr. 89-97.
Bucuresti,
Republica Socialista Romania.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro