Dacă 

filmul este o artă sau o industrie, a fost o mare întrebare a multor oameni din lumea culturii, a
intelectualității spirituale în general. Oare unde se termină industria și unde începe arta? S-au căutat
răspunsuri, și iată la ce s-a ajuns.
Filmul este o industrie deoarece în el este investit capital pentru a fi realizat, este
investit capital pentru exploatarea lui în săli de spectacole, care la începuturi nu erau cu
mari „pretenții”, dar cu timpul publicul se „emancipează” având pretenția ca și „nikel-odeonul” să
devină un templu, un templu a celor ce vin în el nu numai pentru distracție, ci și la un spectacol
deosebit, de artă, un spectacol a celei de-a șaptea arte.
Pentru începuturile cinematografului acele vederi mișcătoare, făcute de frații Lumière, dar care
deschid drumul documentarului, apoi acele comedioare, gen grădinarul stropit, făcute tot de către
părinții săi, pentru care nu le trebuiau un scenariu, o organizare regizorală, erau de ajuns. Dar iată
că în această activitate de bâlci apare Georges Méliès, Georges Méliès care își dă seama că
pentru fiabilitatea cinematografului este nevoie de crearea unui scenariu pentru a se realiza o
producție, un film, pe care publicul să-l caute.
Deci, el este cel care-și dă seama că din atracția de bâlci se poate face o artă, și nu orice artă, ci
o artă profitabilă din care se pot scoate venituri frumoase. Iar filmul său, „Voiajul în lună” (Voyaje
dans la lune) va demonstra acest lucru.
Legat de acest film a lui Méliès, nu putem trece cu vederea de faptul că acesta, mai bine zis rețeta
de casă obținută cu proiecția lui în Statele Unite ale Americii, este cea care duce la apariția primei
săli specializate, cinematograful, într-un cartier al Los Angelesului numit Hollywood(lemn sfânt). Acel
cartier plin de verdeață și soare, care peste câțiva ani, chiar dacă frumusețea sa nu este dată de
vreun lemn sfânt, va fi „raiul pe pământ” al noii arte, cea de a șaptea artă. Va deveni „fabrica de
vise”, vise totdeauna neapărat frumoase pentru milioane de visători ai sălii întunecate. Zeul Film se
întrupează și se încoronează pe acest mirific loc, cu un nume parcă predestinat „hollywood” (lemn
sfânt), loc de unde-și va începe domnia. A fascinat și continuă să ne fascineze, să ne facem să
râdem sau uneori să și plângem, de ce nu?, dar totdeauna Zeul Film ne-a scos câtuși de puțin din
cotidian, ne-a remontat pentru ziua de mâine, ne-a făcut viața mai ușoară.
Și, încet, încet, acesta își extinde aripile atotcuprinzătoare asupra mapamondului. Profiturile obținute
de noua artă devin pe zi ce trece tot mai mari.