Hiperplazia nodulara focala (FNH) este considerata a doua cea mai frecventa

tumora benigna hepatica. Cele mai multe cazuri sunt asimptomatice. Nu este
cancer. Ficatul este singurul organ intern ce are capacitate de auto-regenerare.
Aceasta capacitate de regenerare expune insa ficatul la un risc mai mare pentru
dezvoltarea de mase atipice. Hiperplazia nodulara focala este practic un raspuns
regenerativ al ficatului la o anomalie sau o leziune vasculara localizata. Cuprinde
mase formate din hepatocite normale separate de benzi fibroase ce se extind de la
leziunea centrala. Prezinta o oarecare asemanare cu ciroza.

Aceasta afectiune a fost descrisa prima data in 1958, de catre patologul Hugh
Edmondson, ca fiind o masa hepatica solida, benigna, de origine non-vasculara.
Anterior, hiperplazia nodulara focala a fost mentionata sub o varietate de sinonime,
inclusiv adenom pedunculat, nodul hiperplazic solitar si ciroza focala.

Tumorile ficatului
Leziunile hepatice pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase).
Leziunile hepatice benigne sunt foarte frecvente si, in general, nu sunt un motiv de
ingrijorare. De cealalta parte, leziunile hepatice maligne necesita interventie si
tratament. Leziunile hepatice sunt detectate prin imagistica – ecografie, CT sau
RMN. Majoritatea leziunilor hepatice sunt asimptomatice. Chiar si tumorile
canceroase (maligne) nu prezinta in general niciun simptom in stadiile incipiente.
Desi leziunile date de hiperplazia nodulara focala nu sunt grave, diferentierea
acestora de alte tumori hepatice poate fi foarte dificila. Din aceasta cauza, exista
un risc ridicat de diagnostic gresit. Hiperplazia nodulara focala are unele
caracteristici imagistice comune cu o forma de carcinom hepatocelular. Are, de
asemenea, caracteristici similare cu unele adenoame hepatice. Este esential un
diagnostic corect pentru a evita biopsia, interventia chirurgicala sau alte metode de
tratament invazive.

Tumorile hepatice benigne

Tumorile hepatice benigne si chisturile hepatice sunt frecvente si pot aparea la
orice persoana, indiferent de varsta. Includ hemangioame hepatice, hiperplazia
nodulara focala (FNH) si adenomul hepatocelular (cunoscut si sub denumirea de
adenom cu celule hepatice). Chisturile hepatice includ chisturile solitare si hidatice.
Tumorile si chisturile benigne ale ficatului sunt in principal asimptomatice si sunt
adesea depistate intamplator la pacientii ce efectueaza diferite produceri imagistice
abdominale. Cu toate acestea, in unele cazuri pot aparea simptome precum dureri
abdominale in partea de sus si plenitudine gastrica.

Leziunile hepatice benigne nu se raspandesc in alte parti ale corpului si de obicei

nu reprezinta o problema grava de sanatate. Cu toate acestea, daca leziunile
hepatice provoaca durere, cresc prea mult, prezinta riscul de ruptura sau provoaca
sangerare interna, este posibil sa fie nevoie sa fie indepartate chirurgical.

Leziuni maligne ale ficatului

Cancerul hepatic primar, numit si hepatom si carcinom hepatocelular, este un
cancer care incepe in ficat. Cancerul hepatic secundar, denumit si metastaza
hepatica, este un cancer care se raspandeste la ficat de la un alt organ. Leziunile
canceroase ale ficatului pot pune viata in pericol. Acestea necesita interventie si
management atent de monitorizare dupa un diagnostic.

Cel mai frecvent tip de leziune hepatica maligna primara este hepatomul
(carcinomul hepatocelular). Este cel mai frecvent asociat cu ciroza – o etapa tardiva
a afectarii ficatului cauzata de diverse boli si afectiuni, dar de obicei legata de
alcoolismul cronic sau infectia cu hepatita B sau C.

Metastazele hepatice se numesc si cancer secundar hepatic, si se dezvolta atunci

cand cancerul dintr-o alta regiune a corpului se raspandeste la ficat. Leziunile
hepatice benigne au numeroase caracteristici cu metastazele hepatice.
Hemangioamele si hiperplazia nodulara focala (FNH) sunt deosebit de dificil de
diferentiat de boala metastatica si sunt o cauza grava de confuzie in timpul
interpretarii rezultatelor analizelor imagistice.

Hiperplazie nodulara focala – semne si

simptome
In majoritatea cazurilor, afectiunea este depistata intamplator in cadrul unui test
imagistic pentru evaluarea unei alte boli. Simptomele sunt de obicei rare si includ
urmatoarele:

 prezenta tumorii la examinare fizica sau tumora vizibila in timpul procedurilor

imagistice;
 masa palpabila in partea abdominala dreapta sus;
 rezultate analize hepatice anormale;
 febra;
 distensie abdominala – mai ales pe partea dreapta;
 hepatomegalie sau marirea ficatului;
 pierdere in greutate;
 dureri abdominale ocazionale si senzatie de plin si balonare;
 sangerare in abdomen (in cazuri rare).

De obicei, la analize si investigatii se observa leziuni solitare de dimensiuni mici.

Caracteristica distinctiva este cunoscuta sub numele de „cicatrice centrala” – o masa
de colagen inconjurata de o pseudocapsula.

Cauze si factori de risc

Nu se cunoaste cauza precisa a hiperplaziei nodulare focale. Unele teorii sugereaza
vascularizarea intr-o artera mare, tromboza, hiperplazie reactiva dupa leziunea
hepatocelulara indusa de vasculita sau fluxul sangvin mai mare. In general, se crede
ca este cauzata de malformatii arteriale in ficat. Aceste malformatii provoaca un
raspuns hiperplazic regenerativ la nivelul celulelor. Telangiectazia hemoragica
ereditara cunoscuta si sub denumirea de sindrom Osler-Weber-Rendu poate
provoca o incidenta crescuta a hiperplaziei nodulare focale. Incidenta hiperplaziei
nodulare focale creste si in prezenta hemangioamelor.

Riscul pare a fi mai crescut la femeile cu varsta cuprinsa intre 20 -50 de ani, ceea ce
sugereaza, inclusiv dupa alte teorii, ca afectiunea poate fi legata de estrogeni. In
literatura recenta, contraceptivele orale drept cauza pentru dezvoltarea hiperplaziei
nodulare focale nu sunt insa clar dovedite. Hiperplazia nodulara focala este rara la
copii. Majoritatea cazurilor pediatrice au fost raportate la pacientii cu antecedente
de chimioterapie, cancere sau terapie cu celule stem hematopoietice.

Metode de diagnostic
In general, hiperplazia nodulara focala este initial asimptomatica. Uneori provoaca
dureri abdominale vagi, senzatie de plenitudine sau disconfort epigastric. Testele
hepatice sunt in mod normal in limite normale, la fel si nivelurile de α-fetoproteine.

Un diagnostic de hiperplazie nodulara focala poate implica:

 examinare fizica – daca medicul observa o rigiditate sau duritate, cand apasa
asupra ficatului;
 teste de imagistica – astfel de teste pot confirma diagnosticul – se pot face
tomografii abdominale, scanari RMN la nivelul abdomenului superior si
ecografie abdominala;
 ecografie si ecografie cu contrast.

Un diagnostic precis poate fi facut folosind tehnici imagistice in 90% dintre cazuri.
Ecografia cu contrast este prima modalitate aleasa pentru FNH. In mai putin de 10%
dintre cazuri, diagnosticul diferential nu poate fi facut doar prin imagistica. E
necesara astfel o biopsie interpretata de un patolog cu experienta in leziunile
hepatice pentru cazurile problematice. Daca biopsia nu este definitiva, se poate
apela la interventie chirurgicala.

Tipuri de hiperplazii nodulare focale – clasificare

In prezent, FNH este impartita in doua tipuri: clasica si nonclasica. Tipul nonclasic
contine trei alte subtipuri:
 1. FNH telangiectatica;
2. FNH cu atipie citologica;
3. FNH hiperplazica si adenomatoasa mixta.

Forma de hiperplazie nodulara focala clasica se caracterizeaza prin prezenta de

arhitecturi nodulare anormale, vase anormale si alte modificari.

Metode de tratament
Dupa ce se stabileste tipul hiperplaziei, in general nu e nevoie de tratament daca
pacientul e asimptomatic. E nevoie insa monitorizare atenta. Din cauza riscurilor
date de procedurile ca biopsia sau rezectia chirurgicala, se recomanda de
obicei monitorizare atenta cu teste de imagistica la fiecare 3-6 luni. Cu toate
acestea, biopsia sau rezectia este adesea indicata daca un pacient este
simptomatic, daca exista risc de malignitate din cauze asociate, dupa o biopsie
neconcludenta sau daca o leziune prezinta o crestere continua. Terapia definitiva
ramane indepartarea chirurgicala.

Nodulii subcapsulari pot fi, de asemenea, indepartati laparoscopic. Se pare ca

dozele mici de estrogen sunt sigure la pacientii cu hiperplazie nodulara focala, dar
daca nu exista nicio indicatie clara pentru aceasta, in general, terapia cu hormoni ar
trebui intrerupta. Nodulii trebuie monitorizati indeaproape, deoarece acestia pot
creste semnificativ ca marime in timpul sarcinii.

Ca si in cazul tuturor tumorilor hepatice benigne, simptomele si incapacitatea de a

exclude un cancer sunt motivele cele mai frecvente pentru interventia chirurgicala
de indepartare a hiperplaziei nodulare focale. Atunci cand nu este disponibil un
diagnostic histologic clar, este necesara rezectia chirurgicala cu o marja de eroare.
Cand diagnosticul de hiperplazie nodulara focala se face prin teste de imagistica,
pacientii vor face in continuare de obicei astfel de proceduri de monitorizare
periodic.

Complicatii
Nodulii din hiperplazia nodulara focala nu prezinta, in general, nicio tendinta de
transformare maligna.  Complicatiile pe care le pot cauza includ hemoragia
intralezionala, care apare in 2-3% dintre toate cazurile. Acest tip de complicatie
este mult mai frecvent intalnit in adenomul hepatic. Obstructia venei hepatice este
si mai putin frecventa.

Referinte:

(1) Focal Nodular Hyperplasia, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532244/

(2) Focal Nodular Hyperplasia, link: https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-
dentistry/focal-nodular-hyperplasia
(3) Treatment of Symptomatic Focal Nodular Hyperplasia by Arterial Embolization, link:
https://www.elsevier.es/en-revista-cirugia-espanola-english-edition–436-articulo-
treatment-symptomatic-focala-nodulara-S2173507714001100
(4) Liver tumours, link:
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/cancer/cancer-types-in-children/
liver-tumours
(5) Benign Hepatocellular Tumors, link: https://basicmedicalkey.com/benign-
hepatocellular-tumors/