Instalatii de ventilari II

Curs 10

Distributia interioara a aerului

In stabilirea distributiei interioare a aerului participa 3 factori importanti:

 jeturile care au rolul hotarator denumind si solutia
 campurile de aspiratie cu rol de omogenizare a atmosferei
 curentii de convectie naturala aparuti la peretii exteriori ai constructiei
Solutiile se diferentiaza prin numarul orar de schimburi.

Distributia interioara a aerului realizata cu jeturi concentrate

Acest grup de solutii este cel mai simplu, dar cu efectele de ventilare cele mai modeste.
Realizeaza 3÷8 sch/h. In cazurile analizate solutiile indeplinesc si rolul de a acoperi sarcina termica
a incaperii (incalzind iarna si racind vara) si de a mentine puritatea aerului la valorile cerute de
normele igienico-sanitare. Un jet concentrat produs de dipozitivele de refulare rotunde sau
dreptunghiulare, evolueaza intr-un unghi de divergenta de 20÷30 grade, deci in general prinde in
petala jetului (forma spatiala a jetului) o portiune destul de redusa din volumul incaperii.
Antreneaza prin inductie o parte din aerul care il inconjoara, ajungandu-se in incaperi mici si
mijlocii la factori de inductie de pana la 10 (factor de inductie = raportul dintre debitul total de aer
in miscare la o anumita distanta si debitul nominal al gurii de refulare). Apar 2 probleme:
 activitati ce au loc in interiorul jetului, receptioneaza viteze mari, cu atat mai mari cu cat
sunt plasate mai aproape de planul de refulare;
 activitati plasate in afara jeturilor, ofera spatii stagnante care nu beneficiaza de aportul
direct al aerului refulat.
NOTA: La solutii cu dirijarea vertical-descendenta a mai multor jeturi de acest tip, alternarea
jeturilor propriu-zise cu lipsa de jeturi conduce la asa numitele “cuie de ventilare”.
In interiorul incaperilor, indiferent de atentia acordata solutiilor de ventilare/climatizare,
exista miscari necontrolate ale maselor de aer, cu viteze de circa 0,1 m/s.

Distributia interioara a aerului cu jeturi concentrate

introduse orizontal la partea superioara a incaperii:

Se considera cazul celor 2 sezoane opuse vara si iarna, fig 1.

GR (I) GR (V)

Z.S.

PE PE

I.C.

Z.S.

a Fig 1 b

1
 La peretele exterior PE se nasc curenti de convectie naturala.
GR – gura de refulare, care realizeaza acelasi debit de aer in cele 2 sezoane
IC – incapere climatizata
ZS – zona stagnanta ce nu beneficiaza de efectul de incalzire sau racire si nici de aer
proaspat
I – iarna V – vara
In sezonul rece, jetul fiind mai cald, se lipeste de tavanul incaperii din 2 motive: datorita
componentei ascensionale a vitezei ca rezultat al diferentei de temperatura jet–incapere si datorita
efectului Coanda. Ca urmare, jetul nu coboara spre zona de lucru ci se mentine deasupra acesteia,
astfel incat in zona de lucru apare zona stagnanta, deci solutia nu poate fi aplicatata pentru activitati
umane. S-ar putea imbunatati partial marind bataia jetului, astfel ca o parte din jetul propriu-zis, sub
forma de jet reflectat sa scalde partial zona de lucru (linia punctata).
In sezonul cald, solutia este acceptabila, dar apar diferentiat zonele in care patrunde petala
jetului deformata descendent datorita vitezei termice produsa de diferenta de temperatura jet–
interior. Rezulta o zona stagnanta sub tavan in partea opusa gurii de refulare, unde nu este indicat
podul rulant cu persoana care o deserveste.
Solutii de acest tip se aplica in cazul unor hale industriale fara pretentii de confort, magazii
sau depozite si altele cu destinatii asemanatoare.

Distributia interioara a aerului cu jeturi concentrate

introduse la partea inferioara a incaperii
(I) (V)

Z.S.

PE PE

GR GR
Z.S.

a b
In sezonul rece, din nou se formeaza zona stagnanta suprapusa partial peste zona de lucru
deoarece petala jetului se deformeaza ascendent datorita componentei termice a vitezei. In sezonul
cald, jetul este lipit de pardoseala (componenta termica a vitezei si efectul Coanda) astfel ca viteza
in zona de lucru, avand valori mari, starneste si praful. Rezulta zona stagnanta sub tavan. Solutia se
utilizeaza la fel ca cea anterioara, adaugandu-se si restrictiile impuse de activitatile ce au loc la
nivelul pardoselii.

2
 Solutii cu jeturi concentrate produse de un
numar mai mare de jeturi plasate apropiat

Cele reprezentate mai sus pot fi imbunatatite plasand un numar mai mare de dispozitive de
refulare, in special sub forma de pante, prin care suprapunandu-se jeturile in zona de lucru, se pot
acoperi spatiile deservite mai bine. (fig 3).

AP AP

AP

A.p.

A.r.

AP
Fig 3 Fig 4

Jeturile produse sunt dispuse alternant, scaldand aproape uniform volumul (fig. 3). Solutia
cu aeroterme de perete AP este uzuala in halele industriale. O aeroterma de perete este alcatuita din
ventilator, filtre de aer si baterii de racire sau incalzire si poate prelua in functie de necesitati o
anumita cantitate de aer proaspat A.p., respectiv aer recirculabil A.r. Suma acestor debite fiind
debitul total de aer refulat A.R.
NOTA: Solutii asemanatoare se intalnesc si la sali de sport, cinematografe, calculul
parametrilor de confort fiind elaborat judicios.