Raport Final Site cc-1

Consiliul Concurenţei
Direcţia Industrie şi Energie
Raport final
privind investigaţia sectorului comercializării cu amănuntul
a carburanţilor auto din România
Decembrie 2019
1
Cuprins
CAP. I Introducere .......................................................................................................................4
1.1 Sinteză .....................................................................................................................................4

1.2 Aspecte generale .....................................................................................................................5
1.3 Privire de ansamblu asupra consumului de carburanţi din România ...............................7
1.4 Teoria afectării concurenţei .................................................................................................10
CAP. II Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva cererii .......12
2.1 Evoluţia parcului auto din România ...................................................................................12

2.2 Defalcarea cererii pe categorii de clienţi .............................................................................15
2.3 Situaţia comparativă cu unele state europene ....................................................................16
2.4 Sezonalitatea cererii de carburanţi .....................................................................................18
2.5 Elasticitatea în funcție de preț a cererii de carburanți auto din România ......................19
2.6 Opţiunile consumatorilor .....................................................................................................23
2.6.1 Importanţa comparării preţurilor ........................................................................24
2.6.2 Frecvenţa cu care se compară preţurile ...............................................................25
2.6.3 Metode de comparare a preţurilor .......................................................................27
2.6.4 Uşurinţa în compararea preţurilor ......................................................................30
2.6.5 Diferenţele de preţ în cadrul țărilor şi între acestea ...........................................32
CAP. III Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva ofertei ......36
3.1 Introducere ............................................................................................................................36

3.2 Sortimente de produse ..........................................................................................................37
3.3 Evoluţia numărului de benzinării din România ................................................................38
3.4 Poziţionarea geografică a benzinăriilor din România .......................................................42
3.5 Evoluţia vânzărilor de benzină şi motorină ........................................................................46
3.6 Eficienţa reţelelor de stații de distribuţie ............................................................................50
3.7 Situaţia cotelor de piață ........................................................................................................51
3.8 Evaluarea gradului de concentrare a pieţei comercializării cu amănuntul de carburanţi
din România ..........................................................................................................................53
3.8.1 Indicele Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) .........................................56
CAP. IV Caractrerisitici ale sectorului sub aspect concurenţial ............................................62
4.1 Factorii care influenţează preţurile .....................................................................................62

4.2 Nivelul de taxare din România ............................................................................................63
4.3 Structura preţului .................................................................................................................64
4.4 Evoluţia preţurilor la carburanţi ........................................................................................65
4.5 Analiza marjelor companiilor .............................................................................................70
4.6 Analiza gradului de corelaţie liniară dintre preţurile practicate de companii ...............71
4.7 Frecvenţa modificărilor generalizate de preţuri ................................................................75
4.8 Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețul final (la pompă) ..80
2
4.8.1 Tipuri de asimetrie în transmiterea prețurilor și modelele econometrice
folosite...............................................................................................................................80
4.8.2 Metodologia folosită în testarea asimetriei în cazul analizei curente ................81
4.8.3 Rezultate .................................................................................................................82
4.8.4 Concluzii cu privire la simetria/asimetria ajustărilor ........................................91
4.9 Analiza interacţiunii dintre benzinăriile concurente la nivel local ..................................92
4.10 Alte forme de concurență practicate .................................................................................95
4.10.1 Acţiunile de diferenţiere faţă de concurenţi ......................................................95
4.10.2 Programe de fidelizare a clienților persoane fizice ...........................................98
4.11 Bariere la intrarea şi dezvoltarea pe piaţă .....................................................................103
4.11.1 Introducere .........................................................................................................103
4.11.2 Costuri şi autorizaţii pentru construcţia de staţii ...........................................104
4.11.3 Autorizaţii de funcţionare .................................................................................105
4.11.4 Bariere de ordin administrativ .........................................................................107
4.11.5 Bariere de ordin legislative ...............................................................................108
4.11.6 Bariere de ordin financiar .................................................................................110
Cap. V Concluzii .......................................................................................................................111
Cap. VI Recomandări ...............................................................................................................116
ANEXE..................................................................................................................................... 122
3
CAP. I INTRODUCERE
Raportul preliminar rezultat în urma investigaţiei privind sectorul comercializării cu amănuntul a

carburanţilor auto din România a fost supus consultării publice, pe site-ul Consiliului
Concurenţei, în perioada 8 iulie - 8 august 2019. În cadrul perioadei menţionate, au fost primite
două opinii din partea OMV Petrom și MOL România. Observațiile transmise de OMV Petrom
și MOL România au determinat, în măsura relevanței lor, anumite modificări cuprinse în
prezenta formă finală a Raportului.
1.1 Sinteză
Investigația privind sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România a fost

declanșată prin ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 78/14.02.2017, în baza art. 25
alin. 1 lit. g) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Obiectivele principale urmărite de investigație au vizat următoarele aspecte:
1) Analiza factorilor ce influențează prețurile carburanților auto, cu accent asupra

evoluțiilor cotațiilor la țiței și produse petroliere finite, evoluțiilor cursului de schimb,
nivelului taxării, factorilor ce țin de reglementare etc.
2) Evaluarea mecanismelor de funcționare a pieței și a implicațiilor acestor

mecanisme din perspectivă concurențială, vizând, în principal, barierele la intrarea
sau dezvoltarea pe piață, modelul de piaţă, cererea şi oferta de carburanţi, poziţia
concurenţilor, preferințele consumatorilor etc.
3) Formularea de recomandări care să conducă la îmbunătățirea mecanismelor de

piață și la eliminarea eventualelor disfuncționalități identificate.
Pentru a cuprinde elementele importante în evaluarea modului în care funcționează concurența în

sectorul investigat, au fost trasate două teorii ale afectării concurenţei:
(1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare

înseamnă că unul sau mai mulţi furnizori pot exercita putere de piață;
(2) Teoria afectării concurenței 2: coordonarea între concurenţi poate împiedica, restrânge
sau denatura concurența, în detrimentul consumatorilor.
Fiecare aspect analizat a fost investigat în lumina acestor teorii, concluziile cu privire la acestea
fiind redate la finalul prezentului raport.
4
1.2 Aspecte generale
Petrolul sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale, fac parte din zăcămintele de
origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului. Teoria biogenă (organică) de formare a
zăcămintelor de petrol, elaborată în anul 1907 de geologul român Ludovic Mrazec1 și acceptată
aproape unanim astăzi, susține că petrolul este format din degradarea anaerobă a organismelor
din planctonul marin care, după moarte, s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de
sedimente. Conform acestei teorii, petrolul s-a format în urmă cu circa 350 - 400 de milioane de
ani2.
Petrolul este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase dizolvate într-un amestec de
hidrocarburi lichide, este un lichid vâscos, de culoare brună, cu fluorescență verde-albăstruie, cu
miros specific. Densitatea petrolului este mai mică decât a apei, variind între 0,8 și 0,93 g/cm3. În
stare brută, petrolul conține peste 17.000 de substanțe organice complexe și este materia primă
cea mai importantă pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice etc.) și
pentru producerea carburanților.
Zăcămintele de țiței au o mare răspândire globală, principalele țări producătoare de petrol fiind
SUA, Rusia, Arabia Saudită, Iran, Irak, Algeria, Libia, Venezuela, Kuweit etc. În România,
zăcămintele petroliere sunt grupate în trei zone geografice, respectiv în Moldova (județul Bacău),
Muntenia (județele Prahova, Giurgiu, Ialomița, Dâmbovița și Argeș) și Oltenia (județele Vâlcea,
Gorj și Dolj).
În mod uzual, petrolul este extras prin foraj, prin mai multe modalități, care depind de presiunea
zăcământului (prin erupție controlată, prin introducerea gazelor de sondă, prin pompare). După
extracție se realizează separarea de gaze, urmată de tratarea și decantarea țițeiului, după care
acesta este transportat în rafinăriile petroliere.
Rafinarea este procesul de purificare a petrolului, rafinăriile petroliere fiind unități industriale
complexe în care are loc această prelucrare, în vederea obținerii de produse (sau derivate)
petroliere. Coloanele de distilare, dispuse vertical, sunt instalațiile de bază în care are loc
prelucrarea țițeiului; fiind un amestec de foarte mulți compuși, petrolul nu prezintă un punct de
fierbere definit, el distilă continuu în intervalul 30-360oC.
Prelucrarea primară a petrolului implică distilarea primară a acestuia, în urma căreia rezultă mai
multe fracțiuni petroliere din categoria combustibililor lichizi:
- benzină ușoară (folosită ca solvent sau carburant lichid);
- benzină grea (combustibil ce poate fi folosit și ca materie primă la prelucrarea secundară);
- white-spirit (combustibil pentru aviație);
- petrol industrial (petrol lampant, petrol pentru încălzire);
- motorină (combustibil ce poate fi folosit și ca materie primă la prelucrarea secundară);
1
Ludovic Mrazec (1867-1944) - Specialist român în geologie și în exploatarea petrolului.
2
O altă teorie, abiogenă, are mult mai puțini adepți, și susține că petrolul ar rezulta din minerale, roci cu un conținut
ridicat de carbon și hidrogen.
5
- păcură (combustibil pentru centrale termice).
Coloane de distilare a petrolului Schema instalației de distilare primară
Prin distilarea secundară a păcurii se obțin uleiuri minerale și lubrifianți, în timp ce smoala sau
asfaltul reprezintă reziduul acestei distilări.
Pentru obținerea benzinei cu cifră octanică ridicată se recurge la prelucrarea secundară a unor
fracțiuni obținute anterior, respectiv la reformarea catalitică a benzinelor ușoare sau grele sau la
cracarea catalitică a motorinei. Benzina se mai obține și prin cracarea termică a motorinei sau
păcurii, proces în urma căruia rezultă și cocsul petrolier.
În fine, prelucrarea petrochimică a unor compuși rezultați în urma reformării catalitice a
benzinelor ușoare și grele, respectiv benzen, toluen și xilen, dar și a gazelor de rafinărie, conduce
la obținerea de produse petrochimice precum solvenți, alcooli, glicerină, stiren, esteri, rășini,
mase plastice, cauciuc etc., produse cu o largă utilizare industrială și caracterizate de o puritate
chimică ridicată.
Așa cum am arătat succint mai sus, prelucrarea petrolului conduce la obținerea unui număr
ridicat de produse derivate, iar combustibilii reprezintă o parte însemnată a acestor produse. În
general, se consideră că procesarea unui baril de țiței conduce la obținerea de benzine (46%),
motorină și combustibili similari (26%), combustibil pentru aviație (9%), alți combustibili lichizi
grei (4%), asfalt (3%), lubrifianți (1%), plus o serie de multe alte produse (11%). Aceste
procente sunt doar aproximative, ponderea produselor obținute din țiței depinzând atât de
calitatea acestuia (de exemplu, în ceea ce privește conținutul de sulf, dar și combinația
6
particulară de hidrocarburi), cât și de prelucrarea efectiv implementată (așa cum a fost evidențiat
anterior, anumite tipuri de benzine se pot obține în cadrul prelucrării primare a petrolului, în timp
ce alte sortimente pot fi obținute prin prelucrarea secundară).
1.3 Privire de ansamblu asupra consumului de carburanţi din România
Consumul total de carburanți auto în România a crescut constant in ultimii 5 ani, pe fondul
evoluției pozitive a economiei naționale și a expansiunii parcului auto.
Grafic nr. 1.1 - Evoluția consumului total de carburanți în România
Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS cu privire la producție, importuri, exporturi și stocuri
Din grafic se poate observa că, în anul 2018, consumul total de carburanți din România a depăşit
uşor pragul de 7 milioane de tone, cel mai înalt nivel atins în perioada de analiză. În anul 2017 s-
a înregistrat cea mai mare creștere procentuală față de anul precedent, de aproximativ 10%, așa
cum este evidențiat pe a doua axă din graficul de mai sus. Deși ritmul de creștere a fluctuat,
tendința consumului de carburanți a fost pozitivă pe toată perioada analizată, în anul 2018
înregistrându-se cea mai mică creştere a consumului total, cu numai 1,1% faţă de anul anterior.
Consumul total de carburanți reprezintă cantitatea totală de carburanți auto (benzine și motorine)
livrată către consumatorii finali, fie prin intermediul stațiilor de distributie a carburanților
(benzinării – comerț cu amănuntul), fie direct din depozitele distribuitorilor (comerț en-gross).
7
Grafic nr. 1.2 Ponderea categoriilor de carburanți în consumul total
Sursa: prelucrare date furnizate de INS
Ponderea cea mai mare în consumul de carburanți din România este deţinută de motorină care, în
perioada 2013-2018, a variat între 76,3% şi 81%. Importanța acestui tip de carburant în structura
consumului este dată de faptul că cea mai mare parte a vehiculelor comerciale (transport
persoane și mărfuri, utilaje și utilitare), care au un consum semnificativ mai ridicat decât
autoturismele, funcționează pe bază de motorină.
Creșterea agregată a pieței se datorează evoluției pozitive a vânzărilor pentru ambele tipuri de
carburanți. Vânzările de benzină au crescut în majoritatea anilor din perioada analizată,
înregistrând uşoare scăderi în anii 2015 şi 2018, dar ponderea acestui tip de carburant s-a redus
constant, de la peste 23% în anul 2013, până la 19% în ultimul an. Evoluţia consumului de
motorină, în schimb, a cunoscut o creștere semnificativă (+30%) și, astfel, și o creștere de 4
puncte procentuale a ponderii din totalul consumului.
Valorile de mai sus au fost calculate pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
(INS) referitoare la producție, importuri, exporturi și nivelul stocurilor la început și sfârşit de
perioadă, pentru fiecare tip de produs. Astfel, consumul total reprezintă diferența dintre
totalitatea cantităților provenite din producție, importuri, stocuri inițiale, pe de o parte, și
cantitățile exportate și stocurile de la sfârșitul intervalelor analizate, pe de altă parte.
Graficele următoare prezintă elementele care contribuie la determinarea consumului total pentru
fiecare tip de carburant.
8
Grafic nr. 1.3 - Componentele consumului de benzină
În perioada 2013-2018, România a fost exportator net de benzină, producția depășind cu mult
necesarul de consum intern. Importurile au fost nesemnificative, la fel și diferența între stocurile
de la începutul și sfârșitul fiecărui an, în timp ce exporturile au fost permanent mai mari decât
consumul intern. Producția de benzină a crescut cu aproximativ 18% între anii 2013 şi 2018,
având însă o evoluție uşor fluctuantă. Importurile de benzină din 2018 provin, în marea lor
majoritate, din Ungaria (circa 66%), urmată de Slovacia cu 20% şi Bulgaria cu 12%. Alte 5 țări
din care se importă benzină în România reprezintă, cumulat, aproximativ 2% din cantitatea
totală. În acelaşi an, producătorii și distribuitorii din România au exportat benzină către 23 de
țări, atât in Uniunea Europeană, cât și în afara ei. Pe primele 5 locuri se situează Egipt (cu o
pondere de 23,1%), Liban (12,9%), Turcia (10,6%), Gibraltar (9,6%) și Georgia (9,1%).
Grafic nr. 1.4 - Componentele consumului de motorină
9
În ceea ce privește motorina, în afară de anul 2013 şi 2018, când importurile au depăşit uşor
exporturile, România a fost și pentru acest produs exportator net. În perioada 2014-2016,
exporturile au fost mai mari decât importurile cu valori cuprinse între 20% şi 65%. Balanța s-a
echilibrat în anul 2017, pe fondul creșterii semnificative a consumului intern, când cantitățile
exportate au fost doar cu 1% mai mari decât importurile. În anul 2018, diferenţa dintre
importurile şi exporturile de motorină s-a redus foarte mult, cei doi indicatori având valori foarte
apropiate. Producția de motorină a crescut constant pe întreaga perioadă, valoarea din 2018, de
aproximativ 5,7 milioane tone, fiind cu circa 37% mai mare decât cantitatea produsă în 2013.
Importurile de motorină au provenit în anul 2018, cu precădere, din Federația Rusă (32,8%),
Ungaria (26,2%), SUA (16,8%) și Bulgaria (8%). Exporturile de motorină din perioada
menționată au avut ca destinație 15 țări, intra și extra-comunitare. Pe primele 5 locuri se situează
Republica Moldova (32,3%), Bulgaria (20,1%), Grecia (14,2%), Turcia (9,8%) și Georgia
(5,6%).
1.4 Teoria afectării concurenţei
Teoriile în privința afectării concurenței sunt numeroase și diferite în funcție de fiecare caz în
parte. Cu toate acestea, majoritatea au la bază un număr restrâns de surse potențiale care pot avea
efecte negative asupra concurenței. Potrivit ghidului de realizare a investigațiilor de piaţă al
autorității de concurență din Marea Britanie3, din cele cinci surse principale din care pot deriva
prejudicii sub aspect concurențial, pentru a nu se omite elemente definitorii în evaluarea modului
în care funcționează concurența în sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din
România, au fost trasate următoarele teorii ale afectării concurenţei:
(1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare

înseamnă că unul sau mai mulţi furnizori pot exercita putere de piață. Această teorie se
referă la faptul că furnizorii individuali au putere de piață pe piețele relevante ca urmare a
concentrării ridicate a pieței și a barierelor la intrare. Astfel de furnizori ar avea capacitatea de a
stabili prețuri mai mari decât în alte situații sau de a reduce calitatea produselor oferite ca urmare
atât a concurenței limitate din partea altor furnizori, cât și a amenințării reduse de intrare sau
extindere pe piață a concurenților.
(2) Teoria afectării concurenței 2: face referire la coordonarea dintre furnizori care poate
denatura sau restrânge concurența la nivelul pieței pentru unul sau mai multe sortimente
de carburanţi. Coordonarea apare atunci când, ca urmare a interacțiunii repetate cu rivalii,
3
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/284390/cc3_revis
ed.pdf - pct. 170:
Individual theories of harm are numerous and specific to different market investigations. However, most draw on a
limited number of common potential sources of competitive harm. These reflect the nature of competition as set out
in Part 1 (paragraphs 10 to 15), which explained that the constraints helping to ensure that competition is effective
mainly come: first, from other firms already in the market; secondly, from firms that could readily enter it; and,
thirdly, from their customers; conversely, competitive harm can flow from five main sources:
(a) unilateral market power (including market concentration);
(b) barriers to entry and expansion;
(c) coordinated conduct;
(d) vertical relationships; and
(e) weak customer response.
10
furnizorii de pe piață optează pentru o strategie de evitare sau de limitare a concurenței între
aceștia, deoarece sunt conștienți de faptul că o concurență acerbă cu concurenţii poate genera
profituri mai mici decât dacă ar reuși să limiteze concurența sau să evite în totalitate concurența
cu alți participanți pe piață. Rezultatul comportamentului coordonat este că prețurile sunt mai
mari (sau calitatea produselor oferite este redusă) decât în alte condiții. În lumina acestei teorii,
în speţă se va evalua dacă condițiile de piață favorizează coordonarea, modul în care
întreprinderile de pe piață operează și măsura în care rezultatele observate pot fi consecinţa unui
comportament coordonat.
11
CAP. II Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva cererii
În ceea ce priveşte cererea pentru carburanţi (benzină şi motorină), aceasta este reprezentată de
posesorii de autovehicule, fie ei persoane fizice sau juridice. Trebuie menţionat că între cele două
tipuri de carburanţi nu există posibilitatea de substituire, deoarece posesorii de autovehicule
trebuie să utilizeze tipul de carburant corespunzător autovehiculului lor.
Ca urmare, în ceea ce priveşte canalul vânzărilor cu amănuntul, din perspectiva destinației de

utilizare și a substituibilității din perspectiva cererii, benzina și motorina sunt produse distincte,
nefiind substituibile din punct de vedere tehnic.
Din punct de vedere geografic, piaţa comercilizării cu amănuntul de carburanţi prezintă

caracteristici locale, deoarece cererea este reprezentată de posesorii autovehiculelor care se
aprovizionează, de regulă, de la staţiile de distribuţie din apropierea zonelor pe care aceştia le
frecventează în mod curent (traseul spre locul de muncă, zona de reşedinţă etc.). Ca atare,
posibilitatea de substituţie între diverse staţii de distribuţie este limitată sub raport geografic.
Pe de altă parte, există în mod normal o anumită suprapunere între zonele de atracţie ale staţiilor
de alimentare care nu vor determina numai interacţiuni de natură concurenţială între staţiile de
distribuţie apropiate din punct de vedere geografic, ci, într-o anumită măsură, au un efect de tipul
„reacţiei în lanţ” asupra unor staţii de alimentare aflate la distanţe mai mari. Prin urmare, zona
geografică avută în vedere pentru evaluarea sub raport concurenţial poate include câteva zone de
suprapunere de dimensiuni mai mici.
2.1 Evoluţia parcului auto din România
Cererea de carburanţi a înregistrat la nivel naţional, în perioada 2013 – 2018, o evoluţie

ascendentă, aceasta fiind influenţată în mod direct de evoluţia parcului auto4 din România. În
graficul următor, este prezentată situaţia parcului auto din România în perioada 2013 – 2018,
precum şi ponderea autovehiculelor care utilizează benzină şi motorină din totalul parcului auto:
4
Categoriile de autovehicule incluse în parcul auto, care consumă benzină sau motorină: autobuz, automobil mixt,
autopropulsată lucrări, autoremorcher, autorulotă, autospecială, autospecializată, autotractor, autoturism,
autoutilitară, autovehicul atipic, autovehicul special, maşină autopropulsată pentru lucrări, microbus, moped,
motorcar, motocicletă, motociclu, motociclu special, motocvadriciclu, motoretă, mototriciclu, remorcă, scuter,
semiremorcă, tractor, tractor rutier, vehicul incomplet.
12
Grafic nr. 2.1 - Evoluţia parcului auto din România
Sursa: date furnizate de DRPCIV
După cum se poate observa din datele prezentate mai sus, parcul auto a înregistrat o creştere de
36,2% în perioada 2013 – 2018, majorându-se de la 5.677.807 unităţi în anul 2013, la 7.733.284
unităţi în anul 2018. De-a lungul perioadei de analiză, numărul autovehiculelor care consumă
benzină a fost devansat de cel aferent autovehiculelor pe motorină, ponderea acestora crescând
constant de la circa 41% până la 51% în anul 2018.
Grafic nr. 2.2 – Evoluţia procentuală a parcului auto faţă de anul anterior
Sursa: prelucrări CC pe baza datelor furnizate de DRPCIV
13
Cea mai importantă componentă a parcului auto, în funcţie de numărul unităţilor, este
reprezentată de componenta de autoturisme. Evoluţia numărului de autoturisme la nivel naţional
este ilustrată în graficul de mai jos:
Grafic 2.3 Evoluţia numărului de autoturisme din România
Sursa: date furnizate de DRPCIV
În anul 2017, s-a înregistrat cea mai mare creştere anuală a numărului de autoturisme din
perioada analizată (de circa 10%), pe fondul creşterii masive a importurilor de autoturisme
second-hand. Ponderea din total a autovehiculelor care utilizează benzină a scăzut uşor în fiecare
an de referinţă, de la circa 66% în anul 2013, până la circa 55% în anul 2018, în detrimentul
autovehiculelor care utilizează motorina. Numărul acestora a cunoscut o creştere de circa 11
puncte procentuale, ajungând la o pondere de circa 45% din totalul parcului de autoturisme. În
termeni valorici, în anul 2018 a avut loc o creştere substanţială a numărului de autoturisme cu
peste 440.000 unităţi.
Parcul de autoturisme a avut o evoluţie ascendentă, numărul autoturismelor crescând de la

4.693.651 unităţi în anul 2013, până la 6.424.666 unităţi în ultimul an de referinţă. Creşterea
numărului de autoturisme dintr-un an, raportată la anul anterior, este ilustrată în graficul de mai
jos:
14
Grafic nr. 2.4 – Evoluţia procentuală a numărului de autoturisme faţă de anul anterior
Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de DRPCIV
Numărul autoturismelor care utilizează motorina a crescut anual, cea mai mare creştere anuală
înregistrată fiind în anul 2017, când majorarea a fost de circa 19% faţă de anul anterior. Cu toate
acestea, numărul autoturismelor care funcţionează cu motorină a rămas inferior celor care
funcţionează cu benzină, diferenţa dintre acestea fiind de 643.540 unităţi.
2.2 Defalcarea cererii pe categorii de clienţi
La nivelul benzinăriilor, companiile comercializează carburanţi pentru două canale distincte de

clienţi:
- canalul vânzărilor către consumatori - persoane fizice/juridice, care nu deţin carduri de
fidelizare/contracte de furnizare carburanţi (canal privat);
- canalul vânzărilor către consumatori - persoane juridice, în baza unor contracte bilaterale
încheiate între companiile petroliere şi diverse persoane juridice (canal comercial).
Ponderile celor două categorii de clienţi în totalul cantităţilor de carburanţi comercializate în

România sunt reprezentate în graficele de mai jos:
Grafic nr. 2.5 – Ponderea canalelor de vânzare în volumul total comercializat de benzină
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi
15
Grafic nr. 2.6 – Ponderea categoriilor de clienţi în volumul total de motorină comercializat
Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi
Potrivit graficelor de mai sus, ponderea vânzărilor comerciale de benzină s-a înscris pe un trend
uşor descrescător, deţinând în anul 2018 o pondere de circa 9%, în scădere de la 13%, pondere
înregistrată în anul 2014. Ponderea segmentului privat s-a menţinut şi în anul 2018 la un nivel
foarte ridicat (91%), fiind, în medie, foarte apropiat valorilor înregistrate în restul perioadei
analizate.
Dat fiind faptul că, în cadrul segmentului comercial, parcul auto pe motorină este mult mai
însemnat decât cel pe benzină, situaţia ponderilor celor două categorii prezentate mai sus este
următoarea:
- segmentul comercial pentru motorină, spre deosebire de cel pentru benzină, înregistrează valori
mult mai ridicate ale ponderilor, suferind uşoare variaţii în perioada de analiză, care au oscilat în
intervalul 31-33%;
- în acelaşi timp, pe fondul creşterii constante a consumului total de motorină, segmentul privat
s-a menţinut pe toată perioada în jurul unei ponderi medii de circa 68%.
2.3 Situaţia comparativă cu unele state europene
Cu toate că parcul auto din România a înregistrat creşteri importante de-a lungul perioadei 2013
– 2017, există diferenţe semnificative între situaţia existentă în România şi cea întâlnită în alte
state europene. În urma analizei datelor publicate de Eurostat5, dar şi a celor intrate în posesia
Consiliului Concurenţei în timpul investigaţiei, densitatea staţiilor de distribuţie carburanţi din
România, calculată în funcţie de diferiţi parametri, în comparaţie cu unele state europene, este
prezentată în tabelul de mai jos:
5
Departamentul Comisiei Europene responsabil cu publicarea unor statistici comparabile pentru teritoriul UE.
16
Grafic nr. 2.7 - Densitatea staţiilor de distribuţie carburanţi
Din datele de mai sus, rezultă faptul că România are cea mai redusă densitate a stațiilor de
distribuție a carburanților din perspectiva numărului de locuitori, înregistrând cea mai mică
valoare faţă de state precum Ungaria, Bulgaria, Austria, Franţa, Germania, Cehia şi Italia.
De asemenea, România a înregistrat în anii 2016 şi 2017 cel mai mic nivel al numărului de
benzinării raportat la suprafaţa ţării (0,11), dar şi la 1000 de autoturisme (cu excepţia Germaniei)
sau la 1000 de locuitori.
O situaţie aparte este reprezentată de prezenţa benzinăriilor operate de lanţurile de

hiper/supermarketuri în unele state europene, aceasta fiind net superioară celei din România. În
Marea Britanie6, cele mai importante reţele de retail (Tesco, Morrisons, Asda şi Sainsburys) au
deţinut în anul 2018 o cotă de piaţă cumulată de circa 44% din piaţa naţională, Tesco deţinând şi
cea mai mare importantă poziţie pe piaţă (cu o cotă de piaţă de circa 16%). De asemenea, în ţări
precum Franţa, Germania există o serie de supermarketuri care activează ca operatori pe piaţa
comercializării cu amănuntul de carburanţi, aceşti operatori exercitând o presiune concurenţială
importantă asupra politicii de preţ a celorlalţi concurenţi.
Creşterea gradului de concurenţă prin preţ se poate realiza şi prin dezvoltarea reţelelor de staţii
fără personal. Date fiind diferenţele dintre o staţie clasică de distribuţie carburanţi şi una fără
personal (spaţiu alocat mult mai redus, cheltuieli operaţionale reduse, inexistenţa costurilor cu
personalul etc.), precum şi inexistenţa unor servicii oferite în cazul unor staţii clasice (restaurant,
magazin, parcare, spălătorie etc.), preţul carburanţilor comercializaţi prin intermediul acestor
staţii ar trebui să reflecte aspectele prezentate, în sensul aplicării unor preţuri mai mici faţă de
cele existente în staţiile clasice.
Astfel, politica de preţ aplicată de staţiile clasice ar putea fi influenţată de creşterea numărului de
staţii fără personal din vecinătatea acestora, consumatorii având posibilitatea de a beneficia astfel
de avantajele unor preţuri mai reduse.
6
https://www.statista.com/statistics/312071/motor-fuel-market-share-by-brand-in-the-united-kingdom-uk/.
17
Gradul de dezvoltare a reţelelor de benzinării ar putea fi un indicator al gradului de concurenţă
din piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi, însă aceste date trebuie analizate într-un
context mai larg, luând în calcul, în acelaşi timp, şi alte elemente precum: barierele la
intrarea/dezvoltarea pe piaţă, numărul concurenţilor, preferinţele consumatorilor etc.
2.4 Ciclicitatea cererii de carburanţi
Pentru verificarea caracterului ciclic al cererii de carburanţi, au fost analizate datele şi

informaţiile cu privire la vânzările de carburanţi realizate de principalele companii. Rezultatele
obţinute susţin ideea că cererea manifestată pe piaţă are o evoluţie ciclică, necesarul de
carburanţi înregistrând o tendinţă crescătoare în lunile ianuarie – iunie, atingând cele mai mari
valori în perioada iunie – august, după care consumul se situează pe o pantă descendentă
începând cu luna septembrie şi atinge cel mai mic nivel din timpul unui an în luna decembrie.
În graficul de mai jos este prezentată evoluţia vânzărilor de benzină, putându-se observa
caracterul ciclic al cererii pentru benzină, aceasta fiind, pentru fiecare an surprins în analiză, mai
mare în trimestrele II și III (influenţată, în principal, de perioada de concedii de care beneficiază
consumatorii) și mai mică în trimestrele I și IV:
Grafic nr. 2.8 – Evoluţia lunară a vânzărilor de benzină
De asemenea, aceeaşi evoluţie ciclică se poate observa şi în cazul vânzărilor de motorină, aşa
cum rezultă din graficul de mai jos:
18
Grafic nr. 2.9 – Evoluţia lunară a vânzărilor de motorină
2.5 Elasticitatea în funcție de preț a cererii de carburanți auto din România

Elasticitatea reprezintă o măsură a gradului în care cantitatea cerută sau oferită pe piață răspunde
la modificarea anumitor factori, deci reprezintă o măsură a reacției cumpărătorilor sau
producătorilor la modificări ce intervin pe acea piață.
În cazul comercializării cu amănuntul a carburanților auto, elasticitatea cererii în funcție de preț
prezintă o relevanţă sporită. Aceasta reprezintă gradul în care cantitatea cerută dintr-un anumit
bun (în acest caz, carburanții auto) răspunde la modificări ale prețului acelui bun. Se cunoaşte
faptul că cererea unui produs sau serviciu este elastică în funcție de preț atunci când cantitatea
cerută reacționează puternic la modificări ale prețului și este inelastică în funcție de preț atunci
când cantitatea cerută variază puțin la modificările prețului.
Elasticitatea cererii în funcție de preț este o măsură a disponibilității consumatorilor de a renunța
la acel bun când prețul său crește, reflectând factorii de natură economică, socială și psihologică
ce dau naștere preferințelor consumatorilor. Câteva dintre condițiile care afectează elasticitatea
cererii în funcție de preț sunt:
 disponibilitatea unor bunuri substituibile – bunurile pentru care există substitute apropiate
tind să aibă o cerere mai elastică în funcție de preț, întrucât consumatorilor le este mai ușor să
treacă de la un bun la altul;
 strictețea nevoii pe care o satisface bunul respectiv – bunurile de strictă necesitate au o cerere
mai inelastică în funcție de preț, în timp ce bunurile ce vizează nevoi mai elevate (de
exemplu, produsele de lux) tind să aibă o cerere mai elastică;
 modalitatea de definire a pieței – o piață definită mai restrâns va fi caracterizată de o cerere
mai elastică în funcție de preț, întrucât este mai ușor de găsit produse substituibile pentru
19
bunurile definite mai strict, în timp ce o piață definită în sens larg va fi caracterizată de o
cerere mai inelastică;
 orizontul de timp analizat – în general, bunurile tind să aibă o cerere mai elastică în funcție
de preț pe orizonturi de timp mai lungi, întrucât consumatorii pot ajusta cantitatea cerută dacă
se are în vedere o perioadă mai lungă de timp;
 viciile consumatorilor – acest factor, de natură psihologică, influențează disponibilitatea
consumatorilor de a ajusta consumul dintr-un bun atunci când prețul acestuia se modifică.
Date fiind cele de mai sus, se poate aprecia deja că în cazul carburanților auto este foarte
probabil să avem de-a face cu o cerere inelastică în funcție de preț.
În cele ce urmează vom cuantifica elasticitatea cererii de carburanți din România în funcție de
preț, separat pentru benzină și pentru motorină. Elasticitatea cererii în funcție de preț se
calculează prin raportarea modificării procentuale a cantității cerute la modificarea procentuală a
prețului. Prin urmare, formula de calcul este E=∆%Q / ∆%P7.
Potrivit legii cererii, cantitatea cerută scade atunci când prețul crește, ceea ce înseamnă că
elasticitatea cererii în funcție de preț va avea o valoare negativă. În mod uzual, însă, se discută
despre valoarea absolută (deci pozitivă) a elasticității cererii în funcție de preț, valoare care se
compară cu 1.
Se consideră că cererea este elastică în funcție de preț dacă E>1 (ceea ce înseamnă că o creștere
de 1% a prețului conduce la o scădere a cantității cerute cu mai mult de 1%) și este inelastică în
funcție de preț dacă E<1 (o creștere de 1% a prețului conduce la scădere mai mică a cantității
cerute). Dacă E=1 se consideră că cererea are o elasticitate unitară în funcție de preț8.
Determinarea elasticității cererii în funcție de preț este importantă pentru o mai bună înțelegere a
comportamentului consumatorilor unui anumit bun, dar are implicații majore și în ceea ce
privește politicile publice. Astfel, în cazul impunerii unor taxe pe o anumită piață, care vor
conduce la modificări ale prețului bunului respectiv, pe baza elasticității cererii în funcție de preț
se poate estima impactul acelei taxe asupra cererii și ofertei pe piață, deci asupra veniturilor
colectate de stat prin intermediul acelei taxe, dar și asupra pierderii sociale de bunăstare pe care o
generează taxa respectivă. Prin urmare, calcularea elasticității cererii în funcție de preț are
puternice implicații normative.
La data de 1 aprilie 2014 a fost implementată o creștere a accizei pentru carburanții auto
comercializați în România cu echivalentul în lei a 7 eurocenți/litru. În acest context, Consiliul
Concurenței a estimat impactul modificării accizei asupra consumului de carburanți.
7
De multe ori, pentru calcularea modificării procentuale a prețului și cantității se utilizează punctul de mijloc, ceea
ce face ca elasticitatea în funcție de preț calculată pornind dintr-un punct A al curbei cererii spre un punct B de pe
aceeași curbă să fie egală cu elasticitatea calculată pornind din punctul B spre punctul A. În acest caz, formula de
𝛥%𝑄 (𝑄2−𝑄1)⁄[(𝑄1+𝑄2)⁄2]
calcul este 𝐸 = = (𝑃2−𝑃1)⁄[(𝑃1+𝑃2)⁄2]
.
𝛥%𝑃
8
Elasticitatea cererii în funcție de preț este strâns legată de panta curbei cererii: o pantă mai lină înseamnă o
elasticitate mai mare, în timp ce o pantă mai abruptă este asociată cu o cerere inelastică. Cu toate acestea,
elasticitatea și panta sunt lucruri diferite: nu numai că formulele de calcul sunt diferite, dar panta unei drepte este
constantă de-a lungul acelei drepte, în timp ce elasticitatea are diverse valori de-a lungul său.
20
Elasticitatea cererii în funcție de preț a fost estimată separat pentru benzină și motorină (doar
pentru sortimentele standard) și a implicat estimarea următorului model de regresie liniară,
folosind date lunare din perioada 2010-2013:
ln(𝑄) = 𝛼 + 𝛽1 ln(𝑃) + 𝛽2 𝐴𝑢𝑡𝑜 + 𝛾𝐿𝑖 + 𝜀, (1)
unde Q reprezintă vânzările lunare de carburanţi, P reprezintă prețul carburantului, Auto
reprezintă numărul de autovehicule ce consumă acel tip de carburant, în timp ce Li este un vector
de variabile binare (dummy) ce capturează evoluția sezonieră a vânzărilor de carburant în timpul
unui an. Astfel, coeficientul de interes este 𝛽1, care reprezintă chiar elasticitatea cererii în funcție
de preț.
Modelul (1) nu a inclus printre factorii exogeni venitul disponibil, factor avut în vedere deseori
în analize de acest tip. Omiterea acestui factor a fost determinată de lipsa datelor lunare pentru
perioada 2010-2013 și conduce la presupunerea implicită (și ușor forțată) că venitul nu a
influențat cererea de carburanți auto în perioada analizată. Pe de altă parte, eliminarea din analiza
noastră a anului 2010, an în care a avut loc reducerea salariilor angajaților din sistemul bugetar, a
condus la rezultate similare celor ce vor fi prezentate mai jos, ceea ce susține ideea că omiterea
venitului nu conduce la o deplasare semnificativă a rezultatelor analizei.
Pentru perioada 2010-2013, elasticitatea cererii de benzină în funcție de preț a fost estimată la
0,569, ceea ce indică o cerere moderat inelastică, în timp ce elasticitatea cererii de motorină în
funcție de preț a fost estimată la 0,127, ceea ce corespunde unei cereri profund inelastice. Ambii
coeficienți estimați sunt diferiți de zero din punct de vedere statistic (p-value sub 1%) și sunt
estimați având în vedere ipoteza menținerii neschimbate a influenței celorlalți factori cu impact
asupra cantității consumate.
Aceste rezultate confirmă așteptările anterioare: consumatorii de benzină sunt preponderent
persoane fizice, care nu au multe soluții la dispoziție în cazul creșterii prețului și pot recurge doar
la reducerea consumului, dar într-o măsură limitată, fapt pentru care cererea este inelastică. În
schimb, o mare parte din consumul de motorină este realizat de companii care trebuie să își
continue activitatea economică, deci au posibilități limitate de ajustare a consumului, și care pot
încerca să transfere în prețurile produselor lor creșterea prețului carburanților, ceea ce conduce la
o cerere cu un caracter inelastic mai pronunțat9.
În cadrul investigației sectoriale, a fost recalculată elasticitatea cererii de carburanți în funcție de
preț, folosind în acest sens date lunare din perioada 2014-2017. Modelul econometric specificat
de ecuația (1) a fost extins prin includerea unui factor ce surprinde evoluția lunară a venitului
disponibil10:
ln(𝑄) = 𝛼 + 𝛽1 ln(𝑃) + 𝛽2 𝐴𝑢𝑡𝑜 + 𝛽3 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 + 𝛾𝐿𝑖 + 𝜀 (2)
9
Date fiind valorile de mai sus, coroborate cu creșterea de aproximativ 7% a prețului benzinei și motorinei la
01.04.2014, rezultatele sugerau scăderi ale consumului de carburanți de aproximativ 4% în cazul benzinei, respectiv
de 0,9% în cazul motorinei, în condițiile menținerii neschimbate a celorlalți factori cu influență asupra consumului
de carburanți auto.
10
Datele furnizate de INS se referă la veniturile la nivel de gospodărie, frecvența datelor fiind trimestrială în
perioada 2015-2017, în timp ce pentru anul 2014 a fost disponibilă doar valoarea anuală. Aceste date au fost
convertite în date cu frecvență lunară folosind în acest sens evoluția lunară a indicelui prețurilor de consum.
21
Valoarea estimată a elasticității cererii de benzină standard în funcție de preț (𝛽1) este 0,358, în
timp ce valoarea estimată aferentă modelului ce are în vedere motorina standard este 0,148.
Ambii coeficienți estimați sunt diferiți de zero din punct de vedere statistic (p-value sub 1%) și
sunt estimați considerând neschimbată influența celorlalți factori cu impact asupra cantității
consumate.
În cazul în care factorul venit este omis din modelul de regresie (2), coeficienții 𝛽1 estimați sunt
similari cu cei de mai sus, respectiv 0,363 și 0,138, semnificația statistică rămânând nealterată.
De altfel, coeficientul estimat pentru factorul venit (𝛽3) nu este semnificativ statistic diferit de
zero în niciuna din cele două regresii aferente tipului de carburant, ceea ce pare să indice că
venitul (cel puțin așa cum este acesta măsurat și inclus în modelul de regresie) nu este un factor
cu influență asupra consumului de carburanți în perioada 2014-2017.
Tabelul de mai jos sumarizează rezultatele principale. Acestea demonstrează faptul că cererea de
carburanți are un caracter inelastic, în special ceea ce privește motorina. În plus, datele par să
indice o anumită schimbare în comportamentul consumatorilor de benzină în perioada 2014-
2017 față de perioada 2010-2013. Mai exact, rezultatele analizei de regresie indică o accentuare a
caracterului inelastic al cererii de benzină în cea de-a doua perioadă analizată, în timp ce
coeficientul estimat pentru motorină este relativ similar în cele două perioade de timp.
Elasticitatea cererii în funcție de preț 2010-2013 2014-2017
Benzină standard 0,569 0,363
Motorină standard 0,127 0,148
La o primă vedere, acest rezultat poate părea contraintuitiv, dată fiind ideea anterioară referitoare
la elasticitatea cererii în funcție de preț pe termen scurt și mediu (mai inelastică) și pe termen
lung (mai elastică). Trebuie remarcat, însă, faptul că orizontul de timp acoperit de cele două
perioade este similar, respectiv 48 de luni fiecare, și nu există suprapuneri între cele două
perioade.
Apoi, este posibil ca la nivelul pieței românești să fi avut loc o schimbare în ceea ce privește
comportamentul consumatorilor de benzină. Astfel, este plauzibil ca, urmare a creșterii prețurilor
carburanților din perioada 2009-2011, unii consumatori de benzină să-și fi redus consumul.
Această reducere de consum este însă inerent limitată și se traduce într-o cerere cu caracter
inelastic în perioada 2010-2013 (așa cum am arătat, coeficientul este 0,569). Pe termen mai lung,
se remarcă însă o tendință de migrare a parcului auto românesc dinspre vehicule ce folosesc
benzină spre vehicule pe motorină, tendință accentuată în anul 2017 și 2018 (an care nu face
parte din perioada analizată). Graficul de mai jos susține aceste tendințe.
22
Grafic nr. 2.10 - Evoluția parcului auto în perioada 2008 - 2017, pe tipuri de carburanți
8,000,000
7,000,000
3,501,491
6,000,000
3,036,545
2,760,473
2,539,144
2,353,181
5,000,000
2,181,167
1,944,333
2,029,328
1,844,084
1,720,355
4,000,000
3,000,000
3,715,483
3,586,686
3,484,387
3,401,598
3,324,626
3,241,213
3,239,677
3,221,317
3,182,869
3,125,058
2,000,000
1,000,000
-
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Vehicule pe benzină Vehicule pe motorină
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de DRPCIV
Graficul arată că în perioada 2010-2013 numărul de vehicule pe benzină a crescut cu 3%, în timp
ce numărul celor pe motorină a crescut cu 21%. În perioada 2014-2017 creșterile sunt de 9%,
respectiv 38%, ceea ce face ca pe parcursul întregului interval 2010-2017 avansul să fie de 15%
în cazul vehiculelor pe benzină și de 80% în cazul celor pe motorină. Drept consecință, ponderea
vehiculelor pe benzină în totalul parcului auto s-a redus de la 62% în anul 2010 la circa 51% în
anul 2017.
Prin urmare, este posibil ca, dată fiind evoluția prețurilor benzinei, la nivelul cererii românești să
fi avut loc o ajustare, preponderent în perioada 2010-2013. Concomitent, pe o perioadă mai
lungă de timp (2010-2017) a avut loc o migrare evidentă a consumatorilor români dinspre
vehicule pe benzină către vehicule pe motorină. Coroborarea celor două elemente de mai sus
face ca în perioada 2014-2017 consumatorii rămași fideli vehiculelor pe benzină să fie
caracterizați de o cerere mai inelastică în funcție de preț (întrucât ajustările mai importante în
ceea ce privește consumul au fost deja făcute).
În ceea ce privește cererea de motorină, elasticitatea în funcție de preț este similară în cele două
intervale analizate, respectiv profund inelastică în cele două perioade, dată fiind prevalența
consumului clienților comerciali (persoane juridice).
2.6 Opţiunile consumatorilor
Existenţa unor pieţe mature de carburanţi la nivel european cu o mare parte a ofertei concentrată
la nivelul câtorva companii membre ale unor grupuri internaţionale, cu o gamă de produse în
care diferenţele parametrilor calitativi s-au atenuat (ca urmare a impunerii unor standarde de
conţinut la nivel european) a condus la o nuanţare a perspectivei consumatorului în alegerea
carburantului şi, implicit, în alegerea tipului de companie furnizoare cu amănuntul de carburanţi
(retailer).
23
În aceste condiţii, treptat, opţiunea consumatorului în achiziţionarea carburanţilor a ajuns să fie
influenţată de o serie de factori independenţi de costul produsului şi chiar de diferenţele calitative
ale acestuia (având în vedere că acestea nu mai sunt atât de mari). Măsura în care aceşti factori
influenţează consumatorii diferă de la o ţară la alta, iar companiile de profil şi-au axat în ultimii
ani studiile de piaţă pe evidenţierea acestor elemente. Evident că o astfel de schimbare a readus
în prim plan şi problematica importanţei pe care preţurile o au în opţiunea consumatorului.
Răspunsul fără echivoc, rezultat din sondajele realizate la nivelul consumatorilor, a fost acela că
preţul rămâne unul dintre principalii factori în decizia de alegere a carburanţilor. În consecinţă,
următorul pas în evoluţia pieţelor de comercializare cu amănuntul de carburanţi a fost centrat pe
preocuparea facilitării accesului consumatorilor la informaţiile privind preţurile carburanţilor.
Cât de des şi cât de uşor le este consumatorilor să compare preţurile ca, de altfel, şi care sunt
metodele de comparaţie de care aceştia dispun, analizate pe un eşantion de ţări (inclusiv
România), sunt câteva dintre aspectele care au fost reliefate în cadrul studiului publicat în anul
2014 de Executive Agency for Health and Consumers11, studiu realizat la cererea Comisiei
Europene.
Un capitol al studiului a fost dedicat analizării modului în care consumatorii au comparat

preţurile carburanţilor şi evidenţierii diferenţelor privind preţurile în interiorul ţărilor şi între
acestea. Dintre datele relevante pentru România evidenţiem, în cele ce urmează, aspecte legate
de uşurinţa cu care consumatorii pot compara preţurile atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe pieţele
altor state UE, modalităţile de comparare utilizate de consumatori şi diferenţele de preţuri între
diferitele tipuri de comercianţi.
2.6.1 Importanţa comparării preţurilor
Datele colectate în cadrul studiului au vizat, ca prim aspect, clarificarea răspunsului la întrebarea
cheie: „Cât de uşor este pentru consumatori să poată compara prețurile carburanţilor între
diferiții comercianți cu amănuntul?”.
De asemenea, sondajul realizat la nivelul consumatorilor a evaluat cât de des, unde şi de ce

consumatorii compară preţurile carburanţilor.
Principalele constatări rezultate ca urmare a răspunsurilor primite de la consumatorii din ţările

UE, Islanda şi Norvegia sunt următoarele:
 Mai mult de jumătate din numărul respondenţilor susţin că întotdeauna sau foarte des fac
comparaţii de preţuri (56%), iar 31% sunt cei care fac întotdeauna comparaţii de preţuri.
Unul din cinci rarerori sau niciodată nu compară preţurile (19%).
 Măsura în care respondenţii compară preţurile combustibililor este legată de numărul de

kilometri parcurşi anual. Astfel, cei care conduc anual 10.000 km sau mai mult au
tendinţa să facă mereu sau foarte des comparaţii privind preţurile carburanţilor faţă de cei
care conduc sub 10.000 km pe an (59% faţă de 53%). De asemenea, cei care cumpără
11
“Consumer market study on the functioning of the market for vehicle fuels from a consumer perspective”.
24
carburanţi din alte state UE sunt mai dispuşi să facă întotdeauna sau foarte des comparaţii
de preţ (68% dintre cei care cumpără carburanţi din alte ţări EU fac des comparaţii, 59%
cu regularitate şi 55% rar sau niciodată).
 Respondenţii care au indicat că fac comparaţii ale preţurilor au fost întrebaţi cum
realizează aceste comparaţii. De departe, cea mai comună metodă pentru compararea
preţurilor carburanţilor este aceea de a culege informaţiile atunci când trec pe lângă
benzinării (79%), în timp 31% dintre respondenţi au indicat ca sursă de informare
familia, prietenii sau colegii. În total, 35% dintre respondenţi folosesc metode online, cea
mai comună fiind cea a site-urilor de comparare a preţurilor (24%). Anunţurile afişate pe
autostrăzi cu privire la preţuri sunt folosite de 18%.
 În general, respondenţii din ţările EU1212 sunt mult mai predispuşi, comparativ cu cei din
ţările EU1513, în a folosi informaţiile de la familie, prieteni şi colegi (41% comparativ cu
28%), de la mijloacele de informare precum posturile de televiziune şi radiouri (16%
comparativ cu 6%) şi din presă scrisă, ziare sau reviste (15% comparativ cu 6%).
Rezultatele sunt, în general, consolidate şi în cadrul diferitelor grupuri socio-
demografice. O diferenţă este aceea că bărbaţii obişnuiesc să folosească mai mult decât
femeile website-urile de comparare a preţurilor (27% faţă de 20%). De asemenea, pentru
a compara preţurile carburanţilor, bărbaţii folosesc într-o măsură mai mică comparativ cu
femeile informaţiile obţinute de la familie, prieteni sau colegi (25% faţă de 36%).
 Referitor la preţurile carburanţilor, marea majoritate a respondenţilor a susţinut că este

facil să compare informaţiile (87%), incluzând cei 39% care au spus că este foarte uşor.
Doar 13% au considerat că nu este foarte uşor sau deloc uşor să compare informaţiile
privind preţurile carburanţilor.
 Părţile intervievate (autorităţile publice, companiile petroliere, comercianţii cu

amănuntul, asociaţiile de profil) au fost rugate să estimeze cât de uşor consideră că a fost
pentru consumatori să compare efectiv preţurile combustibililor în ţara lor: alegerile au
variat de la „foarte uşor” până la „deloc uşor”. Marea majoritate a părţilor intervievate a
susţinut că acest lucru a fost uşor – 30% susţinând că a fost „foarte uşor” şi 50% că a fost
„destul de uşor”.
2.6.2 Frecvenţa cu care se compară preţurile
Un aspect cu un rol important în opţiunea consumatorilor este cel referitor la frecvenţa cu care
aceștia compară preţurile (Cât de des compară preţurile carburanţilor?).
12
Din categoria EU12 fac parte următoarele state: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi România.
13
Din categoria EU15 fac parte următoarele state: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania şi Suedia.
25
Mai mult de jumătate dintre respondenţii chestionaţi au spus că realizează comparaţii de preţ
întotdeauna sau foarte des (56%), din care 31% sunt cei care compară întotdeauna preţurile. Un
procent de 25% fac des comparaţii de preţ. Unul din 5 respondenţi compară rareori sau niciodată
preţurile (19%).
Grafic nr. 2.11: Frecvenţa cu care se compară preţurile

Întrebarea: Cât de des sunt comparate preţurile combustibililor?
Răspunsurile celor chestionaţi sunt diferite de la o ţară la alta. În Grecia (78%), Portugalia (72%)
şi Bulgaria (71%), o mare parte a respondenţilor susţin că întotdeauna sau foarte des compară
preţurile. Prin contrast, în Malta 77% dintre respondenţi spun că fac comparaţii ale preţurilor
rareori sau niciodată. În Luxembourg (48%), Cipru (41%) şi Slovenia (41%), o mare parte a
respondenţilor a spus, referitor la compararea preţurilor, că fac acest lucru rareori sau niciodată.
În ansamblu, pentru respondenţii din ţările aparţinând EU15 şi EU12 cifrele privitoare la cei care
compară preţurile întotdeauna sau foarte des sunt aproximativ similare, respectiv 56% şi 57%.
În ceea ce priveşte România, a reieşit faptul că 60% dintre respondenţi compară întotdeauna sau
foarte des preţurile carburanţilor, 25% fac acest lucru des, în timp ce procentul celor care fac
rareori comparaţii de preţuri sau deloc este de 15%. Din acest punct de vedere, comportamentul
consumatorilor din România este aproape similar cu cel rezultat la nivelul tuturor statelor
membre (EU12, EU15, EU27), cu o nuanţă în sensul unei tendinţe mai accentuate de a face
întotdeauna sau foarte des comparaţii ale preţurilor carburanţilor.
26
Grafic nr. 2.12 - Frecvenţa cu care se realizează comparaţiile de preţuri în funcţie de ţară
Întrebarea: Cât de des sunt comparate preţurile combustibililor?
2.6.3 Metode de comparare a preţurilor
Respondenţii care au spus că realizează comparaţii ale preţurilor carburanţilor au fost întrebaţi
cum realizează aceste comparaţii. În graficul următor sunt prezentate metodele de comparare a
preţurilor evidenţiate de cei chestionaţi.
27
Grafic nr. 2.13 - Metode de comparare a preţurilor
Întrebarea: Cum comparaţi preţurile combustibililor?Indicaţi până la trei metode.
Variante de răspuns: Când trec pe lângă o benzinărie - 79%

De la familie/prieteni/colegi - 31%
De pe site-uri comparatoare ale preţurilor carburanţilor - 24%
Anunţurile cu preţurile afişate pe autostrăzi/şosele - 18%
Site-urile retailerilor de carburanţi - 8%
Programe radio/tv care oferă informaţii despre preţuri - 8%
Ziare sau reviste care oferă informaţii despre preţuri - 8%
Aplicaţiile pentru preţurile carburanţilor de pe telefonul mobil - 7%
Bloguri/discuţii online - 3%
Telefonând la benzinării - 1%
Alte metode - 3%
Aşa cum se observă în graficul următor, la momentul realizării studiului, compararea prețurilor
pe baza informațiilor obținute prin observarea preţurilor afişate la benzinării era cel mai larg
utilizată de respondenții din Finlanda (91%), Norvegia (90%), Lituania (89%), Irlanda (89%) şi
Danemarca (88%). În ceea ce privește metoda de comparare a prețurilor bazată pe informațiile
furnizate de familie, prieteni, colegi cea mai largă răspândire s-a înregistrat în rândul
respondenților din țări precum Republica Cehă în procent de 48%, Bulgaria - 45%, Irlanda -
45%, la fel ca şi în Grecia, Polonia, Portugalia (fiecare cu 42%).
28
Grafic 2.14 Metodele de comparare a preţurilor carburanţilor pe fiecare ţară
Întrebarea: Cum comparaţi preţurile carburanţilor? Indicaţi până la trei metode.
29
Cea mai ridicată rată de utilizare a site-urilor care asigurau comparaţii ale preţurilor s-a
înregistrat la nivelul respondenților din Ungaria (45%), Slovacia (41%) şi Austria (40%), iar cea
mai scăzută în Cipru (5%), Norvegia (5%), Malta (9%) şi Luxembourg (10%).
În România, rezultatele studiului indică un procent de 18% al celor care optau ca metodă de
comparaţie a preţurilor utilizarea site-urilor care asigură astfel de comparaţii. Nu trebuie pierdut
din vedere faptul că acest procent se înregistra la nivelul anului 2013, când utilizarea internetului
pentru astfel de informaţii era la un nivel mult mai redus comparativ cu cel din momentul actual.
În acelaşi timp, nici informaţiile puse la dispoziţie, la acel moment, de site-urile care ofereau
comparaţii ale preţurilor carburanţilor nu răspundeau în totalitate nevoilor clienţilor. Acest lucru
este susţinut inclusiv de faptul că un procent de 16% dintre respondenţi foloseau site-urile
retaileri-lor pentru a obţine informaţii despre preţurile carburanţilor.
Interesant este faptul că, la momentul realizării studiului, procentul înregistrat la nivelul
respondenţilor din România, care foloseau ca metodă de comparaţie a preţurilor site-urile
retailerilor, depăşea semnificativ procentajele calculate la nivelul statelor din spaţiul EU27 (8%),
EU15 (7%), dar şi EU12 (12%).
În ceea ce priveşte metoda de comparaţie a preţurilor din anunţurile afişate pe autostrăzi, aceasta
era utilizată preponderent în unele state precum Estonia (66%), Letonia (49%), Olanda (43%) şi
Luxembourg (40%) şi era puţin utilizată în Austria (4%), Germania (5%), Marea Britanie (5%) şi
Malta (6%). În România, procentul celor care utilizau această metodă de comparare a preţurilor
carburanţilor a fost de 14%, procent relativ apropiat de cel rezultat la nivelul ţărilor al EU27,
EU15 şi EU12 (18%).
În general, respondenţii din ţările EU12 au o mai mare tendinţă faţă de cei din ţările EU15 de a
folosi ca mijloc de comparaţie informaţiile furnizate de familie, prieteni, colegi (41 % față de
28%), cele furnizate prin programele de televiziune şi de radio (16% comparativ cu 6%) şi cele
din ziare şi reviste (15% comparativ cu 5%). După cum se poate observa, în România
comportamentul respondenţilor în ceea ce priveşte metodele de comparaţie a preţurilor
carburanţilor este mai apropiat de cel al ţărilor EU12, pentru cele trei metode enumerate anterior
procentele fiind de 39%, 18%, respectiv 14%.
Din punct de vedere al diferenţelor existente între grupurile socio-demografice se remarcă faptul
că bărbaţii tind mai mult decât femeile să compare preţurile folosind site-urile (27% față de 20%)
și utilizează mai puţin informaţiile de la familie, prieteni, colegi (25% față de 36%).
2.6.4 Uşurinţa în compararea preţurilor
Referitor la ușurința cu care consumatorii pot compara preţurile carburanţilor, marea majoritate a
respondenţilor a susţinut că este uşor să compari informaţiile (87%), inclusiv cei care au susţinut
30
că este foarte uşor (39%). Doar 13% consideră că nu este foarte uşor sau deloc uşor să compari
informațiile referitoare la preţurile carburanţilor.
Grafic nr. 2.15 - Uşurinţa cu care se compară preţurile carburanţilor la staţiile de benzină
Intrebarea: Cât de uşor este să comparaţi informaţiile din diferite benzinării privind preţurile carburanţilor?
Respondenţii care consideră, în cea mai mare măsură, că este uşor să compari informaţiile
privind preţurile carburanţilor sunt cei din Polonia (94%), Bulgaria (93%), Letonia (93%) şi
România (93%), în timp ce respondenţii din Cipru şi Malta consideră într-o măsură mai restrânsă
că este uşor să găsești aceste informaţii (74%, respectiv 53%). În general, respondenţii din ţările
EU12 (ca, de altfel, și cei din România) sunt de părere, mai mult faţă de cei din ţările EU15, că
este uşor să compari informaţiile privind preţurile carburanţilor (93% comparativ cu 86%).
Grafic nr. 2.16 - Uşurinţa cu care se compară preţurile carburanţilor la staţiile de benzină, din fiecare ţară
Întrebarea: Cât de uşor este să comparaţi informaţiile din diferite benzinării privind preţurile carburanţilor?
31
2.6.5 Diferenţele de preţ în cadrul țărilor şi între acestea
Intensitatea cu care consumatorii compară preţurile carburanţilor şi încearcă să identifice cel mai
mic preţ din zona de interes (crescând astfel presiunea concurenţială) depinde, printre altele, de
diferenţele de preţuri între retaileri şi de tipurile de retaileri.
Referitor la diferenţele de preţuri practicate de comercianții cu amănuntul de carburanți, în cadrul

studiului s-a realizat o defalcare pe mai multe tipuri de retaileri, astfel: branduri importante,
branduri mici/mărci independente şi supermarketuri/hipermarketuri. Pentru aceste trei categorii,
au fost calculate preţurile medii în diferite ţări. Pentru a facilita compararea acestor date,
algoritmul utilizat în cadrul studiului a vizat transformarea preţurilor în procente prin care
indicele preţului pentru benzină, pentru întreaga ţară, a fost stabilit la 100 şi faţă de acest nivel s-
a făcut comparaţia preţurilor medii pe fiecare tip de retailer, aşa cum se poate observa în graficul
următor.
Grafic nr. 2.17 - Diferenţele de preţuri între tipurile de retaileri pentru benzină standard 95, pe fiecare ţară
32
Pentru benzina standard 95, în majoritatea ţărilor preţurile au fost mai scăzute în benzinăriile
independente, care nu aparţineau marilor branduri, lucru care s-a întâmplat şi în cazul
supermarketurilor şi hipermarketurilor. Este de menţionat faptul că, în Franţa, preţurile în
benzinăriile independente au fost semnificativ mai mari (114,8) faţă de preţurile celorlalte tipuri
de retaileri. Totuşi, acest lucru pare a se datora unor preţuri ridicate practicate în cateva
benzinării din centrul Parisului, majoritatea fiind dintre cele independente şi care nu aparțineau
brandurilor mari (marilor lanțuri de retalieri).
Dintre ţările care au făcut obiectul studiului, cele care au avut cea mai scăzută medie de preţ a
carburanţilor comercializaţi în benzinăriile care nu aparţineau marilor lanțuri de
retaileri/benzinăriile independente, comparativ cu mediile preţurilor practicate în benzinăriile
marilor retaileri sunt Ungaria (97,5%), Austria (97,8) şi Republica Cehă (98,5). Inclusiv în
România, datele culese la momentul realizării studiului indicau existenţa unor preţuri mai mici în
cazul benzinăriilor independente faţă de mediile preţurilor practicate de marii retaileri.
La polul opus, cu o medie a preţurilor pentru benzina standard 95 comercializată în benzinăriile

care nu aparţineau marilor branduri/benzinăriile independente mai mare faţă de media naţională
şi, în unele cazuri, şi faţă de media preţurilor din benzinăriile marilor retaileri sunt ţări precum
Belgia (100,4), Cipru (100,8), Estonia (100,3), Lituania (100,5) şi Regatul Unit (100,2).
Referitor la retailerii de tipul supermarket-urilor, rezultatele au fost mult mai limitate deoarece
doar din 13 țări s-au putut colecta aceste date. În toate aceste ţări, cu excepţia Irlandei (101,7),
mediile preţurilor retailerilor de tipul supermarket-urilor au fost sub mediile naţionale. Cele mai
pronunțate diferenţe au fost înregistrate în Austria (92,9), Portugalia (94,4) şi Belgia (94,9).
Diferenţele dintre preţurile practicate de diversele tipuri de retaileri au fost calculate şi pentru
produsul motorină şi, conform datelor furnizate în graficul următor, rezultă că acestea au urmat
acelaşi trend ca şi cel al preţurilor pentru benzină standard 95. Astfel, pentru motorina standard,
media preţurilor în benzinăriile care nu aparţineau marilor retaileri/benzinăriile independente
calculată la nivelul tuturor ţărilor incluse în studiu, cu excepţia Franţei, este 99,6 (identică cu cea
înregistrată pentru benzină standard 95) şi, pentru supermarket-uri este 97,6 depășind cu puţin
valoarea înregistrată în cazul benzinei standard 95 (96,9).
33
Grafic nr. 2.18 - Diferenţele de preţuri între tipurile de retaileri pentru motorină, pe fiecare ţară
Referitor la diferenţele dintre mediile preţurilor din benzinăriile care nu aparţineau marilor
retaileri/benzinăriile independente şi cele la nivel naţional, pentru produsul motorină standard,
Austria (97,3), Ungaria (98,4) şi Republica Cehă (98,7) sunt țările care s-au evidențiat ca având
cele mai scăzute medii în raport cu cele observate în general în cadrul eşantionului analizat. În
schimb, ţări precum Belgia (102,4) şi Franţa (104,8) au înregistrat o medie a preţurilor
independenţilor mai mare cu 1% sau mai mult faţă de mediile altor tipuri de retaileri.
34
Doar în Irlanda (101,4), media preţurilor în supermarketuri sau hipermarketuri a fost mai mare
faţă de media naţională. Cele mai scăzute medii ale preţurilor în supermarketuri s-au înregistrat,
similar ca la benzină, în Austria (94,1), Belgia (94,1) şi Olanda (95,3). De asemenea, este
interesant de menționat că, dintre ţările ce au făcut obiectul studiului, în Belgia (100,6) și în
Austria (100,9), mediile prețurilor marilor branduri au fost cele mai ridicate. România, din punct
de vedere al mediei preţurilor pentru motorina standard comercializată de benzinăriile
independente (99,8), s-a poziţionat aproape de media generală la nivelul tuturor ţărilor. În același
timp, comparativ cu prețurile marilor retaileri, media preţurilor independenţilor pentru motorina
standard a fost mai mică.
Astfel, în ceea ce privește comportamentul consumatorilor din perspectiva opțiunilor privind

prețurile carburanților, rezultatele studiului au evidențiat în principal, pentru țările analizate,
următoarele aspecte:
 o mare parte a consumatorilor compară prețurile întotdeauna sau foarte des;

 compararea prețurilor prin deplasarea la diferite benzinării a fost cea mai utilizată metodă
de către consumatori;
 marea majoritate a consumatorilor au considerat că este facil să compari informațiile cu
privire la prețurile carburanților;
 în România, cea mai mare parte a consumatorilor compară prețurile carburanților
întotdeauna sau foarte des (60%);
 consumatorii din România utilizau într-o măsură semnificativă, pentru compararea
prețurilor, metode online (accesarea site-urilor care asigurau comparații sau a site-urilor
diferiților retaileri - 18%, respectiv 16%);
 majoritatea respondenților din România au susținut că este ușor să realizezi comparații de
prețuri la carburanți (93%);
 compararea pe tipuri de retaileri a mediilor prețurilor pentru benzina standard 95 și pentru
motorină a arătat că, în majoritatea țărilor, în benzinăriile independente acestea s-au situat
sub cele practicate de marile lanțuri de retaileri;
 retailerii de tipul supermarketurilor/hipermarketurilor au înregistrat, pentru benzină 95 și
pentru motorină - în 12 din cele 13 țări - prețuri medii mai reduse față de prețurile medii
ale marilor retaileri, dar și față de cele ale benzinăriilor independente;
 în România, mediile prețurilor practicate de benzinăriile independente pentru benzină
standard 95, dar și pentru motorină, au fost mai mici față de cele ale marilor retaileri.
35
CAP. III Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva ofertei
3.1 Introducere
Pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi (benzină şi motorină) din România activează

o serie de întreprinderi ce fac parte din diverse grupuri petroliere active atât la nivel naţional, cât
şi internaţional (spre exemplu: OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL, Gazprom şi SOCAR),
precum şi o serie de alţi agenţi economici neintegraţi vertical, prezenţi la nivel local cu una/mai
multe staţii de distribuţie carburanţi (aşa-numiţii “benzinari independenţi”/white-stations (WS)).
În ceea ce priveşte oferta, o serie de parametri importanţi privind activitatea concurenţială, cum
ar fi gama de produse, sursele respectivelor produse, calitatea, nivelul serviciilor oferite în staţii,
publicitatea, promovarea şi preţurile (de exemplu, la produsele care fac obiectul unei campanii)
nu se decid la nivel local, ci la nivel regional sau naţional. Mai mult decât atât, sistemul de taxare
a carburanţilor este stabilit la nivel naţional, aplicându-se aceleaşi principii pentru carburanţii
comercializaţi cu amănuntul în diverse zone ale ţării. De asemenea, majoritatea companiilor
petroliere active în domeniul vânzărilor cu amănuntul de benzină şi motorină deţin staţii de
alimentare răspândite la nivel naţional, acestea interacţionând între ele la nivel concurenţial.
Prezentul raport de investigație vizează segmentul comercializării cu amănuntul a carburanților

auto, fapt pentru care prezentăm succint câteva elemente privind principalii carburanți, respectiv
benzina și motorina.
Benzina se folosește, în special, drept combustibil în motoarele cu explozie: vaporii de benzină

se amestecă cu aer, se comprimă și se aprind printr-o scânteie electrică, explozia rezultată
conducând la mișcarea pistoanelor și generând astfel energie mecanică. Cifra octanică (CO) a
benzinelor exprimă capacitatea amestecului de vapori de benzină de a rezista la comprimări fără
detonații, o cifră octanică mai ridicată fiind asociată benzinelor mai performante. Prin cracare
catalitică se obține benzină cu CO=90. Aceasta se poate mări până la CO=100 prin amestecarea
cu izooctan, creșterea CO peste 100 fiind posibilă prin aditivarea cu substanțe din grupa
benzenurilor. În mod uzual, în România se comercializează benzină cu CO=95 (deseori denumită
benzină normală sau standard) și benzină cu CO≥98 (deseori denumită benzină superioară sau
premium).
Motorina este celălalt combustibil utilizat pe scară largă în domeniul auto, fiind folosit la
alimentarea motoarelor diesel (motoare cu aprindere prin comprimare). Procesul tehnologic de
producere a motorinei este mai puțin complex decât al benzinei, combustibilul rezultat fiind mai
sigur în exploatare, deoarece, spre deosebire de benzină, motorina nu se aprinde dacă există o
flacără deschisă în apropierea ei. Cifra cetanică (CC) caracterizează ușurința la autoaprindere a
motorinei, fiind unul dintre principalii indicatori care caracterizează calitatea acestui tip de
combustibil. În general, în România se comercializează motorină cu CC=51 (deseori denumită
motorină normală sau standard) și motorină aditivată, cu CC>51 (deseori denumită motorină
superioară sau premium).
36
3.2 Sortimente de produse
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de produse (benzină şi motorină) şi denumirea
comercială a acestora, comercializate de cele mai importante companii petroliere active pe piaţa
din România:
Tabel nr. 3.1 – Sortimentele de produse comercializate în România de principalii concurenţi

Denumire comercială Descrierea succintă a caracteristicilor
Brand Tip produs
în prezent (chimice, funcţionale etc.)
Benzina Conform standard produs SR EN 228 în vigoare
Petrom Benzina Standard 95
standard Cifra octanică Research minim 95
Benzina Conform standard produs SR EN 228 în vigoare
Petrom Benzina Extra 99
premium Cifra octanică Research minim 100
Motorina
Petrom Motorina Standard Conform standard produs SREN 590 în vigoare
standard
Motorina Motorină EURO 5 aditivată conform Standard EN 590
Petrom Motorina Extra
premium Conţine aditiv de performanţă OMV în raţie standard
Benzina Conform standard produs SREN 228 în vigoare
OMV OMV MaxxMotion 95
standard Contine aditiv de performanţă OMV
Conform standard produs SREN 228 în vigoare
Benzina OMV MaxxMotion
OMV Cifra octanică Research minim 100
premium 100plus
Conţine aditiv de performanţă OMV în raţie premium
Motorina Motorină EURO 5 aditivată conf Standard EN 590

OMV OMV Diesel
standard Conţine aditiv de performanţă OMV în raţie standard
Motorină EURO 5 aditivată conf Standard EN 590

Motorina OMV MaxxMotion
OMV Cifra cetanicã minim 51
premium Diesel
Contine aditiv de performanţã OMV raţie premium
Benzina
Socar Nano 95 Conform standard produs SREN 228 în vigoare
standard
Benzina
Socar Nano 98 Conform standard produs SREN 228 în vigoare
premium
Motorina
Socar Nano diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare
standard
Motorina
Socar Nano super diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare
premium
Benzina
Gazprom* Benzina 95 Conform standard produs SREN 228 în vigoare
standard
Benzina Conform standard produs SREN 228 în vigoare + aditiv
Gazprom G-Drive 100
premium de curăţare
Motorina
Gazprom Diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare
standard
Motorina Conform standard produs SREN 590 în vigoare + aditiv
Gazprom Premium Diesel
premium curăţare
Rompetrol Efix Benzina 95
standard Conţine aditivi
37
Rompetrol Benzina Conform standard produs SREN 228 în vigoare
Efix Benzina 98
premium Conţine aditivi
Motorina Conform standard produs SREN 590 în vigoare
Rompetrol Efix Motorina 51
Rompetrol Efix Motorina 55
Rompetrol Efix S Motorina 55
Benzina
Lukoil Euroluk 95 Conform standard produs SREN 228 în vigoare
standard
Lukoil Ecto Plus 95
Lukoil Ecto Sport 98
Motorina
Lukoil Euro L Diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare
standard
Lukoil Euro Super Diesel
MOL Evo 95 Benzina
MOL Evo 100 Plus Benzina
MOL Evo Diesel
MOL Evo Diesel Plus
* Nis Petrol SRL comercializează carburanţi în România sub marca Gazprom. În acest sens, pe parcursul prezentului
document, orice referire la Gazprom are în vedere societatea Nis Petrol SRL.
3.3 Evoluţia numărului de benzinării din România
La nivel naţional, numărul estimat al staţiilor de distribuţie carburanţi a înregistrat o uşoară

scădere, în anul 2018 înregistrându-se un număr total de circa 2200 de unităţi. Companiile
prezente pe această piaţă au înregistrat evoluţii diferite în ceea ce priveşte numărul benzinăriilor
operate. Dacă în cazul OMV Petrom, Lukoil şi Gazprom numărul benzinăriilor s-a menţinut
relativ constant pe toată perioada analizată, Socar şi-a majorat reţeaua cu 8 unităţi, iar Rompetrol
a înregistrat o uşoară scădere de la 389 la 384 de benzinării. Cea mai mare creştere a fost
înregistrată de MOL, de circa 34%, creştere realizată atât prin construcţia de noi staţii, dar cea
mai importantă majorare (cu 42 de staţii) provine din achiziţia staţiilor de la grupul italian ENI,
operaţiune realizată în anul 2014. Evoluţia numărului de benzinării operate de principalele
companii pe piaţa din România este prezentată în graficul de mai jos:
38
Grafic nr. 3.1 - Evoluţia numărului de benzinării în România
* În ceea ce priveşte companiile OMV Petrom, Rompetrol, MOL şi Lukoil, au fost incluse în statistică şi numărul
staţiilor partener ale acestor companii, care funcţionează sub aceeaşi siglă. Numărul benzinăriilor independente
reprezintă estimarea Consiliului Concurenţei.
OMV Petrom deţine de-a lungul perioadei analizate cea mai vastă reţea de staţii de distribuţie
carburanţi. Această reţea este formată atât din staţii care funcţionează sub marca OMV, cât şi din
staţii marca Petrom. Evoluţia numărului de staţii operate de OMV Petrom, în funcţie de marca
utilizată, este ilustrată în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 3.2 – Evoluţia numărului de benzinării din reţeaua OMV Petrom
Anul
Marca
2014 2015 2016 2017 2018
Petrom 393 392 401 400 406
OMV 156 156 155 156 153
Total 549 548 556 556 559
Sursa: date furnizate de OMV Petrom
Staţiile de distribuţie reprezintă ultima verigă în lanţul de distribuţie de produse petroliere

rafinate. Pe segmentul de comercializare cu amănuntul de carburanţi, staţiile de distribuţie pot fi
deţinute în proprietate sau închiriate de către societăţile furnizoare sau de către dealeri
independenţi, aceştia reprezentând, de fapt, operatorii care acţionează numai la nivelul vânzării
cu amănuntul şi care procură carburanţii de la rafinării sau de la alţi comercianţi.
În practică, există mai multe forme de gestionare a activităţii de comercializare cu amănuntul de

carburanţi, în funcţie de deţinătorul proprietăţii asupra staţiei şi de cel care determină politica
comercială a acesteia. Sistemele de gestionare a staţiilor întâlnite cel mai frecvent sunt
următoarele:
- COCO (company owned, company operated) – staţie deținută în proprietate și operată de către
companie,
39
- CODO (company owned, dealer operated) – staţie deținută în proprietate de companie și
operată de către un dealer/agent (contracte de agenţie),
- DOCO (dealer owned, company operated) – staţie aflată în proprietatea dealerului și operată de
către compania sub a cărei marcă se comercializează carburanţii,
- DODO (dealer owned, dealer operated) – deținută în proprietate și operată de dealer, care vinde
carburanţii în nume propriu sub marca furnizorului (contracte de franciză, parteneriat, afiliere).
La nivel naţional, repartizarea staţiilor de distribuţie carburanţi în funcţie de sistemele de

gestionare a acestora este ilustrată în graficul de mai jos:
Grafic nr. 3.2 – Numărul total al staţiilor de distribuţie carburanţi
În perioada analizată, numărul estimat al benzinăriilor private (WS: white-stations) a înregistrat o

uşoară reducere, de la circa 750 de unităţi la circa 700 în anul 2018, în timp ce numărul staţiilor
deţinute de companiile petroliere (branded) a crescut uşor, ca urmare a deschiderii de noi puncte
de desfacere, până la nivelul total de 1529 unităţi. În acelaşi timp, se constată o majorare a
numărului de staţii gestionate în sistem CODO, în detrimentul celor operate în regim COCO de
către fiecare dintre proprietarii reţelelor de staţii.
Evoluţia numărului benzinăriilor operate de cei mai importanţi actori de pe piaţă în funcţie de
sistemul de gestiune al acestor reţele este prezentată în continuare:
40
Grafic nr. 3.3 Evoluţia sistemelor de gestionare a staţiilor din România
[]
După cum se observă din graficul de mai sus, cea mai folosită metodă de gestiune a staţiilor de
distribuţie carburanţi este reprezentată de sistemul CODO. Reţeaua OMV Petrom, de altfel cea
mai mare din România, este formată în cvasitotalitatea sa din staţii aflate în proprietatea
companiei, dar care sunt operate de terţe părţi, conform instrucţiunilor OMV Petrom. O situaţie
similară este întâlnită şi în cazul MOL, unde sistemul de gestiune DODO este folosit într-o
proporţie foarte mică [].
Spre deosebire de aceste două companii, în perioada 2014 – 2018, Lukoil a folosit preponderent
sistemul COCO, alegând să-şi gestioneze cea mai mare pondere a staţiilor aflate în proprietatea
sa. [].
Socar deţine în proprietate şi gestionează în nume propriu întreaga reţea de benzinării, în timp ce
Gazprom a delegat activitatea de operare a celor 18 staţii deţinute unor terţe companii, utilizând
sistemul CODO pe întreaga perioadă de analiză.
Rompetrol este compania care a utilizat toate sistemele de gestiune a staţiilor în perioada 2014 –
2018, însă, începând cu anul 2014 se poate observa o migrare de la sistemul COCO spre CODO,
[]14.
3.4 Poziţionarea geografică a benzinăriilor din România
În funcţie de numărul staţiilor de distribuţie deţinute de fiecare companie, acestea au asigurată o

anumită acoperire a teritoriului naţional. La sfârşitul anului 2018, OMV Petrom deţinea în
portofoliu un număr de 406 de benzinării marca Petrom, deţinând cea mai bună acoperire la nivel
naţional.
14
Staţii de tip container, cu rezervorul la suprafaţă, care oferă spre vânzare doar benzină şi motorină standard fără a
avea magazin sau a oferi alte servicii.
41
Grafic nr. 3.4 Poziţionarea geografică a staţiilor Petrom
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de OMV Petrom
Prezenţa la nivel naţional a grupului OMV Petrom este completată de benzinăriile care utilizează
marca OMV. Aceste benzinării sunt, de asemenea, răspândite în toate zonele ţării, însă numeric
sunt mai puţine, numărul acestora fiind în 2018 de 153 unităţi.
Grafic nr. 3.5 Poziţionarea geografică a staţiilor OMV
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de OMV Petrom
42
Reţeaua Lukoil este formată din 311 de benzinării, având, de asemenea, reprezentare la nivel
naţional.
Grafic nr. 3.6 Poziţionarea geografică a staţiilor Lukoil
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Lukoil
Reţeaua MOL este formată, în prezent, dintr-un număr de 218 benzinării, cu acoperire naţională.
Grafic nr. 3.7 Poziţionarea geografică a staţiilor MOL
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de MOL
43
Staţiile aflate în proprietatea Rompetrol sunt răspândite la nivel naţional.
Grafic nr. 3.8 Poziţionarea geografică a staţiilor Rompetrol (CODO+Expres)
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Rompetrol
Rompetrol a acoperit în anul 2018 o serie de zone geografice folosind relaţia de parteneriat cu un
număr de 236 benzinării aflate în proprietatea terţilor, care operează benzinăriile sub însemnele
Rompetrol (contracte de franciză).
Grafic nr. 3.9 Poziţionarea geografică a staţiilor Rompetrol (CODO+DODO+Expres)
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Rompetrol
44
Grupul azer SOCAR are o reţea redusă de benzinării, acesta începând să activeze pe piaţa
românească din anul 2011. În anul 2018, deţine un număr de 39 de staţii, cu o reprezentare
geografică mai bună în partea de nord-est a ţării. De la momentul intrării pe piaţă, compania şi-a
extins uşor numărul de benzinării şi în zona centrală şi de vest a ţării.
Grafic nr. 3.10 Poziţionarea geografică a staţiilor SOCAR
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Socar
Gazprom a deţinut în toată perioada de analiză un număr de 18 staţii de distribuţie, localizate în

zona Bucureşti – Ilfov şi judeţele Arad, Cluj, Oradea, Sibiu, Timiş şi Buzău.
Grafic nr. 3.11 Poziţionarea geografică a staţiilor Gazprom
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Gazprom
45
3.5 Evoluţia vânzărilor cu amănuntul de benzină şi motorină
Volumul vânzărilor de carburanţi comercializaţi în România prin intermediul staţiilor de

distribuţie a avut, în perioada 2014-2018, o tendinţă crescătoare, ritmul de creştere anual fiind de
circa 5-6%, până în anul 2017, în ultimul an de analiză creşterea fiind numai de circa 2%. În anul
2018, vânzările de carburanţi au depăşit uşor nivelul de 6 miliarde de litri. Cele două tipuri de
produse, benzina şi motorina, au deţinut ponderi relativ constante în totalul pieţei carburanţilor,
motorina acoperind cea mai mare parte din vânzări. Evoluţia cantităţilor totale comercializate la
nivel intern este ilustrată în graficul de mai jos:
Grafic nr. 3.12 Evoluţia vânzărilor de carburanţi (cantitativ)
La nivel valoric, piaţa carburanţilor comercializaţi cu amănuntul a înregistrat un declin în

perioada 2014 – 2016, scăzând cu 8% şi 4% în anii 2016 şi 2015 faţă de anii anteriori, pe fondul
reducerii preţurilor medii anuale practicate la pompă. Astfel, la produsele de bază (benzină
standard şi motorină standard), preţurile medii anuale au scăzut cu 10% şi, respectiv 13% în anul
2015 faţă de anul 2014, iar în anul 2016, reducerea a fost de 8% şi, respectiv, 9% faţă de anul
anterior.
Anii 2017 şi 2018 au fost marcaţi de o creştere a valorii vânzărilor de carburanţi la nivel naţional,
pe fondul majorării cantităţilor comercializate, dar şi ca efect al menţinerii la un nivel relativ
constant al preţurilor medii la produsele de bază. Cu toate acestea, creşterea pieţei a fost de circa
6% la nivel cumulat de produse (în anul 2017 faţă de 2016) şi de circa 19% (în anul 2018 faţă de
anul precedent), depăşind în ultimul an de analiză valoarea de 7 miliarde euro15, aceasta având la
bază majorarea sumelor încasate de concurenţi din vânzarea motorinei. În anul 2018, s-a
înregistrat o creştere uşoară (cu 2 puncte procentuale) a ponderii vânzărilor de motorină în
detrimentul celor de benzină, cele mai mari încasări înregistrându-se tot la produsul motorină.
15
Valoare calculată folosind cursul anual mediu din anul 2018: 1 euro = 4,6535 lei.
46
Grafic nr. 3.13 Evoluţia vânzărilor de carburanţi (valoric)
În graficul de mai jos este prezentată evoluţia cantitativă a vânzărilor la pompă de benzină şi
motorină, evoluţie ascendentă pentru produsul motorină şi preponderent ascendentă pentru
benzină (cu excepţia anului 2018), cu o creştere mai accentuată la motorină, determinată de un
ritm mai mare al înmatriculărilor autovehiculelor care utilizează acest tip de carburant.
Grafic nr. 3.14 Evoluţia vânzărilor de carburanţi (cantitativ)
Trendul preponderent crescător manifestat în perioada analizată la nivelul cantităţilor de

carburanţi nu s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte evoluţia valorică a vânzărilor, aspect
47
determinat de reducerea preţului mediu anual, atât la benzină, cât şi la motorină, din perioada
2014 – 2016. Pe fondul creşterii cu circa 9% a cantităţilor de motorină vândute în anul 2017 faţă
de anul anterior, valoarea vânzărilor de motorină a crescut în aceeaşi măsură, la un nivel mai
mare de 20 miliarde lei, aşa cum se observă în graficul de mai jos:
Grafic nr. 3.15 Evoluţia vânzărilor de carburanţi (valoric)
În graficul de mai jos este prezentată structura vânzărilor pe tipuri de carburanţi comercializaţi
prin intermediul staţiilor de distribuţie carburanţi:
Grafic nr. 3.16 Evoluţia vânzărilor pe tipuri de carburanţi
Graficul de mai sus relevă faptul că, în toată perioada analizată, ponderea cea mai mare în totalul
vânzărilor este deţinută de vânzările de motorină standard, acestea variind între [60-70]%,
ajungând la o pondere de [] în anul 2018. De asemenea, ponderea benzinei standard a
înregistrat un trend uşor descrescător de-a lungul perioadei analizate, cu circa 5 puncte
48
procentuale, în detrimentul carburanţilor premium al căror consum s-a majorat anual, în cazul
benzinei premium de la [0-5]% în anul 2014, la [0-5]% în anul 2018, iar în cazul motorinei
premium de la [5-10]% în anul 2014 până la [10-20]% în 2018.
Creşterea ponderii cantităţilor de produse premium în totalul vânzărilor de carburanţi ar putea fi

determinată atât de investiţiile realizate de companii în campaniile publicitare de promovare a
acestor produse, cât şi de evoluţia crescătoare a înmatriculărilor de autoturisme noi16, atât în ceea
ce priveşte autoturismele pe benzină, cât şi cele pe motorină. Din graficul de mai jos, se poate
observa faptul că numărul autoturismelor noi pe benzină a crescut de la 35.805 unităţi în anul
2014, la un număr de 67.531 în anul 2017, ceea ce reprezintă o creştere de circa 89%. Şi la
motorină s-a păstrat acelaşi trend crescător de-a lungul perioadei analizate, însă acesta a
înregistrat o valoare mai mică faţă de benzină, de circa 28%.
Grafic nr. 3.17 – Evoluţia numărului de autoturisme noi înmatriculate
Înmatriculări autoturisme noi 130.414

130.000 115.004
120.000
110.000 98.325
100.000 82.808
90.000
80.000
70.000 67.531
52.630 56.749
60.000 46.767
50.000 60.072
40.000 57.072
30.000 45.199
20.000 35.805
10.000
0
2014 2015 2016 2017
Benzina Diesel Total
Sursa: prelucrări interne CC ale datelor APIA
3.6 Eficienţa reţelelor de stații de distribuţie
În funcţie de vânzările totale de carburanţi realizate de companiile petroliere prin intermediul

reţelelor de staţii de distribuţie operate de fiecare dintre acestea, a fost calculat volumul mediu
zilnic de carburanţi comercializaţi pentru a identifica nivelul de eficienţă al fiecărei reţele de
staţii:
16
Conform datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
49
Grafic nr. 3.18 – Evoluţia volumului mediu zilnic de carburanţi comercializaţi de fiecare reţea
[]
O observaţie generală poate fi reprezentată de faptul că toate companiile au înregistrat o creştere

a volumului de carburanţi vândut prin intermediul reţelei, aspect care ar putea fi determinat de
creşterea totală a cererii de carburanţi la nivelul pieţei naţionale. În ceea ce priveşte nivelul de
eficienţă atins de fiecare dintre companii, datele prezentate anterior demonstrează faptul că cele
mai eficiente reţele, din perspectiva cantităţilor medii zilnice de carburanţi comercializaţi, aparţin
[]. Cel mai mare volum mediu zilnic de vânzări în perioada de analiză a fost înregistrat de
reţeaua de staţii [], în anii 2017 şi 2018 fiind de circa [] mii litri/zi.
De asemenea, toate celelalte reţele concurente şi-au îmbunătăţit situaţia vânzărilor medii zilnice
de carburanţi, o situaţie aparte înregistrând [], companie care, în perioada de analiză, a reuşit
majorarea vânzărilor zilnice de la circa [] mii litri la [] mii litri în anul 2017 (o creştere cu
circa []%), surclasând chiar companii cu prezenţă mai îndelungată pe piaţa din România ([]).
Aceasta creştere a fost determinată, în principal, de creşterea cantităţilor de motorină
comercializate pe segmentul comercial (persoane juridice).
3.7 Situaţia cotelor de piață
În tabelul de mai jos este prezentată situaţia cotelor de piaţă17 la nivel agregat, calculate în
funcţie de volumul vânzărilor cumulate de benzină şi motorină realizate de operatorii analizaţi:
Tabel nr. 3.3 – Evoluţia anuală a cotelor de piaţă

Compania 2014 2015 2016 2017 2018
OMV [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Petrom [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]%
OMV Petrom [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]%
MOL [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Rompetrol [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]%
Lukoil [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Socar [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]%
Gazprom [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]%
Rompetrol Partener [5-10]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]%
Independenţi [10-20]% [10-20]% [5-10]% [5-10]% [5-10]%
Total 100% 100% 100% 100% 100%
17
Anexa 1 la Raport conţine tabelele cu vânzările exprimate în lei şi litri ale fiecărei companii.
50
Din graficul de mai sus, se observă lipsa fluctuațiilor majore în ceea ce privește valorile
individuale ale cotelor de piaţă înregistrate de principalii operatori din sectorul analizat. Cota de
piaţă cumulată a grupului OMV Petrom s-a menţinut la un nivel superior celorlalţi concurenţi din
piaţă, variind [] din totalul pieţei. []
Pentru a vedea modul în care au evoluat cotele de piaţă ale concurenţilor pe fiecare categorie de
produse comercializate, în următoarele două tabele este prezentată această evoluţie calculată atât
în funcţie de evoluţia vânzărilor de benzină, cât şi a celor de motorină.
Tabel 3.4 - Evoluţia cotelor de piaţă calculate în funcţie de volumul vânzărilor (litri) - Benzină18
Benzină 2014 2015 2016 2017 2018
OMV [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Petrom [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]%
OMV Petrom [50-60]% [50-60]% [50-60]% [50-60]% [40-50]%
MOL [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Rompetrol [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]%
Lukoil [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Socar [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]%
Gazprom [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]%
Independenti19 [10-20] % [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]%
Total 100% 100% 100% 100% 100%
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, pentru produsul benzină, cotele de piaţă ale
principalilor participanţi la piaţă au fost relativ constante pe toată perioada analizată [].
Singura variaţie care a depăşit pragul de [0-5]% a fost înregistrată de [] în anul 2015, aceasta
putând fi determinată de [].
Cel mai important concurent a fost OMV Petrom, cu cele două reţele de staţii deţinute, respectiv
OMV şi Petrom. Date fiind răspândirea geografică şi numărul staţiilor Petrom deţinute, reţeaua
Petrom a înregistrat cele mai importante cantităţi de benzină vândute, care i-au asigurat cea mai
mare cotă de piaţă la nivel naţional, de circa [30-40]%. Prin cumularea acestor vânzări cu
vânzările realizate prin reţeaua de staţii OMV, cota de piaţă a grupului OMV Petrom pe
segmentul benzină a acoperit [] peste jumătate din piaţa internă [].
Şi compania Lukoil a înregistrat o cotă de piaţă [], ponderea vânzărilor acesteia din totalul
pieţei situându-se în jurul valorii de circa [10-20]%, iar Rompetrol a avut o cotă de piaţă medie
de circa [5-10]%. În acelaşi timp, companiile Socar şi Gazprom, deţinătoarele celor mai puţin
numeroase reţele de staţii, au avut cote de piaţă care nu au depăşit pragul de [0-5]%.
Situaţia cotelor de piaţă calculate în funcţie de volumul vânzărilor de motorină este prezentată în
tabelul de mai jos:
18
Au fost luate în calcul vânzările cumulate realizate prin staţiile de distribuţie de benzină standard şi cele de
benzină premium.
19
Datele au fost calculate folosind estimările realizate de operatorii cu cea mai mare acoperire geografică naţională.
51
Tabel 3.5 - Evoluţia cotelor de piaţă calculate în funcţie de volumul vânzărilor (litri) - Motorină20
Motorina 2014 2015 2016 2017 2018
OMV [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Petrom [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]%
OMV Petrom [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]%
MOL [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Rompetrol [5-10]% [5-10]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Lukoil [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]%
Socar [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]%
Gazprom [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]%
Independenţi21 [10-20]% [10-20]% [10-20]% [5-10]% [5-10]%
Total 100% 100% 100% 100% 100%
Şi în cazul motorinei, poate fi remarcată stabilitatea relativă a cotelor de piaţă înregistrate de cei
mai importanţi concurenţi activi pe acest subsegment de piaţă []. Grupul OMV Petrom şi-a
menţinut poziţia de lider şi pe segmentul motorină, deţinând în perioada de analiză, în medie, o
cotă de piaţă de circa [40-50]%, cea mai mare parte a acesteia [].
[] Lukoil [], compania având în anul 2018 o cotă de piaţă de [10-20]%. MOL a înregistrat
în ultimii patru ani [], cota de piaţă a acestei companii fiind [] ([10-20]%) []. Prin
intermediul vânzărilor realizate prin reţeaua proprie, Rompetrol a acoperit circa [10-20]% din
cererea de motorină la nivel naţional. Modificări mai importante au fost înregistrate în cazul
benzinarilor independenţi, pe fondul reducerii numărului total estimat al acestora.
3.8 Evaluarea gradului de concentrare a pieţei comercializării cu amănuntul de carburanţi

din România
În general, evaluarea numerică a gradului de concentrare a unei piețe se realizează prin

calcularea unor indicatori care au la bază cotele de piață ale participanților22. În cele ce urmează,
vom analiza gradul de concentrare a pieței comercializării cu amănuntul de carburanţi din
România prin prisma unei rate de concentrare și folosind indicele Herfindahl-Hirschman.
Ratele de concentrare Notate CRn, ratele de concentrare se calculează ca sumă a cotelor

de piață individuale pentru primii n participanți pe o piață. Date fiind particularitățile pieței
comercializării cu amănuntul de carburanţi analizate în cadrul investigației sectoriale, în cele ce
urmează vom folosi indicatorul CR4, calculat ca sumă a cotelor de piață pentru primele patru
societăți în perioada analizată. Dat fiind modul de calcul, o rată de concentrare mai ridicată
indică o mai mare apropiere a pieței analizate de modelul oligopolului, accentuând temerile
20
Au fost luate în calcul vânzările cumulate realizate prin staţiile de distribuţie de motorină standard şi cele de
motorină premium.
21
Cotele de piaţă ale independenţilor reprezintă estimările Consiliului Concurenţei.
22
Cota de piață, în general determinată atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, este considerată a fi un bun
indicator al puterii de piață al întreprinderilor.
52
autorităților de concurență în ceea ce privește existența și impactul unor eventuale
comportamente anticoncurențiale pe piață.
Indicele Herfindahl-Hirschman Notat HHI, acesta este indicatorul cel mai frecvent utilizat
de către autoritățile de concurență pentru evaluarea gradului de concentrare a unei piețe. HHI se
calculează ca sumă a pătratelor cotelor de piață ale tuturor participanților, ceea ce înseamnă că
indicatorul se poate situa între valori foarte mici, apropiate de zero (pentru piața cu concurență
perfectă) și 10.000 (pentru cazul monopolului). Modalitatea de calcul a HHI implică faptul că
acest indicator acordă o importanță sporită întreprinderilor care au cote mai mari de piață.
În ceea ce privește catalogarea piețelor din punct de vedere al concentrării măsurate prin prisma
HHI, Comisia Europeană consideră că HHI<1.000 indică o piață slab concentrată,
1.000<HHI<2.000 indică o piață cu concentrare medie, în timp ce valori HHI>2.000 sunt
asociate piețelor puternic concentrate23. La fel ca mai sus, piețele cu un grad mai ridicat de
concentrare sunt considerate a fi mai expuse la apariția comportamentelor anticoncurențiale, iar
în cazul în care astfel de comportamente apar pe piață, efectele lor negative asupra
consumatorilor sunt apreciate a fi mai nocive.
În cele ce urmează, analiza gradului de concentrare va avea în vedere cotele de piață ale
jucătorilor calculate în funcție de cantitatea de carburanţi comercializată, iar nu de valoarea
acesteia. Această abordare ține cont de faptul că nu sunt disponibile informații suficient de
precise cu privire la valoarea monetară totală a pieței, dar și de faptul că produsul avut în vedere
este unul caracterizat de omogenitate ridicată (ceea ce înseamnă că ne așteptăm la rezultate
similare cu cazul în care cotele de piață ar fi calculate în funcție de valoarea vânzărilor).
Evaluarea gradului de concentrare ține cont atât de marile companii petroliere prezente pe piaţă,
cât și de celelalte societăți care comercializează carburanţi și care deţin una sau mai multe staţii
de distribuţie carburanţi (benzinari independenţi).
23
Din perspectiva autorităților de concurență din Statele Unite ale Americii, pragurile HHI relevante sunt 1.500 și
2.500, fapt pentru care piețele cu concentrare medie sunt considerate cele cu valori ale HHI între 1.500 și 2.500, în
timp ce valori HHI>2.500 sunt asociate piețelor puternic concentrate.
53
Grafic nr. 3.19 – Evoluția anuală a gradului de concentrare pe piața comercializării cu amănuntul de benzină din
România în perioada 2014-2018
3500 100%
3000 2968 3004 3022 80%

2941 2933
2500 60%
CR4
HHI
2000 40%
1500 20%
84% 86% 86% 86% 86%

1000 0%
2014 2015 2016 2017 2018
CR4 (axa din dreapta) HHI (axa din stânga)
Graficul de mai sus arată nivelul foarte ridicat al gradului de concentrare pe parcursul întregii
perioade analizate, atât din perspectiva HHI, cât și din cea oferită de CR4, consecință a prezenței
pe această piață a patru jucători de dimensiuni importante.
Pe parcursul perioadei 2014-2018, tendința de reducere a prezenței pe piață a benzinarilor

independenți, coroborată cu anumite deschideri de stații de alimentare de către marile companii
petroliere (în special MOL, dar și SOCAR), a condus la o ușoară creștere a cotelor de piață ale
marilor jucători. În graficul de mai sus, aceste tendințe se reflectă în ușoara creștere a gradului de
concentrare a pieței, măsurat atât prin intermediul HHI, cât și prin intermediul CR4. În anul 2018
se înregistrează o uşoară reducere a cotei de piață [], ceea ce conduce la o reducere a indicelui
HHI aferent acestei pieţe.
În ceea ce privește comercializarea cu amănuntul de motorină, situația este relativ similară, cu

mențiunea că poziția pe piață a [] este ceva mai redusă decât în cazul benzinei. Cel mai
probabil, acest lucru este determinat de vânzările de motorină pe care companiile petroliere le
realizează în stațiile de distribuție către clienții comerciali.
Beneficiind de rețele cu acoperire națională, marile companii petroliere se pot adresa clienților ce
dețin flote de autovehicule, condițiile contractuale negociate cu aceștia permițând acordarea unor
avantaje suplimentare acestui tip de clienți. De-a lungul timpului, acest lucru a permis anumitor
companii [] să dețină o cotă de piață mai ridicată pe piața comercializării cu amănuntul de
motorină decât pe piața benzinei. Pe același considerent, [] au înregistrat creșteri ale cotelor de
piață în ultimii ani în ceea ce privește comercializarea cu amănuntul de motorină.
54
Grafic nr. 3.20 – Evoluția anuală a gradului de concentrare pe piața comercializării cu amănuntul de motorină din
România în perioada 2014-2018
3500 100%
3000 80%
2500 2489 2517 60%

2387 2437
2325
CR4
HHI
2000 40%
1500 20%
80% 81% 83% 84% 84%

1000 0%
2014 2015 2016 2017 2018
CR4 (axa din dreapta) HHI (axa din stânga)
După cum se poate observa din acest grafic, consecință a celor expuse anterior, gradul de
concentrare a pieței comercializării cu amănuntul de motorină este ceva mai redus decât în cazul
benzinei, chiar dacă valorile se mențin ridicate. Tendința de ușoară creștere a gradului de
concentrare în perioada 2014-2018 este rezultatul reducerii prezenței pe piață a benzinarilor
independenți, mai accentuată decât în cazul benzinei.
Din cele prezentate anterior reiese în mod evident faptul că piața comercializării cu amănuntul de
carburanți din România este una foarte concentrată, atât în ceea ce privește comercializarea
benzinei, cât și a motorinei. Acest lucru este rezultatul prezenței pe piață a patru jucători de
dimensiuni importante.
Caracterul oligopolist al pieței comercializării cu amănuntul de carburanți din România se va

păstra probabil și în perioada următoare, fapt pentru care este necesară continuarea monitorizării
acestei piețe de către autoritatea de concurență.
3.8.1 Indicele Agregat de Presiune Concurențială
Analiza gradului de concentrare a unei piețe este foarte importantă din punct de vedere
concurențial. Cu toate acestea, pentru obținerea unei cât mai bune imagini de ansamblu,
autoritățile de concurență evaluează deseori anumite domenii de activitate din mai multe
perspective. În cele ce urmează, extindem analiza gradului de concentrare realizată asupra
comercializării cu amănuntul de carburanţi din România prin evaluarea unor elemente
suplimentare cu relevanță concurențială.
55
În cadrul raportului din anul 2013 privind evoluția concurenței în sectoare cheie 24, Consiliul
Concurenței a prezentat un nou instrument de analiză a industriilor din economia națională.
Indicele Agregat de Presiune Concurențială (în continuare, IAPC) măsoară gradul în care un
anumit domeniu se apropie de o situație ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a
concurenței, în interesul consumatorilor.
Indicele agregat cuantifică înclinarea spre concurență a industriilor analizate pe baza unui set de
20 de indicatori specifici, folosiți în mod uzual de autoritățile de concurență. Fiecare indicator
urmărit este evaluat pe o scală, prin prisma informațiilor disponibile intern la nivelul Consiliului
Concurenței.
Trebuie subliniat faptul că IAPC are o cuprindere generală, la nivel de industrie și din
perspectivă națională, în timp ce cazurile investigate de Consiliul Concurenței au în vedere
situații concrete existente la nivelul piețelor relevante, de multe ori definite local. Se poate
considera, deci, că IAPC furnizează o imagine de ansamblu a presiunii concurențiale la nivel de
industrie națională, folosind ca punct de plecare substituibilitatea la nivelul ofertei, în timp ce
cazurile instrumentate de autoritatea de concurență se axează asupra piețelor relevante (ale
produsului sau din perspectivă geografică), definite în sens restrâns, deseori în funcție de
substituibilitatea la nivelul cererii.
Drept urmare, IAPC este menit să arate gradul în care industriile naționale analizate se apropie
de o situație ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, dar nu măsoară
(și nici nu își propune să măsoare) intensitatea concurenței efective de pe piețele ce compun
aceste industrii naționale. De altfel, concurența se manifestă cu intensitate diferită pe fiecare
piață în parte, în funcție de condițiile concrete existente pe fiecare dintre acestea.
Date fiind cele de mai sus, devine evident faptul că IAPC indică înclinarea spre concurență (sau
presiunea concurențială) la un nivel mai vast, de industrie națională, iar nu concurența efectivă la
nivelul unei anumite piețe. De aceea, indicele agregat nu poate afecta în vreun fel analizele pe
care Consiliul Concurenței le realizează în cadrul investigațiilor efectuate în baza prerogativelor
oferite de lege, cazurile investigate de autoritatea de concurență vizând eventuale comportamente
ce se manifestă în cadrul restrâns al unor piețe relevante bine definite.
În ceea ce privește comercializarea cu amănuntul de carburanţi din România, evaluarea se referă

la anul 2018.
În cele ce urmează trecem în revistă o parte a indicatorilor ce stau la baza IAPC. Astfel,
evaluarea barierelor la intrarea pe piață reprezintă un prim pas important în analiza autorităților
de concurență, acest indicator fiind considerat cvasi-unanim în literatură drept unul esențial din
punct de vedere concurențial25. Date fiind particularitățile domeniului analizat, barierele la
intrare sunt apreciate drept ridicate. Astfel, deschiderea unei stații de alimentare cu carburanți
implică disponibilitatea unui teren într-o locație potrivită, investiții destul de însemnate, dar și
obținerea unor avize și autorizații specifice. Mai mult decât atât, intrarea semnificativă pe această
24
Raport disponibil pe site-ul autorității de concurență, la adresa:
www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9017/concurenta_in_sectoare_cheie_2013.pdf.
25
Din acest motiv, barierele la intrare reprezintă indicatorul cu cea mai ridicată pondere în construcția IAPC.
56
piață implică deschiderea unui număr destul de ridicat de benzinării, amplasate atât în orașele
mari, cât și pe principalele coridoare rutiere care traversează țară, astfel încât deținătorul acestei
rețele să se poată adresa atât unui număr semnificativ de clienți persoane fizice, cât și
transportatorilor.
Mulți dintre factorii primari ce intră în compoziția IAPC sunt de natură structurală. Unul din cei
mai importanți dintre acești factori se referă la gradul de inovare ce caracterizează industria
analizată. În ceea ce privește segmentul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România,
inovarea (tehnologică, a proceselor sau modelului de afaceri) nu pare să aibă un impact
semnificativ.
Un alt factor structural important este reprezentat de omogenitatea produsului, perspectivă din
care apreciem că oferta diferitelor companii care comercializează carburanţi este similară,
tipurile de benzină şi motorină oferite de jucătorii pe piață nefiind diferențiate semnificativ din
punct de vedere al atributelor sau calității. Chiar dacă există anumite diferențe din punct de
vedere al cifrei octanice/cetanice și al aditivării, considerăm că produsul este, în general, văzut
drept unul standardizat. Indicatorul ce vizează omogenitatea produsului are și o valență
comportamentală, nu doar structurală, dar credem că încercările de diferențiere a produsului de
către unii concurenți au putut fi replicate relativ facil și de ceilalți participanți la piață.
Elasticitatea cererii în funcție de prețul produsului este un alt indicator important de natură
structurală. Dată fiind lipsa unor produse substituibile carburanţilor auto, dar și rezultatele
analizelor econometrice realizate în cursul investigaţiei, cererea de carburanţi din România este
apreciată ca având un caracter inelastic față de preț (existând anumite diferențe în ceea ce
privește elasticitatea cererii de benzină și motorină).
Mai mult decât atât, considerăm că cererea de carburanți are un caracter destul de predictibil:
aceasta evoluează în jurul unui trend determinat de alți factori structurali, de exemplu mărimea
parcului auto, structura acestuia, nivelul veniturilor etc., în timp ce fluctuațiile sezoniere prezintă
un nivel ridicat de similitudine de la un an la altul.
Numărul întreprinderilor active în sectorul analizat este, de asemenea, important. În domeniul

comercializării cu amănuntul de carburanţi din România avem de-a face cu un număr restrâns de
companii petroliere, care acoperă cea mai mare parte din oferta de pe piaţă, şi un număr ridicat
de societăţi de mici dimensiuni, care dețin stații individuale sau mici rețele locale, dar care au o
influenţă nesemnificativă la nivelul întregii piețe. În plus, se remarcă poziția importantă pe piață
a unuia dintre concurenţi, respectiv OMV Petrom []. După cum am arătat deja, această
structură a pieței conduce la un grad foarte ridicat de concentrare.
Din informațiile disponibile autorității de concurență, chiar dacă interacționează relativ frecvent
pe mai multe piețe, de exemplu, în furnizarea angro de carburanţi, în comercializarea altor
produse petroliere (GPL, lubrifianţi etc.), între principalii concurenți activi în segmentul
comercializării cu amănuntul de carburanţi nu există legături structurale (societăți în comun,
asocieri pentru participări comune la licitații, dețineri încrucișate de acțiuni etc).
57
În ceea ce privește simetria costurilor, există anumite diferențe între principalii jucători, generate
în special de sursele şi costurile de aprovizionare, dar și de modalitatea de organizare internă a
societăților.
IAPC are în vedere și câțiva factori de natură comportamentală. Astfel, existența pe piață a unor
concurenți „rebeli”, atipici din diferite perspective (inovativi, care adoptă procese sau modele de
business diferite, cu impact asupra costurilor), reprezintă un element important al analizei prin
intermediul indicelui agregat. În cazul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România
nu se remarcă existența unui concurent rebel de dimensiuni semnificative, deși între principalii
jucători există anumite diferențe în ceea ce privește nivelul de integrare verticală în cadrul
grupurilor din care fac parte.
Nu în ultimul rând, în evaluarea prin IAPC sunt avute în vedere și eforturile de marketing și
comunicare ale principalilor concurenți. Se remarcă astfel faptul că, în ultimii ani, activitatea de
marketing s-a intensificat: principalii jucători derulează în mod frecvent promoții în perioadele
de vârf de consum (vara și iarna), au fost implementate promoții cu caracter recurent (prețuri de
weekend și promoții de tip „happy hours”), au fost lansate carduri ce vizează fidelizarea bazei de
clienți, au fost desfășurate campanii de responsabilitate socială etc. Cu toate acestea, apreciem
că, prin raportare la cifrele de afaceri ale principalelor companii petroliere din România,
eforturile de marketing și comunicare rămân încă destul de modeste.
Tabel nr. 3.6 – Evaluarea comercializării cu amănuntul de carburanţi din România, prin intermediul IAPC, la
nivelul anului 2018
Indicatorul Opțiunea aleasă pe scala în șapte puncte
urmărit
Intrarea altor concurenți Intrarea altor concurenți
Barierele la intrare 
este foarte dificilă este foarte facilă
Piața este una inovativă,
Piața nu este deloc una
Inovarea  iar inovația este de
inovativă
impact
Produsele oferite de Produsele oferite de
Omogenitatea
concurenți sunt foarte  concurenți sunt foarte
produsului
similare diferite, mai ales calitativ
Elasticitatea cererii Cererea este foarte Cererea este foarte

in funcție de preț inelastică elastică
Pe piață există concurenți
Concurenții Pe piață nu există
 „rebeli” de dimensiuni
„rebeli” concurenți „rebeli”
semnificative
Numărul de Numărul concurenților este Numărul concurenților

concurenți foarte redus este foarte ridicat
Gradul de Gradul de concentrare este Gradul de concentrare

concentrare foarte ridicat este foarte redus
Cotele de piață ale Cotele de piață ale
Simetria cotelor de
principalilor concurenți  principalilor concurenți
piață
sunt foarte apropiate sunt foarte diferite
Stabilitatea cotelor Cotele de piață ale  Cotele de piață ale
58
de piață principalilor concurenți nu principalilor concurenți
s-au modificat deloc au fluctuat masiv
Principalii concurenți se Principalii concurenți se
Interacțiunile pe
întâlnesc frecvent pe multe  întâlnesc doar pe piața
alte piețe
alte piețe analizată
Există puternice legături Nu există niciun fel de
Legăturile
structurale între principalii  legături structurale între
structurale
concurenți principalii concurenți
Principalii concurenți
Principalii concurenți
înregistrează rate de
Profitabilitatea înregistrează rate de profit 
profit foarte reduse sau
foarte ridicate
pierderi
Principalii concurenți au Principalii concurenți au
Simetria costurilor 
costuri foarte apropiate costuri foarte diferite
Activitățile de marketing și Activitățile de marketing
Marketing și comunicare ale și comunicare ale

comunicare principalilor concurenți principalilor concurenți
sunt foarte limitate sunt foarte intense
Piața este foarte
Transparența pieței  Piața este foarte opacă
transparentă
Cererea totală a crescut Cererea totală a scăzut
Evoluția cererii 
masiv masiv
Cererea fluctuează (sau
Șocurile cererii Cererea este foarte stabilă  poate fluctua) masiv de la
o perioadă la alta
Prețul în România este Prețul în România este
Nivelul prețului semnificativ mai mare  semnificativ mai scăzut
decât în alte țări decât în alte țări
Există o unică asociație de
Asociațiile de Nu există asociații de
afaceri sau patronală,
afaceri sau  afaceri sau patronale sau
reprezentativă și foarte
patronale acestea nu sunt influente
influentă
Puterea de
Cumpărătorii nu au deloc Cumpărătorii au foarte
negociere a 
putere de negociere mare putere de negociere
cumpărătorilor
Date fiind scorurile indicate în tabelul de mai sus, dar și categoriile de importanță din care fac
parte factorii incluși în analiză, care implică anumite ponderi alocate acestor factori, valoarea
IAPC determinată pentru distribuția cu amănuntul a carburanților auto din România este 33,7%
în anul 2018.
Având în vedere că, prin construcție, IAPC poate lua valori până la 100%, iar valorile mai
ridicate indică o presiune concurențială mai importantă, putem spune că, în termeni absoluți,
valoarea înregistrată pentru comercializarea cu amănuntul de carburanţi din România este una
redusă. O interpretare mai elocventă a valorii IAPC pentru o anumită industrie se poate da însă
prin comparație cu valorile calculate pentru alte industrii naționale. Astfel, având în vedere cele
59
43 de industrii evaluate prin intermediul IAPC la nivelul anului 2018, comercializarea cu
amănuntul a carburanților este plasată în grupul industriilor caracterizate de o presiune
concurențială redusă26,27,28.
Valoarea IAPC aferentă comercializării cu amănuntul a carburanților din România în anul 2018
este similară cu cea înregistrată în anii anteriori. Diferențele reduse de la an la an rezultă atât din
prevalența factorilor structurali în compoziția indicelui agregat (factorii structurali sunt inerent
mai rigizi), dar și alte condiții care par să asigure un nivel crescut de stabilitate a acestei piețe
(lipsa intrării unor noi jucători, lipsa unor extinderi semnificative a rețelelor, absența unor șocuri
ale cererii etc.).
Dată fiind valoarea IAPC pentru comercializarea cu amănuntul a carburanților din România, care
plasează această industrie în grupul celor caracterizate de o presiune concurențială redusă, dar și
stabilitatea în timp a indicelui agregat, autoritatea de concurență își propune continuarea
monitorizării acestei industrii, atât prin intermediul indicelui agregat, dar și prin utilizarea
celorlalte instrumente aflate la dispoziția Consiliului Concurenței.
26
Felul în care IAPC este construit permite comparații relevante între diversele industrii naționale evaluate.
27
Din grupul industriilor caracterizate de o presiune concurențială redusă mai fac parte domenii precum asigurările
auto (facultative și, separat, cea de răspundere civilă), transportul feroviar de călători, distribuția produselor
farmaceutice (angro și, separat, cu amănuntul), serviciile bancare asociate cardurilor (de debit și, separat, de credit),
serviciile notariale, producția gazelor naturale, producția și comercializarea cimentului.
28
Pentru detalii privind cele mai recente rezultate ale aplicării IAPC, cei interesați pot consulta raportul Consiliului
Concurenței privind evoluția concurenței în sectoare cheie ale economiei, disponibil pe site-ul autorității de
concurență (www.consiliulconcurentei.ro).
60
CAP. IV Caracteristici ale sectorului sub aspect concurențial
Pentru analiza tipologiilor de comportamente întâlnite pe piaţa comercializării cu amănuntul de

carburanţi, au fost avute în vedere o serie de elemente din care se pot desprinde anumite
concluzii atât cu privire la principalele trăsături structurale şi comportamentale ale sectorului, cât
şi cu privire la interacţiunea sub aspect concurenţial manifestată pe piaţă.
Printre aceste elemente avute în vedere se numără următoarele:
- factorii care influenţează modul de formare a preţurilor;

- structura prețului;
- nivelul de taxare din România şi comparaţia cu alte state europene;
- gradul de corelaţie liniară dintre prețurile practicate de companii;
- analiza interacţiunii dintre benzinăriile concurente la nivel local;
- frecvenţa modificărilor generalizate de preţuri;
- analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețurile finale;
- forme de concurență practicate în sectorul analizat etc.
4.1 Factorii care influenţează preţurile
Preţurile carburanţilor la pompă au două componente principale:

- preţul net (prețul în care nu sunt incluse taxele);
- taxele directe şi indirecte.
Preţul fără taxe conţine întreaga gamă de costuri asociate activității de comercializare a
carburanţilor, plus marja de profit pe care fiecare companie urmăreşte să o obţină ca urmare a
desfăşurării activităţii. În ceea ce priveşte componenta de costuri, cel mai important dintre
acestea, din perspectiva ponderii sale în preţul final, este reprezentat de costul de achiziţie al
mărfii (benzina sau motorina). La rândul său, costul de achiziţie al carburanţilor este influenţat în
mod direct atât de cotaţia internaţională29 a produselor petroliere (benzină, motorină), aceasta la
rândul ei fiind influențată de cotația ţiţeiului, dar şi de cursul de schimb leu/euro sau leu/dolar.
De asemenea, în structura costurilor intră şi costurile logistice (de transport), cu cele două
componente:
- costuri logistice primare - costul transportului mărfii de la rafinăria furnizoare/Oil Terminal
până la depozite.
- costuri logistice secundare - costul transportului mărfii de la depozite până la staţiile de
distribuţie carburanţi.
O altă componentă a costurilor este reprezentată de costurile operaţionale, în care sunt incluse
costurile cu utilităţile pentru funcţionarea staţiilor de distribuţie carburanţi, serviciile de IT
aferente, servicii de pază, precum şi cheltuielile cu personalul (fie costuri directe - în cazul
staţiilor administrate în sistem COCO, fie costuri indirecte – în cazul staţiilor administrate în
sistem CODO).
29
Cotaţie Platts Fob Med Italy.
61
Mai există o serie de alte elemente necuantificabile care îşi pot pune amprenta asupra nivelului
preţurilor fără taxe în diverse perioade de timp. Dat fiind caracterul local al manifestării
concurenţei, preţul practicat de o anumită companie la vânzarea carburanţilor dintr-o anumită
staţie poate fi modificat şi ca urmare a modificărilor efectuate de concurenţii din vecinătatea
staţiei respective. De asemenea, cererea manifestată într-o anumită zonă geografică, nivelul de
trai al consumatorilor, perioada din an (spre exemplu: perioada de concedii) pot influența politica
de prețuri adoptată de jucătorii din piață. Având în vedere factorii care pot influenţa nivelul
preţurilor, este dificilă determinarea ponderii fiecărui factor în stabilirea preţurilor cu amănuntul
practicate în staţii, interacţiunea concomitentă dintre factori, chiar şi divergentă în anumite
perioade, generând influenţe diferite în timp şi ca intensitate în stabilirea preţului.
4.2 Nivelul de taxare din România
Un alt element important de influență asupra prețurilor finale ale carburanților este reprezentat de
nivelul de taxare aplicat de stat asupra prețurilor carburanților. Deși frecvența cu care se modfică
nivelul de taxare al carburanților este inferioară celei cu care se modifică celelalte elemente din
structura prețului final, impactul acestui factor este unul semnificativ, dat fiind faptul că nivelul
taxelor aplicate carburanților reprezintă, în medie, circa 50% din prețul afișat la pompă.
În perioada 2014 – 2017, valoarea accizelor a înregistrat o serie de modificări atât în ceea ce
privește modul de stabilire a valorii acestora, cât și nivelul lor. Astfel, în perioada 01.01.2014-
31.12.2014, accizele au fost stabilite în euro, în timp ce în perioada 01.01.2015 – 31.12.2018,
nivelul accizelor a fost exprimat în lei.
În perioada 01.01.2014 - 31.03.2014, nivelul accizelor a fost de 359,59 Euro/1.000 litri pentru
benzină și 330,395 Euro/1.000 litri pentru motorină, iar în perioada 01.04.2014 - 31.12.2014
nivelul accizelor a fost de 429,59 Euro/1.000 litri pentru benzină și 400,395 Euro/1.000 litri
pentru motorină. Cursul de schimb utilizat pentru conversia în lei a sumelor reprezentând accize
a fost de 1 Euro = 4,7380 lei.
Începând cu anul 2015, nivelul accizelor a fost reglementat în lei, conform tabelului de mai jos:
Tabelul nr. 4.1 – Evoluţia valorii accizelor în România
Perioada
Produs
01.01.2015 - 01.01.2017 - 15.09.2017 - 01.10.2017 –
31.12.2016 14.09.2017 30.09.2017 31.12.2018
2.035,4 1.656,36 1.816,36 1.976,36
Benzină
lei/1.000 litri lei/1.000 litri lei/1.000 litri lei/1.000 litri
1.897,08 1.518,04 1.678,04 1.838,04
Motorină
lei/1.000 litri lei/1.000 litri lei/1.000 litri lei/1.000 litri
62
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a înregistrat o cotă de 24%, în perioada 01.01.2014 -
31.12.2015, aceasta fiind modificată începând cu data de 1 ianuarie 2016 la 20%. Începând cu
data de 01.01.2017, cota standard de TVA aplicabilă în cazul carburanților este de 19%.
4.3 Structura preţului
Așa cum am precizat anterior, preţul cu amănuntul la carburanţi (preţul la pompă) are o structură
de bază reprezentată de preţul net (preţul fără taxe), la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea
adăugată. În ceea ce priveşte preţul net, acesta conţine o serie elemente de cost, cum ar fi: costul
de aprovizionare cu mărfă (COGS30 - include costul de achiziţie al carburanţilor şi costurile
logistice31), alte costuri (costuri operaţionale - utilităţi, servicii IT, servicii pază, precum şi
costuri cu personalul (fie costuri directe - în cazul staţiilor administrate în sistem COCO, fie
costuri indirecte – în cazul staţiilor administrate în sistem CODO), amortizarea staţiilor,
discounturi (rezultate din contractele încheiate cu persoanele juridice care alimentează carburanţi
cu amănuntul sau rezultate din relaţia cu persoane fizice pe baza cardurilor de fidelizare)).
Structura preţului mediu final32 (la pompă/retail) la produsul benzină standard, la nivel ponderat
al pieţei (lei/litru), este redată în graficul de mai jos, iar structura aferentă fiecărei companii
petroliere fiind prezentată în Anexa 2 la Raport:
Grafic nr. 4.1 – Structura preţului la benzină
Notă: Marja netă =Preţ mediu retail – Acciză – TVA – COGS - Costuri
Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de principalii furnizori de carburanţi
30
COGS – cost of good sold.
31
Costurile logistice au două componente: cost logistică primară = costul transportului mărfii de la rafinăria
furnizoare/Oil Terminal până la depozite şi cost logistică secundară = costul transportului mărfii de la depozite până
la staţiile de distribuţie.
32
În componenta de costuri, pentru calculul amortizării aferente a fost împărţită valoarea totală a amortizării
aferente întregii reţele de staţii la cantitatea totală de carburanţi comercializată prin staţii. Acelaşi mod de calcul a
fost utilizat şi pentru calculul componentei de costuri operaţionale.
63
Aşa cum rezultă din graficul de mai sus, cea mai mare pondere în preţul final o deţine
componenta fiscală, respectiv suma aferentă TVA şi accizei, care a deţinut o pondere cumulată
ce a variat în perioada de analiză între 52% şi 58%. Următoarea componentă cu o pondere
însemnată în preţul final este costul de achiziţie al benzinei, care a variat între [30-40]% şi [40-
50]%. Marja medie netă obţinută de companii din vânzarea cantităţilor de benzină standard,
raportată la preţul de vânzare final, a înregistrat valori cuprinse între [0-5]% şi [0-5]%.
Grafic nr. 4.1 – Structura preţului la motorină
Notă: Marja netă =Preţ mediu retail – Acciză – TVA – COGS - Costuri
Sursa: prelucrări CC pe baza datelor transmise de principalii furnizori de carburanţi
Şi în cazul preţului motorinei, cea mai mare pondere în preţul final o deţine componenta fiscală,
respectiv suma aferentă TVA şi accizei, care a deţinut o pondere cumulată ce a variat în perioada
de analiză între 48% şi 56%. Următoarea componentă cu o pondere însemnată în preţul final este
costul de achiziţie al motorinei, care a variat între [30-40]% şi [40-50]%. Marja medie netă
obţinută de companii din vânzarea cantităţilor de motorină standard, raportată la preţul de
vânzare final, a înregistrat valori cuprinse între [0-5]% şi [0-5]%.
4.4 Evoluţia preţurilor la carburanţi
În graficele de mai jos este prezentată evoluţia preţului mediu cu taxe comparativ cu evoluţia
preţului mediu fără taxe din România, la produsele cu cea mai mare pondere (circa 88%) în
vânzările totale de carburanţi - benzină standard şi, separat, motorină standard.
După cum se poate observa, preţul fără taxe a fost influenţat de-a lungul perioadei de analiză de
modificările aplicate de stat în sistemul de taxare a carburanţilor. Astfel, au fost aplicate:
- 3 creşteri asupra valorii accizei (la 1 aprilie 2014, 15 septembrie 2017 şi 1 octombrie 2017);
- 2 scăderi asupra TVA (la 1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2017);
- o scădere a valorii accizei (la 1 ianuarie 2017).
64
Modificările preţului generate de intervenţia statului sunt evidenţiate în graficele de mai jos:
Grafic nr. 4.2 – Evoluţia preţului mediu cu taxe şi fără taxe la benzină
Grafic nr. 4.3 – Evoluţia preţului mediu cu taxe şi fără taxe la motorină
65
Potrivit declaraţiilor companiilor, o influenţă foarte importantă în formarea preţurilor cu amănuntul
o deţin cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere rafinate, publicate de Platts în raportul
European Market Scan33. Astfel, pentru a surprinde modul în care modificarea cotaţiilor Platts s-a
reflectat în preţurile cu amănuntul pe piaţa carburanţilor din România, a fost analizată evoluţia
celor doi indicatori în perioada 2014 – 2018. Pentru ca influenţa cotaţiilor Platts asupra preţurilor
practicate de companiile active în România să fie cât mai fidelă, au fost folosite pentru analiză
preţurile fără taxe (acciză şi TVA) – preţuri nete, ştiut fiind faptul că aceste taxe sunt elemente fixe
din structura preţurilor, pe care companiile nu le pot influenţa.
În continuare, este prezentată evoluţia preţurilor practicate de companiile petroliere, precum şi

evoluţia comparativă a cotaţiilor Platts, pentru cele două produse de bază – benzina standard şi
motorina standard.
Grafic nr. 4.4 Evoluţia preţurilor fără taxe şi a cotaţiei Platts la benzină
Sursa: prelucrări interne ale CC
Potrivit graficului de mai sus, se poate remarca faptul că preţurile fără taxe la benzină practicate
de companii au avut o evoluţie similară cu cea a cotaţiei Platts. După o evoluţie relativ constantă
în prima jumătate a anului 2014, preţurile au înregistrat o scădere abruptă până în luna ianuarie
2015, urmând îndeaproape evoluţia cotaţiei Platts. Perioada ianuarie – iunie 2015 a fost marcată
de o creştere a cotaţiilor Platts cu circa 51%, în timp ce preţul mediu fără taxe a crescut cu circa
34%. Până la finalul anului 2015, preţurile fără taxe au urmat tendinţa de reducere înregistrată de
cotaţia Platts, până în luna februarie 2016 când, atât cotaţia Platts (de 1.12 lei/litru), cât şi preţul
mediu fără taxe (de 1.77 lei/litru) au înregistrat valorile cele mai mici ale întregii perioade
analizate.
33
Pentru benzină - Premium Unleaded 10ppm Platts FOB Med mean, iar pentru motorină – ULSD 10 ppm Platts
FOB Med mean.
66
Începând cu luna februarie 2016, evoluţia cotaţiilor Platts şi-a pus amprenta asupra modificărilor
de preţuri din România, tendinţa generală de creştere a cotaţiei, marcată şi de perioade de
reducere (cea mai accentuată consumându-se în perioada aprilie-iunie 2017), resimţindu-se în
acelaşi sens şi la nivelul preţurilor fără taxe.
Grafic nr. 4.5 Evoluţia preţurilor fără taxe şi a cotaţiei Platts la motorină
Şi în cazul motorinei, se poate observa din graficul de mai sus tendinţa de urmărire a preţurilor
practicate pe piaţa românească a evoluţiei cotaţiei Platts la motorină. Fluctuaţiile generale ale
cotaţiilor se translatează asupra modificărilor de preţ efectuate de companiile petroliere în
perioada de analiză. Anul 2014 este caracterizat de o evoluţie descendentă a celor doi indicatori
analizaţi, pânal la nivelul de 1.52 lei/litru în cazul cotaţiei Platts şi 2.22 lei/litru, în cazul preţului
mediu, valori atinse în luna ianuarie 2015. După o perioadă de creştere a cotaţiei Platts până la
nivelul lunii mai 2015, evoluţie similară având şi preţurile companiilor petroliere, a urmat o
perioadă de reducere a valorilor înregistrate de cei doi indicatori, aceştia atingând valorile medii
minime în luna ianuarie 2016 (1 leu/litru – cotaţia Platts) şi, respectiv, în luna februarie 2016
(1.68 lei/litru – preţ mediu fără taxe).
În perioada 2016 – septembrie 2018, se înregistrează o tendinţă generală de creştere atât a

cotaţiei Platts, cât şi a preţurilor fără taxe înregistrate de jucătorii cei mai importanţi din piaţă,
perioada fiind marcată de o serie de fluctuaţii pozitive sau negative ale preţurilor fără taxe, direct
influenţate de modificările cotaţiei Platts. În ultimul trimestru al anului 2018 trendul descrescător
al cotaţiilor Platts şi-a pus amprenta şi asupra preţurilor fără taxe practicate în România, acestea
urmând trendul cotaţiilor.
Atât în cazul benzinei, cât şi în cazul motorinei, din graficele de mai sus se poate observa o
uşoară reducere a ecartului dintre preţurile fără taxe practicate de cele şase reţele de benzinării în
perioada august 2014 – august 2017 comparativ cu restul perioadei analizate.
67
4.5 Analiza marjelor companiilor
Pentru evaluarea gradului de profitabilitate al activităţii de comercializare cu amănuntul de

carburanţi din România comparativ cu alte state europene, în cadrul investigaţiei au fost
solicitate informaţii de la companii active în Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Germania.
Acestea au vizat aceeaşi structură de date (preţ mediu anual la pompă, costuri operaţionale
anuale medii, costuri medii cu marfa, costuri logistice, amortizare etc.) solicitată companiilor
active în România. Din analiza datelor şi informaţiilor primite ca răspuns, care au respectat
întocmai structura de răspuns solicitată, putându-se realiza comparaţii pe baza acestora, au
rezultat situaţiile prezentate în graficele de mai jos cu privire la evoluţia marjelor medii anuale
realizate de unele dintre aceste companii comparativ cu media marjelor anuale din România.
Trebuie avut în vedere faptul că pot exista diferenţe între caracteristicile fiecărui mediu
concurenţial naţional în care activează companiile prezentate.
Grafic nr. 4.6 – Evoluţia comparativă a marjelor la benzină
Din graficul de mai sus, se poate observa faptul că evoluţia marjelor a fost diferită de la o
companie la alta. Marja medie înregistrată în România s-a situat în eşalonul inferior al valorilor
disponibile, având o evoluţie relativ constantă în perioada analizată. []
Grafic nr. 4.7 – Evoluţia comparativă a marjelor la motorină
68
În ceea ce priveşte motorina, evoluţia marjei medii realizate în România a fost una relativ
constantă în perioada analizată, foarte apropiată de cea obţinută de [], situaţia fiind similară
evoluţiei pentru produsul benzină. []
4.6 Analiza gradului de corelaţie liniară dintre preţurile practicate de companii
Pentru a analiza corelaţia dintre preţurile la pompă practicate de companii, au fost determinaţi
coeficienţii de corelaţie dintre aceste preţuri, rezultatele obţinute pentru fiecare an din perioada
analizată fiind redate în tabelele de mai jos.
Următoarele rezultate ilustrează coeficienţii de corelaţie calculaţi pentru preţurile la benzina

standard comercializată prin intermediul staţiilor de distribuţie din România:
Tabelul nr. 4.2 – Valorile coeficienţilor de corelaţie liniară (benzină)
[]
Aşa cum rezultă din tabelele de mai sus, nivelul corelaţiilor dintre preţurile concurenţilor este
foarte ridicat, aspect ce demonstrează o legătură puternică între variaţiile de preţuri practicate de
companiile petroliere. []
În perioada 2014 – 2016, coeficientul de corelaţie a avut o valoare minimă de 0,987 ([]), dar a
înregistrat şi valori apropiate de cea maximă (0,999 în cazul []).
Perioada 2017 – 2018 este marcată de o uşoară reducere a mai multor valori ale coeficienţilor de
corelaţie, ceea ce implică o reducere nesemnificativă a legăturii dintre variaţiile preţurilor
practicate la pompă. Cu toate acestea, corelaţia dintre preţurile practicate la pompă rămâne una
foarte puternică, apropiată de valoarea maximă (1). Valoarea minimă a corelaţiilor din anul 2018
atinge pragul de 0,907, în cazul [], cel mai mic din întreaga perioadă analizată.
Tabelul nr. 4.3 – Valorile coeficienţilor de corelaţie liniară (motorină)
[]
Şi în cazul motorinei, nivelul corelaţiilor dintre preţurile competitorilor este foarte ridicat, cu
valori apropiate de maximul coeficienţilor. În ansamblu, coeficienţii de corelaţie au avut cele mai
69
mari valori în perioada 2014-2016, în anii 2017 şi 2018 aceştia înregistrând, per ansamblu, o
uşoară scădere faţă de valorile din anul 2016.
[]
4.7 Frecvenţa modificărilor generalizate de preţuri
Pentru a evalua modul în care concurenţii au reacţionat la modificările de preţuri ale celoralţi
concurenţi, a fost analizat numărul de modificări ale preţurilor realizate de companiile cele mai
importante active pe piaţa românească. În acest sens, au fost solicitate companiilor informaţii cu
privire la numărul modificărilor generalizate de preţ, acestea reprezentând modificările de preţ
efectuate de fiecare companie în minimum 85% din numărul total al staţiilor deţinute de fiecare
dintre acestea. De asemenea, compania Socar nu a fost inclusă în situaţiile prezentate în
continuare, având în vedere faptul că aceasta a comunicat modificările de preţ [], iar din
analiza acestora a reieşit că modificările de preţ [].
În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia numărului de modificări de preţuri operate de
fiecare companie în decursul perioadei de analiză:
Tabelul nr. 4.4 - Numărul modificărilor de preţ la benzină

Benzina 2014 2015 2016 2017 2018
Petrom [] [] [] [] []
OMV [] [] [] [] []
MOL [] [] [] [] []
Rompetrol [] [] [] [] []
Lukoil [] [] [] [] []
Gazprom [] [] [] [] []
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, numărul modificărilor efectuate de [].
Numărul modificărilor a crescut uşor în anul 2015 faţă de anul 2014 (de la circa 65-72 de
modificări la circa 80), a fost relativ constant în anul 2016, după care a suferit o reducere în anul
2017 (cu circa 19%). Toate companiile prezentate în tabel au efectuat modificări de preţ la
benzină fiind puternic influenţate de acţiunile concurenţilor.
Numărul modificărilor realizate de [], acest aspect fiind rezultatul [].
[], diferenţele dintre numărul modificărilor generalizate realizate de companii în perioada

2015 – 2018 sunt foarte mici (de 1-2 modificări) sau inexistente, variaţia fiind de maxim 3
modificări anuale, numai în anul 2014 existând o diferenţă mai mare [].
În ceea ce priveşte situaţia modificărilor de preţ la motorină, aceasta este similară benzinei, în
sensul că există foarte mici diferenţe între numărul modificărilor efectuate de fiecare companie,
[].
70
Tabelul nr. 4.5 - Numărul modificărilor de preţ la motorină
Motorina 2014 2015 2016 2017 2018
Petrom [] [] [] [] []
OMV [] [] [] [] []
MOL [] [] [] [] []
Rompetrol [] [] [] [] []
Lukoil [] [] [] [] []
Gazprom [] [] [] [] []
Şi în cazul motorinei, [], diferenţe semnificative (de maxim 9 modificări) au fost numai în
anul 2014, în restul perioadei analizate variaţia fiind de 2-4 modificări. În perioada analizată nu
s-a înregistrat o diferenţă semnificativă între numărul modificărilor la benzină şi cele efectuate în
cazul motorinei.
Gama de valori cu care companiile, care acoperă cea mai mare parte a vânzărilor cu amănuntul
de carburanţi din România, au operat modificările de preţuri, atât reduceri, cât şi majorări, este
prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 4.6 – Valorile modificărilor de preţuri
Benzină Motorină
Reduceri Majorări Reduceri Majorări
-0,01 0,01 -0,01 0,01
-0,02 0,02 -0,02 0,02
-0,03 0,03 -0,03 0,03
-0,04 0,04 -0,04 0,04
-0,05 0,05 -0,05 0,05
-0,06 0,06 -0,06 0,06
-0,07 0,07 -0,07 0,07
-0,08 0,08 -0,08 0,09
-0,09 0,09 -0,09 0,12
-0,10 0,14 -0,10 0,17
-0,12 0,38 -0,13 0,24
-0,15 0,41 -0,14 0,40
-0,16 -0,15 0,41
-0,17 -0,16
-0,36 -0,21
-0,48 -0,41
-0,49 -0,47
-0,50 -0,48
-0,49
-0,50
71
Din analiza schimbărilor de preţ efectuate în perioada de analiză a reieşit faptul că, la toate
companiile enunţate, cele mai întâlnite modificări de preţ, indiferent de sensul acestora (pozitiv
sau negativ), sunt cuprinse între 0,01 lei şi 0,09 lei. Celelalte valori cuprinse în tabelele de mai
sus au fost operate sporadic, fie pentru a corecta anumite modificări care s-au dovedit a fi
neconforme cu evoluţia preţurilor concurenţilor, fie au stat la baza ajustărilor de preţuri ca efect
al diminuării/majorării taxei pe valoarea adăugată sau accizelor aplicate preţurilor la carburanţi.
Din analiza comportamentului companiilor cu privire la valoarea modificărilor (pozitive sau

negative) efectuate la benzină, a reieşit faptul că cea mai mare pondere cumulată a valorilor
modificărilor a fost deţinută de intervalul 0,03 – 0,05 lei/litru, aşa cum rezultă din tabelul de mai
jos:
Tabelul nr. 4.7 - Ponderea modificărilor principale în numărul total de modificări – benzină
Valoare
Rețea 2014 2015 2016 2017 2018
modificare
[] [] [] [] [] [] []
În cadrul reţelelor de staţii [], ponderea modificărilor, cuprinse între 0,03 şi 0,05 lei/litru, din
totalul modificărilor operate de aceste companii, a fost de [].
[]
În ceea ce priveşte modificările preţurilor la motorină, situaţia este relativ similară celei întâlnite
în cazul benzinei, fiind prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 4.8 - Ponderea modificărilor principale în numărul total de modificări – motorină
Valoare
Rețea 2014 2015 2016 2017 2018
modificare
[] [] [] [] [] [] []
În cadrul reţelelor de staţii [], ponderea modificărilor, cuprinse între 0,03 şi 0,05 lei/litru, din
totalul modificărilor operate de aceste companii, a fost de [].
Cele mai numeroase modificări operate de majoritatea companiilor sunt, ca şi în cazul benzinei,
cele de [], ponderea acestora majorându-se în perioada analizată până la [].
4.8 Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețul final (la pompă)
Pentru a evalua modul în care evoluţia cotaţiilor Platts se transmite în preţul cu amănuntul al
carburanţilor, au fost analizate o serie de seturi de date în vederea identificării existenţei unei
modificări asimetrice a preţurilor cu amănuntul ca rezultat al modificării preţului materiilor
prime.
72
Trebuie menţionat, în primul rând, că modificările de preţuri de-a lungul lanţului de distribuţie
nu au loc instantaneu, ci cu anumite intervale de întârziere. În acest sens, s-au comparat preţurile
la pompă ale carburanţilor auto pe piaţa din România cu cotaţiile internaţionale Platts la benzine
şi motorine. S-a considerat faptul că influenţa preţului materiei prime (ţiţei) este deja încorporată
în cotaţiile Platts ale produselor petroliere (benzină şi motorină).
Viteza cu care se transmit modificările preţului materiilor prime în preţul final (aşa-numitul
fenomen „rockets and feathers”) a fost amplu studiată în literatura de specialitate, pe multe piețe,
nu doar pentru piaţa carburanţilor34. Pe această piaţă pot exista asimetrii între durata şi
amplitudinea cu care preţurile cresc ca răspuns al creşterii preţului materiilor prime şi durata şi
amplitudinea cu care preţurile scad ca răspuns al scăderii preţului materiilor prime. Mai exact,
preţurile cu amănuntul ale carburanţilor pot creşte mai rapid în cazul scumpirii materiilor prime
(fenomen cunoscut sub denumirea de “rockets”) şi pot scădea mult mai lent în cazul ieftinirii
materiilor prime (fenomen cunoscut sub denumirea de “feathers”).
4.8.1 Tipuri de asimetrie în transmiterea prețurilor și modelele econometrice folosite

pentru identificarea acestora
Înainte de a identifica dacă există sau nu o asimetrie în transmisia modificărilor prețurilor

factorilor de producție în prețul produselor finale din România, trebuie definită asimetria.
Literatura de specialitate în acest domeniu a identificat mai multe moduri în care aceste
transmisii se pot realiza asimetric și le-a structurat în funcție de caracteristicile lor și de metoda
cantitativă de testare a prezenței lor.
Fiecare tip de asimetrie identificat în literatura de specialitate are și un nivel de simetrie asociat.
Astfel, prezentarea oricărui tip de asimetrie presupune, în lipsa acesteia, existența unei simetrii,
ele fiind prezentate alternativ. De asemenea, pentru o mai mare omogenitate, prescurtările
folosite în descrierea tipurilor de asimetrie sunt cele din limba engleză. Astfel, dat fiind
specificul prezentei analize, sunt importante următoarele tipuri de asimetrii:
- Impact contemporan (COIA/COIS - contemporaneous impact asymmetry/symmetry) - se
referă la acea asimetrie observată în aceeași perioadă cu modificarea prețului (e.g. aceeași
săptămână).
- Efect distribuit cu lag (DLEA/DLES - distributed lag effect asymmetry/symmetry) - se
referă la acel efect care se observă cu o anumită întârziere modificării prețului factorilor
de producție, distribuit pe mai multe perioade.
- Efect cumulat (CUIA/CUIS – cumulated impact asymmetry/symmetry).
34
De exemplu, în lucrarea Fuel Price Volatility and Asymmetric Transmission of Crude Oil Price Changes to Fuel
Prices, autorii I. Zlatcu, M. Kubinschi şi D. Barnea (Facultatea de Ştiinţe Economice, Bucureşti) au analizat
fenomenul volatilităţii preţurilor la carburanţi şi influenţa modificării cotaţiilor la ţiţei în preţurile la carburanţii din
România, Franţa, Germania, Polonia şi Republica Cehă, în perioada 2008 – 2014, constatând lipsa unor rezultate
concludente cu privire la transmiterea asimetrică a influenţei cotaţiilor în preţurile cu amănuntul. De asemenea,
Peltzman (2000) a examinat mai mult de 200 de piețe ale produsului și a constatat transmiterea asimetrică a
modificărilor prețurilor materiei prime în prețul produselor petroliere în mai mult de două treimi dintre piețele
analizate.
73
4.8.2 Metodologia folosită în testarea asimetriei în cazul analizei curente
În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate succint prelucrările realizate asupra datelor, testele de
semnificație și robustețe realizate pe parcursul prelucrărilor. Dat fiind faptul că aceste teste și
prelucrări intermediare nu reprezintă obiectivul acestei analize, pentru a nu îngreuna prezentarea
rezultatelor, rezultatele acestora nu vor fi prezentate în prezentul material.
În cazul testării existenței asimetriei se va folosi un model de tip ARDL (autoregresiv cu lag
distribuit).
- În funcție de specificație, se are în vedere doar prețul fără taxe pentru toate variabilele
introduse în modelul econometric (deoarece prețul cu taxe include o variabilitate a datelor
care nu depind de deciziile furnizorilor – componenta de taxe).
- Variabila dependentă este reprezentată de prețul final (la pompă) pentru carburantul testat
(benzină sau motorină).
- Variabila exogenă cu componenta de lag distribuit vizează evoluția cotației Platts la
benzină şi motorină. Pentru a surprinde evoluția asimetrică, seria aferentă evoluției
cotaţiilor Platts a fost divizată în două serii separate care surprind evoluțiile pozitive și
negative față de perioada anterioară. În cazul seriei care surprinde evoluțiile pozitive,
aceasta înregistrează valoarea efectivă a cotației Platts dacă în perioada t+1 aceasta a
crescut față de perioada t sau 0 dacă a înregistrat o scădere față de perioada t. În mod
similar s-a procedat și pentru seria care surprinde evoluțiile negative, astfel că cele două
serii înregistrează valori „complementare” (unde există valoarea cotației Platts într-o
serie, automat, cealaltă va înregistra valoarea 0).
Estimarea a fost făcută folosind softul Eviews. S-a optat pentru estimarea ARDL pe care o oferă
în mod automat softul, numărul de laguri fiind estimat de către soft, având la bază criteriul
informațional Hannan-Quinn (HQ). S-a optat pentru criteriul HQ deoarece acesta se comportă
consistent chiar și pe eșantioanele mici, cum este cazul setului curent de date. De asemenea,
comparativ cu posibilitățile alternative (i.e. folosirea criteriilor informaționale Akaike ca metodă
de selecție a numărului de laguri), forma funcțională sugerată de criterul HQ este cea mai
parcimonioasă și mai apropiată de intuiția economică a fenomenului analizat (și criteriul
informațional Schwartz generează rezultate comparabile în privința numărului de laguri de inclus
în model).
Pentru a atenua efectele heteroschedasticității și ale autocorelării erorile aferente matricei de

varianță covarianță au fost estimate folosind procedura HAC (heteroskedasticity &
autocorrelation consistent standard errors).
4.8.3 Rezultate
Trebuie precizat de la început că acest demers cantitativ are o serie de limitări tehnice, astfel,
rezultatele trebuie interpretate și înțelese având în vedere existența acestor limitări.
 pentru un fenomen caracterizat de serii de timp, seria de date disponibilă este relativ
scurtă ceea ce are câteva limitări (de exemplu, folosirea unor procedee care se pretează
74
mai bine în astfel de cazuri i.e. folosirea criteriului HQ că metodă de selecție a
modelului).
 dat fiind faptul că seriile de prețuri reprezintă mediile la nivel național, la nivel agregat de
săptămână, poate exista o varianță „artificială” în date, fără să fie rezultatul unor decizii
de business (ceea ce se urmărește prin acest model). Această varianță nu poate fi izolată,
dar trebuie avută în vedere în interpretarea datelor.
 dat fiind faptul că seriile pot prezenta varianță „artificială” care nu poate fi eliminată sau
corectată, este posibil ca unele valori ale coeficienților, deși par foarte apropiate, în
valoare absolută, să fie diferite din punct de vedere statistic. Astfel, interpretarea testelor
de semnificație în vederea acceptări/infirmării ipotezei transmiterii asimetrice în prețul
final a fluctuațiilor cotației Platts trebuie să aibă în vedere și dimensiunea asimetriei, nu
doar dacă aceasta există din punct de vedere statistic.
 rezultatele coeficienților din ecuațiile de regresie ar trebui interpretate (și privite în
continuarea analizei) ca valori medii care caracterizează fenomenul studiat pe tot
intervalul de timp avut în vedere în prelucrarea econometrică.
 Chiar dacă în practică deciziile de business sunt implementate „în salturi”35, iar acestea
au o durată mai mare decât cea aferentă observațiilor individuale, efectul acestor
modificări va fi defalcat, în medie, pe fiecare perioadă cu prinsă între perioada de
referință care determină modificarea și momentul modificării prețului la pompă (e.g. dacă
sunt necesare 3 săptămâni pentru a atinge modificarea cotației Platts necesară modificării
prețului la pompă, într-un model de tip ARDL, acest efect va fi defalcat, prin intermediul
componentei DL, pe toate cele 3 săptămâni introduse în model).
Pentru a facilita interpretarea rezultatelor, acestea sunt prezentate secvențial, pentru fiecare dintre
cele două categorii de carburanți în parte. Mai întâi, se vor prezenta rezultatele ecuației de
regresie pentru toate cazurile, subliniind câteva concluzii la acest nivel, după care vor fi
prezentate testele de semnificație privind existența asimetriei și interpretate în coroborare cu
valoarea coeficienților.
Benzină
Forma funcțională sugerată de criteriul HQ pentru modelul ARDL este de tipul ARDL(3,4,4),
ceea ce înseamnă că prețul la pompă depinde de prețul la pompă din ultimele 3 cele mai recente
perioade înaintea celei curente și de evoluția cotației Platts atât din perioada curentă, cât și din
ultimele 4 perioade înainte.
Pentru a putea fi interpretate tabelele din continuarea acestui material, prescurtările folosite în
construirea variabilelor sunt următoarele: PR – preţ, PL – cotație Platts, B – benzină, M –
motorină, POZ – evoluțiile pozitive, NEG – evoluțiile negative, i reprezintă un indicator al
faptului că acea variabilă a fost diferită pentru fiecare specificație, unde i are valorile T pentru
total piață și de la 1 la 7 pentru fiecare jucător în parte (în aceeași ordine ca şi cea prezentată în
tabelul 4.9).
35
Spre exemplu, prețul la pompă se va modifica doar dacă cotația Platts se modifică cu o anumită valoare, iar
această modificare poate fi atinsă într-o anumită perioadă de timp, de regulă, mai mare decât dimensiunea unității de
observație curente (o săptămână).
75
Dat fiind faptul că ambele serii sunt exprimate în preț/litru, iar variabilele introduse în model
sunt la prima diferență, coeficienți pot fi interpretați în modul următor: „la o modificare de 1 leu
a cotației Platts în perioada ~numărul lagului~, prețul la pompă se modifică cu ~valoarea
coeficientului~ lei”. Pe această logică, dacă analizăm efectul cumulat (suma coeficienților
variabilelor cu lag introduse în model), putem aprecia perioada de timp necesară transmiterii
integrale a unei modificări a cotației Platts în prețul la pompă.
În tabelul 4.9 sunt prezentate în mod sintetic rezultatele ecuațiilor de regresie elaborate pentru a
testa modul de transmitere în prețul la pompă a cotațiilor Platts. Cele 8 ecuații de regresie
prezentate în tabel sunt aferente celor 8 testări individuale, care sunt evidențiate în mod distinct
(total piață plus fiecare dintre cei 7 jucători analizați).
Pentru a separa efectele creșterilor cotațiilor Platts asupra prețului la pompă față de efectele
scăderilor, seria de date a fost separată după metodologia descrisă mai sus. Astfel, în aceste
condiții, coeficienții celor două serii (creșteri și scăderi) trebuie analizați și interpretați
concomitent pentru aceeași perioadă, pentru a aprecia dacă ipoteza existenței asimetriei poate fi
acceptată sau nu.
Tabel 4.9 Sinteza ecuațiilor de regresie pentru testarea asimetrie printr-un model ARDL(3,4,4) pentru total piață și
pentru fiecare jucător în parte
Benzină Total piaţă Lukoil Mol OMV
Variable Coef. prob. Coef. prob. Coef. prob. Coef. prob.
D(PR_B_T(-1)) -0.0210 0.7933
D(PR_B_T(-2)) -0.2301 0.0026
D(PR_B_T(-3)) -0.1990 0.0025
D(PL_B_POZ) 0.3710 0.0000
D(PL_B_POZ(-1)) 0.3977 0.0000
D(PL_B_POZ(-2)) 0.2634 0.0000 [] [] []
D(PL_B_POZ(-3)) 0.2600 0.0002
D(PL_B_POZ(-4)) 0.2016 0.0000
D(PL_B_NEG) 0.3643 0.0000
D(PL_B_NEG(-1)) 0.3873 0.0000
D(PL_B_NEG(-2)) 0.2573 0.0000
D(PL_B_NEG(-3)) 0.2534 0.0003
D(PL_B_NEG(-4)) 0.2024 0.0000
2
R 78.30%
Benzină Petrom Rompetrol Gazprom Socar
D(PR_B_T(-1))
D(PR_B_T(-2))
D(PR_B_T(-3))
D(PL_B_POZ)
D(PL_B_POZ(-1))
D(PL_B_POZ(-2))
D(PL_B_POZ(-3)) [] [] [] []
76
D(PL_B_POZ(-4))
D(PL_B_NEG)
D(PL_B_NEG(-1))
D(PL_B_NEG(-2))
D(PL_B_NEG(-3))
D(PL_B_NEG(-4))
R2
Pe baza coeficienților obținuți pot fi formulate următoarele concluzii:
1. Se observă că în cazul tuturor ecuațiilor valoarea aferentă componentei autoregresive de

lag 1 este nesemnificativă statistic. Cu toate acestea, pentru celelalte lag-uri (de 2,
respectiv 3 săptămâni) se observă un coeficient semnificativ statistic și cu semn negativ.
Acest rezultat poate sugera prezența histerezisului sau a unei rigidități pe termen relativ
scurt (o posibilă cauză fiind înclinația consumatorilor de a acorda o mai mare însemnătate
evenimentelor recente i.e. sunt „ancorați” de nivelurile trecute ale prețului la pompă).
2. Diferențele între coeficienții aferenți modificărilor cotației Platts în sens pozitiv și cei
aferenți modificărilor în sens negativ sunt foarte mici. Pentru perioada curentă, această
diferență fluctuează între 0,67 și 0,76 puncte procentuale. Această diferență se mărește în
cazul primului lag (săptămâna anterioară), ajungând la valori apropiate de 1 – 1,1 p.p.
Pentru celelalte perioade incluse în model (lag-uri mai mari sau egale cu 2), această
valoare scade constant pe măsură ce perioada inclusă în model este mai îndepărtată de
perioada curentă.
3. Se poate observa că efectul cumulat se resimte după aproximativ 3 perioade (incluzând și
perioada curentă). Acest efect cumulat se poate determina prin însumarea coeficienților în
ordine invers cronologică până când aceștia depășesc valoarea 1 pentru a aprecia de cât
timp este nevoie, caeteris paribus, pentru ca modificarea cotației Platts să se transmită
integral în prețul final.
4. Se observă că dintre cei 7 jucători analizați OMV și Petrom înregistrează coeficienți mai
mari aferenți modificărilor Platts (atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ) în perioada
curentă decât ceilalți jucători. [] Acest rezultat este în concordanță cu ipoteza
modificării mai rapide de către OMV și Petrom și poate sugera un comportament de tip
„follow the leader” din partea celorlalți jucători din piață.
Vizual, această intuiție este prezentată în graficele 4.9 și 4.10 care prezintă curba
efectului distribuit în timp.
Din cele două grafice se poate observa faptul că există o ușoară asimetrie a formei curbei
efectului distribuit pe care modificările cotației Platts îl are asupra prețului final la
pompă. Se poate observa că atât în sensul creșterii, cât și în sensul scăderii, Petrom și
OMV reacționează mai intens în perioada curentă comparativ cu restul jucătorilor.
77
Grafic nr. 4.9 Modificarea prețului la pompă în funcție de modificările pozitive ale cotației Platts (benzină)
[]
Grafic nr. 4.10 Modificarea prețului la pompă în funcție de modificările negative ale cotației Platts (benzină)
[]
În continuare, pentru a testa din punct de vedere statistic dacă acești coeficienți obținuți în urma
unei ecuații de regresie sunt egali (simetrie) sau diferiți (asimetrie) între ei din punct de vedere
statistic, a fost aplicat testul Wald.
În tabelul 4.10 sunt prezentate rezultatele aplicării testului Wald pentru fiecare dintre cele 8
ecuații, în aceeași manieră în care au fost prezentate rezultatele ecuațiilor de regresie.
În coloana „specificația Wald test” este descrisă ipoteza nulă testată de către testul Wald.
Notațiile c(i) reprezintă coeficienții din ecuația de regresie, iar valoarea i reprezintă numărul
coeficientului în ecuație (e.g. c(4) reprezintă al patrulea coeficient al ecuației de regresie; pe
exemplul concret din cazul ecuațiilor de mai sus, acesta reprezintă valoarea influenței
modificărilor pozitive ale cotației Platts din perioada curentă asupra prețului la pompă).
Testul Wald a vizat verificarea existenței ipotezei simetriei/asimetriei atât la același nivel
temporal, cât și cumulat. Datorită faptului că efectul cumulat atinge 100% în trei perioade
(perioada curentă, lag de o săptămână și lag de două săptămâni), deși modelul mai cuprinde două
perioade suplimentare, acestea nu au fost testate pentru diferențe semnificative din punct de
vedere statistic. Astfel, tabelul 4.10 prezintă cinci ipoteze testate care au fost testate prin
intermediul testului Wald:
 Prezența simetriei/asimetriei în perioada curentă (COIS/COIA)

 Prezența simetriei/asimetriei în perioada anterioară (lag de o săptămână) (DLES/DLEA)
 Prezența simetriei/asimetriei în perioada t-2 (lag de două săptămâni) (DLES/DLEA)
 Prezența simetriei/asimetriei în perioada curentă plus perioada anterioară (CUIS/CUIA)
 Prezența simetriei/asimetriei în perioada curentă plus perioada anterioară plus perioada t-
2 (CUIS/CUIA).
Pentru a putea fi interpretate cât mai aproape de evoluția reală a fenomenului, rezultatele testului
Wald trebuie privite în coroborare cu valoarea absolută a diferenței dintre coeficienții testați
(adică nu doar prezența/absența simetriei, ci și intensitatea acesteia).
78
Tabelul nr. 4.10 Rezultatele testului Wald pentru coeficienți (ianuarie 2014-aprilie 2018)
Total piață Lukoil Mol OMV
Specificatia Wald
test Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare
c(4)=c(9) Asimetrie 0.67%
c(5)=c(10) Asimetrie 1.04%
c(6)=c(11) Simetrie 0.61% [] [] []
c(4)+c(5)=c(9)+c(10) Asimetrie 1.71%
c(4)+c(5)+c(6)=
c(9)+c(10)+c(11) Asimetrie 2.32%
Petrom Rompetrol Gazprom Socar
Specificatia Wald
test Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare
c(4)=c(9)
c(5)=c(10)
c(6)=c(11) [] [] [] []
c(4)+c(5)=c(9)+c(10)
c(4)+c(5)+c(6)=
c(9)+c(10)+c(11)
După cum se poate observa din tabelul 4.10, în cele mai multe cazuri ipoteza simetriei nu poate
fi acceptată, diferențele dintre coeficienți fiind foarte mici, dar semnificativ diferite de 0 din
punct de vedere statistic. Astfel, în cazul efectului contemporan, se poate observa o asimetrie în
cazul tuturor ecuațiilor estimate. Aceste rezultate pot fi observate și în cazul perioadei anterioare,
însă se resping în cazul perioadei t-2. Trebuie observat că diferența absolută dintre coeficienți
este relativ apropiată între perioada curentă și cea cu lag de 2 săptămâni, însă rezultatele testului
Wald sugerează rezultate diferite.
Testul Wald are la bază varianța la nivelul coeficienților obținuți, iar aceasta poate fi afectată
(așa cum a fost prezentat anterior) de structura datelor. În acest condiții, rezultatele testului
Wald, coroborate cu diferența dintre coeficienți, sugerează la interpretarea cu grijă a acestora.
Altfel spus, ipoteza prezenței asimetriei nu ar trebui acceptată atât de ușor, chiar dacă testul Wald
sugerează acest lucru. Chiar și în condițiile acceptării existenței asimetriei, trebuie privită și
intensitatea acesteia, iar ținând cont de valoarea coeficienților ecuațiilor de regresie estimate,
putem aprecia că și în cazul existenței unei asimetrii, valoarea acesteia este neglijabilă. Acest
lucru este întărit de faptul că nu se observă diferențe semnificative în cazul efectelor cumulate,
astfel că durata de transmisie este aceeași în ambele sensuri (3 perioade, incluzând-o pe cea
curentă).
Motorină
În cazul analizei realizate pentru motorină, abordarea a fost asemănătoare cu cea folosită în cazul
benzinei. Astfel, și acestei analize i se aplică aceleași limitări ale procedurilor cantitative
determinate de aceleași particularități ale seturilor de date și specificul industriei.
79
În cazul motorinei, folosind aceeași metodologie de selecție automată a structurii modelului pe
baza criteriului informațional HQ a reieșit că forma funcțională a modelului ARDL este (3,3,3).
În acest caz excepție face [], acolo unde forma ARDL sugerată de soft este (3,3,4), însă
coeficientul suplimentar față de celelalte modele are atât o valoare foarte redusă, cât și o lipsă de
semnificație statistică, astfel că impactul acestuia asupra fenomenului studiat poate fi considerat
nul.
Tabel nr. 4.11 Sinteza ecuațiilor de regresie pentru testarea asimetriei printr-un model ARDL(3,3,3) pentru total
piață și pentru fiecare jucător în parte
Motorină Total piaţă Lukoil Mol OMV

D(PR_M_T(-1)) 0.0999 0.0939
D(PR_M_T(-2)) -0.2204 0.0066
D(PR_M_T(-3)) -0.1333 0.0429
D(PL_M_POZ) 0.4439 0.0000
D(PL_M_POZ(-1)) 0.3756 0.0000
D(PL_M_POZ(-2)) 0.2078 0.0005 [] [] []
D(PL_M_POZ(-3)) 0.2493 0.0005
D(PL_M_NEG) 0.4431 0.0000
D(PL_M_NEG(-1)) 0.3739 0.0000
D(PL_M_NEG(-2)) 0.2128 0.0003
D(PL_M_NEG(-3)) 0.2532 0.0004
2
R 73.98%
Motorină Petrom Rompetrol Gazprom Socar
D(PR_M_T(-1))
D(PR_M_T(-2))
D(PR_M_T(-3))
D(PL_M_POZ)
D(PL_M_POZ(-1)) [] [] [] []
D(PL_M_POZ(-2))
D(PL_M_POZ(-3))
D(PL_M_NEG)
D(PL_M_NEG(-1))
D(PL_M_NEG(-2))
D(PL_M_NEG(-3))
D(PL_M_NEG(-4))
R2
80
Pe baza coeficienților obținuți pot fi formulate următoarele concluzii:
1. Ca și în cazul benzinei, se observă prezența histerezisului însă mult mai puțin pronunțată
(acest fapt fiind sugerat de valoarea coeficienților pentru al treilea lag, care nu sunt
semnificativi statistic pentru jumătate dintre jucătorii activi pe piață). De asemenea, și
valoarea coeficienților este mai mică comparativ cu cea obținută în cazul benzinei pentru
respectivele perioade.
2. Diferențele dintre coeficienții aferenți modificărilor cotației Platts în sens pozitiv și cei
aferenți modificărilor în sens negativ sunt foarte mici (considerabil mai mici decât în
cazul benzinei, în unele cazuri ele fiind aproape nule). Pentru perioada curentă, această
diferență fluctuează între -0,01 și 0,13 puncte procentuale. Această diferență se mărește
în cazul primului lag (săptămâna anterioară), ajungând la valori apropiate de 0,03 – 0,20
p.p. Pentru celelalte perioade incluse în model (lag-uri mai mari sau egale cu 2), această
valoare scade constant pe măsură ce perioada inclusă în model este mai îndepărtată de
perioada curentă, ajungând să aibă o valoare negativă (intensitatea efectului scăderilor
asupra prețului este mai ridicată decât cea a creșterilor pentru aceeași perioadă avută în
vedere).
3. Se poate observa și în acest caz că efectul cumulat se resimte după aproximativ 3
perioade (incluzând și perioada curentă).
4. Ca și în cazul benzinei, se poate observa că dintre cele 7 reţele de benzinării analizate
OMV și Petrom înregistrează coeficienți mai mari aferenți modificărilor Platts (atât în
sens pozitiv, cât și în sens negativ) în perioada curentă decât ceilalți jucători. []
Grafic nr. 4.11 Modificarea prețului la pompă în funcție de modificările pozitive ale cotației Platts (motorină)
[]
Grafic nr. 4.12 Modificarea prețului la pompă în funcție de modificările negative ale cotației Platts (motorină)
[]
În cazul testelor pentru verificarea diferenței dintre coeficienții obținuți în cazul ecuațiilor de
regresie, se poate observa din tabelul 4.12 că în nici unul dintre cazuri nu poate fi admisă ipoteza
existenței unor ajustări asimetrice ale prețului în funcție de sensul modificării cotațiilor Platts.
Comparativ cu rezultatele obținute în cazul benzinei, se poate observa că, în cazul motorinei,
diferența dintre coeficienți este mult mai mică, pentru toate cele trei tipuri de asimetrie testată
(contemporană, cu lag și cumulată).
Pe baza acestor diferențe între benzină și motorină, se poate aprecia că ajustările pentru motorină
tind să fie mai rapide decât cele pentru benzină și insensibile la sensul ajustării (creștere sau
scădere). Aceste rezultate pot sugera că, la nivel agregat, există diferențe semnificative între
81
consumatorii de benzină și cei de motorină, astfel încât aceste particularități se reflectă și în
comportamentul adoptat de marile lanțuri de benzinării.
Tabel nr. 4.12 Rezultatele testului Wald pentru coeficienți (ianuarie 2014-aprilie 2018)
Total piaţă Lukoil Mol OMV
Specificaţia Wald test Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare
c(4)=c(8) Simetrie 0.08%
c(5)=c(9) Simetrie 0.16%
c(6)=c(10) Simetrie -0.50% [] [] []
c(4)+c(5)=c(9)+c(8) Simetrie 0.25%
c(4)+c(5)+c(6)=
c(9)+c(10)+c(8) Simetrie -0.26%
Petrom Rompetrol Gazprom Socar
Specificaţia Wald test Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare Diferență Valoare
c(4)=c(8)
c(5)=c(9)
c(6)=c(10) [] [] [] []
c(4)+c(5)=c(9)+c(8)
c(4)+c(5)+c(6)=
c(9)+c(10)+c(8)
4.8.4 Concluzii cu privire la simetria/asimetria ajustărilor
Pe baza datelor agregate la nivel de săptămână, în cazul benzinei prelucrările cantitative nu

resping existența unei ajustări asimetrice a prețului la pompă în funcție de evoluția cotației Platts.
Cu toate acestea, diferența de ajustare este foarte mică (în jurul valorii de 1%), iar efectele pe
care limitările impuse de setul de date le au asupra modelului nu pot fi excluse din interpretarea
acestor rezultate.
În cazul motorinei, prelucrările cantitative nu sugerează existența unei ajustări asimetrice a

prețului în funcție de evoluția cotației Platts.
Atât la benzină, cât și la motorină, se observă, pe baza ecuațiilor determinate la nivel individual
pentru fiecare jucător în parte, un tipar care sugerează existența unui comportament de urmare a
liderului (în acest caz liderul fiind OMV Petrom). []
4.9 Analiza interacţiunii dintre benzinăriile concurente la nivel local
Pentru a surprinde în detaliu modul în care politica de preţuri a fiecărei companii este influenţată
de modificările realizate de concurenţii la nivel local al staţiilor de distribuţie, în cadrul
investigaţiei au fost solicitate companiilor, pentru produsele cu ponderea cea mai mare în vânzări
– benzină standard şi motorină standard – evoluţia zilnică, din perioada 2014 – 2018, a preţurilor
practicate în anumite staţii, indicând şi momentul din zi (ora:minut) la care s-a efectuat o
82
modificare a preţului. În acest sens, din lista staţiilor operate de companii la nivel naţional, au
fost selectate mai multe staţii (33 în total), situate în diverse zone geografice, dar şi cu
particularităţi diferite ale climatului concurenţial în care activează. În acest mod, au fost selectate
opt grupuri de staţii, cu concurenţi diferiţi, în următoarele tipuri de zone:
- autostradă (Grup 1),

- oraş de provincie de dimensiuni reduse (Grup 2),
- zonă cu trafic comercial – Centura Bucureşti (Grup 3),
- zonă de ieşire din oraş (Grup 4),
- zonă de intersecţie aglomerată (Grup 5),
- trafic urban în Bucureşti (Grup 6),
- oraş de provincie de dimensiuni mari (Grup 7),
- trafic extraurban (Grup 8).
Componenţa fiecărui grup prezentat anterior este redată în graficul de mai jos:
Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 Grup 6 Grup 7 Grup 8

Centura București Bucureşti București Constanța Vestem
Autostrada Alexandria Bucureşti Militari Pipera Virtuții Tomis (Sibiu)
A1 Mic urban Trafic Ieșire oraș Intersecție Trafic urban Urban Extraurban
comercial aglomerată provincie
Petrom Petrom OMV OMV Petrom 1 OMV Petrom

OMV
Rompetrol Rompetrol
Mol Rompetrol Lukoil MOL 1 MOL
MOL MOL Petrom
Lukoil Mol Socar Petrom Socar

Lukoil Lukoil
Rompetrol
Gazprom Lukoil Gazprom MOL 2 Petrom 2 Mol Gazprom
În urma analizei datelor transmise cu privire la modificările de preţuri din staţiile prezentate mai
sus, a reieşit faptul că, în perioada 2014 – 2018, majoritatea modificărilor anuale de preţuri (peste
85%) atât la benzină, cât şi la motorină, au fost efectuate de către fiecare companie în felul
următor:
 Lukoil a operat următoarele modificări [].
 MOL a operat majoritatea modificărilor anuale de preţuri atât la benzină, cât şi la
motorină, [].
 OMV Petrom a operat, în ambele reţele de staţii deţinute, cele mai multe modificări
generalizate de preţuri atât la benzină, cât şi la motorină, [].
83
 Rompetrol a efectuat modificări de preţ [].
 [] Socar a modificat prețurile [].
 Modificările operate de Gazprom au avut loc pe parcusul zilei [].
Modificările rezultate în urma analizei efectuate în cadrul investigației pe grupurile de stații

prezentate anterior au fost confirmate de companii ca fiind valabile pentru întreaga rețea deținută
de fiecare dintre acestea.
Mai mult, din analiza datelor de preţuri pe intervalele orare se poate desprinde concluzia că, în
general, semnalul de modificare a preţurilor este dat de OMV Petrom, [].
[]
[]
În urma analizei modificărilor de preţuri efectuate de companiile petroliere, se pot desprinde

următoarele concluzii:
 În general, iniţiatorul modificărilor de preţ este OMV Petrom, care potrivit datelor
prezentate cu privire la poziţia pe piaţă, este şi liderul pe segmentul comercializării cu
amănuntul de carburanţi.
 Dată fiind transparenţa existentă pe această piaţă, preţurile fiind afişate în fiecare staţie,
precum şi apropierea la nivel local între staţiile operate de diverşi competitori, o
modificare de preţ a carburanţilor dintr-o staţie este lesne de observat de ceilalţi
concurenţi. În mod normal, reacţia la modificările de preţuri efectuate de concurenţi,
indiferent de sensul acestora (creştere sau scădere), aparţine exclusiv fiecărei companii,
care decide să reacţioneze la aceste modificări în funcţie de strategia proprie de
poziţionare pe piaţă.
 Într-o situaţie de concurenţă efectivă, modificarea unilaterală a preţului în sens crescător
poate prezenta anumite riscuri, determinate de reducerea vânzărilor şi chiar a profitului,
în situaţia în care concurenţii nu reacţionează în acelaşi sens al modificării sau nivelul
modificării concurenţilor este semnificativ mai redus decât al primului concurent care
majorează preţurile. În acest fel, majorarea preţurilor poate deveni neprofitabilă.
 Însă, aceste riscuri sunt diminuate dacă jucătorii din piaţă reacţionează în acelaşi mod şi
cu aceeaşi amplitudine la modificarea de preţ iniţiată de primul concurent. În general, cu
cât viteza de reacţie a concurenţilor e mai mare şi nivelul creşterilor de preţ este apropiat
de cel iniţial, cu atât rezultatul mecanismului de modificare a preţurilor poate fi un preţ
mediu superior celui obţinut în condiţii de concurenţă efectivă.
 În cazul pieţei carburanţilor din România, OMV Petrom acţionează, în general, ca un
lider de preţ. Ca urmare a modificării preţurilor iniţiate de OMV Petrom, ceilalţi
84
competitori reacţionează într-un termen de maxim 24 de ore. Astfel, de-a lungul perioadei
de analiză, []. []
 Nivelul modificărilor de preţ (atât creşteri, cât şi scăderi) operate de concurenţi este, de
cele mai multe ori, []. Se poate concluziona astfel că, date fiind caracteristicile pieţei
analizate (structură de oligopol, grad mare de concentrare, produse omogene, cerere
inelastică, existenţa unui lider de piaţă – OMV Petrom, putere redusă de negociere a
clienţilor etc.), companiile concurente par să evite un război al preţurilor, care prezintă
riscul înregistrării de pierderi de volume vândute sau de profituri realizate, preferând să
adopte în schimb un comportament paralel cu privire la politica de preţuri, indiferent dacă
este vorba de creşteri sau scăderi ale acestor preţuri.
4.10 Alte forme de concurență practicate
4.10.1 Acţiunile de diferenţiere faţă de concurenţi
Diferenţierea în mediul concurenţial se referă la promovarea a ceea ce este „unic”, cu excepţia

preţurilor. Diferenţierea ca strategie are scopul de a crea valoare prin creşterea cantităţilor
vândute, consolidarea loialităţii faţă de marcă, conducând la crearea unui avantaj competitiv faţă
de concurenţii din piaţă.
Astfel, în vederea susţinerii mărcilor comercializate şi încercării de diferenţiere faţă de

concurenţi, companiile petroliere şi-au concentrat acţiunile pe evidenţierea calităţii carburanţilor
comercializaţi, pe diversificarea sortimentelor de produse nepetroliere, precum şi pe dezvoltarea
gamei de servicii prestate prin intermediul staţiilor de distribuţie de carburanţi.
În ceea ce priveşte produsele nepetroliere din magazinele aflate în stațiile de alimentare, există,
în general, o sortimentaţie de bază ce cuprinde în principal ţigări, dulciuri, băuturi răcoritoare,
precum şi o sortimentaţie adiţională ce cuprinde o serie de alte produse alimentare şi
nealimentare. Aceasta din urmă poate fi determinată în funcţie de tipul staţiilor
(urban/rural/tranzit), zona geografică în care sunt localizate acestea, sezon, dimensiunea staţiei,
programul de lucru, economiile de scară și extinderea operațiunilor nepetroliere, respectiv
magazine şi servicii.
Pe lângă aceste produse sunt puse la dispoziţia clienţilor o serie de servicii adiţionale (wi-fi
gratuit, spălătorie auto, restaurant, plată facturi, rovignetă, încărcare electrică etc.), care pot
contribui în mod semnificativ în cadrul procesului de diferenţiere faţă de concurenţă.
Astfel, în continuare vor fi prezentate principalele acţiuni desfăşurate de companii, în acest sens,
aferente perioadei analizate.
OMV PETROM a dezvoltat diverse acțiuni dedicate susţinerii brandurilor aferente celor două
reţele din cadrul companiei, respectiv OMV: We care more şi PETROM – Împreună pentru
România, branduri poziţionate diferit în piaţă.
85
Astfel, pentru susţinerea portofoliului de carburanți OMV, au fost realizate comunicări în mass-
media privind carburanții de performanţă OMV MaxxMotion [].
În vederea diferenţierii prin produse şi servicii complementare activităţii de distribuţie

carburanţi, OMV a lansat cafeaua VIVA, a promovat [], prin intermediul unei campanii
dedicate [] şi a promovat, prin intermediul aventurilor culinare, unele produse reprezentative
în restaurantele OMV: Austria, Italia, Portugalia, Germania [], Mexic şi Statele Unite [],
Franţa şi România [].
Pe lângă acestea, au avut loc acţiuni de promovare a unor produse din categoria non-oil la preț
promoțional, ca urmare a colectării de taloane promoționale:
- 2014 - Braun & Rituals electrocasnice în perioada [], Quick mobile accesorii pentru
telefoane mobile în perioada [];
- 2015 - Guzzini electrocasnice în perioada [] şi Ellehammer – colecţia de genţi de voiaj
în perioada [];
- 2016 - Lotto/colecţia de accesorii de sport în [] şi pahare Schott&Zwiesel în perioada
[].
Pentru brandul Petrom, au fost realizate acţiuni de promovare a carburanţilor marca Petrom în
cadrul campaniilor de week-end şi a unor produse din categoria non-oil la preț promoțional, ca
urmare a colectării de taloane promoționale (Eboda/produse digitale românești în perioada []
şi colecția de tigăi DOMO, în perioada []).
Totodată, au fost realizate o serie de acţiuni dedicate sărbătoririi evenimentelor importante din
cultura şi socialul românesc (de exemplu: Dragobete, 1 Decembrie), acţiuni realizate în
parteneriat cu producători români de produse alimentare/nealimentare, tineri designeri români, şi
a fost oferită clienţilor o colecţie permanentă de proză românească. [] au fost organizate o
serie de acțiuni dedicate sărbătoririi evenimentelor importante din cultura românească:
- Dragobetele - acțiuni de digital, în parteneriat cu tinerii designeri români [] şi cu
români pentru alegerea simbolului Dragobetelui _ “Uniunea” în [];
- 1 Decembrie, ziua națională a românilor, sărbătorită în [] printr-o acțiune promoțională
cu taloane răzuibile;
- Redescoperă România - program turistic, ce îndeamnă românii să îşi viziteze ţara şi să
redescopere România în perioada [];
- comunicarea promisiunii de brand “Punem România în mişcare” printr-o campanie de
TV în perioada [].
Tot în vederea diferenţierii faţă de concurenţă, în anul 2014 OMV Petrom a demarat un
parteneriat cu Subway, în baza căruia au fost deschise până în prezent şapte restaurante Subway
în reţeaua de staţii de distribuţie carburant marca Petrom.
În anul 2017, OMV Petrom a demarat un parteneriat cu Auchan România care presupune
deschiderea de magazine Auchan în staţiile de distribuţie carburanţi din reţeaua Petrom.
Conform declaraţiilor companiei, având în vedere specificul reţelei Lukoil România, suprafaţa
restrânsă a staţiilor din cadrul reţelei proprii, fără a pune accent pe modernizarea acestora sau pe
86
serviciile oferite servicii oferite, în perioada 2014-2016, Lukoil a desfăşurat următoarele
activități, în vederea susţinerii brandului:
- introducerea unor servicii suplimentare, cum ar fi: posibilitatea de achiziționare a
rovinietei, precum și posibilitatea de încărcare a cartelelor telefonice pre-pay în incinta
stației de distribuție a carburanților;
- introducerea unor programe de loializare a clienților prin intermediul cardurilor de
fidelitate;
- eforturi de îmbunătățire a eficienței operaționale și de sporire a vizibilității produsului
propriu “ECTO”, acesta fiind produsul reprezentativ al societății.
MOL a continuat extinderea rețelei, în medie, cu circa 5 stații pe an, îmbunătățind acoperirea
națională, a promovat produsul Diesel Arctic, a lansat conceptul “Fresh Corner” care presupune
lărgirea gamei de vânzări non-carburanți cu produse fresh (sandwichuri, sucuri naturale, salate,
alte specialități) și cafea de calitate superioară, şi a derulat o serie de proiecte de responsabilitate
socială. De asemenea, au fost efectuate o serie de lucrări de modernizare a staţiilor deja existente.
În cadrul acţiunilor de diferenţiere faţă de concurenţii săi, NIS a oferit accesul la wi-fi gratuit în
staţii, a lărgit gama de produse din magazine şi a pus la dispoziţia clienţilor preparate proaspete
de patiserie, o selecţie variată de mâncăruri gătite, deserturi şi bauturi. Suplimentar, au fost
organizate diverse campanii promoţionale (de tipul prize game, redeem, buy&get etc.).
Principalele acţiuni întreprinse de Rompetrol în vederea diferenţierii faţă de concurenţii din

distribuţia cu amănuntul a carburanţilor au fost: procesul de rebranding exterior și
interior/reconstruire a staţiilor de distribuţie carburanţi, precum şi deschiderea de restaurante HEI
în staţii care nu beneficiau de acest serviciu; alinierea standardelor operaţionale prin
implementarea de training specific pentru operatori; remodelarea portofoliului de shop şi gastro;
lansarea de produse şi servicii noi – card Fill&GO Debit (Fill&Go destinat persoanelor fizice),
Mpesa (transfer de bani), Qiwi (plata facturilor), etc.
De asemenea, în perioada de referinţă (2014-2016) au fost desfăşurate o serie de acţiuni de

marketing având ca scop promovarea produselor şi serviciilor comercializate, precum şi a
brandurilor sub care se desfaşoară activitatea societăţii pe piaţa de retail, în mass-media naţională
şi locală:
- campanie de imagine Efix, acţiune ce se desfăşoară anual, cu precădere primăvara şi
toamna;
- sponsorizări speciale 2014 (asocierea mărcii de carburanţi Efix, cu programe speciale
de maşini şi emisiuni TV în perioada: septembrie-decembrie 2014); 2015 (s-au
continuat sponsorizările pentru emisiuni şi programe difuzate pe canalele specifice:
National Geographic, History Channel si Discovery Channel); BMW Fest Romania
mai 2015 – powered by Efix; BMW Fest Romania iunie 2016; în 2016 s-au continuat
sponsorizările pentru emisiuni şi programe difuzate pe canalele specifice pentru
consumatorii vizaţi: National Geographic, History Channel şi Discovery Channel;
- activităţi dedicate promovării serviciilor și produselor din zona magazin – restaurant
(campania de comunicare „Hei”; promoţii lunare pentru magazine şi restaurant);
- campaniile promoţionale (promoţiile Rompetrol de vară şi de iarnă se realizează anual
având ca perioade de desfăşurare lunile: iunie-august şi decembrie-ianuarie. Acest tip
87
de promoţie este valabilă atât pentru achiziţia de carburant, cât şi pentru produse din
magazine/ restaurant);
- promoţii şi comunicări la nivel local (cu ocazia deschiderii de staţii noi, precum în
cazul anumitor staţii selecţionate, acolo unde există o oportunitate de creştere a
vânzărilor, într-o anumită perioadă – de exemplu Promoţia de weekend în 40 de staţii
selecţionate - 2016);
- alte activităţi promoţionale (de exemplu: în 2014 a fost lansată o promoţie dedicată
şoferilor de maşini de mare tonaj).
La rândul său, Socar a pus accent pe reevaluarea designului interior şi exterior al staţiilor, a
susţinut, similar cu acţiunile concurenţilor săi, definirea identităţii comerciale pentru tipurile de
carburanţi comercializaţi sub marca NANO, complementar cu diferenţierea pe zona de gastro-
shop prin marca CAFENAR împreună cu oferta unor produse specifice (cafea la nisip, fresh de
rodii, shaorma, produse cu specific azer). Este de remarcat faptul că Socar, începând cu anul
2016, a implementat în proiectele noilor staţii şi echiparea cu staţii de încărcare electrice.
Aşadar, remarcăm că, în ceea ce priveşte diferenţierea faţă de concurenţă, toate companiile active
în piaţă pun accent pe promovarea brandului şi a portofoliului de carburanţi, cu precădere pentru
cei premium. Complementar, companiile continuă să dezvolte paleta de servicii oferite clienţilor
prin deschiderea sau reorganizarea magazinelor, diversificarea gamelor de produse din magazine,
diversificarea serviciilor oferite (wi-fi gratuit, spălătorie, servicii de plăţi) şi modernizarea
staţiilor.
4.10.2 Programe de fidelizare a clienților persoane fizice
În domeniul comercializării cu amănuntul de carburanţi, în ultimii ani s-au produs o serie de

modificări în strategiile de marketing ale întreprinderilor. Dacă până acum ceva timp obiectivul
principal era atragerea de noi clienţi, în ultima vreme, în cadrul politicilor de marketing se pune
accentul pe fidelizarea clienţilor existenţi. În retailul cu carburanţi, în condiţiile în care preţul nu
este neapărat singurul sau principalul argument de atragere a clienţilor, companiile au fost
nevoite să vină cu soluţii de fidelizare a clienţilor existenţi. Astfel, fidelizarea clienţilor a devenit
o componentă importantă a strategiilor de dezvoltare.
Prin implementarea programelor de fidelizare, companiile pot urmări, pe de o parte să crească

cifra de afaceri, prin stimularea unui volum constant de vânzări, crescând frecvența achizițiilor
de produse petroliere şi nepetroliere realizate de clienții existenți, iar pe de altă parte, să atragă
noi clienți, în condițiile retenţiei celor existenți. Cu cât programele sunt mai atractive pentru
client, cu atât acesta va dori să obţină cât mai multe beneficii ca urmare a apartenenţei la
program, iar decizia schimbării furnizorului de carburant va fi mai dificil de luat.
Suplimentar achiziţiilor de carburanţi premiate prin intermediul programelor de fidelitate,

companiile încearcă să combată concurenţa şi prin stimularea achiziţiilor suplimentare, spre
exemplu: produse din magazine, fiind creată o cerere incrementală, stimulând achizițiile care
altfel nu s-ar realiza.
88
Când ne referim la programe de fidelizare, avem în vedere atât programele de loialitate, cât şi
programele ce oferă clienţilor recompense atât în bani, cât şi în produse, acestea din urmă
bazându-se în general pe acumularea de puncte. Un beneficiu al programelor de loialitate pentru
companii este capacitatea acestora de a furniza date utile despre clienți. Datele pot genera
informații despre comportamentul general al cumpărătorilor și permit companiilor să se focuseze
mai bine pe eventualele promoții oferite clienților individuali. În acest context, sunt folosite
cardurile bonus sau cardurile de loializare.
Programele de fidelizare legate de achiziția de benzină și motorină pentru clienții persoane fizice
desfăşurate de companiile active în retailul de carburanţi, începand cu anul 2014 şi până în anul
2018, au fost desfășurate atât sub forma reducerilor directe de prețuri, cât și prin acordarea de
beneficii către clienți prin intermediul cardurilor de loialitate, în funcție de valoarea achiziționată
la o tranzacție sau în funcție de valoarea achiziționată totală (carburant şi/sau produse
nepetroliere) pe o anumită perioadă.
Astfel de carduri pot avea ca obiect achiziţia directă de carburanţi 36 sau sunt legate indirect de
achiziția de benzine și motorine37. Pentru anumite companii, aceste programe sunt valabile nu
numai în reţeaua proprie, ci şi în staţiile partenere.38
La nivel naţional, doar trei societăţi, Lukoil, Rompetrol şi MOL, au desfăşurat programe de
fidelizare destinate clienţilor persoane fizice.
În ceea ce priveşte ceilalţi jucători din piaţă, OMV Petrom a precizat că nu are implementat un
astfel de program pentru clienţii persoane fizice, NIS a analizat oportunitatea implementării
luând decizia de a pune la dispoziţia clienţilor un astfel de program în viitorul apropiat, iar Socar
a desfăşurat o serie de campanii promoţionale fără a avea însă un program de loialitate.
Pentru fiecare dintre societăţile ce au desfăşurat activităţi în vederea fidelizării clienţilor

persoane fizice, în perioada 2014 - 2018, vor fi prezentate în continuare principalele coordonate
ale acestor instrumente de promovare.
MOL este prima societate care a introdus, începând cu anul 2005, un astfel de program dedicat
clienţilor persoane fizice, respectiv programul de loialitate MultiBonus.
În cadrul acestui program deţinătorii de carduri de fidelitate MultiBonus pot acumula puncte în
funcţie de valoarea carburanţilor achiziţionaţi în staţiile MOL şi MOL Partener. Numărul de
puncte acordat este mai mare pentru carburanţii de tip premium. Posesorii cardurilor MultiBonus
pot folosi punctele de fidelitate pentru achiziţia de bunuri (altele decât carburanţi) şi servicii
oferite în staţiile MOL, precum şi pentru produsele din Catalogul MultiBonus (produse
contractate de MOL de la diverşi furnizori şi parteneri).
Punctele de fidelitate pot fi utilizate pentru achiziţia oricărui produs care nu ţine de portofoliul de
carburanţi (cu excepția rovinietelor, huvinietelor, taxelor de drum) şi care este comercializat în
36
Programul de fidelizare Lukoil, ce a debutat în anul 2013.
37
Programul de fidelizare MOL (Multibonus), ce a debutat în anul 2005.
38
Potrivit declaraţiilor MOL.
89
staţiile MOL. De asemenea, punctele pot fi utilizate de deţinătorul cardului MultiBonus pentru
achiziţia de produse din cataloagele de produse, întocmite de MOL şi disponibile pe un site
dedicat.
Conform estimărilor companiei, în completarea programului Multibonus, începând cu anul 2014

şi până în 2018, au fost desfăşurate peste 100 de acţiuni de marketing, cu durată limitată (între o
săptămână şi 4 luni), astfel:
- campanii în cadrul cărora clienţii pot acumula un număr superior de puncte, dacă îndeplinesc
condiţiile de achiziţie (spre exemplu: 2 x puncte pentru tranzacţiile de minimum 20 litri
carburant);
- campanii în cadrul cărora clienţii (persoane fizice, nu doar posesori de carduri de fidelitate) pot
câştiga anumite premii pe loc sau la finalul campaniei, dacă fac minim o achiziţie de carburant
de o anumită valoare;
- campanie de achiziţie clienţi, cu durată limitată, prin care un partener extern trimite oferta
MOL către clienţii săi persoane fizice (spre exemplu: ING Bazar – clienţii ING Bazar pot
beneficia de cash-back la o tranzacţie pe care o fac în staţiile MOL);
- campanii prin care clienţii care au o tranzacţie minimă pot colecta etichete promoţionale pe
care le pot folosi pentru a cumpara produse din staţii (în afara portofoliului de carburanţi) cu
anumite reduceri (spre exemplu: Fiskars, Ronaldinho etc.);
- campanii prin care clienţii care alimentează un anumit volum de carburant primesc un produs
gratuit (campanii locale sau naţionale);
- campanii prin care partenerii MOL pot beneficia pentru angajați sau colaboratori de o reducere
la carburant, pe baza cardului MOL Partner.
Rompetrol, la rândul său, a lansat cardul Fill&GO Personal, ca şi instrument de fidelizare pentru
clienţii persoane fizice, disponibil în varianta Credit sau Debit.
Cardul Fill&Go Personal este o metodă de plată ce aduce ca inovaţie faptul că poate fi folosit
atât pentru identificare la pompă, cât şi pentru plăţi în restaurantele Hei şi în magazinele din
staţiile Rompetrol, precum un card obişnuit de cumpărături. Acesta poate fi folosit în reţeaua de
staţii Rompetrol, Rompetrol Partener* şi Expres* (*numai pentru achiziţii de carburant).
Utilizarea Fill&Go reprezintă o soluţie pentru optimizarea timpului de alimentare şi a resurselor

financiare. Contul Fill&Go Personal poate fi alimentat cu diverse sume, prin numeroase
modalităţi de plată, inclusiv online. În plus, pot fi oferite carduri şi membrilor familiei,
disponibile pentru acelaşi cont Fill&Go. De asemenea, prin crearea unui cont online pe site-ul
companiei, pot fi vizualizate achiziţiile efectuate, facturile, plăţile efectuate în contul de client şi
suma disponibilă în cont pentru viitoarele achiziţii. Suplimentar, cardul oferă o serie de servicii
gratuite ce ţin de administrarea lui şi serviciile de informare a clientului.
Fill&Go Credit a fost lansat în 2006 şi este un card adresat clienţilor persoane fizice, care oferă
credit comercial, fără dobandă, ce poate fi contractat direct în orice staţie proprie Rompetrol
(excepţie fac staţiile Rompetrol Partener şi Express), fără taxă de emitere sau taxă de
administrare. Cu acest card clientul poate alimenta oricând, oricât în limita aprobată în baza
adeverinţei de venit şi a contractului încheiat cu societatea.
90
Clienţii Fill&GO Credit beneficiază de 5% reducere la produsele cumpărate din magazinele şi
restaurantele Hei şi la cumpărăturile din magazinele staţiilor proprii Rompetrol. Discountul nu se
aplică: carburanţilor, GPL-ului, produselor din tutun, ziarelor, revistelor, cărţilor, cartelelor
reîncarcabile.
Cardul Fill&Go Debit a fost lansat în mai 2017 şi poate fi obţinut pe loc din orice staţie
Rompetrol. Plăţile efectuate cu acest card beneficiază de următoarele reduceri, acordate la final
de lună, pe factura ce cuprinde tranzacţiile lunii încheiate:
• 10% la produse din restaurant şi 7% la produse cumparate din magazinul HEI;
Discountul se aplică exclusiv produselor cumpărate în staţiile Rompetrol, cu excepţia
carburantului de orice fel, rovinietelor, produselor din sfera telecom, ţigărilor şi a produselor din
tutun, taxelor de peaj şi alte taxe.
• reduceri la carburant:
- 10 bani/litru la benzină pentru achiziţii lunare >20 litri;
- 8 bani/litru la motorină pentru achiziţii lunare >20 litri;
- 5 bani/litru pentru achiziţii lunare <20 litri.
Lukoil a introdus programul de fidelizare pentru clienţi în anul 2013. Acesta se realizează prin
intermediul aplicației de loialitate. Aplicația de loialitate este un sistem informatic care
gestionează și contabilizează tranzacțiile posesorilor de carduri, atât în scop de analiză și
statistic, cât și cu scopul de a oferi avantaje clienților Lukoil. Cardul de loialitate acordat
clienţilor poate fi obținut și activat în stația de distribuție.
Programul de fidelizare nu condiționează folosirea de către clienți a beneficiilor obținute

(punctelor) în niciun fel: nu există praguri minime de achiziții, nu există valoare minimă a
produselor ce trebuie achiziționate înainte de folosirea beneficiului dobândit, nu există perioadă
minimă de așteptare pentru folosirea beneficiilor.
Beneficiile generale ale programului constau în:

 acordarea punctelor la tranzacționarea prin intermediul cardului de fidelitate, modalitatea
standard de acordare a punctelor prevăzând acumularea unui punct pentru fiecare 20 lei
din valoarea finală (după aplicarea oricărui discount, dacă este cazul) cu TVA înscrisă pe
bonul fiscal,
 acordarea punctelor bonus lunare, respectiv, în primele şapte zile ale lunii calendaristice
în curs, în funcţie de numărul de puncte acumulate în luna calendaristică precedentă,
participanţilor li se acordă puncte bonus,
 valorificarea punctelor, respectiv punctele acumulate pot fi utilizate de către participant
exclusiv în stațiile de distribuție carburanți şi numai pentru achiziţia de carburanţi.
Fiecare 10 puncte pot fi utilizate pentru achitarea a 1 leu din valoarea de achiziţie a
carburantului.
În cadrul acţiunilor ce urmăresc fidelizarea clienţilor, societatea desfășoară şi alte campanii

speciale, după cum urmează:
91
- campanii de reduceri ale prețurilor la carburanții sub brand ECTO, destinate atât tuturor
categoriilor de clienți și pentru toate formele de plată, cât și numai pentru clienții membri
ai Club Lukoil, prin intermediul aplicației de loialitate,
- campanii indirecte legate de achiziția de benzine și motorine, prin intermediul
programului de fidelizare:
- acordarea de carduri de loialitate pentru persoane fizice “Partener”.
Lukoil oferă discounturi comerciale pentru carburanți unor categorii de persoane fizice, în baza
unei convenții încheiate cu clienții din aceste categorii. Discounturile comericale se pot obține de
către client numai în cazul achitării carburantului cu numerar sau card bancar și numai la
tranzacționarea prin intermediul cardului de loialitate Partener. Clientul beneficiază în același
timp și de toate avantajele programului de loialitate, precum și de promoțiile în vigoare la
momentul tranzacției. Aceste categorii de clienți pot fi reprezentate, de exemplu, de angajații
unor persoane juridice sau de membrii unor sindicate.
În cazul Socar, în perioada de analiză, au fost desfăşurate campanii anual, în toată reţeaua, şi au
avut, în general, durate cuprinse între o lună sau două, produsele vizate fiind atât carburanţi, cât
şi alte produse din magazine. În anii 2014, 2015 şi 2017 au fost organizate între șase și opt astfel
de acţiuni, în anii 2016 şi 2018 fiind organizate trei campanii.
O campanie cu caracter permanent este cea desfăşurată în cazul deschiderii de noi staţii, fără a
viza anumite produse, în cadrul căreia este oferită cafea gratuit primilor 1000 de clienţi.
O serie de campanii au vizat acordarea, la alimentarea cu peste 20 litri de carburant, a unui

produs gratuit din zona de food/magazin. Un alt tip de campanii au fost cele ce condiţionau
achiziţia (carburant sau produse din magazin) într-o valoare minimă, variind între 20-100 lei, în
urma căreia puteau fi câştigate diferite premii (vouchere de vacanţă, bilete, autoturisme, carduri
de combustil în valoare fixă, etc).
În cee ace priveşte OMV Petrom, această companie nu are în derulare un program de loialitate
pentru clienții persoane fizice, dar a derulat o serie campanii promoţionale pentru produsele sale,
destinate tuturor tipurilor de clienţi, după cum urmează:
- “Cel mai bun preţ din judeţ” este o campanie în cadrul căreia se comercializează, în
staţiile de distribuţie carburanţi participante la promoţie, carburanţi (motorine, benzine şi
GPL) la cel mai mic preţ din reteaua de staţii operate sub brand Petrom din judeţul din
care staţia participantă face parte.
- “Cel mai bun preţ din oraş” este o campanie prin care sunt comercializaţi carburanţi
(motorine, benzine şi GPL) la cel mai mic preţ calculat în funcţie de toate staţiile de
distribuţie carburanţi operate sub brand Petrom existente în oraşul din care staţia
participantă face parte. Diferenţa faţă de campania anterioară este dată de numărul de
staţii participante.
- “Weekend promo” este o campanie în cadrul căreia sunt acordate, [], reduceri la
preţurile carburanţilor, respectiv 3 bani/litru pentru motorină standard şi premium şi 6 sau
7 bani/litru pentru sortimentele de benzină şi GPL.
92
- “Motorina Agricultura” este o campanie adresată clienţilor agricoli, persoane fizice şi
juridice, []39 sau care desfăşoară, în principal, activităţi agricole [].
Compania NIS a desfăşurat activităţi de fidelizare a clienţilor prin intermediul unei promoţii în
perioada 30 iunie 2016 – 30 aprilie 2018. Clienţii participanţi la promoţie, în baza unui cod de
bare, puteau intra într-o aplicaţie în care îşi introduceau cumpărăturile făcute în staţiile de
distribuţie carburanţi (atât combustibili, cât şi produse din magazin). Astfel, pentru fiecare 10 lei
cumpăraţi clientul primea 1 punct, iar pe baza punctelor clienţii puteau achiziţiona produse
alimentare sau produse speciale (spre exemplu: aparate electronice de îngrijire personală,
produse pentru gătit). Conform susţinerilor companiei, promoţia a funcţionat pentru a determina
dacă există interes pentru un program de loialitate pe termen lung şi ca urmare a evaluării
realizate va fi implementat un program de fidelizare.
Având în vedere cele prezentate anterior, în condiţiile în care achiziţiile de carburanţi se fac
frecvent și de cele mai multe ori, în cantități mici, companiile încearcă să ofere consumatorilor
cât mai multe motive pentru ca acestea să fie făcute pe termen cât mai lung de la un singur
furnizor de carburant.
Aşadar, constatăm că toţi jucătorii din piaţă au folosit diverse instrumente de promovare bazate
pe recompense, respectiv acumularea de puncte fie exclusiv pentru achiziţia de produse
petroliere (Lukoil), fie pentru produse nepetroliere (MOL, Rompetrol, Gazprom, Socar, OMV
Petrom pentru cele două branduri Petrom și OMV), cu sau fără limită de sumă la achiziţie,
oferirea de premii sau alte tipuri de recompense, beneficiile constând, în principal, în produsele
nepetroliere oferite în staţiile de distribuţie.
[]
4.11 Bariere la intrarea şi dezvoltarea pe piaţă
4.11.1 Introducere
Conceptul de barieră la intrarea pe piaţă se referă la orice obstacole care afectează capacitatea
reală a unor întreprinderi de a intra sau de a se dezvolta pe piaţă. Luarea deciziei cu privire la
intrarea pe o anumită piaţă este influenţată de o serie de factori, printre care:
- studierea comportamentului consumatorilor;

- cunoaşterea nevoilor acestora şi a solicitărilor caracteristice;
- numărul şi mărimea concurenţilor existenţi pe piaţă;
- gradul de reglementare a pieţei;
- nivelul investiţiilor necesare etc.
Evaluarea nivelului barierelor la intrarea pe diverse pieţe reprezintă o componentă cheie a

evaluării impactului regulilor şi reglementărilor asupra concurenţei.
39
[]
93
4.11.2 Costuri şi autorizaţii pentru construcţia de staţii
Intrarea pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi se poate realiza prin construcţia şi

operarea staţiilor de distribuţie carburanţi sau prin achiziţia de staţii deja active pe piaţă. Cu cât
reţeaua de staţii este mai mare şi acoperă o arie geografică mai extinsă, cu atât influenţa asupra
concurenţei la nivelul pieţei este mai importantă.
Conform estimărilor societăţilor ce deţin staţii de distribuţie, costul mediu asociat pentru o astfel
de construcţie variază între 500.000 euro şi 2.000.000 euro. Acest interval larg este determinat
de o serie de factori, cei mai importanţi dintre aceştia fiind: suprafaţa totală a terenului utilizat,
numărul de pompe de alimentare, suprafaţă alocată spaţiului de comercializare produse non-
petroliere, serviciile oferite (spre exemplu: spălătorie auto, staţie alimentare GPL auto, parcare
auto), costul materialelor de construcții folosite etc.
[]
Primul pas pentru construcţia unei staţii de distribuţie carburanţi este obţinerea autorizaţiei de
construcţie şi a autorizaţiei de funcţionare (autorizaţie ce se obţine înainte de deschiderea staţiei
şi ulterior este actualizată în vederea continuării operării).
După obţinerea autorizaţiei de construcţie, execuţia obiectivului şi realizarea recepţiei lucrării

împreună cu autorităţile competente, sunt necesare alte autorizaţii şi avize pentru funcţionarea
staţiei de distribuţie. Ulterior, în timpul exploatării staţiei de distribuţie carburanţi se efectueză
periodic o serie de verificări şi măsurători. În cele ce urmează vor fi enumerate cele mai
importante autorizaţii necesare desfăşurării activităţii de comercializare a produselor petroliere
prin staţiile de carburanţi.
Astfel, în general, la baza autorizaţiei de construcţie stau o serie de documente, documentaţii şi

avize precum:
Tabel nr. 4.13 – Autorizaţii pentru construcţie

Autorizaţie/Aviz/Acord Organ emitent
Primăria localităţii pe raza căreia va fi
Certificat de urbanism
amplasată staţia
PUZ (plan urbanistic zonal)/PUD (plan de
urbanism de detaliu) dacă nu există pentru
amplasată staţia
zona respectivă)
Punctul de vedere/actul administrativ al
autorităţii competente pentru protecţia Agenţia pentru Protecţia Mediului
mediului
Aviz de securitate la incendiu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă/ISU
Proprietar/gestionar reţea (energie electrică,
Avize şi acorduri privind serviciile de utilitate gaze, salubritate, iluminat public, transport
publică şi infrastructură public, apă şi canalizare, etc.), gestionar
infrastructură
Aviz de gospodărire a apelor Administraţia Naţională Apele Române
94
Avize şi acorduri specifice ale administraţiei
CNAIR40, Consilii Judeţene, Consilii Locale,
publice centrael şi/sau serviciilor
Direcţia Poliţia Rutieră
descentralizate ale acestora
Aviz de instalare recipient sub presiune
ISCIR
pentru GPL
De la caz la caz, poate interveni necesitatea obţinerii şi a altor tipuri de avize (spre exemplu:
avize de la proprietarii terenurilor aflate în vecinătatea staţiilor, Ministerul Culturii şi Cultelor,
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, aviz privind
sănătatea populaţiei, aviz protecţie civilă, etc.).
4.11.3 Autorizaţii de funcţionare
De asemenea, în vederea desfăşurării activităţii de comercializare a carburanţilor auto prin

intermediul staţiilor de distribuţie, este necesară obţinerea următoarelor avize/autorizaţii:
Tabel nr. 4.14 – Autorizaţii de funcţionare

Autorizaţie/Aviz Organ emitent
Acord de funcţionare
amplasată staţia
Autorizaţie privind desfăşurarea activităţii de
alimentaţie publică (în cazul în care staţia oferă
amplasată staţia
servicii de alimentaţie publică)
Autorizaţie de Mediu Agenţia pentru Protecţia Mediului
Autorizaţie de gospodărire a apelor Administraţia Naţională Apele Române
Autorizaţia de securitate la incendiu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Document de înregistrare sanitar-veterinară
Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi
pentru siguranţa alimentelor (în cazul în care
pentru siguranţa alimentelor
există vânzare de mărfuri alimentare)
INSEMEX (Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi
Atestat instalaţii în arii periculoase
Protecţie Antiexplozivă - INSEMEX-SA
Petroşani)
Certificat de inspectare tehnică COV (compuşi
Instituţiile acreditate
organici volatili)
Licenţă ANRE pentru GPL ANRE
Certificat de atestare pentru vânzarea de
Autoritatea Naţională a Vămilor
produse energetice
Buletine de verificare metrologică rezervoare,
Birouri de metrologie autorizate
pompe, aparate de masură
40
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. MPANIA NATIONALATURII
RUTIERE
95
Termenul general de emitere al actelor enumerate este, în general, de 30 zile, excepţie făcând
certificatul de urbanism, avizul CNAIR, avizul/autorizaţia de mediu, avizarea şi aprobarea
PUZ/PUD, autorizaţia de construcţie şi autorizaţii de construire branşamente.
În ceea ce priveşte avizarea şi aprobarea PUZ/PUD, eliberarea acestora poate dura între o lună şi
9 luni şi intră în competenţa autorităţilor locale. Astfel, partea de avizare poate dura între o lună
şi trei luni şi este influenţată de numărul de proiecte depuse, iar partea de aprobare în consiliul
local este influenţată de programările pe ordinea de zi, fiind situaţii în care se ţin şedinte doar o
dată pe lună.41
În ceea ce priveşte autorizaţia de mediu, obţinerea acesteia poate dura “cel puţin 90 de zile
lucrătoare”42, iar unul din factorii ce influenţează acest interval este, în opinia MOL, necesitatea
realizării unor vizite pe teren şi disponibilitatea persoanelor care au competenţa de a efectua
vizitele: “la deschiderea unei staţii nou construite, activitatea nu este permisă până la obţinerea
Autorizaţiei de Mediu, iar depunerea documentaţiei pentru obţinerea acesteia este întârziată de
necesitatea depunerii Procesului Verbal de recepţie la încheierea lucrărilor. Astfel, între
momentul finalizării lucrărilor şi până la începerea activităţilor poate fi o diferenţă de până la
4-6 luni în care staţia de distribuţie respectă prevederile legale, dar nu poate funcţiona din lipsa
Autorizaţiei de mediu.”43
Perioada medie de la obţinerea certificatului de urbanism până la obţinerea autorizaţiei de

construcţie, conform informaţiilor transmise de companii, variază între 3 şi 12 luni, limita
maximă indicată fiind de 24 luni.
După această etapă, construcţia completă a staţiei poate dura în medie 2 luni, existând şi societăţi
care au indicat un termen mediu de construcţie de circa 6 luni.
Perioada medie de la finalizarea construcţiei până la darea în folosinţă este de 2-3 luni,
depinzând de durata obţinerii autorizaţiilor/avizelor/acordurilor de funcţionare enumerate
anterior, durata maximă indicată atingând chiar şi 10 luni.
În aceste condiţii, companiile au făcut o serie de precizări privind factorii/barierele ce pot

condiţiona intrarea şi extinderea pe piaţă, aceştia/acestea fiind împărţite şi exemplificate, după
cum urmează:
4.11.4 Bariere de ordin administrativ - anumite elemente specifice care ţin de reglementările
aplicabile acestei pieţe şi care pot influenţa intrarea/extinderea pe piaţa comercializării cu
amănuntul de carburanţi:
- nerespectarea termenelor pentru emiterea autorizaţiilor/avizelor;
41
Adresa Socar înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG-12364/08.09.2017.
42
Adresa OMV Petrom înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG-12445/11.09.2017.
43
Adresa MOL înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG-12437/11.09.2017.
96
„Nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru emiterea autorizaţiilor şi avizelor,
motivul fiind lipsa de personal.”44
- perioada mare de timp care trece de la depunerea documenţatiilor până la eliberarea

avizelor (interval care poate dura 6 luni sau chiar mai mult de 1 an).
“De cele mai multe ori modificările sau completările solicitate sunt doar punctuale şi nu
centralizate, adică nu sunt solicitate toate completările/modificările de la început, astfel fiind
îngreunat întreg procesul. În anumite situaţii, pentru obţinerea acestora este nevoie de
deplasarea pe teren pentru efectuarea unei vizite prin care elementele descrise în
documentaţia depusă sunt verificate cu situaţia din teren.”45
“Cu titlu de exemplu: aviz favorabil de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri după 2
ani şi jumătate, timp în care au fost solicitate diverse modificări şi completări successive.”46
“Printre situaţiile care fac dificil procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor necesare
pentru edificarea şi punerea în funcţiune a unei staţii de distribuţie carburanţi, putem
enumera: perioadele lungi de avizare, solicitarea de avize şi/sau documentaţii adiţionale faţă
de certificatul de urbanism, faptul că depunerea completărilor pe documentaţii modifică
termenul legal iniţial de emitere al avizului respectiv, perioada de timp îndelungată pentru
comunicarea înscrisurilor emise de autorităţi.”47
- în cazul solicitării PUZ/PUD, este necesară emiterea unor avize, în marea majoritate,
aceleaşi cu cele de la obţinerea autorizaţiilor de construcţie, fiind reluată practic
procedura;
- solicitarea de către autorităţi a documentaţiilor complete şi a taxelor integrale de

reautorizare/prelungire, în condiţiile în care nu au existat modificări faţă de situaţia
iniţială, documente ce ar trebui să se afle deja în posesia autorităţii;
„Prin urmare, pentru prelungirea unei Autorizații de Funcționare, care operează de mai
bine de 10 – 15 ani, companiile trebuie să depună dosare cu nenumărate documente,
care ajung să conţină câte 70-100 pagini.”48
- interpretarea diferită a legislaţiei de către fiecare entitate locală, în opinia societăţilor

fiind datorată, în principal, lipsei normelor de aplicare unitare la nivel naţional:
„Pentru obținerea unor documente administrative (Certificat Urbanism, Autorizaţie de

Construcţie, Autorizație de Funcționare) se solicită “Extras de Carte funciară pentru
informare la zi”. În funcție de primărie, sintagma “la zi” înseamnă: fie de când nu au
44
45
46
Idem.
47
Adresa Rompetrol Downstream înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG-12444/11.09.2017.
48
97
apărut înscrisuri în Cartea Funciară, fie nu mai vechi de 3 luni, fie din aceeași lună
calendaristică cu depunerea, fie din aceeași zi cu depunerea.”
„În funcţie de Biroul de Urbanism, pentru amplasarea unor containere de marfă

(construcție provizorie, fără fundaţie): compania fie a primit răspuns că nu trebuie
autorizate, fie a primit Certificat de Urbanism cu 3 avize şi apoi Autorizaţie de
Construcţie, fie Certificat de Urbanism cu 12 avize, inclusiv de la Compania Națională
de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).”
„La momentul publicării Ordinului ANAF 1849/2016 privind aprobarea procedurii de

înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro şi en detail
produse energetice-benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi
biocombustibili, autorităţile vamale judeţene au emis diverse adrese către agenţii
economici în care interpretau în mod diferit condiţiile pentru autorizarea depozitelor
angro, fapt ce a creat confuzie şi incertitudine în piaţă cu privire la posibilitatea
desfăşurării activităţii depozitelor angro după intrarea în vigoare a ordinului.”49
- întârzieri în dezvoltarea proiectelor de infrastructură rutieră, ceea ce prelungeşte perioada

de aşteptare a operatorilor economici interesaţi să intre pe piaţă sau să se extindă, cât şi
coerenţa decizională în privinţa respectării planurilor urbanistice pentru a putea
suprapune etapele de achiziţionare şi autorizare a locaţiilor cu dezvoltarea zonală;
- lipsa hărţilor reţelelor locale de utilităţi, care conduce la imposibilitatea obţinerii rapide a
unor avize sau inadvertenţe între hărţile deţinute de companiile de utilităţi şi situaţia reală
din teren, ceea ce duce la întârzieri în obţinerea avizelor necesare.
4.11.5 Bariere de ordin legislativ
- modificarile legislaţiei specifice cu privire la autorizarea comercializării de produse

energetice creează dificultăţi cu privire la continuarea activităţii unor companii, impun
perioade de implementare scurte şi necesită costuri şi investiţii substanţiale, neprevăzute în
bugetele aprobate iniţial ale operatorilor economici (spre exemplu: Ordinul ANAF nr.
1849/2016, Ordinul ANAF nr. 1960/2018);
Regulile cu privire la autorizarea50 activităţii de comercializare angro de produse energetice au

fost modificate de ANAF la sfârşitul anului 2018, condiţionând posibilitatea continuării
activităţii de comercializare angro de produse energetice de deţinerea “de spaţii de depozitare în
proprietate sau în folosinţă – contract de locaţiune, contract de comodat sau cu orice titlu
legal”. Deşi efectele modificărilor aduse ar fi fost resimţite, în mod direct, în segmentul
49
50
Ordinul 1960/2018 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.
1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem
angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi
biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, precum şi pentru
modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.850/2016 pentru aprobarea
Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun
prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.
98
comercializării angro de produse petroliere, acestea ar fi afectat indirect şi piaţa comercializării
cu amănuntul de carburanţi.
Date fiind efortul financiar considerabil, termenul scurt de implementare, precum şi

complexitatea condiţiilor ce trebuiau îndeplinite pentru conformare cu noile reguli (identificarea
unor terenuri pentru construcţia depozitelor/identificarea unor spaţii de depozitare în vederea
închirierii, realizarea de investiţii semnificative pentru construcţia şi obţinerea tuturor
autorizaţiilor/avizelor necesare continuării activităţii), o serie de comercianţi angro de produse
petroliere şi-ar fi putut înceta activitatea.
În condițiile reducerii numărului de companii active pe segmentul comercializării angro de

produse petroliere, exista riscul consolidării poziţiei importante a companiilor care deţin şi
operează în prezent depozite de produse petroliere. Concentrarea ofertei la nivelul unui număr
redus de companii ar fi putut genera o creştere a preţurilor pe palierul de comercializare angro şi,
implicit, a preţurilor la consumatorii finali.
În acelaşi timp, reducerea ofertei de produse petroliere ar fi putut afecta şi clienţii companiilor
care nu puteau îndeplini noile condiţii de autorizare, aceştia fiind nevoiţi să se reorienteze către
alţi furnizori cu care să negocieze noi relaţii contractuale. Exista, astfel, riscul apariţiei unor
potenţiale disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu produse petroliere. De asemenea, chiar şi
companiile care deţineau deja depozite de carburanţi ar fi fost afectate, dată fiind necesitatea
adaptării politicii comerciale la noile condiţii de piaţă, cu implicaţii asupra politicii de personal51
şi a bugetelor de cheltuieli care au fost concepute în alte condiţii de piaţă.
Ca urmare a numeroaselor sesizări ale companiilor afectate de noile reglementări, în urma

discuţiilor cu reprezentanţii acestor companii şi a dialogului dintre reprezentanţii ANAF şi cei ai
Consiliului Concurenţei cu privire la îngrijorările de natură concurenţială, regulile instituite de
ANAF au fost modificate52 în sensul eliminării prevederilor care ar fi putut avea efecte negative
asupra sectorului comercializării de carburanţi.
- modificarea frecventă a legislaţiei şi aplicarea ei retroactivă pentru staţii aflate deja în

funcţiune;
- lipsa armonizării legislaţiei/prevederi contradictorii (spre exemplu: necorelarea Legii nr.

50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu alte prevederi legislative
(legislație primară, secundară aplicabilă la nivel național sau reglementări la nivel local);
„Ordinul ANAF nr. 1849/2016 prevede dotarea stațiilor de carburanți cu sistem de supraveghere
a zonei de descărcare în rezervoare şi a plăcuțelor de înmatriculare a mijloacelor de transport
care asigură aprovizionarea. Din punct de vedere tehnic, montarea unor camere care să asigure
vizualizarea plăcuțelor de înmatriculare ale cisternelor nu se poate realiza fără amplasarea unor
stâlpi în zona punctului de descărcare a produsului petrolier sau în zona de siguranță și/sau de
protecție a drumului naţional. Date fiind condițiile de construcţie ale unor stații, aceste
impedimente tehnice fac imposibilă realizarea măsurii, fără ca "OPM" să încalce prevederi
51
De exemplu, în vederea recrutării de noi agenţi de vânzări care să identifice noi clienţi potenţiali.
52
Prin Ordinul ANAF nr. 508/2019.
99
legale actuale și să se supună unor eventuale sancțiuni contravenționale. Ne referim, fără a ne
limita la: Legea nr. 13/1974 și OG nr. 43/1997 privind autorizarea construcțiilor în zona
drumurilor, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, Ordinul nr. 89/2004
privind aprobarea Normativului NP 004-03 pentru proiectarea, executarea, exploatarea stațiilor
de distribuție carburanți (normativ ISU - risc la foc), Ordinul nr. 392/2007 – Normativul NEx 01-
06 (Normativ INSEMEX - risc la explozie).”53
4.11.6 Barierele de ordin financiar sunt influenţate de nivelul ridicat al investiţiilor necesare
intrării pe piaţă, prin achiziţia de staţii sau deschiderea unora noi, în condiţiile în care, din punct
de vedere al eficienţelor, este necesară o acoperire cât mai mare la nivel naţional.
[]54
În plus, faţă de factorii enumeraţi anterior, un alt factor de influenţă asupra intrării sau dezvoltării
pe piaţă ar putea fi reprezentat de gradul de integrare verticală între activitatea de comercializare
şi cea de producţie de carburanţi.
CAP. V CONCLUZII
În urma analizei efectuate în cadrul investigaţiei, s-au desprins următoarele concluzii:
 Consumul total de carburanți auto din România a crescut constant în ultimii 5 ani, pe
fondul evoluției pozitive a economiei naționale și a expansiunii parcului auto. În anul
2018, consumul total de carburanți din România a depăşit uşor pragul de 7 milioane de
tone, cel mai înalt nivel atins în perioada de analiză. În anul 2017 s-a înregistrat cea mai
mare creștere procentuală față de anul precedent, de aproximativ 10%. Deși ritmul de
creștere a fluctuat, tendința consumului de carburanți a fost pozitivă pe toată perioada
analizată, în anul 2018 înregistrându-se cea mai mică creştere a consumului total, cu
numai 1,1% faţă de anul anterior.
 Creșterea pieței se datorează evoluției pozitive a vânzărilor ambelor tipuri de carburanți.
Vânzările de benzină au crescut aproape în fiecare an din perioada menționată (cantitate
cu 9% mai mare in 2017 față de 2013), dar ponderea acestui tip de carburant s-a redus
constant, de la peste 23% in 2013 până la 19% în ultimul an. Consumul de motorină, în
schimb, a cunoscut o creștere mai accentuată a vânzărilor (+27%) și, astfel, și o creștere
de 4 puncte procentuale a ponderii din totalul consumului.
Cererea
 Cererea pentru carburanţi (benzină şi motorină) este reprezentată de posesorii de
autovehicule, fie ei persoane fizice sau juridice. Trebuie menţionat că între cele două
tipuri de carburanţi nu există posibilitatea de substituire, deoarece posesorii de
autovehicule trebuie să utilizeze tipul de carburant corespunzător autovehiculului lor.
53
54
100
 Parcul auto din România a înregistrat o creştere de 36,2% în perioada 2013 – 2018, de la
5.677.807 unităţi în anul 2013, la 7.733.284 unităţi în anul 2018. De-a lungul perioadei de
analiză, numărul autovehiculelor care consumă benzină a fost devansat de cel aferent
autovehiculelor pe motorină, ponderea acestora crescând constant de la circa 41% până la
51% în anul 2018.
 În anul 2017, s-a înregistrat cea mai mare creştere anuală a numărului de autoturisme din
perioada analizată (de circa 10%), pe fondul creşterii masive a importurilor de
autoturisme second-hand. Ponderea din total a autovehiculelor care utilizează benzină a
scăzut uşor în fiecare an de referinţă, de la circa 66% în anul 2013, până la circa 55% în
anul 2018, în detrimentul autovehiculelor care utilizează motorina. Numărul acestora din
urmă a cunoscut o creştere de circa 11 puncte procentuale, ajungând la o pondere de circa
45% din totalul parcului de autoturisme. În termeni valorici, în anul 2018 a avut loc o
creştere substanţială a numărului de autoturisme cu peste 440.000 unităţi.
 Ponderea vânzărilor comerciale de benzină s-a înscris pe un trend uşor descrescător,
deţinând în anul 2018 o pondere de circa 9%, în scădere de la 13%, pondere înregistrată
în anul 2014. Ponderea segmentului Privat s-a menţinut şi în anul 2018 la un nivel foarte
ridicat (91%), fiind, în medie, foarte apropiat valorilor înregistrate în restul perioadei
analizate.
 Dat fiind faptul că parcul auto pe motorină din segmentul comercial este mult mai
însemnat decât cel pe benzină, consumul de motorină a deţinut ponderi care au oscilat în
intervalul 31-33%, în timp ce segmentul privat s-a menţinut pe toată perioada în jurul
unei ponderi medii de circa 68%.
 Cererea manifestată pe piaţă are o evoluţie ciclică, necesarul de carburanţi înregistrând o
tendinţă crescătoare în lunile ianuarie – iunie, atingând cele mai mari valori în perioada
iunie – august, după care consumul se situează pe o pantă descendentă începând cu luna
septembrie şi atinge cel mai mic nivel din timpul unui an în luna decembrie.
 Rezultatele analizelor efectuate indică faptul că cererea de carburanți are un caracter
inelastic, în special ceea ce privește motorina. În plus, datele par să indice o anumită
schimbare în comportamentul consumatorilor de benzină în perioada 2014-2017 față de
perioada 2010-2013. Mai exact, se constată o accentuare a caracterului inelastic al cererii
de benzină în cea de-a doua perioadă analizată, în timp ce coeficientul estimat pentru
motorină este relativ similar în cele două perioade de timp.
Oferta
 Pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi (benzină şi motorină) din România
activează o serie de întreprinderi ce fac parte din diverse grupuri petroliere active atât la
nivel naţional, cât şi internaţional (spre exemplu: OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil,
MOL, Gazprom şi SOCAR), precum şi o serie de alţi agenţi economici neintegraţi
vertical, prezenţi la nivel local cu una/mai multe staţii de distribuţie carburanţi (aşa-
numiţii “benzinari independenţi”).
 Volumul vânzărilor de carburanţi comercializaţi în România prin intermediul staţiilor de
distribuţie s-a situat, în perioada 2014-2018, pe o tendinţă crescătoare, ritmul de creştere
anual fiind de circa 5-6%, până în anul 2017, în ultimul an de analiză creşterea fiind de
numai circa 2%. În anul 2018, vânzările de carburanţi au depăşit uşor nivelul de 6
miliarde de litri. Cele două tipuri de produse, benzina şi motorina, au deţinut ponderi
101
relativ constante în totalul pieţei carburanţilor, motorina acoperind cea mai mare parte din
vânzări (circa 70%).
 Anii 2017 şi 2018 au fost marcaţi de o creştere a valorii vânzărilor de carburanţi la nivel
naţional, pe fondul majorării cantităţilor comercializate, dar şi ca efect al menţinerii la un
nivel relativ constant al preţurilor medii la produsele de bază. Cu toate acestea, creşterea
pieţei a fost de circa 6% la nivel cumulat de produse (în anul 2017 faţă de 2016) şi de
circa 19% (în anul 2018 faţă de anul precedent), depăşind în ultimul an de analiză
valoarea de 7 miliarde euro55, aceasta având la bază majorarea sumelor încasate de
concurenţi din vânzarea motorinei.
 În perioada analizată, ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor a fost deţinută de
vânzările de motorină standard, acestea variind între [60-70]%, ajungând la o pondere de
[] în anul 2018. De asemenea, ponderea benzinei standard a înregistrat un trend uşor
descrescător de-a lungul perioadei analizate, cu circa 5 puncte procentuale, în detrimentul
carburanţilor premium al căror consum s-a majorat anual, în cazul benzinei premium de
la [0-5]% în anul 2014, la [0-5]% în anul 2018, iar în cazul motorinei premium de la [5-
10]% în anul 2014 până la [10-20]% în 2018.
 Cotele de piaţă ale principalilor concurenţi nu au înregistrat fluctuaţii semnificative.
Principalul operator pe piaţa analizată, grupul OMV Petrom, a obţinut cel mai mare nivel
al cotei de piaţă agregate, aceasta variind [] din totalul pieţei.
 La produsul benzină, date fiind răspândirea geografică şi numărul staţiilor deţinute de
OMV Petrom, prin intermediul celor două reţele – OMV şi Petrom, cota de piaţă a
acestui concurent a acoperit [] jumătate din piaţa internă, variind în perioada de analiză
[]. Lukoil a înregistrat o cotă de piaţă [], ponderea vânzărilor acesteia din totalul
pieţei situându-se în jurul valorii [10-20]%, MOL - [10-20]%, iar Rompetrol, prin reţeaua
proprie, a avut o cotă de piaţă [5-10]%. În acelaşi timp, companiile Socar şi Gazprom,
deţinătoarele celor mai puţin numeroase reţele de staţii, au avut cote de piaţă care nu au
depăşit [0-5]%.
 În cazul motorinei, poate fi remarcată stabilitatea relativă a cotelor de piaţă înregistrate de
cei mai importanţi concurenţi activi pe acest subsegment de piaţă, []. Grupul OMV
Petrom şi-a menţinut poziţia de lider şi pe segmentul motorină, deţinând în perioada de
analiză, în medie, o cotă de piaţă [40-50]%, cea mai mare parte a acesteia [].
 Variaţiile cotei de piaţă înregistrate de Lukoil au fost [], compania având în anul 2018
o cotă de piaţă de [10-20]%. MOL a înregistrat în ultimii patru ani [], cota de piaţă a
acestei companii fiind [10-20]%. Prin intermediul vânzărilor realizate prin reţeaua
proprie, Rompetrol a acoperit [10-20]% din cererea de motorină la nivel naţional.
 În urma analizei Indicelui Agregat de Presiune Concurențială (IAPC), care poate lua
valori până la 100%, iar valorile mai ridicate indică o presiune concurențială mai
importantă, putem spune că, în termeni absoluți, valoarea înregistrată pentru
comercializarea cu amănuntul de carburanţi din România este una redusă. O interpretare
mai elocventă a valorii IAPC pentru o anumită industrie se poate da însă prin comparație
cu valorile calculate pentru alte industrii naționale. Astfel, având în vedere cele 43 de
industrii evaluate prin intermediul IAPC la nivelul anului 2018, comercializarea cu
amănuntul a carburanților poate fi plasată în grupul industriilor caracterizate de o
presiune concurențială redusă.
55
Valoare calculată folosind cursul anual mediu din anul 2018: 1 euro = 4,6535 lei.
102
 Valoarea IAPC aferentă comercializării cu amănuntul a carburanților din România în
anul 2018 este similară cu cea înregistrată în anii anteriori. Diferențele reduse de la an la
an rezultă atât din prevalența factorilor structurali în compoziția indicelui agregat (factorii
structurali sunt inerent mai rigizi), dar și alte condiții care par să asigure un nivel crescut
de stabilitate a acestei piețe (lipsa intrării unor noi jucători, lipsa unor extinderi
semnificative a rețelelor, absența unor șocuri ale cererii etc.).
Caracteristici sub aspect concurenţial

 Piața comercializării cu amănuntul de carburanți din România este una foarte concentrată,
atât în ceea ce privește comercializarea benzinei, cât și a motorinei. Acest lucru este
rezultatul prezenței pe piață a patru jucători de dimensiuni importante, care acoperă circa
90% din totalul pieţei.
 Caracterul oligopolist al pieței comercializării cu amănuntul de carburanți din România
se va păstra probabil și în perioada următoare, fapt pentru care este necesară continuarea
monitorizării acestei piețe de către autoritatea de concurență.
 Preţurile finale ale carburanţilor sunt influenţate de o serie de factori, cei mai importanţi
fiind: evoluţia preţului de achiziţie al mărfurilor (furnizori interni sau externi), evoluţia
costurilor companiilor, evoluţia cursului de schimb, nivelul taxelor şi accizelor stabilite
pentru produsele petroliere, cheltuielile de transport pentru aprovizionarea staţiei, marja
de profit urmărită de companie, evoluţia internaţională a preţurilor la ţiţei şi produse
petroliere, nivelul concurenţei locale, nivelul serviciilor oferite în staţii etc.
 Cea mai mare pondere în preţul final al carburanţilor este deţinută de componenta fiscală,
respectiv suma aferentă TVA şi acciza, care a deţinut o pondere cumulată ce a variat în
perioada de analiză între 48% şi 58%. Următoarea componentă cu o pondere însemnată în
preţul final este costul de achiziţie al benzinei sau motorinei comercializate, care a variat
între [30-40]% şi [40-50]%. Marja medie netă obţinută de companii din vânzarea
cantităţilor de benzină standard, calculată din preţul de vânzare final, a înregistrat valori
cuprinse între [0-5]% şi [0-5]%, iar în cazul motorinei a fost cuprinsă între [0-5]% şi [0-
5]%.
 Atât preţurile fără taxe la benzină, cât şi cele la motorină practicate de companii au avut o
evoluţie similară cu cea a cotaţiei Platts.
 În urma analizelor econometrice realizate pentru a identifica dacă există sau nu o
asimetrie în transmisia modificărilor cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere în
prețul produselor finale din România, a reieşit faptul că, în cazul benzinei prelucrările
cantitative nu resping existența unei ajustări asimetrice a prețului la pompă în funcție de
evoluția cotației Platts. Cu toate acestea, diferența de ajustare este foarte mică (în jurul
valorii de 1%), iar efectele pe care limitările impuse de setul de date le au asupra
modelului nu pot fi excluse din interpretarea acestor rezultate. În cazul motorinei,
prelucrările cantitative realizate nu sugerează existența unei ajustări asimetrice a prețului
în funcție de evoluția cotației Platts.
 Ca urmare a analizei comparative a marjelor realizate de companiile petroliere din
România cu cele realizate de companii din câteva state europene (Austria, Bulgaria,
Cehia, Ungaria şi Germania), a reieşit faptul că, atât în cazul benzinei, cât şi al motorinei,
evoluţia marjelor medii din România s-a situat în eşalonul inferior al valorilor disponibile
analizate, având o evoluţie relativ constantă în perioada analizată [].
103
 Nivelul corelaţiilor dintre preţurile concurenţilor este foarte ridicat, aspect ce
demonstrează o legătură puternică între variaţiile de preţuri practicate de companiile
petroliere.
 În urma analizei modificărilor de preţuri efectuate de companiile petroliere, au rezultat
următoarele:
- În general, iniţiatorul modificărilor de preţ este OMV Petrom, care potrivit datelor
prezentate cu privire la poziţia pe piaţă, este şi liderul pe segmentul comercializării cu
amănuntul de carburanţi.
- Dată fiind transparenţa existentă pe această piaţă, preţurile fiind afişate pe totemurile
existente în fiecare staţie, precum şi apropierea la nivel local între staţiile operate de
diverşi competitori, o modificare de preţ a carburanţilor dintr-o staţie este lesne de
observat de ceilalţi concurenţi. În mod normal, reacţia la modificările de preţuri efectuate
de concurenţi, indiferent de sensul acestora (creştere sau scădere), aparţine exclusiv
fiecărei companii, care decide să reacţioneze la aceste modificări în funcţie de strategia
proprie de poziţionare pe piaţă.
- Într-o situaţie de concurenţă efectivă, modificarea unilaterală a preţului în sens crescător
poate prezenta anumite riscuri, determinate de reducerea vânzărilor şi chiar a profitului,
în situaţia în care concurenţii nu reacţionează în acelaşi sens al modificării sau nivelul
modificării concurenţilor este semnificativ mai redus decât al primului concurent care
majorează preţurile. În acest fel, majorarea preţurilor poate deveni neprofitabilă.
- Însă, aceste riscuri sunt diminuate dacă jucătorii din piaţă reacţionează în acelaşi mod şi
cu aceeaşi amplitudine la modificarea de preţ iniţiată de primul concurent. Cu cât viteza
de reacţie a concurenţilor e mai mare şi nivelul creşterilor de preţ este apropiat de cel
iniţial, cu atât rezultatul mecanismului de modificare a preţurilor poate fi un preţ mediu
superior celui obţinut în condiţii de concurenţă efectivă.
 În cazul pieţei carburanţilor din România, OMV Petrom acţionează, în general, ca un
lider de preţ. Ca urmare a modificării preţurilor iniţiate de OMV Petrom, ceilalţi
competitori reacţionează într-un termen de maxim 24 de ore. Astfel, de-a lungul perioadei
de analiză, []. []56
 Nivelul modificărilor de preţ (atât creşteri, cât şi scăderi) operate de concurenţi este, de
cele mai multe ori, []. Se poate concluziona astfel că, date fiind caracteristicile pieţei
analizate (structură de oligopol, grad mare de concentrare, produse omogene, cerere
inelastică, existenţa unui lider de piaţă – OMV Petrom, putere redusă de negociere a
clienţilor etc.), companiile concurente par să evite un război al preţurilor, care prezintă
riscul înregistrării de pierderi de volume vândute sau de profituri realizate, preferând să
adopte în schimb un comportament paralel cu privire la politica de preţuri, indiferent dacă
este vorba de creşteri sau scăderi ale acestor preţuri.
 În ceea ce priveşte teoriile afectării concurenței urmărite în cadrul investigaţiei, analiza
realizată pe baza datelor şi informaţiilor disponibile nu a condus la confirmarea acestora,
comportamentul companiilor fiind determinat de structura de oligopol a pieţei, de gradul
ridicat de transparenţă a modificărilor de preţuri, de influenţa evoluţiei cotaţiilor
internaţionale în evoluţia preţurilor şi nivelul relativ ridicat al barierelor la intrarea pe
piaţă.
56
[].
104
CAP. VI RECOMANDĂRI
Față de aspectele prezentate anterior, în vederea îmbunătățirii condițiilor de concurență pe

segmentul comercializării cu amănuntul de carburanți, formulăm următoarele recomandări:
 cu privire la procesul de autorizare a construcţiei de staţii de distribuţie
- elaborarea de către autorităţile competente a unor norme de aplicare unitare la nivelul

autorităţilor locale;
- corelarea legislaţiei între autorităţile implicate în reglementarea distribuţiei de carburanţi,
(autorităţi locale, ANAF, ISU, CNAIR, INSEMEX);
- aplicarea normelor de procedură şi a legilor să nu se facă retroactiv;
- modificarea legislaţiei în sensul îmbunătăţirii actualului flux al obţinerii autorizaţiilor de
mediu;
- creșterea nivelului de eficiență administrativă ce ar putea avea în vedere următoarele
aspecte:
o identificarea unei soluţii de armonizare a tuturor autorităţilor într-o comisie unică,
pluridisciplinară/înfiinţarea unui birou unic: depunerea documentaţiilor pentru
avizele solicitate prin certificatul de urbanism la acest birou din cadrul primăriei şi
avizarea în sedinţe comune;
o autorizaţiile de funcţionare să fie valabile pe toată perioada de utilizare a
obiectivului, atât timp cât nu există modificări faţă de situaţia existent la
momentul autorizării;
o documentaţiile pentru avizare să fie transmise în sistem digital;
o documentaţiile pentru avizare să fie arhivate de către autorităţi pe suport
electronic pentru a se evita depunerea repetată a aceloraşi documente;
o modificarea legislaţiei în sensul existenţei şi utilizării unei centralizări a
documentelor solicitate;
o în cazul solicitării PUZ/PUD, analizarea posibilităţii ca avizele emise să fie
valabile şi pentru documentaţia afererentă obţinerii autorizaţiei de construcţie.
 sistarea activităţii de transmitere şi recepţionare a datelor statistice în cadrul ARP
Potrivit aspectelor prezentate în cadrul raportului, evoluţia cotelor de piaţă ale celor mai
importanţi concurenţi activi pe piaţa românească a fost una relativ stabilă. Diferenţele
înregistrate de la an la an de către fiecare concurent nu au fost mai mari de circa [0-5]%, în ciuda
diverselor campanii de marketing, de fidelizare, şi perioadelor de promoţii organizate de
concurenţi, dar şi a creşterii cererii totale la nivel naţional pentru carburanţii comercializaţi.
Membrii Asociaţiei Române a Petrolului (OMV Petrom, Rompetrol, MOL şi Gazprom), care
cumulat deţin o cotă de piaţă de circa [70-80]%, au posibilitatea verificării evoluţiei lunare
estimate a cotelor de piaţă individuale. Această verificare este posibilă datorită faptului că, la
nivelul asociaţiei, datele cu privire la numărul benzinăriilor şi a staţiilor de GPL operate şi la
volumul vânzărilor totale şi vânzări pe card, pe categorii de carburanţi57, realizate de fiecare
57
Benzină standard şi premium, motorină standard şi premium, GPL.
105
companie atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional, sunt agregate de o parte terţă (un cabinet de
avocatură), care primeşte şi centralizează datele şi transmite o situaţie statistică, în mod
anonimizat şi agregat, către ARP. ARP diseminează ulterior situaţiile statistice, cu datele
anonimizate şi agregate, persoanelor desemnate de fiecare companie membră a asociaţiei. Un
model al formularului completat la nivelul ARP este prezentat în Anexa 3 la Raport.
Aşa cum am arătat în cuprinsul Raportului, piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi este
una foarte concentrată, cu o structură oligopolistă, în care un număr redus de companii deţin o
putere de piaţă cumulată de circa 90%. Date fiind aceste caracteristici, diseminarea datelor cu
privire la vânzările de carburanţi în cadrul asociaţiei poate reprezenta un risc crescut în sensul
facilitării unor comportamente anticoncurenţiale, de genul unei eventuale înţelegeri sau practici
concertate de împărţire a pieţei. []58
Mai mult decât atât, numărul redus de membri ai asociaţiei, precum şi poziţia OMV Petrom pe
piaţa analizată ([]), poate constitui un factor suplimentar de facilitare a identificării cât mai
aproape de realitate (cu un grad redus de eroare) a situaţiei vânzărilor fiecărui membru al
asociaţiei. De asemenea, în acelaşi sens al facilitării poate funcţiona şi defalcarea cantităţilor
totale vândute de carburanţi pe cele două canale de comercializare – privat şi comercial (vânzări
prin carduri).
În acest context, [] (modificare sistem de raportare date statistice agregate)59, nu face decât să
sporească transparenţa pe piaţă şi să uşureze eforturile membrilor ARP de a colecta date cât mai
exacte cu privire la poziţionarea fiecăruia pe piaţa comercializării de carburanţi. De asemenea,
nu trebuie neglijat nici faptul că accesul la datele agregate de vânzări de carburanţi nu este
acordat decât membrilor ARP, aspect care ar putea fi considerat că le conferă acestora un uşor
avantaj concurenţial faţă de restul participanţilor la piaţă.
În acest sens, pentru a preveni riscul facilitării unui schimb de informaţii sensibile între membrii
ARP, recomandăm ARP sistarea60 activităţii de diseminare a informaţiilor agregate cu privire la
numărul staţiilor de distribuţie carburanţi operate la nivelul Bucureştiului şi la nivel național,
precum şi cea de diseminare a informaţiilor cu privire la cantităţile de carburanţi61
comercializate, de asemenea, la nivel de Bucureşti şi România.
 creşterea ofertei pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi
Creșterea sau diversificarea ofertei de carburanți ar putea determina reducerea prețurilor acestor
produse, acest avantaj fiind în ultimă instanță în folosul consumatorilor. Însă, pentru ca presiunea
concurențială asupra companiilor deja active în România să aibă acest efect, este necesară o
reacție din partea unor companii cu resurse financiare comparabile.
58
Aceeaşi observaţie poate fi făcută şi cu privire la evoluţia lunară a cotelor de piaţă ale principalilor competitori.
Situaţia comparativă a evoluţiei cotelor de piaţă este prezentată în Anexa 4 la Raport.
59
Anexa 2G la răspunsul ARP înregistrat la Consiliul Concurenţei cu nr. RG-16607/06.12.2018.
60
Aceeaşi măsură a fost propusă ca angajament de către companiile petroliere active în Bulgaria, la finalul
investigaţiei derulate de autoritatea de concurenţă din această ţară. Precizăm faptul că investigaţia a vizat o posibilă
înţelegere de fixare a preţurilor la carburanţi de către companiile Shell Bulgaria, OMV Bulgaria, NIS Petrol, Eco
Bulgaria, Lukoil Bulgaria şi Petrol Bulgaria.
61
Defalcate pe cele două tipuri de benzină şi motorină, precum şi cele de GPL.
106
O soluție în acest sens ar fi reprezentată de intrarea pe piața carburanților a marilor lanțuri de
hiper/supermarketuri prezente în România. Această activitate nu ar fi una complet nouă pentru
acestea, cu atât mai mult cu cât ele desfășoară deja activități de comercializare a carburanților în
alte state europene (spre exemplu: Franța, Germania, Marea Britanie), având o pondere
importantă în cadrul piețelor naționale respective. Mai mult, lanțurile de hipermarketuri dispun
deja, într-o formă sau alta, de spațiu suficient pentru amplasarea benzinăriilor în imediata
vecinătate a magazinelor de desfacere produse alimentare/nealimentare, putând astfel profita de
afluxul de clienți care pot deveni, în același timp, și cumpărători ai carburanților comercializați.
De asemenea, datorită mărimii lor, aceste întreprinderi dețin și o mai mare putere de cumpărare,
având astfel posibilitatea obținerii unor prețuri mai bune la aprovizionarea cu carburanți de la
producători. Acest fapt este confirmat de rezultatele studiului prezentat la pct. 2.6 din prezentul
Raport, în urma căruia s-a constatat că preţurile hiper/supermarketurilor au fost cele mai mici
practicate în 12 din cele 13 ţări în care au fost analizate aceste preţuri. Pe lângă un posibil preț
de cumpărare mai mic, alt avantaj pentru consumatori ar fi reprezentat de reducerea costurilor de
aprovizionare cu carburanți, aceștia putând alimenta autoturismele odată cu cumpărarea
celorlalte produse din oferta hiper/supermarketurilor, fără a fi nevoie de deplasări suplimentare
pentru asigurarea necesarului de carburant.
Prin urmare, Consiliul Concurenței încurajează intrarea pe piața carburanților a lanțurilor de

hiper/supermarketuri prezente în România. În acest sens, Consiliul Concurenţei recomandă
lanţurilor de hiper/supermarketuri, active la nivel naţional, reevaluarea oportunităţii intrării pe
piața carburanților. De asemenea, se recomandă informarea Consiliului Concurenţei cu privire la
eventualele bariere la intrarea pe piaţă cu care s-ar confrunta companiile, pentru ca acestea să
poată fi supuse analizei autorităţii de concurenţă și, dacă este cazul, să poată fi identificate
eventuale soluţii de facilitare a intrării pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi.
 stimularea concurenţei la nivelul autostrăzilor
Dezvoltarea sistemului de autostrăzi din România reprezintă o necesitate și o prioritate la nivel

naţional. Ca atare, construcția unor noi autostrăzi va atrage automat și necesitatea existenței unor
benzinării care să deservească conducătorii auto care se deplasează pe autostradă.
Consiliul Concurenței recomandă analizarea de către autorităţile competente (Compania

Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) a
posibilităţii modificării legislației astfel încât, în situaţia procedurilor derulate pentru
concesionarea loturilor în vederea construcției de benzinării pe marginea autostrăzilor (indiferent
dacă sunt construite sau urmează a se construi), să fie evitate situaţiile în care o companie care
operează deja o anumită staţie va putea obţine dreptul de a construi o altă staţie situată înainte
sau după staţia iniţială. În acest fel, este stimulată concurenţa la nivel local, iar consumatorul va
putea alege oferta cea mai avantajoasă din perspectiva sa.
Cu privire la observaţiile la Raportul preliminar transmise de OMV Petrom în perioada aferentă

consultării publice, referitoare la posibilele disfuncţionalităţi constatate în procesele de selecţie
107
organizate de CNAIR, în anii 2008 şi 2015, pentru construcţia de benzinării pe autostrăzi, facem
următoarele precizări:
În ceea ce priveşte valoarea cifrei medii de afaceri pe ultimii 3 ani (minim 25 milioane/10
milioane euro, fără TVA), ca un criteriu minim de calificare, deşi aceasta s-a redus substanţial în
timp la licitaţiile analizate, ar putea constitui o barieră la intrarea pe piaţa comercializării cu
amănuntul de carburanţi pentru companiile de dimensiune mică sau medie care ar dori să
participe la licitaţii, în condiţiile în care, dacă ne raportăm la investiţia medie în construcţia unei
staţii noi fixe, aceasta este de circa 1 milion de euro.
Faţă de condiţia impusă de CNAIR participanţilor la licitaţii de a gestiona cel puțin un număr de
10 stații de alimentare cu carburanţi pentru fiecare lot pentru care depun oferte, considerăm că
aceasta are potenţialul de a reduce concurenţa în cadrul procesului de selecţie, în prezent
activând în România un număr de numai 5 companii (OMV Petrom, MOL, Rompetrol, Lukoil,
Socar) care ar putea să depună oferte pentru mai mult de 2 loturi de benzinării.
Astfel, în vederea creşterii gradului de concurenţă pentru obţinerea spaţiilor de construcţie de

benzinării pe autostrăzi, recomandăm CNAIR următoarele:
- reevaluarea, pentru procedurile de licitaţii viitoare, a valorilor minime ale cifrelor de afaceri
realizate de participanţii la licitaţii, în scopul facilitării accesului la procesul competitiv cu oferte
a unui număr mai mare de companii active pe piaţă;
- revizuirea criteriului referitor la numărul minim de staţii operate de ofertanţi, aferent fiecărui
lot, în sensul reducerii acestuia, făcând astfel posibilă participarea la licitaţii a unui număr mai
mare de operatori.
 crearea unui grup de lucru format din experţi ai Ministerului Economiei, Energiei
şi Mediului de Afaceri şi ai Consiliului Concurenţei
Obiectivul creării acestui grup va fi realizarea unei analize cu privire la oportunitatea emiterii de
către Guvern a unui act normativ62 prin care să se stabilească numărul creşterilor de preţ
săptămânale, zilele în care se pot efectua aceste creşteri şi ora modificării, valabile pentru toţi
operatorii de pe piaţă, pentru reducerile de preţ neimpunându-se nicio restricţie de acelaşi fel.
Scopul acestei reglementări este încercarea de a dinamiza concurenţa prin preţ pe piaţa analizată,
date fiind constatările cuprinse în cadrul Raportului cu privire la comportamentul companiilor
petroliere de a efectua modificările de preţuri cu frecvenţă şi amplitudine similare celor aplicate
de către liderul pieţei, OMV Petrom. În timp, acest comportament poate determina o reducere a
incertitudinilor cu privire la reacţia concurenţilor faţă de nivelul preţurilor practicate de fiecare
concurent şi poate avea ca efect diminuarea gradului de concurenţă pe piaţă. Riscul perpetuării
unui astfel mecanism, care poate deveni funcţional şi în absenţa unei înţelegeri explicite între
concurenţi, ar putea consta în aplicarea unor preţuri mai mari faţă de nivelul celor aplicate într-un
climat de concurenţă efectivă.
62
În Austria, a fost instituită legal posibilitatea majorării preţurilor de către operatorii de benzinării numai la ora
12.00 din orice zi, reducerile de preţuri fiind permise în orice moment al zilei.
108
Prin urmare, stabilirea unor reguli cu privire la momentele în care companiile pot să efectueze
creşteri de preţ ar putea determina creşterea gradului de incertitudine cu privire la
comportamentul celorlalţi concurenţi şi, implicit, a gradului de concurenţă dintre aceştia.
Din rezultatele analizei63 efectuate în cadrul investigaţiei a reieşit faptul că cea mai mare pondere
în numărul de modificări săptămânale operate de companii este deţinută de săptămânile în care s-
au efectuat una şi două modificări (indiferent de sensul acestora), săptămânile în care preţurile s-
au modificat de 3 sau 4 ori având, comparativ cu cele menţionate, un număr foarte redus. În
acelaşi timp, din analiza realizată64 cu privire la zilele din cadrul săptămânii în care fiecare
companie a efectuat o modificare de preţ, a rezultat faptul că, în general, cele mai multe
modificări de preţuri au fost realizate în zilele de marţi şi vineri ale săptămânii. Având în vedere
aceste aspecte, o ipoteză care ar trebui analizată în cadrul grupului de lucru ar fi stabilirea zilelor
de marţi şi vineri, precum şi a unei anumite ore, ca singurele momente pe parcursul fiecărei
săptămâni în care toate companiile pot efectua creşteri de preţuri la carburanţi.
 consultarea prealabilă a organelor administraţiei publice (centrale sau locale), care

emit reglementări cu impact asupra activităţii din sectorul carburanţilor, cu mediul
de afaceri şi autoritatea de concurenţă
În vederea prevenirii apariţiei unor disfuncţionalităţi în piaţă ca urmare a emiterii unor măsuri de
către organele administraţiei publice centrale/locale cu atribuţii de reglementare a unui domeniu
de activitate, este necesară cunoaşterea detaliilor cu privire la mecanismele de funcţionare ale
respectivului domeniu. Operatorii din domeniul respectiv sunt cei mai potriviţi parteneri de
dialog pentru a preîntâmpina efectele negative ale oricărei noi măsuri ce se urmăreşte a fi
implementată.
Prin urmare, recomandăm consultarea prealabilă a organelor administraţiei cu operatorii din

domeniul în care urmează să se modifice regulile existente sau să se instituie unele noi, pentru
evitarea apariţiei ulterioare a unor dificultăţi în manifestarea concurenţei normale în cadrul
domeniului vizat. În acelaşi timp, iniţierea discuţiilor dintre autorităţile emitente cu Consiliul
Concurenţei, pe marginea proiectelor de reglementări cu impact asupra concurenţei ce urmează a
fi iniţiate/modificate, înainte de emiterea acestora, are rolul de a înlesni şi îmbunătăţi activitatea
de analiză a autorităţii de concurenţă cu privire la posibilele efecte în piaţă, îmbunătăţind astfel şi
calitatea opiniilor/avizelor/punctelor de vedere emise cu privire la aceste reglementări.
63
În Anexa 6 la Raport este prezentată situaţia numărului de modificări săptămânale de preţuri aferentă fiecărei
companii analizate.
64
În Anexa 7 la Raport este prezentată situaţia modificărilor de preţuri aferentă fiecărei companii analizate, în
funcţie de zilele în care au avut loc modificările.
109

Raport Final Site cc-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Final Site cc-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consiliul Concurenţei

Direcţia Industrie şi Energie

1.1 Sinteză .....................................................................................................................................4

CAP. II Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva cererii .......12

2.1 Evoluţia parcului auto din România ...................................................................................12

3.1 Introducere ............................................................................................................................36

CAP. IV Caractrerisitici ale sectorului sub aspect concurenţial ............................................62

4.1 Factorii care influenţează preţurile .....................................................................................62

Cap. V Concluzii .......................................................................................................................111

Cap. VI Recomandări ...............................................................................................................116

Raportul preliminar rezultat în urma investigaţiei privind sectorul comercializării cu amănuntul a

Investigația privind sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România a fost

Obiectivele principale urmărite de investigație au vizat următoarele aspecte:

1) Analiza factorilor ce influențează prețurile carburanților auto, cu accent asupra

2) Evaluarea mecanismelor de funcționare a pieței și a implicațiilor acestor

3) Formularea de recomandări care să conducă la îmbunătățirea mecanismelor de

Pentru a cuprinde elementele importante în evaluarea modului în care funcționează concurența în

(1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare

Coloane de distilare a petrolului Schema instalației de distilare primară

Grafic nr. 1.1 - Evoluția consumului total de carburanți în România

Sursa: prelucrare date furnizate de INS

Grafic nr. 1.4 - Componentele consumului de motorină

1.4 Teoria afectării concurenţei

(1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare

Ca urmare, în ceea ce priveşte canalul vânzărilor cu amănuntul, din perspectiva destinației de

Din punct de vedere geografic, piaţa comercilizării cu amănuntul de carburanţi prezintă

2.1 Evoluţia parcului auto din România

Cererea de carburanţi a înregistrat la nivel naţional, în perioada 2013 – 2018, o evoluţie

Sursa: date furnizate de DRPCIV

Sursa: prelucrări CC pe baza datelor furnizate de DRPCIV

Grafic 2.3 Evoluţia numărului de autoturisme din România

Sursa: date furnizate de DRPCIV

Parcul de autoturisme a avut o evoluţie ascendentă, numărul autoturismelor crescând de la

Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de DRPCIV

2.2 Defalcarea cererii pe categorii de clienţi

La nivelul benzinăriilor, companiile comercializează carburanţi pentru două canale distincte de

Ponderile celor două categorii de clienţi în totalul cantităţilor de carburanţi comercializate în

Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi

Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi

2.3 Situaţia comparativă cu unele state europene

O situaţie aparte este reprezentată de prezenţa benzinăriilor operate de lanţurile de

2.4 Ciclicitatea cererii de carburanţi

Pentru verificarea caracterului ciclic al cererii de carburanţi, au fost analizate datele şi

Grafic nr. 2.8 – Evoluţia lunară a vânzărilor de benzină

Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi

Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi

2.5 Elasticitatea în funcție de preț a cererii de carburanți auto din România

2.6 Opţiunile consumatorilor

Un capitol al studiului a fost dedicat analizării modului în care consumatorii au comparat

2.6.1 Importanţa comparării preţurilor

De asemenea, sondajul realizat la nivelul consumatorilor a evaluat cât de des, unde şi de ce

Principalele constatări rezultate ca urmare a răspunsurilor primite de la consumatorii din ţările

 Măsura în care respondenţii compară preţurile combustibililor este legată de numărul de

 Referitor la preţurile carburanţilor, marea majoritate a respondenţilor a susţinut că este

 Părţile intervievate (autorităţile publice, companiile petroliere, comercianţii cu

2.6.2 Frecvenţa cu care se compară preţurile

Grafic nr. 2.11: Frecvenţa cu care se compară preţurile

2.6.3 Metode de comparare a preţurilor

Variante de răspuns: Când trec pe lângă o benzinărie - 79%

2.6.4 Uşurinţa în compararea preţurilor

Referitor la diferenţele de preţuri practicate de comercianții cu amănuntul de carburanți, în cadrul

La polul opus, cu o medie a preţurilor pentru benzina standard 95 comercializată în benzinăriile

Astfel, în ceea ce privește comportamentul consumatorilor din perspectiva opțiunilor privind