Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Direcţia Cercetare
CUPRINS
4.1. Elemente specifice derulării activităţii de comerţ electronic și caracteristicile generale ale
.......................................................................................................................................................
pieței.........................................................................................................................................30
4.2. Sectorul comerţului electronic. Dinamică și convergență.................................................33
4.3. Barierele de intrare pe piața comerțului electronic..........................................................35
4.4. Principalele achiziţii ce au avut loc în sectorul comerțului electronic...............................39
4.5. Prezentarea principalilor retaileri care activează în sectorul comerţului electronic.........41
4.6. Sectorul comerţului electronic. Perspective și direcții de dezvoltare...............................43
Capitolul 5 – Prezența pe piață a principalilor retaileri online..................................................................46
Mențiuni metodologice.............................................................................................................46
5.1. Principalele platforme active în sectorul de comercializare online – categoria electro-IT 46
5.2. Structura veniturilor obținute de grupurile de retaileri activi în sectorul comerțului ..........
electronic...................................................................................................................................51
5.3. Cotele de piaţă ale principalelor grupuri de retaileri online, prin platformele deţinute, pe
categoria vânzărilor exclusiv online..........................................................................................53
5.4. Cotele deţinute de principalele platforme, pe segmentul vânzărilor exclusiv online.......55
5.5. Cotele de piaţă ale principalelor grupuri de retaileri online, prin platforme de ...................
comercializare online şi prin magazine fizice............................................................................57
5.6. Cotele de piaţă ale principalilor jucători, la nivelul segmentului cumulat al comercializării
online şi prin magazine fizice....................................................................................................59
5.7. Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) la nivelul grupurilor de retaileri online prezenţi în ....
sectorul comerţului electronic..................................................................................................61
5.8. Indicatori tehnici ai prezenței online a principalelor platforme de comercializare online 64
Capitolul 6 - Modul de formare a preţului în comerţul electronic – segmentul electro-IT.......................69
10.1. Studiul de caz 2015 – Evoluţia preţurilor produselor comercializate în anul 2015.......142
10.2. Studiu de caz 2016 - Evoluţia preţurilor în segmentul electro IT online din România, în ...
perioada octombrie 2016 – aprilie 2017................................................................................146
10.3. Studiu de caz 2017 – Evoluţia preţurilor produselor comercializate de Black Friday 2017
................................................................................................................................................150
Capitolul 11 – Concluzii şi propuneri......................................................................................................157
11.1. Concluzii.........................................................................................................................157
11.1.1. Sectorul comerţului electronic................................................................................157
11.1.2. Prezenţa pe piaţă a principalilor retaileri................................................................159
11.1.3. Modele de business................................................................................................160
11.1.4. Campanii de reduceri de preţ..................................................................................162
11.1.5. Dinamică, convergență și perspective....................................................................163
11.2. Îngrijorări de natură concurențială, ineficiențe ale pieței, propuneri şi recomandări..164
Anexe......................................................................................................................................................167
Comerţul electronic este unul dintre segmentele economice caracterizate de ritmuri de creştere
importante, iar condiţiile structurale şi comportamentale specifice aduc noi provocări în
aplicarea politicii de concurenţă.
Drept urmare, autoritatea de concurenţă a analizat, prin intermediul unei investigaţii sectoriale
declanşate prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 194 din 09.03.2016, impactul
dezvoltării comerţului online asupra mediului concurenţial, prin prisma strategiilor de
marketing (în special a celor privind prețul) adoptate de companiile active pe acest segment,
acesta fiind obiectivul general propus.
Obiectivele investigației
Investigația a vizat următoarele obiective specifice, înscrise în obiectivul general propus:
1. Cunoașterea caracteristicilor, structurii și comportamentelor specifice sectorului
comerțului electronic;
2. Analiza aprofundată a strategiilor de marketing (în special a celor privind preţul),
adoptate de companiile ce activează în sectorul comerţului electronic, cu accent
deosebit asupra marilor campanii de reduceri;
3. Identificarea și analiza eventualelor disfuncționalități ale acestui sector;
4. Formularea de recomandări care să conducă la îmbunătățirea mecanismelor de piață și
la eliminarea eventualelor disfuncționalități identificate.
Metodologia utilizată
Atingerea obiectivelor specifice propuse, în special în ceea ce privește analiza privind modul de
formare a prețului, dar și a diverselor strategii de marketing, este concentrată pe componenta
de comercializare online a produselor electro-IT1 (cu referire la categoriile: IT, comunicaţii,
electronice şi electrocasnice).
1 Dincolo de faptul că aceasta este principala categorie de produse vândute în România, prin intermediul
comerţului electronic, ea prezintă o serie de caracteristici distincte, precum: un grad ridicat de comparabilitate la
nivelul ofertelor diferiților comercianți, sensibilitate redusă la schimbări sezoniere, comparativ cu segmentul
fashion, de pildă, o demarcare mai clară a diferitelor componente de preț, prin raportare la relația
furnizor/comerciant sau producător/comerciant etc.
Page 7 of 189
Astfel, au fost incluși în analiză cei mai importanți comercianți online prezenți în segmentul
electro-IT. În aceste condiții, concluziile formulate în cadrul acestui Raport se vor baza în special
pe date aferente segmentului de comercializare online a produselor electro-IT, putând fi mai
puțin precise pe alte segmente, pe care retailerii chestionați au o prezență mai puțin
semnificativă.
În cadrul investigației au fost transmise solicitări de informații către cei mai importanți retaileri
online activi pe componenta electro-IT.
Trebuie precizat faptul că datele care au stat la baza analizelor cuprinse în Raport sunt aferente
perioadei 2013-2016, cu unele completări aferente anului 2017 (ex. în ceea ce privește
campaniile de reduceri aferente anului 2017). Prin urmare evoluții mai recente (ulterioare
anului 2016) pot să nu fie surprinse în cadrul prezentului Raport.
De asemenea, au fost realizate 3 studii de caz 2, privind cunoașterea modului de formare a
prețului. Metodologiile utilizate în cadrul studiilor au fost diferite însă analizele realizate au
condus la aceleași concluzii, acest aspect fiind de natură a certifica validitatea observațiilor.
Perioada de analiză: anul 2015 Perioada de analiză: 1.10.2016 – Perioada de analiză: 17.10.2017
(inclusiv Black Friday 2015). 16.04.2017 (inclusiv Black Friday - 17.11.2017 (inclusiv Black
2016). Friday 2017).
Obiectul analizei: evoluția Obiectul analizei: Obiectul analizei: monitorizarea
prețurilor de referință și a evoluția prețurilor de referință, evoluţiei preţurilor pentru
prețurilor efectiv practicate în respectiv prețurilor efectiv produsele cele mai vizibile de
anul 2015 (înregistrate la nivelul practicate de către Black Friday.
principalelor platforme online de principalele platforme online
comercializare), pentru o selecție de comercializare, pentru o
de produse realizată pe baza selecție unică de produse.
unor criterii unice.
Selecția produselor: două Selecția produselor: produse din Selecția produselor: cele mai
categorii de produse: cele mai categorii diferite ale vizibile produse incluse în
vândute 15 produse din gama componentei electro-IT. campania Black Friday 2017, din
electro-IT din anul 2015 şi cele categorii diferite ale
În măsura în care au rămas pe
mai bine vândute 15 produse din componentei electro-IT.
stocul platformelor monitorizate,
gama electro-IT din cadrul
au fost monitorizate aceleaşi Produsele sunt diferite de la o
principalei campanii
produse. platformă la alta.
promoţionale din 2015 (Black
Friday).
2 În denumirea atribuită fiecărui studiu figurează anul în care a avut loc cea mai importantă campanie de reduceri
Produsele
(Black Friday) sunt
pentrudiferite de procesate
care au fost la o date.
platformă la alta.
Scopul analizei: Analiza aprofundată a strategiilor de marketing (în special a celor privind preţul),
adoptate de companiile ce activează în comerţul electronic, cu accent deosebit asupra marilor campanii
de reduceri.
Sursa datelor: Datele au fost Sursa datelor: Datele au fost Sursa datelor: Datele au fost
Page 8 of 189
Concluzii şi observaţii
Pe baza informaţiilor existente, au fost formulate o serie de concluzii şi observaţii, în special în
ceea ce priveşte:
Au fost analizate în special aspecte privind impactul acestei platforme asupra sectorului
comerțului electronic şi modul de stabilire a comisioanelor aplicabile retailerilor prezenți
pe platformă („selleri”).
Constatări: Din datele disponibile, Dante deține singurul marketplace semnificativ pe
piață, bazându-se pe puterea sa de piață și pe caracterul său relativ generalist
comparativ cu alți retaileri concurenți. De asemenea, de la lansare (2013) până în anul
2016, atât vânzările înregistrate pe marketplace cât și comisionul mediu practicat [
]. În aceste condiții, Dante își creează un avantaj semnificativ față de alți concurenți prin:
- dobândirea unei mai bune vizibilități în rândul clienților,
- întărirea caracterului generalist al platformei (ceea ce pare a face parte din strategia
acestei întreprinderi),
- accesul la informații comerciale ale concurenților săi,
Page 11 of 189
Termeni specifici
care tinde spre zero indică o situație de „concurență perfectă” (în care
toate companiile de pe piață au cote de piață reduse, care tind spre zero)
canalele de acele elemente din marketingul online pe care o companie le poate
promovare utiliza pentru a își vinde produsele
comision comisionul perceput de compania care deține marketplace-ul, din
marketplace vânzările comercianților care își plasează produsele pe marketplace
comparator de platformă care oferă clienţilor potenţiali o situaţie comparativă a
preţurilor
mobile
seller retaileri ce își comercializează produsele pe o platformă tip marketplace.
sursa traficului canalul de promovare utilizat de o pagină web (plătit sau nu) pentru
generarea de trafic pe pagină.
timp petrecut pe tmpul zilnic estimat pe site (mm:ss), pe vizitator
site
motor de un motor de căutare web este un sistem software care este conceput pentru
cautare a căuta informații pe World Wide Web, în funcție de anumite criterii de
relevanță
traffic ranking indicator de ordonare a site-urilor în funcţie de traficul înregistrat.
trafic Exprimă numărul accesărilor înregistrate pe un site
utilitatea în diferenţa dintre preţul plătit şi preţul de referinţă (preţul „aşteptat” sau
tranzacţionare perceput a fi preţul „corect”
comerț vânzări online către consumatori din afara graniţelor statului de reşedinţă a
transfrontalier comerciantului
Comerţul electronic poate fi definit, în linii generale, ca vânzarea sau cumpărarea de bunuri sau
servicii, la nivel de întreprinderi, gospodării, persoane fizice sau organizații private, prin
intermediul tranzacțiilor electronice efectuate prin internet sau prin alte rețele mediate de
calculator (comunicare online). Noţiunea se referă la comenzile de bunuri și servicii care sunt
transmise prin rețele de calculatoare, indiferent dacă plata și livrarea finală a produselor sau a
serviciilor sunt efectuate online sau offline (conform definiţiei Biroului Statistic al Uniunii
Europene - Eurostat).
Page 17 of 189
România 7% 7%
4 Conform datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică pentru anul 2016.
Page 20 of 189
2012 2016
Sursa: Eurostat
(*) Datele pentru Suedia, Estonia şi Letonia din 2012 nu sunt comparabile cu cele din 2016, datorită unor schimbări în metodologia
de chestionare.
La nivelul anului 2017, poziţia României a rămas neschimbată, evoluţia acestui indicator fiind
destul de lentă (Figurile 1.3C şi 1.3D).
Figura 1.3C - Procentul utilizatorilor de internet care au comandat bunuri sau servicii prin
internet, pentru uz personal, în ultimele 12 luni, la nivelul Uniunii Europene (2017)
Page 21 of 189
Sursa: Eurostat
Figura 1.3D surprinde evoluţia anuală, la nivelul aceluiaşi indicator, în perioada 2008-2017,
pentru principalele ţări din apropierea geografică şi economică a României. După cum se poate
observa, pe fondul stagnării Bulgariei la nivelul de 17-18%, România a recuperat semnificativ din
diferenţă. Totuşi, la nivelul Uniunii Europene, evoluţia României este relativ lentă, păstrândşi
ultima poziţie. De altfel, decalajul faţă de media UE 28 s-a mărit de la 28 puncte procentuale (în
anul 2008), la 41 puncte procentuale (în anul 2017).
Figura 1.3D - Procentul utilizatorilor de internet care au comandat bunuri sau servicii prin
internet, pentru uz personal, în ultimele 12 luni, la nivelul ţărilor din regiune (2012-2017)
Page 22 of 189
Sursa: Eurostat
Figura 1.3E - Procentul persoanelor care accesează zilnic internetul, în funcţie de mediul în care
locuiesc (2016)
Sursa: Eurostat5.
Evoluţii viitoare
5
http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/images/8/85/Individuals_accessing_the_internet_on_a_daily_basis
%2C_by_degree_of_urbanisation%2 C_2016_%28%25_of_all_individuals%29_RYB17.png.
Page 24 of 189
În termeni absoluţi, comerţul electronic autohton a înregistrat creşteri importante în ultimii ani
(conform datelor publicate de GPeC6), iar aşteptările privind evoluţia sa viitoare sunt ridicate,
pe fondul existenţei unor factori favorizanţi, precum creşterea utilizatorilor de internet şi
intensificarea rolului dispozitivelor mobile7.
Potrivit aceleiaşi surse, în România există aproximativ 5.000 de magazine online care
înregistrează activitate comercială constantă 8. Cu toate acestea, cel puţin la nivelul anumitor
segmente de produse, sunt prezenţi actori care au ponderi importante în totalul vânzărilor
realizate online în România şi care se detaşează semnificativ de marea masă formată din mici
comercianţi.
Principala categorie de produse vândute în România, prin intermediul comerţului online, este cea
de electro-IT, urmată de articolele Fashion și subsidiare.
6 Gala Premiilor eCommerce (GPeC), înfiinţată în 2006, este considerată cel mai important eveniment de e-
commerce din România, care, printre altele, centralizează informaţii cheie de la comunitatea online și publică,
periodic, rapoarte privind situaţia comerțului electronic autohton.
7 Dezvoltarea accentuată a comerţului online prin intermediul telefoanelor mobile inteligente (en. m-commerce)
este considerată factorul cheie al creşterii vânzărilor aferente comerţului electronic.
8 Dintr-un număr de 20.000 de website-uri pe domeniul .RO care au funcție de „adaugă în coș”.
Page 25 of 189
Acest capitol cuprinde o scurtă introducere a principalelor coordonate legale aplicabile în acest
domeniu.
Figura 2A – Momente cheie din punct de vedere al evoluţiei cadrului legal, consemnate de Gpec
Anul Titulatura moment Descriere moment
2000 Prima lege cu privire la contractele la Prima lege despre contractele la distanță (OUG
distanță 130/2000)
Elementele prevăzute în cadrul acestei directive sunt transpuse şi în legislaţia naţională prin
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 34 /2014
Actul normativ definește contractul la distanţă ca fiind „orice contract încheiat între profesionist
şi consumator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de servicii la distanţă organizat,
fără prezenţa fizică simultană a profesionistului şi a consumatorului, cu utilizarea exclusivă a
unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanţă, până la şi inclusiv în momentul în
care este încheiat contractual”. Din punct de vedere al investigaţiei sectoriale derulate de
Consiliul Concurenţei, părţile implicate în achiziţiile online (comercianţi şi cumpărători)
realizează, în fapt, înţelegeri de vânzare-cumpărare care se înscriu în categoria contractelor la
distanţă.
Clauzele abuzive în relaţia dintre consumator şi mediul de business sunt reglementate de Legea
nr. 193/2000, iar modalitatea de angajare a răspunderii vânzătorului pentru lipsa conformităţii
produselor fiind stabilită prin Legea nr. 449/2003.
În vederea asigurării protecţiei consumatorilor care utilizează varianta de comerţ online, în mod
similar comerţului tradiţional, pot fi invocate alte două acte normative incidente domeniului ce
transpun la nivel naţional directive europene, respectiv Legea nr. 363/2007 şi Legea nr.
158/2008 .
Legea nr. 363/2007 transpune în legislaţia naţională o serie de directive europene, având ca
scop o mai bună funcţionare a pieţei şi asigurarea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor
prin reglementarea practicilor comerciale care aduc atingere intereselor economice ale
consumatorilor, respectiv a practicilor comerciale înşelătoare şi a celor agresive, folosite de
companii, inclusiv de cele implicate în comerţul online.
Legea nr. 158/2008 are ca scop protecţia comercianţilor împotriva publicităţii înşelătoare şi a
consecinţelor defavorabile ale acesteia, precum şi stabilirea condiţiilor în care publicitatea
comparativă este permisă. Dispoziţiile actului normativ se aplică conţinutului materialelor
publicitare şi mesajelor publicitare indiferent de mijlocul de comunicare ce face posibil
transferul informaţiilor, aşadar şi componentei de comerţ electronic. Organismul abilitat la nivel
naţional să gestioneze punerea în aplicare a actului normativ menţionat este Ministerul
Finanțelor Publice.
În data de 6 mai 2015, Comisia a lansat o anchetă sectorială privind comerţul electronic de
bunuri de consum şi de conţinut digital în UE. Această anchetă a fost finalizată pe data de 10
mai 2017.
Ancheta sectorială a Comisiei face parte din Strategia privind piaţa unică digitală. Aceasta
prevede o serie de acţiuni, grupate în trei piloni prin care Comisia intenţionează să creeze o
„piaţă unică digitală”, unul dintre aceşti piloni vizând asigurarea unui acces mai bun al
consumatorilor şi al întreprinderilor la bunuri şi servicii prin intermediul comerţului electronic în
cadrul UE.
adesea utilizând programe software. Din cercetarea Comisiei reiese faptul că 78% din retailerii
care utilizează astfel de programe, îşi ajustează preţurile în funcţie de preţurile concurenţei.
Concurenţa între retaileri se manifestă în special în materie de preţ, în timp ce producătorii se
concentrează foarte mult pe calitatea produselor şi imaginea mărcii. Astfel, în relaţia cu
retailerii, pentru a îşi proteja interesele, producătorii adoptă diverse strategii.
Free riding şi adaptări
În domeniul comerţului electronic, consumatorii pot cu uşurinţă să schimbe canalul de
informare/achiziţie între online şi offline. Astfel, consumatorii au posibilitatea de a utiliza
serviciile pre-vânzare specifice unui canal de vânzare, pentru ca ulterior să achiziţioneze
serviciile/produsele de pe un alt canal de vânzare. Un astfel de comportament este cunoscut
sub numele de „free riding” (comportament de „parazitare”).
Acest comportament, identificabil în special în relaţia dintre retailerii online şi cei offline, poate
genera dificultăţi de recuperare a costurilor aferente serviciilor de pre-vânzare şi, pe cale de
consecinţă, generează anumite adaptări, măsuri şi restricţii. Astfel:
- Mulţi producători îşi deschid magazine online.
- În ultimii 10 ani, 19% din producătorii respondenţi au introdus un sistem de distribuţie
selectivă şi mulţi care deja practica un astfel de sistem de distribuţie, au introdus noi
criterii de selecţie.
Cei mai mulţi dintre producătorii care practică un sistem de distribuţie selectivă exclud
din reţeaua lor retailerii care vând exclusiv online. Acest comportament este potenţial
anti-concurenţial.
De asemenea, o problemă de natură concurenţială poate fi lipsa de transparenţă a
criteriilor practicate de producători în sistemul lor de distribuţie selectivă.
Geoblocare şi geofiltrare
În Raportul Comisiei se precizează: „Comerţul electronic transfrontalier are potenţialul de a
contribui la integrarea pieţei interne a UE, întrucât consumatorii pot considera că este mai uşor
să cumpere online produse din alt stat membru, decât să treacă graniţa şi să cumpere produse
din magazine tradiţionale”.
Însă, adesea „comercianţii refuză să vândă consumatorilor din străinătate, de exemplu prin
blocarea accesului la site-urile internet, prin redirecţionarea către site-uri internet adresate
altor state membre sau prin simplul refuz de a furniza la nivel transfrontalier”. Astfel de măsuri
sunt cunoscute ca „geoblocare”.
Geoblocarea poate fi distinsă de măsurile de „geofiltrare” (concept care implică termeni şi/sau
condiţii diferite).
Conform Raportului Comisiei, majoritatea producătorilor îşi distribuie produsele în cel puţin 21
de state membre ale UE, doar 4% distribuindu-şi produsele într-un singur stat membru UE.
Page 31 of 189
Analiza privind modul de formare a prețului, dar și a diverselor strategii de marketing la care
prezentul raport de investigație face referire, este concentrată pe componenta de
comercializare online a produselor electro-IT. Dincolo de faptul că aceasta este principala
categorie de produse vândute în România, prin intermediul comerţului electronic 9, ea prezintă
o serie de caracteristici care fac posibilă atingerea obiectivelor investigaţiei, caracteristici
precum: un grad ridicat de comparabilitate la nivelul ofertelor diferiților comercianți,
sensibilitate redusă la schimbări sezoniere, comparativ cu segmentul fashion, de pildă, o
demarcare mai clară a diferitelor componente de preț, prin raportare la relația
furnizor/comerciant sau producător/comerciant etc.
- funcţii care să sprijine experienţa pre şi post cumpărare a clientului (funcţii de căutare,
indicarea pe hartă a magazinelor/show room-urilor, contact service etc.).
livrare) într-o proporție de aprox. 90%, iar 2- comerţului electronic, aceştia încă nu sunt
3% din plăți fiind realizate prin alte metode de orientaţi, strategic şi logistic, către pieţele din
plată (ex.: online banking, micro-plăți prin sms afară, cu mențiunea că unii retaileri au început
etc.)12. să manifeste interes către piețele externe.
De asemenea, din răspunsurile furnizate de
principalii retaileri români activi în sectorul
11
https://www.ecommerce-europe.eu/app/uploads/2016/07/European-B2C-E-commerce-Report-2016-
LightVersion-FINAL.pdf.
12
Statistici GPeC – Bilanţul Pieţei de e-commerce România 2016 - http://www.GPeC.ro/blog/bilantul-pietei-de-
ecommerce-2016-romanii-au-cumparat-online-de-peste-18-miliarde-de-euro-infografic .
O situație, la nivel european, privind comerțul electronic transfrontalier 10 este prezentată în
Figura 4.1A. România se situează pe ultimul loc, fiind, în continuare, o piață geografică mai
degrabă izolată.
În aceste condiţii, în România, piaţa de comerț electronic prezintă încă caracteristicile unei pieţe
naţionale, insuficient de mature (atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei) şi oarecum izolate,
existând, totuşi, un potenţial de deschidere și de diminuare a barierelor geografice, pe fondul
creșterii nivelului de receptivitate şi maturitate al cererii şi ofertei.
În acest sens, notăm declarația domnului Andrei Radu, CEO & Founder GPeC:
“[...] 2016 este primul an în care am început să asistăm la profesionalizarea industriei, toți actorii
implicați în e-commerce fiind mult mai responsabili, mai focusați și dând dovadă de maturitate în
business. Inclusiv consumatorii români au evoluat și mulți din ei sunt foarte bine pregătiți și
informați în privința cumpărăturilor online. Tocmai de aceea, trend-ul anului 2017 va fi focusul
pe client și pe nevoile lui, servicii de vânzare și post-vânzare calitative, anticiparea dorințelor
consumatorilor și oferirea unor experiențe plăcute indiferent de touch point-ul în care se
regăsește clientul, fie el online sau offline”.
- conform declarațiilor unora dintre retaileri, clienţii tind să manifeste o fidelitatea scăzută
faţă de marcă,
- cererea este foarte sensibilă la modificările de preț*,
*A se nota această caracteristică, în contextul analizelor realizate în cele 3
studii de caz și care vor fi prezentate în cadrul acestui raport, faptul că cererea
este sensibilă nu atât la preț, cât la „modificările de preț”.
- există un interes în creştere al clienţilor faţă de serviciile pre şi post vânzare,
- produsele sunt substituibile, în condiţiile în care produsele şi tehnologiile noi sunt lansate
simultan sau la intervale scurte de timp, neexistând neapărat o diferențiere clară între
produse din punctul de vedere al atributelor sau calităților produselor, acestea fiind
substituibile între ele,
- clienţii manifestă încă reticienţă faţă de plăţile cu cardul.
Deși segmentul de fashion nu face obiectul acestui raport, prezentăm câteva caracteristici
generale aferente acestui segment.
[ ]
Conform [ ], „pe piața comercializării cu amănuntul a acestui tip de produse, în general,
retailerii de articole de îmbrăcăminte oferă o gamă bogată de produse, la toate nivelurile de preț
și de calitate și de multe ori clienții se pot simți copleșiți de cantitatea de produse care le sunt
oferite. Acesta este motivul pentru care mulți clienți au preferințe în funcție de brand și sunt loiali
acestora, simplificând astfel procesul de decizie. Prin urmare, se consideră că preferința clienților
şi fidelitatea faţă de anumite mărci joacă un rol important în structura cererii. Clienții cumpără
de obicei de la mai mulți furnizori, în funcție de diferiți factori, cum ar fi caracteristicile produsului
în sine, prețul său, urgența de a cumpăra acest produs etc. În zonele cu populație concentrată,
există o cerere mai crescută pentru produse din gama Fashion. Majoritatea produselor
comercializate nu au nevoie de întreținere și reparații, prin urmare serviciile ce privesc această
categorie de produse sunt de o importanță foarte scăzută. În cazul în care un produs este
deteriorat atunci când acesta ajunge la consumator, acesta trimite înapoi produsul și primește un
nou produs sau ii este rambursat prețul plătit pentru produsul deteriorat”.
În răspunsul său, [ ] s-a limitat la a preciza că întreprinderea are o ofertă redusă de articole
fashion, introduse recent pe platforma sa.
[ ]
Page 36 of 189
Sursa: Eurostat.
*persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni
11 Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Archive:Information_society_statistics/ro 15
Procentul clienților online (calculat la nivelul indivizilor din zonele dens populate) a crescut, la
nivelul UE-27, de la 52% în anul 2013, la 60%, în anul 2016.
În România, același indicator se situa la cel mai jos nivel din UE-27, fiind de 14% în anul 2013 și de
18% în anul 2016.
Prin comparație, Bulgaria, a doua cea mai slab clasată țară din Uniunea Europeană, înregistra un
procent de 18% în anul 2013 și de 23% în anul 2016.
Astfel, din punct de vedere al convergenței cifrelor înregistrate în România cu media europeană,
constatăm o evoluție de la aprox 27% la nivelul anului 2013, la aprox. 30% în anul 2016 (utilizatori
bărbați/utilizatori femei).
Figura 4.2B – Evoluția procentului clienților online în zonele dens populate
60 60
55 58
52
50
40 România
Bulgaria
30
UE-27
23 24 23
20 18
18
14 17 16
10
Sursa: Eurostat.
*procentul persoanelor care au plasat comenzi în ultimele 12 luni
1. Logistică
Implementarea unui sistem logistic complex şi investiţiile necesare pentru acesta sunt
semnificative.
Ex. spaţii de depozitare, showroom-uri
Ex. servicii conexe de calitate
Ex. alocarea de resurse pentru documentarea produselor
Din acest punct de vedere, jucătorii mari au un avantaj semnificativ, greu de surmontat pentru un
nou intrat.
„Produsele hook” sunt eficiente în comerţul electronic, având în vedere că prima pagină a
site-ului oferă un spaţiu limitat (indiferent de mărimea retailer-ului), iar traficul generat
de acestea poate fi convertit şi în vânzarea altor tipuri de produse (mai multe detalii în
secţiunile dedicate ratei de conversie şi promoţiilor de reduceri)
După cum am prezentat mai sus, barierele de dezvoltare specifice acestui sector implică
necesitatea deținerii unor resurse materiale şi umane semnificative. De asemenea, un jucător
nou va avea dificultăţi în a îşi consolida o reputaţie solidă, într-un mediu în care există anumiţi
retaileri cu poziţii importante pe piaţă, care beneficiază deja de o imagine bine consolidată şi de o
percepţie favorabilă:
- din punct de vedere a notorietăţii şi reputaţiei în piaţă,
- din punct de vedere al instrumentelor specifice dezvoltate, precum:
• un sistem de review-urilor populat în mod activ cu date și feedback din partea
clienților,
• relaţii stabilite în piaţă,
• baze de clienţi (care implică, adesea, şi anumite nivele/canale de comunicare între
retailer şi clienţii săi ex. prin email; newsletter, aplicaţii mobile etc.)
Astfel, barierele de intrare în categoria jucătorilor semnificativi de piaţă sunt ridicate. De altfel,
din răspunsurile retailerilor pe această temă, poate fi constatată o relaţie între puterea/poziţia de
piaţă a retailerului respondent şi percepţia sa asupra nivelului şi specificului barierelor.
În anul 2016: Dante a achiziţionat PC Garage14 (operaţiune aprobată prin Decizia Consiliului
Concurenţei nr. 84/2016)
Aprobarea operaţiunii de către Consiliul Concurenţei s-a făcut în urma acceptării unor
angajamente structurale şi comportamentale din partea Dante. Astfel, Dante urma să cesioneze
platformele www.electrofun.ro, www.garagemall.ro, www.pcfun.ro și www.shopit.ro. Aceste
platforme au fost vândute către Electronic World SRL și Producton SRL în iunie 2017.
În perioada 2015-2017: Conform datelor disponibile, DOMO RETAIL S.R.L. a intrat în insolvenţă în
februarie 2016. Această societate administra platforma de comerţ electronic www.domo.ro.
Site-ul www.domo.ro funcţionează în continuare, fiind însă administrată/deţinută de către o altă
companie.
În continuare, din datele existente, domo.ro a fost operată de Family Home Concept S.R.L.(iniţial)
şi GFY Digital S.R.L. (ulterior), iar în prezent (2017) domo.ro este operat de către Corsar.
În anul 2017: Corsar a preluat platformele www.marketonline.ro, www.azerty.ro si
www.mediadot.ro, anterior deţinute de Kelion (Sursa: Date publice)
13 În ceea ce priveşte fuziunile şi achiziţiile, se vor avea în vedere operaţiunile în care cel puţin una din părţi este o
platformă de comerţ electronic cu o poziţie semnificativă în România, inclusiv operaţiunile în care întreprinderea
dumneavoastră a fost implicată.
14 care opera platformele de comerț electronic www.pcgarage.ro, www.electrofun.ro, www.garagemall.ro,
www.pcfun.ro si www.shopit.ro.
Page 43 of 189
DOMO RETAIL S.R.L. a intrat în insolvenţă în februarie 2016. Această societate administra
platforma de comerţ electronic www.domo.ro.
În prezent (2017) domo.ro este operat de către Corsar.
19
Flanco Retail SA (CUI: 27698631) - activă pe piaţa comerţului cu amănuntul a bunurilor de consum. Obiectul
principal de activitate: Comerț cu amănuntul al articolelor și aparatelor electrocasnice, în magazine specializate (Cod
CAEN 4754).
20
Fashion Days Shopping SRL (CUI: 25735580) - activă pe piaţa comerţului cu amănuntul a bunurilor de consum, în
special produse vestimentare şi accesorii. Obiectul principal de activitate: Comerţ cu amănuntul prin intermediul
caselor de comenzi sau prin Internet (Cod CAEN 4791).
Page 44 of 189
21
Operaţiune aprobată prin Decizia Consiliului Concurenţei nr. 41/2015
(http://www.competition.ro/uploads/docs/items/bucket10/id10844/decizia_nr_41 -15092015-
dantefashion_site.pdf) 22
Operaţiune aprobată prin Decizia Consiliului Concurenţei nr. 84/2016
(http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12402/decizie_dante_84_din_2016_publicat
a.pdf) Conform Deciziei Consiliului Concurenţei, Dante urma să cesioneze platformele www.electrofun.ro,
www.garagemall.ro, www.pcfun.ro si www.shopit.ro.
23
Depanero SRL (CUI: 27846339) - activă pe piaţa de servicii, asigurând service pentru produse electro-IT
comercializate în special de societăţile din grup. Obiectul principal de activitate: Repararea calculatoarelor şi a
echipamentelor periferice (Cod CAEN 9511).
24
Network One Distribution SRL (CUI: 15056387) - activă pe piaţa comerţului cu ridicata a bunurilor de consum.
Obiectul principal de activitate: Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului (Cod
CAEN: 4651).
25
Conversion Marketing SRL (CUI: 18350386) - activă pe piaţa de servicii. Obiectul principal de activitate: Activităţi
ale agenţiilor de publicitate (Cod CAEN 7311). 26
Emag IT Research SRL (CUI: 33194337) - activă pe piaţa de servicii. Obiectul principal de activitate: Activităţi de
realizare a soft-ului la comandă (software orientat client) (Cod CAEN 6201).
Sameday Courier15 (firmă curierat)
Dante şi-a extins activităţile în sectorul comerţului electronic şi pe alte pieţe geografice, după
cum urmează:
în Bulgaria - societățile Emag Internațional Ood și Conversion Marketing Eood;
în Ungaria - societatea Dante Internațional Kft și Conversion Marketing Kft.; în
Polonia - societatea Agito s.z.o.o.
De asemenea, Grupul Naspers deţine controlul, în România 16, pe lângă Dante International SA
(Sursa: www.naspers.com), şi asupra următoarelor companii:
TrendZone.ro,
Autovit.ro (cel mai mare site de anunturi auto din România),
Pay U (procesator de plăţi) (Sursa: www.naspers.com),
Olx.ro (Sursa: www.naspers.com),
Compari.ro (până la finalul anului 2016).
15 S.C. Delivery Solutions S.A. (CUI: 23743772) – activă pe piaţa de curierat. Obiectul principal de activitate: Alte
activităţi poştale şi de curier (Cod CAEN 6201).
16 Sursa: Date publice.
Page 45 of 189
Conform datelor publice17, „Naspers este o companie media din Africa de Sud. Grupul media
multinațional Naspers a fost înființat în 1915 și este listat la bursa din Johannesburg şi Londra.
Principalele operațiuni ale grupului se desfășoară în platforme online, pay-TV și presa scrisă în
Africa de Sud, China, Rusia, Europa de Est, Olanda, India, Brazilia și Thailanda.
Compania are o cifră de afaceri de 73.1 miliarde dolari. Este considerată cea mai mare companie
din Africa, a 7-a companie de Internet din lume și timp de mai mulți ani, face parte din Top 10 la
Johannesburg Stock Exchange. În China și Rusia grupul Naspers deține cele mai accesate
platformele online: Tencent (cu peste 800 de milioane de utilizatori înregistrați) și Mail.ru (care
atrage peste 70% din traficul de internet din Rusia).”
4.5.3. Corsar
Corsar Online SRL deține, direct/indirect, următoarele platforme:
platforma www.cel.ro
platforma www.dc-shop.ro
platforma www.domo.ro
platformele www.marketonline.ro, www.azerty.ro şi www.mediadot.ro (începând din
anul 2017)
4.5.4. EVOMAG
Evolution Prest Systems SRL („Evolution”) deţine platforma www.evomag.ro
17 https://ro.wikipedia.org/wiki/Naspers
Page 46 of 189
5,0%
3,0%
2,2%
2,0% 2,0%
1,3%
1,0%
0,0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: GPec.
Page 47 of 189
În acord cu aşteptările exprimate de companiile active în acest sector, există numeroase indicii
care arată faptul că sectorul comerţului electronic are un potențial foarte mare de creștere în
următorii ani. În acest sens, menţionăm câteva evoluţii:
Nivelul mult mai înalt de convergență18 (anul 2016) al procentului de utilizatori de internet
(70%), comparativ cu nivelul de convergenţă al procentului clienților online (30%).
Este de aşteptat ca aceste rate de convergență să se apropie, în condiţiile unei evoluţii
pozitive a ambilor indicatori.
Ponderea comerţului electronic a crescut, conform estimărilor GpeC, de la 1,3% (în anul
2012), la 5,6% (în anul 2017).
Estimările de creștere ale principalilor indicatori ai economiei românești:
Exemplu: Rata de creștere economică anuală a economiei românești, pentru perioada
2017-2019, a fost estimată, de FMI, la peste 3%.
Evoluția convergenței productivității naționale 32 înregistrate pe sectorul IT&C, indicator care
a crescut la 45% în anul 2016, comparativ cu 40% la nivelul anului 2015.
Evoluţia acestui sector are impact asupra evoluţiei tuturor sectoarelor bazate pe tehnologia
informaţiei. De altfel, mulţi retaileri activi în sectorul comerţului electronic au indicat importanţa
deosebită pe care o au resursele umane specializate şi soluţiile tehnice ce pot implica investiţii
semnificative. Astfel de investiţii în tehnologie devin tot mai accesibile şi, totodată, devin un front
tot mai important de confruntare concurenţială, conducând la eficientizarea unor activităţi şi
reducerea anumitor costuri operaţionale.
În ceea ce privește sensul acestei dezvoltări, discuția este mai complexă, însă există o serie de
factori a căror influență este certă:
- Canalul de vânzare mobile (vânzări realizate prin dispozitive mobile) câștigă tot mai mult
teren, lucru reflectat inclusiv în cifrele de vânzări ale principalilor comercianți online
români. De altfel, conform datelor Gpec aferente anului 2017, 70% din traficul
magazinelor online este generat de telefoanele mobile, în condițiile în care, în cazul
magazinelor online care au aplicații de mobil dedicate, rata de conversie generată de
dispozitivele mobile a depășit deja desktop-ul.
Această tendință impune comercianților investiții în dezvoltarea de aplicații mobile și
optimizarea site-urilor, pentru a putea rămâne competitivi și accentuează importanța
unei viziuni strategice, care marcheaza maturizarea pieței interne.
- Există o tendință de ameliorare a unor indicatori specifici comerțului electronic, care
frânau dezvoltarea acestui sector (ex. rata plăților cu cardul, gradul de penetrare al
internetului, gradul de penetrare al clienților din rândul utilizatorilor de internet etc.). În
aceste condiții, există premisele unei dezvoltări accelerate a sectorului și a unei
deschideri a pieței interne, aspect care ar putea pune o presiune suplimentară pe
jucătorii autohtoni, mai ales pe fondul orientării Comisiei Europene arătate în ultimii ani,
în sensul prevenirii geoblocării.
- Există o tendință pronunțată de dezvoltare la nivelul comercianților online a unor
strategii multichannel (conform Raportului Comisiei, 6 din 10 comercianți chestionați la
nivel european adoptaseră o strategie de distribuție multichannel (vânzând atât online,
cât și offline), în timp ce 40% vindeau doar online. Tot din constatările Comisiei, o parte
din comercianții cu strategii multichannel au evoluat către un model de business
omnichannel, în care canalele de vânzare se completează reciproc. Este de presupus că și
la nivelul pieței românești mulți comercianți își vor diversifica modalitățile de distribuție și
promovare, vor investi în servicii mai bune acordate clienților și se vor orienta către
strategii multichannel/omnichannel. Aceste tendințe vor fi accentuate inclusiv pe fondul
deschiderii pieței naționale, a creșterii cerințelor consumatorilor interni și a dezvoltărilor
tehnologice.
În concluzie, există o tendință de concentrare a acestui sector, contrabalansată de tendința de
deschidere (pe termen mediu/lung), pe fondul intensificării presiunii concurențiale exercitate de
anumiți jucători importanți din afara țării. În aceste condiții, este probabil ca barierele de intrare
să crească iar decalajele dintre jucătorii importanți și cei mici să se mărească, mai ales pe fondul
exigențelor investiționale și strategice dictate de dezvoltările tehnologice (ex. implementarea
unor modele de business de tip omnichannel, dezvoltarea canalului mobile de vânzare etc.).
Mențiuni metodologice
Trebuie menționat, pentru început, faptul că în acest Raport nu s-a urmărit o (pre)definire a
piețelor relevante pentru investigații viitoare privind posibile încălcări ale Legii concurenței,
definirea unor piețe relevante urmând a se realiza de la caz la caz, în funcție de circumstanțele
specifice fiecărei spețe în parte.
De asemenea, având în vedere obiectivul general al acestei investigații, de evaluare a impactului
dezvoltării comerţului online asupra mediului concurenţial, prin prisma strategiilor de marketing,
au fost incluși în analiză cei mai importanți comercianți online prezenți în segmentul electro-IT,
din rațiuni ce au fost prezentate în capitolele anterioare.
În aceste condiții, constatările acestui Raport se vor baza în special pe date aferente segmentului
de comercializare online a produselor electro-IT și ar putea fi mai puțin precise pe alte segmente,
pe care retailerii chestionați au o prezență mai puțin semnificativă.
Figura 5.1A – Nucleul format din cele mai importante platforme online, în mărimea estimată a
întregului sector de comerț electronic
9.000.000.000
8.000.000.000
7.000.000.000
6.000.000.000
5.000.000.000
4.000.000.000
3.000.000.000
2.000.000.000
1.000.000.000
0
2013 2014 2015 2016
Cele mai importante platforme
1.161.282.882 1.647.728.913 2.067.215.790 2.852.468.081
online
Total piata online - estimare Gpec
2.651.400.000 4.889.060.000 6.223.000.000 8.083.440.000
(lei)
Sursă: Date transmise de retailerii chestionați și estimări GPeC privind mărimea sectorului
comerțului electronic.
Figura 5.1B Nucleul format din cele mai importante platforme online, în mărimea estimată a întregului sector de comerț electronic
Altex.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Altex
Mediagalaxy.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
cel.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Corsar
dc-shop [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
emag.ro Dante [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
F64.ro F64 [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Vânzările
Flanco.ro Flanco [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
principalelor marketonline.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
platforme active în azerty.ro
sectorul Kelion
mediadot.ro
comerțului
electronic
pcgarage.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
PCFun.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
ShopIT.ro
PC Garage
Electrofun.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Garagemall.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Evomag.ro Evolution [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Total 1.161.282.882 43,80% 1.647.728.913 33,70% 2.067.215.790 33,22% 2.852.468.081 35,29%
Sursa: Date transmise de retailerii chestionați și estimări GPeC privind mărimea sectorului comerțului electronic.
–
Page 52 of 189
–
Dat fiind faptul că analiza Consiliului Concurenței a vizat în special categoria electro-IT, au fost
avuţi în vedere, după cum am precizat mai sus, cei mai mari comercianți online care activează
preponderent în acest segment.
Astfel, în condițile în care acești jucători domină sectorul comerțului electronic în general și
categoria de vânzări electro-IT în mod special, cele mai relevante situații de piață sunt obținute
prin raportarea la o dimensiunea a pieței restrânsă la nivelul acestor jucători.
Comerciații care au furnizat date cu privire la situația vânzărilor sunt:
- Grupul Altex (prezent în sectorul comerțului electronic prin platformele www.altex.ro și
www.mediagalaxy.ro)
Pentru a fi conturată o imagine de detaliu asupra poziției acestor jucători în cadrul sectorului
comerțului electronic, echipa de investigație a solicitat părților transmiterea situației vânzărilor
segmentată pe următoarele categorii de produse:
Page 53 of 189
–
15. Servicii
Categoria electro-IT vizează suma primelor patru categorii mai sus menționate (produse IT,
produse comunicații, produse electronice și produse electrocasnice).
De asemenea, dat fiind faptul că unele din acest magazine operează și prin intermediul unei
rețele de magazine fizice (brick and mortar), au fost analizate atât vânzările magazinelor per
total, cât și separat, doar acele vânzări care s-au realizat exclusiv online (consumatorul nu a fost
asistat de personal în interiorul unui magazin fizic).
Situația cotelor de piață a fost realizată prin raportare la nucleul pieței retailerilor online,
determinat pe baza vânzărilor principalilor retaileri electro-IT. Cotele au fost calculate pe
următoarele categorii:
- La nivel agregat,
- Pe segmentul produselor electro-IT, - Pe segmentul
produselor IT.
Figura 5.2A – Structura de venituri aferentă grupurilor de retaileri care operează principalele
platforme online (anul 2016)
Retailer Platforme online Vânzări totale Vânzări online Procentul
vânzărilor online
Dante emag.ro [ ] [ ] [ ]
Flanco flanco.ro [ ] [ ] [ ]
PC Garage pcgarage.ro [ ] [ ] [ ]
pcfun.ro shopit.ro
electrofun.ro
garagemall.ro
Altex altex.ro [ ] [ ] [ ]
mediagalaxy.ro
F64 f64.ro [ ] [ ] [ ]
Kelion marketonline.ro
azerty.ro
mediadot.ro
Page 55 of 189
[ ] [ ] [ ]
Evolution evomag.ro [ ] [ ] [ ]
[ ]
–
După cum se poate observa din Figura 5.2B, Dante domină segmentul vânzărilor exclusiv online.
La nivelul vânzărilor totale, Altex echilibrează situația, situându-se la un nivel comparabil cu
Grupul Dante (emag.ro și flanco.ro). Aceste situații și dinamica din ultimii ani vor fi analizate în
detaliu în cele ce urmează.
De asemenea, dintre retailerii analizați, se poate observa faptul că doar [ ] și [ ] au un
model de business bazat preponderent pe comercializarea produselor prin intermediul
magazinelor fizice. Totuși, acești doi retaileri au fost incluși în analiză, dat fiind volumul (în
valoare absolută) semnificativ al vânzărilor exclusiv online pe care le realizează.
O aprofundare a analizei privind structura veniturilor obținute de retailerii activi în sectorul
comerțului electronic, va fi realizată în cadrul capitolului dedicat modelelor de business.
5.3. Cotele de piaţă ale principalelor grupuri de retaileri online, prin platformele
deţinute,
pe categoria vânzărilor exclusiv online
În cadrul acestui subcapitol, prezentăm structura pieței, la nivelul principalelor grupuri de
retaileri, în ceea ce privește vânzările realizate exclusiv online:
- La nivel agregat (Figura 5.3A).
- Pe segmentul produselor electro-IT (Figura 5.3B). - Pe segmentul
produselor IT (Figura 5.3C).
La nivelul produselor IT nu se observă o diferență considerabilă în cazul analizei de grup
comparativ cu analiza individuală. Acest lucru se datorează în special faptului că eMag vinde
online foarte mare parte din produsele sale, în timp ce alți comercianți online importanţi
înregistrează ponderi ridicate ale vânzărilor pe canalele tradiționale (în magazinele fizice).
Page 57 of 189
[ ]
[ ] [ ]
Page 58 of 189
Sursa: Date transmise de retaileri. Sursa: Date transmise de retaileri. Sursa: Date transmise de retaileri.
Page 59 of 189
În concluzie, din punct de vedere al cotelor de piață ale principalelor grupuri de retaileri online,
prin platformele deţinute, pe categoria vânzărilor exclusiv online, facem următoarele
observații:
- La nivel agregat, Grupul Dante este lider, deţinând o cotă de [ ] (în anul
2016), comparativ cu următorii clasaţi – Grupul Altex ([ ] în anul 2016),
respectiv PC Garage ([ ] în anul 2016),
- Pe categoria electro-IT, Grupul Dante este lider, deţinând o cotă de [ ] (în
anul 2016), comparativ cu următorii clasaţi – Grupul Altex ([ ] în anul 2016),
respectiv PC Garage ([ ] în anul 2016).
- Pe categoria IT, Grupul Dante este lider, deţinând o cotă de [ ] (în anul
2016), comparativ cu următorii clasaţi – PC Garage ([ ] în anul 2016),
respectiv Corsar ([ ] în anul 2016).
[ ]
Page 60 of 189
[ ] [ ]
[ ]
Page 62 of 189
În concluzie
, la nivelul vânzărilor exclusiv online realizate de platforme individuale, facem
următoarele constatări:
- La nivel agregat, Emag.ro este lider, deţinând o cotă de [ ] (în anul 2016),
comparativ cu următorii clasaţi – cel.ro (Corsar) ([ ] în anul 2016), respectiv
Pcgarage.ro ([ ] în anul 2016).
- Pe categoria electro-IT, Emag.ro este lider, deţinând o cotă de [ ] (în anul
2016), comparativ cu următorii clasaţi – cel.ro ([ ] în anul 2016), respectiv
pcgarage.ro ([ ] în anul 2016).
- Pe categoria IT, la nivel de platformă, Emag este lider, deţinând o cotă de [ ] (în
anul 2016), comparativ cu următorii clasaţi –Pcgarage.ro ([ ] în anul 2016),
respectiv cel.ro ([ ] în anul 2016).
5.5. Cotele de piaţă ale principalelor grupuri de retaileri online, prin platforme de
comercializare online şi prin magazine fizice
Pentru a determina în ce măsură vânzările prin canalele tradiționale (magazine fizice) reprezintă
o alternativă în strategia comercială a unora dintre jucători, au fost recalculate cotele de piață
astfel încât să țină cont și de vânzările din magazine.
Astfel, în cadrul acestui subcapitol, prezentăm o structură a pieței, restrânsă la nivelul
principalelor grupuri de retaileri, în ceea ce privește vânzările realizate online și prin magazine
fizice:
- La nivel agregat (Figura 5.5A).
- Pe segmentul produselor electro-IT (Figura 5.5B),
- Pe segmentul produselor IT (Figura 5.5C),
La nivel de analiză de grup, ținând cont și de vânzările din magazinele fizice, se poate observa că
situația este mai echilibrată, grupul Altex ajungând la o cotă foarte apropiată de cea a Grupului
Dante, în condițiile în care și-a crescut cota de piață [ ], iar cota de piață a grupului Dante a
scăzut [ ].
La nivelul tuturor produselor electro-IT se poate observa la nivelul anului 2016 chiar o inversare
de ierarhie între principalele două grupuri. Această evoluție se datorează în special faptului că
în cadrul acestei categorii mai mari de produse intră [ ], unde grupul Altex are o prezență
importantă pe piață.
Page 64 of 189
[ ]
Page 65 of 189
[ ] [ ]
Page 66 of 189
În concluzie
, din punct de vedere al cotelor principalelor grupuri de retaileri, la nivelul
segmentului cumulat al comercializării online şi prin magazine fizice, facem următoarele
constatări:
- La nivel agregat, în perioada 2013-2016, Grupul Dante a înregistrat o scădere
ușoară și continuă a cotei de piață (de la [ ] la [ ] păstrându-și, totuși,
poziția de lider. În aceeași perioadă, Grupul Altex a recuperat continuu din
diferență, crescându-și cota de piață de la [ ] la [ ]
- Pe categoria electro-IT, în perioada 2013-2016, a avut loc o schimbare a liderului
de piață, Grupul Altex crescându-și continuu cota de piață (de la [ ] la [
]), pe fondul reducerii continue a cotei Grupului Dante (de la [ ] % la [
]).
- Pe categoria IT, în perioada 2013-2016, Grupul Dante și-a păstrat poziția de lider
(în ciuda scăderii cotei de piață de la [ ] la [ ]), în timp ce Grupul Altex a
recuperat semnificativ din diferență, crescându-și cota de la [ ] la [ ]).
Figura 5.6A - Structura de piață, la nivelul Figura 5.6B – Structura de piaţă pe segmentul Figura 5.6C – Structura de piaţă pe segmentul
agregat al produselor vândute online și prin produselor electro IT comercializate online și în produselor IT vândute online și prin magazine magazine
fizice, la nivel principalilor jucători magazinele fizice, la nivelul principalilor jucători fizice, la nivelul principalilor jucători
[ ]
[ ] [
Page 69 of 189
Sursa: Date transmise de retaileri. Sursa: Date transmise de retaileri. Sursa: Date transmise de retaileri.
Page 70 of 189
În concluzie
, din punct de vedere al cotelor principalilor retaileri online (nu la nivel de grup), la
nivelul segmentului cumulat al comercializării online şi prin magazine fizice, facem următoarele
constatări:
- La nivel agregat, în perioada 2013-2016, Altex şi-a păstrat poziţia de lider (cota de
piață crescând continuu, de la [ ] la [ ]), în timp ce Dante a rămas pe locul
secund (cota de piață crescând continuu, de la [ ] la [ ]).
- Pe categoria electro-IT, în perioada 2013-2016, Altex şi-a păstrat poziţia de lider
(cota de piață crescând continuu, de la [ ] la [ ]), în timp ce Dante a rămas
pe locul secund (cota de piață înregistrând o ușoară și fluctuantă creștere, de la [
] la [ ]).
- Pe categoria IT, în perioada 2013-2016, Altex şi-a păstrat poziţia de lider (cota de
piață crescând continuu, de la [ ] la [ ]), în timp ce Dante a rămas pe locul
secund (cota de piață înregistrând o ușoară scădere, de la [ ] la
[ ]).
5500 5083
5000
4500
3887
4000 3496 3640 4306
3500
3000 3540 3397 3289 3370
2013 2014 2015 2016 2016*
5500
5000 4823
4588 4650
4510
4500
4395
4000
4078
3903 3909 3947
3500
2013 2014 2015 2016 2016*
6000
5500
5083
5000 4763 4705
4560
4500
4374
4000
4066
3870 3907 3945
3500
2013 2014 2015 2016 2016*
*Estimări pe baza datelor din anul 2016, cu luarea în considerare a modificărilor structurale
intervenite în sectorul comerțului electronic în cursul anilor 2016 și 2017.
În tabelul de mai jos prezentăm un set de indicatori tehnici 35 care caracterizează prezenţa online a principalelor platforme de
comercializare online.
Figura 5.8A – Indicatori tehnici ai prezenţei online a principalelor platforme de comercializare online
Platforma Grupul / compania Rank în România36 Bounce Rate37 Pagini accesate Timp Număr de Sursa
deținătoare pe vizitator38 petrecut pe site-uri cu traficului:
site39 linkuri motoare de
către40 căutare41
35
Sursa: Alexa.com (Date colectate la data de 10 decembrie 2017).
36
(Sursa: Alexa.com) Acest indicator reprezintă popularitatea site-ului în România, fiind calculat pe baza unei combinații a următorilor indicatori (calculați la
nivelul ultimei luni):
• numărul mediu zilnic de vizitatori,
• numărul mediu zilnic de pagini vizitate de vizitatori.
37
(Sursa: Alexa.com) Procentajul vizitelor pe site care au implicat vizualizarea unei singure pagini.
38
(Sursa: Alexa.com) Numărul estimat de pagini unice vizualiate pe vizitator pe site.
39
Page 74 of 189
Evomag.ro Evolution Prest Systems 116 45,6% 3,6 3:40 380 24,5%
F64.ro F64 168 38% 5,37 5:15 1100 29,6%
Marketonline.ro Kelion 1206 49,7% 2,7% 2:14 295 22,6%
Azerty.ro Kelion 7198 51,6% 3,00 1:31 145 46,7%
Mediadot.ro Kelion 3644 38,2% 5,40 3:30 165 37,3%
Pcfun.ro* PC Garage 37203 60,7% 2,1 1:05 105 28,6%
Shopit.ro* PC Garage Nu figurează în top 61,5% 1 0:55 39 38,5%
Electrofun.ro* PC Garage 25056 73,3% 1,6 1:21 73 44,4%
Garagemall.ro* PC Garage 6116 59,6% 2,3 1:32 40 29,5%
Sursa: Alexa.com
*Platforme deținute de PC Garage până în iunie 2017.
Rank în România
Acest indicator reprezintă popularitatea site-ului, pe baza traficului mediu zilnic şi a numărului de pagini vizitate. Din datele
prezentate în Figura 5.8A, se poate observa că Emag.ro este singura platformă de comercializare care intră în top 20, clasându-se pe
locul 7.
De asemenea Emag.ro este surclasat doar de site-uri aparținând unor entități străine (ex. Google, Youtube, Facebook,Yahoo etc.),
fiind, prin urmare, cel mai bine clasat site românesc din tipul celor mai vizitate site-uri în România.
Acest indicator este esenţial pentru aprecierea nivelului de vizibilitate a unui site, contribuind inclusiv la o mai bună indexare de către
motoarele de căutare.
Page 75 of 189
Luând în considerare doar acest indicator, singurele platforme de comercializare online care intră în top 100 sunt: emag.ro (#7),
altex.ro (#24), pcgarage.ro (#38), cel.ro (#63), mediagalaxy.ro (#99) şi flanco.ro (#100).
De remarcat faptul că pcgarage.ro, o platformă nișată, se clasează imediat după două platforme de comercializare foarte puternice –
emag.ro şi altex.ro.
Platformele deținute până la sfârșitul anului 2017 de către PC Garage au avut evoluții descendente în anul 2017. Acest lucru poate fi
observat din graficele de mai jos:
Figura 5.8B – Evoluția Electrofun.ro din punct de vedere al „Traffic Ranking”-ului în România
Sursa: Alexa.com
Figura 5.8C – Evoluția Garagemall.ro din punct de vedere al „Traffic Ranking”-ului în România
Page 76 of 189
Sursa: Alexa.com
Figura 5.8D – Evoluția Pcfun.ro din punct de vedere al „Traffic Ranking”-ului în România
Sursa: Alexa.com
Figura 5.8E – Evoluția Shopit.ro din punct de vedere al „Traffic Ranking”-ului în România
Sursa: Alexa.com
Page 77 of 189
Page 78 of 189
Indicatorii: Bounce Rate (trad. „rată de renunţare”), „Pagini accesate pe vizitator” şi „Timp
petrecut pe site”.
Bounce rate arată procentul vizitelor care au implicat vizualizarea unei singure pagini. Valori
înalte ale acestui indicator semnifică o lipsă de interes a vizitatorilor site-ului de a îşi continua
experienţa pe respectivul site.
Acelaşi interes al vizitatorilor este surprins şi de numărul de pagini accesate pe vizitator şi timpul
petrecut pe site.
Se poate observa, din Figura 5.8A, faptul că emag.ro înregistrează cele mai bune rezultate pe
baza acestor indicatori, semnificând faptul că potenţialii clienţi care accesează această
platformă petrec mai mult timp şi parcurg mai multe pagini, manifestând, astfel, un interes
crescut pentru conţinutul care li se oferă.
De asemenea, se poate observa faptul că cele mai bune valori ale acestor indicatori sunt
înregistrate, pe lângă site-urile dominante (emag.ro, flanco.ro, altex.ro și mediagalaxy.ro), de
site-urile retailerilor nișați (pcgarage.ro şi f64.ro).
Platformele deţinute în anul 2016 de PC Garage – pcfun.ro, shopit.ro, electrofun.ro şi
garagemall.ro înregistrează indicatori foarte slabi, care arată un nivel scăzut de interes
manifestat de vizitatori. Pe baza acestor indicatori, este de presupus faptul că și rata de
conversie are o valoare scăzută, ceea ce ar indica o activitate puţin rentabilă (în general nu
rentează promovarea unui site cu rate de conversie slabe).
În cadrul acestei secţiuni, s-a urmărit clarificarea unor aspecte privind modul de formare a
preţului în comerţul electronic – construcţia acestuia pornind de la preţurile de listă din
contractele cu furnizorii, negocierea contractelor pentru diferitele categorii de produse,
deducerea reducerilor acordate de către furnizori pe diferite considerente etc. şi continuând cu
deciziile luate de comerciant ulterior (luarea în considerare a diferitelor cheltuieli în stabilirea
marjei de profit pe produs, raportarea la preţurile practicate pentru respectivul produs pe restul
pieţei, stocul propriu pentru produsul respectiv şi orice alt factor care contribuie la stabilirea
unui anumit nivel al preţului final).
21 În anumite situații, transportul este gratuit dacă se atinge o anumită valoare a achizițiilor.
Page 80 of 189
produselor, întrucât marfa este preluată de către curier direct din depozitul furnizorului și
livrată către client fără a mai trece pe la comerciant).
Valorificarea acestor beneficii, care constituie importante avantaje competitive pentru
comercianții online, este posibilă, însă, în măsura în care aceștia au capacitatea de a devansa
costurile și riscurile asociate unui model de afaceri axat pe stocul propriu (costurile asociate
deținerii depozitelor, mentenanței, personalului și gestionării mărfurilor, riscurile privind
fluctuația stocurilor, deteriorarea sau devalorizarea mărfurilor și, eventual, modificarea cursului
valutar etc.).
Plecând de la prețul final de achiziție (după deducerea tuturor reducerilor acordate de către
furnizor comerciantului – la achiziție sau ulterior), comerciantul își stabilește propria marjă
comercială, ținând cont de planul de profitabilitate și de politica sa comercială, care să asigure
acoperirea costurilor directe, respectiv costul mediu ponderat, costurile cu transportul, taxele
vamale (acolo unde este cazul), costurile de depozitare etc. și obținerea unei marje de profit.
Din răspunsurile la cererile de informații, a rezultat faptul că, la nivelul principalilor actori din
comerțul electronic de electro-IT, urmărirea prețurilor practicate în piață joacă un rol deosebit
de important. Pentru a răspunde așteptărilor clienților și pentru a asigura că aceștia pot
beneficia de cele mai avantajoase oferte comerciale posibile, comercianții au în vedere prețurile
afișate pe platformele online concurente, putând astfel reacționa punctual și în mod competitiv,
în funcție de bugetul disponibil la un moment dat, la reducerile practicate de către concurenți.
Unul dintre respondenți chiar a menționat că prețul de vânzare se stabilește strict în funcție
de prețul de achiziție negociat cu furnizorul și de prețul pieței, „alinierea la prețul pieței
nelăsând loc pentru alte calcule”.
Astfel, în procesul de formare a prețului final, sunt avute în vedere aspecte precum: prețul
aceluiași produs în piață, prețul produselor similare, cu aceeași destinație și aceleași
caracteristici, precum și reducerile acordate de către furnizori în anumite situații punctuale
(campanii).
Modelul de afaceri al societății, respectiv vânzarea din stoc propriu sau din stoc furnizor,
influențează, la rândul lui, decizia de preț. Astfel, atunci când se lucrează pe stoc propriu, în
stabilirea marjei de profit, intervin o serie de alți factori: rotația produsului raportată la
termenul de plată, vechimea produsului în stocul societății, uzura morală, deprecierea și/sau
apropierea produsului de finalul duratei medii de uilizare, costurile logistice etc.
Având în vedere diversitatea portofoliului de produse şi dinamica ofertei specifice mediului
online (preţurile produselor se modifică frecvent, chiar şi de mai multe ori în aceeaşi zi), în
procesul de determinare a preţului final intervine, într-o mai mare sau mai mică măsură,
automatizarea.
Figura 6.2A - Gama de produse23 şi ponderea vânzărilor din stoc propriu a principalilor actori din
comerțul electronic
Întreprindere Gama de produse aflate în stoc Vânzări din
(propriu sau furnizor) la 30 iunie 2016 stoc propriu
2016 (%)
Dante International [ ] [ ]
Flanco Retail [ ] [ ]
PC Garage [ ] [ ]
Altex România [ ] [ ]
F64 Studio [ ] [ ]
Corsar [ ] [ ]
Total 247.268
Sursa datelor: Date transmise de retaileri.
Grupul Altex [ ]
F64 Studio [ ]
23 Dimensiunea gamei de produse reflectă numărul de produse aflate în stoc (cumulat, stoc propriu şi stoc
furnizor), pentru toate categoriile de bunuri comercializate de către întreprindere (inclusiv produse din afara
segmentului electro-IT). 46
Dimensiunea gamei de produse reflectă numărul de produse aflate în stoc (cumulat, stoc propriu şi stoc
furnizor), pentru toate categoriile de bunuri comercializate de către întreprindere (inclusiv produse din afara
segmentului electro-IT).
Page 83 of 189
Corsar [ ]
Total 247.268
Sursa: Date transmise de retaileri.
*inclusiv PC Garage
În cadrul Figurii 6.2B sunt prezentate gamele de produs, însumate la nivelul fiecărui grup.
Această abordare nu este de natură a indica gama totală de produse pusă în vânzare de fiecare
grup (dat fiind că există diverse grade de suprapunere între gamele de produse ale diverselor
platforme), însă poate reprezenta un indicator al intensității prezenței online a fiecărui grup,
prin platformele deținute, dat fiind faptul că, pentru fiecare tip de produs, al fiecărei platforme,
există o pagina web pe care acest produs este prezentat. O astfel de intensitate a prezenței
online, din prisma gamei de produse, oferă platformelor mai multă vizibilitate, oferindu-le
avantaje inclusiv din prisma nivelului de indexare pe motoarele de căutare și, pe cale de
consecință, a traficului organic (pentru care nu există costuri directe de promovare) pe care
aceste platforme îl vor putea genera.
După cum se poate observa din Figura 6.2B, Grupul Dante are, în mod detașat, cea mai intensă și
cea mai variata prezență online, din prisma gamei de produse.
24 Împreună cu completările din Normele Metodologice din 20 martie 2003 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.
25 /2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.
26 Vânzările cu preţ redus reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000:
Page 84 of 189
Anunțurile de reducere de preţ (în valoare absolută sau în procent) trebuie efectuate vizibil,
lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:
- fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;
- fie prin menţiunile „preţ nou”, „preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;
- fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior,
barat.
Preţ de referinţă
Conform legii49, orice comerciant care anunţă o reducere de preţ, trebuie să o raporteze la
preţul de referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii identice, cu
precizarea că preţul de referinţă reprezintă „cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de
vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus” (art. 33 alin. 1
lit. a din OG 99/2000).
În cadrul răspunsurilor la cererile de informații, majoritatea comercianților au făcut trimitere la
prevederile legislative prezentate anterior, atunci când au fost rugați să definească prețul de
referință50 utilizat în derularea vânzărilor cu preţ redus 51. Au existat şi întreprinderi care au
indicat, ca variantă alternativă a prețului de referință, prețul recomandat de către furnizor, prin
listele de preț.
În ceea ce priveşte constatarea, încadrarea şi sancţionarea eventualelor nereguli cu privire la
prețul de referință, punctăm următoarele prevederi legale:
(constatarea eventualelor nereguli)
- Conform art. 33 alin. 1 lit. f) din OG 99/2000, „Toate documentele justificative legale care
atestă veridicitatea preţului de referinţă trebuie să fie păstrate pentru a putea fi
prezentate ori de câte ori este nevoie organelor de control abilitate”.
Vânzări de lichidare;
Vânzări de soldare;
Vânzări efectuate în structuri de vânzare denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică; Vânzări
promoţionale;
Vânzări ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, după ce
evenimentul a trecut şi este evident că produsele respective nu mai pot fi vândute în condiţii comerciale
normale;
Vânzări ale produselor care într-o perioadă de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vândute;
Vânzări accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapidă sau a căror conservare nu mai poate
fi asigurată până la limita termenului de valabilitate;
Vânzarea unui produs la un preţ aliniat la cel legal practicat de ceilalţi comercianţi din aceeaşi zonă
comercială, pentru acelaşi produs, determinat de mediul concurenţial;
Vânzarea produselor cu caracteristici identice, ale căror preţuri de reaprovizionare s-au diminuat.
49
O.G. nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată (MO nr. 603
din 1 august 2007), cu modificările şi completările ulterioare.
50
Page 85 of 189
În cadrul cererilor de informații, a fost menționat faptul că preţul de referinţă reprezintă preţul „tăiat”, în timp ce
diferenţa dintre preţul de referinţă şi valoarea absolută a reducerii este identificată ca preţ efectiv practicat sau ca
preţ final.
51
Pentru care consumatorul vede și prețul „tăiat” la momentul achiziției.
(încadrarea legală)
- Conform art. 33, alin. (1), lit. g) din OG 99/2000, „Orice anunţ de reducere de preţuri ce
nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este
considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor
legale în vigoare.
(Regimul sancţionatoriu referitor la art. 33 din OG 99/2000)
- OG 99/2000 nu prevede sancţiuni pentru încălcarea art. 33.
- OG 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu
profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative:
prevede amenzi de la 2.000 la 5.000 lei pentru informaţii eronate;
- Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu
consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia
consumatorilor: prevede amenzi de la 5.000 – 100.000 lei (în funcţie de cifră de afaceri
şi nr. de salariaţi) pentru practici comerciale înşelătoare.
[ ] [ ]
[ ] [ ]
FLANCO [ ] [ ]
[ ] [ ]
[ ] [ ]
DANTE [ ] [ ]
INTERNATIONAL [ ] [ ]
[ ] [ ]
F64 STUDIO [ ] [ ]
[ ] [ ]
[ ] [ ]
KELION ONLINE [ ] [ ]
CONCEPT
[ ] [ ]
[ ] [ ]
PC GARAGE [ ] [ ]
[ ] [ ]
[ ] [ ]
[ ] [ ]
EVOLUTION PREST [ ] [ ]
[ ] [ ]
[ ] [ ]
CORSAR [ ] [ ]
[ ] [ ]
[ ] [ ]
[ ].
Din datele prezentate în cadrul Figurii 6.5A se poate observa faptul că, la nivelul comercianţilor
online incluși în analiză, SAMSUNG ELECTRONICS ROMANIA SRL pare a fi cel mai important
furnizor din categoria producătorilor, în timp ce NETWORK ONE DISTRIBUTION SRL pare a fi cel
mai important furnizor independent.
28 [ ].
Page 88 of 189
29 [ ].
Page 89 of 189
Mai mult decât atât, conform datelor citate de [ ], Smartinsights, o entitate independentă
terță30, a precizat faptul că 28% dintre cumpărători compară întotdeauna prețurile online
înainte de achiziție, ceea ce denotă un interes ridicat pentru accesarea celor mai avantajoase
prețuri, inclusiv prin urmărirea reducerilor de preț.
de cumpărare – prețul nu mai înseamnă hotarul peste care nu se trece. Calitatea serviciilor
devine din ce în ce mai importantă”.
Figura 6.7A - Top 15 vânzări produse din gama electro-IT din cadrul principalei campanii
promoţionale din 2016 (Black Friday) a [ ]
Page 91 of 189
-
Figura 6.7B 15 produse din gama electro-IT din cadrul principalei campanii promoţionale din
2016 (Black Friday), cu cel mai mare procent de reducere ( [ ])
Figura 6.7C - Top 15 vânzări produse din gama electro-IT din cadrul principalei campanii
promoţionale din 2017 (Black Friday) a [ ]
Figura 6.7D 15 produse din gama electro-IT din cadrul principalei campanii promoţionale din
Page 93 of 189
Figura 6.8 -
2017 (Black Friday), având cel mai mare procent de reducere ([ ])
-
[ ]
Figura 6.8 -
Page 96 of 189
.8 -
Figura 6 C Vânzările PC GARAGE, în anul 2016 (estimare)
[ ]
Figura 6.8 -
[ ]
[ ]
35 Richard Thaler (1983) ."Transaction Utility Theory", in NA - Advances in Consumer Research Volume 10, eds.
Richard P. Bagozzi and Alice M. Tybout, Ann Abor, MI : Association for Consumer Research, p. 229-232.
36 Kahneman, D., J.L. Knetsch, and R.H. Thaler. (1986). „Fairness as a Constraint on Profit Seeking”. American
Economic Review 76, p. 728-741.
Page 99 of 189
Figura 6.8 -
piața electro-IT, iar populația a fost foarte receptivă și a manifestat un interes din ce în ce mai
ridicat în perioada ce a urmat37.
Conform GPeC, doar de Black Friday 2016, românii au cumpărat produse în valoare de
aproximativ 130 de milioane de euro (reprezentând peste 7% din valoarea întregului segment
de comerț electronic din acest an), în creștere față de anii anteriori, într-un ritm similar cu cel al
întregului segment.
Potrivit aceleiași surse, apetitul românilor pentru reduceri a determinat magazinele online să
desfășoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri 38) pe tot parcursul
anului 2016, în condițiile în care, indiferent de titulatura sub care se desfășoară campaniile de
reduceri, acestea aduc creșteri semnificative ale vânzărilor.
Comerţul electronic este unul din segmentele economice aflate într-o continuă dezvoltare, iar
condiţiile structurale şi comportamentale specifice aduc, atât la nivel comunitar, cât și la nivel
național, noi provocări în aplicarea politicii de concurenţă.
37 Statisticile Google arată că evenimentul s-a aflat în topul căutărilor din România în 2015 și 2016.
38 După cum se poate observa şi din graficele în care sunt reprezentate principalele promoţii de reduceri lansate
de retailerii incluşi în analiză.
Page 100 of 189
Figura 6
.10A - Evoluţia comerţului electronic în România 39, în perioada 2012-2016 (mld. euro) și
evoluția vânzărilor de Black Friday în perioada 2014-2016 (mil. euro)
2 400
1,8 mld. euro
1 ,8
350
1 ,6
1,4 mld. euro 300
1 ,4
250
1 ,2 1,1 mld. euro
În Figurile 6.10B-J sunt prezentate situaţii privind promoţiile realizate de cei mai importanţi
retaileri, în perioada 2013-2016, în limita datelor disponibile.
Din Figura 6.10B (aferentă campaniilor realizate de [ ] în anul 2015), pot fi făcute
următoarele observaţii:
- Campania Black Friday 2015 se detaşează de celelalte campanii printr-un volum mult
mai mare al vânzărilor. [ ]
- Chiar dacă volumul vânzărilor (şi al reducerilor acordate) de Black Friday 2015 a fost
mult mai mare decât al celorlalte campanii, reducerea relativă acordată a fost
comparabilă cu cea aferentă celorlalte campanii, fiind depăşită de unele dintre celelalte
campanii de reduceri lansate de [ ] în anul 2015. Astfel, dacă de Black Friday 2015,
reducerea relativă a fost de [ ], de „[ ]”, de pildă, reducerea relativă a fost de
[ ].
39 Prin raportare la produsele comercializate online (indiferent de natura lor), excluzând serviciile, plata facturilor
de utilităţi, bilete de avion, bilete la spectacole, vacanţe şi calatorii etc.
Page 101 of 189
Figura 6
102
Aceste observaţii sunt valabile şi pentru Figura 6.10C (aferentă campaniilor realizate de [ ] în anul 2016), cu menţiunea că în
anul 2016 nu a mai existat nicio altă campanie care să se apropie, din punct de vedere al volumului vânzărilor, de valoarea realizată
de Black Friday.
Figura 6.10B - Campaniile de reduceri lansate de [ ] în anul 2015
În figura 6.10D sunt comparate cifrele aferente campaniilor de Black Friday organizate de [ ] în anul 2015, respectiv 2016. Se
poate observa trendul crescător atât la nivelul volumului vânzărilor, cât şi la nivelul reducerii relative. Astfel, reducerea relativă
aferentă campaniei de Black Friday 2016 a fost de [ ], comparativ cu [ ] de Black Friday 2015.
Din Figura 6.10E (aferentă campaniilor realizate de [ ] în anii 2014-2017), pot fi făcute următoarele observaţii:
- Campaniile de Black Friday se remarcă printr-un volum mare al vânzărilor, însă nu se detaşează faţă de celelalte campanii la
fel de mult precum în cazul [ ].
- Chiar dacă volumul vânzărilor (şi al reducerilor acordate) de Black Friday a fost mare, reducerea relativă acordată a fost
comparabilă cu cea acordată în cadrul celorlalte campanii, la fel ca şi în cazul [ ].
Figura 6.10E - Campaniile de reduceri, în cazul [ ] (2014-2017)
Figura 6.10F ilustrează evoluţia vânzărilor de Black Friday realizate de platformele [ ] în perioada 2013-2016. Se poate constata
faptul că aceste vânzări au crescut de la an la an. Pe baza datelor disponibile nu au putut fi realizate analize privind celelalte campanii
de reduceri realizate de platformele [ ] şi nici situaţia reducerilor oferite.
Figura 6.10G ilustrează evoluţia vânzărilor de Black Friday realizate de [ ] în perioada 2013-2016. Se poate constata faptul că
aceste vânzări au rămas relativ constante, inclusiv din punct de vedere al reducerilor oferite. Pe baza datelor disponibile nu au putut
fi realizate analize mai detaliate, privind celelalte campanii de reduceri realizate de [ ].
107
Din Figura 6.10H (aferentă campaniilor realizate de [ ]în perioada 2013-2016), pot fi făcute următoarele observaţii:
- Campaniile de Black Friday se remarcă printr-un volum mare al vânzărilor, însă nu se detaşează faţă de celelalte campanii la
fel de mult precum în cazul [ ].
- Chiar dacă volumul vânzărilor (şi al reducerilor acordate) de Black Friday a fost mare, reducerea relativă acordată a fost
comparabilă cu reducerea acordată în cadrul celorlalte campanii, la fel ca şi în cazul [ ].
108
Figura 6.10I ilustrează valorile aferente principalelor campanii de reduceri realizate de platformele [ ] în perioada 2013-2015. Se
pot observa următoarele aspecte:
- [ ]
- [ ]
- [ ]
109
Figura 6.10J ilustrează valorile aferente campaniilor de reduceri realizate de [ ] în anii 2015 şi 2016. În cazul [ ] nu au
existat date pentru o analiză comparativă aprofundată, prin urmare concluziile nu pot fi foarte edificatoare. Se poate observa, totuşi,
un uşor trend crescător atât al vânzărilor de Black Friday, cât şi al reducerilor relative aferente.
110
În cadrul acestui capitol este prezentată o analiză a abordărilor, adaptărilor și strategiilor de business ale celor mai importanți
retaileri online.
Figura 7.1A – Elemente de diferenţiere între principalele platforme active în comerţul electronic
Retailer Principalele servicii integrate Profil Vizibilitate Rată de conversie Depozite vertical platformă platformă
principală (anul
111
principală65 2016)
Grupul Dante Service Diversificat #7 [ ] 125.000mp (conform declațiilor publice ale
dlui Tudor Manea, director general al eMAG
Furnizare Exclusiv online (emag.ro)
România, referitor la o investiție de 10
Platformă de afiliere milioane de euro66 finalizată în anul 2017)
65
Rank în România.
66
Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/emag-sustine-ca-a-rezolvat-cu-o-investitie-fabuloasa-de-10-mil-euro-3-mari-probleme-legate-de-livrare-trimitem-
200-000-de produse-pe-zi-de-black-friday-16806813.
67
[ ]
(pcgarage.ro)
Sursa: Date primite din partea retailerilor şi date publice (Sursa: Alexa.com) privind Rank-ul site-urilor în România.
Figura 7.1B – Cotele de piață deținute de principalele grupuri de retaileri, în categoria vânzărilor exclusiv online
Retailer Cotă de piaţă pe categoria vânzărilor exclusiv
online, la nivel de grup
Grupul Dante [ ]%
112
F64 [ ]%
(F64.ro)
În concluzie, Grupul Dante domină sectorul comerțului electronic (vânzări exclusiv online), în special prin integrarea mai multor
servicii conexe activității de comerț electronic, prin indicatorii tehnici de prezență online ai platformei emag.ro, prin [ ] ([
]), prin nivelul înalt de diversificare și prin cota de piață de [ ]%.
Sursa: Date primite din partea Dante. Sursa: Date primite din partea Dante.
Observații: :
1) Din perspectiva cotelor de piață deținute de emag.ro pe principalele categorii electro-IT
(Figura 7.2.1A): [ ]
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Figura 7.2.2C – Nivelul de diversificare al retailerului Altex din perspectiva cotelor de piață deținute pe categoriilor de produse electro-IT
comercializate atât prin platforme online (altex.ro/mediagalaxy.ro) cât și prin magazinele fizice deținute.
116
Din perspectiva cotelor de piață deținute de altex.ro şi mediagalaxy.ro pe principalele categorii electro-IT (Figura 7.2.2A, Figura
7.2.2B și Figura 7.2.2C):
1) [ ]
2) [ ]
3) [ ]
Figura 7.2.2D – Nivelul de diversificare al platformei altex.ro, din Figura 7.2.2E – Nivelul de diversificare al platformei mediagalaxy.ro, din
perspectiva categoriilor de produse comercializate (raportate la perspectiva categoriilor de produse comercializate (raportate la propriile
propriile vânzări) vânzări)
117
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
118
Figura 7.2.2F – Nivelul de diversificare al retailerului Altex din perspectiva categoriilor de produse comercializate (raportate la propriile vânzări)
atât prin platforme online (altex.ro/mediagalaxy.ro) cât și prin magazinele fizice deținute.
2. [ ].
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Figura 7.2.2I – Nivelul de diversificare al Flanco, din perspectiva Figura 7.2.2J – Nivelul de diversificare al Flanco, din perspectiva cotelor
cotelor de piață deținute pe principalele categorii de vânzări (din propriile vânzări) înregistrate de principalele categorii de vânzări electro-IT
(online și prin magazine) electro-IT (online și prin magazine)
120
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Din perspectiva cotelor de piață deținute de Flanco pe principalele categorii electro-IT (Figura 7.2.2G și Figura 7.2.2I):
În ceea ce privește vânzările realizate exclusiv online: [ ]
În ceea ce privește vânzările realizate exclusiv online: [ ] În ceea ce privește vânzările online și prin magazine fizice: [
]
121
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Figura 7.2.3C – Nivelul de diversificare al platformelor operate de Figura 7.2.3D – Nivelul de diversificare al platformelor operate de Kelion,
din perspectiva cotelor de piață deținute pe principalele Kelion, din perspectiva categoriilor de produse comercializate
122
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Figura 7.2.3E – Nivelul de diversificare al platformei evomag.ro, din Figura 7.2.3F – Nivelul de diversificare al platformei evomag.ro, din
perspectiva cotelor de piață deținute pe principalele categorii de perspectiva categoriilor de produse comercializate (raportate la
123
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Figura 7.2.4C – Nivelul de diversificare al platformei pcgarage.ro, din Figura 7.2.4D – Nivelul de diversificare al platformei pcgarage.ro, din
perspectiva cotelor de piață deținute pe principalele categorii de perspectiva categoriilor de produse comercializate (raportate la
vânzări electro-IT propriile vânzări)
125
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Figura 7.2.4G – Nivelul de diversificare al platformei garagemall.ro, Figura 7.2.4H – Nivelul de diversificare al platformei garagemall.ro,
din perspectiva cotelor de piață deținute pe principalele categorii de din perspectiva categoriilor de produse comercializate (raportate la
vânzări electro-IT propriile vânzări)
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
127
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Figura 7.2.4I – Nivelul de diversificare al platformelor pcfun.ro și Figura 7.2.4J – Nivelul de diversificare al platformelor pcfun.ro și
shopit.ro, din perspectiva cotelor de piață deținute pe principalele shopit.ro, din perspectiva categoriilor de produse comercializate
categorii de vânzări electro-IT (raportate la propriile vânzări)
Sursa: Date primite din partea retailerilor. Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Retailerii nişaţi au tendinţa de a se specializa foarte bine pe gama de produse pe care le comercializează, înregistrând cifre foarte
bune de vânzare prin intermediul platformelor prin care se adresează clienţilor. Rolul acestora în piaţă poate fi semnificativ, întrucât
tind să devina foarte eficienţi pe nişa pe care se specializează şi manifestă flexibilitate la condiţiile pieţei.
Dat fiind caracterul dinamic al segmentului electro-IT al sectorului comerţului electronic, evoluţiile tehnologice pot avea un impact
semnificativ asupra retailerilor nişaţi. Astfel, dacă platforme importante (precum [ ] ori [ ]) tind să îşi extindă gama de
produse şi servicii aferente pre şi post vânzare, inclusiv prin derularea unor investiţii semnificative, retailerii nişaţi (precum [ ]
sau [ ]) sunt mai vulnerabili la evenimente de piaţă şi, pe cale de consecinţă, mai reactivi şi mai adaptabili. Deşi impactul lor pe
piaţa totală este puţin semnificativ, aceşti retaileri tind să devină concurenţi eficienţi la nivelul nişei pe care activează, fiind bine
conectaţi la cerinţele clienţilor proprii.
128
[ ]
Vânzări Pondere Vânzări Pondere în Creştere a Vânzări Pondere în Creştere a Vânzări 2016 Pondere în Creştere a
în vânzări vânzărilor vânzări vânzărilor vânzări vânzărilor
2014 2014/ 2013 (%) 2015 2015/2013 (%) 2016/2013
2013 vânzări
(%)
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Sursa: Date primite din partea retailerilor.
Sursa: www.similarweb.com.
Figura 7.3B – Analiză comparativă între platforma emag.ro și altex.ro la nivel de surse ale trafic (pe desktop).
Surse ale traficului (pe desktop) generat pe platforma emag.ro:
131
Sursa: www.similarweb.com.
Figura 7.3C – Analiză comparativă între platforma emag.ro și altex.ro la nivel de Referring Sites (Site-uri de pe care provine traficul) și
Destination Sites (Site-uri spre care este direcționat traficul).
Platforma emag.ro (Referring sites și Destination Sites):
132
Sursa: www.similarweb.com.
Figura 7.3D – Analiză comparativă între platforma emag.ro și altex.ro la nivelul surselor de trafic generat de căutări pe motoarele de
căutare (Trafic organic sau Trafic plătit).
Platforma emag.ro – Trafic generat de motoarele de căutare și cuvintele cheie căutate:
133
Sursa: www.similarweb.com.
134
În cadrul figura 7.3C este prezentată o analiză comparativă 41 între două din principalele
platforme active în sectorul comerţului electronic (emag.ro vs altex.ro) la nivel de Referring
Sites (site-uri de pe care vin potențialii clienți) și Destination Sites (site-uri către care sunt
direcționați acești [potențiali] clienți). Este de remarcat faptul că:
- 14,41% din clienții potențiali de pe Emag.ro sunt direcționați către platforma de plăți
PayU (PayU fiind, de altfel, singura platformă de plăți către care sunt direcționați
potențialii clienți, conform figurii 7.3C),
- 20,5% din clienții potențiali de pe Altex.ro sunt direcționați către platforma de plăți PayU
(PayU fiind, de altfel, singura platformă de plăți către care sunt direcționați potențialii
clienți, conform figurii).
Prin extinderea acestei analize asupra altor retaileri, am constatat faptul că majoritatea
platformelor retailerilor online importanți își direcționează clienții potențiali (doar) către același
operator de plăți:
- F64 (7,03% către PayU)
- Flanco (78,42% către PayU)
- MediaGalaxy.ro (11,19% către PayU)
- PC Garage (11,11% către PayU)
- Evomag.ro şi cel.ro, prin excepţie, îşi direcţionează potenţialii clienţi către platforma de
plăţi MobilPay (5,62%), respectiv plationline.ro (15,94%).
În contextul în care PayU este o platformă de plăţi ce face parte din grupul din care face parte și
Dante, este relevant faptul că majoritatea concurenţilor importanţi ai platformei Emag lucrează
cu procesatorul de plăţi PayU. Acest lucru poate oferi platformei Emag.ro un avantaj de natură
comercială şi poate semnala o asimetrie informaţională de natură a avantaja platformele din
grupul Dante.
În cadrul Figurii 7.3D sunt prezentate sursele traficului generat de motoarele de căutare pe cele
două platforme concurente – emag.ro şi altex.ro. Se poate constata faptul că 90,17% din traficul
generat pe emag.ro de căutări pe motoarele de căutare este organic (neplătit), faţă de 76,34%
în cazul altex.ro. Acest fapt ar putea indica faptul că platforma emag.ro are un avantaj faţă de
concurentul său – altex.ro – în ceea ce priveşte nivelul de optimizare şi vizibilitate pe motoarele
de căutare.
Comerțul electronic reprezintă vânzarea sau cumpărarea de bunuri sau servicii între
întreprinderi, gospodării, persoane fizice sau organizații private prin intermediul tranzacțiilor
electronice efectuate prin internet sau prin alte rețele mediate de computer 42.
Comerţul electronic se realizează prin intermediul platformelor de comercializare online sau prin
intermediul pieţelor online (online marketplaces), precum Amazon Marketplace sau eBay.
Platformele de tranzacţionare sunt platforme two sau multi-sided şi reprezintă locul unde
vânzătorii şi clienţii se întâlnesc.
Pentru consumatori, platformele de tranzacţionare, respectiv marketplace-urile, oferă diferite
avantaje precum: transparenţă mai mare a pieţei în alegerea produsului/serviciului, un nivel
mai ridicat de încredere în ceea ce priveşte tranzacţiile pe internet şi posibilitatea de a efectua
tranzacţii transfrontaliere.
Din punct de vedere al vânzătorilor, aceştia profită de barierele mici la intrarea pe marketplace,
având astfel posibilitatea de a se adresa unui număr mai mare de clienţi.
Pe lângă rolul unui intermediar, unele marketplace-uri prelucrează procesarea plăților pentru
comercianţii online sau oferă alte servicii, ca de exemplu transportul. În schimbul acestor
servicii acestea percep un comision care este, de obicei, facturat comercianţilor.
La nivelul sectorului de comerţ electronic din România, din jucătorii care au intrat în analiză, în
perioada 2013-2016, un singur retailer deţinea o platformă de tip marketplace: Dante
International SA (www.emag.ro).
[ ]
42 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:E-commerce;
136
[ ]
[ ]
Figura 8.2C – Evoluţia vânzărilor totale şi a comisionului mediu calculat pe baza valorilor
agregate, pe platforma EMAG
2013 2014 2015 2016
Figura 8.2D – Evoluţia vânzărilor totale şi a comisionului mediu calculat pe baza valorilor
agregate, pe platforma EMAG
138
[ ]
Pentru a analiza politica de taxare a eMag pentru listarea produselor altor întreprinderi pe
marketplace-ul propriu a fost analizată relația dintre volumul vânzărilor acestor companii pe
marketplace și suma pe care acestea au plătit-o către eMag, sub formă de comision. Astfel, s-a
calculat comisionul mediu ca raport între sumele plătite către eMag și volumul vânzărilor
realizate de întreprindere prin intermediul marketplace.
Ar fi de așteptat să existe o relație inversă între comision și volumul vânzărilor, [ ].
La nivelul anului 2015 se poate observa (8.2H) că cel mai mare seller de pe marketplace este [
], care a înregistrat vânzări prin plaforma eMag de [ ] lei, plătind un comision de [
] lei, echivalentul a [ ]% din vânzări. [ ].
Al doilea seller ca volum de vânzări, după [ ], este [ ], care a plătit o sumă de [ ]
lei (echivalentul unui comision mediu de [ ]%).
În aceste condiţii, [ ].
Pentru a surprinde mai bine modul cum funcționează relația dintre eMag și ceilalți vânzători
care vând produse prin intermediul marketplace a fost analizată relația dintre comisionul mediu
plătit de vânzători și volumul vânzărilor realizate de aceștia pe marketplace. Pentru a face o
diferențiere între diversele categorii de vânzători care acționează pe marketplace, analiza s-a
realizat pe două categorii de vânzători (vânzări sub un [ ] de lei pe an și vânzări mai mari
de un [ ] de lei pe an). De asemenea analizele au vizat fiecare an în parte pentru a
139
Figura 8.2E - Relația dintre comisionul mediu și volumul vânzărilor (firmele cu vânzări sub [
] lei pe marketplace) – anul 2014
[ ]
[ ].
Figura 8.2F - Relația dintre comisionul mediu și volumul vânzărilor (firmele cu vânzări sub [ ]
lei pe marketplace) – anul 2014
140
[ ]
Tot la nivelul anului 2014 sunt prezentați și comercianții care au depășit valoarea de [ ] lei
vânzări pe marketplace. Deși mult mai puțini, și în cazul acestora se poate observa [ ] între
volumul vânzărilor și comisionul mediu plătit pentru vânzări. [ ].
Figura 8.2G - Relația dintre comisionul mediu și volumul vânzărilor (firmele cu vânzări [ ] lei
pe marketplace) – anul 2014
141
[ ]
Figura 8.2H - Relația dintre comisionul mediu și volumul vânzărilor (toate firmele) – anul 2015
[ ]
Figura 8.2I - Relația dintre comisionul mediu și volumul vânzărilor (firmele cu vânzări sub [ ]
lei pe marketplace) – anul 2015
[ ]
Figura 8.2J - Relația dintre comisionul mediu și volumul vânzărilor (firmele cu vânzări sub [ ]
lei pe marketplace) – anul 2015
143
[ ]
Figura 8.2K - Relația dintre comision mediu și volumul vânzărilor (firmele cu vânzări între [ ]
și [ ] lei pe marketplace) – anul 2015
144
[ ]
Figura 8.2L – Cei mai importanţi 9 selleri prezenţi pe marketplace Emag, în anul 2014
Parteneri Vânzări Plăți către Comision mediu
platformă plătit
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
145
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
Sursa: Date transmise de către Dante.
La nivelul anului 2015 numărul comercianților care au depășit [ ] lei vânzări pe marketplace
a ajuns la [ ]. Situația principalilor parteneri se regăsește mai jos.
Figura 8.2M - Cei mai importanţi 10 selleri prezenţi pe marketplace Emag, în anul 2015
Parteneri Vânzări Plăți către Comision mediu
platformă plătit
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
Sursa: Date transmise de către Dante.
Figura 8.2N - Cei mai importanţi 10 selleri prezenţi pe marketplace Emag, în anul 2016
Parteneri Vânzări Plăți către Comision mediu
platformă plătit
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
146
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ]
Sursa: Date transmise de către retaileri.
modelul de concurență de pe o piață) exprimă bunuri comparabile între mărci diferite (pe care
cumpărătorul le achiziţionează prin comparare cu alte produse în funcţie de calitate, preţ, stil).
Din punct de vedere al percepției consumatorului, acestea pot fi omogene prin caracteristici
(dar diferite prin preț, astfel încât să fie justificat procesul de comparație între diferite mărci)
sau eterogene (atunci când caracteristicile produselor sunt mai importante comparativ cu
prețul acestora). Acesta este unul dintre argumentele în favoarea definirii pieței electro-IT ca un
model de piață de tip oligopol.
Cu titlu de exemplu, societățile respondente realizează campanii de promovare/fidelizare sub
forme diverse:
- [ ] realizează „campanii de fidelizare segmentat, în funcție de interesul manifestat
de clienți pentru o anumită categorie de produse și istoricul de cumpărături al acestora”.
Acesta are “un program de fidelizare a clientilor bazat pe [ ]”.
- [ ] oferă „periodic transport gratuit pentru produse care in mod normal nu
beneficiaza de acest serviciu, discount aniversar, servicii de asamblare gratuita sau termene de
plata clientilor, persoane juridice, care plaseaza minim 3 comenzi”.
- [ ] realizează segmentat „campanii promoționale în funcție de obiectivele avute în
vedere în perioadele în care acestea se desfășoară. Campaniile organizate se împart în două
categorii: campanii punctuale (care vizează promovarea anumitor produse din cadrul ofertei [
] către consumatori, cu acordarea unor reduceri de preț) și campanii umbrelă, care conțin
mai multe campanii punctuale pentru produse diferite care pot fi aferente unor furnizori diferiți
și care sunt prezentate consumatorilor sub forma unui concept unitar (de exemplu, Campania
de Crăciun”.
- [ ] a declarat că “[ ] a beneficiat de un program care la atingerea unor praguri
valorice genera automat un discount [ ]. [ ] – carduri de fidelitate cu un discount de
[ ]. [ ]”.
Asigurarea finanțării acestor campanii de promovare se face prin alocarea unor sume în
bugetul de anual marketing al companiilor. Alocările pentru anul 2016 sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
Emag.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Flanco.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
149
PC Garage [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Platformele Altex [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Platformele [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Corsar
Evomag.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
F64.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Platformele [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Kelion
Sursă: Date transmise de retaileri.
Notă: Valorile transmise în euro au fost convertite în lei la cursul de schimb BNR aferent anului 2016.
Se remarcă faptul că [ ] investește cel mai puțin în activitățile de marketing în anul 2016, în
timp ce [ ] (compania cu cel mai mare buget) alocă de aproximativ [ ] de ori mai mult
pentru activitățile de marketing. Acesta este motivul pentru care în privința modalităților de
promovare [ ].
Figura 9.1B - Ponderea bugetului de marketing al fiecărei societăți în total buget marketing
alocat, 2016 (lei)
150
[ ]
În cadrul Figurii 9.1D este reprezentată corelația între bugetele de marketing ale principalelor
platforme și cheltuielile de exploatare ale acestora. Astfel, se poate observa un efort de
marketing semnificativ al [ ], raportate la cheltuielile de exploatare. Un efort mare de
marketing este observabil și în cazul [ ], respectiv [ ].
O parte din rezultatele (sub forma ratelor de conversie obținute) acestor eforturi de promovare
sunt analizate în Figurile 9.1E și 9.1F.
Din Figura 9.1F se poate observa eficiența deosebită (din perspectiva unei rate de conversie mari,
raportate la eforturile financiare de marketing) a [ ], [ ] și [ ].
] pcgarage.ro [ ] [ ] [ ] altex.ro [ ] [
153
] [ ] cel.ro [ ] [ ] [ ] Evomag.ro [ ] [
] [ ]
F64.ro [ ] [ ] [ ]
Figura 9.1F – Eficiența utilizării bugetelor de marketing (2016) ale celor mai importanţi retaileri
Cazul [ ] Cazul [ ]
[ ] a înregistrat o rata de conversie de Cifrele [ ] diferă semnificativ faţă de
Black Friday 2016 de [ ] % (peste media cele obţinute de [ ], indicând o
anuală de [ ]%). De menţionat faptul că în performanţă [ ] de Black Friday 2016.
ziua precedentă rata de conversie a fost de Astfel, în ziua de Black Friday 2016, [
doar [ ]%, iar la nivelul întregii luni ] a avut o rată de conversie de [
noiembrie de [ ]%. Fluctuaţiile ]%, faţă de [ ]% în ziua precedentă, [
]% în ziua următoare, respectiv [
descendente ale ratei de
]% media anuală.
conversie înaintea unei
campanii importante sunt de
aşteptat, însă important este ca
strategia de marketing a unei societăţi să
reuşească să păstreze interesul clienţilor la un
nivel înalt şi în afara promoţiilor.
Sursa: Date transmise de retaileri.
Emag.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Flanco.ro [ ] N/A [ ] N/A [ ] N/A
PCGarage.ro [ ] N/A [ ] N/A [ ] N/A
Altex.ro [ ] N/A [ ] N/A [ ] N/A
Mediagalaxy.ro [ ] N/A [ ] N/A [ ] N/A
Cel.ro [ ] N/A [ ] N/A [ ] N/A
Evomag.ro [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
F64.ro [ ] N/A [ ] N/A [ ] N/A
Aceste motive trebuie interpretate, prin urmare, din prisma unei strategii orientate în primul
rând pe creşterea calităţii şi a gradului de integrare a serviciilor, mai puţin pe preţ. Această
orientare pare a fi caracteristică platformelor puternice, care se bazează pe consolidarea unei
bune reputaţii în piaţă.
Platformele care au decis să îşi înscrie produsele pe comparatoare de preţuri sunt motivate de
factori precum:
- Vizibilitate,
- Comunicarea clienţilor informaţii legate de disponibilitatea produselor şi promoţiile
organizate,
- O politică orientată pe preţuri reduse,
- Accesul la noi clienţi,
- Diversificarea canalelor de promovare,
- „tendința generală a consumatorilor de a compara prețurile online înainte de achiziție,
precum și faptul că cererea este direct influențată de nivelul prețurilor”.
Figura 9.3A - Principalele comparatoare de preţuri, din declaraţiile retailerilor chestionaţi sunt,
într-o ordine aleatoare:
72 73 74
www.price.ro www.shopmania.ro
www.compari.ro
Sursă: Date transmise de retaileri.
Notă: Platforma www.compari.ro a făcut parte din Grupul Dante până la finalul anului 2016.
Modalitatea de tarifare
Din datele primite din partea retailerilor, modalitatea de tarifare a serviciilor oferite de către
comparatoarele de preţuri constă în aplicarea, de către unele comparatoare, a unui tarif fix [
] şi plata unor servicii specifice de promovare online ([ ]).
Figura 9.3B - Principalele comparatoarele de preţuri pe care retailerii au declarat că sunt prezente
platformele proprii
Retailer Comparatoare de preţ
[ ] www.price.ro
[ ] www.price.ro www.compari.ro www.shopmania.ro
72
Naspers OCS Hungary KFT HU2486291.
157
73
Softway S.R.L., CUI 14746095.
74
ShopMania Net, CUI RO16451481.
[ ] www.price.ro www.compari.ro www.shopmania.ro
[ ] www.price.ro www.compari.ro www.shopmania.ro www.cauti.ro
[ ] www.price.ro www.compari.ro www.shopmania.ro
Sursă: Date transmise de retaileri.
Figura 9.3C – Sumele facturate către principalii retaileri, de către comparatoarele de preţuri
Retailer Sumele facturate către principalii retaileri de către comparatoarele de preţuri
Figura 9.3D – Sumele facturate către principalii retaileri, de către comparatoarele de preţuri
158
[ ]
Figura 9.3F – Sumele facturate de către comparatoarele de preţuri, către principalii retaileri
159
[ ]
10.1. Studiul de caz 2015 – Evoluţia preţurilor produselor comercializate în anul 2015
În figurile de mai jos se pot urmări aceste evoluţii la câteva produse comercializate de retaileri
diferiţi.
- Cu albastru este reprezentat preţul de referinţă efectiv practicat (preţul tăiat pe care îl
vede clientul atunci când accesează pagina de produs)
- Cu roşu este reprezentat preţul efectiv practicat (plătit de client).
- Cu verde este reprezentat nivelul corect al preţului de referinţă, în situaţia respectării
normelor legale („preţul de referinţă legal”).
Decalajul între preţul de referinţă efectiv practicat (albastru) şi preţul de referinţă legal poate
fi interpretat ca o măsură a încălcării normelor legale în privinţa stabilirii preţului de referinţă,
în condiţiile în care cele două valori ar trebui să fie egale. Situaţia pare să fie generalizată la
nivelul întregului sector (grafice similare fiind prezentate în cadrul Anexei 1).
161
2.1.15 2.2.15 2.3.15 2.4.15 2.5.15 2.6.15 2.7.15 2.8.15 2.9.15 2.10.15 2.11.15 2.12.15
1.01.2015 01.02.2015 01.03.2015 01.04.2015 01.05.2015 01.06.2015 01.07.2015 01.08.2015 01.09.2015 01.10.2015 01.11.2015 01.12.2015
163
1.1.15 1.2.15 1.3.15 1.4.15 1.5.15 1.6.15 1.7.15 1.8.15 1.9.15 1.10.15 1.11.15 1.12.15
10.2. Studiu de caz 2016 - Evoluţia preţurilor în segmentul electro IT online din România,
în
perioada octombrie 2016 – aprilie 2017
Metodologia utilizată:
Pe platforma de referință, au fost parcurși următorii pași:
- a fost selectată categoria de produs,
- a fost aplicat unul din cele 3 filtre enunțate anterior,
- au fost selectate primele rezultate, la nivelul datelor generate de fiecare filtru în parte, astfel
încât să fie asigurată, pe de o parte, o diversitate la nivelul mărcilor și, pe de altă parte,
prezența produselor în oferta mai multor platforme.
Mențiuni suplimentare:
- una din provocări a constat în identificarea de produse care să se regăsească pe cât mai multe
din cele 6 platforme incluse în analiză (acesta fiind unul din principalele obiective urmărite).
Astfel, în cele mai multe situații, au avut prioritate, în procesul de selecție, produsele unui
producător mai cunoscut, în fața celor aparținând unui producător mai puțin cunoscut;
- în mod particular, în cazul electrocasnicelor, având în vedere numărul ridicat de subcategorii
de produse (aspiratoare, mașini de calcat, aragazuri etc.), au fost selectate câte 2-3 produse
din fiecare subcategorie.
Produse
Emag Flanco Pcgarage Cel Altex Evomag
selectate
TOTAL, din care: 96 96 44 68 68 47 73
1. Laptop-uri 15 15 1 13 4 3 4
2. Tablete 15 15 3 8 10 4 8
3. Desktop-uri PC 17 17 3 17 14 6 14
4. Periferice 12 12 4 9 11 3 12
5. Telefoane 13 13 11 12 10 8 12
6. TV. Electronice. Foto 11 11 11 9 9 11 10
7. Electrocasnice 13 13 11 0 10 12 13
Sursa: Date colectate de pe principalele platforme online.
Au fost colectate date privind prețul de referință, prețul efectiv practicat și informații
referitoare la stoc în 168 de zile calendaristice, pe o perioadă de aproximativ 6 luni, respectiv
între 1 octombrie 2016 și 16 aprilie 201744.
Analiza nu a urmărit identificarea unui eșantion reprezentativ pentru oferta de produse eletro-
IT a comercianților online din România. Demersul a vizat, în condițiile menținerii unui set de
produse relativ restrâns, care să faciliteze gestionarea colectării și gestionării informațiilor,
observarea unor situații concrete de evoluție a prețului și derulare de vânzări cu preț redus la
nivelul principalelor platforme online pentru marile categorii de produse electro-IT.
Menționăm, totodată, faptul că, pentru fiecare produs, datele au fost colectate la nivelul unui
singur moment de timp din cursul unei zile. Acest lucru reprezintă, la rândul lui, o limitare a
analizei de față, în condițiile în care, așa cum menționam anterior, în comerțul online, preţurile
produselor se modifică frecvent, uneori chiar şi de mai multe ori în aceeaşi zi.
44 Astfel încât să surprindem și evoluția anterioară perioadei sărbătorilor pascale din 2017.
168
Calculele au fost realizate doar la nivelul înregistrărilor pentru care comerciantul nu a marcat
lipsa stocului. Astfel, dacă într-o zi, de pildă, un anumit produs era listat cu preț, însă avea
mențiunea de stoc epuizat, respectiva înregistrare nu a fost avută în vedere.
Condiția privind prezența prețului și a stocului pentru minim 30 de zile a redus numărul
produselor pentru care au fost analizate date la nivelul fiecărei platforme, astfel:
Din datele prezentate în cadrul Figurii 10.2D, se poate observa (ultimele două coloane) faptul că
procente foarte ridicate din produsele care au intrat în analiză au fost comercializate la
prețuri reduse durate lungi de timp (chiar şi peste 75% din zile).
10.3. Studiu de caz 2017 – Evoluţia preţurilor produselor comercializate de Black Friday
2017
Figura 10.3A – Evoluții de preț pentru cele mai vizibile produse comercializate de principalele
platforme online, de Black Friday 2017
170
Retailer Categorie Cod produs Pret BF Pret BF Pret Pret PBr PBr
Produs ref efectiv minim45 maxim46 > >
(PBr) (PBe) (PMax) Pmin Pmax
Altex Laptopuri LAP80T70079RI 899,9 899,9 1199,9 0 0
Altex Laptopuri TPC80SG005HRI 1399,9 899,9 899,9 1399,9 1 0
Altex Laptopuri LAPNXGNVEX022 1299,9 999,9 999,9 1299,9 1 0
Altex Desktopuri CLCMYRSTYLEV19 1799,9 1399,9 1799,9 1549,9 0 1
Altex Desktopuri CLCY6X62EA 1799,9 1499,9 1449,9 1799,9 1 0
45 Preţul minim practicat în ultima lună, conform datelor colectate prin aplicaţia [ ].
46 Preţul maxim practicat în ultima lună, conform datelor colectate prin aplicaţia [ ].
171
S 0 0
1 0
Emag Electrocasnice CAA 55 1029,99 799,99 1029,99 1089,99
0 0
Emag Electrocasnice AK60320+ 1599,99 949,99 1099,99 1599,99
0 0
Emag Electrocasnice BLF 9121 W 1249,99 1049,99 1249,99 1799,9
Emag Periferice WDBU6Y0030BBK- 699,99 489,99 699,99 699,9 0 0
EESN 0 0
Emag Periferice STEL4000200 559,99 469,99 559,99 699,9 0 0
Emag Periferice STDR2000200 399,99 319,99 399,99 429,99 0 0
Emag Tablete SM-T560NZKAROM 599,99 499,99 699,9 699,99
0 0
Emag Tablete SM- 699,99 579,99 699,99 1249,99
T560NZKAROM 0 0
Emag Tablete ZA0R0089BG 429,99 279,99 429,99 429,99
0 0
Emag Telefoane SM- 1099,99 899,99 1099,9 1149,99
A320FZDNROM 0 0
Emag Telefoane MN0W2RM/A 2299,99 2299,99 2399,99 2599,99 0 0
Emag Telefoane mp832rr/a 1499,99 1499,99 1599,99 1799,99 0 0
Emag Televizoare 32LJ510U 799,99 799,99 849,99 899,99
0 0
Emag Televizoare 50PUS6162/12
1 1
1999,99 1999,99 2199,99 2399,99
Emag Televizoare 55UJ620V 2499,99 2499,99 2599,99 2699,99
Evomag Desktopuri [ AU_K20CE- 1299 949 949 999
1 1
RO015D ] ID:
3594202
Evomag Desktopuri [ 1499 1099 1099 1140,33 1 1
MaguayeXpertStati
on/G4400 ] ID:
172
3454345 1 0
Evomag Desktopuri [ 1699 1399 1399 1469,07
MaguayeXpertStati 1 1
on/i3-7100-4GB
] ID: 3454349
1 1
Evomag Laptopuri [ KM1403 ] ID: 1299 899 899 1299
3588723
1 1
Evomag Laptopuri [ LV_81A400BKRI ] 1199 999 999 1139
ID: 3601008 1 1
Evomag Laptopuri [ X541NA- 1199 999 1099 1183,99
GO008 ] ID: 1 0
3581124
Evomag Electrocasnice [ 5KEK1222EER ] 499,99 359,99 359,99 499 1 0
ID: 2826746
Evomag Electrocasnice [ 5KHM9212EER ] 699,99 489,99 499 699
ID: 2814407
Evomag Electrocasnice [ 5KHB2571EER ] 899,99 649,99 649,99 899,99
ID: 2826779
Evomag Periferice [ R5230-SL-2GD3-L 231 194,99 215,99 231
] ID: 1008317
1 1
Evomag Periferice [ RX550-2G ] ID: 537 449 436,99 525
3583808 1 1
Evomag Periferice [ AU_RX550- 593 509 522,99 571
4G ] ID: 1 1
3581655
Evomag Tablete [ KM0701 ] ID: 399 289 289 307,99 1 1
3099355
Evomag Tablete [ KM1066-B ] ID: 559 439 439 444,49 1 0
3455007
Evomag Telefoane [ M710H162BK ] 599 399 399 599 1 1
ID: 3601368
Evomag Telefoane [ Xiaomi 172973 ]
1 1
649 499 603,99 608,99
ID: 3597042
1 0
Evomag Telefoane [ P9 Lite Mini 899 619 679 699
Silver ] ID:
3593364 1 0
Evomag Televizoare [ T24/D/PIF/LED ] 799 459 459 799
ID: 3601390 1 1
Evomag Televizoare [ T28/D/LED ] ID: 999 569 569 999 1 0
3601393
1 1
Evomag Televizoare [ 32LJ500V ] ID: 1299 899 899 949
3579389 1 0
173
47 Pentru excluderea unor valori de „1” (semnalând nereguli) determinate strict de erori de rotunjire (care nu ar
reprezenta încălcări reale ale legii), în comparație s-a luat în considerare o valoare rotunjită în plus a prețului
minim efectiv practicat.
48 Pentru excluderea unor valori de „1” (semnalând nereguli) determinate strict de erori de rotunjire, în
comparație s-a luat în considerare o valoare rotunjită în plus a prețului maxim practicat.
176
11.1. Concluzii
11.1.1. Sectorul comerţului electronic
alţi retaileri care deţin aplicaţii mobile, există un singur retailer care realizează
vânzări semnificative prin intermediul aplicaţiei deţinute.
- Sectorul comerțului electronic este caracterizat de bariere de dezvoltare
dinamice din punct de vedere tehnic, solicitând retailerilor investiții permanente.
- La nivelul sectorului comerțului electronic se poate observa o tendință de
creștere a gradului de maturitate al pieței, a așteptărilor clienților, al
standardelor tehnice și logistice (inclusiv din perspectiva resurselor financiare
alocate resurselor umane, în special în ceea ce privește componenta de
programare caracteristică dezvoltării portalurilor proprii). Pe acest fond, jucătorii
mici reușesc cu dificultate să concureze jucătorii importanți, în afara unor nișe
specifice, care solicită, de asemenea, un management flexibil și un nivel înalt de
expertiză.
- Retailerii mari tind să își diversifice gama de produse, fiind mai puțin sensibili la
evoluții/schimbări ale preferințelor consumatorilor, dezvoltarea unor noi
tehnologii (cu impact asupra segmentului electro-IT) etc.
- Există o barieră de dezvoltare care decurge din efectul de sinergie al multitudinii
de factori interconectați care contribuie la succesul unei companii.
(exemplu: o companie care își crește crește gama de produse și are resursele
necesare pentru a își optimiza site-ul în vederea promovării tuturor produselor,
va obține un plus de vizibilitate la căutările efectuate prin intermediul
motoarelor de căutare).
- Există anumite bariere de vizibilitate, constând în factori precum:
imaginea unui retailer este construită în timp,
credibilitatea unui retailer care, în contextul reticienței încă mari a
clienților români față de plățile online/cu cardul, amplifică o tendință de
loialitate față de acesta, generând o relativă lipsă de vizibilitate pentru
alți retaileri mai puțin importanți,
nivelul de vizibilitate și accesibilitate a unei platforme, determinate de
factori precum:
o nivelul de optimizare al site-ului, o gama de produse (care
contribuie la o mai bună indexare a siteului pe motoarele de
căutare),
o traffic ranking-ul platformei, o activarea unei rețele de afiliați
(cazul Emag), care pot genera, pe lângă vânzări, și un nivel
suplimentar de vizibilitate și linkuri către platformă (care pot
îmbunătăți poziția site-ului pe motoarele de căutare).
178
20. Grupul Dante are o politică investiţională activă, exprimându-şi, în mod public, intenţia
de a face noi achiziţii şi investiţii semnificative pentru îmbunătăţirea poziţiei sale pe
piaţă.
21. Emag.ro şi Altex.ro par a îşi orienta strategiile în primul rând pe [ ]şi a serviciilor
oferite, [ ]. Această orientare pare a fi caracteristică platformelor puternice, care se
bazează pe consolidarea unei bune reputaţii în piaţă.
22. Sursa principală a campaniilor de reduceri de prețuri pare să conste în negocierea unor
discount-uri importante cu furnizorii. Acest lucru adâncește și mai mult barierele
existente între retailerii mari și cei cu o poziție de piață nesemnificativă.
23. Analiza realizată în cadrul Studiului de caz 2015 (perioada de analiză: întregul an 2015) a
evidenţiat un comportament de încălcare a prevederilor art. 33 alin (1) lit. (a) din OG nr.
99/2000.
24. Analiza realizată în cadrul Studiului de caz 2016 (perioada de analiză: 6 luni) a evidențiat
următoarele:
- În cazul a 3 din cele 6 platforme vizate de analiză, mai mult de jumătate din produse au
fost vândute cu preț redus în mai mult de jumătate din totalul zilelor pentru care
produsele au fost în stoc.
- La nivelul datelor analizate, procente ridicate din produsele comercializate de toate
platformele online importante, care au intrat în analiză, au fost comercializate la prețuri
reduse durate lungi de timp (chiar şi peste 75% din zile).
- A fost remarcată o dinamica redusă a prețului de referință comparativ cu dinamica
prețului final, mai ales atunci când urmărim evoluția celor două variabile la nivel de
produs, aspect aflat în discordanță cu prevederile legislative care leagă prețul de
referință de nivelul prețului final practicat în perioada anterioară, pentru același produs.
182
25. Analiza realizată în cadrul Studiului de caz 2017 (perioada de analiză: campania de Black
Friday 2017 şi o lună în urmă) a evidenţiat următoarele:
- În aprox. 80% din înregistrările de preț valide procesate (117 din 147), preţul de
referinţă de Black Friday (2017) a fost mai mare decât preţul efectiv practicat în ultimele
30 de zile, acest lucru fiind interzis conform art. 33 alin (1) lit. (a) din OG nr. 99/2000.
- Mai mult, în aprox. 30% din înregistrările valide procesate (45 din 147), preţul de
referinţă de Black Friday a fost mai mare decât preţul maxim practicat în ultimele 30 de
zile. Această situaţie indică o tendinţă de creştere sau menţinere la un nivel înalt, în mod
artificial, a preţului de referinţă de Black Friday.
- Rezultatele obținute în cadrul acestui studiu caracterizează situația observată la nivelul
agregat al tuturor produselor incluse în analiză. În mod particular, cu ocazia campaniei
de Black Friday 2017, liderul pieței a avut un grad de conformare aproape de 100%.
26. Cea mai mare parte a vânzărilor retailerilor online este realizată la preţuri promoţionale.
Această tendință pare să se accentueze.
27. Teoriile comportamentale elaborate de laureaţi ai Premiului Nobel în economie precum
Richard Thaler şi Daniel Kahneman, explică modul în care strategiile de marketing care
vizează campanii de promoţii ale magazinelor online, utilizează pe scară largă şi pe
perioade lungi preţuri de referinţă care creează consumatorilor percepţia existenţei unei
valori suplimentare rezultate din tranzacţionare, generând, în acest sens, şi o tentaţie
pentru comercianţi de a încălca reglementările legale privind organizarea de campanii
promoţionale.
Astfel, sectorul comerțului electronic pare să funcționeze într-o spirală a reducerilor de
preț, cu încălcarea prevederilor legale, acestea fiind mai degrabă regula decât excepția,
în contextul în care clienții sunt tot mai mult obișnuiți să cumpere doar la reduceri, iar
retailerii își cresc tot mai mult procentul de vânzări cu caracter promoțional,
distorsionând, astfel, percepția clienților cu privire la prețul de referință.
28. Cea mai importantă campanie de reduceri este cea de Black Friday. În cadrul acestei
campanii retailerii realizează vânzări de aproximativ 7% din vânzările anuale.
29. Procentele medii de reduceri aplicate de Black Friday sunt comparabile cu cele aplicate
în cadrul altor campanii. Astfel, Black Friday se individualizează mai degrabă ca o
campanie de volum, decât de reducere a preţurilor.
30. Campania de Black Friday conduce la îmbunătăţiri semnificative ale indicatorilor tehnici
de vânzare (ex. rata de conversie) pentru toţi retailerii din piaţă, bazat pe un efect de
sinergie al eforturilor conjugate de promovare ale retailerilor. Trebuie precizat, totuși, că
jucătorii cei mai eficienți reușesc să capteze o mai mare parte din acest efect de
sinergie, minimizând, totodată, scăderile firești ale ratei de conversie înregistrate în
perioadele anterioare și ulterioare campaniei propriu-zise.
183
31. Comerţul electronic este unul din segmentele economice caracterizate de ritmuri de
creştere importante, iar condiţiile structurale, tehnice şi comportamentale specifice
impun noi abordări în aplicarea politicii de concurenţă.
În acest sens, trebuie notat atât impactul pozitiv al dezvoltării acestui sector (prin
intensificarea concurenței în sectorul de retail, oferirea către clienți a unor opțiuni
suplimentare, angrenarea unor dezvoltări pe sectoare conexe, intensificarea procesului
de inovație etc.), cât și provocările pe care dezvoltarea acestui sector le-ar putea aduce
în aplicarea politicii de concurență (inclusiv din prisma unor tendințe specifice acestui
sector, precum cele identificate de Raportul Comisiei).
32. Există un potențial foarte mare de creștere pentru piața online în următorii ani. În acest
sens, menţionăm câteva evoluţii:
nivelul mult mai înalt de convergență (anul 2016) cu media europeană al
procentului de utilizatori de internet (70%), comparativ cu nivelul de
convergenţă al procentului clienților online (30%). Este probabil ca decalajul
dintre acești indicatori să se reducă, prin urmare, într-un context economic
favorabil, procentul clienților online ar putea să crească semnificativ.
estimările de creștere ale principalilor indicatori ai economiei românești,
rata de creștere economică anuală a economiei românești, pentru perioada
2017-2019, a fost estimată, de FMI, la peste 3%,
evoluția la nivelul convergenței productivității naționale 50 înregistrate pe
sectorul IT&C, indicator care a crescut la 45% în anul 2016, comparativ cu
40% la nivelul anului 2015.
Ponderea comerţului electronic (în totalul sectorului de retail) a crescut,
conform estimărilor GpeC, de la 1,3% (în anul 2012), la 5,6% (în anul 2017).
33. Există o tendință de concentrare a acestui sector, contrabalansată de tendința de
deschidere (pe termen mediu/lung), pe fondul intensificării presiunii concurențiale
exercitate de anumiți jucători importanți din afara țării. În aceste condiții, este probabil
ca barierele de dezvoltare să crească iar decalajele dintre jucătorii importanți și cei mici
să se mărească, mai ales pe fondul exigențelor investiționale și strategice dictate de
dezvoltările tehnologice (ex. implementarea unor modele de business de tip
omnichannel, dezvoltarea canalului mobile de vânzare etc.).
34. [ ].
35. În contextul creşterii semnificative a vânzărilor realizate prin intermediul
marketplaceului Emag, [ ].
36. În contextul nivelului înalt de integrare pe verticală al Grupului Dante, care include
anumite companii care prestează activităţi conexe comerţului electronic, pot apărea
unele asimetrii informaţionale şi comerciale, de natură a avantaja platformele deţinute
de grupul Dante.
Dante ar putea avea un anumit nivel de acces, direct/indirect, la informaţii comerciale
ale unor concurenţi importanţi, prin companii şi platforme precum:
marketplace-ul deţinut direct;
procesatorul de plăţi PayU (care este utilizat de majoritatea concurenţilor
importanţi ai platformelor deţinute de Dante);
furnizorul Network One Distribution (care de asemenea, are relaţii comerciale
semnificative cu majoritatea concurenţilor importanţi ai platformelor Dante);
comparatorul de preţuri compari.ro (unul din cele mai importante comparatoare
de preţuri, deținut de Dante până la finalul anului 2016).
37. Raportul de țară al României din 2017 (Comisia Europeana, 22.2.2017 SWD(2017) 88
final) constată următoarele:
„Dezvoltarea comerțului electronic este îngrădită de lipsa de protecție a
consumatorilor. Deși comerțul electronic ar putea fi o poartă de acces către noi piețe și
către oferte mai ieftine, rata de participare la tranzacții online a consumatorilor (12 %
față de 55% în UE) și a IMM-urilor din România (7% față de 17% în UE) rămâne una
dintre cele mai scăzute din UE. În pofida progreselor înregistrate în ultimii 2 ani,
condițiile nefavorabile consumatorilor (51) rămân un obstacol în calea încrederii acestora
în cumpărăturile online (52). Asigurarea efectivă a respectării normelor în mediul digital
51 Proporția românilor care semnalează clauze contractuale abuzive și costuri neprevăzute impuse de comercianții
cu amănuntul este de două ori mai mare comparativ cu a altor europeni. De asemenea, prevalența practicilor
comerciale neloiale este mai mare decât media UE. Nivelul cunoștințelor despre procedurile de soluționare
alternativă a litigiilor în rândul comercianților cu amănuntul din România este unul dintre cele mai scăzute din UE
(44 %, față de 55 % în UE-28), în timp ce participarea la astfel de mecanisme este în scădere (21 %, față de 32 % în
UE-28), potrivit Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori 2017 (în curs de elaborare).
52 În pofida unei creșteri cu 7 puncte procentuale în ultimii 2 de ani, încrederea consumatorilor români în
cumpărăturile online continuă să se situeze sub media UE (57%, față de 72% în UE-28). În plus, în România, nivelul
de încredere a comercianților cu amănuntul în vânzările online a scăzut și se află sub media UE (47% față de 57% în
UE 28), potrivit Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori 2017 (în curs de elaborare).
185
39. [ ].
40. [ ].
187
Anexe
1.1.15 1.2.15 1.3.15 1.4.15 1.5.15 1.6.15 1.7.15 1.8.15 1.9.15 1.10.15 1.11.15 1.12.15
2.1.15 2.2.15 2.3.15 2.4.15 2.5.15 2.6.15 2.7.15 2.8.15 2.9.15 2.10.15 2.11.15 2.12.15
[ ]
1.1.15 1.2.15 1.3.15 1.4.15 1.5.15 1.6.15 1.7.15 1.8.15 1.9.15 1.10.15 1.11.15 1.12.15
1.01.2015 01.02.2015 01.03.2015 01.04.2015 01.05.2015 01.06.2015 01.07.2015 01.08.2015 01.09.2015 01.10.2015 01.11.2015 01.12.2015
1.01.2015 01.02.2015 01.03.2015 01.04.2015 01.05.2015 01.06.2015 01.07.2015 01.08.2015 01.09.2015 01.10.2015 01.11.2015 01.12.2015
1.01.2015 01.02.2015 01.03.2015 01.04.2015 01.05.2015 01.06.2015 01.07.2015 01.08.2015 01.09.2015 01.10.2015 01.11.2015 01.12.2015
1.1.15 1.2.15 1.3.15 1.4.15 1.5.15 1.6.15 1.7.15 1.8.15 1.9.15 1.10.15 1.11.15 1.12.15
1.1.15 1.2.15 1.3.15 1.4.15 1.5.15 1.6.15 1.7.15 1.8.15 1.9.15 1.10.15 1.11.15 1.12.15
1.1.15 1.2.15 1.3.15 1.4.15 1.5.15 1.6.15 1.7.15 1.8.15 1.9.15 1.10.15 1.11.15 1.12.15
[ ]
1 Anexă
Observații la Raportul preliminar,
transmise în perioada de consultare
publică, de către Dante
International SA
Dante International SA
CUI: RO 14399840
ONRC: J40/372/2002
Tel: (+40 21) 2005.200
Ref.:
Consultarea publica a raportului investigatiei privind
sectorul comertului electronic (componenta referitoare la
strategiile de marketing)
Stimate domnule Presedinte,
Stimata doamna Director General,
Subscrisa, S.C. Dante International S.A., cu sediul in Bucuresti, Sos. Virtutii nr. 148, sector 6 si adresa de corespondenta
in Voluntari, Sos. Bucuresti Nord nr. 15-23, Swan Office Park, Windsor Building, etaj 5, Judetul Ilfov, fax:
021.200.52.25, e-mail pentru comunicarea cu dvs. fabiola.colomei@emag.ro, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.
J40/372/2002, Cod de inregistrare fiscala: RO14399840, („Dante” sau „Societatea”), transmitem prin prezenta punctul de
vedere cu privire la Raportul investigatiei privind sectorul comertului electronic („Raportul”).
Prezenta adresa este structurata in trei parti principale. Prima parte se refera la pozitia Dante pe pietele relevante (I), cea
de-a doua parte prezinta consideratiile Dante referitor la o serie de aspecte de interes din Raport (II), iar partea finala a
adresei va evidentia concluziile principale ale pozitiei Dante cu privire la continutul Raportului (III).
Va prezentam in cele ce urmeaza scurte consideratii ce privesc modul de definire a pietelor analizate in Raport (1),
calificarea Dante ca operator dominant in ceea ce priveste activitatea de retail de produse nealimentare si cea a eMag
Marketplace (2), pozitia Dante in legatura cu afirmatiile raportului care genereaza ideea unor potentiale practici ilicite (3)
si consideratii privind integrarea verticala din cadrul grupului Dante (4).
Raportul abordeaza, in mod direct sau indirect, modul de definire a pietelor produsului in care Dante este prezent, prin
prisma activitatilor sale de retail (1.1.), respectiv prin intermediul platformei marketplace (1.2.). Astfel, in paragrafele
urmatoare, Dante doreste sa isi exprime o pozitie preliminara in legatura cu pietele analizate in Raport.
Dante se adreseaza clientilor finali, persoane fizice si juridice, pentru comercializarea produselor sale, pozitia sa pe
piata fiind cea a unui retailer generalist.
Informarea clientilor despre societate, produse si serviciile oferite se face atat online (prin intermediul site-ului, a
aplicatiei mobile, a retelelor sociale) cat si prin telefon si in showroom-urile si punctele de livrare eMAG.
Comenzile de cumparare pot fi plasate online (inclusiv aplicatie mobila), telefonic (call center), in showroom-uri, prin
posta electronica si prin comenzi corporate.
Plata produselor poate fi facuta in una dintre urmatoarele modalitati: plata cash (ramburs la curier sau in showroom),
cu cardul (in showroom sau online), ordin de plata, prin credit de consum.
Acest sistem de vanzare practicat de catre Dante a fost extins si dezvoltat in cursul timpului, avand in vedere faptul ca
toate aceste metode de comanda si livrare prezentate mai sus sunt perfect substituibile, consumatorul din
Romania neavand inca o preferinta pentru o anumita modalitate de achizitie a produselor. Acest aspect este confirmat
si de exista diferitelor campanii media dezvoltate prin care consumatorul este prezentat ca verificand cele doua
segmente (online si offline) la momentul achizitiei de produse nealimentare.
Pornind de la aceasta tipologie, atat Dante cat si alti retaileri au pornit dezvoltarea de la online spre offline
(deschiderea de showroom-uri, magazine offline si puncte de livrare), practicand un model mixt de comert prin
combinarea intre magazine online si magazine offline.
Astfel, indiferent daca achizitioneaza produsele online sau offline, Dante ofera clientilor aceleasi servicii (servicii de
creditare, garantie, garantie extinsa, instalare produs, conditii de returnare a produsului) si aceleasi detalii privind
achizitiile si comenzile.
Asa cum am mentionat mai sus, din informatiile pe care le detinem, comportamentul consumatorului din Romania
este ca, inainte de luarea deciziei de cumparare acesta se informeaza online si/sau offline.
Sunt foarte multe situatii in care consumatorii fac comenzi pe site cu livrare in locatii offline. Mai mult, exista situatii
in care consumatorii, desi se intereseaza online de produs, il achizitioneaza offline deoarece doresc sa analizeze fizic
produsul. Pe de alta parte, exista si un comportament invers, al consumatorului care vine in locatia offline pentru a
analiza produsul urmand ca sa il achizitioneze online (de la retailerul care ii ofera cel mai bun pret pentru produsul
ales).
Din aceasta perspectiva, in viziunea noatra este evidenta directia retailului de evolutie spre un concept unitar de
online si offline, ambele fiind accesorii una celeilalte si mai mult, dovedind in timp ca sunt dezvoltari
indispensabile pentru un business competitiv in piata.
Necesitatea dezvoltarii pe segmentul online a retailerilor clasici de offline (a se vedea Grupul Altex, Grupul Inditex,
Carrefour, Dedeman si multi altii) si invers, necesitatea dezvoltarii pe offline a retailerilor care activau doar online (a
se vedea Elefant, evoMAG, ETA-2U) arata ca piata de retail este unitara si competitiva. Mai mult, aceste tendinte
exista de ceva vreme in pietele de retail ajunse la maturitate. Un exemplu in acest sens este retailerul Amazon care a
demarat deschiderea de puncte fizice in Statele Unite si urmareste dezvoltarea acestora si in alte piete mature unde
este prezent53. Si Alibaba a ales calea comertului unitar online / offline54.
Practica decizionala a Comisiei Europene si a autoritatilor de concurenta din statele membre ale Uniunii Europene
(„UE”) demonstreaza faptul ca piata comertului cu amanuntul a produselor de larg consum, altele decat produsele
alimentare cuprinde atat canalul online, cat si cel offline.
Desi in Raportul final privind investigatia sectoriala in domeniul comertului electronic („Raportul CE”), nu s-a
pronuntat cu privire la modul definire a pietei relevante, in contextul fenomenului de parazitism, Comisia Europeana
evidentiaza substituibilitatea canalelor de vanzare online si offline, acesta fiind criteriul esential in functie de care
se defineste piata relevanta pentru scopul aplicarii regulilor de dreptul concurentei 3. Potrivit par. 7 al Comunicarii
Comisiei Europene privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei:
„O piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele si/sau serviciile pe care consumatorul le
considera interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, preturilor si utilizarii careia
acestea ii sunt destinate.”
Autoritatea de concurenta din Franta s-a pronuntat, de asemenea, in repetate randuri in favoarea includerii canalelor
online si offline in aceeasi piata relevanta. De exemplu, in operatiunea ce a implicat doua platforme online, Darty si
Fnac57, cea din urma deruland activitati similare celor ale Dante (i.e. retail si marketplace), autoritatea de concurenta
din Franta a stabilit ca vanzarile cu amanuntul de produse de larg consum, altele decat produsele alimentare, realizate
prin canalele online si offline, fac parte din aceeasi piata relevanta.
1.3. Argumente ce reclama includerea comertului online si offline in aceeasi piata relevanta
In primul rand, modalitatea de vanzare online si magazinele traditionale (magazine cu prezenta fizica, offline - in
engleza: "brick and mortar") ar trebui sa fie parte a aceleiasi piete generale a comertului cu amanuntul, pentru
urmatoarele motive principale:
• Substituibilitatea reciproca a produselor vandute prin diferite modalitati de vanzare ale comertului cu
amanuntul, din punctul de vedere al consumatorului. In general, nu exista produse speciale destinate
vanzarii online si/sau produse special destinate vanzarii prin magazinele fizice;
• Coexistenta modalitatilor diverse de vanzare in cadrul majoritatii retailerilor care detin magazine online si
magazine traditionale, in cele mai multe cazuri aceeasi intreprindere detinand ambele tipuri de magazine;
• Consumatorii folosesc atat magazinele online cat si cele fizice ca mijloc de prospectare urmand ca
achizitia produsului sa se faca de la comerciantul care are cea mai buna oferta (astfel, consumatorii cauta
produsele online, urmand a le achizitiona apoi din magazinele traditionale dar si viceversa, atunci cand vor sa
vada produsul de aproape inainte de efectuarea comenzii);
• Diferentele dintre magazinele traditionale si magazinele online sunt estompate. Multi comercianti cu
amanuntul folosesc o strategie mixta de vanzare in cadrul careia pun accent si pe magazinele online pentru a
completa paleta de servicii si pentru a oferi consumatorului sansa sa achizitioneze produsul dorit cat mai usor.
In al doilea rand, exista motive suplimentare pentru a sustine faptul ca, in fapt, vanzarile online si cele offline exercita
intre ele o presiune concurentiala puternica:
• Produsele comercializate sunt aceleasi. Comisia Europeana a aratat in raportul CE ca, la nivelul UE, 70%
dintre respondenti ofera aceeasi gama de produse online si offline, iar numai aproximativ 20% dintre
acestia ofera mai multe produse online, in principal datorita constrangerilor de stoc si de spatiu sau flexibilitatii
onorarii comenzilor58.
55 Decizia Comisiei Europene in Cazul M.8274 - CINVEN / PERMIRA / ALLEGRO / CENEO din 21 decembrie 2016.
56 Versiunea in limba engleza: (23) As regards segmentation according to sales channel, the Commission has recognised the
growing importance of multi-channel retailing and the increasing ease with which customers can change between various sales
channels. While the Commission acknowledged in Otto/Primondo Assets that there are differences between online and offline
retailing, from a retailer and customer perspective, it did not reach a conclusion on this point. As suggested in that decision, and
in previous and subsequent decisions, it is possible that the level of inter-relation between offline retailing and home shopping
retailing can depend on the product category. The Commission has noted, for example, that in relation to electrical goods,
customers often browse online and buy offline and vice versa.
57 Decizia nr. 16-DCC-111 din 27 iulie 2016 privind dobandirea controlului unic de catre Fnac asupra Darty, disponibila la:
http://www.autoritedelaconcurrence.fr/pdf/avis/16DCC111VNC.pdf.
58 Para. 159 – 161, Raportul CE.
3
• Cu cat gradul de standardizare al produselor este mai ridicat (e.g. produse IT si electronice, unde
caracteristicile unui produs cumparat cu livrare la domiciliu sunt clar definite), cu atat mai mult metoda
traditionala de vanzare (prin magazine fizice) si vanzarea la distanta pot apartine aceleiasi piete relevante.
• Preturile bunurilor vandute sunt in permanenta concurenta, consumatorul foloseste cele doua modalitati de
vanzare (online si fizic) ca baza permanenta de comparatie pentru a determina produsul cu raportul calitate pret
cel mai ridicat. De exmeplu, in Raportul CE, Comisia Europeana a aratat aproximativ 70% dintre retailerii
hibrizi adopta aceeasi politica de pret, atat in magazinul fizic, cat si in cel online59.
• Exista o evidenta crestere a numarului de consumatori care „testeaza piata" atat online, cat si offline inainte
de achizitia efectiva a bunului, in special datorita transparentei crescute a preturilor.
• Schimbarile de pret dintr-un segment de vanzare sunt reflectate rapid in celalalt segment (exista o monitorizare
atenta a preturilor produselor efectuate pe magazinele online si invers, pe magazinele traditionale).
• Comutarea facila a clientilor dintr-o modalitate de achizitie intr-alta este posibila si datorita transparentei
preturilor si a avantajelor si serviciilor similare oferite clientilor in ambele modalitati de vanzare, precum si
faptului ca aceasta trecere nu presupune vreun cost.
• Dispozitiile Directivei privind protectia consumatorilor cu privire la contractele la distanta, garanteaza de fapt
comparabilitatea dintre comertul realizat prin magazinele traditionale si comertul prin magazine virtuale, cum
ar fi reglementarea acordarii dreptului de retragere care are ca scop interactiunea fizica a clientului cu produsul,
inaintea luarii deciziei finale de achizitie, care se regaseste in caracteristica magazinelor traditionale.
• Mai mult, se observa practicarea de conditii suport similare sau chiar identice oferite pentru achizitia
bunurilor de catre consumator, indiferent de modalitatea aleasa de catre acesta pentru finalizarea achizitiei (e.g.
dreptul de a returna bunurile achizitionate si care, desi este reglementata legal in beneficiul consumatorului
final doar in cazul contractele incheiate la distanta, se regaseste in mod identic preluata ca si practica
comerciala si in cadrul magazinelor traditionale, precum si livrarea prin curier la domiciliul clientului care, desi
este teoretic o caracteristica a magazinelor online, se regaseste si in serviciile accesorii vanzarii acordate
clientilor in cadrul magazinelor traditionale).
• Serviciile accesorii vanzarii si post-vanzarii de produse sunt similare fiind in permanenta concurenta,
respectiv nu difera functie de modalitatea de vanzare respectiv de cumparare a produsului (de regula serviciile
oferite de catre retailer in procesul de vanzare si post-vanzare, cum ar fi termenii si conditiile de garantie si
service-ul in perioada de garantie, sunt aceleasi indiferent daca clientul achizitioneaza produsul online sau
offline).
• In general, legislatiile nationala si europeana nu fac distinctie intre comertul realizat prin magazinele
traditionale si comertul prin magazine virtuale. Cu titlu de exemplu mentionam legislatia incidenta pietei de
retail, aplicabila comercializarii produselor si serviciilor de piata 61, vanzarii produselor si garantiilor asociate
acestora62etc.
In al treilea rand, exista argumente de natura economica si comerciala pentru a sustine existenta in Romania a unei
piete relevante unice de comercializare de produse (ce include canalele online si offline):
• Lipsa barierelor geografice si administrative: clientii se pot indrepta atat pentru achizitie cat si pentru catre
verificari online ale produselor dorite pe site-uri internationale (cum ar fi Alibaba, Amazon si eBay), multe
oferind continutul paginilor de internet in limba romana.
• Concurenta intre preturile si serviciile practicate in online si offline si conditiile substituibile oferite
consumatorului indiferent de modalitatea aleasa pentru finalizarea demersului de cumparare a
produselor: preturile din canalele offline si online practicate de retailerii care detin ambele modalitati de
vanzare sunt identice in proportie de 72%, ajungand chiar la 91% in Canada si Regatul Marii Britanii (conform
studiului realizat in august 2016, de Alberto Cavallo, profesor la MIT (Massachusetts Institute of
Technology)64, Are Online and Offline Prices Similar? Evidence from Large Multi-Channel Retailers 65).
Raportul nu face o analiza in detaliu a segmentului online comparativ cu cel fizic si se limiteaza la a pune accentul pe
vanzarea promotionala in canalul online. Ce este insa foarte interesant de mentionat este faptul ca exista numeroase
campanii de tip black Friday si in mediul offline care comporta similitudini cu cele din mediul online (fie ca
analizam magazinele offline ale marilor retele de retail, fie ca analizam magazinele specializate pur offline).
Mai mult, regulile privind promotiile si semnalizarea acestora catre consumatori sunt identice in cele doua segmente
(nu exista diferente in ceea ce priveste regulile de semnalizare a reducerilor de pret intre cele doua canale).
In plus, Raportul nu face vreo analiza a eforturilor investitionale in dezvoltarea segmentului online realizate atat la
nivel de retail cat si de infrastructura (Dante, prin canalul eMag, fiind un sustinator al dezvoltarii accelerate a acestui
segment).
1.4. Concluzii privind modul de definire a pietei relevante a comertului de produse nealimentare
Avand in vedere considerentele expuse mai sus, referitoare la practica decizionala a autoritatilor de concurenta din
UE, precum si la contextul real in care investigatia se insereaza, Dante solicita in mod respectuos Consiliului
Concurentei sa analizeze in versiunea finala a Raportului relatia dintre comertul online si cel offline, prin
raportare la urmatoarele ratiuni:
• Modalitatile de interactionare cu clientul si sursa comenzii - online, mobil, retele sociale si magazine;
• Preturile produselor sunt in permanenta concurenta intre vanzarea online si cea offline;
• De multe ori, clientii cauta un produs online si il cumpara offline sau invers, accentul fiind pus pe pret, si nu pe
modalitatea de vanzare;
• In cazul multor categorii de produse, clientii iau in considerare in principal reputatia marcii, si nu modalitatea
de distributie;
• Tendintele recente arata ca retailerii generalisti dezvolta atat modalitati de vanzare offline, cat si modalitati de
vanzare online (e.g. retailerii alimentari traditionali).
Raportul precizeaza ca Dante detine singurul marketplace semnificativ din Romania 15, ceea ce ar putea genera
interpretarea ca exista o piata a unor astfel de platforme definita la nivel national.
Fara a incerca sa trateze in mod exhasutiv acest subiect, Dante isi exprima ingrijorarea cu privire la retinerea de catre
autoritatea de concurenta a unei astfel de definitii a pietei relevante. In principal, forma preliminara a Raportului nu ia
63 http://www.strategyand.pwc.com/reports/2015-global-omnichannel-retail-index
64 Date despre autorul studiului se regasesc la http://www.mit.edu/~afc/.
65 Studiul poate fi accesat la http://www.mit.edu/~afc/papers/Cavallo_Online_Offline.pdf. 15
Raportul, pag. 9 si 115.
5
in considerare potentialul de substituibilitate intre serviciile oferite de catre Dante via eMag Marketplace si cele ale
unor furnizori de servicii care ofera posibilitatea unei intreprinderi de a-si oferi produsele catre consumator.
Astfel, un operator economic care isi doreste sa ofere consumatorilor anumite produse nealimentare, are la dispozitie
o serie de optiuni echivalente:
(1) sa apeleze la serviciile unui operator care sa asigure crearea unei pagini proprii de internet, operarea acesteia,
respectiv furnizarea de servicii de webhosting,
Versiunea finala a Raportului ar trebui sa abordeze modul in care aceste optiuni inter-relationeaza si cum operatorii
economici care le ofera exercita presiune concurentiala, unul asupra celuilalt.
In masura in care evaluarea canalului marketplace se va pastra in cadrul analizei sectorului online,
consideram ca este necesar sa se analizeze, raportat la circumstantele de fapt, economice si juridice, care sunt
alternativele disponibile unui comerciant de a-si oferi produsele catre consumatorul final. In special, ar trebui sa
se analizeze care ar fi optiunile comerciantilor in situatia in care platforma eMag Marketplace nu ar exista, respectiv
care ar fi alternativele comerciantilor in cazul in care Dante ar creste comisionul de intermediere sau ar restrictiona
accesul la platforma eMag Marketplace.
O astfel de analiza este absolut necesara pentru a defini orice piata relevanta. Simpla existenta a unor diferente intre
anumite tipuri de servicii ce urmaresc asigurarea accesului unei intreprinderi la clientul final, nu poate sa conduca la
concluzia ca platformele de tip marketplace reprezinta o piata distincta.
Raportul mentioneaza adesea pozitia dominanta a Dante in segmentul comertului online, atat in ceea ce priveste calitatea
Societatii de retailer66, cat si referitor la activitatea sa derulata via eMag Marketplace.
Sectiunea 1 de mai sus a abordat ratiunile pentru care Societatea considera ca activitatea de comercializare cu
amanuntul prin intermediul canalului online ar trebui sa fie inclusa in aceeasi piata relevanta cu vanzarile realizate
prin intermediul canalului offline, motiv pentru care aceste aspecte nu vor fi reitarate.
In opinia Dante, piata relevanta pe care acesta actioneaza la nivelul retailului suporta o definitie mai larga si cuprinde
un numar de operatori (concurenti) mai mare decat cel indicat in Raport. In consecinta, Dante solicita in mod
respectuos sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte in conturarea pozitiei pe piata a platformei eMag la nivelul
retailului de produse nealimentare:
• Vizibilitatea si popularitatea platformei eMag, astfel cum reiese din datele furnizate in cadrul
Raportului referitor la segmenul retail 67 nu sunt atribuibile exclusiv eMag, ci si activitatii
comerciantilor care isi ofera produsele prin intermediul Marketplace. In consecinta, statisticile
privind vizibilitatea si traficul de internet prin platforma eMag, adresate in Sectiunea 5 a Raportului
care se refera exclusiv la activitatea de retail a Dante (cu excluderea activitatii de marketplace), ar
trebui sa explice faptul ca valorile in cauza sunt atribuite atat eMag, cat si concurentilor acestuia care
vand prin platforma marketplace.
Dante considera ca este incorect a compara valorile de popularitate pe internet a eMag, care cuprind
atat activitatea sa, cat si a unor parti terte, cu valori apartinand concurentilor eMag de talie mare (e.g.
Altex), al caror trafic este generat exclusiv de activitatea de retail. O astfel de metodologie de comparatie
supraestimeaza in mod artificial pozitia de piata a platformei eMag in cadrul Raportului.
• In aceeasi piata relevanta ar trebui incluse si achzitiile realizate de catre clientii din Romania pe
platformele din strainatate. De exemplu, Raportul nu se refera la achizitiile realizate prin
intermediul Amazon (aflat pe pozitia 42 in topul celor mai accesate pagini de internet in Romania 68)
sau Alibaba (aflat pe pozitia 48 in topul celor mai accesate pagini de internet in Romania 19), ambele
pozitionate superior prin raportare la Altex (aflat pe pozitia 50 in topul celor mai accesate pagini de
internet in Romania69), potrivit datelor furnizate de catre platforma similarweb.com, utilizata si de
catre autoritate in analiza sa.
• In pofida faptului ca exista o prezumtie relativa de dominanta in situatia in care cota de piata a unei
intreprinderi depaseste pragul de 40%, dominanta presupune, potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie
a UE,
faptul ca o întreprindere detine o asemea pozitie de putere economica incat are posibilitatea de a impiedica
concurenta efectiva pe piata si de a se comporta in mod semnificativ independent de concurentii, clientii si
consumatorii finali70. Or Raportul nu analizeaza cum simpla prezenta a platformei eMag retail afecteaza
mediul concurential si cum Dante se poate comporta independent de operatorii si consumatorii cu care
interactioneaza.
In consecinta, Dante isi exprima ingrijorarea cu privire la calificarea pozitiei sale ca fiind dominanta, in
absenta oricarei analize a conditiilor concurentiale existente pe pietele analizate, in special a presiunii
concurentiale actuale si potentiale exercitata de concurentii Societatii.
In sectiunea dedicata platformelor de tip marketplace, se mentioneaza faptul ca in Romania, exista un singur
marketplace semnificativ, ceea ce denota faptul ca Dante ar detine o pozitie de cvasi-monopol pe o piata a unor astfel
de platforme. Corelat cu mentiunile precedente cu privire la o definire restrictiva a pietei relevante pe care Dante este
activ prin intermediul platformei eMag Marketplace, Societatea isi exprima ingrijorarea referitor la absenta oricaror
precizari privind presiunea concurentiala actuala sau potentiala exercitata de catre ceilalti operatori.
Astfel, trebuie mentionat faptul ca Raportul nu face referire la recentele platforme de tip marketplace oferite de
catre companii precum Corsar Online71, Carrefour72 sau Facebook73. Avand in vedere puterea de piata si
resursele seminificative pe care acesti operatori le detin, versiunea finala a Raportului ar trebui sa indice cel putin
intrarea recenta in segmentul online a acestora si perspectivele de dezvoltare ale platformelor in cauza.
De asemenea, Raportul nu analizeaza platformele internationale existente ale unor operatori consacrati precum
Amazon sau Alibaba si pozitia acestora in Romania. Paragrafele precedente au evidentiat faptul ca aceste doua
platforme sunt utilizate efectiv de catre consumatorii din Romania si ca genereaza valori de trafic similare unor
retaileri activi preponderent local. In consecinta, ar trebui sa analizeze posibilitatea efectiva a unui comerciant din
Romania de a oferi produsele prin intermediul Amazon sau Alibaba cu scopul de a le distribui inclusiv pe teritoriul
Romaniei.
Avand in vedere faptul ca, la momentul la care consultarea are loc, exista si alti operatori care ofera servicii similare
eMag marketplace, pozitia acestora pe piata ar trebui evaluata in egala masura. In consecinta, pentru a asigura o
imagine completa a platformelor de tip marketplace, ar trebui analizat si modelul de afaceri abordat de catre
68 https://www.similarweb.com/top-websites/romania 19
Ibid.
69 Ibid.
70 CJCE, Michelin v. Comisia Europeana, Cazul 322/81, para. 30 si urm.
71 http://marketplace.cel.ro/#/
72 https://carrefour.ro/vendor/account/create
73 https://www.facebook.com/marketplace/114304211920174/ 25
Raportul, pag. 9.
7
intreprinderile mentionate mai sus (e.g. numarul de selleri care au vandut pe alte platforme de tip marketplace,
politica de taxare a celorlalte platforme).
In primul rand, Raportul25 mentioneaza ca, prin faptul ca detine platforma marketplace si prin faptul ca are posibilitatea de
a face discriminari intre comerciantii care vand pe aceasta platforma, Dante isi creeaza un avantaj concurential
semnificativ. Or, afirmatiile privind discriminarea comerciantilor care vand pe marketplace nu sunt demonstrate in vreun
fel de catre autoritatea de concurenta si nu exista vreun punct detaliat al Raportului care sa adreseze aceasta problematica.
Societatea isi exprima ingrijorarea cu privire la aceasta formulare, in special in ceea ce priveste prejudicierea imaginii sale
comerciale. Premisele discriminarii intre operatori comerciali exista in orice sector de activitate, insa in lipsa
stabilirii existentei unei discriminari efective in cadrul unei investigatii, ca urmare a unei analize exhaustive realizate
potrivit standardului de proba stabilit de catre Curtea de Justitie a UE, astfel de afirmatii nu contribuie in vreun fel la
analiza mediului concurential in cadrul unui raport de investigatie sectoriala.
Dimpotriva, crearea platformei eMag Marketplace in anul 2011 nu a facut decat sa creeze premisele unei concurente mai
mari in segmentul comertului de produse nealimentare. In prezent, platforma marketplace reuneste un numar de
aproximativ 10.000 comercianti, generand, in anul 2017, vanzari agregate in valoare de aproximativ .
Existenta eMag Marketplace a facut posibil ca toti comerciantii activi pe platforma sa exercite o presiune concurentiala
directa nu numai asupra vanzarilor Dante, ci si asupra celor efectuate de alti comercianti din mediul online si offline, in
avantajul direct al consumatorului. Platforma emag.ro faciliteaza posiblitatea consumatorilor finali de a compara mai
eficient diversele oferte existente in piata, fie ca acestea se regasesc pe platforma emag.ro, fie in mediul online / offline.
Acesti comercianti au beneficiat de un transfer reputational 74 din partea eMag si au reusit sa isi amelioreze
performanta vanzarilor ca urmare a investitiilor si experientei Dante. In prezent, exista numerosi clienti finali care nu
diferentiaza activitatea eMag de cea a comerciantilor, ceea ce a condus in nenumarate randuri la atribuirea Dante a
comportamentului inadecvat al unui comerciant (Dante este pusa in situatia de a raspunde pentru practicile incorecte ale
comerciantilor care activeaza pe platforma).
Mai mult decat, pe fondul subdezvoltarii comertului online in Romania, astfel cum reaminteste si autoritatea in Raport 75,
Dante a oferit un acces cat mai larg comerciantilor, canalizandu-si activitatea si serviciile de consultanta in special asupra
micilor comercianti. Modelul eMag Markeptlace a servit drept un exemplu de succes de astfel de platforma, alti operatori
consacrati la nivel local, precum Corsar Online, Carrefour sau Facebook dezvoltand servicii similare.
De asemenea, pe masura ce acumuleaza experienta pe aceasta platforma, Dante depune eforturi constante de dezvoltare
a acesteia cu scopul de a evita orice potentiale discriminari. In acest sens, pe langa informatiile disponibile public
pentru comercianti, in cadrul aplicatiei marketplace dedicate, Dante asigura un serviciu permanent de suport al
comerciantilor, acestia avand posibilitatea de a solicita orice fel de informatii privind activitatea pe platforma
Marketplace. Acest lucru genereaza transparenta in relatia cu comerciantii si contribuie la un management potrivit
al asteptarilor acestora.
In al doilea rand, Raportul indica existenta unor potentiale ingrijorari in legatura cu politica de comisioane a Dante, prin
prisma faptului ca exista o relatie inversa intre valoarea comisionului si volumul vanzarilor 76. Aceste constatari ale
autoritatii, in forma Raportului supusa consultarii, par a indica o potentiala exploatare de catre Dante a comerciantilor
activi in platforma eMag Marketplace. Or, acest lucru nu este analizat in detaliu, nu este in vreun fel dovedit si este
fundamental eronat tinand cont de faptul ca Dante a urmarit acordarea unui acces egal partenerilor sai pe platforma. In
plus, comerciantii au deschise multiple optiuni de comercializare (site propriu, magazin propriu, site tert, alte structuri de
tip marketplace, alte tipuri de magazine fizice), astfel incat orice eventuala practica de exploatare ar fi sanctionata imediat
cu comutarea catre aceste alternative, sellerii nedepinzand de canalul marketplace pentru a oferi produsele catre
consumator.
In concluzie, chiar daca Societatea nu are asteptari in sensul recunoasterii efectelor pozitive generate de platforma in
comertul online, Dante isi exprima ingrijorarea cu privire la pastrarea unor afirmatii privind comportamentul sau
74 Un transfer reputational similar exista, de exemplu, si in cazul marilor centre comerciale, unde deschiderea unui magazin
necunoscut consumatorilor ar putea beneficia de faptul ca se afla intr-un centru comercial care este recunoscut pentru calitatea
(premium) a magazinelor pe care le gazduieste.
75 Raportul, pag. 13.
76 Raportul, pag. 117.
8
in cadrul platformei Marketplace, in forma actuala, fara o analiza de detaliu si care sa tina cont de contextul
economic si cadrul pietei din Romania. Expunerea unor concluzii in lipsa unei analize de detaliu poate genera
prejudicii de imagine si reputationale considerabile.
Raportul afirma in sectiunea 11.2.77 faptul ca Societatea obtine avantaje concurentiale prin prisma integrarii verticale a
grupului Dante. Cu titlu preliminar, Societatea doreste sa accentueze faptul ca celelalte societati din cadrul grupului sunt
supuse unei conduceri diferite, respectiv au obiective si strategii clar delimitate si diferite de cele ale eMag.
Informatiile obtinute in cadrul activitatii acestora nu sunt circulate ulterior cu celelalte entitati din grup, eMag
neavand acces la informatii sensibile ale concurentilor sau care sa ii ofere un avantaj concurential.
Referitor la detinerea unei platforme de tip marketplace, acest lucru nu genereaza vreun fel de avantaj concurential in
beneficiul eMag. Toate informatiile la care Societatea are acces sunt in egala masura disponibile in timp real pe platforma
online – de e.g. comerciantii isi introduc preturile si stocurile in aplicatie, acestea urmand sa devina vizibile in mediul
online pentru orice persoana interesata.
Referitor la existenta in cadrul grupului a procesatorului de plati PayU, Raportul se refera in mod specific la existenta unor
asimetrii informationale si a unor avantaje concurentiale datorita faptului ca PayU se afla in acelasi grup de societati cu
Dante si ca majoritatea concurentilor acestuia din urma folosesc serviciile procesatorului de plati. Cu toate acestea,
Raportul nu arata tipul de informatii la care Dante are acces si cum detinerea acestora permit Societatii sa aiba o pozitie de
piata privilegiata in comercializarea produselor catre consumatori. Astfel cum se arata mai sus, informatiile detinute de
catre PayU in cadrul activitatii sale nu sunt circulate cu eMag.
Referitor la existenta in cadrul grupului a furnizorului Network One Distribution, Raportul nu precizeaza nici elementele
pe baza carora au fost identificate riscurile concurentiale si nici cum acestea se concretizeaza in piata. Simplul fapt ca
Dante si Network One Distribution fac parte din acelasi grup nu inseamna ca acestea comunica sau se coordoneaza in
detrimentul concurentilor si consumatorului.
Nu in ultimul rand, referitor la existenta pana in anul 2016 in cadrul grupului a comparatorului compari.ro, nu au fost
evidentiate elementele care stau la baza ingrijorarilor autoritatii. Riscurile generate de o astfel de detinere sunt cu atat mai
obscure, cu cat platforma compari.ro utiliza informatii disponibile in mod public care ar fi putut fi colectate si in lipsa
acesteia. In plus, exista in prezent o serie de comparatoare de pret care folosesc informatii publice, dar Raportul nu face
vreo referire la ele.
In concluzie, Dante isi exprima ingrijorarea cu privire la formularile speculative utilizate de catre autoritate in versiunea
Raportului supusa consultarii, in ceea ce priveste consecintele integrarii sale verticale. In absenta detalierii riscurilor
concurentiale generate de prezenta in grupul Dante a unor societati cu profil diferit de activitate, Dante considera necesar
ca orice astfel de concluzii sa fie incluse numai dupa realizarea unei analize aprofundate a acestora. Similar mentiunilor
precedente, Dante este ingrijorata ca pastrarea afirmatiilor privind riscurile concurentiale generate de integrarea
verticala a grupului, in forma actuala, ar putea genera un prejudiciu de imagine si reputational considerabil
Societatii (prin faptul ca ar putea crea imaginea unor incalcari prin simpla afiliere de grup).
Aceasta a doua parte a adresei se refera la limitarile metodologiei adoptate in cadrul raportului (1), se continua cu o serie
de clarificari in legatura cu sectiunile din Raport care privesc potentiale incalcari ale legislatiei privind protectia
consumatorilor (2) si se finalizeaza cu pozitia Dante in legatura cu generalizarea unor concluzii retinute in Raport (3).
In primul rand, trebuie dezbatuta metodologia utilizata in vederea stabilirii indicatorilor tehnici ai prezentei online a
principalelor platforme de comercializare online78. Valorile atinse de paltforma eMag sunt mentionate fara a se distinge
dupa cum ranking-ul sau traficul sunt generate de activitatea comerciantilor pe marketplace sau a eMag in nume propriu.
In mod similar, prezenta linkurilor dinspre / inspre platforma eMag, respectiv popularitatea acesteia nu sunt generate doar
de activitatea de retail a Dante, aceasta fiind influentata in mod considerabil de activitatea, strategiile si performanta
comerciantilor din eMag Marketplace.
In consecinta, avand in vedere ca aceste aspecte sunt abordate in sectiunea Raportului care se refera la piata
comercializarii cu amanuntul de produse nealimentare, transpare ideea unei puteri de piata supradimensionate a Dante pe
aceasta piata. Prin agregarea activitatilor de retail si de marketplace ale Dante se genereaza in mod natural o pozitie
de piata si o performanta a prezentei online mai mare decat puterea de piata reala a eMag.
Pentru acest motiv, in demersul de cuantificare a prezentei Dante in mediul online (vanzari in nume propriu), Societatea
considera necesar sa se realizeze o distinctie clara intre activitatea comerciantilor in marketplace si cea a eMag.
In al doilea rand, procesul de colectare a informatiilor pentru scopul analizei conformitatii principalilor retaileri cu
legislatia privind protectia consumatorilor in anul 2017 prezinta o serie de neajunsuri care viciaza rezultatele analizei. Se
precizeaza ca au fost extrase informatii dintr-o anumita platforma de comparatie a preturilor. Pe de-o parte, ofertele eMag
nu se regasesc in comparatoarele de preturi, ceea ce implica faptul ca preturile trebuie sa fi fost culese manual de pe
platforma eMag. Pe de alta parte, comparatoarele de preturi ofera adesea informatii cu privire la specificatiile produselor
sau la pretul acestora care nu sunt corecte sau actualizate. In plus, tool-ul folosit de echipa Consiliului Concurentei nu face
vreo diferenta intre vanzatorul produsului, chiar daca este aceeasi pagina de produs (astfel pentru produsele asociate, s-a
considerat mereu ca produsul este al eMag, desi acesta putea apartine unui seller) si sunt situatii in care asociaza produse
eronate.
Prin urmare, Dante opineaza ca se impune mentionarea acelor informatii care au fost extrase din comparatorul de
preturi si precizarea ca datele in cauza prezinta o serie de limitari generate de aceasta metodologie – i.e.
posibilitatea ca datele extrase sa nu fie corecte / actualizate.
In al treilea rand, in procesul de colectare a informatiilor din platforma eMag, nu se distinge raportat la situatia in care
produsul in cauza este vandut de eMag (pe pagina produsului, alaturi de pret, aparand mentiunea „vandut de eMag”)
sau de catre un comerciant tert (pe pagina produsului, alaturi de pret, aparand mentiunea „vandut de [nume seller
marketplace]”). eMag a realizat si continua sa realizeze eforturi semnificative pentru a se asigura ca nu exista mai multe
pagini de produs pentru acelasi produs. Astfel, pagina unui produs reuneste ofertele tututor comerciantilor care ofera
produsul in cauza spre vanzare pe platforma eMag, fie ca acest comerciant este eMag, fie un comerciant marketplace.
Oferta principala pe pagina produsului (practic, primul pret pe care consumatorul il poate observa pe platforma eMag in
legatura cu acel produs) poate fi, in egala masura, a unui comerciant marketplace sau a eMag (in calitate de comerciant in
nume propriu).
Acest lucru genereaza posibilitatea ca pretul colectat din pagina produsului de pe platforma eMag sa nu fi fost cel al unui
produs comercializat de eMag, ci al unui comerciant tert. Modalitatea corecta de verificare a conformitatii
comportamentului eMag cu prevederile OG 99/2000 este idenficarea, din multitudinea de oferte, pe cea a Dante si marcata
ca atare („vandut de eMag”). Atribuirea valorilor preturilor culese comerciantilor marketplace sau Dante (in calitate de
comerciant in nume propriu) este esentiala in stabilirea conformitatii cu legislatia privind protectia consumatorilor.
In consecinta, pentru scopul redactarii versiunii finale a Raportului, Dante considera ca este necesar a se asigura ca
preturile monitorizate, culese si folosite in cadrul analizei sunt cele ale produselor comercializate de catre Dante si
cele comercializate de catre comerciantii marketplace.
• Produsul cu codul WDBU6Y0030BBK-EESN : Cel mai mic pret practicat de catre Dante in legatura cu acest
produs, in ultimele 30 zile inainte de Black Friday 2017 a fost 699.99 lei. Acesta a fost pretul de referinta utilizat de
catre Dante in cadrul promotiei Black Friday pentru produsul vandut de catre acesta (produs afisat ca „vandut de
eMag”). Pretul in valoare de 599.99 lei a fost fie cel aplicat de catre un seller marketplace, fie nu a existat vreodata
in platforma.
• Produsul cu codul STEL4000200: Pentru produsul (produs afisat ca „vandut de eMag”) care face parte din oferta
eMag, pretul de referinta a fost 559.99 lei, nu 699.99 lei. Pretul de referinta in valoare de 699.99 lei a fost fie cel
aplicat de catre un seller marketplace, fie nu a existat vreodata in platforma.
• Produsul cu codul AK60320+: Produsul a fost comunicat in cea mai mare parte a campaniei Black Friday 2017 cu
un pret special (i.e. 949.99 lei). Cu toate acestea, s-a observat ca a existat o perioada foarte limitata de timp
(aproximativ 2 minute) in care pretul barat a fost 1599.99 lei, din cauza unor erori interne. Aceste erori au fost
remediate de indata de catre echipele Dante pentru a asigura afisarea pretului de referinta corect.
• Produsul cu codul ZA0R0089BG: Cel mai mic pret practicat de catre Dante in legatura cu acest produs, in ultimele
30 zile inainte de Black Friday 2017 a fost 429.99 lei. Acesta a fost pretul de referinta utilizat de catre Dante in
cadrul promotiei Black Friday pentru produsul vandut de catre acesta (produs afisat ca „vandut de eMag”). Pretul in
valoare de 340 lei a fost fie cel aplicat de catre un seller marketplace, fie nu a existat vreodata in platforma.
• Produsul cu codul SM-A320FZDNROM: Diferenta de pret de 9 bani dintre cel mai mic pret aplicat in ultimele 30
zile inainte de Black Friday 2017 si cel de referinta rezulta dintr-o eroare a sistemului care a rotunjit in mod
automat pretul produsului.
Raportat la concluziile autoritatii, dar in special in lumina precizarilor de mai sus, eMag prezinta cea mai buna rata de
conformare cu prevederile OG 99/2000, dintre retailerii analizati. Dante a investit considerabil in dezvoltarea unor sisteme
software care sa asigure conformitatea automatizata a promotiilor cu cerintele legislatiei in vigoare – astfel, se asigura ca
pretul de referinta publicat este intr-adevar cel mai mic pret valabil in ultimele 30 de zile al produsului in cauza.
Mai mult decat atat, conformarea Dante cu prevederile normative in materia promotiilor nu este mentionata in cadrul
Raportului, pentru a evidentia faptul ca spre deosebire de ceilalti retaileri, cu exceptia unor erori interne, Dante s-a
conformat in toate cazurile cu OG 99/2000. Prin urmare, Dante considera ca este necesara actualizarea mentiunilor din
Raport referitoare la cele cinci produse monitorizate si aratate mai sus, in sensul mentionarii situatiei reale.
Pe de alta parte, eMag are unele politici care acorda o protectie sporita consumatorilor. Spre exemplu, posibilitatea de
retur a unui produs in termen de 30 de zile creaza o presiune semnificativa pe activitatea eMag dar ofera un avantaj
evident consumatorului. Aceasta facitate nu este analizata in vreun fel in raport prin comparatie cu situatia preturilor de
referinta.
In primul rand, Raportul79 precizeaza faptul ca s-a analizat preponderent segmentul electro-IT, intrucat acesta constituie
„principala categorie de produse vândute în România, prin intermediul comerţului electronic”. Potrivit datelor
statistice80, segmentul electro-IT a reprezentat doar aproximativ o treime din totalul comertului online, motiv
pentru care afirmatia de mai sus nu este corecta.
De asemenea, trebuie subliniat faptul ca Raportul porneste de la o serie de constatari realizate in legatura cu segmentul
electro-IT si formuleaza concluzii / constatari in legatura cu intreg comertul online, fara a se limita doar la segmentul
electro-IT. De exemplu, se precizeaza faptul ca mecanismele de stabilire a pretului in cadrul promotiilor sunt
distorsionate, prin raportare la intreg comertul online, or analiza Consiliului Concurentei vizeaza in cvasi-totalitatea
cazurilor doar segmentul electro-IT.
Activitatea de comercializare cu amanuntul de produse nealimentare in canalul online, precum in canalul offline, priveste
o gama mult mai variata de produse in afara celor electro-IT (e.g. articole de imbracaminte si incaltaminte).
79 Raportul, pag. 6 si 9.
80 https://www.statista.com/outlook/243/148/ecommerce/romania?currency=eur#market-revenue.
11
Avand in vedere acest lucru, Dante considera ca este necesara limitarea concluziilor Raportului la segmentul
electroIT, in legatura cu care a fost derulata analiza de piata, respectiv evitarea extinderii concluziilor la intreg
comertul online intrucat nu a fost analizat si mediul concurential in celelalte segmente de produse care constituie
aproximativ doua treimi din categoria generala a comertului electronic.
In al doilea rand, Raportul accentueaza faptul ca in cvasi-totalitatea cazurilor, retailerii nu respecta prevederile OG
99/2000 cu privire la cel mai mic pret din ultimele 30 de zile. Cu toate ca eMag s-a conformat acestor cerinte, spre
deosebire de unii dintre concurentii sai, la finalul analizei privind conformarea retailerilor cu prevederile legale privind
promotiile, activitatea derulata prin platforma eMag este inclusa, prin asociere, in marea masa a incalcarilor
generate de catre alti retaileri. Aceasta metoda de analiza face putin probabil ca o persoana neavizata sa isi poate da
seama cu suficienta usurinta ca eMag a respectat prevederile OG 99/2000, spre deosebire de alti jucatori pe piata. In
consecinta, se impune realizarea unei demarcatii clare intre comportamentul jucatorilor analizati in ceea ce priveste
respectarea OG 99/2000, in special prin eliminarea oricaror mentiuni care ar induce ideea ca eMag a incalcat prevederile
ordonantei.
Comunicatul de presa si modul in care a fost preluat Raportul Consiliului Concurentei au condus la o generalizare cu
privire la campania de Black Friday. Titluri precum „Black Friday, ziua celor mai mari păcăleli? 80% din reduceri ar fi
false” sau „Consiliul Concurentei: 80% din reducerile de Black Friday sunt o pacaleala. Preturile sunt crescute dinainte”
aduc serioase neajunsuri activitatii retailerilor in general si a eMag in special, generalizandu-se un comportament care, cel
putin in privinta eMag este unul cel mult izolat. Comunicarea publica difera chiar de anumite concluzii din Raport care
prevad faptul ca rezultatele raportului preliminar trebuie tratate cu prudenta si, in plus, analiza finala ar trebui sa tina cont
si de aspectele semnalate de partile ce activeaza pe piata relevanta.
12
III. Concluzii si recomandari
[1] Un raport al Consiliului Concurentei redactat ca urmare a unei investigatii sectoriale ar trebui sa fie axat
pe definirea pietelor si a mecanicilor acestora, fiind diferit de un raport de investigatie al autoritatii.
Primul vizeaza analiza, din punct de vedere faptic, economic si juridic a mediului concurential pe pietele
relevante analizate, pe cand cel de-al doilea vizeaza stabilirea unor incalcari de catre una sau mai multe
intreprinderi.
Raportul este un document cu un pronuntat caracter stiintific ale carui concluzii si afirmatii trebuie
probate prin analiza economica / juridica aprofundata, prin studii si analiza de piata si nu prin simple
prezumtii ori presupuneri. De asemenea, un astfel de Raport trebuie sa prezinte de o maniera obiectiva
atat aspectele pozitive, cat si cele negative identificate in legatura cu anumite piete relevante si a
raporturilor economice identificate pe respectivele piete.
Astfel, atunci cand se precizeaza ca un anumit segment de activitate constituie o piata relevanta a
produsului pentru scopul aplicarii dreptului concurentei, trebuie furnizate toate elementele de fapt,
economice, de context si cele de drept care au condus la o astfel de concluzie, cu respectarea practicii
administrative redate in legislatia secundara, in special in Instructiunile Consiliului Concurentei privind
definirea pietei relevante81. Aceeasi rigoare ar trebui demonstrata si in ceea ce priveste realizarea
afirmatiilor privind existenta unei pozitii dominante sau a unor practici potential ilicite.
[2] Raportul se refera adesea la pozitia dominanta detinuta de catre Dante pe anumite segmente de piata. Pe
de-o parte, Raportul nu reda metodologia de definire a pietelor relevante, astfel cum aceasta este
prevazuta in legislatia secundara si in practica decizionala europeana, ci formuleaza o serie de afirmatii
cu caracter de principiu. Pe de alta parte, in evaluarea pozitiei Dante pe pietele relevante analizate, nu a
fost avuta in vedere presiunea concurentiala exercitata de catre toti concurentii actuali si potentiali, dar
nici circumstantele de fapt, juridice si economice de care aceasta depinde. Pozitia dominanta a fost
stabilita avand in vedere exclusiv o potentiala cota de piata detinuta de catre Dante prin raportare la
numai o parte a pietei relevante.
Avand in vedere aceste aspecte, Societatea considera ca Raportul nu include argumente relevante si
complete privind pietele relevante, avand in vedere aspectele mentionate in prima parte a acestei
adrese.
[3] Raportul face referire expresa la anumite practici potential nejustificate ale Dante, constand in
discriminarea comerciantilor din platforma eMag Marketplace, respectiv in modul de definire a politicii
de comisioane fata de acestia. Dante isi exprima dezacordul fata de faptul ca Raportul transmis
mediului public nu contine o argumentare a acestor sustineri ci doar simple afirmatii. Astfel,
imaginea si reputatia Dante sunt prejudiciate considerabil urmare a interpretarilor si preluarilor
in presa, creandu-se aparenta unei incalcari savarsite de Societate.
[4] Raportul prezinta drept ingrijorare concurentiala faptul ca Dante este parte a unui grup de intreprinderi
integrat vertical, fara insa a preciza modalitatea concreta in care acest lucru poate aduce atingere
concurentei efective. Mai mult decat atat, in prima parte a adresei s-a evidentiat faptul ca toate celelalte
intreprinderi din grup au o politica comerciala distincta, administrare proprie si obiective individuale si
nu transmit informatii catre alte entitati din cadrul grupului Dante.
[5] Metodologia de analiza a autoritatii de concurenta nu pare a fi luat in considerare diferentele dintre
activitatea realizata de catre eMag in nume propriu si cea a sellerilor, pe platforma emag.ro. Acest lucru
impacteaza atat analiza vizibilitatii in mediul online a eMag, in calitate de retailer, cat si analiza
conformitatii politicii promotionale cu dispozitiile legale. Societatea isi exprima ingrijorarea cu privire la
acuratetea informatiilor extrase din platformele de comparare a preturilor.
Prin urmare, reiese cu suficienta claritate necesitatea luarii in considerare a precizarilor formulate de
Dante in cea de-a doua parte a prezentei adrese, in special in sensul verificarii faptului ca datele culese
sunt atribuite in mod efectiv eMag (in calitate de retailer, nu de operator al marketplace), respectiv ca
informatiile extrase din comparatoarele de preturi sunt corecte.
[6] Raportul invedereaza o serie de incalcari ale prevederilor OG 99/2000. Pentru a veni in intampinarea
ingrijorarilor autoritatii, Dante a efectuat o analiza interna din care a reiesit faptul ca aceste prevederi au
fost respectate. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca Dante a depus eforturi semnificative pentru
dezvoltarea unei solutii software care sa asigure afisarea pretului de referinta corect iar prin datele
comunicate aratam in mod explicit si detaliat faptul ca analiza pe care ati efectuat-o este eronata.
Avand in vedere aceste aspecte, Dante considera necesara reflectarea informatiile transmise prin
prezenta in Raportul final, respectiv eliminarea referirilor la incalcarea de catre eMag a
prevederilor OG 99/2000 si propagarea punctuala a acestei rectificari in mediul public si explicit a
faptului ca eMAG a respectat prevederile OG 99/2000 in cadrul campaniilor analizate, inclusiv in
cadrul ofertei destinata Black Friday.
[7] Anumite sectiuni ale raportului generalizeaza la nivelul intregului comert online o serie de constatari
realizate in ceea ce priveste segmentul electro-IT. De asemenea, incalcarea prevederilor OG 99/2000 de
catre ceilalti retaileri in piata este prezentata de o asemenea maniera incat comportamentul eMag se
confunda cu incalcarile repetate ale concurentilor sai, cititorul neavizat neintelegand daca, in final, eMag
a respectat prevederile legale sau nu.
14
[8] Nu in ultimul rand, concluziile Raportului si mesajele comunicate catre media privind rezultatele
Raportului constand in concluzia ca, comerciantii online nu respecta legislatia in vigoare si faptul
ca acest comportament este unul generalizat la nivelul tuturor retailerilor, au fost si sunt promovate
constant in mediul public. Aceste demersuri aduc prejudicii grave retailerilor romani, afectand
major dezvoltarea pietei de retail din Romania, precum si imaginea eMag. Consideram necesar ca
aceste mesaje sa fie retrase din spatiul public si /sau rectificate ulterior raportului final, efectele
negative fiind in permanenta resimtite la nivelul Societatii noastre. Autoritatea de concurenta si-a
manifestat constant dorinta de a sustine dezvoltarea retail-ului romanesc si a compotenente sale
online, iar astfel de mesaje care conduc la pierderea increderii in aceasta forma de comercializare
sunt daunatoare pentru intregul circuit economic si dezvoltarea activitatii de retail in general. In
plus, publicarea concluziilor raportului fara a acorda intreprinderilor active pe piata posibilitatea de a
formula puncte de vedere si fara a include eventualele observatiile in forma comunicata catre publicul
larg poate aduce prejudicii de imagine si afecta renumele unor jucatori care au investit in mod constant in
activitatea lor din Romania.
Pozitia exprimata de catre Dante in cadrul acestei adrese nu aduce atingere dreptului Societatii de a formula
orice fel de aparari si de a furniza orice fel de informatii si analize suplimentare in cadrul investigatiei
Consiliului Concurentei deschise prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 1151/20.11.2017.
Ramanem in continuare disponibili pentru orice intrebari ale Consiliului Concurentei, precum si pentru o
intalnire in care sa detaliem aspectele prezentate in prezenta scrisoare.
Persoana de contact:
E-mail: fabiola.colomei@emag.ro
Adresa de corespondenta: Sos. Bucuresti Nord nr. 15-23, Swan Office Park, Cladirea Windsor, Etaj 5, 077190 Voluntari,
Ilfov
Cu deosebita stima,
15
1 Anexă
Mențiuni cu privire labservații
o le
primite în perioada consultării
publice și a formei finale a
Raportului
1
Observațiile Dante
Cu privire la piața relevantă .............................................................................................
2
Dante contestă faptul că ar deţine o poziție dominantă ................................................. 5
Marketplace-ul deținut de Emag și concurența potențială ............................................. 6
Eventualul comportament discriminatoriu al Dante pe propriul marketplace ............... 7
Avantajele concurențiale generate de integrarea verticală a lui Dante .......................... 8
Studiul 2017 .....................................................................................................................
8
Încălcarea OG 99/2000 .................................................................................................... 9
Extrapolarea concluziilor privind segmentul electro-IT ................................................... 9
Metodologia utilizată și limitări ale indicatorilor tehnici de prezență online ............... 10
Critici generale ...............................................................................................................
11
82 În data de 6 mai 2015, Comisia a lansat o anchetă sectorială privind comerţul electronic de bunuri
de consum şi de conţinut digital în UE. Această anchetă a fost finalizată pe data de 10 mai 2017.
4
Raportul Comisiei reține faptul că, dintre respondenții chestionați (activi pe piețele interne
ale statelor membre UE), mulți sunt încă orientați către un singur canal de distribuție și
utilizează, eventual, un alt canal de distribuție auxiliar. Pe fondul precizării făcute în cadrul
Raportului comel privind caracterul încă imatur și izolat al pieței interne comparativ cu
piețele altor state membre UE, modelul de business omnichannel este încă insuficient
conturat pentru a fi invocat ca un element determinant de contopire a tuturor canalelor de
distribuție într-o piață unică. Însă această tendință, observabilă într-un stadiu incipient la
nivelul marilor comercianți online români, se adaugă barierelor de dezvoltare și intensifică
importanta resurselor investiționale și a integrării mai multor activități conexe în propriul
model de business.
Referitor la jurisprudenţă invocată de Dante, am inclus în Anexa 1 mai multe informații
relevante.
Referitor la argumentul parazitismului între canale, punctăm câteva argumente „pro” și
„contra”:
1. Argumente pentru care cele două canale ar putea fi considerate interschimbabile,
precum:
- accesul clienților la ambele canale;
- publicitatea și maketingul sunt aceleași pentru toate tipurile de vânzători;
- numărul în creștere al retailerilor care operează multichannel – offline și online;
- numărul mare al clienților care consultă ofertele online și cumpără din magazinele
fizice sau invers;
- oferta este constituită din aceeași gamă de produse.
Parazitismul între canale indică un anumit grad de substituibilitate din perspectiva clienţilor,
însă, în acelaşi timp, indică şi o diferenţiere a canalelor, clienţii free rideri utilizând avantajele
unui canal pentru informare/prospectare, şi avantajele altui canal pentru comandă/livrare.
Fenomenul parazitismului între canale demonstrează apropierea celor două canale, însă le şi
diferenţiază în acelaşi timp. Faptul ca mulţi retaileri aleg să se repoziţioneze pe piaţă pentru
a acoperi ambele canale indică tocmai o conştientizare a acestor retaileri a diferenţei între
cele două canale, o repoziţionare mai bună în raport cu clienţii şi o protejare în faţa
fenomenului de parazitism.
De asemenea, chiar dacă există un grad înalt (nu total) de substituibilitate din punct de
vedere al cererii, din punct de vedere al ofertei există costuri investiţionale specifice fiecărui
canal şi elemente reputaţionale ce pot reprezenta bariere de comutare între canale. De
altfel, există mulți retaileri offline importanţi care, deşi au manifestat interes pentru online,
5
83 Decizia Consiliului Concurentei nr. 84 din 24.11.2016 privind operaţiunea de concentrare economica realizată
prin dobândirea de către Dante International SA a controlului unic, direct, asupra PC Garage SRL.
6
Dante invocă faptul că autoritatea care realizează vânzări în România, iar în cadrul Raportului
de concurență ar fi definit o piață comel nu s-a definit o piață relevantă, acest aspect urmând a
a marketplace-ului. se face de la caz la caz, atunci când autoritatea de concurență
De asemenea, Dante precizează va considera necesar pentru atingerea scopurilor investigației.
faptul că ar exista alternative la
Scopurile analizei curente şi metodologia utilizată pentru
marketplace și „versiunea finală a atingerea acestor scopuri a fost clar specificată încă de la
Raportului ar trebui să abordeze începutul Raportului de Investigaţie:
modul în care aceste opțiuni „Analiza privind modul de formare a prețului, dar și a
interrelaționează și cum operatorii diverselor strategii de marketing la care prezentul raport de
economici care le oferă exercită investigație face referire, este concentrată pe componenta de
presiune concurențială, unul comercializare online a produselor electro-IT 84.” (Raport comel)
asupra celuilalt”.
Observațiile Dante
Opinia echipei de investigație cu privire la
observațiile Dante
„Raportul indică existența unor potențiale Autoritatea de concurență afirmă in Raportul
îngrijorări în legatură cu politica de comisioane a comel contrariul: „Ar fi de așteptat să existe o
Dante, prin prisma faptului că există o relație relație inversă între comision și volumul
inversă între valoarea comisionului și volumul vânzărilor, însă datele obținute în urma solicitării
vânzărilor.” de informații și prezentate în cadrul figurilor de
mai jos nu evidențiază o corelație între volumul
vânzărilor realizate prin marketplace și
comisioanele plătite.”
„acest lucru nu este analizat in detaliu, nu este in Analiza realizată de autoritatea de concurență a
vreun fel dovedit si este fundamental eronat.” fost confidențializată, inclusiv conform cererii
justificate a Dante în acest sens.
„afirmațiile privind discriminarea comercianților
care vând pe marketplace nu sunt demonstrate În plus, dacă este „fundamental eronat” (după
în vreun fel de către autoritatea de concurență și cum declară Dante în punctul său de vedere)
nu există vreun punct detaliat al Raportului care faptul că „există o relație inversă între volumul
să adreseze această problematică.” vânzărilor realizate prin marketplace și
comisioanele plătite”, această afirmație ar fi de
natură să confirme îngrijorările exprimate de
Consiliul Concurenței în cadrul Raportului comel
și fundamentate în analiza realizată.
Observațiile Dante
Opinia echipei de investigație cu privire la observațiile
Dante
„Societatea dorește să Concluzia din cadrul Raportului comel la care face referire Dante
accentueze faptul că celelalte este următoarea: „În contextul nivelului înalt de integrare pe
societăți din cadrul grupului sunt verticală al Grupului Dante, care include anumite companii care
prestează activităţi conexe comerţului electronic, pot apărea
supuse unei conduceri diferite,
unele asimetrii informaţionale şi comerciale, de natură a
respectiv au obiective și strategii avantaja platformele deţinute de grupul Dante.
clar delimitate și diferite de ale
Dante ar putea avea un anumit nivel de acces, direct/indirect, la
Emag. Informațiile obținute în
informaţii comerciale ale unor concurenţi importanţi, prin
cadrul activității acestora nu companii şi platforme [...].”
sunt circulate ulterior cu celealte
Această concluzie indică o stare de fapt, nu neapărat că Dante își
entități din grup, Emag neavând
exploatează avantajul pe care îl deține. De asemenea, profilul
acces la informații sensibile ale
companiilor din grupul Dante sugerează o viziune integratoare,
concurenților sau care să îi ofere
susținută de o politică investițională activă. Aceasta nu
un avantaj concurențial.”
constituie, în sine, o încălcare a legii, însă este un indicator al
dominanței Dante în raport cu principalii săi concurenți și poate
constitui o barieră de dezvoltare chiar și pentru ceilalți
concurenți importanți, care nu dețin avantaje comerciale similare
și ale căror informații comerciale strategice pot fi parțial expuse
în fața Dante.
Studiul 2017
Observațiile Dante
Dante contestă relevanța Studiului de caz 2017, prin care autoritatea de concurență a
constatat un comportament de neconformare cu prevederile legislației privind desfășurarea
campaniilor de reduceri, în cazul campaniei de Black Friday.
acest sens, echipa de investigație a operat ajustările necesare în forma finală a Raportului
comel.
Menţiune: Studiul de caz din anul 2017 realizează o poză a istoricului de preţ pentru o
selecţie restrânsă de produse, într-o perioadă de 30 de zile dinaintea campaniei de Black
Friday. În cazul unei analize mai extinse din punct de vedere al duratei (a se vedea Studiul de
caz din anul 2015, realizat pe o durată de 12 luni), au fost constatate încălcări ale OG
99/2000 în toate situaţiile analizate. Datele aferente studiului de caz din anul 2015 nu pot fi
contestate și indică un comportament generalizat de încălcare a legii de către comercianții
care au intrat în analiză (inclusiv de Dante).
Încălcarea OG 99/2000
Observațiile Dante
Conform propriilor declarații enunțate în cadrul observațiilor, „Emag prezintă cea mai bună
rată de conformare cu prevederile OG 99/2000”.
În cadrul investigației au fost transmise solicitări de informații către cei mai importanți retaileri
online activi pe componenta electro-IT. De asemenea, au fost realizate 3 studii de caz 86, privind
cunoașterea modului de formare a prețului. Metodologiile utilizate în cadrul studiilor au fost diferite
însă analizele realizate au condus la aceleași concluzii, acest aspect fiind de natură a certifica
validitatea observațiilor.
Critici generale
Observațiile Dante
Opinia echipei de investigație cu privire la
observațiile Dante
Concluzii
În urma evaluării punctelor de vedere transmise în cadrul procedurii de consultare publică,
facem următoarele precizări:
- Dante a formulat observații, în special, cu privire la dimensiunile pieței relevante, la
propria sa poziție pe piață, la marketplace-ul deținut (si un eventual comportament
discriminatoriu), la avantajele sale concurențiale (inclusiv din prisma integrării sale
verticale) și la campaniile de reduceri.
- Observațiile transmise de Dante în cadrul termenului de consultare, au determinat,
în măsura relevanței lor, o serie de modificări asupra Raportului (după cum se poate
observa din Anexa 2).
Printr-o unele dintre observațiile sale, Dante a solicitat modificarea obiectivelor urmărite, a
metodologiei utilizate, a piețelor analizate și a concluziilor privind caracterul dominant al
Dante pe aceste piețe. Precizăm faptul că echipa de investigație a operat modificări asupra
formei preliminare a Raportului, în conformitate cu obiectivele investigației declanșate prin
Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 194 din 09.03.2016.
În acest context, menționăm faptul că autoritatea de concurență, în conformitate cu art. 1
din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
are ca scop protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial
normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.
14
Deși există diferențe și asemănări între canalele de vânzare cu amănuntul, Comisia reține
faptul că, pe de o parte, vânzarea cu amănuntul prin magazine tradiționale, off-line, și, pe de
altă parte, vânzarea la distanță sunt în mod clar mai puțin legate decât sunt canalele de
vânzare la distanță între ele. Chiar și o parte din studiile prezentate de părțile implicate în
respectiva decizie au confirmat concluziile investigației de piață efectuate de către Comisie,
în sensul că acestea confirmă faptul că cele două canale deservesc necesități diferite ale
consumatorilor: „Prin urmare, acestea sunt mai degrabă complementare decât
substituibile”.
87 Décision n° 14-DCC-28 du 5 mars 2014 Mistergooddeal S.A / Darty și Décision n° 11-DCC-87 du 10 juin
2011 Media Concorde SNC / High Tech Multicanal Group. 7 Decizia ME/5085/11 din 14.12.2011.
15
e) În deciziile recente89, Comisia Europeană, deși a analizat și separat cele două canale
de retail, nu a definit piețe diferite în raport cu acestea. În cazul Carphone
Warehouse/Dixons, se precizează: „Cu referire la posibila segmentare între retailul offline și
online, majoritatea celor care au răspuns chestionarelor Comisiei în cadrul investigației pe
piață consideră cele două canale de vânzare ca fiind substituibile în scopul achiziției
telefoanelor mobile și tabletelor. Mai mult decât atât, marea majoritate a retailerilor afirmă
că potențialii clienți compară prețurile practicate pe cele două canale de vânzare înainte de
a lua orice decizie de cumpărare”.
Anexa 2 – Principalele modificări aduse Raportului comel, în urma observaţiilor primite în cadrul procedurii de
consultare publică
Drept urmare, autoritatea de concurenţă a analizat, prin intermediul unei Drept urmare, autoritatea de concurenţă a analizat, prin intermediul unei
investigaţii sectoriale declanşate prin Ordinul preşedintelui Consiliului investigaţii sectoriale declanşate prin Ordinul preşedintelui Consiliului
Concurenţei nr. 194 din 09.03.2016, impactul dezvoltării comerţului Concurenţei nr. 194 din 09.03.2016, impactul dezvoltării comerţului
online asupra mediului concurenţial, prin prisma strategiilor de online asupra mediului concurenţial, prin prisma strategiilor de
marketing (în special a celor privind prețul) adoptate de companiile marketing (în special a celor privind prețul) adoptate de companiile
active pe acest segment, acesta fiind obiectivul general propus.
active pe acest segment.
Principalele obiective ale investigației au vizat: Investigația a vizat următoarele obiective specifice, înscrise în obiectivul
general
propus:
Analiza privind modul de formare a prețului, dar și a diverselor strategii Metodologia utilizată
de marketing la care prezentul raport de investigație face referire, este Atingerea obiectivelor specifice propuse, în special în ceea ce privește
concentrată pe componenta de comercializare online a produselor analiza privind modul de formare a prețului, dar și a diverselor strategii de
electro-IT90. Dincolo de faptul că aceasta este principala categorie de
produse vândute în România, prin intermediul comerţului electronic, ea marketing, este concentrată pe componenta de comercializare online a
prezintă o serie de caracteristici distincte, precum: un grad ridicat de produselor electro-IT 92 (cu referire la categoriile: IT, comunicaţii,
comparabilitate la nivelul ofertelor diferiților comercianți, sensibilitate electronice şi electrocasnice).
redusă la schimbări sezoniere, comparativ cu segmentul fashion, de pildă,
Astfel, au fost incluși în analiză cei mai importanți comercianți online
o demarcare mai clară a diferitelor componente de preț, prin raportare la
relația furnizor/comerciant sau producător/comerciant etc. prezenți în segmentul electro-IT. În aceste condiții, concluziile formulate în
cadrul acestui Raport se vor baza, în special, pe date aferente segmentului
Metodologia utilizată
de comercializare online a produselor electro-IT, putând fi mai puțin
În cadrul investigației au fost transmise solicitări de informații către cei
precise pe alte segmente, pe care retailerii chestionați au o prezență mai
mai importanți retaileri online activi pe componenta electro-IT. De
asemenea, au fost realizate 3 studii de caz 91, privind cunoașterea modului puțin semnificativă.
de formare a prețului. Metodologiile utilizate în cadrul studiilor au fost
diferite însă analizele realizate au condus la aceleași concluzii, acest În cadrul investigației au fost transmise solicitări de informații către cei mai
aspect fiind de natură a certifica validitatea observațiilor. importanți retaileri online activi pe componenta electro-IT.
Trebuie precizat faptul că datele care au stat la baza analizelor cuprinse în
Raport sunt aferente perioadei 2013-2016, cu unele completări aferente
anului 2017 (ex. în ceea ce privește campaniile de reduceri aferente anului
2017). Prin urmare evoluții mai recente (ulterioare anului 2016) pot să nu
fie surprinse în cadrul prezentului Raport.
În cadrul investigației au fost transmise solicitări de informații către cei În cadrul investigației au fost transmise solicitări de informații către cei mai
mai importanți retaileri online activi pe componenta electro-IT. De importanți retaileri online activi pe componenta electro-IT.
asemenea, au fost realizate 3 studii de caz 93, privind cunoașterea modului Trebuie precizat faptul că datele care au stat la baza analizelor cuprinse în
de formare a prețului. Metodologiile utilizate în cadrul studiilor au fost
Raport sunt aferente perioadei 2013-2016, cu unele completări aferente
91 În denumirea atribuită fiecărui studiu figurează anul în care a avut loc cea mai importantă campanie de reduceri (Black Friday) pentru care au fost procesate date.
92 Dincolo de faptul că aceasta este principala categorie de produse vândute în România, prin intermediul comerţului electronic, ea prezintă o serie de caracteristici
distincte, precum: un grad ridicat de comparabilitate la nivelul ofertelor diferiților comercianți, sensibilitate redusă la schimbări sezoniere, comparativ cu segmentul
fashion, de pildă, o demarcare mai clară a diferitelor componente de preț, prin raportare la relația furnizor/comerciant sau producător/comerciant etc.
93 În denumirea atribuită fiecărui studiu figurează anul în care a avut loc cea mai importantă campanie de reduceri (Black Friday) pentru care au fost procesate date.
19
diferite însă analizele realizate au condus la aceleași concluzii, acest anului 2017 (ex. în ceea ce privește campaniile de reduceri aferente anului
aspect fiind de natură a certifica validitatea observațiilor. 2017). Prin urmare evoluții mai recente (ulterioare anului 2016) pot să nu
94 În denumirea atribuită fiecărui studiu figurează anul în care a avut loc cea mai importantă campanie de reduceri (Black Friday) pentru care au fost procesate date.
20
Structura şi caracteristicile sectorului comerţului electronic Structura şi caracteristicile sectorului comerţului electronic
Analiza s-a axat în special pe segmentul electro-IT, urmărind principalii După cum am precizat, analiza s-a axat în special pe segmentul electro-IT,
jucători activi pe acest tip de vânzări şi modelele de business dezvoltate urmărind principalii jucători activi pe acest tip de vânzări şi modelele de
de aceştia. business dezvoltate de aceştia.
De asemenea, au fost analizate barierele de intrare şi de dezvoltare Pe baza datelor disponibile, au fost analizate și barierele de intrare şi de
existente la nivelul sectorului comerţului electronic şi perspectivele de dezvoltare existente la nivelul sectorului comerţului electronic şi
dezvoltare a sectorului în general. perspectivele de dezvoltare a sectorului în general.
Constatări: În România, sectorul comerțului electronic prezintă încă Constatări: În România, sectorul comerțului electronic prezintă încă
caracteristicile unei pieţe naţionale, insuficient de mature (atât din caracteristicile unei pieţe naţionale, insuficient de mature (atât din
perspectiva cererii, cât şi a ofertei) şi oarecum izolată, existând, totuşi, un perspectiva cererii, cât şi a ofertei) şi oarecum izolată, existând, totuşi, un
potenţial de deschidere și de diminuare a barierelor geografice, pe fondul potenţial de deschidere și de diminuare a barierelor geografice, pe fondul
creșterii nivelului de receptivitate şi maturitate al cererii şi ofertei. Acest creșterii nivelului de receptivitate şi maturitate al cererii şi ofertei. Acest
sector este caracterizat prin: sector este caracterizat prin:
- Bariere scăzute de intrare, însă bariere ridicate de dezvoltare - Bariere scăzute de intrare, însă bariere ridicate de dezvoltare (pentru a
(pentru a intra în categoria jucătorilor importanți) intra în categoria jucătorilor importanți);
- Există un retailer dominant, care și-a creat o serie de avantaje - Există un retailer dominant, care și-a creat o serie de avantaje
concurențiale în ceea ce privește vânzările exclusiv online. concurențiale în ceea ce privește vânzările exclusiv online;
- Există o tendință de concentrare a acestui sector, adâncindu-se tot - Există o tendință de concentrare a acestui sector, adâncindu-se tot mai
mai mult decalajele dintre jucătorii importanți și cei mici. Totuși, trebuie
mult decalajele dintre jucătorii importanți și cei mici, mai ales pe fondul
luat în considerare faptul că, pe măsură ce piața românească se deschide,
exigențelor investiționale și strategice dictate de dezvoltările tehnologice
jucători importanți din afară își vor putea face tot mai mult simțită
prezența pe piața internă, existând, prin urmare, perspectiva unei creșteri (ex. implementarea unor modele de business de tip omnichannel,
a presiunii concurențiale asupra câștigătorilor actuali ce activează pe piața dezvoltarea canalului mobile de vânzare etc.);
internă.
21
A fost ajustată Figura 10.3A (reprezentând Evoluțiile de preț pentru cele mai vizibile produse comercializate de principalele platforme online, de Black
Friday 2017), astfel încât:
- Au fost remediate anumite valori aferente prețurilor practicate de Dante, conform datelor transmise și asumate de Dante;
- Pentru excluderea unor valori de „1” (semnalând nereguli) determinate strict de erori de rotunjire (care nu ar reprezenta încălcări reale ale legii),
în comparație s-a luat în considerare o valoare rotunjită în plus a prețului minim efectiv practicat;
- Pentru excluderea unor valori de „1” (semnalând nereguli) determinate strict de erori de rotunjire, în comparație s-a luat în considerare o valoare
rotunjită în plus a prețului maxim practicat.
În aceste condiții, procentele rezultate s-au modificat în felul următor:
- În aproximativ 80% (față de valoarea veche de 82%) din cazuri preţul de referinţă de BF 2017 a fost mai mare comparativ cu preţul minim efectiv
practicat în ultimele 30 de zile.
22
- În aproximativ 30% (față de valoarea veche de 29%) din cazuri preţul de referinţă de BF 2017 a fost mai mare comparativ cu preţul maxim
practicat în ultimele 30 de zile.
Procentele au fost ajustate și în cadrul capitolului de concluzii.
În cadrul capitolului 5 a fost introdusă o secțiune intitulată „Mențiuni metodologice”, în care sunt făcute următoarele precizări:
Trebuie menționat, pentru început, faptul că în acest Raport nu s-a urmărit o (pre)definire a piețelor relevante pentru investigații viitoare privind
posibile încălcări ale Legii concurenței, definirea unor piețe relevante urmând a se realiza de la caz la caz, în funcție de circumstanțele specifice fiecărei
spețe în parte.
De asemenea, având în vedere obiectivul general al acestei investigații, de evaluare a impactului dezvoltării comerţului online asupra mediului
concurenţial, prin prisma strategiilor de marketing, au fost incluși în analiză cei mai importanți comercianți online prezenți în segmentul electro-IT, din
rațiuni ce au fost prezentate în capitolele anterioare.
În aceste condiții, constatările acestui Raport se vor baza în special pe date aferente segmentului de comercializare online a produselor electro-IT și ar
putea fi mai puțin precise pe alte segmente, pe care retailerii chestionați au o prezență mai puțin semnificativă.
A fost introdus subcapitolul 4.6. referitor la perspectivele și direcțiile de dezvoltare caracteristice sectorului comerțului electronic intern (ex. tendința
de deschidere a pieței, dezvoltarea de strategii multichannel/omnichannel, exigențele investiționale și strategice dictate de dezvoltările tehnologice
etc.).
Concluzia 24 din forma preliminară a Raportului comel, referitoare la Studiul de caz 2017, a fost modificată și completată după cum urmează:
Analiza realizată în cadrul Studiului de caz 2017 (perioada de analiză: campania de Black Friday 2017 şi o lună în urmă) a evidenţiat următoarele:
- În aprox. 80% din înregistrările de preț valide procesate (117 din 147), preţul de referinţă de Black Friday (2017) a fost mai mare decât preţul
efectiv practicat în ultimele 30 de zile, acest lucru fiind interzis conform art. 33 alin (1) lit. (a) din OG nr. 99/2000.
- Mai mult, în aprox. 30% din înregistrările valide procesate (45 din 147), preţul de referinţă de Black Friday a fost mai mare decât preţul maxim
practicat în ultimele 30 de zile. Această situaţie indică o tendinţă de creştere sau menţinere la un nivel înalt, în mod artificial, a preţului de referinţă
de Black Friday.
- Rezultatele obținute în cadrul acestui studiu caracterizează situația observată la nivelul agregat al tuturor produselor incluse în analiză. În mod
particular, cu ocazia campaniei de Black Friday 2017, liderul pieței a avut un grad de conformare aproape de 100%.
23
O parte a concluziei 24 din forma preliminară a Raportului comel, a fost desprinsă într-o concluzie nouă:
Analiza realizată în cadrul Studiului de caz 2015 (perioada de analiză: întregul an 2015) a evidenţiat un comportament de încălcare a prevederilor
art. 33 alin (1) lit. (a) din OG nr. 99/2000.
Modificarea concluziei 30 din forma preliminară a Raportului comel, după cum urmează:
Comerţul electronic este unul din segmentele economice caracterizate de ritmuri de creştere importante, iar condiţiile structurale, tehnice şi
comportamentale specifice impun noi abordări în aplicarea politicii de concurenţă.
În acest sens, trebuie notat atât impactul pozitiv al dezvoltării acestui sector (prin intensificarea concurenței în sectorul de retail, oferirea către
clienți a unor opțiuni suplimentare, angrenarea unor dezvoltări pe sectoare conexe, intensificarea procesului de inovație etc.), cât și provocările pe
care dezvoltarea acestui sector le-ar putea aduce în aplicarea politicii de concurență (inclusiv din prisma unor tendințe specifice acestui sector,
precum cele identificate de Raportul Comisiei).
modificarea, consolidarea și armonizarea cadrului legal cu reglementările europene și să descurajeze acest comportament, prin evaluarea de la
caz la caz.
De asemenea, autoritățile competente trebuie să aibă în vedere posibilitatea ca un comportament neloial cu privire la strategiile de preț să se
manifeste prin mai multe forme de acordare de reduceri (ex. campanii de fidelizare către categorii de clienți).