Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat-CNA-Șerban Robert Florinel
Referat-CNA-Șerban Robert Florinel
Specializarea
Sisteme electromecanice complexe
Prof.dr.ing. Student:
Mircea Dobriceanu Şerban Robert Florinel
Craiova
2020
Cuprins
1.Introducere 3
2.Convertoare analog-numerice 4
2.2. Variante constructive de CAN. 5
2.2.1. CAN cu comparatie simultană (de tip paralel). 5
2.2.2. CAN cu aproximatii succesive 6
2.2.3. CAN cu dublă integrare 8
3.1.Convertoare numeric - analogice (CNA, DAC) 10
3.1.1 Parametrii CNA 11
3.1.2 Diferitele tipuri de erori ale unui CNA. 12
3.2. CNA cu rețea de rezistențe ponderate. 14
3.3.CNA cu rețea de rezistențe R-2R 17
3.3.1. Rețeaua R-2R 17
4. CNA și CAN utilizate in sistemele de măsură. 18
4.1. Generalități despre măsurările industriale 18
4.2.Circuitele de conversie a datelor 18
4.3.Principalele tipuri de convertoare analog numerice 20
4.3.1Convertoarele analog numerice neintegratoare 21
4.4 Convertoare cu aproximări succesive 21
4.5. Convertoare cu rampă în trepte 22
4.6 Convertoare cu rampă liniară (convertor tensiune-timp) 24
5. Convertoare analog-numerice folosite cu precădere în instrumentație. 25
5.1 Convertor paralel sau flash 25
5.2 Convertor cu rampã simplă 26
5.3 Convertor cu rampă dublă 26
5.4 Convertor cu treceri succesive 27
Bibliografie 28
2
1.Introducere
3
Eşantionarea se realizează în circuitele de eşantionare şi memorare(CEM), iar
cuantificarea şi codificarea sunt operații realizate de convertoarele analog-
numerice (CAN).
Aproape în totalitate codificarea se realizează într-un cod binar. Cele mai
folosite coduri binare sunt: codul binar natural, complementar față de 1,
complementar față de 2, Gray, binar deplasat, binar-zecimal.
2.Convertoare analog-numerice
4
Diferenta dintre două valori consecutive ale mărimii numerice de iesire este
reprezentată de 1LSB (bitul de semnificatie minimă).
Diferenta în amplitudine dintre semnalul analogic de la intrarea CAN si cel
numeric de la iesirea sa reprezintă eroarea de cuantizare ( fig. 5.8.b).Cu cât numărul
de la iesirea convertorului are mai multi biti, cu atât această eroare este mai mică.
Iesire
numerică caracteristică ideală
caracteristică teoretică
Intrare analogică
a.
-½ LSB
b.
Fig.2.1. a. Caracteristica de transfer ; b. Eroarea de cuantizare.
5
UR ui
R
-
+
C
R O
-
D
R + I
F
R
I
- C
Ci
R + A
T
R O
-
C1
R
R +
ui -
C RAS G.T.
+
N
UR UREF
CNA
7
U U
b1⋅ max + max
În etapa a doua se compară ui cu 2 22 pentru a se decide valoarea
celui de-al doilea bit b2.
U U
ui <b 1⋅ max + max
Dacă de exemplu 2 22 rezultă b2 = 0.Comparatiile continuă
până la obtinerea bitului bn de semnificatie minimă.
Acest tip de CAN este cel mai utilizat în sistemele de achiziție a datelor.El
are întotdeauna acelasi timp de conversie determinat de cele n perioade de tact.
Eroarea de conversie depinde de exactitatea CAN si de sensibilitatea
comparatorului.Principalul dezavantaj al acestui tip de CAN îl reprezintă slaba
rejectie a semnalelor perturbatoare.
C
Ui
1 K R
2 -
UR AO -
+ u0 COMP
+
N DC GE
8
incrementat, pentru fiecare impuls cu frecventa f 0 , până la capacitatea maximă
Nmax.Integrarea tensiunii Ux se face pe durata T1 cât are loc încărcarea
numărătorului.
Tensiunea u0 la iesirea integratorului variază liniar :
1 t Uxt
u0 =− ∫
RC 0
U x dt=−
RC , (2.3)
ajungând după timpul T1 la valoarea:
U xt 1 U x N max t
U 0 =− =−
RC RC f 0
. (2.4)
După timpul T1, la încărcarea cu un nou impuls a numărătorului, continutul
acestuia este anulat, deci trece în starea zero.
În acest moment s-a încheiat etapa de integrare a tensiunii de intrare.Se dă
comanda de trecere a comutatorului K pe pozitia a doua si începe etapa de
integrare a tensiunii de referintă UR.
Pe durata integrării, dispozitivul de comandă mentine accesul impulsurilor
de frecventă f0 la intrarea numărătorului, care se încarcă din nou.
Tensiunea la iesirea integratorului va începe să scadă liniar:
t
1 URt
u0 =U 0 − ∫
RC 0
U R dt=U 0 −
RC . (2.5)
Integrarea tensiunii de referintă are loc un interval de timp T 2, până când
circuitul comparator sesizează la iesirea integratorului aceeasi tensiune ca la
începutul conversiei, care de regulă este egală cu zero (fig.2.5).În acest moment
încetează integrarea tensiunii de referintă.
U0
Ux UR
t
T1 T2
N
Nmax
Nx
t
Fig. 2.5. Diagrama tensiunii si variatia continutului numărătorului
10
Pentru definirea parametrilor CNA şi CAN este necesar să definim următoarele
noțiuni:
- Cuantizare = împărțirea intervalului de variație a unei mărimi analogice într-un
număr determinat de trepte (cuante).
- MSB = (Most Significant Bit), bitul cel mai semnificativ, este bitul având
ponderea cea mai mare la scrierea binară a numerelor.
- LSB = (Least Significant Bit), bitul cel mai puțin semnificativ, cu ponderea
cea mai mică la scrierea binară a numerelor.
Pentru exemplificare considerăm reprezentarea binară a numărului N:
11
executate de convertor.
Există mai multe tipuri de erori ce pot să apară la efectuarea unei conversii
digital analogice, şi anume:
13
O metodă de conversie D/A utilizează o rețea de rezistențe a căror valoare
reprezintă ponderea binară a biților de intrare a codului digital. Figura 9.8
prezintă un CNA de 4 biți de acest tip. Fiecare rezistențe de intrare va fi parcursă
sau nu de curent în funcție de nivelul tensiunii de intrare. Dacă tensiunea de
intrare este zero atunci curentul de intrare este zero, dacă tensiunea de intrare
este de nivel ridicat (1logic) valoarea curentului depinde de valoarea rezistenței
şi este diferită pentru fiecare rezistență de intrare aşa cum se indică în figură.
14
Fig.3.2.2. CNA de 4 biți cu rețea de rezistențe ponderate
15
curentul trece prin rezistența de reacție Rr. Deoarece unul din terminalele lui Rr
este la 0V (masa virtuală) căderea de tensiune pe rezistența de reacție Rr este
egală cu tensiunea de ieşire, care este negativă în raport cu masa.
Din figura 3.2.3. primul cod binar de intrare este 0000 care determină o ieşire
egală cu 0V. Următorul cod de intrare este 0001 care determină o tensiune de
ieşire de – 0,25 V. Următorul cod este 0010 iar tensiunea corespunzătoare
– 0,5 V.
Pentru codul de intrare 0011 tensiunea de ieşire este de – 0,25 V + (- 0,5 V) =
-0,75 V.
Pentru fiecare cod succesiv tensiunea de ieşire creşte cu – 0,25 V, deci pentru
această secvența binară particulară, tensiunea de ieşire este o tensiune în trepte
de la 0 V la – 3,75 V în trepte de – 0,25 V, aşa cum se prezintă în figura 3.2.4.
16
3.3.CNA cu rețea de rezistențe R-2R
O altă metodă de conversie D/A este cea folosind o rețea de rezistențe
R-2R aşa cum se prezintă în figura 3.3.1. Înlătură una din problemele CNA cu
intrări ponderate prin aceea că foloseşte doar rezistențe de două valori R şi 2R.
17
4. CNA și CAN utilizate in sistemele de măsură.
18
În figura 4.2.1 se observă că după blocul corespunzător traductoarelor şi
circuitelor de condiționare a semnalelor urmează un bloc de conversie analog-
numerică care are ca principal element convertorul analog-numeric.
După cum se observă în ambele figuri apare semnalul electric reprezentat sub
formă numerică. Pentru a înțelege mai uşor această reprezentare se vor prezenta
în continuare câteva din cele mai utilizate coduri numerice .
19
4.3.Principalele tipuri de convertoare analog numerice
20
4.3.1Convertoarele analog numerice neintegratoare
- cu aproximări sucesive
- cu numărare
- cu urmărire
- cu rampă in trepte
- cu rampă liniară
- paralel
- serie
- paralel-serie
unde:
RAS - registru de aproximări successive
COMP - comparator
CNA - convertor numeric analogic
REF - sursă de referință a CAN
RM - registru de memorie
21
Registrul de aproximări succesive este un bloc specific acestui tip de convertor.
El funcționează secvențial, cu tactul aplicat la intrarea T . Pe intrarea SC (“start
conversie”) se aplică semnalul de comandă pentru inceperea unui ciclu de
conversie, iar D este o intrare de date.
Registrul de aproximări successive generează pe iesirile Q1 …Q n, numerele N
după un anumit algoritm . După primirea semnalului SC =1, pe frontul primului
impuls de tact, se pune bitul cel mai semnificativ Q1 =1 si Qi =0 , i ≠ 1.Valoarea
corespunzătoare a tensiunii U c generată de CNA, este aplicată comparatorului si
comparată cu tensiunea de intrare, in U ¿ .
Pe următorul tact, semnalul de la iesirea COMP, aplicat pe D , este memorat in
Q 1 , rămanand astfel pană la sfarsitul ciclului de conversie, iar Q2 =1. Procesul
continuă pană la epuizarea celor n biți. Sfarsitul conversiei este semnalizat prin
semnalul “conversie completă”, CC =1.
U¿
t CONV =
∆U T
Valoarea maximă este 2n T , deci creste exponențial cu numărul de biți. Cum
alegerea perioadei tactului T este supusă acelorasi restricții ca in cazul
convertorului cu aproximări succesive, rezultă ca in general, acest convertor este
mai lent, mai simplu, deci mai ieftin si comparabil ca precizie cu convertorul cu
aproximații succesive.
23
Structura acestui tip de convertor este următoarea:
24
5.1 Convertor paralel sau flash
25
Acest convertor utilizează un contor care se incrementează începând din zero.
Tensiunea internă V i se foloseşte drept element de comparaţie pentru tensiunea
externă de convertit V e . Contorul se incrementează atât timp cât V i este inferior
lui V e . Când cele două valori sunt egale, contorul se opreşte, furnizând rezultatul
la ieşirea contorului.
26
Dezavantaj: relativ lent.
27
Fig. 5.4: CAN cu treceri succesive
schema functională (a) si diagrama functională (b)
28
Bibliografie
1.https://www.scribd.com/document/57738852/Curs-SAD
2.http://ece.ubm.ro/ea/cursuri/circuite_digitale/pdf/CD%20-%20C9%20CAN
%20si%20CNA.pdf
3. https://www.scribd.com/document/58139007/Convertoare-Analog-Numericeâ
4.https://www.researchgate.net/profile/Viorel_Paleu/publication/
316738787_Sisteme_de_achizitie_si_interfete_-
_Curs_pentru_studentii_facultatii_de_Mecanica/links/
59102e47458515978187611b/Sisteme-de-achizitie-si-interfete-Curs-pentru-
studentii-facultatii-de-Mecanica.pdf
29