Lucrare de laborator Nr 7 CHIMIE ORGANICA

STUDIUL PROPRIETĂŢILOR SUBSTANŢELOR

TENSIOACTIVE
Scopul lucrării

Lucrarea propune studiul proprietătilor diferitelor tipuri de substanţe tensioactive (detergenţi,

săpunuri, emulgatori). Se vor determina: rolul enzimelor în procesul de detergenţă, stabilitatea
săpunurilor în mediu acid şi în apa dură, puterea de emulsionare.

MATERIALE NECESARE

Echipamente, ustensile
– 5 pahare Berzellius de 100 mL
– 2 eprubete 30 mL
– 2 pipete Pasteur sau normale
– 3 sticle de ceas
– 2 fiole gradate de 100 mL cu capac
– cilindri de 50 si 100 mL

Reactivi

− foiţe subţiri (foiţele maronii) de ceapă

− 3 g detergent cu celulaze şi înălbitor (Persil Sensitiv pentru albe sau orice tip
de detergent pentru albe care conţine şi înălbitor ex. Bonux manual care
conţine ACE)
− 4 g CaCl2 · 6 H2O
− 20 mL oţet
− săpun fulgi sau normal
− 10 g muştar
− 80 mL ulei de floarea soarelui.

MOD DE LUCRU
Experimentul 1. Detergenţi – rolul enzimelor în procesul de detergenţă
În două pahare Berzelius se adaugă câte 50 mL de apă. În primul pahar se adaugă 3 g de
detergent cu celulaze şi înălbitor, iar în al doilea pahar rămâne cu apă simplă.
În fiecare din cele două pahare se introduc câte două foiţe subţiri de ceapă colorate
galben-maro. Amestecurile se lasă la temperatura camerei timp de 4 ore. Se analizează
aspectul soluţiilor şi culoarea foiţelor de ceapă.
Experimentul 2. Săpunuri – stabilitate în mediu acid şi în apa dură
În două pahare Berzelius se prepară două soluţii apoase: 20 mL soluţie de 20 % CaCl2 şi
50 mL soluţie ce conţine aproximativ 1 g săpun.
Într-o eprubetă se iau 20 mL soluţie apoasă de săpun şi se adaugă cu ajutorul unei pipete
Pasteur câteva picături de soluţie apoasă de clorură de calciu (cca. 1 mL). Se observă
aspectul soluţiei rezultate.
Într-o altă eprubetă se iau 20 mL soluţie apoasă de săpun şi se adaugă 20 mL oţet. Se
observă aspectul soluţiei rezultate.

e-Chimie 1
Lucrare de laborator Nr 7 CHIMIE ORGANICA

Experimentul 3. Emulgatori – putere de emulsionare

În două fiole care pot fi închise ermetic se introduc câte 50 mL ulei de floarea soarelui.
În fiecare fiolă se adaugă 50 mL de apă. Se produce separarea fazelor. În una din fiole
se pun 10 g de mustar. Cele două fiole se închid şi se agită puternic. Se lasă în repaus, se
observă şi se notează volumul fazei uleioase la intervale de timp de 15 minute.

PRECAUŢII

Clorura de calciu. Iritant pentru piele, ochi şi tractul respirator. Dăunător dacă este înghiţit
sau inhalat.

Contactul cu ochii: Spălaţi imediat ochii cu apă din abundenţă. Dacă iritaţia persistă se cere ajutor
medical.

Contactul cu pielea: Se spală cu apă.

În caz de înghiţire: Se spală la gura cu apă. În cazul în care cantitatea care a fost înghiţită este mare,
se cere ajutor medical.

ÎNREGISTRĂRI DE DATE EXPERIMENTALE

Pentru fiecare din experimentele de mai sus se completează tabele următoare.

Experimentul 1. Detergenţi – rolul enzimelor în procesul de detergenţă

Nr. crt. Soluţia analizată Culoarea soluţiei Culoarea foiţelor

de ceapă

1 Apă cu detergent cu Albă Albă

celulaze si înălbitor

3 Apă fără detergent Galben-maroniu Galben

Experimentul 2. Săpunuri – stabilitate în mediu acid şi în apa dură

Nr.crt. Soluţia analizată Aspectul soluţiei

1 Soluţie de săpun + CaCl2 Tulbure

2 Soluţie de săpun + H2SO4 Tulbure

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

1) Explicaţi modul de acţiune al celulazelor asupra foiţelor de ceapă. Care este rolul
celulazelor în compoziţile detergente pentru spălarea fibrelor de bumbac?

e-Chimie 2
Lucrare de laborator Nr 7 CHIMIE ORGANICA

2) Explicati formarea precipitatelor în ambele soluţii de săpun. Scrieti reacţiile chimice

dintre sapun - CaCl2 si săpun – acid acetic.
3) Observaţi aspectul amestecului ulei-apă în prezenţa şi în absenţa muştarului. Ce rol are
muştarul?

CONCLUZII

1) Celulazele sunt enzime care "degradează" rapid pereţii celulelor, astfel încât înălbitorul
pătrunde în nervurile foiţelor de ceapă şi decolorează colorantul brun. Soluţia de detergent şi foiţa
de ceapă se vor decolora.
Atunci când articolele de îmbrăcăminte care conţin fibre din bumbac se spală repetat, tind să
devină "scămoase" şi culorile devin terne. Acest efect este datorat formării microfibrelor la
suprafaţa fibrelor de bumbac, astfel lumina este reflectată diferit şi culorile se modifică. Celulazele
hidrolizează (degradează) aceste microfibre, redând culorile iniţiale ale fibrelor.
2) Proprietăţile de spălare ale săpunului în apă dură sunt reduse deoarece se formează
săpunurile de calciu şi magneziu, care sunt insolubile în apă. În mediu acid săpunurile sunt
instabile deoarece se transformă în acizi graşi, care sunt insolubili în apă şi nu au efect de spălare.
Datorită insolubilităţii în apă atât a săpunurilor de calciu sau magneziu, cât şi a acizilor graşi au
efect de murdărire în procesul de detergenţă pentru că se depun pe fibră.
3) Separarea fazelor în amestecurile ulei-apă fără emulgator (muştar) este foarte rapidă.
Muştarul are rol de emulgator. În soluţia care conţine emulgator separarea fazelor este foarte lentă.
Astfel, se explică utilizarea muştarului la prepararea maionezei pentru a împiedica
dezemulsionarea (“tăierea”) acesteia.

e-Chimie 3