PAVEL CORUŢ
Călăuza viitorului

  CUPRINS:
  Călăuza viitorului 3
  Mosadul pierde runda 18
  Sălbatica încletare 31
  !istru"erea robo#ilor$
  Ne%a& plătit poli#ele$
  'ei (ace o lu&e a vie#ii) *+
  !ezle"area &isterului din Muntele ,lb 8-
  Salvarea lui ,rbore 1.3
  /S0%ul pierde ur&a 11*
  &ul din Carpa#i 131
  2e"ea vie#ii o&eneti$
  ,rde#i &inciunile 2u&ii) 18
  Soarele vie#ii o&eneti 1*1
  4a&ol5e &ul 18
  Partea a doua$
  !ezle"ări de &istere 1-8
  6reeală sau diversiune7 .
  ,rd%o (ocul &onar9ie) 1.
  Război î&potriva 9o#iei i sărăciei 1
  Partidul vie#ii sănătoase 1-

   (oarte cald$ ;eribil de cald$ Cea#a roie i (ierbinte &ă î&presoară din toate direc#iile$
,a cea#ă n%a& &ai văzut din copilărie< c=nd a& zăcut de cori$ !e po>ar< cu& spun doctorii$
S=n"ele cleios i sărat &i%a u&plut "ura$ Mă răsucesc uor< pe partea dreaptă< să%l pot scuipa$ 
să"eată de durere î&i înso#ete "estul$ ;rece prin &ine din cretet i p=nă în tălpi$ Rade totul în
cale$ Nervii urlă de durere$ u< însă< tac$ ?ncerc să &ă adun$ Să pricep situa#ia$ (ort inutil$
!eoca&dată$ Nu%&i a&intesc ni&ic i&portant$
  Ne pră>esc la rotisor sau la &icrounde< piciule7
  ,sta e lipoveanul< "=ndesc eu i încep să reiau (irul "=ndirii lo"ice$ Re(le5< îi răspund:
  ,re i&portan#ă7
  ,re$ M%a si&#i u&ilit să (olosească vreo sculă pri&itivă$
  Nu%l &ai ascult$ Cărarea a&intirii s%a desc9is în (a#a &ea$
 

  Invers dec=t nor&al$ ?&i a&intesc (aptele de la ti&pul prezent către trecut$ Mai înt=i< &ă
văd pe &ine< cu capul spart< t=r=ndu%l pe lipovean din (lăcările iadului rou$ Nu răsu(lă dar
intui#ia î&i spune că trăiete$ ,poi< (il&ul (ace un salt în trecut$ Nu prea &are$ !estul c=t să văd
e5plozia$ @i s%o aud$ Mai precis< să urlu de durerea ti&panelor s(=rtecate de z"o&ot i su(lu$
  C=teva secunde înapoi) î&i (or#ez eu &e&oria să%i (acă datoria$ Să în#ele") Circuitele
neuronale< blocate de oc< se încăpă#=nează să lucreze cu& vor ele$ Sau cu& &ai pot după
dezastru$ Revăd bărbatul brunet< prost ras< cu oc9ii ne"ri$ @i%i aud vocea înrăită: 5plozia i
c9i&icalele sunt si"ure< 'arain$ !e data asta< nu scapi)
  'araaaain) 'ia#ă i &oarte) Ridică%te i luptă< o& din nea&ul a&enilor)
  Nu&ele< "=ndesc eu$ Nu&ele a declanat între"ul co&ple5 de re(le5e zidit în &ine de
&eterii cto"onului< @tiu cine sunt i ce trebuie să (ac$ Cu un e(ort suprao&enesc< &ă ridic în
"enunc9i$ Nenorocită situa#ie) Capul î&i v=>=ie< s=n"ele î&i cur"e în oc9i$ ,bia zăresc trupul
ca&aradului &eu$ /u&e"ă$ 2a propriu$ Aainele au prins (oc$ M=na%i îne"rită de (u& scur&ă în
 betonul (ierbinte$ Caută pă&=ntul$ N%o să%l "ăsească$ Nu aici$
  ?&i s&ul" că&aa (u&e"=ndă$  răsucesc în >urul capului$ Să &ă apere de (lăcări$ @i să
oprească s=n"ele$ Caut în priviri un loc de retra"ere$ Nu%i niciunul$ /lăcările dansează sălbatic în
 >urul nostru$ 0ălaiul abia &ai su(lă:
  Piciule< (ă o &inune) Pentru &ine)
  'reau să (ac &inuni$ @tiu i cu&$ Nu &ai pot însă$ S%a ter&inat "azul din la&pă$ Creierul<
a(ectat de oc< nu &ai poate (ace contactul ener"etic cu /or#a 'ie#ii$ ;oate astea le "=ndesc într%o
&ilioni&e de secundă$  nevoie de o super&inune$ @i eu tiu că aa ceva nu e5istă$ 4=&besc
str=&b$ Să (ii 'arain i să &ori stupid< într%un depozit de &ateriale to5ice< e cul&ea t=&peniei$
  P=nă la uă sunt &ai &ult de douăzeci de &etri$ ,sta ar (i &inunea cea &ai posibilă$ Una
clasică< la care î#i trebuie nu&ai &uc9i$ /lăcările< însă< ne%au cuprins cu totul$ 2ipoveanul "e&e
încetior$ @i%a pierdut contiin#a$ Mai bine$ Nu si&te durerea cr=ncenă a arsurilor$ Mur&ură<
totui:
   &inune< piciuleB
  Ce &inune să &ai (ac7 2ic9idul incendiar &i%a a>uns p=nă la panto(i$ /lăcările (lă&=nde
î&i lin" tălpile ase&enea unor c=ini$ ,cu o să%&i a>un"ă la 9aine$ !upă aceeaB
  Ridică%te i luptă< 'arain) 2uptă< o& din nea&ul a&enilor)
  Porunca de tunet o cunosc$ Nu e din această lu&e$ 'ine de dincolo$ !e unde e pace i
linite eternă$ Spiritele &arilor străbuni nu sunt de acord să &or$ ;rebuie să lupt$ /or#a rece< (or#a
din ad=ncuri< se ridică în &ine lent dar si"ur$ Parcă s%a &ai linitit i capul$ !oare dar "=ndesc
lucid$ Cu &=inile tre&ur=nde< re(ac (loarea 6eei$ /loarea &=inilor de #ăr=nă în care &%a& le"ănat
din clipa naterii$
   Maica noastră cea dintotdeaunaB
  Mai &ult nu pot "răi$ !urerea i speran#a din &ine au spus însă totul$ Si&t pă&=ntul de
sub talpă$ /rea&ătă$ Se pre"ătete să se cutre&ure de &=nie i durere$ /iii lui sunt lovi#i de
du&ani$ Cad peste lipovean i e5tind c=&pul ener"etic$ !upă aceasta< ur&ează prăpădul din
 poveti$ ?ncă &ai cu&plit dec=t în poveti$
  Mă t=răsc printre ruinele (u&e"=nde$ /ără nici o "ri>ă$ !u&anii< c=#i or (i (ost< au alte
 belele pe cap$ u trebuie să%l scot la aer curat pe lipovean$ Nu i%a revenit$ Incontientul său< însă<
ac#ionează ad&irabil$ Mă a>ută$ ,sta însea&nă un luptător pre"ătit ani în ir$ 0ălaiul nu e
contient$ Nu are 9abar ce se înt=&plă cu el$ Incontientul însă ac#ionează după tiparul de
supravie#uire înscris în el$ Cu& s%a înscris acest tipar e o altă poveste$ Una pe care nici &arii
 psi9olo"i ai ti&pului &eu n%o pot e5plica$ 'or e5plica%o nepo#ii$ 0ra#ele i picioarele 0ălaiului se
 

&ică rit&ic$ Se t=răte alături de &ine$ colete obstacolele$ ,i zice că e viu i contient$ 'iu e
dar contientul său (ace nani de &ultă vre&e$ !e aproape o >u&ătate de oră$
  ?n s(=rit< iarbă$ Moale i u&edă de rouă$ @i aer curat$ ?l rosto"olesc pe lipovean cu (a#a în
sus i%i ordon linitit: Răsu(lă ad=nc) Nu veri(ic rezultatul$ @tiu care va (i$ 'a (ace e5act ce i%a&
spus$ ,sta< p=nă ce se va trezi contientul$ Mă răsucesc i eu pe spate i încep să respir ca la carte$
Să%&i cură# plă&=nii de (u& i to5ine$ !easupra< (oarte departe< în in(init< stelele licăresc tainic$
Mă las cuprins de vra>a lor i de adierea ze(irului$ Po#iD dor&i< &ă asi"ură în"erul ve"9etor<
incontientul &eu$ ?l ascult< căci altă solu#ie de &o&ent nu se zărete$ Mă a(und într%un so&n
curat i li&pede ca o apă de izvor$  "rozav să po#i respira aer) Plec către tăr=&ul în$ care pu#ini
&uritori au a>uns vreodată$ ,colo unde ni se ză&islesc soarta i visele$ ?n locul în care
 pă&=ntenii cred că sălăuiesc zeii$
  c9ii albatri< inteli"en#i ai stră&oului astral &ă c=ntăresc pe îndelete$ ,tept verdictul$
 Nu înl(lrE$ ic:
  'arain< ti&pul de pace nu #i a priil$ Si&#urile #i%au ador&it înainte de a avea dreptul$
  4a&ol5e< p=nă c=ndB7
  Nu îndrăznesc să%&i ter&in întrebarea$ ,& &ai pus%o de c=teva ori$ Niciodată n%a&
 pri&it un răspuns plăcut ini&ii &ele$ 'enica luptă din u&bră< "=ndesc eu< nu se va s(=ri c=t voi
trăi eu$ Ce rost au toate7 4a&ol5e î&i răspunde la a&bele întrebări:
  'arain< de &ii de ani< pă&=ntenii iscodesc in(initul în căutarea unui răspuns$ @tii care7
@tii7
  !a$ Rostul vie#ii i &or#ii noastre le%a scăpat &ereu$
  Fie nu #i%a scăpat)
  !ar nici nu &%a (ăcut &ai (ericit)
  !acă a putea să%&i iau vorbele înapoi) Sunt spuse< însă$ Privirea ze"etinului se întunecă
uor$ Poate că a obosit i el să tot e5plice sălbătici#ilor pă&=nteni rosturile ascunse ale vie#ii i
&or#ii$ Poate că a obosit să &ai sus#ină cu (or#a sa &ii de luptători neconven#ionali din toate
col#urile lu&ii noastre$ Poate că n%ar (i vrut să audă toc&ai de la &ine ce auzise$ Replica sa
#intete însă în altă direc#ie:
  'arain< noi #i%a& deter&inat naterea pentru a (i călăuza viitorului$ Ni&eni nu va putea
sc9i&ba ce a& (ăcut noi) 'ei trăi după alte le"i dec=t cele cunoscute de pă&=nteni$ Nici &ăcar
cei care te%au crescut n%au tiut totul$
  Iertare)
  Nu &%a auzit7 Nu vrea să%&i pri&ească scuzele7 Continuă la (el de rece:
  Situa#ia e co&plicată< 'arain$ !acă interveni& direct< sălbaticiiG ar putea declana un
dezastru$ Pă&=ntenii nu%s pre"ăti#i pentru contact$ ,ve& nevoie de voi$ ric=t de &ult v%ar
durea< trebuie să (i#i alături de noi)
  !au din cap aprobator$ Sunt convins că are dreptate$ !acă tot n%a& apucat să trăiesc
o&enete< &ăcar că (ac sacri(iciul util cuiva$ Celor care &erită$
  Ce trebuie să (ac< 4a&ol5e7
  ,i în#eles ter&enii în care continuă con(runtarea$ @i du&anii principali: i"noran#a<
lăco&ia< violen#a i iresponsabilitatea$ C=nd acestea vor (i terse din oa&eni< &isiunea voastră va
lua s(=rit$
  u nu voi trăi at=t)
  'ei trăi c=t vre& noi$ @i cu& vre& noi) Fi se pare ilo"ic7 Nu răspund i&ediat$ N%a&
"=ndit niciodată pro(und la această situa#ie$ rdinea e5traterestră contra dezordinii planetare$
2o"ica î&i spune că e sin"ura solu#ie de ieire din criza prelun"ită$ Interesele diver"ente ale
 

 pă&=ntenilor nu pot (i î&păcate dec=t de o (or#ă e5terioară lor$ Una &ai puternică dec=t toate
(or#ele pă&=ntene luate la un loc$ 5trateretrii$ ?ncuviin#ez:
  N%a& altă solu#ie lo"ică$ Ini#ia#ii pă&=nteni tiu însă$ Se vor î&potrivi$
  S%au î&potrivit< 'arain$ ;oate c=te le%ai (ăcut în (a#a lor i în contra lor au (ost (aptele
noastre$ Un pă&=ntean obinuit n%ar (i "9icit cu at=ta claritate i viteză siste&ul lor de
&anipulare$ Nici n%ar (i "ăsit solu#iile de dezar&are potrivite$
  ;u le%ai în#eles$
  !a$ ?nt=i< a#i distrus zeii bubuli< apoi< rebelii care li se înc9inau$ rdinea lo"ică pentru voi$
 Noi a& (i ac#ionat invers$
  @i n%a#i (i învins niciodată$ Siste&ul capcană (unc#iona de zeci de &ii de ani$ Nici &ăcar
cei care îl serveau nu erau (erici#i$ Nu puteau iei din vra>ă$ @tii cu& a& scos%o din (unc#iune$
,cu&< e ti&pul să trece& la (aza ur&ătoare$
  Ce trebuie să (ac7
  Nu te &ai 9azarda< 'arain) Cu"etă (iecare &icare< (iecare "est) întreabă i vei pri&i
răspuns) &enirea e pe &uc9e de cu#it$ 'oi trebuie s%o salva#i) ,l#ii nu ave&$
  N%apuc să replic$ I&a"inea Marelui Ro&=n dispare la (el de (ul"erător cu& a apărut$ Iar
eu &ă trezesc pe iarba rece< u&edă< cu oc9ii desc9ii către &isteriosul Cer al nordului$ Mi%e tare
dor de ai &ei< de sătucul dintre dealuri< de via#a pe l=n"ă care a& trecut în (u"ă$ ,cesta este
senti&entul din &ine$ Un dor cu&plit de toate c=te le%a (i avut dacă a (i (ost un o& obinuit$
 Necru#ătoarea realitate este însă acolo< l=n"ă &ine$ ?nscrisă în stelele Nordului i%n via#a
Pă&=ntului$ Ni&eni i ni&ic nu poate sc9i&ba calea vie#ii celui născut la cu&pănă de ti&puri i
spa#ii$
  !eparte< &aică< departe< /iu pribea"< colind cu vise< N%a& scăpare nici în &oarte
/iindcăpor#ile%s înc9iseB
  (tez în &ine< tăcut< să nu%l trezesc pe lipovean i încep să%&i e5a&inez rănile$ ;rebuie să
le oblo>esc una c=te una$ Să &ă re(ac pentru aB Pentru a c=ta oară< !oa&ne7 Să &er" înainte<
 prin întuneric i (ri"< de dra"ul unor oa&eni care nici &ăcar nu tiu că e5ist$ !ra"ostea de oa&eni
e un cuv=nt prea &are< "=ndesc eu< cură#indu%&i rana de la cap$ u sunt pur i si&plu obli"at să
lupt$ N%a& ales eu lupta$ H4eii &%au ales$ Măcar de%ar ti pă&=ntenii cine sunt Hzeii) Nu tiu
însă$ Nici nu e încă ti&pul să%i a(le$ ;oate la ti&pul lor$
  0ălaiul se răsucete$ Parcă i desc9ide oc9ii$ ?l înde&n:
  Cura>< &eterică) Nu &ai azv=rle ni&eni cu &a"lavaisuri)
  ?i cură#ă "ura de (u& i &izerii< apoi începe:
  Piciule< &ă călu"ăresc$ Meserie (aină$ Pro"ra& nor&al$ Nu te cotono"ete ni&eni$ Mai
spovedeti c=te%o &ieluea< &ai ciopleti un artizanat$
  !aG de posturi ne"re n%ai auzit7
  ,uzit< piciulică$ !aG nu%s adevărate$ ?&i adun din ti&p crăpelni#ă i &olan< î&i iau o
&oacă pioasă i ba" la >"9eab pe (uri$ ,paren#ele sunt salvate$ !oar nu crezi că &iorlăiala
&istică e altceva dec=t aparen#ă7)
  Nu%i$ !aG nici de tine nu%i)
  M9&&) leacă de dreptate ai$
  Se ridică "e&=nd$ Mare< ne"ru de (u&< cu părul i spr=ncenele p=rlite< poate (i con(undat
cu un ne"ru bătina$ Ii i&it "estul$  ca& cazul să ne luă& tălpăi#a$ Sticle#ii locali nu &ai pot
înt=rzia prea &ult$ Nu e cazul să ne înt=lnească la locul cataclis&ului$ Nici să ne pună întrebarea
de care ne ruină& (oarte: Cu& a#i pătruns în #ara voastră7 ,uzi curiozitate de capso&ani) Cu&
 pătrund spionii unde au treabă7 Ca spionii< desi"ur$
  Mer"e&) decid eu$
 

  N#) nea"ă lipoveanul$ !acă ne văd a(ricanele< ne invită la un dans din buric$ Nu vezi că
eti "ola ca un babJ care (ace recla&ă la pa&peri7
  ,re dreptate$ Cu zdren#ele de pe noi< nu inspiră& nici un dra& de încredere$ ,runc o
 privire în >ur$ Nu&ai ruine$ ,dică< ceea ce a ră&as din (alnica (ir&ă de produse c9i&ice în care
ne &=nase "9inionul$ @i curiozitatea< ca să (i& cinsti#i$ Un (u& "ros stătuie peste ruinele încă
arz=nde$ ,colo< sub dăr=&ături< trebuie să zacă nite Hpretenari din Mosad care se crezuseră
z&ei$ 0ălaiul î&i prinde privirea i se burzuluiete:
  Nu< 'araine) Foale de &or#i nu port nici cu ordinul Procuraturii)
  'ezi altă solu#ie7
  Ne piti& coleica< după "ard$ Cu& pică un ne"rotei< zup) pe el) îl des(ăcă& ca pe un
 păpuoi$ i sunt &ai deprini cu c9elicica "oală$
  @i dacă%i ne"resă7
  ?i trece (urios &=na prin părul ars$ Un (==it uor i o bună parte din coa&a sa leonină se
duce de r=pă$ I%a& creat o proble&ă$ ?l las s%o rezolve de unul sin"ur$ u &i%a& adunat bru&a de
ener"ie pentru un &ic salt prin spa#iu$ Sunt curios ca& ce s%ar putea petrece în ca&era noastră de
9otel$ Idee inspirată de a&icul &eu< în"erul ve"9etor$ @tia iste#ul că n%o să%&i placă ce voi vedea$
Cui îi place să vadă nite trpi pătră#oi< cu (i"uri de bo5eri cate"oria "rea< scocior=nd prin
 ba"a>ele proprii7 @i încă brutal< nu (in< ca spaii ori contraspaii7 N%a& cu cine paria că tipii sunt
lic9idatori$ ,dică< nite li"9ioane sc=rboase< specializate în supri&ări$ Nici o #=ră de inteli"en#ă în
 bostanii lor$ Nu&ai sc9e&e si&ple< de ucis la co&andă$ Cu treaba asta nu sunt deloc de acord$ N%
a& bătut dru&ul din Ro&=nia p=nă%n ,(rica de Sud pentru a &ă lăsa ciuruit$
  Mă aez uurel pe un bloc de beton< (ără a pierde contactul vizual cu locul ac#iunii$ Mă
interesează teribil &odul în care au plani(icat să ne livreze po&pelor (unebre$
  Ce%i< piciule7 se alar&ează lipoveanul de starea &ea ri"idă$
  ?ntrerup contactul cu asasinii i%l lă&uresc:
  Nite băie#i răi ne &iros osetele i alte lucruri inti&e$
  Cred că ne%a& ascuns în valize$
  Se str=&bă deza&ă"it i ia loc l=n"ă &ine:
  Ktia%s &ul#i i noi sunte& Nln"uri< pliGlulc$
  @i ca& dezbrăca#i< lipa$ ,i rezolvat dile&a7
  Care7
  Cu ne"resa$
  (tează cu părere de rău:
  !acă%i t=nără< o să &ă doară$ ?i u&(lil& cearcea(urile i ne croi& nite orturi$ 'a (i pri&a
(e&eie "oală pe care o voi ne"li>a%o$
  !e asta ai o(tat7
  N9=) Mă "=ndea& că ar putea pica una bătr=nă$ Mă vezi pe &ine în aluri7
  Nu apuc să%i răspund$ Cu vuiet &are< se apropie &ainile po&pierilor$ ?ncă%i bine$ Nu%s
 presării$ Ne lun"i& la rasul ierbii< scr=nind din din#i de durere$ @i ru"=ndu%ne în "=nd să nu
ni&eri& pe traseul po&pailor$
  Mainile< trei la nu&ăr< trec de noi i pun (r=nă ca& la două sute de &etri$ cupan#ii sar
ca (urnicile i încep să tra"ă (urtunele$
  Foale< optete lipoveanul laconic$
  Cele &ai "rozave< îl aprob eu$
  ?n &inte începe să se înc9e"e un plan$ Unul "9idu< de care z=&besc i &ai uit de arsuri$
Studiez scena cu interes$ 2u&ini i penu&bre$ Ca& la cincizeci de po&pieri$ !estui să nu se
observe i&ediat dispari#ia a doi dintre ei$ ?ncep să%i desc=nt după tipic$ ,dică< le i&plantez c=te o
 

uvi#ă ener"etică în creier i%i diri>ez către zona noastră$ C=nd sunt su(icient de aproape< le dau
stin"erea$ 2e poruncesc să tra"ă un pui de so&n$ 0ălaiul< cu "ura căscată la sca&atorie< a uitat de
arsuri$
  Kla dolo(anuGi%al &eu) decide el i trece "răbit la dezec9iparea po&pierului$
  Sc9i&barea la (a#ă ne ia c=teva &inute$ Aainele aspre irită arsurile$ Str=n" din din#i$ @i
continui opera#ia$ N%a& c9e( să (iu prins i cu această in(rac#iune în c=rcă: (urt de ru(e$ arecu&
satis(ăcu#i i cu &oralul ridicat de statutul de oa&eni î&brăca#i< o luă& voinicete la picior$
!irect către "ardul prin care pătrunseseră &ainile po&pierilor$ ?l depăi& i aruncă& o privire în
lun"ul străzii$ Nu e o i&a"ine idilică$
  Poli#itii au instalat de>a un bara>$ Se vede că au &irosit ceva$
  ri că dau dovadă de zel$
  ?ntr%acolo) i%arăt lipoveanului o (undătură cu c=teva căsu#e (oarte coc9ete$
  @i dulăii7) protestează el$
  Mai bine poli#itii7
  Pornete$ Nu toc&ai convins că presării sunt &ai periculoi dec=t dulăii care 9ă&ăie în
cur#i$ Se vede de la o potă că sunt c=ini dresa#i special pentru a asi"ura convie#uirea panică
dintre albi i ne"ri$ Proprietarii sunt albi$ Un punct în (avoarea noastră$
  2u&ini în toate casele$ Ca la carnaval$ ri ca de Crăciun$ Păesc ovăielnic< spri>init de
lipovean$ Loc rolul accidentatului iar el pe%al salvatorului$ Pri&a (i"ură o&enească care ne apare
în cale ne trezete (ericirea$ Una adevărată$  un rocat ca la patruzeci de ani< cu oc9ii albatri<
nevinova#i$ ?n pi>a&a< cu c=inele în lesă$ ?n spate se i#ete o (e#ioară de copil speriat$ 69icesc
dintr%o oc9ire că e un a(rianer de ori"ine olandeză i%i &ur&ur c=t &ai corect< în dialect:
  ,ccident$
  Ne privete cu oarecare tea&ă$
  Scoate%#i casca) optesc 0ălaiului$
  2ipoveanul se e5ecută auto&at$ ;ra"e casca de pe cap< î#i ter"e părul blond i (a#a
rocovană$ Situa#ia se sc9i&bă la 18. de "rade$ Sunte& albi< totu%i în re"ulă$ ,(rianerul
desc9ide porti#a i ne îndea&nă către "ara>$ !in &ers< îl asi"ur că reveni& rapid$ Scoate &aina<
un Mercedes pricopsit< aproape nou$ Stă în cu&părăn c=teva clipe< apoi întinde 0ălaiul c9eile$
!upă asta< &ă a>ută să urc în &aină$ Cu& stau ca& prost cu dialectul a(rianer< "e& c=t &ai
convin"ător$ 2ipoveanul trece la volan< (ace un se&n de adio i de&arează$ ,ltă via#ă pentru
ec9ipa de spai ro&=ni a>uni în ,(rica nea"ră)
  Poli#itii din bara> ne lasă să%i depăi& (ără a sc9i#a un "est$ ,sta toarnă în vinele
lipoveanului o doză de opti&is&$ ?ncepe să (luiere încetior< pe rit&ul unui la"ăr la &odă$ Nici
n%ai zice că nu&ai cu o oră în ur&ă era în î&bră#iarea da&ei de ne"ru$
  ?n spatele 9otelului) îi ordon cu$ Ne sp(tl(l& la 9avuz$
  Intră& peste ei7
  ?ncă nu tiu$ !epinde de Cre&ene$
  C9iar< piciule< unde%s nen%tu 2auren#iu i cu pielea roie7 Ne%au lăsat în (urnalul ăloraB
  0ălaiul continuă rec9izitoriul la adresa lui Cre&ene i al lui CordaJ$ u î&i (rec neuronii
să "ăsesc o e5plica#ie$ Cre&ene i indianul trebuiau să cadă la (i5$ Să înc9idă capcana$ ;reaba
ieise însă pe dos$ Nu apăruseră iar eu i lipoveanul devenise& &o&eală adevărată$ C=t pe ce să
ne coacă Ha&icii la (oc &ărun#el$ @i asta încă nu e ni&ic$ Nu si&t deloc c=&pul lui Cre&ene$
,sta &ă în"ri>orează cu adevărat$ Nor&al< ne si&#ea& reciproc de la sute de ilo&etri$ Uneori< i
la distan#e &ai &ari$ Ce se petrece7
  0ăi#a%i pre"ătită< boierule$
 

  2ipoveanul parcase la &ar"inea 9avuzului$ Ca& prea în lu&ină pentru "ustul &eu$ ?n
spate< pe strada lu&inată ca ziua< v=>=ie autoturis&e$ ?n (a#ă< dincolo de nite bosc9e#i tuni
artistic< lu&ea se des(ată cu pileală i &uzică$  un local în aer liber$
  C=t &ai natural) îi atra" aten#ia lipoveanului< cobor=nd$
  Ne spălă& pe (a#ă i pe &=ini cu oc9ii în patru$ Ca 9o#ii$ Să nu ne surprindă cineva$ Cu
tersul e o proble&ă$  lăsă& nerezolvată i porni& către intrarea de serviciu$ 2ipoveanul< naiv i
(i5ist< o #ine pe%a lui: î&i vine să%i belesc$ Cu& au putut să ne lase7
  Nu%i spun ni&ic< să nu%i ridic tensiunea$ Meteresc broscu#a (inu#ă de la intrare$ !irect c%o
 pasă< căci n%a& nici un obiect ascu#it$ Intră& în 9olul de serviciu< înc9id ua i trec la instructa>:
  2ipa< ăia din ca&eră consu&ă carne crudă$ !e ro&=n$
  Ce lipsă de "ust) Sau de in(or&are$
  !e in(or&are7)
  ?9î) N%au auzit că unculi#a ro&=nilor în tranzi#ie e otrăvitoare7 Mult venin< bună
dispozi#ie< nu&ai pe ici< pe colo$
  /ără bancuri) ?i a&or#i& i%i scutură& de in(or&a#ii$
  ,ia e< piciule) Cre&ene i CordaJ nu s%au evaporat$
  Nici ătia n%au venit la co&andă tele(onică$ I%ai c9e&at tu7
  /a#a lipoveanului< spelbă i cu d=re ne"re< de (unin"ine< vădete concentrare$ ?ncepe să
 priceapă că (il&ele alea cu spioni norocoi sunt si&ple (antezii$ Pipăie instinctiv după tunul său$
Aolsterul este< însă< "ol$ , pierdut pistolul în incendiu$  u&bră de părere de rău se lă#ete pe
(i"ura sa$ ,r (i pre(erat să (i ră&as (ără o &=nă$ Prea t=rziu pentru re"rete$ ?i (ac se&n că iau totul
asupra &ea$ Se scutură înciudat dar îi ocupă postul de &=na a doua$ ?&i acoperă spatele$
  ,păs uor clan#a$ Se duce p=nă la (und i ua lunecă uor< ca unsă$ Mă strecor în întuneric$
?n cea(ă< si&t răsu(larea lipoveanului$ Nu%l rabdă ini&a să nu participe la Hclari(icarea situa#iei$
Mai (ac un pas< lu&ina izbucnete orbitor< din toate păr#ile deodată$ Insctinctiv< înc9id oc9ii i
aud o bu(nitură$ ?i desc9id la (el de rapid i &ă lipesc de perete$ Cu o bazooa între oc9i$
  Cine &ică e un o& &ort)
  Nu%&i place lozinca$ Nici accentul celui care o rostete$ Pe &o&ent< "usturile &ele nu
sunt luate în sea&ă$ Studiez rapid scena$ 2ipoveanul< lat i ne&icat ca un sac$ 2%au pocnit în cap<
"=ndesc eu i%&i &ut privirile către cel care &ă so&ase$ /i"ură nouă< nevăzută pe ti&pul saltului$
Pricep că a& intrat într%o capcană i &ă strădui să (iu aa cu& scrie în &anualele colare: un
individ social$ !au bine#e:
  0ună di&inea#a)
  S%o crezi tu că%i bună)
  Personal< n%a& nici un &otiv să n%o cred$ c9iul &eu e5ersat nu&ără illerii i apreciază
situa#ia ca obinuită$ Mai apuc să zăresc încă un eveni&ent î&bucurător: de"etele 0ălaiului se
încletează discret$ ,sta însea&nă că e viu< treaz i (ace pe &ortuG în păpuoi$ ,teaptă clipa
 prielnică pentru a ataca$  cazul să răspund:
   bună$
  Aă%9ă%9ă) r=de unul în spatele &eu$
  Nu &ă interesează$ 2a &o&ent< analizez situa#ia celor din (a#ă$ !oi "ăli"ani stau pe
(otolii< răsturna#i ca nite boi$ Cu ar&ele la înde&=nă< însă$ Un altul se încăpă#=nează să &ă
spri>ine cu bazooa în (runte$ IGatru cu lo#i$ calculez eu$ !oi albi i doi ne"ri$ ?i voi trosni la &ir
lG(tr(l discri&inare$ ?&i pre"ătesc pal&ele< e5tind uor c=&pul$ Ru"a luptătorilor din Carpa#i
începe:
  4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a cea Mare)
  ?n s(=rit< unul dintre cei tolăni#i se îndură să vorbească:
 

  N%ave& prea &ult ti&p la dispozi#ie$

  N%ave&< îi (ac eu pe plac$ Cine sunte#i i ce dori#i7
  Curiozitate inutilă< o&ule$ Noi sunte& în"eri ne"ri< înso#i& "aperi pe ulti&ul dru&$ 2e
dă& a>utorul necesar să%l înt=lnească pe do&nuG dracuG$
  Pricep$
  /or#a s%a adunat în &ine$  si&t ca pe un i&ens ocean de ener"ie$ Se zbate să rupă
&alurile$  #in în (r=u i e5tind c=&pul ener"etic pu#in c=te pu#in$ Mai înt=i< pe direc#ia
lipoveanului$ ?i servesc o por#ie zdravănă de putere$ !upă aceasta< către tipul cu bazooa$
;re&ură o (rac#iune de secundă< apoi se lasă &oale< către duu&ea$ Cei din (otolii sar ca ari$
!irect cu pistoalele în &=nă$ Ridic (ul"erător pal&ele$ 5act la ti&p să opresc "loan#ele pornite
din a&ortizor$ Si&t &icarea din spate< &ă răsucesc iB nu (ac ni&ic$ 0a da< (ac$ ,sist la
He5plica#ia 0ălaiului$ 2%a prins pe al patrulea de c9ică< i%a aruncat ar&a i%l pocnete &etodic
 peste "ură$ Se vede clar că nu %a plăcut scepticis&ul acestuia cu privire la calitatea di&ine#ii care
toc&ai se arată la (erestre$ 0ălaiul si&te că este privit< îi lasă prada i%&i e5plică:
  ;reG să%nve#e c=nd se #ine &u(a%nc9isă$
  /ără z"o&ot< lipa)
  CinG să%l (acă7 ,sta a pierdut e&isiunea$
  Mă întorc către cei doi boi$ Pe (e#ele lor se citete re"retul pro(und$ ,u "olit
încărcătoarele (ără (olos$ Mai "9icesc ceva: 9abar n%au cine sunt i ce pot (ace$ 2e e5plic:
  (ort zadarnic$ ,#i dat peste un soi de &a"ie$
  ?ncă nu cred$ Se pre"ătesc să se arunce pe &ine$ 2e spun direct ce "=ndesc< cine sunt< cu&
îi c9ea&ăB  #in aa c=teva &inute< p=nă ce si&t că sunt pe cale să urle de (rică i neputin#ă$ 2e
iau piuitul i%i (i5ez în (otolii$ N%are rost să%&i pierd vre&ea cu ei$ @tiau de>a &ai &ult dec=t î&i
trebuie$
  2ipoveanul< belicos< cu de"etul pe tră"aciul bazooăi recuperate de la partenerul &eu de
conversa#ie< &ă secondează ca la carte: un pas în spate i către st=n"a$
  6ata< lipa) Ne spălă&< ne (ace& "i"ea i plecă& pe strasse$
  Nu%i întrebi ni&ic7
  Nu%i nevoie$
  I%ai scocior=t în tărtăcu#e< "9icete el$
  O I%a&$ !ă%i bătaie că va (i cald tare)
  ?i dă bătaie$ Se aruncă în baie i începe concertul:
  M=ndra &ea cu oc9i ca &ura @i cu pielea ca păcura$
  Se autosu"estionează$ ?i îndreaptă "=ndurile către &area pasiune a vie#ii sale< în scop de
a uita usturi&ea arsurilor$ u (ac curat în ca&eră$ Str=n" cei patru ileri într%o "ră&adă i le
servesc o por#ie de so&n$ !upă asta< dau >os uni(or&aD de po&pier$ Cu c=teva bucă#ele din pielea
&ea< bineîn#eles$ ?&i scot trusa &edicală din "eanta de voia> i încep să%&i oblo>esc rănile$ Una
c=te una< cu &edica&ent i bioener"ia din propriile &=ini$
  ?&i surprind (i"ura în o"linda din ca&eră$ ?ncerc să%&i z=&besc a&abil$ Nu de altceva
dar la orizont nu se arată nici o (iin#ă cu ast(el de preocupări$ Reuesc să &ă str=&b destul de
apro5i&ativ$ !acă >e"osul din o"lindă e călăuza viitorului< însea&nă că lu&ea trece printr%un
&o&ent ca& si(ilitic$ Pe bune< c9iar trece$ @i &o&entul nu e deloc &ai bun dec=t l%a& cali(icat$
,cest "=nd &ă (ace serios$ ?&i re&e&orez spusele lui 4a&ol5e< cuv=nt cu cuv=nt$ Concluzia se
i&pune de la sine: (ără 9azard$ ;rebuie să%l eli&in din ac#iunile noastre$
  0ălaiul< curat i cu arsurile s=n"er=nde< se arată în ua băii$
  Piciule< ce%ai zice de nite doctori#e7
  !octorii ce au7
 

  M=ini prea "rele$

  , &ea%i uoară$ /ă%te%ncoa)
  ?i aplic un strat de spraJ< apoi încep să%l c=rpesc cu plasturi$ ?i stă (oarte bine$ II las în
ca&eră< să se în#olească i intru în baie să%&i redau aspectul civilizat$
  Lo9annesbur"ul nu e c9iar oraul despre care citise& prin căr#i$ 2a pri&a vedere< pare
destul dc pauu i dră"u#$ ,lbii nu poartă carabine cu care să v=neze Hpli>no#i iar ne"rilor nu li se
dăr=&ă "ardul că sunt discri&ina#i$ !acă &ai sunt$ Ceea ce nu se zărete nici la &icroscop$
  ?naintă& cu "reu prin tra(icul dens$ 0ălaiul< dic9isit în alb i cu o pălărie de pai sub#ire<
#ine volanul i în>ură în toate li&bile cunoscute$ @tie c=teva li&bi însă repertoriul de în>urături ar
entuzias&a orice >uriu interna#ional$ N%are concurent în ra&ura asta< în>urăturile$  "răbit (oc i
nu poate zbura peste cei din (a#ă$ u< &ult &ai cal&< î&i sortez in(or&a#iile$ ?ncerc să pun cap la
cap tot ce tiu despre &isiunea noastră din ,(rica$ 4adarnic) Partea cea &ai i&portantă< cu
adevărat secretă a &isiunii e la Cre&ene$ Cu& să%l "ăsesc c=nd nici &ăcar c=&pul ener"etic nu
este perceptibil7 Parcă a intrat în pă&=nt< "=ndesc eu a&ăr=t$ 0ani ave&< actele sunt relativ în
re"ulă< însă nu rezolvă proble&a$ N%a& pe cine contacta în #ară$ Cel &ai &are în (unc#ie a
dispărut$ Pentru un spion cinstit asta însea&nă alertă &a5i&ă$
  Pri&a la dreapta) co&and eu auto&at$
  Mi%a& (ăcut sc9i#a dru&ului în cap< creierul i%a însuit pro"ra&ul la (i5$ @i%l respectă
&ili&etru cu &ili&etru< în ciuda (aptului că nu cunosc oraul$
  0ălaiul virează ca& într%o dun"ă< st=rnind un val de proteste cla5onate$ ?l doare pe el în
cot de protestatari$ Se în(i"e pe aleea în"ri>ită i reduce viteza să pot observa casele$
  Care%i< piciule7
  Nu%i răspund$ ?n#ele"e i păstrează viteza$ Nici prea &are< nici prea &ică$ c9ii &ei
scrutează cu aten#ie o vilioară albă ca spu&a laptelui< cu un turnule# acoperit cu #i"lă roie$
Cineva a uitat o (ereastră desc9isă$ Perdeaua (=l(=ie uor< probabil atinsă de uvi#a de aer a unui
ventilator$
  ,& (etelit%o< sintetizez eu situa#ia< (ără a%&i sc9i&ba tonul$
  Se&nul de alar&ă< pricepe 0ălaiul situa#ia$ ?nsea&nă că sunte& cu&plit de sin"uri$
  Ră&=ne de văzut$ Rezidentul /lorii de ,r"int ar (i trebuit să ne atepte în (a#a vilei$ Mer"i
înainte)
  ?naintă& c=teva sute de &etri$ Spiritul &eu ră&=ne< însă< pe loc$ Mai precis< ră&=ne în
 prea>&a vilei$ Miroase ca un o"ar î&pre>uri&ile$ ?&i (urnizează in(or&a#iile necesare$ Nu%&i plac
cu& sună dar i &ai pu#in &i%ar plăcea să nu tiu ni&ic$
  ?ntoarce)
  0ălaiul e5ecută &anevra i &ă aten#ionează:
  , apărut &a&elucuG: în c=teva cuvinte< îl in(or&ez cu& stă treaba pe uli#a H&a&elucului$
?l apucă (rea&ătul bine cunoscut$ Continuă să o(eze cu o &=nă$ Cu cealaltă ar&ează pistolul i
învelete bazooa într%un capăt de prelată$ Se pre"ătete de trosneală$ Mă pre"ătesc i eu$ Nu în
acelai stil$ Mă pre"ătesc după ritualul neconven#ionalilor ro&=ni$ Invoc Marele crotitor i
/or#a Universului$ /or#a vie#ii i a &or#ii$ C=nd tra"e& la peronul din (a#a vilei< sunte& "ata de
orice$ Mai cu sea&ă< de o scăr&ăneală pe cinste$
  Mosadul pierde runda$
  Pe (a#a bărbatului care ne ateaptă se citete teroarea< în po(ida (aptului că se străduie să
z=&bească$ Să tot aibă vreo aizeci de ani$ Mic< c9el< cu un rest de (loace albe în >urul urec9ilor$
Cu o &utri#ă nevinovată< de v=nzător de ciocolată$ Aainele albe< uoare< de în îi sunt ca&
&ototolite$ , încasat ceva bu&băceală$ ?&i în(i" privirea în oc9ii săi i%i a(lu povestea$ /ără a
rosti un cuv=nt$ Pentru acoperire< îl salut politicos:
 

  0ine v%a& "ăsit< do&nule Aarison)

  0ine a#i venit) &ur&ură el într%o en"leză i&pecabilă$
  ;onul lui< însă< spune altceva$ Ceva de (elul: @ter"e#i%o i&ediat) îl în#ele" dar n%a& de
"=nd s%o ter"$ 2e"ea luptătorilor octo"onari e clară: intri în capcană< îi a(li stăp=nii i%o distru"i
cu tot cu ei$ Ca& tiu eu cine ne ateaptă dincolo de ziduri$ @i cine ne spionează prin perdelele
trase$ Mă pre"ătesc de con(runtare din &ers$ ?ncă nu sunt si"ur că ina&icii n%au p=ndari prin
î&pre>uri&i$ 2=n"ă &ine< 0ălaiul #ine bazooa=n bra#e< ca pe un copil în(ăat în scutece$ N%are
dec=t o sin"ură încărcătură dar e 9otăr=t s%o (olosească c=t &ai e(icient$
  ;ra"i nu&ai la ordinul &eu) îi optesc i%l depăesc pe Aarison$
  ?n (a#a uii< bătr=nul (ace un "est disperat$ Mă tra"e de 9aină i%&i arată de"etul "ros
aplecat către pă&=nt$ Se&n de &are pericol< la to#i spaii< din toată lu&ea$
  @tiu< îl asi"ur eu z=&bind i desc9id ua$
  Pătrund în 9olul răcoros cu c=&pul e5tins< "ata să colec#ionez toate proiectilele din lu&e$
 Nu se arată niciunul$ Pe dreapta< două ui$ Pri&a< desc9isă< ne invită să intră&$
  ,ici ră&=i) îi poruncesc eu lipoveanului$
  Se postează l=n"ă uă< dezvelind bazooa$ u înaintez cal&< cu &=inile ridicate$ Realizez
că Aarison a ră&as în 9ol dar nu%&i (ac proble&e$ Ceea ce ur&ează î&i apar#ine în totalitate$
Proprietar unic i necontestat$
  Ca&era "e&e de luptători$ ,&esteca#i$ Clasici i paranor&ali$ ;o#i$ pe picior de război$
'ărul I#ic i%a adunat toată lea9ta$ Se vede că nu%i place ce (ace& noi în ,(rica de Sud$ Nici &ie
nu%&i place$ @i &ai pu#in î&i place ce%a (ăcut acest 9răpăre# văr în #ara &ea$  ca& ti&pul să%i
dă& o lec#ie de bună purtare$
  Ni&eni nu scoate o vorbă$ Si&t că pe i#icari îi str=n" panto(ii i%i dor &ăselele$ ,sta
însea&nă că tiu cine sunt$ @i ce pot (ace$ Mă opresc ca& pe la >u&ătatea ca&erei i întreb:
  Cine%i e(ul7
  Nici un răspuns$ !oar ventilatorul b=z=ie$ 69icesc că au pre"ătit o &ă"ărie i%&i ascut
si&#urile$ !inspre st=n"a si&t o uoară presiune$ Un paranor&al evreu îi încearcă norocul< îl las
să se străduie$ Probabil< ia nite bani buni pentru e(ortul său$ Nu se cade să%l las (ără &ălai pe
vre&e de criză (inanciară$
  u sunt e(ul)
  ;ipul care rostete aceste vorbe a văzut destule în via#a lui$ , dat i a încasat ca& tot ce se
 poate da i încasa în nobila breaslă a spailor i teroritilor$ ?l doare în cot dacă va trăi sau va &uri$
Un partener a"reabil< carevasăzică$ Nu%i însă e(ul< aa că%i servesc o replică pe &ăsură:
  Iar eu sunt Auc /inn$ 6olănea& prin prea>&ă< c=nd a& auzit că nite băie#i răi din
Mosad au săv=rit o in(rac#iune "ravă$
  Nu te dez&in#i< 'arain$
  !e data asta< cel care vorbete e e(ul co&andoului$ ?l (elicit:
  /ru&oasă treabă< Mos9e) ,r (i putut da rezultate$ !acă nu era& noi$
  Nu te u&(la în pene< 'arain$ Cre&ene i CordaJ sunt la popreai ă$
  Intui#ia nu &ă înelase$ Prinsese e5act (irul care ducea către co&andant$ Mă aez uor pe
un (otoliu< tra" o cutie de coca%cola< o des(ac i o "ust$
  ;rată&< Mos9e7
  Se aează i el< aa că îl noi s9ullii &i von Ca& dolo(an pentru &eseria noastră$ ,sia
însea&nă$1 e Jian"ure provenit din politică$ Pariv p=nă în &ăduva oii&%Ioi @i rău c=t încape: Mă
ro"< nu visase& eu să înt=lnesc un co&itet de bine(acere< îl las să ia ini#iativa$ Se (oiete un ti&p
 pe (otoliu< &ă privete pe toate păr#ile$ Mă cercetează (ără >enă$ 'rea să se convin"ă că
H(eno&enul 'arain e (or&at din carne i oase$ Se convin"e i%i dă dru&ul:
 

  2a ur&a ur&ei< eti un &uritor$

  Prin creier î&i (ul"eră s(atul lui 4a&ol5e: Nu te 9azarda< 'arain) Mă stăp=nesc bine i
con(ir&:
  Nici n%a& spus că sunt altceva$
  ,i spus%o$ Printr%un o& de%al tău$ Cernescii te%a zu"răvit ca pe un e5traterestru$
   scriitor$ /ace ce vrea cu (antezia lui$
  /ace ce%i spui tu$ !ezin(or&ează diabolic$
  Mersi de apreciere)
  N%ai pentru ce$ Nu trată&$ Ludecă& i lic9idă&$ ,sta e &eseria noastră$
  !irect la obiect$ Ca& prea si"ur de sine< însă$ ,sta o să%l coste cu&plit$ Probabil< via#aD
   ulti&a rundă< 'arain$ ?nc9eie& socotelile$ Nu ne &ai per&ite& pa"ube$
  Pe ce parie& c%o pierde#i7
  Mă să"etează cu oc9ii veninoi$ ,r vrea să &ă vadă dăr=&at i speriat$ Ni&eni din
nea&ul său nu va avea această satis(ac#ie$ I%o spun direct i asta nu%i place$ ?&i a&intete:
  ,i uitat de Cre&ene i CordaJ7
  ,i uitat de ulti&a "aură pe care v%a& dat%o7
  Replica &ea îl alertează$ Se ridică brusc< plecă către (undul sălii i începe să vorbească
"răbit la un tele(on celular$ Caceal&aua a prins$ vreul crede că a&icii &ei s%au lăsat prini după
un plan$ ,ceastă variantă le va (ace părul cre# i &intea d=&buri$ Privesc nevinovat i z=&bitor la
călăii care ar (i trebuit să &ă tri&ită pe cealaltă lu&e$ ;o#i< încrunta#i< de parcă i%a (i tăiat de la
 pri&ă$ Pe cinstite< nu le%a& (ăcut ni&ic personal$ Con(or& celor< stabilite de ze"etini< le%a&
dăr=&at siste&ul de &anipulare &istică$ N%au dec=t să trăiască c=t po(tesc i cu& po(tesc$ !upă
le"ea vie#ii planetare< însă$
  0ossul se întoarce oleacă &ai linitit$ ?ncearcă i el o lovitură:
  ,i &ers la cacial&a< 'arain$
  : 5act) Iar tu< băiet detept< te%ai prins$
  ?n"9ite "ăluca i%o &estecă îndelun"$ C=nd a& spus adevărul i c=nd a& &in#it7 ,sta e
dile&a lui$  las să i%o rezolve< dei sunt si"ur că nu%i va da de capăt$ u (ac altceva< &ult &ai
inteli"ent$ Mă concentrez pe bilu#a lui$ ,colo< în creierul său< se a(lă scris locul în care sunt
ascuni Cre&ene i CordaJ$ Mă în(i" în el ca în plastilină$ /ur (ără re#inere$ Paranor&alii &ă si&t
i se reped în >urul &eu$ Procedura lor obinuită: în cerc< să%i unească c=&purile bio%
ener"eticoin(or&ative$ Nu le dau nici o aten#ie$ Continui să s(redelesc în creierul lui Mos9e care
&ă privete stupe(iat$ 6ăsesc ce%&i trebuie i &ă retra" cu o &utră de o& nevinovat:
  Ca& nevricoi (lăcăii tăi< Mos9e$
  /ără prostii< 'arain) ,i (ăcut tu ceva)
  Fi%a& citit in(or&a#iile din creier$
  Cea &ai bună &inciună e un adevăr incredibil$ vreul începe să r=dă în &od natural$ 
si"ur că ni&eni nu%i poate u&bla la cutiu#a cu "=nduri$ u a& altă părere dar nu%l contrazic$ Să
&ai zică cineva că securitii ro&=ni sc opun libertă#ii de credin#ă i contiin#ă) Se oprete din r=s<
(ace se&n paranor&alilor să se retra"ă$ 2=n"ă el ră&=ne nu&ai tipul care se prezentase e($ Nu e
deloc prost$ Mă studiază la &ili&etru$ Nici nu%i ascunde suspiciunea:
  'arain< eti un tip periculos$ Nu cred ni&ic din ce aud i văd)
  ,re dreptate dar cine să%l asculte7  un iller clasic$ Instinctul său de luptător 9=rit 1%a
avertizat dar nu e în stare să scoată proba$ Nu%l va crede ni&eni că a si&#it altceva dec=t se vede
i se aude$ ?l privesc cu si&patie adevărată i%l avertizezO î&i pare rău pentru tine$ ?n altă lu&e< cu
alte le"i< a& (i (ost prieteni$
 

  @e(ul co&andoului îl privete ur=t$ Interven#ia sa nu i%a plăcut$ !upă asta< se întoarce
către &ine:
  Ludecata< 'arain)
  Sunte#i obseda#i$ Cine v î&puuGinlril sii >udeca#i o&enirea7
  ;u nu eti o&enirea< 'arain$ Fi$1 spus Aai&ovici că nu vo& renun#a la i&punerea
siste&ului nostru)
  /olosete la ceva7
  Cască oc9ii c=t cepele$ Nu%i pusese niciodată întrebarea$
  Pur i si&plu (usese îndoctrinat să i&pună un siste& &istic încropit de nite pri&itivi$
,a< să de&onstreze ce &are sculă e Israel$
  Mos9e< siste&ul e prost$ Provoacă su(erin#ă unei &ari păr#i din o&enire$ Inclusiv vouă$
Cei din spa#iu au decis să%l distru"ă$
  Poveti< 'arain) 5trateretrii nu e5istă$ I%a& inventat noi$ Sunte& sin"uri pe o planetă de
la capătul Universului$
  Ca să vezi)
  @i să crezi< 'arain)
  l c9iar crede că e5trateretrii nu e5istă$ Că lu&ea noastră e do&inată de un siste& de
&anipulare per(ect< cuprins în &istica ebraică$ u tac< el r=n>ete s(idător:
  Pira&ida reli"iilor< 'arain$ Controlă& &ai &ult de >u&ătate de lu&e$ @i o vo& controla
toată$
  Serios7
  Mai încape vorbă7 4eii notri sunt adora#i de voi$ căci Cristosul vostru era evreu i se
înc9ina la ei$ Nu &ă crezi7)
  ;e cred dar eu nu sunt cretin$ Nici &usul&an$ N%a& intrat în >oc$
  ;e cretină& noi< 'arain) @i te c9e&ă& la >udecată$ Noi >udecă&)
  ,i bubi#ă la scă(=rlie< a&ice)
  0ălaiul intervenise$ Nu%l răbdase ini&a să nu participe< înaintează alene< printre irurile de
luptători evrei$ Cu bazooa "ata de tra"ere$ Pare satis(ăcut de rol$ Mă răstorn în (otoliu< aprind o
#i"ară i &ă pre"ătesc să ur&ăresc s9o%ul$ Marea con(runtare dintre două (iloso(ii contrare$
  Cine%i ani&alul ăsta7 vrea să tie Mos9e$ ,(lă i&ediat răspunsul:
  ,ni&al e (iul lui doa&na &ă%ta$ Iar dacă (unc#iona siste&ul vostru< a>un"ea#i i voi o
na#iune (ericită$ 'ă toacă ciu9apii &ărunt i vă (ac pila($ Con(or& pira&idei reli"iilor< vă sunt
subordona#i$ ,i ar"u&ente contra7
  N%are$ 2a &o&ent< Mos9e studiază sin"urul e5e&plar de lipovean pe care doa&na soartă i
1%a scos în cale$ Se vede de la o potă că nu%i place$ Nici nu 1%a luat în calcul$ 0ălaiul se
co&portă &a"ni(ic$ ?&i de&onstrează că a ur&ărit into5icarea in(or&ativă practicată (inu# de
&ine:
  'araine< dă%le "las lui Cre&ene i CordaJ că înc9ide& prăvălia) Să iasă din "ăuri< să%i
 >udecă& noi pe &an"osi#ii ătia)
  ,i scăpat poru&belul< constată Mos9e cu satis(ac#ie$
  Care7 se arată lipoveanul nedu&erit$
  Loacă tare 0ălaiul$ /ace pe prostul &ai ceva dec=t un prost$ Mos9e strălucete de (ericire
că a a(lat răspuns la dile&ă$ Răspunsul i adevărul sunt total di(erite dar se (ace să%i stric bucuria7
îl las în visele sale$ Curios cu& va >udeca c=ta &ai 9uidu&a de lipovean$
  2uptătorii evrei se rearan>ează$ cupă pozi#ii de tra"ere în >urul nostru$ ?n#ele" pe dată că
nu &ai e loc de "lu&ă$ C9iar au pri&it ordin de la rabinii lor să ne toace &ărunt$ !ă& un prost
e5e&plu$ Nu respectă& &iturile cu care au aiurit o&enirea ti&p de secole$ ,r (i pre(erat să (i&
 

nite pri&itivi< cu &ani(estări directe anti%evreieti$ Să ne poată acuza de orice altceva dec=t de
nerecunoaterea &a"iei se&antice i si&bolice$ !evin serios i%i dau tirea cea &are:
  Mos9e< dra&ul de noroc pe care l%ai avut s%a dus de r=pă$ Noi a& pri&it &isiunea să
distru"e& rădăcina otrăvită din care izvorau reli"iile$
  'oi< cine7 @i de la cine7
  Noi< octo"onarii ro&=ni$ !e la e5trateretrii din constela#ia 4e"etina$
  Nu e5istă o ast(el de constela#ie în întrea"a s(eră cerească)
  5istă$  dincolo de zenit$ Iar e5trateretrii sunt pe teritoriul nostru$
  'ia#a i reli"ia sunt una< 'arain) ,sta n%o tiu e5trateretrii7
  'ia#a< sănătatea i lerieiie$ i ii$ iii nevoie de reli"ii< Mos9e) , sunat ceasul reli"iilor$
Censul de adio$
  Prea te bucuri< 'arain) îiu(l nu iu a& spus ulti&ul cuv=nt$ Noi< aleii lui Qa9e< vo&
ino#(le& lu&ea) @ti& cu& s%o do&ină&$
  N%a& avut i&presia dar poate a& >#reit$ ?l iau eu peste picior$
  Nu e ni&ic de r=s< 'arain$ Sunte& unicii de#inători ai &ecanis&ului de &anipulare a
lu&ii prin cuv=nt i si&bol$
  ,#i (ost< pun eu adevărul la locul lui$ dată cu apari#ia co&puterelor< l%au a(lat prea &ul#i$
Reli"ia s%a desprins de via#ă$ /ace#i bor cu ea) Nu cred să iasă ceva consu&abil$
  Mos9e s%a enervat vizibil$ M%ar lic9ida pe loc$ ,re< însă< alte ordine$ ;rebuie să ne >udece
după le"ea lui Iuda i%a lui Ia9u$ Să ne conda&ne ritualic< ca nite dăr=&ători de &ituri reli"ioase
ce sunte&$ I%a& stricat cea &ai teribilă &ustărie de la acest s(=rit de secol i &ileniu$ Se vede că
nu e prea si"ur de el$ Nici de (inalul discu#iei$
  0ălaiul s%a aezat în spatele &eu< cu bazooa ar&ată< "ata de tra"ere$ ?l si&t &ul#u&it de
ispravă$ /ericit că nu l%a& ad&onestat pentru interven#ia sa$ ?l las să%i &estece (ericirea i &ă
în(i" din nou în Mos9e:
  Ce zici de ur&ătorul &ileniu< evreule7
  ,l nostru e) ,& concentrat toată &istica pă&=nteană$ Ni&ic nu ne%a scăpat$
  0a da< v%a scăpat ceea ce e &ai i&portant: via#a$
  'ia#a se va supune reli"iei) Noi a& croit cuvintele potrivite pentru asta)
  @i%a#i a>uns de r=sul lu&ii< co&pletează 0ălaiul$ Nu vede#i că via#a evoluează după alte
re"uli dec=t cele i&a"inate de voi7
  0unul si&# co&un al lipoveanului îl descu&pănete$ Pentru o clipă< nu&ai$ Se av=ntă din
nou:
  2eul din Ludeea va stăp=ni lu&ea)
  @i%o va ter"e de &uci) co&pletează 0ălaiul$ Sau< îi va #ine #ucalul$
  Sunt "ata să se ia de păr$  cazul să intervin$ ,& i cu ce$ ,& studiat pe îndelete toate
însăilările reli"ioase pe care%i spri>ină sălbaticii preten#iile de do&inare a lu&ii viitoare:
  Mos9e< n%ai auzit de 2eul din Carpa#i7
  /ic#iune)
  Continui ca i cu& n%a (i auzit:
  2%a& avertizat pe Aai&ovici că ve#i tre&ura de (rica 2eului din Carpa#i$ @i de%a &ului
care%l stăp=nete$
  /ără &isticis&e< 'arain) Reli"ia e un siste& de &anipulare psi9ică$
  Nici n%a& sus#inut altceva$ @tiin#a e ar&a cu care a& pătruns dincolo de siste&ul vostru$
!incolo de i&perativul trebuie< &ust< nada$ ,& c=ti"at via#a i libertatea nea&ului &eu<
ro&=nesc$ 'oi< însă< vă încăpă#=na#i să nu recunoate#i realitatea universală$
 

  Universu%i departe< 'arain$ Noi stăp=ni& cele apte ceruri$ @ti& &ecanis&ul de
&anipulare a &in#ilor$
  'a5) Cerul i Universul sunt totuna< Mos9e$ Nu e5istă &ai &ulte ceruri$ Iar Lupiter nu
do&ină siste&ul nostru solar$
  Nici nu vă ocrotete$ Nu pute#i (i totul$
  Cască "uri#a (ru&os< ca la dentist$ Nu se atepta să cunosc i &ec9eria asta$ ,t=tea &in#i
de &istici s%au străduit să inventeze capcane psi î&potriva oa&enilor de tiin#ă) @i< ce să vezi7)
2a >udecata de apoi a reli"iilor< vine un #u"ulan din Carpa#i i%#i spune că to#i &a"ii i%au pierdut
de"eaba ti&pul$ Că n%au (ăcut ni&ic bun pentru o&enire< (apt pentiu care trebuie să (ie os=ndi#i$
Se ridică (urios:
  Pe probate< 'arain) Nu &ai ave& ni&ic de pierdut$
  Mai ave#i< replică 0ălaiul cal&$ 'ă propun să pierde#i către &ine)
  Cu tine nu discut)
  G;e la el ce s%a supărat) @i eu< cretin &ilos< care voia& să%i uurez de nite "olo"ănei) Să
nu%i piardă la al#ii$
  Nu%l ba"ă în sea&ă pe lipovean$ Se pro#ăpete în (a#ă &ea:
  Un &are spectacol reli"ios e pe cale de aplicare$ Cretinii din toată lu&ea vor să serbeze
două &ii de ani de la apari#ia lui Isus Cristos$
  @i7 ;e deran>ează cu ceva7 2ibertatea de contiin#ă e "arantată$
  'a (i spectacolul nostru$ Căci Isus Cristos s%a ru"at în te&plu< Iu zeii notri , ulii din I&
alt$ nu din evan"9elii$ 2%a invocat pe li$
  @i ce%i cu asta7
  Nepăsarea &ea îi ridic(l presiuni$1 Se duce de r=pă tot cere&onialul de >udecată a celoi
doi pă"=ni din Carpa#i$ Mos9e se oprete în (a#a &ea i &i aruncă în obraz:
  Cine se înc9ină lui Cristos se înc9ină i zeilor cărora s%a înc9inat el)
  Poate că nu%i aa< îl întăr=t eu$
  !ar cu& e< 'araine7
  ?i ard o pasă aa cu& &erită$ ?l ridic prin aer< p=nă la tavan i%l scutur de c=teva ori$ ;otul<
(ără să%l atin"$ Nu&ai din priviri$ 6eala#ii lui se retra" în"rozi#i$ 6ata să descarce ar&ele$
  Cu&in#ei) le poruncesc eu c=t &ai persuasiv i le cobor e(ul în locul din care îl săltase&$
  ,a< Mos9e) /apta< sălbaticule) Noi sunte& oa&enii (aptelor$ ;oate si&bolurile i
cuvintele luate la un loc nu pot (ace o (aptă$ ,sta poate să priceapă i o &inte de bovină<
înc9inătoare la tauri7
  Se str=&bă de (urie dar tace$ ,runcă o privire în >urul său i în#ele"e că oa&enii (aptelor
nu "lu&esc$ Mica sa oaste e ca& toropită de desc=ntecul &eu$ S%a prăpădit (ru&use#e de
 >udecată$ 0ălaiul îi sare în a>utor:
  ,i nevoie de nite cenuă7
  Cenuă7 întreabă evreul auto&at$
  Pentru pus în cap< în se&n de pocăin#ă$ Rabinii or să te >upoaie de viu$ ,i scăpat pă"=nii
din capcană$ Fi%a euat >udecata$ ,i ruinat &unca a zeci de "enera#ii de urlători la stele i la zei$
  Mos9e e rou de (urie$ Nu &ă &ai interesează$ rdinul a (ost e5ecutat$ ,& studiat
capacana Mosadului din ,(rica de Sud$ I%a& a(lat stăp=nii$ 2e%a& a(lat inten#iile$ Pot raporta
linitit ca& ce vor (ace la spectacolul din anul ...$ !esi"ur< dacă le per&it e5trateretrii să%i
(acă de cap$ Ceea ce nu e credibil$ Mă pre"ătesc de retra"ere panică$ /ără a ucide un sin"ur
evreu$ 2as arabilor această plăcere$ u n%a& ni&ic de î&păr#it cu ei$ Nici nea&ul &eu< ro&=nesc
nu &ai are ni&ic în co&un cu sălbăticia ebraico%babiloniană$
  ?l avertizez:
 

  Noi plecă&< Mos9e) !acă te pune dracul să încerci ceva< ab#ine%te c=t po#i)
  @i dacăB
  !acă încerci ceva< vei pă#i ceea ce &eri#i$ Nici zeii tăi nu te vor scăpa de &=nia noastră$
 Ne%a& săturat de voi ca de &ere pădure#e$
   un siste& care (unc#ionează de &ai &ult de două &ii de ani$
  , (unc#ionat) pun eu ordine în situa#ie$ Nu &ai (unc#ionează$ Nici nu va &ai (unc#iona)
,puca#i%vă de altceva)
  Păesc printre luptătorii evrei i &ă îndrept către ieire$ 0ălaiul &er"e de%a%ndăratelea< cu
de"etul pe tră"aciul bazooăi$ !acă scapă proiectilul< dăr=&ă tavanul în capul lor$ ,cest adevăr îi
(ace pe evrei cu&in#i ca nite &ieluei$ ,>uni în uă< lipoveanul &ă roa"ă (ru&os:
  'araine< pe su(letul &eu de ro&=n< a& o &=ncări&e la de"etB
  2asă%i în via#ă) Să%i pri&ească pedeapsa de la 'ia#a pe care au vrut s%o sc9ilodească)
  Aarison e tot în 9ol$ Stă pe un taburet i tre&ură$ ?l salt i%i (ac se&n că va &er"e cu noi$
 Nu scoate nici un sunet dar ni se alătură$ ,>un"e& (ără incidente la &aină< o desc9ide& i
 pătrunde& în ea$ Perdelele de la vilă tre&ură discret$ Sunte& privi#i$ Cu &ultă ură< bănuiesc$
;reaba lor) Cine urăte se otrăvete cu produsele ne"ative ale propriului su(let$
  Ce le%a putut (ăta &intea) co&entează 0ălaiul$ Că sunte& evrei prin înc9inarea la Isus
Cristos7)
  Nici &ăcar nu e o teorie nouă< replic eu absent$
  Ce%i cu tine< piciule7 se alar&ează lipoveanul de ton$
  Ni&ic deosebit< lipa$ Mă (ră&=ntă un "=nd: !e ce în ,(rica de Sud7
  ,9a) îi cade lui (isa$ !e ce a& venit toc&ai aici7 Nen%tu 2auren#iu nu #i%a optit ni&ic7
  Ca niciodată< ni&ic$
  Prea &ul#i &osaditii prin prea>&ă< nu7
  N%a pune &=na în (oc că (esebitii sunt absen#i$ Ceva ur=t i trist e în derulare< 0ălaiule$
  ,sta a& si&#it%o i ou 9 i &ii plivii cu st=n"ul de la început$
  Mda) prete la o ponip, #i 9plinul1
  Aarison s%a (ăcut &ic pe niuie9iGt tlln puie$ /u cu"et ca& cu& au (ăcut adversarii planul$
IMlulul netiutor de situa#ie< o(ează cu oc9ii după o po&pă de 9rnE$ In, P(lrcin nite turiti
nevinova#i$ Spionii< însă< nu (ac luiis& Niciodată$ Nici &ăcar în luna de &iere$ D
    încotro< piciule7
  Către !urban$
  ;ra"i la &are7
  Mai si"ur< 0ălaiule$ ;reaba de aici nu%&i place$
  Si"ur$ Cre&ene i CordaJ nu sunt nite papă%lapte$ Nu dispăreau ca (u&ul$
  6=ndeti i%#i (ace bine< lipa$
  6=ndesc< a a"reat el$ @i te întreb cinstit$
   Ce7
  Ce se înt=&plă7 Cine sunt i ce vor7
  Nu tiu< lipa$ !eoca&dată< nu tiu$
  !esc=ntători7
  Poate$ ?n orice caz< oa&eni ca noi$
  !e unde au răsărit7
  !in trecut$ Cu c=teva &ii de ani în ur&ă< pe acest teritoriu a e5istat o civiliza#ie
co&parabilă cu a noastră$ Poate< &ai dezvoltată$
  'eni#i din spa#iu7
  Probabil$
 

  @i cu& au a>uns în copaci7

  Cu& o să a>un"e& i noi< dacă lăsă& pri&itivii să ne conducă$
  Nici c9iar aa)
  /oarte probabil< aa s%a înt=&plat$ ?n orice caz< vo& vedea$
  , pre(era să tiu că l%ai &irosit pe Cre&ene$
  ?ncă nu%i ti&pul$ C=nd vo& a>un"e în prea>&a &un#ilor$
  ?nsea&nă că tii unde%i$
  @tiu unde%i dar nu tiu ce ne ateaptă acolo$  ceva ne&aiînt=lnit de &ine$ Ceva la cate n%
a& avut acces &ai devre&e$ @i (oarte periculos$
  Ce nu%i periculos pe lu&ea asta7 (iloso(ează 0ălaiul$ 'ezi o &=ndră ca un în"er< te
încu&e#i i în(aci SI!,$ Păeti a"ale pe trotuar< î#i cade o cără&idă în capB
  Cunosc placa$ Sc9i&b%o< lipa)
  'oia& să te înveselesc$ Prea te%ai a(undat în "=nduri$ !oar nu te%ai speriat de &osaditi7
  i s%au speriat de &ine$ ,u pierdut i ulti&a rundă$ Nu cred să ne &ai iasă în cale$
  ,tunci7
  2ipoveanul se străduie să &en#ină conversa#ia$ Nu nu&ai din polite#e$ Nici din plictiseală$
?l (ră&=ntă senti&entul unui pericol nede(init$ Ca i pe &ine$ Povestea în care evoluă& nu pare să
aibă nici cap< nici coadă$ ,& intrat în ea (ără un &ini& de in(or&a#ii$ Contrar oricărei obinuin#e$
 Nu%l în#elesese& pe Cre&ene dar nu ripostase&$ /usese de a>uns să invoce ordinul lui 4a&ol5e$
,cu&< însă< &ă (ră&=nt$ N%a& in(or&a#iile care &i%ar (i per&is să văd ansa&blul proble&ei$
/ără să cunoti ansa&blul< nu po#i >udeca partea$
  0ălaiul &ă lasă în apele &ele$ Pe nesi&#ite< &ă a(und într%un so&n scurt$ ?&i dau sea&a
că dor& i visez< însă$ ,sta însea&nă că în"erul ve"9etor e la post i%i (ace &eseria$ Mă văd într%
o casă necunoscută< ridicată pe o colină$ Interiorul< ca& rudi&entar< nu &ă indispune$ Mă culc i
&ă înveselesc cu o cer"ă &i#oasă i aspră$ ,ceasta< însă< alunecă &ereu$ Mă lasă dez"olit$
!eodată< si&t &=inile ei$ ,le so#iei &ele< plecată din lu&ea noastră< de &ult ti&p$ Mă răsucesc s%
o privesc$ Se (erete i &ă acoperă$ Cer"a lunecă din nou< ea &ă învelete cu aceeai "ri>ă$
  Car&ela) optesc eu i &ă trezesc$
  0ălaiul &ă privete curios$ ?nsea&nă că a auzit$  bine să tie:
  ,& visat%o$
  ,& auzit< piciule$ N%ai visat%o de&ult7
  !e&ult$
  ?nsea&nă că e un se&n$ 69icete ce vrea să%#i spună)
  /ără de%astea) /iccare o& în pui nit un cod de vise$ u nu &i l%a& (or&at$ N a&
nevoit,iluo oilie in(or&a#ie din viitor$
  ,tunci< adu) Nu pute& &er"e orbt ic asta e treaba &ea$ ;u condu)
  Sălbatica ?ncletare$
  !esc9ide "ura să &ai spună ceva dai se i aE"=ndete$ ,pasă pedala de accelera#ie<
depăete c=teva &aini< apoi întoarce capul spre &ine să continue conversa#ia$ I u$1111 înc9is
oc9ii< să%l (ac să în#elea"ă că a& nevoie de linite$ Prin (a#a oc9ilor< î&i >oacă i&a"inea de(unctei
so#ii$ /ace acelai "est$ Mereu i &ereu$ Mă învelete$ Renun# să &ai (ac e(orturi de a în#ele"e$
  Seara ne "ăsete pe terasa unui restaurant din !urban$ Ceva &ai liniti#i$ ?n ti&p ce
traversa& provincia Natal< percepuse& c=&pul ener"etic al co&andantului cto"onului$ Nu
(oarte puternic$ Su(icient să în#ele" că era în via#ă i lucid$ N%a& îndrăznit să sc9i&b &esa>e cu
el$ ,vertis&entul lui 4a&ol5e &ă (ăcuse (oarte prevăzător$ Nu nu&ai avertis&entul$ ?n prea>&a
lui Cre&ene si&#ise& o sursă de ener"ie neobinuit de &are$ Nu%i cunotea& ori"inea$ ;eoretic<
 pe planeta noastră nu puteau e5ista &uritori cu (or#e superioare nouă$ P=nă la &o&ent< acesta
 

(usese adevărul$ !e unde i cu& apăruse acea sursă< capabilă să%l învin"ă pe Cre&ene7 Cu&
trebuia abordată pentru a (i supusă (or#ei noastre< /or#ei 'ie#ii7 Ca& asta cu"et eu< privind cu >ind
la valurile ceanului Indian$ Ce%a &ai pleca aiurea< (ără #intă) Nu&ai aa< să si&t libertatea pe
care nu&ai oa&enii &ării o pot "usta în întrea"a ei splendoare$ Nu se poate< însă$ Misiunea
continuă< sub co&anda &ea$ ,teptă& întăriri de la reziden#a din Cape ;on$ Sper să (ie (ăcute
din alt aluat dec=t Aarison$
  Pe linie in(or&ativă< nu a& ce%i reproa o&ule#ului din Lo9annesbur"$  spionul per(ect$
 Nu bate la oc9i i prinde in(or&a#iile din v=nt$ Nu%i (ăcut însă pentru ac#iuni operative$ Se vede
clar că persoanele care l%au selec#ionat n%au bănuit că< într%o zi< va avea nevoie i de &uc9i< i de
nervi< i de &i>loace dure de apărare$ !e apărare &ăcar< dacă nu de atac$ Pri&a capcană în care
căzuse 1%a speriat pe Aarison destul de zdravăn$ Nu&ai e(orturile reunite< ale &ele i ale
0ălaiului< l%au adus Ia linia de plutire$ Pe &o&ent< pare î&păcat cu soarta sa$ ,scultă cu interes
tărăeniile povestite de lipovean< îl soarbe din oc9i ca pe un zeu$ ?i place stilul liber< bărbătesc în
care 0ălaiul ac#ionează i vorbi u Silicei i &ie î&i place$ Cu toate că 0ălaiul &i%a (ăcut &au
 boroboa#e pe ti&pul unor ac#iuni serioase< nu l%a lăsa sin"ui în nici o ocazie$ Ne co&pletă&
 per(ect$ ?&preună cu Cerncscu< lor&ă& o întrea"ă unitate de analiză< sinteză< in(or&are i
dezin(or&are$ /iecare posedă ceea ce%i lipsete celuilalt$
  Prin (a#a noastră de(ilează turiste de #oale nea&urile$ !ezbrăcate c=t trebuie pentru a%l
(ace pe lipovean să duduie ca o loco&otivă cu abur$ ?i lin"e buzele precu& &otanii pleca#i la
aventuri pe acoperiuri$ @i%i (ace planuri tainice pentru noaptea ce se lasă încet$ ?l las să viseze$
Măcar cu at=t să se alea"ă$ Căci noaptea se pro(ilează cu&plit de s=n"eroasă$ Si&t &irosul
s=n"elui proaspăt i acest presenti&ent nu &ă îneală$ !in această cauză sunt at=t de tăcut i de
"=nditor$ Nu te 9azarda< 'arain) e porunca care nu%&i iese din cap$ Nu trebuie să &ă 9azardez$
  Către opt seara< ni se alătură rezidentul de Cape ;on$  un &etis în care po#i "9ici s=n"e
9indus i european$ ,re oc9ii căprui< inteli"en#i< i o privire desc9isă$ C=nd î&i arată se&nul lui
4enadirt< &ă ridic i%1 î&bră#iez$ ?ncă unul care a trecut prin Muntele ,lbastru$
  ,ici &i se spune Cenda< se prezintă el$
  ?i (ac cunotin#ă cu ceilal#i doi< apoi îl întreb:
  Cu& &%ai recunoscut7
  !upă c=&pul ener"etico%in(or&ativ$ ;e%a& si&#it de la c=#iva ilo&etri$
  Po#i citi c=&pul7
  Pot recunoate orice o& care a trecut prin Muntele ,lbastru$ ,&prenta lui 4enadirt nu
 poate (i tearsă$ ;e poartă prin via#ă ca un pro"ra&$
  Nici c9iar aa) Soarta a ră&as înG&=inile Celui in(init i invizibil$
  !e acord$ 4enadirt e &uritor< !u&nezeu< etern$ !e ce &%a#i c9e&at în "rabă7
  ,& avut un con(lict cu Mosadul$ Nu în#ele"e& ce caută aici$ Nici de ce ne%au atras pe
acest teritoriu$
  /a#a i se întunecă vizibil$ ;ra"e ceaca de ca(ea &ai aproape< "ustă din ea< aprinde o
#i"ară$ c9ii i s%au în"ustat ca la ti"rii care se pre"ătesc de atac$ 6=ndete intens la ceva$ ?l
î&boldesc:
  @tii ceva7
  Nu &i%ai spus tot$
  Nu$ Mai trebuie să tii că doi oa&eni de%ai notri sunt prizonieri în Mun#ii Scorpiei$ Unul
din ei e co&andantul$
  Cre&ene7
  Cre&ene$
 

  Nu &ai "=ndete$ Clocotete de "=nduri$ ?ncerc să i le citesc dar sunt &ult prea repezi$
/ul"eră în toate păr#ile$ Ma>oritatea nu%&i plac deloc$ Sunt din teritoriul pe care%l visez alb i
curat: &istica$ Se (ră&=ntă un ti&p< (ără ca noi să spune& un cuv=nt$ ?n (ine< scoate port&oneul
i tra"e din el o 9artă î&păturită cu "ri>ă$  întinde în (a#a &ea$ 4ona care ne interesează e trasată
în detaliu$
   Unde7
  69icesc că vrea să tie unde a& localizat te&ni#a$ ?i arăt cu v=r(ul pi5ului:
  ,ici$
  Se încruntă i (luieră printre din#i$ Nu spune însă ni&ic$ cazul să ne clari(ică&:
  Cenda< tiu că e ceva (oarte "rav$ Si&t adierea &or#ii$ Nu tiu ce poate (i$
  Nici eu< 'arain$ Nici un o& între" la &inte nu &er"e de bună voie acolo$ Ne"ri bantu
spun că e un teritoriu &a"ic$
  Prostii)
  ,a "=ndea& i eu$ 4ona a (ost însă prospectată intens de rui i de a&ericani$
  C=nd7
  ?n ulti&ii zece ani$ /iecare parte a ac#ionat separat$ Nu tiu ce căutau$ Nici ce%au "ăsit$
  @i evreii7
  vreii au c=teva &ine în zonă$ Nu de acu&$ !e (oarte &ul#i ani$
  Mda$ ;rebuie să a>un"e& acolo)
  ;ace c=teva &inute$ Mestecă in(or&a#iile$ ?n (ine< a"rează:
  ;rebuie dar cu&7
  !upă se&nalele lui Cre&ene$ Nici un &uritor nu%l putea înlăn#ui pe Cre&ene$
  ,sta &ă pune p T>(uuliiil SGiiitiln M in, înspăi&=ntă teribil$
  Nici eu nu trăiesi &oiiieuli iAiii$ ue< Cenda$ /ără să a>un"e& acolo< nu vo& n#clep tiittut
 Nici nu vo& putea (ace ni&ic pentru Cre&ene$
  Sin"uri7
  Cu cine altcineva7
  Stă în cu&pănă c=teva clipe< apoi sc 9otărăte:
  'arain< &=ine iau doi oa&eni dc%ni &ei i &er"e&$
  Mer"e& în noaptea asta) Se&nalul lui Ci ci nene e (oarte slab$  rănit "rav$
  Se &ai (ră&=ntă c=teva &inute$ ?n (ine< scoate pe &asă aii:
  M%a interesat zona$ 0ătinaii spun că acolo< în ad=ncuri< locuiesc zeii ne"ri$ !in c=nd în
c=nd< ies la supra(a#ă i privesc Cerul$
  2e"endă pri&itivă sau astrală7
  6reu de spus$ N%a& putut pătrunde p=nă la Piscul Scorpiei$ 6ărzile co&paniei &iniere
interzic accesul oricărei persoane$
  , cui e co&pania7
  Proprietate anoni&ă$ Mul#i lideri evrei$ ?#i spune ceva7
  ?&i spune su(icient$ Ruii cu& au pătruns7
  Cu aprobare$ @i a&ericanii< la (el$
  Interesant) /oarte interesant) Mer"e&)
  0ălaiul se ridică pri&ul$ N%a scos o vorbă$ ,sta însea&nă că a în#eles e5act situa#ia:
Cre&ene are nevoie ur"entă de noi$
  Urc în &aina lui Cenda i porni&< ur&a#i îndeaproape de 0ălai i Aarison$ Intră& cu
&ainile în bazar i< pre# de >u&ătate de oră< le u&ple& cu cele de trebuin#ă$ Aaine adecvate i
ec9ipa&ent de &unte$ ,t=t c=t pute& "ăsi la co&ercian#ii &ărun#i< din prăvăliile bazarului$ !acă
 

a& apela la un &a"azin de specialitate< a& (i lua#i la oc9i$ Mun#ii Scorpiei nu prezintă interes
deosebit pentru alpiniti$
  2a zece (ără un s(ert< părăsi& oraul pe direc#ia vest$ !irect către &un#i$ ?n aceeai
(or&a#ie$ Podiul lu&inat de 2ună dă un aspect lu"ubru #inutului prin care trece&$ ;ăcere i
&ister pretutindeni$ ,a &i se pare &ie$ Cenda conduce atent< deloc e&o#ionat$ , &ai trăit ast(el
de &o&ente< ale nop#ilor a(ricane$  ti&pul să ne lă&uri& i în privin#a &isticii descoperite de
&ine:
  Canda< te te&i de spirite i du9uri7 !e zei7
  N%a spune< 'arain$ ,ici ave& de a (ace cu altceva$
  (icial< nu s%a spus i nu s%a scris ni&ic7
  Ni&ic o(icial$ !oar zvonuri ale bătinailor$
  Ca& c=t de vec9i în ti&p7
  Nu &%au interesat$ u trăiesc din co&er#ul cu ,sia$ Călătoresc &ult$
  ,i venit totui p=nă aici$
  'eri(ic (iecare in(or&a#ie stranie$ ;u nu (aci la (el7
  /ac$ 4enadirt tie de acest loc7
  Nu i%a& putut (urniza nici o in(or&a#ie veri(icată$ 2e"endele nu interesează$
  Către &iezul nop#ii< intră& într%un de(ileu$ Creste zdren#uite se pro(ilează pe Cerul
lu&inat de 2ună$ Nu nu&ai creste$ c9iul &eu e5ersat suiprinde &icările$
  Cenda< pe creastă sunt oa&eni$
  Sunt dei n%ar trebui$ Proprietatea co&paniei &iniere începe &ai încolo$
  Ca& c=te &aini trec< de re"ulă< noaptea< prin de(ileu7
  Nu%#i (ă iluzii< 'arain) 2a ora asta din noapte nu trece niciuna$ ,& (ost observa#i$ @i
raporta#i$
  Si"ur7
  ,proape$ Posibilitatea de ne"li>en#ă e (oarte redusă$
  prete)
   !arB
   prete)
  Cenda (r=nează (ără a se&naliza$ 0ălaiul evită coliziunea în ulti&a clipă i îniruie un
capăt de calendar$ ?n li&ba ro&=nă< ast(el că nu iese nici o supărare$
  Cobor=& i ne adună& "ră&adă$ ,prind lanterna de&onstrativ i o (i5ez pe 9arta din
&=na dreaptă$ 2e e5plic în oaptă planul &eu$ Ni&eni< nu are ar"u&ente contra$ Ne Reocupă&
locurile< întoarce& i porni& către ieirea din de(ileu$ Nu e "reu să observi că sunte& nite turiti
care a& "reit dru&ul$ !upă vreo cinci ilo&etri< opri& i cobor=& di9Griou$
  ,bia acu& î&i per&it sil ilcEv(tltii între"ul adevăr către parteneri:
  !incolo de de(ileu< către st ,n un< se a(lă un pisc sin"uratic$ Probabil< în &ina dc la
 poalele lui< sunt ascuni oa&enii notri$
  Piciule< bine ar (i (ost să &ă lai sii i c=nt lui Mos9e o ro&an#ă la bazooa) Nu &ai avea
cine să ne atepte$
  @i dacă%i ucidea< ca răspuns la (apta noastră7
  2e%ai creat o proble&ă< "9icete el$
  Una "rea< con(ir& eu$ Cu &ulte întrebări i (ără nici un răspuns si"ur$
  Cu& ar (i7 se interesează Cenda$
  !e ce s%au lăsat prini CordaJ i Cre&ene7 !e ce nu i%a& ucis pe >udecătorii V
lic9idatori7 Ce ur&ări& de (apt7 Unde vo& apărea i în ce scop7
  ,i (ăcut%o pentru 2aur i CordaJ)
 

  Si"ur< lipa) C=t sunte& indesci(rabili< îi #in în via#ă$ @i%i întreabă &ereu ce "=nduri ave&$
  ,tunci7
  Ne ec9ipă& cu& trebuie i porni& pe$ >os$ ,ve& &ai &ult de zece ilo&etri p=nă la
obiectiv$
  u nu &er")
  Aarison$ I%a trebuit ceva cura> să%i spună păsul$ Cu sau (ără el< tot aia e$ ,prob:
  Ră&=i i păzeti &ainile$ Si&ulezi un accident< o pană< cevaB
  Mul#u&esc< 'arain)
  ?l las într%ale lui$ Ne sc9i&bă& 9ainele de ora$ 0ălaiul îi pre"ătete arsenalul$ Cenda se
roa"ă< retras la c=#iva pai de noi$ u &ă întind direct pe pă&=nt< înc9id oc9ii i pornesc ritualul
luptătorilor din Carpa#i:
  4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a cea Mare)
  ,tept neclintit c=teva &inute$ Cu creierul "olit de orice alt "=nd$ Contactul cu /or#a din
ad=ncuri &ă (ace să vibrez$  si&t ca de obicei: ca un uvoi de putere care pătrunde în &ine din
toate direc#iile$ !e data aceasta e înso#ită de un (el de c=ntec$  ar&onie de ori"ine necunoscută
&ă pătrunde< &ă răscolete p=nă în cele &ai tainice col#ioare ale su(letului$
  ,a ceva este e5clus din via#a unui spion< "=ndesc eu i încerc să în#ele"$ Nu capăt nici un
indiciu$  uoară senza#ie de nesi"uran#ă înso#ete &elodia stranie$ /ac un e(ort autosu"estiv s%o
îndepătez$ Nu pleacă$ Continuă la (el de î&bătător$ Mă ridic decis să lă&uresc situa#ia$ Si&t ceva
străin în aerul din prea>&ă< î&i a&intesc (ul"erător de ulti&ul ordin al lui 4a&ol5e i%&i c9e&
cei doi tovarăi de e5pedi#ie:
  2a &ine)
  Se apropie< intr=nd în c=&pul &eu concentrat$ Citesc pe le#ele lor supriza< apoi<
înc=ntarea$
  Să (iu cinstit< începe 0ălaiul i se oprete$ Mi%a văzut (a#a i a în#eles că situa#ia e ca&
cotoibilă$ Cenda optete:
  Ma"ie a(ricană$ Mul#i s%au prăpădit de ea$
  Nu%i &a"ie i nici nu distru"e$  altceva$ Instinctul î&i spune că e periculos$
  ?ntrerupe%o) î&i cere 0ălaiul$
  Cu&7 Nu vine din &ine< ci din &un#ii din >ur$
  Se (ră&=ntă ne9otăr=#i$ Mă întind din nou la pă&=nt< cu pal&ele pe piatra &untelui$
;rebuie să e5iste o e5plica#ie pentru (eno&en$ Melodia nu%i sc9i&bă rit&ul$ 2a (el de litanică$ @i
la (el de plăcută$ Prea sea&ănă a poveste< "=ndesc eu i &ă răsucesc cu (a#a către Cerul înstelat$
In aceeai clipă< să"eata spiritului &eu pornete către înalturi$ Fintete departe< (oarte departe$
Către cul&ea do&oală dintre Moldova i ,rdeal< sub care e ascunsă baza e5trateretrilor ze"etini$
 Nu ovăie nici o clipă$ Pătrunde prin st=ncă< direct către centrala de co&andă$ ,colo unde< în
(iecare secundă< e5istă un o& treaz V 4a&ol5e$ Raportez scurt:
  Un (eno&en straniu în Mun#ii Scorpiei$ Cre&ene i CordaJ sunt prizonieri$
  Pe (i"ura Marelui ,stral nu se &ică nici un &uc9i$
  Ma"ii zeului%c=ine< adoratori ai stelei Sirius din constela#ia C=inele Mare$ ?n#ele"i ce
căutau evreii în acea zonă7
  ?n#ele")
  Nu e nici o &a"ie< 'arain) Mer"i cal&< înainte) 'ei "ăsi cauza (eno&enului$ @i%o vei
distru"e) ,a cu& a& distrus pro"ra&ul de involu#ie a o&enirii din calculatorul selenar$
  Prea bine)
  Contactul se întrerupe M(t ridii i co&and linitit:
  Aaide&)
 

  Porni& în ir indian< cu &ine iii Crunte$ Mă secondează 0ălaiul< relativ &ul#u&it de
situa#ie$
  Pri&ul &ar (or#at pe rit& &uzical$ Parcă%#i vine să tot &ărăluieti$ !a%i ca& &onoton$
  @i păcătos< îl co&pletez eu$ ;e îndea&nă la lene$ @i%#i strecoară un soi de nesi"uran#ă în
siste&ul nervos$
  ,ia e) se bucură 0ălaiul$ Si&#ea& un capăt de t=ră i nu tia& de unde vine$ Credea& că
ru"inise porti#a cura>ului$
  Cenda nu co&entează$ Păete relativ cal&$ ?l "9icesc că nu prea e în apele sale$ Pentru
orice individ educat reli"ios (eno&enele stranii se raportează la zei i de&oni$  sc9e&ă
si&plistă i pri&itivă< care a #inut cunoaterea u&ană &ult ti&p în loc$ Pentru noi< cei tari i
cunoscători< orice (eno&en are o cauză universală i co"noscibilă$ !e asta sunte& noi tari: pentru
că ti& adevărul$ Nu e5istă (eno&en (ără cauză< nici cauză (ără e(ect$
  !upă vreo cinci ilo&etri< ne opri& sub o st=ncă din de(ileu< să ne odi9ni&$ 0ălaiul
aprinde o #i"ară i o ascunde în pu&nul (ăcut cău$ ?l i&it$ Cenda< însă< ovăie destul de rău$ ,re
nevoie de o por#ie de întăritor din zestrea &ea$ Nu i%l o(er încă$ ,tept să%l ceară$ Sau alt &o&ent
 prielnic$
  Ce se înt=&plă< 'arain7 ti si"ur că do&ini situa#ia7
  'ocea îi tre&ură$ Cunosc leacul pentru ast(el de trăiri$
  Contientizarea situa#iei reale e un re&ediu bun$ !e re"ulă< nu ne te&e& de (eno&ene
obinuite sau cunoscute$ ?ncep să%i e5plic:
  'ezi steaua aceea strălucitoare7 Cea &ai strălucitoare stea din zona cunoscută de noi7
  Privete în direc#ia arătată de &ine i aprobă din cap$ Continui:
   steaua Sirius din Constela#ia C=inele Mare$ 'enerată de triburi a(ricane i de vec9ii
e"ipteni$
  !e ce7
  ,sta vo& a(la noi< aici$ ?n &od nor&al< stelele nu >oacă nici un rol în via#a pă&=ntenilor$
Sunt prea depare să ne in(luen#eze cu radia#iile lor$ Sin"ura stea care e5ercită in(luen#ă e(ectivă
asupra pă&=ntenilor e Soarele$ @i totui< unii a(ricani &ani(estă o preocupare obsesivă pentru
Sirius$ ?n special do"onii< care o denu&esc Si"ui$ Ca o ciudă#enie< în li&ba en"leză< do"
însea&nă c=ine i on< înainte$
  Mă=culi#ă%&a&ă) suspină 0ălaiul$ ,stea #i se tra" de la Cernescu$
  Nu nu&ai de la el$ Potrivirea e prea &are i trebuie să aibă o e5plica#ie lo"ică$ Citit
de5tro"rad< do" însea&nă "od< adică zeu$ Ce rela#ii au e5istat între stră&oii en"lezilor i cei ai
do"onilor7
  Cenda &ă privete ui&it$ N%a auzit încă totul$ Continui:
  Pri&itivii do"oni de pe podiul 0andia"ara de#in ui&itoare cunotin#e de astrono&ie<
trans(or&ate de unii în reli"ii$ !e unde le%au ob#inut7
  !oar nu vrei să spui că de la e5trateretri7
  ,ceasta e situa#ia< Cenda$ Rasele nu s%au (or&at sub in(luen#a cli&ei< ci datorită
interven#iei e5traterestre$ !o"onii din ,(rica i dropii din ;ibet au ori"ini di(erite$ @i in(or&a#ii
di(erite< care ne per&it dezle"area unei &ari eni"&e pă&=ntene$
  ,tunci< 'arain< (eno&enul pe care îl si&#i&7
  @i el are o e5plica#ie$  vo& a(la$ Unele ele&ente de &a"ie nu sunt altceva dec=t le"i ale
viului planetar necunoscute &arelui public$ Cine le%a dezvăluit pri&itivilor7
  4eii astrali)
 

  5act$ 5trateretrii care i%au contactat$ Noi trebuie să ne (olosi& întrea"a tiin#ă pentru a
descoperi ceea ce ur&aii e5trateretrilor sau ai pri&itivilor ini#ia#i de ei au pri&it dintr%o dată$
rice e5plica#ie &istică trebuie e5clusă din capul locului) Mer"e&7
  Se ridică a&=ndoi deodată i pornesc pe ur&ele &ele$ Nu le%a& spus totul pentru a nu%i
de&obiliza înainte de con(runtarea pe care o si&t venind cu pai repezi$ Nu le%a& povestit ni&ic
despre con(runtarea dintre rasa nea"ră i rasa albă< din ur&ă cu circa cinci &ilenii$ Nici despre
in(luen#ele &a"iei ne"re asupra vie#ii rasei albe$ Nu le%ar (olosi la ni&ic să a(le acu& adevăruri
ocante$ !upă ce lă&uri& &isterul din Mun#ii Scorpiei< le pot povesti orice$
  ?naintă& (eri#i prin de(ileu$ Să nu ne observe p=ndarii de pe creste$ !in c=nd în c=nd< în
locurile prea lu&inate< ne t=r=&$
  ricu&< către ora două< iei& din de(ileu i zări& piscul căutat$  către st=n"a< ca& la un
ilo&etru$ ?ntre el i noi se interpune un "ard înalt< de s=r&ă "9i&pată< î&pletită într%un soi de
re#ea$
   electri(icată< &ă in(or&ează Cenda pe optite$
  2e (ac se&n să se întindă la pă&=nt i lansez spiritul în cercetare$  scurtă pasă i răsu(lu
uurat$ Spiritul lui Cre&ene e acolo$ !estul de puternic pentru a putea co&unica$ Convorbirea
noastră telepatică durează c=teva (rac#iuni de secundă:
  'arain< "ata de atac)
  Nu încă< 'araine) vine ordinul lui Cre&ene$ Cule"e in(or&a#ii)
  Care e sursa de ener"ie cu care te%au lovit7
  ;e9nică$ !istru"e%o)
  Pot cerceta (ără a (i descoperit7
  Cu &ultă "ri>ă$ ;er&inat)
  Mă întind l=n"ă cei doi ca&arazi i aprind o #i"ară$ Studie& î&preună dispozitivul de
 pază al teritoriului$ Nu pare ceva ieit din co&un$ C=teva (oioare dotate cu proiectoare electrice<
care &ătură din c=nd în c=nd terenul cu pase lun"iDi lenee$ Undeva< către nord< se aud lătr=nd
nite c=ini$ In clădirile de la baza piscului strălucesc c=teva lu&ini$ Probabil< de la corpul de pază
ori de la aparate cu (unc#ionare continuă$ ;otul< învăluit în linitea nop#ii a(ricane$ P=nă i
ve"eta#ia pare să doar&ă$
  Prea panică aparen#a< co&entează 0ălaiul$
  ,paren#ă< con(ir& eu$ !incolo de "ard ne ateaptă &ari suprize$
  Nu (aci ni&ic7
  ,tepta#i)
  Mă lipesc de piatra &untelui$ Si&t sub pal&e vibra#iile &uzicii eni"&atice$ ?&i
concentrez spiritul într%o uvi#ă sub#ire c=t o a#ă$ Su(icientă pentru a pătrunde pe teritoriul
adversarilor i a%&i aduce in(or&a#iile necesare$ Să"eata spiritului pornete la rasul ierbii$ ,a
cu& a& co&andat eu$ Pri&a #intă< clădirile din prea>&a &inei< este atinsă în c=teva secunde$ Mă
"9idez după sunete i căldura u&ană$ 6ăsesc rapid încăperea paznicilor$ Sunt &ai pu#in de%o
duzină< ne"ri i &ulatri$ Ma>oritatea dor& tolăni#i pe priciuri$ N%au 9abar de ce se înt=&plă în
 >urul lor$ Pricep că n%a& ni&erit în locul potrivit i &ă retra" rapid$ Răsu(lu ad=nc< î&i revin în
si&#iri i%&i in(or&ez partenerii despre cele constatate$
  ?nsea&nă că ne vo& cotono"i în &ină7
  !acă e &ină< 0ălaiule$
  Că doar nu%i (er&ă avicolă7)
  'ăd eu ce e)
  Mai repe>or< piciule) Nu de alta< dar si&t un dor nespus$ Mă atra"e aerul !urbanului$
Curat< cu &iros de &areB
 

  @ti& noi ce te atra"e în !urban$ Po(ta în cui) ,ici lucră& după carte$ Nu riscă& ni&ic)
Plec)
  !e data aceasta< #=nesc direct către înalturi$ Să pot cuprinde ansa&blul teatrului de luptă$
2a pri&a vedere< ni&ic deosebit$ Cu e5cep#ia unui elicopter &ascat l=n"ă o perdea de arbori
situată ca& la trei sute de &etri de piscul "ola$
  O !in v=r(< 'arain)
  ?n"erul ve"9etor i%a adus a&inte de îndatoriri$ !acă &ă îndea&nă să încep cercetarea din
v=r(< însea&nă că a descoperit ceva ce trebuie e5plicat$ Cobor uor către v=r(ul piscului i pătrund
 prin piatra dură$ !upă c=#iva &etri &ă opresc$ Sincer uluit$ Ceea ce "ăsesc &ă descu&pănete$
;e&piul din Carpa#ii Moldovei nu de#ine &onopolul &ondial$ Ceva si&ilar se desc9ide în (a#a
&ea$ Mă opresc< cu"et c=teva clipe i caut contactul cu Cre&ene:
  'arain< în atac< de sus în >os$  o centrală străvec9e7
  Cre&ene înt=rzie cu răspunsul$ Insist:
  'arain< vin către voi)
  Nu) înaintează precaut)
  C=#i sunt7
  ?n >urul nostru< niciunul$ Sunte& (oarte departe< în ad=ncurile pu#ului de &ină$
  Sub Piscul Scorpiei7
  ?n lateral$ ,ten#ie la (or#a ine5plicabilă)
  !e unde vine7
  Un "enerator a&plasat &ai sus de locul în care ne a(lă&$
  Paralizează orice &ii$ & 9io ,ni&ale< ve"etale< oa&eni< de%a val&a$
  ?n re"ulă) Cine e contiin#a i voin#a care conduce aici7
  Nu tiu$ C=nd ne%au adus$ ei a& răni#i i incontien#i$
  Incontientul tie)
  H Pauză$ Cre&ene îi veri(ică in"orul ve"9etor$ 5tra"e din incontient in(or&a#ii
interpretabile contient$  opera#iune (oarte di(icilă< pe care pu#ini pă&=nteni tiu s%o (acă$ ?n
(ine< &ur&ură:
  Poate (i un e5traterestru$ Ne"ru$
  Poate7
  !a< poate$ Poate (i i un robot (ăcut să se&ene cu bătinaii$
  ,& în#eles$ Plec i revin$
  Mă retra" lent< studiind centrala din pisc$  "oală dar nu%i lipsete ni&ic$ Sea&ănă teribil
cu ceea ce a& văzut în Muntele Sacru din Moldova$ P=nă i lă&pile venice par a (i (ăcute de
aceleai &=ini$ Sunt de (or&ă s(erică< dintr%un &aterial alb%"ălbui i î&prătie lu&ina ca pe o
&aterie$ Cad ostenit l=n"ă cei doi tovarăi de aventură$ (ortul de cercetare &i%a redus sensibil
rezervele de ener"ie$
   'a trebui să intru sin"ur< le optesc eu< apoi &ă întorc pe spate i ador& la co&andă<
 pentru a &ă încărca cu ener"ie$
  C=nd &ă trezesc< constat o sin"ură sc9i&bare: strania &elodie a încetat$ Cenda stă l=n"ă
&ine cu bra#ele încruciate pe piept$ 0ălaiul sapă cu lopă#ica un tunel pe sub re#eaua de s=r&ă
electri(icată$ ,runc o privire la ceas< constat că e ti&pul să atacă&$ !acă n%o (ace& acu&< ne va
 prinde lu&ina zilei$ situa#ie neplăcută pentru noi< dat (iind pu#inătatea (or#elor de care
dispune&$
  Mă atepta#i aici p=nă la pri&a rază de Soare) ordon eu$
  !acă nu vin< vă retra"e#i în ascunziuri i &ă atepta#i încă o noapte)
  Sin"ur nu pleci) se opune 0ălaiul$
 

  2ipa< nu%&i (ă "reută#i) Nu&ai desc=ntătorii pot pătrunde$

  @i eu ce (ac (ără voi7
  ?i în#ele" dile&a$ /ără Cre&ene i &ine< Serviciul pera#iuni Neconven#ionale al
cto"onului n%ar &ai (i ce este$ ?l linitesc:
   Ne întoarce&$ Si"ur) ,teaptă aici)
  Mă strecor prin tunelul săpat de lipovean i pornesc t=r= către pisc$ ,nu&e nu (ac salt în
spa#iu$ ?&i conserv ener"ia pentru încletarea pe care o si&t de>a (izic$ Interesant< "=ndesc eu< că
va (i o încletare (ără oa&eni$ ?n între"ul &unte nu "ăsise& ni&ic care ar (i putut (i nu&it su(lare
o&enească$
  ,bia c=nd atin" piatra piscului< recur" la &i>loace He5traterestre$ Sesa&< desc9ide%te)
optesc eu ca în poveti$ @i< e5act ca în poveti< st=nca se des(ace supusă i &ă lasă să pătrund
către centrala părăsită$
  Pri&ul eta>< cel văzut pe ti&pul saltului< nu%&i spune ni&ic nou$  &ainărie de (or&ă
se&icirculară în spatele căreia se a(lă &ai &ulte scaune (i5e$ Cu pra( "ros pe ele< se&n că n%au
(ost (olosite de &ult ti&p$ !oi pere#i sunt acoperi#i cu ecrane i&ense< de culoare verzuie$ Par
nite 9eleteie răsturnate< într%un rastel< c=teva obiecte cilindrice care ar putea (i ar&e$ Nu
îndrăznesc să le atin"< să le veri(ic$ Si&#urile î&i sunt încordate la &a5i&$ ?n"erul &eu ve"9etor
tra"e de zor clopo#elul de alar&ă$ Pericol) Pericol de &oarte)
  'ei trăi at=t c=t vre& noi) @i cu& vre& noi) Cuvintele lui 4a&ol5e î&i trezesc &arele
cura> de care a& nevoie$ Si&t pericolul cu (iecare por al (iin#ei$  pretutindeni i nicăieri$
!u&anul invizibil &ă studiază$ ,ceasta e senza#ia pe care &i%o (urnizează în"erul ve"9etor$
?ncletez din#ii i rostesc în "=nd &area invocare:
   !oa&ne al vie#ii i al &or#ii< lu&inează%&ă) Răsucesc cal& pal&ele p=nă le aduc (a#ă
în (a#ă$ Si&t zbaterea ener"iei din propriul trup$ Sunt "ata de orice &i%a (ost pro"ra&at să trăiesc$
?ncep să păesc atent către scara ce duce către eta>ul in(erior$ !in &ers< studiez (iecare ele&ent al
centralei$ Un obiect &icu#< pră(uit< a(lat sub o bancă< î&i atra"e aten#ia$ Mă aplec uor< îl pipăi i%
l ridic$ ,aaa) &ur&ur eu ceva &ai linitit în pal&a &ea se odi9nete un plic de c9ibrituri
(olosite$ ri"inea sa nu%&i spune ni&ic$ , (ost produs pentru a (ace recla&ă unui 9otel din
Pretoria$ Ciudat< dar contiin#a (aptului că al#i pă&=nteni au trecut prin centrala părăsită nul
linii &iI9ii scările< cu c=&pul ener"etic str=ns i cu palincii în l< iWii Nu Inten#ionez să ucid< ci să
ani9ilez$
  Cobor i nu&ăr trcptcli Unii ioi& tivi$< ;oate< cu pra( "ros pe ele$ 0rusc< senza#ia se
spui&(l se înte#ete$ 2upt î&potriva ei cu toate (or#ele$ Sunt o &lev,ială v=lvătaie< căci (ocul
celest care arde ina&icul inviEi9ll ini$1 cuprins întrea"a (iin#ă$ Str=n" din din#i i continui
cobor$Glica în ciuda (aptului că în creier î&i răsună un &esa> telepatic contrar$ !in &ers< răspund
"lasului necunoscut:
  ,& venit să%&i iau tovarăii de ar&e$
  ?ntoarce%te< străinule) încă &ai po#i trăi$
  'ia#a i &oartea sunt totuna$ 'reau ce e al &eu)
  Un sunet în(iorător u&ple încăperea "oală în care a& pătruns$ Mii de ace &i se în(i"
instantaneu în trup$ Instinctiv< e5tind c=&pul i &ă rosto"olesc către centrul ca&erei$ 4idurile se
des(ac ase&enea unor ui$ !in nie ies nite (iin#e acoperite în "iul"iuri albe$ Nu reuesc să le văd
(e#ele$ Mă ridic în "enunc9i< e5tind i &ai tare c=&pul$ Si&t presiunea contrară a celor care
înaintează$ Cu un e(ort suprao&enesc< &ă ridic în picioare i (ac ceea ce nu&ai în caz de e5tre&
 pericol a& (ăcut: î&i aduc în &e&orie i&a"inea clară a te&plului ascuns sub &un#ii notri$ Ni&ic
altceva nu &ai văd$ Nu&ai cul&ea do&oală pe care s%a le"ănat nea&ul &eu de codreni i #ărani$
 

 Nu&ai i&a"inea lui 4a&ol5e< st=nd cal&< pe (otoliul din (a#a centralei "eto%dace$ ,a cu&
trebuie să stea unul dintre cei care 9otărăsc via#a i &oartea pă&=ntenilor$
  ?n#epăturile au încetat$ !esc9id oc9ii i privesc$ ,"resorii s%au oprit ca& la doi &etri de
&ine< într%un cerc aproape per(ect$ Mur&ură &elodia cunoscută dar asta nu &ă deran>ează$
Creierul &eu european ra#ional nu poate în#ele"e cele înt=&plate$ 'eri(icase& eu însu&i$
Stabilise& clar că ni&ic o&enesc nu se "ăsea în între"ul &unte$ !e unde apăruseră &o&=ile7 î&i
iau ini&a în din#i i lansez o pasă$ Salt vălul de pe (a#a unuia dintre ei$ Scot un sunet de ui&ire<
si&t piatra vibr=nd sub picioare$ ,ud vocea lui Cre&ene< ca din altă lu&e:
   Sunt robo#i< 'arain$ ,ten#ie la "eneratorul de ener"ie anti%bios)
  Piatra vibrează din ce în ce &ai tare$ Rezonează cu &elodia reprodusă de robo#i$ ?ncep să
în#ele" cu& vibra între"ul &unte$ @i c=t de bine a(lase inteli"en#a invizibilă &icările &ele$ G
înde&nul nevăzutului adversar vine din nou$ ;ot telepatic:
  Pleacă străine) Nu ai ce căuta aici)
  O !ă%&i oa&enii din nea&ul &eu i plec) în ti&p ce port dialo"ul< încerc să identi(ic c=t
de c=t ina&icul$ Nu reuesc$ Invizibila inteli"en#ă (olosete al doilea siste& de telepatie< în care
nu po#i prinde nici &ăcar un sin"ur cuv=nt$ Nu&ai ideile se încruciează între ele$ !acă n%a avea
un antrena&ent de e5cep#ie< a zice că vorbesc sin"ur< cu &ine însu&i$
  ;ratează< 'araine)
  !e data asta nu &ă înel$ ;i&brul vocii e înscris în toate celulele corpului &eu$  al lui
4a&ol5e$ Privesc la robo#i$ ,u scos de sub văluri un soi de bor&aine i încearcă să pătrundă
către &ine$ ,sta î&i dă un senti&ent de superioritate< însea&nă că stăp=nul acelor locuri nu are
9abar cu& pot (i penetrat$
  &ena) optesc eu cu voce tare$
  ?n aceeai clipă< (ocul vie#ii izbucnete de >ur î&pre>urul c=&pului &eu< învăluind
a"resorii$ 6iul"iurile ard cu (lacără< robo#ii se opresc nedu&eri#i$
  N%a& venit cu "=nd rău< trans&it eu către invizibilul co&andant al centralei$
  ?naintează)
  ,runc o privire circulară$ Unde să înaintez7 Mă a(lu într%o ca&eră e&is(erică< înc9isă din
toate păr#ile$ 6=ndurile &ele nu sunt recep#ionate de nevăzutul a"resor i asta î&i întărete
încrederea$
  Unde să înaintez7 întreb eu telepatic$
  ?n loc de răspuns< pere#ii se desc9id< lăs=nd în (a#a &ea un tunel înalt$ ?n aceeai clipă<
nările î&i sunt invadate de un &iros respin"ător$ !e 9oit sau de cadavru$ Nu trebuie să caut prea
&ult sursa$ C9iar la intrarea în tunel< zac c=teva cadavre desco&puse$ Prin 9ainele putrezite se
văd oase i resturi de carne$ ?n#ele" că cele două e5pedi#ii dinaintea &ea au s(=rit prost de tot$
?&i pare rău de paranor&alii a&ericani i rui căzu#i în încercarea de a decripta &isterul din
Mun#ii Scorpiei< încă nu e cazul să &ic$ ;rebuie să tratez$ !e data asta< (olosesc vocea$ 'reau să
veri(ic dacă strania inteli"en#ă &ă în#ele"e:
  Cine este e( aici7 'reau să discut< vreau să tratez)
  Spune tu cine eti i ce vrei)
  Pronun#ia (ără cusur dar i (ără accent$ Metalică< se&n că e sintetizată de un aparat$
Ciudat aparat< însă$ Poate sintetiza li&bi &oderne$ 'orbise& înadins într%o li&bă &ai pu#in
cunoscută%ro&=na$ Re"ulile >ocului î&i dictează să răspund:
  u sunt 'arain din Carpa#i$ Sunt pă&=ntean< nu pot (i străin$ Pă&=ntul e patria &ea$
riunde pe această planetă< sunt la &ine acasă$ 'reau cei doi oa&eni albi ascuni aici$
 

  Nu eti pă&=ntean< 'arain$ Nu&ai trupul î#i este de pă&=ntean$ Spiritul tău nu &ă îneală$
ti din clanurile lui 4aris i Roinar< e5ploratorii Nordului$ I%a& cunoscut bine dar n%a& putut
a>un"e la ter&eni co&uni$
  ,sta a (ost cu &ult ti&p în ur&ă$ Cine eti tu7
  u sunt stăp=nul acestei planete$
  ,tepta& orice nu&ai o ast(el de replică< nu$ ?n lun"ile &ele pribe"ii< cunoscuse& destui
nebuni care se considerau stăp=ni ai unor #inuturi$ Cunoscuse& i #icni#i reli"ioi care se credeau
reprezentan#ii lui !u&nezeu pe Pă&=nt$ Nu înt=l% H nise& însă nici o inteli"en#ă superioară care
să sus#ină ast(el de abera#ii$  &are uurare &ă cuprinde$ ?n#ele" pe dată sc9e&a i replic si&plu:
  ,i concuren#i la această (unc#ie)
  ;u i zeul pe care l%ai invocat la intrare7
  Nu$ Noi ti& că planeta nu poate (i proprietatea ni&ănui$ 5istă însă pă&=nteni care se
consideră aleii !o&nului i stăp=nii planetei$
  ,bia rostesc cuvintele i totul î&i devine clar în &inte$
  Nu%i dau inteli"en#ei ti&p să răspundă$  in(or&ez cu situa#ia e5actă:
  i ne%au atras pe acest teritoriu$ @tiu ce puteri ave&$ 'or să%#i a(le secretele cu a>utorul
nostru$ !in această cauză< au aruncat doi dintre noi în acest loc$ @tiau că voi veni după ei$
  @i că te voi în(runta pentru via#a ca&arazilor &ei$ !ă%&i%i i &ă retra")
  Nu te &ai po#i retra"e dei n%ai &in#it$
  !e ce7
  Pentru că te vei întoarce î&preună cu al#ii să%&i iei puterea lu&ii$
  !e unde tii7
  ,a era scris în pro"ra&ul nostru$
  ?n creierul selenar7
  !a$ 'oi a#i u&blat la el$ 'oi i zeii votri$ ;rebuie să &uri#i< căci ni&eni nu are voie să
sc9i&be pro"ra&ul de evolu#ie pă&=nteană$
  Nu%i răspund i&ediat$ ,nalizez pe îndelete in(or&a#iile cunoscute< să în#ele" cu&
(unc#iona &ecanis&ul evolu#iei ciclice$ Pricep destul de rapid că (eno&enul denu&it de
 pă&=nteni &a"ie nea"ră are o e5plica#ie destul de si&plă$ Radia#ia creierului selenar era
receptată i retrans&isă prin inteli"en#a invizibilă cu care &ă con(runt la &o&ent$ rice persoană
care invoca această inteli"en#ă< prin (or&ulele &a"iei a(ricane< se conecta auto&at la ea$ @i
ob#inea un spri>in ener"etic pe &ăsură$ !esi"ur< unii pă&=nteni se puteau conecta i involuntar<
 prin rostirea înt=&plătoare a (or&ulelor$ ,sta trebuia să se (i înt=&plat cu unii scriitori precu& i
cu unii savan#i care studiaseră &a"ia pri&itivă$ ,>uns aici cu ra#iona&entul< realizez că în
a(ir&a#iile inteli"en#ei se a&estecă in(or&a#iile ultra&oderne cu cele pri&itive$ !ecid i&ediat să
veri(ic cauza:
  ti zeu sau pă&=ntean7
  4eu din pri&ii veni#i pe această planetă$ I%a& învins pe to#i care au încercat să%&i ia
 puterea$
  ?n#ele" pe dată că no#iunea de zeu nu are sensul pri&itiv< ci pe%cel de e5traterestru$ Nu
 poate (i o&< î&i optete incontientul$ ,r (i &urit de &ultă vre&e$ ,ceastă in(or&a#ie î&i dă un
(ior rece pe ira spinării$ Nu%&i plac &ainile prea inteli"ente$ Ceea ce văzuse& pe 2ună î&i
(usese prea de a>uns$ ?n aceeai clipă< îl recep#ionez pe Cre&ene$
  Continuă< 'arain) Puterea aparatului scade$ Mă pot &ica$
  Ce să continui7 în (a#a &ea se a(lă o inteli"en#ă arti(icială< pro"ra&ată să &en#ină o stare
de sălbăticie în lu&ea nea"ră$ Poate că pe întrea"a planetă$ Noroc că nu tie să citească "=ndurile<
căci ar (i "roaznic$ ;oate astea î&i trec prin &inte cu iu#eala (ul"erului$ Mă concentrez i întreb:
 

  ;u eti autorul unor stranii coinciden#e din lu&ea noastră7

  5act$ 2e%ai trăit7
  Nu$ u sunt luptător$ ?nt=lnesc at=t de &ulte coinciden#e create de adversari înc=t nu &ă
&ai i&presionează$ Pentru ceilal#i oa&eni< însăB Mai ales pentru sălbaticii din zonele încă
necivilizate$
  Nici nu le vei &ai trăi vreodată$ 'ei &uri aici< pentru a nu strica pro"ra&ul$ Pro"ra&ul
&eu$
  Măcar e un pro"ra& bun7
  Per(ect$ Cei care l%au în#eles pot ob#ine tot ce vor$
  ,9a)
  ?&i a&intesc spusele lui Mos9e i tra" o în>urătură$ ?n "=nd< (irete$ Cu "las tare<
contracarez:
  'ia#a nu poate intra în pro"ra&e create pentru &aini de pe altă planetă$
  ;reptat< va intra$ ?#i trebuie ti&p pentru asta$ @i eu ani ti&p$  venicie$ ;u nu ai< dei nu
eti pă&=ntean$
  Ceilal#i &e&bri ai e5pedi#iei unde sunt7
  Care e5pedi#ie7
  Cu care ai venit$ N%ai (ost tu co&andantul$ Parează la (el de in(le5ibil:
  !e unde tii asta7
  ,#i venit din direc#ia stelei Sirius$ !in C=inele Mare$ Mental< produc o 9olo"ra&ă a
vec9ilor constela#ii$ /ac să scintileze Sirius în culoarea ini#ială V roie$ Să în#elea"ă inteli"en#a
arti(icială la ce &ă re(er$ Replică i&ediat:
  Noi a& adus c=ini pe această planetă$ Sălbaticii li s%au înc9inat$ !e unde tii că n%a& (ost
eu co&andantul7
  Pentru că nici o e5pedi#ie nu este condusă de un robot$ N%a#i aterizat aici< ci &ult &ai în
nord$
  @tii &ulte dar eti (ra"il< 'arain$ ,a cu& au (ost ceilal#i din e5pedi#ia noastră$
  i te%au pro"ra&at înainte de a &uri7
  6oa &%a pro"ra&at$ 0ăuse nusa căci era (oarte bolnav$ !elira$ ,tunci &i%a zis: Qoule î#i
las o lu&e în stăp=nire$ 'a (i nu&ai a ta$ S%o aperi i să respec#i pro"ra&ul)
  (tez ad=nc$ Un e5traterestru din &isterioasa e5pedi#ie (ăcuse o "lu&ă$ 2ăsase
 pă&=ntenii în sea&a unor calculatoare$ Unul< pe 2ună< celălalt< pe Pă&=nt$ Cu un pro"ra& ciclic<
care s%ar (i repetat &ultă vre&e$ Nu etern< căci i aparatele cele &ai per(ec#ionate se erodează în
contact cu cli&a din siste&ul nostru solar$ Sincer< nu tiu ce să &ai spun i să &ai (ac$ 6ră&ada
de te9nică din (a#a &ea are înscris un pro"ra& sălbatic$ ?ncep să în#ele" i cu& ac#ionează: direct
 prin incontient$ Pe rit&urile cele &ai lente ale creierului$ Păcătoasă treabă)
  'arain< se apropie ti&pul să &ori$
  C9iar at=t de periculos sunt7
  Nu te pot lăsa în via#ă$ Cu& nu i%a& lăsat nici pe ceilal#i$
  ;e te&i de noi dar nu te te&i de sălbatici$
  i nu încearcă să &ă depăească$ Mă divinizează$ 'oi &%a#i putea depăi$
  Poate că te%a& depăit de>a$ u a& participat la repro"ra&area creierului selenar$
  !e%aceea nu &ai pri&esc pro"ra&e)
  ?n ciuda sunetului &etalic< "lasul arti(icial trădează surpriza$ @i &=nia$
  ,tunci< &ori "=n"anie u&ană)
 

  N%apuc să replic$ Piatra de sub picioare crapă cu vuiet cu&plit$ Mă prăbuesc către
ad=ncurile Pă&=ntului$ Salt< 'arain) stri"ă disperat în"erul &eu ve"9etor$ u< însă< îl aud ca de
departe< ca pe un străin$
  !istru"erea robo#ilor$
  M%a& trezit înainte de a atin"e (undul &inei$ Sub in(luen#a ordinului i&perios: Salt<
'arain) Salt) !e data aceasta< nu era nu&ai incontientul &eu$ ?l dubla porunca clară a
co&andantului cto"onului$ 'ocea lui Cre&ene suna &ult &ai vi"uroasă dec=t ulti&a dată:
  Salt< 'arain< să nu te zdrobeti)
  !ei în cădere< &ă concentrez pe (or&ula de salt$ Contiin#a nu &ai >oacă nici un rol$
 Nu&ai spiritul neador&it< venicul ve"9etor al vie#ii &ele$ ?&i co&and saltul pe direc#ia în care îl
si&t pe Cre&ene$ Prelun"a< dezu&anizanta cădere se întrerupe$ ,terizez lin< într%un loc lu&inat
de o lă&pi#ă electrică$ @i aud clar urarea indianului:
  Xelco&e< 'arain)
  M=inile lui Cre&ene se întind "răbite către &ine$ ?&i prinde capul în pal&ele sale$ Cu una
 pe (runte i alte pe cea(ă$
  Revino%#i< 'arain) Repede) ,ve& (oarte pu#in ti&p$
  Răsu(lu ad=nc i încerc să în#ele" situa#ia în care ne a(lă&$
  Sc9i&bul de in(or&a#ii pornete spontan i telepatic:
  2aure< e un robot creat după &odel u&an$  unealtă a zeului%&aină din 2ună$
  @tiu$ Se ali&entează din "eneratorul care ne #ine prizonieri în c=&p$
  Ce (el de c=&p7
  Necunoscut$ 2a &a5i&a intensitate< paralizează tot ce este viu$
   în scădere7
  !a$ ;rebuie să ac#ionă& rapid$ Sunte& la circa patru sute de &etri sub pă&=nt$
  ,i încercat saltul în spa#iu7
  !e &ai &ulte ori$ Nu&ai spiritul poate pătrunde prin c=&pul necunoscut$ ,a a& a(lat
a&plasa&entul centralei din zonă$
  Mă ridic în capul oaselor< apoi pe ezut$ !esc9id oc9ii i%&i văd cei doi tovarăi de luptă$
CordaJ< c9iar l=n"ă &ine< &urdar i zdren#uit< #ine lă&pi#a$ Se vede că a recuperat%o din "aleria
de &ină$ Cre&ene< &ult &ai slăbit i cu ur&e de s=n"e pe (a#ă< &ă privete cu oc9ii lăr"i#i$
Contează pe &ine pentru evadarea din puterea robotului$ Nu &ă i&ploră$  bărbat călit în lupte
"rele$ ,& trăit &ulte pericole î&preună$ @i le%a& depăit pe toate$
   (ace&< 2aure$ Ne uni& ener"iile i urcă& la supra(a#ă$
  Nu acolo) în ca&era "eneratorului$ Nu pute& lăsa o&enirea să &ai su(ere din cauza
robotului$
  ,sta a vrut Mosadul$ Să ne i&plice$
  @tiu$ ,u aruncat între"ul &otel în aer$ Cu &ine i CordaJ$ Y V !u&nezeule)
  Nu&ai să ne prindă în stare de incontien#ă$ @i să ne aducă aici$
  ?nsea&nă că tiu ce e aici$
  ,u &urit sute de%ai lor în ti&p ce studiau (eno&enul$ Privete)
  CordaJ ridică lă&pi#a pentru a%&i (ace lu&ină$ Pretutindeni zac oase de oa&eni i resturi
de ec9ipa&ent$
  ,sta însea&năB
  !iscută& &ai t=rziu< 'araine$ ;rebuie să pro(ită& de ener"ia ta) !u%ne în ca&era
"eneratorului)
  Mă ridic 9otăr=t i încep ritualul de încărcare cu ener"ie:
  4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a vie#ii i a &or#ii) /or#a universală)
 

  ?n ti&p ce rostesc (or&ula< îl văd pe e5traterestrul din 4e"etina$ 4=&bete încura>ator$ 

ti&pul să porni&$ ?l prind pe CordaJ de &=na dreaptă i întind st=n"a către dreapta lui Cre&ene$
  Salt)
  Un uier scurt i sunte& într%o sală &are< cu tavanul arcuit în patru direc#ii$ Un zu&zet
uor ne dă de tire că "eneratorul e în (unc#iune$ Privi& în >ur rapid$ Să luă& cunotin#ă de
situa#ie$ @i să "ăsi& ceva care ai putea (olosi ca ar&e$
  (orturi zadarnice< "=n"ănii u&ane)
  Ridic privirea$ ?n tavan< s%a desc9is o trapă$ Prin ea coboară plutind un ne"ru t=năr$ 0ine
(ăcut< î&brăcat doar într%un ort$ !acă n%a ti că e un robot< a >ura că e o (iin#ă din specia
noastră< u&ană< cu s=n"e cald$ ,terizează între noi< cu (a#a către &ine i Cre&ene$ CordaJ i%a
ră&as în spate dar se pare că nu%l interesează$
  ?n s(=rit< (a#ă în (a#ă) !ouă creaturi u&ane< din carne i s=n"e i un Hetern (ăurit din
&ateriale pe care nu le ve#i cunoate niciodată$
  6eneratorul< 'arain) î&i trans&ite Cre&ene telepatic$
  ?n#ele" că trebuie să distru" "eneratorul din care se ali&entează robotul$ Să%l lase (ără
c=&purile necunoscute în care ne poate înlăn#ui$ ,ccept &isiunea i răspuns telepatic:
  Line%l de vorbă)
  ?n re"ulă)
  ;ăce#i suspect< ne avertizează robotul$ 4adarnic< însă) Nu ve#i iei vii de aici)
  'o& iei< replică Cre&ene pe un ton rece$ !acă vrei< î#i e5plic i cu&$
  ?n#ele" ce vrea să (acă$ Provoacă curiozitatea$ Robotul vrea să cunoască posibilită#ile
actuale ale tiin#ei celor din nea&ul nostru$ Pro(it de situa#ie i lansez o uvi#ă de ener"ie$ !irect
către "enerator$ ?l pipăi uor pe toate păr#ile$ ?ncerc să "9icesc din ce &aterial e construit$ Robotul
cade pradă ispitei i întreabă z=&bind:
  Cu& ve#i iei7
  Cu tine în (runte$ Nu se poate să nu (ii interesat de &odul în care evoluează via#a
 pro"ra&ată de e5pedi#ia voastră$
   cunosc (oarte bine$ Nu e5istă eveni&ent planetar neînre"istrat în circuitele &eleB
  Robotul îi continuă e5punerea$ Să"eata spiritului &eu a reuit să pipăie "eneratorul pe
toate păr#ile$  capsulat aproape per(ect$  sin"ură (antă cu &ar"inea uor (isurată î&i dă
oarecare speran#ă$ Mă (ră&=nt ne9otăr=t$ Ce se va înt=&pla dacă pătrund în aparat cu ener"ia
&ea< bio%in(or&a#ională7 Cine pe cine va distru"e7
  'araine< "eneratorul7)
  ?ndată)
  4=&besc a&abil robotului ne"ru$ Să creadă că%l ascult$ ?n (apt< î&i trec prin &e&oria &ea
vizuală întrea"a via#ă$ ,a &i%a spus instinctul$ ,r&a cea &ai potrivită pentru acest atac este
i&a"inea$ ,sta î&i a&intete de pri&a con(runtare dintre &ine i calculatorul cto"onului$ ;ot
cu o i&a"ine reuise& să%l ani9ilez$ !erulez cu viteză via#a$ ricu&< dacă nu reuesc< voi pierde%
o de(initiv$ Robotul &i se adresează direct$  (i si&#it ceva7 îi răspund în dodii:
  Sunt &ulte in(or&a#ii la care n%ai avut acces$ @i nici nu vei avea$
  Se (ră&=ntă ne9otăr=t< apoi se decide să dea (r=u liber curiozită#ii tiin#i(ice:
  !e e5e&plu7
  ;e9nolo"iile aduse de ze"etini$ Cea &ai nouă civiliza#ie care ne%a contactat$
  !aaa7
  Cei care au repro"ra&at creierul selenar$ Care #i%au răpit sursa de pro"ra&e$ Nu vei &ai
(unc#iona &ult< căci nu vei &ai avea in(or&a#ii$
  'oi (unc#iona destul să re(ac între"ul siste&$ @i să%&i con(ec#ionez un ur&a$
 

  !u&nezeule &are i s(=nt) Un ur&a7

  Cu& să do&ină& cu pro"ra&ele noastre eternitatea dacă nu prin ur&ai7
   i&a"ine de co&ar &ă (ul"eră$ Minunata noastră planetă cotropită de oa&enii%&aini$
Iar bie#ii pă&=nteni< sc=aviza#i psi9ic de robo#i$ Robotul ne"ru z=&bete$ , învă#at &ulte din
co&porta&entul u&an$ !upă aceasta< ne o(eră surpriza:
  Privi#i)
  Prin trapa desc9isă coboară al doilea robot$ !e data asta< alb$ Se vede că a (ost (ăurit după
&odelul unui nordic văzut pe undeva$ ri< capturat< copiat i distrus$ ,sta î&i aduce a&inte de
a&enin#area bubulilor: 'arain< te vo& copia) î#i vo& (ace o dublură$ Nu trebuie să (ac un e(ort
deosebit de &e&orie pentru a în#ele"e că bubulii< pă&=nteni dintr%o rasă e5traterestră< ac#ionaseră
sub in(luen#a robo#ilor din Mun#ii Scorpiei$ Pro(it de &o&entul de uluire i &i spun: Ce%o (i o (i)
  2ansez spiritul pe direc#ia (isurii descoperite anterior$ Cu ulti&a i&a"ine înscrisă în el$
I&a"inea Pă&=ntului< planeta vie#ii vii< a(lată în pericol de do&inare străină$ ;otul$ se petrece
instantaneu$ Un z"o&ot în(iorător< de parcă s%ar s(ăr=&a planeta$ Cutre&urul care o înso#ete &ă
aruncă în (a#ă$ Cad peste robotul ne"ru$ ,cesta nu se clintete din loc< ci &ă prinde de "=t< cu
a&bele &=ini$ !in (anta "eneratorului iese (u&$ Cre&ene s%a lansat direct către zona a(ectată de
atacul &eu$ CordaJ s%a rosto"olit în (a#a robotului alb< pornit în ur&ărirea lui Cre&ene$ ,cesta se
î&piedică i cade$ ,cest si&plu succes î&i ridică &oralul$ 5tind c=&pul ener"etic p=nă si&t
labele robotului ne"ru trosnind$ Mă privete cu oc9i (ioroi$ Roii< cu cercuri ne"re%albe$ N%a&
văzut niciodată ast(el de oc9i la un &uritor$ Mă tra" înapoi< către peretele din spate$ ?i las lui
Cre&ene loc de ac#iune$ !in retra"ere< &ai lansez o să"eată pe direc#ia (isurii$ Una în stare să
dăr=&e z"=rie%nori:
  Cu (or#a între"ului Pă&=nt< 2aure) stri" eu (ără "ri>ă$
  Nu &ai ave& ni&ic de pierdut$ i ori noi$ ,ltă variantă nu e5istă$ Cre&ene se spri>ină de
corpul "eneratorului i pune pal&ele pe (isura lăr"ită de &ine$ CordaJ se aruncă peste trupul
robotului alb$  azv=rlit ca o zdrean#ă$ ,&=ndoi robo#ii pornesc deodată către Cre&ene$ Mă
redresez i ridic pal&ele unite$ /ul"erul &eu pornete i%l lovete pe cel ne"ru$ !irect între u&eri$
Se îndoaie o clipă< apoi îi revine$ !in ce%o (i construit7
  2a o parte< 2aure)
  Cre&ene se întoarce stupe(iat$ u realizez că lipoveanul a pătruns cu&va în centrală i &ă
aruncă către dreapta$ !in zbor< îl văd pe Cre&ene i&it=ndu%&ă$ Mai văd (lacăra i&ensă care
cuprinde cei doi robo#i i "eneratorul$ ?&i duc instinctiv &=inile către (a#ă< pentru a &ă prote>a$
Pietrele cad în >urul &eu ca o ploaie$ 2e si&t de la distan#ă< prin c=&pul ener"etic e5tins$ S%a
ter&inat co&arul< "=ndesc eu i &ă str=n" "9e&$
  C=teva secunde de tăcere$ !esc9id oc9ii i văd s(=ritul lu&ii robotizate$ Cre&ene se
luptă cu un pietroi de vreo sută de ile$ 0ănuiesc că încearcă să%l scoată pe CordaJ la supra(a#ă$
Robo#ii nu se văd nicăieri$ Nici 0ălaiul$ Mă ridic i pornesc către zona în care îl văzuse& ulti&a
dată$ ?i aud "e&etele i stri":
  ;răiete< 2aure)
  ;răiete dar e vai de el$ Prins între două blocuri de piatră< ca o slănină în sanvi$ Cu un
 picior zdrobit$ 'ăd s=n"ele cur"=nd pe sub pietroiul căzut pe labă$
  Ktia au ceva cu cotoaiele &ele< scr=nete el printre din#i$
  ,sta nu te va î&piedica să aler"i după orice (ustă scurtă$
  Mai repede< piciule)
  S(ăr=& pietroiul cu o pasă i%l e5tra" pe lipovean dintre cele două blocuri$ ,rată tare
 prăpădit dar e viu$
  N%ai prea avut noroc în ulti&ul ti&p< lipa$
 

  Kia au avut i &ai pu#in noroc$ S%au topit< căci de ars n%a& văzut să ardă$
  ?l aez pe un bloc de piatră i (ac un salt către Cre&ene$ Să văd ce s%a ales de cei doi
robo#i$ ?i "ăsesc pe CordaJ i Cre&ene$ Nici ur&ă din cel care se considera stăp=nul planetei$
 Nici de ur&aul lui$
  2aure< au (u"it)
  Un scurt sc9i&b de priviri$ Ne în#ele"e& (ără vorbe$ /ace& saltul în acelai ti&p$ !irect
 prin trapa prin care cobor=seră robo#ii$ ?n (a#a noastră se desc9ide o "alerie înclinată$ 2u&inată ca
ziua$ ;rec în (a#ă i sprintez ca la suta de &etri$ ,bia aud stri"ătul lui Cre&ene:
  Salt< 'arain)
  Mă opresc indecis$ Cre&ene a dispărut prin saltul în spa#iu$ Cu& a procedat să%i
"ăsească7 D Cu i&a"inea celor doi robo#i< î&i optete în"erul ve"9etor$ ?&i aduc în &e&orie
i&a"inea pri&ului robot înt=lnit< &ă (i5ez pe ea i (ac saltul$ Nor&al< ar trebui să ni&eresc în
apropierea #intei$ ,a se înt=&plă$ ?l "ăsesc pe Cre&ene răsti"nit între cei doi robo#i< "ata să%l
ter&ine:
  2a &ine< &aini nenorocite)
  Se opresc pentru o (rac#iune de secundă$ Su(icient să lansez pri&ul (ul"er$ !irect între
oc9ii robotului ne"ru$ ?l scapă pe Cre&ene i se apleacă$ ,re proble&e cu vederea$ Sau< cu& ar
spune 0ălaiul< i%au da&bla"it (elinarele$ Celălalt robot îl lasă pe Cre&ene i se repede către &ine$
!irect prin aer$ Ca o "9iulea u&ană$ Ridic pal&ele< e5tind c=&pul ener"etic i &ă atept la ce e
&ai rău$
  Mainăria nu poate pătrunde prin c=&pul u&an$ ,ceastă constatare î&i dă aripi:
  Nu pot pătrunde prin c=&pul nostru< 2aure) 5tinde%#i aura)
  Privesc în >ur să cunosc teatrul de opera#ii$ Sunte& într%o ca&eră plină de ecrane$ Un soi
de centrală de spionat via#a planetei$ @i de constr=ns via#a să intre în tiparul stabilit de pro"ra&ul
e5trateretrilor din Sirius$ Robotul ne"ru se ridică clătin=ndu%se$ Stri"ă: încă n%a#i învins<
oa&enilor) încă nu)
  Cel alb produce o (lacără i&ensă$ !irect din bra#ul drept$  diri>ează către &ine$ ?ncearcă
să penetreze bio%c=&pul cu (ocul &aterial$ Sau cu alt(el de (oc< necunoscut nouă$ u< însă< sunt
din nea&ul oa&enilor cu s=n"e cald$ ?ncă din preistorie< ne%a plăcut (ocul$ Iar una din cele &ai
 bune a"ente din le"ătura &ea &%a învă#at taina (ocului spiritual$ Ridic &=inile i &ai sus< pornind
un uvoi de (oc$ Să ardă tot< să nu &ai aud &ăcar de robo#i)
  Cu (ocul rece< 'arain)
  Mă tra" pu#in înapoi$ ?ncerc să în#ele" ce dorete Cre&ene$ S%a ridicat în picioare< spri>init
de perete$ Se vede că e (oarte slăbit$ Se spri>ină cu a&=ndouă &=inile de bara de protec#ie a unui
ecran$ !in privirea lui< însă< #=nete un (ul"er$ Unul sin"ur$ !e culoare albastră$ ?l recunosc i%i
văd e(ectul$ Robotul alb a (ost lovit între u&eri$ Scoate un urlet înspăi&=ntător< de (iară rănită$
  Creaturi o&eneti bleste&ate) Cu& crede#i voi că$
  Nu &ai apucă să%i ter&ine ideea$ Se produce un (eno&en straniu$ Culoarea pielii sale
virează brusc către un verde aprins< apoi plesnete ca o coa>ă$ Prin resturile de piele se văd
articula#iile &etalice i circuitele din care e (or&at$ Nu se lasă însă$ Continuă să reverse uvoiul
de (oc asupra &ea$ ?i si&t do"oarea din ce în ce &ai tare$ I%o si&te i Cre&ene$ ?i văd (a#a
transpirată< leoarcă de apă$ ,l doilea (ul"er pornete din (runtea sa$ Mai &ic dec=t pri&ul$ Cu
aceeai #intă$ Robotul alb cade în "enunc9i< în (a#a &ea$ /ocul din bra#ul său se do&olete apoi se
stin"e cu totul$
   ti&pul să ani9ilă& robotul ne"ru$ Nu%l &ai văd< însă$
  ?n spate< 'arain)
 

  6lasul lui Cre&ene e slab de tot$ Stins$ Iar (a#a îi este o "ri&asă de durere$ Nu pot (ace
ni&ic pentru el$ Mă întorc să%&i văd #inta$ @i &ă retra" rapid înapoi$ Robotul ne"ru se a(lă într%un
aparat s(eric< cu partea superioară translucidă$ ?i văd (a#a$ Nu&ai cute de răutate i 9otăr=re$ Nu
tiu la ce ar putea (olosi aparatul în care se a(lă< aa că (ac un salt l=n"ă Cre&ene$ Măcar vo& (i
doi$
  &ule< n%ai c=ti"at ni&ic pentru o&enire)
  'ocea cavernoasă< se&n că aparatul de procesat s%a de(ectat$
  'e#i asista la s(=ritul lu&ii voastre< pă&=ntene) @i la s(=ritul planetei$
  Să nu (aci asta) 6oa nu te%a pro"ra&at să distru"i civiliza#ia u&ană cu s=n"e cald) ra
reptiloid dar nu ne ura$ Ne desconsidera nu&ai$ Pe voi v%a (ăcut după &odel u&an$
  ,pelul la creatorul său 1%a oprit$ Probabil< i%a activat circuitele de &e&orie$
  Ce tii tu de 6oa7
  I%a& studiat lucrările din creierul selenar$ N%a inten#ionat să ne distru"ă$ 'oia să eli&ine<
treptat< nu&ai e5e&plarele cu pro"ra&e di(erite de al său$
  'oi sunte#i aceeia)
  !a< noi sunte& dintre cei care n%a& putut (i robotiza#i$ ,ve& un alt pro"ra& de evolu#ie a
vie#ii$ 2%a& i&ple&entat de>a pe calcu=atorul din 2ună$ Nu are nici un rost să distru"i o&enirea$
6oa nu #i%a ordonat s%o distru"i)
  6oa &i%a dat &ie această planetă$ Mi%a spus clar că e a &ea$ Că trebuia să%i aplic
 pro"ra&ul de evolu#ie ciclică$ 'oi l%a#i distrus< eu vă distru"$
  ,paratul în care se a(lă se ridică uor de la podea$ Pare un soi de &icronavă$ 2ansez un
(ul"er$ /ără rezultat$ Mă întorc ru"ător către Cre&en$ ,re oc9ii roii< apoi$ 5tenuat$ Nici un pic
de ener"ie pentru un nou (ul"er$ ?i o(er pal&a &ea dreaptă:
  Prinde< 2aure) Ia c=t &ai &ult) ;rebuie să loveti)
  Se a"a#ă cu de"etele tre&ur=nde de &=na &ea$ Nu l%a& văzut niciodată at=t de slăbit$
Rănile< prizonieratul i con(runtarea l%au adus la ulti&a li&ită$
  S(era se ridică vertical< p=nă la tavan$  ploaie de sc=ntei ne î&presoară$ Parcă a& sta
într%un cort de (oc$
  Privi#i< "=n"ănii u&ane< la ecrane) Să vede#i s(=ritul lu&ii voastre)
  Nu (ace asta< Qoule) 2e"ea Universului î#i interzice)
  Cine7
  2e"ea Universului) 2e"ea de care asculta i 6oa)
  !e unde tii7
  ,u trebuit sute de &ilenii pentru ob#inerea oa&enilor pă&=nteni$  altă civiliza#ie se va
ocupa de noi$ ,a scrie în 2e"ea Universului)
  N%o cunosc) ;rebuie să vă distru") Să distru" planeta oa&enilor care i%au depăit zeii
creatori) 'oi< cei din rasa lui Roinar i 4aris sunte#i de#inătorii noului pro"ra&$
  Nu< Qoule) 'ia#a pă&=nteană are propriul pro"ra&$ N%ai auzit de /or#a 'ie#ii7
  cranul din (a#a noastră se lu&inează$ Prezintă o "rozăvie$  ca&eră circulară cu un
sin"ur recipient în &i>loc$ Intuiesc i&ediat că e vorba de un &i>loc de distru"ere a între"ii
 planete$ @i că va trebui să%l vede& pus în (unc#iune$
  Mai repede< 2aure) optesc eu$ P=nă &ai e ti&p)
  ,paratul pe care îl vede#i va distru"e lu&ea voastră< e5plică robotul ne"ru< total detaat$
'a e&ite o undă de (or#ă către centrul Pă&=ntului i%l va despica în două$ pera va (i desăv=rită
de (or#ele care ac#ionează în zona planetei voastre$ 'e#i cădea în 9ăuri< arz=nd$
  'arain< po#i să a>un"i l=n"ă robot7
 

  Cre&ene a "ăsit o solu#ie$ Nu%i răspund$ ?&i adun restul de ener"ie i &ă teleportez direct
în cabina aparatului$ C9iar în spatele robotului ne"ru$ Micarea &ea îl alertează$ Părăsete
co&enzile aparatului i se întoarce să &ă ucidă$ Mă caută cu &=inile întinse< căci nu &ai vede$
c9ii săi cu&pli#i s%au înc9is pentru totdeauna$ Pricep planul lui Cre&ene< &ă retra" cu spatele
i%i optesc: ,ici< vino aici< bestie arti(icială)
  O ,cu&)
  ?n clipa c=nd Cre&ene stri"ă< lansez toată ener"ia într%un (ul"er$ !irect către capul
robotului$ @i văd (ul"erul albastru al co&andantului plec=nd lin$ Pornete din pal&ele sale< trece
 prin peretele astronavei i se în(in"e în spatele robotului$ Un urlet înso#ete pătrunderea lui în
ad=ncurile robotului$ Ca i în cazul precedent< culoarea acestuia se sc9i&bă$ 'irează către rou
aprins< apoi către un soi de "alben$ ?n (ine< crapă< lăs=nd vederii întrea"a uzină ascunsă sub ea$
Mor&anul de circuite inteli"ente a devenit inutilizabil$ Planeta Pă&=nt nu &ai are stăp=n în
lu&ea zeilor &aini$ 'ia#a oa&enilor e salvată$ Mă las să cur" către podea< căci nu &ă &ai #in
 picioarele$ Ceea ce s%a înt=&plat în acestă zi va (i povestit &ii de ani< de către pă&=neni$ Stau
aa< culcat< c=teva &inute apoi &ă teleportez către Cre&ene$ ?l prind de u&eri i%l tra" aproape de
 perete$
  !or&i< 2aure< căci ni&ic rău nu se &ai poate înt=&pla)
  Mă a(und în so&n co&andat< să%&i re(ac o bru&ă de ener"ie$
  !upă vreo >u&ătate de oră ne trezi&$ ?l a>ut pe Cre&ene să se ridice i (ace& saltul către
tovarăii notri de e5pedi#ie$ ?i "ăsi& într%o stare ase&ănătoare nouă$ Proastă$ Răni#i< e5tenua#i$
arecu& &ul#u&i#i că ne văd$
  S%a ter&inat< îi in(or&ează Cre&ene i se aează$
  ,(ară%i ziuă< co&entează 0ălaiul$ !acă iei&< ne ba"ă la bala&uc$
  Ră&=ne& aici< răspunde Cre&ene (ără c9e($ Ne odi9ni&< ne re(ace&$
  ?&i crete piciorul c=t co(a$  s(ăr=&ată laba$
  ;e oblo>ete 'arain$ Nu iei&$ ;u ce zici CordaJ7
  Nu iei& pe ti&p de zi$ Nu sunte& în stare nici de e5plica#ii< nici de luptă$
  Nici el n%arată prea (ericit de situa#ie$  &=nă îi at=rnă le"ată de "=t< bas&aua de pe cap e
năclăită de s=n"e$ 'ede cu un sin"ur oc9i< căci celăla=t e acoperit de o v=nătaie violacee$
  Medica&ente< propune 0ălaiul$
  Unsori pentru &ecanis&e$ ,ici n a trăit (iin#ă vie$
  Ne ia dracuG p=nă la noapte$ ,ici sunt zilele lun"i$
  Nu ne ia$ ;aci i econo&isete ener"ia)
  @i dacă vine altă arătare7
   o idee$ Stai de pază)
  Ne culcă& ve"9ea#i de lipovean$ !irect pe podeaua tare< pră(uită$ Mă a(und în cel &ai
ad=nc so&n al vie#ii &ele$ N%a& (ost niciodată at=t de obosit$ , dor&i o venicie$
  !upă două ore< &ă trezete 0ălaiul$  r=ndul &eu să (ac ve"9e$ ?l las să adoar&ă< apoi
 pun incontientul de stra>ă i a#ipesc$ Ni&ic rău nu se poate înt=&pla$  linite deplină ne
încon>oară$ Ni&ic n%a &ai ră&as din releul robotic al centralei a(ricane$ Prin so&n aud oapte$ 2e
recunosc pe dată$  "lasul părintelui !e&ian$ , celui care &%a scos din bezna netiin#ei i &%a
(ăcut o& între":
  'arain< e prea t=rziu să%#i spun că sunt &=ndru de tine7
  @tii< părinte7
  !in lu&ea spiritelor< î#i ur&ăresc via#a$ N%ai "reit dec=t (oarte rar$ ,i &ers &ereu la
#intă$ ,sta n%ai putut%o (ace nu&ai cu ceea ce #i%a& dăruit eu$ ,i avut in(or&a#ii din altă parte$
  ,& avut părinte$ /iecare ave&$ Ni le (olosi& sau nu< după cu& ne îndea&nă via#a$
 

  ,i a>uns unde n%a &ai călcat picior de &uritor$ ,i în(r=nt &ari ispite$ ?n pri&ul r=nd<
ispita de a te considera zeu sau ales$ @i%ai în#eles &ecanis&ul vie#ii u&ane$ Re"ula după care se
ridică i coboară &ări&ile lu&ii$
  ,cel &ecanis& nu &ai e5istă< părinte$ 2e"ile vie#ii i%au intrat în drepturi$ Re"ulile lui
erau cu&plite$ ,r (i trans(or&at o&enirea într%o tur&ă de robo#i$
  2e%a& si&#it$ Uneori< le%a& crezut< căci (irea o&enească &%a înde&nat să ba" de sea&ă
(aptele e5traordinare$D
  C=t de si&plu îi recunoate li&itele o&eneti) î&i aduc a&inte de cele spuse de robotul
ne"ru< Qoule< i%i spun:
  Se pare că oa&enii ti&pului nostru au depăit într%o anu&ită ra&ură a cunoaterii ceea ce
tiau zeii creatori$
  !a< 'arain< re"ula lui zece iod înscrisă în cuv=ntul zodiac a (ost (r=ntă$ Nu era potrivită
vie#ii o&eneti nor&ale$
  In(initul v%a î&bră#iat din toate păr#ile$
  ,a cu& a pro&is Zrina$ Nu&ai in(initul poate în#ele"e in(initul< nu&ai !u&nezeu îl
 poate în#ele"e pe !u&nezeu$
  Să nu devii or"olios< 'arain)
  Prea t=rziu< părinte) ,ltcineva &i%a înscris această re"ulă în (iin#ă$
  ra de ateptat$ ;e &ai ateaptă &ulte încercări< 'arain$ Să nu te dai bătut) în tine e
speran#a i via#a$ Calea au desc9is%o al#ii$ Iar ,devărul nu poate (i atins dintr%o dată$ ?n#ele"i ce
vreau să spun7
  ?n#ele" per(ect< părinte)
  &enirea a ieit din sălbăticie i pri&itivis&$ Mă bucur că a& dat o &=nă de a>utor$ Plec<
'arain$
  Părinte< încă nu pleca)
  Ce vrei să tii< 'arain$ ;u care le tii pe toate7
  u nu le tiu pe toate< părinte) 'oi a#i tiut e5act cu& va decur"e con(runtarea$ @i a#i
 pre"ătit c=te un antidot pentru (iecare lovitură a adversarilor$ !e unde a#i tiut că vor (olosi &a"ia
nea"ră î&potriva ro&=nilor7
  ,& ur&ărit nDrsul con(runtării pentru puterea Ro&=niei$ /iecare "rupare de străini a
(olosit alt siste& &a"ic$ Nu are rost să #i le e5plic$ 2e ai înscrise în (iin#a ta$ ,lături de ele<
leacurile prin care po#i în(r=n"e orice (el de &a"ie$ 2e%au str=ns sute de înaintai< de la toate
nea&urile$
  Părinte< ni&ic supranatural în cele a(late$ rau le"i ale vie#ii planetare necunoscute încă
de tiin#ă$ Pri&itivii le%au a(lat de la astrali i le%au aplicat e&piric$
  Unii le &ai aplică încă$
  Nu pentru &ult ti&p$
  U&bra părintelui !e&ian a (=l(=it o clipă< apoi s%a retras$ M%a& trezit din so&n$ i a&
 privit către ca&arazii &ei$ !or&eau ad=nc$ So&n de luptători osteni#i de con(runtări nenu&ărate$
M%a& decis să nu%l &ai scol pe CordaJ$ Nici pe Cre&ene$ Putea& ve"9ea sin"ur întrea"a zi$
  N%a& luat ni&ic din centrala părăsită$ ,& lăsat totul neatins$ Să poată (i studiat pe
îndelete de "enera#iile viitorului$ ,(ară ne atepta prin surpriză neplăcută: Cenda dispăruse$ ,
doua a& constatat%o un pic &ai t=rziu: dispăruse i Aarison$ Nu i%a& &ai văzut de atunci$ Parcă i%
a în"9i#it Pă&=ntul$ Mai &ult ca si"ur< s%au speriat de ac#iunea operativă i%au ters%o< lăs=ndu%ne
într%o situa#ie neplăcută$ ,& rezolvat%o însăD i pe aceasta$ Căci noi ave& rezerve pentru orice
situa#ie$ ?n"ropă& bani i docu&ente înaintea (iecărei ac#iuni$ Să le poată (olosi supravie#uitorii
ră&ai în pană$
 

  ,& stat în !urban vreo două săptă&=ni$ P=nă ce a& reuit să%i tri&ite& acasă pe CordaJ
i 0ălaiul$ !upă aceasta< a& plecat cu 2auren#iu Cre&ene către nord$ Să clari(ică& situa#ia$ @i să
ne plăti& poli#ele (a#ă de cei care ne aruncaseră în "ura lupului (ără a ne avertiza$
  Ne%a& plătit poli#ele$
  Seara e"ipteană se lasă caldă i par(u&ată peste oraul încă (or(otind de via#ă$ Pe tereasa
din (a#a S(in5ului< ulti&ii turiti sorb alene din ca(ele i sucuri$ u i Cre&ene deco>i& &andarine
i "oave$ /ace& o cură de (ructe e5otice i ne pre(ace& că sunte& turiti$ ?n realitate<$ ateptă&
a"entul nostru< cu in(or&a#ii proaspete$ Re(lectoare puternice încon>oară statuia S(in5ului din
toate păr#ile$ Munca n%a încetat odată cu căderea serii$ "iptenii sunt 9otăr=#i să restaureze c=t
&ai cur=nd construc#ia roasă de vre&e i ploi$  una din &arile puncte de atrac#ie a "iptului$
,t=t de (ai&oasă< înc=t recla&a turistică nu%i &ai "ăsete nici o >usti(icare$ ,& văzut%o în &ai
&ulte r=nduri$ @i%a& studiat%o pe toate păr#ile$ Cre&ene< însă< o înt=lnete pentru pri&a oară$ ?n
e5pedi#iile anterioare< a cunoscut nu&ai partea deertică a "iptului$ !in această cauză< e
nelă&urit:
  Nu s%a e5a"erat în privin#a acestei statui7
  S%a e5a"erat< recunosc eu$ Un (eno&en pe care psi9olo"ii îl în#ele" (oarte bine$ Uneori<
zvonul devine &ult &ai puternic dec=t (apta care 1%a produs$ Ca& aa stă treaba cu &ulte &inuni
ale lu&ii antice$
  @i< dincolo de le"ende7
  !incolo de le"ende< realitatea e ca& prozaică$ Construc#ia nu ascunde nici un secret$ Cu&
nu ascund nici pira&idele$
  Si"ur7
  Si"ur) Mi le%a prezentat un "9id e"iptean onest$ ,t=t de onest< înc=t a recunoscut că
(araonii erau străini veni#i dintr%o direc#ie necunoscută$ ?n orice caz< aveau trăsături europene$ ;e
surprinde7
  Ni&ic din istorie i le"endă nu &ă &ai surprinde$ N%ar (i e5clus ca patria e5trateretrilor
albi sil (i (ost "iptul i nu ,tlantida$
  5trateretrii albi7
  Si"ur< 'araine$ Pe cei ne"ri i%a& "ăsit$ ,u venit din direc#ia C=inelui Mare< steaua Sirius
i au aterizat pe platoul 0andia"ara din Mali$ Probabil< au ini#iat nite bătinai< apoi s%au retras
către sud$ !o"onii ar (i ur&aii ini#a#ilor$
  ?n#ele" ce vrea Cre&ene$ ;rece în revistă principalii e5ploratori e5trateretri$ ?ncearcă să
desci(reze &arele &ister: Cine au (ost e5trateretrii albi i unde au dispărut7 Unde au dispărut
in(or&a#iile despre ei7 îi dau o &=nă de a>utor:
  5trateretrii "albeni par să (ie civilizatorii popula#iei dropa din ;ibet$ Cei roii au venit
 probabil din rion< căci &area stră&oaă a pieilor roii se nu&ea re>ona iar puterea< orenda$
,sta ar e5plica înaltele cunotin#e de astrono&ie ale &aJailor$
  !a< 'arain< asta ar e5plica apari#ia celorlal#i$ !e unde însă au apărut stră&oii notri< ai
europenilor7 ,i rasei albe7
  Nu ave& nici o le"endă astrală credibilă$ Nici un punct de plecare$
  ,r trebui să e5iste7
  /iecare rasă are$ Noi de ce nu7
  N%a& 9abar$ Probabil< reli"ia cretină a ters orice ur&ă$ !acă a e5istat< desi"ur$ 2%a&
 putea întreba pe 4a&ol5e$
  Nu ne va spune ni&ic$ ,r (i contra pro"ra&ului de &etisare or"anizat de ze"etini$
  2aure< ne%ar (olosi la ceva să ti&7
 

  Si"ur) /iecare descendent din e5trateretri are propriile secrete$ Noi le ave& pe ale
noastre< dar nu le ti& pe toate$
  ricu&< ti& &ai &ult dec=t al#i pă&=nteni$ @i pute& (ace (apte pe care ei nici nu le
visează$
  , vrea &ai &ult)
  ?l privesc z=&bind$ C9iar că e o (i"ură) , ieit din &u#enia lui tradi#ională$ Curiozitatea 1%
a u&anizat un pic$ ?i propun în "lu&ă:
  Ne lăsă& de nobila &eserie i ne apucă& de cercetări interdisciplinare$ Nu se poate să nu
ave& succes$ Noi< cu talentele noastreB
  Nu e nevoie să ne lăsă&$ 2e pute& î&bina per(ect$
  'orbete serios$ Sincer< i &ie &i%ar plăcea să 9oinăresc pe întrea"a planetă< în căutarea
&isterelor lu&ii noastre$ Să nu%&i &ai bat capul cu capcane de tot soiul< ci cu eni"&e tiin#i(ice$
&enirea nici nu visează c=te secrete ale planetei i vie#ii zac nedesci(rate$ a&enii de tiin#ă i%
au concentrat aten#ia în special către te9nică$ Prea pu#ini se străduie să a(le răspuns la întrebările
(unda&entale: !e unde veni& i încotro &er"e&7 Cine au (ost adevăra#ii notri creatori i
civilizatori7 Ce ne%au spus ei i noi a& uitat7 Nu cu&va ei ne%au lăsat rezolvări &ult &ai co&ode
la &arile noastre proble&e7 Cu& îi pute& contacta7 !e unde trebuie să începe& în#ele"erea
civiliza#iilor e5traterestre care ne%au (ăcut oa&eni7
  Cunoaterea e puternic (r=nată de reli"ie< 2aure$ ?n această privin#ă< nu pute& (ace &are
lucru$
  Soarbe visător din ceaca de ca(ea$  cu "=ndurile duse:
  'araine< nu #i%ar plăcea să te nati după vreo &ie de ani7 Să vezi ce a putut (ace &arele
salt al cunoaterii tiin#i(ice7
  Proble&a e &ult &ai si&plă< 2aure$ 'ia#a noastră ar (i decurs alt(el< dacă civiliza#ia n%ar
(i (ost înt=rziată cu circa o &ie de ani$ ,& (i trăit i noi o&enete$ M%a (i &ul#u&it cu o ast(el de
via#ă$ Ce va (i peste o &ie de ani e "reu de presupus$ Savan#ii lu&ii au dat o&enirii doar unu la
sută anse de a supravie#ui în ur&ătorul &ileniu$ 4e"etinii vor crete procentul dar p=nă unde7
  P=nă la li&ita în care ne vo& descurca sin"uri$ ,poi< vor< pleca$
  'or pleca7
  Niciodată n%au spus că vor ră&=ne pe această planetă$
  Plecarea zeilorB
  'a veni i ziua aceea$
  Mă voi si&#i tare sin"ur$
  Nu vo& &ai (i sin"uri< 'arain$ Nici actori într%o piesă scrisă de un e5traterestru
&uribund< pentru un zeu%&aină$ 'o& (i î&preună cu întrea"a o&enire$
  &enireaB Ce%ar zice oa&enii dacă le%a& dezvălui adevărul despre creierul selenar i
centrala părăsită sub Mun#ii Scorpiei7
  @tiu eu< 'araine7 Mul#i&ea ar crede că deliră& dar oa&enii de tiin#ă ne%ar cere probe$ 2e
ave&$ Probabil< le au i al#ii dar tac &=lc$ 'or să tra"ă &a5i& de (olos din tra"edia pă&=ntenilor$
  Nu e c9iar o tra"edie< 2aure)
  'araine< î#i po#i i&a"ina cu& ar (i (ost via#a pe această planetă dacă ar (i (ost lăsată să
evolueze după le"ile vie#ii universale7 !acă n%ar (i (ost sc9ilodită de un pro"ra& robotic i de
reli"iile (ondate de el7
  ?&i pot i&a"ina$ Nu (olosete la ni&ic$ ?n orice caz< în c=teva zeci sau sute de ani< via#a
va învin"e$
  !acă nu va (i distrusă co&plet$
 

  Să speră& că nu$ Că oa&enii vor redescoperi (aptul că valoarea supre&ă e via#a$ Că

"loria< averea i &ărirea nu sunt ni&ic în (a#a vie#ii$ Sau< (ără via#ă$
  ,"entul Zeri& apare din întuneric$ ScruteazăErapid &asele< în căutarea noastră$ Ridic
&=na< să ne identi(ice$ Pornete "lon# către noi$ Nu are de ce se (eri$ Sunte& per(ect cura#i$
Suspicioii ne%ar putea bănui de orice dar nu de ceea ce (ace& cu adevărat: spiona> i diversiune$
Se aează la &asă< îi netezete &ustăcioara nea"ră i in(or&ează:
  I%a& "ăsit$ Sunt bine ascuni$ ,coperi#i într%o (ir&ă de i&port$
  5celent) &ur&ură Cre&ene$ C=#i7
  ?n ti&pul nop#ii< nu&ai doi$ ,u însă un siste& da alar&ă$
  ?n re"ulă$ Sc9e&a i&obilului7
  Ca orice asiatic< Zeri& se pricepe la t=r"uială$ ?ncepe să înira vrute i nevrute$ C=t de
"reu a a>uns la planuri$ C=t a trebuit să plătească (iecărui (unc#ionar$ Cre&ene< însă< nu e o&ul
vorbelor &ulte$ I%o retează:
  C=t a costat7
  Spune su&a$ Ca& de trei ori &ai &are dec=t a plătit$ ,sta citesc eu în circuitele creierului
său$ Cre&ene nu co&entează ni&ic$ Scoate banii i plătete$  o politică bună$ Stăp=nii care
 plătesc bine sunt rareori trăda#i$ Mul#u&it de ispravă< Zeri& se o(eră:
  Pătrund alături de du&neavoastră$
  I&posibil) îi taie Cre&ene elanul$
  ,lte e5plica#ii nu%i dă$ Mă privete întrebător$ ,r &ai (i ceva7 îi (ac se&n să se
debaraseze de a"ent$ Nu ne &ai poate (i de (olos cu ni&ic$ , identi(icat obiectivul$ Restul e
treaba noastră$ Zeri& se retra"e &ul#u&it$ Noi continuă& să poză& în turiti interesa#i de
vesti"iile "iptului antic$ ,bia către &iezul nop#ii ne ridică& i părăsi& terasa$ ?nainte de a
 pleca< &ai arunc o privire către S(in5$ Parcă ar z=&bi$ ?&i aduc a&inte de lun"a pribe"ie a
soldatului din !acia învinsă: în (a#a S(in5ului a& (ost @i%a& pus o întrebare: ,u are ori nu are
rost Să ne cătă& scăpare7
  l &i%a răspuns< cu oc9ii "oi< Privind în zări celeste: Să&=n#a de scăpare%n voi , încol#it
i creteB
  Noi< ro&=nii< trăda#i i v=ndu#i de toate i&periile vecine< &ai ave& încă putere de a spera
i de crede în scăpare$ @i de a lupta pentru libertatea noastră$ Nu to#i< desi"ur$
   aproape ora două$ Cea &ai potrivită oră pentru spar"eri< raiduri i atacuri%surpriză$ 
ti&pul să porni&$ Stin"e& #i"ările i plecă& (oarte terestru: cu un ta5i$ ,cesta ne lasă la o
sin"ură stradă distan#ă de obiectiv$ ?n>ur< linite deplină$ Un sin"ur v=nzător a&bulant de (ructe
doar&e l=n"ă taraba lui$ Nu prezintă i&portan#ă$ 5ecută& saltul ca la carte i ne trezi& în
 birourile (ir&ei /[' 2td$ Se&nalul de alar&ă n%a #iuit< probă că noi< (anto&ele octo"onare<
 pute& trece prin orice (el de c=&p (ără a (i sesiza#i$
  ?&i pre"ătesc ar&a &ea< pal&ele< i încep să înaintez pe l=n"ă perete$ Pe partea opusă a
9olului< Cre&ene aplică aceeai tactică$ Ne%a& în#eles telepatic să surprinde& paznicii$ @i să%i
ador&i& (ără a%i a(ecta în nici un &od$ ?n de(initiv< nu sunt dec=t nite an"a>a#i$ N%au 9abar că
 păzesc sediul unei reziden#e acoperite a Mosadului$
  Cre&ene se oprete i ridică un de"et$ , si&#it adversarul$ ,l patrulea birou pe partea
dreaptă) î&i co&unică el rezultatul$ Continuă& să înaintă& la (el de precau#i$ Cu toată zestrea
nostră He5traterestră< pute& (i a(ecta#i de e5plozii i substan#e c9i&ice$ N%a& "ăsit încă o solu#ie
î&potriva lor$ Cu "loan#ele nu ne bate& capul$ 2e pri&i& cu seninătate$ @i le opri& în c=&purile
noastre ener"etice< special întărite pentru această opera#ie$
  !in birou se aude o &uzică arăbească leinată$ 2ansez o pasă scurtă i constat că paznicii
dor& &ai ceva dec=t la ei acasă$ 2e aplic c=te un Hpra( de so&n i &ă rela5ez:
 

  6ata< 2aure) Pute& intra$

  ;rece& nepăsători pe l=n"ă cei doi ador&i#i i ne opri& în (a#a uii directorului$ ,a cu&
era de ateptat< este blindată$ @i înc9isă cu &ulte broate$ Mă pre"ătesc să le desc=nt$
  Salt) ordonă Cre&ene$
  Mă opresc din lucru$ ,re dreptate$ Nu e cazul să econo&isi& ener"ia$ ,ve& destulă$ 2a
orizont nu se pro(ilează nici o trosneală$ ?i i&it "estul i &ă teleportez în biroul directorului$
Cre&ene a tras de>a draperiile i se pre"ătete să aprindă lu&ina$
  ?ncă nu) îl ro" eu< (ericitul care poate vedea prin întuneric$
  Inspirat în"erul &eu ve"9etor$ ?n (a#a (ietului "ăsesc scula de alar&are$ ,a cu&
 bănuia&< (unc#ionează la apari#ia lu&inii$  linitesc cu o pasă i%i optesc lui Cre&ene:
  N%au încredere nici în bătinai$
  !acă ai (i în locul lor< ai avea7
  Ce să%i răspund7 vreii nu se prea bucură de si&patie la nivel &ondial$ Nu e vorba de
ceva personal sau or"anizat$ ?n cele &ai &ulte cazuri< vinova#i sunt unii evrei$ Prea se poartă
obraznic cu alte popula#ii$ Prea se consideră sin"urii îndreptă#i#i la toate bunurile Pă&=ntului$ @i
 prea se cred stăp=ni în &ulte do&enii$ Contactele &ele cu neconven#ionalii evrei &%au lă&urit pe
deplin: sunt &=na#i prin via#ă de un soi de a&o$ !e un (el de nebunie a &ăririi$ Nu le%a trasat
ni&eni nici o &isiune e5traordinară dar ei se încăpă#=nează să creadă ast(el$
  ?n loc de răspuns< ridic din u&eri i încep să studiez (ietul$  în sarcina &ea$ ;rebuie să%l
(ac să%i desc9idă ui#a lar"< să ne o(ere secretele cu care a (ost burduit$ 2ucrez &etodic<
ani9il=nd broască cu broască$ Nu a& de ce să &ă "răbesc$ ,ve& la dispozi#ie cel pu#in două ore$
2a nevoie< pute& dispărea prin teleportare$
  Mar(a e livrată< îl anun# eu pe Cre&ene de succes$
  ?i tra"e un scaun i se aează în (a#a (ietului desc9is$ 2ucră& după plan$ Cre&ene î&i
 prezintă docu&entele< eu le atin" i le a(lu con#inutul (ul"erător< (ără a le citi contient$ /unc#ie
de rezultat< pune& docu&entul înapoi sau îl păstră&$ ;reaba &er"e ca pe roate$
  Ksta e) &ă opresc eu din selec#ionat docu&entele$ Cre&ene nu spune ni&ic$ !esc9ide
dosarul i începe să citească$ Cal&< ca i cu& ar (i la el acasă$ !upă c=teva pa"ini< con(ir&ă:
  Ksta e$ 'or (i (oarte H(erici#i să%i constate dispari#ia$
  Ia blocnotesul de pe &asă< rupe din el o (oaie i începe să scrie$ ;er&ină de scris< î&i
întinde (oaia să citesc$ !au aprobator din cap$  bună tactica adoptată$ Cre&ene pune (oaia de
9=rtie în locul dosarului sustras i continuă& opera#ia$ Studie& dosar cu dosar< p=nă ce ter&ină&
totul$ Ne%a& ales cu c=teva zeci de pa"ini$ 5act ce presupunea& noi că vo& "ăsi$
  Părăsi& clădirea prin salt< pentru a evita orice co&plica#ie$ !upă asta< luă& un ta5i i ne
îndreptă& cu&in#i către 9otel$
  Cine ne%ar putea bănui de vreo (aptă ile"ală7
    în ziua aceea< a& a(lat întrea"a poveste a &ecanis&ului s(erei &istice$ @i a& în#eles
de ce 4enadirt &ă pusese să sc9i&b toate denu&irile constela#iilor (olosite de &a"i< vră>itori<
a&ani< zodieri$ Nici &ăcar nu era un &ecanis& co&plicat$ 6oa îl (ăcuse pentru &in#i pri&itive<
lipsite de posibilitatea în#ele"erii co&ple5ită#ii lu&ii noastre$ /olosea co&bina#ii de ci(re i litere
din vec9iul al(abet nord%a(rican< &otenit par#ial de babilonieni i ar&eni$ /or&ulele ob#inute
erau lansate prin at&os(era pă&=nteană cu a>utorul creierelor o&eneti$ rice persoană dotată cu
un creier capabil să recep#ioneze &esa>ele telepatice le pri&ea incontient$ @i ac#iona cu& îi
ordonau ini#ia#ii care cunoteau cele c=teva zeci de opera#iuni si&ple< codi(icate în (or&ule$
   o (or&ă pri&itivă de condi#ionare psi9ică< i%a& e5plicat eu lui Cre&ene$ rice creier
u&an acordat pe H(recven#a creierului ini#iatului poate (i robotizat$ !esi"ur< ini#ia#ii nu cunosc
e(ectul real al opera#iuni lor$
 

  4"=ndărirea zestrei pri&itive< 'araine$ ,& &ai înt=lnit asta$

  ,i notri au procedat la (el cunoi$ ,lte (or&ule< de la alt centru$ Probabil< din Muntele
,lb$
  !e unde această idee7
   o părere de%a &ea$ ,colo< în Muntele ,lb< ar trebui să (ie ascunsă taina 2eului din
Carpa#i$
  Ce #i%a venit7
  2aure< n%ai în#eles că (or&ulele de robotizare cuprindeau (i"urile din cercul zodiacal7 Ce
l%o (i apucat pe 6oa să%i bată >oc de pă&=nteni7
  Nebunia sin"uraticului< 'araine$ Sin"ur< în in(initul Univers$ Ni&eni din rasa proprie< cu
care să sc9i&be idei< să%i cure#e &intea$ !oar o rasă in(erioară< creată prin in"inerie "enetică$
Probabil< din &ai&u#e$
  ?nsea&nă că Hzeii creatori ai rasei albe nu sosiseră încă7
  Nu$ Qoule #i%a spus clar că i%a cunoscut pe 4aris i Roinar< stră&oii albi din ,lcor$
  !e ce n%au ac#ionat cei noi veni#i7 'e"anii< lJranii i alcorii7
  Poate că n%au tiut de pro"ra&ul lui 6oa$ Poate că erau in(eriori din punct de vedere al
dezvoltării tiin#i(ice$ PoateB
  Nu&ai ipoteza< 2aure$ Pe această planetă ave& (oarte pu#ine certitudini$
  ,sta trebuie să te alerteze< 'araine$ ,ve& pu#ine certitudini iar ei vor să ni le distru"ă$
!acă nu învin"e&< pă&=ntenii vor decădea rapid$
  ;rebuie să învin"e&) îl căută& pe 4a&ol5e7
  Nu$ Ulti&a con(runtare ne apar#ine$ Sunte& capabili s%o sus#ine&$ C9iar dacă ne%ar ataca
conco&itent toate puterile lu&ii$
  ,& str=ns docu&entele i &%a& întins pe pat$ ra& obosit de at=tea incertitudini$ Su(letul
&eu t=n>ea după si"uran#ă$ @i după un strop de pace$ ,sta nu depindea însă de noi$ Ro&=nia era
teatru de con(runtare a unor interese i (or#e despre care pu#ini ro&=ni &ai aveau 9abar$ ra &ai
 bine pentru ei$ Cei netiutori su(eră &ai pu#in dec=t ini#ia#ii< dei ar trebui să (ie invers$
  Mosaditii au ocupat aproape >u&ătate din locurile de pe terasă$ /ac i ei o (aptă bună
 pentru proprietarul arab: consu&ă pentru a nu atra"e aten#ia$
  Ce zici< 2aure7
  Co&andantul cto"onului privete z=&bind des(ăurarea de (or#e:
  'ine un &are "ran"ur< 'araine$ Să nu%l deza&ă"eti)
  2asG pe &ine)
  Cel care apare î&i place$  Hclasicul$ Căpetenia de co&ando$ Se aează la &asa noastră
(ără a cere per&isiunea$ ?n loc de salut< î&i a&intete:
  'arain< eu n%a& încredere în tine$ Nu &%a& înelat c=nd a& spus că eti un tip periculos$
  Mersi) ti un tip cu&secade$
  Mă privete ur=t i (ace se&n cuiva din spatele &eu$ ?i aud paii venind$ Spiritul
neast=&părat (ace un salt< constată că e Mos9e i se cal&ează$ Nu e nici un pericol$ ?l in(or&ez i
 pe Cre&ene:
  !=nsul e Mos9e< e(ul lic9idatorilor din Mosad$ , pri&it ordin să ne căsăpească$
  !acă poate$ ?nc=ntat< do&nule Mos9e)
  vreul se aează pe scaun< ne (ul"eră cu o privire rea< apoi ne dă de tire:
  ,&ericanii i ruii sunt de partea noastră$
  Sunt prezen#i i aici< "9icesc eu$
  Cu tot ce le trebuie< 'arain$ 5plozivi i otrăvuri c9i&ice$ ;rebuie să scăpă& de voi$
Sunte#i o pacoste$
 

  @i%o să zbura#i i voi către iad< îl aten#ionează Cre&ene$

  Pu#in î&i pasă$ M%a& săturat de voi)
   nervos la cul&e$  cazul să%i ridic tensiunea$ Poate crapă de &oarte naturală$ Să nu ne
&=n>i& &=inile$
  Nouă ne placi< Mos9e$ @i v%a& atras aici să vă >udecă& noi$ Nu%i aa că sunte& nite
 băie#i "i"ea7
  Se str=&bă (urios$ Iar eu îl laud &ai departe:
  ,i (ost &ăre#< i#icarule) Ne%ai păcălit pe noi< să veni& din uropa< să vă dezle"ă&
secretul do"onilor i%al pro"ra&ului ră&as de la e5ploratorii din Sirius$
  ,i (ăcut pe &oa%ta< 'arain$ Noi a& sc9i&bat denu&irile constela#iilor în ur&ă cu c=teva
sute de ani$ Să le (ace& să se&ene cu te5tele noastre reli"ioase$ @i cu ale voastre$
  Nu e un secret< Mos9e$ Ierusali& e ana"ra&a denu&irilor Sirius i ale& iar ale( e pri&a
literă din al(abetul vostru$ In Sirius a#i ana"ra&at Isus i ri< care însea&nă o&%pete$ @tiu i
 povetile voastre despre steaua dublă< Sirius , i Sirius 0< căreia< în do"onă< i se spune Po$ N%a#i
(ăcut nici o sco(alăMecanis&ul (unc#ionează< 'arain) !acă n%ar (i (unc#ionat< n%a#i (i venit aici$
  ,& venit aici să nu &ai (unc#ioneze$ @i nu &ai (unc#ionează$ S%a (ăcut (ăr=&e$ Pute#i
răsu(la uura#i$ ,#i scăpat i voi de bleste&$
  Nu te cred< 'arain$ ;o#i luptătorii notri care au venit în contact cu tine au &urit$
  Nici tu nu vei supravie#ui< îl in(or&ează Cre&ene pe un ton banal$ N%ai sto(ă de
supravie#uitor$ ti prea cinic pentru aceasta$ 're&ea c=inilor a trecut$
  'e#i &uri i voi)
  @i7 Pentru noi< via#a i &oartea sunt două păr#i ale unui între"$ /ac parte din Universul în
care ne%a& născut$ Pentru noi e &ult &ai bine d>ncolo$
  vreul se scutură$ ?l încearcă un (ior$ Nu%i plac oa&enii din (rontiera dintre via#ă i
&oarte$ Nu pot (i cu&păra#i sau v=ndu#i$ Nu pot (i anta>a#i sau cu&păra#i$ Cre&ene îi arată
S(in5ul i pira&idele:
  ,ici a început necazul o&enirii$ Un preot ur=t i rebel visa să%i (acă un nou zeu$ 2%a (ăcut
i vi 1%a o(erit$ Iar voi a#i a>uns sclavii zeului%c=ine$ ,#i sc9i&bat nu&ele constela#iilor sub
in(luen#a pro"ra&ului lansat de robo#ii din Muntele Scorpiei$
  ,& vrut să ti&< totuiB
  @i ne%a#i adus pe noi< prin înelăciune< să a(lă& &isterele zeului%&aină< la care vă
înc9ina#i de c=nd a#i (ăcut oc9i$ 2e%a& a(lat i le%a& distrus$ Nu le ve#i &ai putea (olosi î&potriva
o&enirii$
  ,#i (ost ini#ia#i în ,sia)
  Cre&ene z=&bete din nou$  pri&a dată c=nd se con(runtă cu dobitoci &istici$ Nu%i vine
a crede că un (unc#ionar &odern poate crede în ast(el de prostii$
  Noi a& învă#at carte< Mos9e$ Cu această ocazie< a& a(lat ceea ce &a>oritatea
cercetătorilor cunosc: a#i introdus particulele voastre sacre în (oarte &ulte si&boluri i valori
o&eneti$ !upă cu& vede#i< n%au avut e(ect$
  N%au avut e(ect deoarece ini#ia#ii votri le%au contracarat &ereu$ Să nu crezi< Cre&ene< că
nu tiu ce ascunde#i în Muntele ,lb)
  Ce ascunde&7
  Cre&ene îl tratează ca pe un copil$ ,a cu& &erită$
  ,colo sunt ini#ia#ii votri$ Cei care nu s%au supus noii reli"ii$
  Cretinis&ului iudeo%elen7
   !a)
  Crezi că &ai trăiesc7
 

  ;onul lui Cre&ene a devenit bat>ocoritor$ Mos9e< însă< e nervos i nu si&te$ Continuă pe
un ton victorios:
  @i sub &un#ii Moldovei ave#i un te&plu cu ini#a#i)
  !ar unde nu ave&7) îl persi(lează Cre&ene$
  ,ici nu ave#i)
   ti&pul să intervin$
  ,ve&< Mos9e) S(in5ul e de partea noastră$ ;e%a& c9e&at la >udecata lui$
  ;ace i &ă privete suspicios$ Cu& să >udece o statuie7
  0aliverne) &ur&ură el indecis$
  'ede& noi dacă e cu& spui sau alt(el) Privete) întoarce auto&at privirea către statuia
S(in5ului$ Pentru o scurtă (rac#iune de secundă< pe (runtea S(in5ului se aprinde o lu&ină
orbitoare$ vreul înc9ide oc9ii în"rozit$ 2u&ina n%a venit din e5terior< ci din interiorul S(in5ului$
Cre&ene îl lă&urete:
  Statuia n%are nici o putere$ Cei care trans&it se&nale prin ea sunt ocrotitorii notri$
5trateretrii e5istă< Mos9e) Produc &inuni dintre cele &ai diverse$ 2e vei înt=lni întrea"a ta
via#ă$
  !acă e5istă< de ce nu apar în (a#a lu&ii să spună cine sunt7 Să arate dru&ul către
S9a&bala sau ,"9arta7
  Nu tiu de ce nu apar< recunoate Cre&ene si&plu$ ?n orice caz< nu sunt din tăr=&urile de
 poveste despre care ai po&enit$ Sunt din &un#ii notri$
  Nu cred) Ne în"rozi#i cu le"ende inventate de un (antast) Nu e5istă)
  ,tunci< de unde ave& noi puterile de a pătrunde în orice secret7 @i de a apărea sau
dispărea după voie7
  !e la ini#ia#i$ 2e%au "ăsit prin vreo scriere străvec9e$
  !a7 C=t de vec9e7 @i de la cine ră&asă7
  vreul s%a blocat$ , căzut în capcană$ !acă recunoate că scrierea e &ai vec9e dec=t
scrierile lor< recunoate i&plicit că ale lor sunt (alse$ !acă a(ir&ă că e &ai nouă dec=t &iturile
iudaice< recunoate că acestea au (ost depăite de o le"e &ai puternică dec=t a lor$ Mur&ură:
încerca#i să &ă con(uziona#i7
  Noi7 5clus) Noi ne ocupă& cu clari(icarea con(uziilor se&ănate de &istici$ liberă&
o&enirea din con(uzie$ ?i redă& via#a nor&ală$
  Ca să vezi unde erau cavalerii dreptă#ii)
  ?n ti&p ce spune acestea< rotete oc9ii în >urul său$ Caută ceva cu privirea$ Sau încearcă să
(acă un se&n$ ?l avertizez:
  /ără prostii< Mos9e) !acă încerci ceva< o să te doară cu&plit$ Cu& i%au durut pe ro&=nii
notri sacri(ica#i inutil$ ;oată durerea lor o arunc în capul vostru)
  Ne%ai se&ănat destulă su(erin#ă< 'arain)
   spune cu durerea adevărată i nu în#ele" de ce$ Continuă:
  Cu&plit nu e cel care te ucide$ Cu&plit e cel care î#i ucide credin#a i speran#a)
  'oi n%a#i procedat la (el cu stră&oii notri7 C=t de &ult i%au durut c=nd le%a#i poreclit zeii
cu denu&iri in(a&ante7 C=t de &ult i%au durut c=nd i%a#i pus să se înc9ine la zeii votri7
  C=t de &ult ne%a durut pe noi dru&ul din ne"ura se&ănată de voi p=nă la lu&ina
străbunilor notri7
  Cre&ene s%a încins$ ,re un aer de răzbunător$ ?i atra" aten#ia cu "las tare< să audă i
Mos9e:
  Nu e cazul să te enervezi< 2aure) 'orbeti ăstora ori la pere#i< tot aia e$ Sunt nite
 pri&itivi care au sc9ilodit o&enirea i vor s%o sc9ilodească înainte$ Aai să%i ter&ină&)
 

  Mos9e se sperie i se ridică$ dată cu el< se ridică c=teva duzini de "orile de la &esele
învecinate$  linite de &oarte se lasă pe întrea"a terasă$ Un ospătar a încre&enit cu scru&iera în
&=nă$ C=#iva turiti adevăra#i încearcă să se strecoare pe neobservate$ Nu reuesc$ 'ia#a i
&oartea at=rnă în cu&pănă$ !in u&bră apar c=#iva (lăcăi spătoi$ 69icesc că sunt sus#inătorii din
CI, i /S0$ Cre&ene &ă privete z=&bind:
  Nu si&#i cu& te cuprinde &=ndria c=nd vezi ce (or#e au adunat7
  0a da$ @i &ă &ăn=ncă pal&ele$
  0ine< 'araine) Să ne plăti& poli#ele) Cinstit< ro&=nete)
  ?n clipa c=nd ter&ină de vorbit< pri&ul (ul"er pleacă$
  Splendid$ ,lbastru curat$ Ca un Cer de vară$ u &ă răsucesc i e5tind brusc c=&pul
ener"etic$ ?i iau prin surprindere$ Sunt prizonierii &ei$ Pot (ace ce doresc cu ei$
  Un sin"ur individ a căzut$ Mos9e$ 2ovit de (ul"erul albastru al co&andantului$ Aoitul lui
(u&e"ă i se desco&pune sub oc9ii în"rozi#i ai subordona#ilor i alia#ilor$ Cre&ene li se
adresează cal&< în li&ba en"leză:
  ,cesta e s(=ritul unei poveti triste$ @i al &a"iei pri&itive$ ?nvă#a#i 2e"ea Universului)
  Nu răspunde niciunul$ Nu pot$ 2e%a& luat piuitul< să nu (acă "ură$
  @ter"e ur&ele< 'araine) î&i ordonă Cre&ene$
  Ridic pal&ele la vedere$ 2e poruncesc să se aeze i le ter" ulti&ile a&intiri din creiere$
C=nd se vor trezi< vor avea o lacună de &e&orie de circa trei &inute$ Nici nu vor realiza ce s%a
înt=&plat cu ei$ ?i co&unic lui Cre&ene rezultatul$ !ă aprobator din cap$ Ne%a& plătit poli#ele$
 Ne pute& întoarce la treburile noastre$
  'ei (ace o lu&e a vie#ii)
  0ălaiul trona ca un paă< într%un &or&an de perne i pături$ Piciorul rănit se i#ea dintre
cearcea(uri< învelit într%un banda> "9ipsat$ !e >ur î&pre>ur< vra(uri de reviste i ziare$ Pro(ita de
 pauză să%i satis(acă curiozitatea$ Sau să se in(or&eze$ ?ncă nu era& si"ur$ 2%a& salutat în cor:
  Salutare< nene lipa) Cu& e c=nd boleti7
  , aruncat o privire c9ior=ă către &ine i Cernescu< apoi s%a îndurat să ne răspundă:
  Prost< (lăcăi$ Nu tu pri#$ Nu tu pli&bare pe strase$ Nu tu o &ar"ine de (ustă de care să &ă
a"ă#$ Stau i citesc poveti cu proti$
  Cu proti7
  !oar nu cu detep#i7 Miorlăiala asta &onar9istă vădete (aptul că (ostul re"e a con(undat
na#iunea ro&=nă cu un staul de dobitoace$ ,uzi ce i%a (ătat &intea7 Să încerce să aburce o &uiere
în tronul do&nilor ro&=ni) Iar o "acă de derbedei îl sus#in$ Kia%s protii de care vorbea&$
  !e acord< a& aprobat eu din toată ini&a$ Interesant e (aptul că printre ei sunt &ul#i lin"ăi
de%ai no&enclaturii co&uniste$ Ktia nu%s nu&ai proti$ ,u un re(le5 speci(ic$ Pupă i lin"$ @tii
&atale ce$
  !aaa$ !aG tare%&i &iroase a păruială$ I%a ca& a>uns #u"ulanului ro&=n cu#itul la os$ Unde
se întoarce< dă de o Hbucurie$ Nu&ai &onar9ie îi lipsea$
   ca& ti&pul să se supere< l%a& asi"urat eu$
  Nu&ai să se supere &ai cur=nd că< aa cu& văd eu treburile< &onar9itii vor să taie &o#uG
i să belească #apuG$ Iese o osăreală ca%n (il&e< c9iar în interiorul coali#iei$
  @i< ce pierzi &atale7 s%a interesat Cernescu pariv$ ,i pariat pe careva7 Pri&eti vreo
soldă de la 6uvern i nu ti& noi7
  F=că< cu aa ceva nu se "lu&ete$ S%a î&pu#it treaba$ ,scultă%&ă pe &ine< că%s o& bătr=n<
trecut prin ciur i prin d=r&on) !acă nu pune& piciorul în pra" acu&< ne trezi& cu nite
(ră&=ntări cu&plite$
 

  !a< e un an ca& (ră&=ntat< l%a& aprobat eu$ Cu& vezi tu rezolvarea acestei delicate
 proble&e< lipa dra"ă7
  Cu s(=ntul ut în (und$ Iar< dacă se în"roaă "lu&a< cu s(=nta &itralieră$ Nu pute& risca
via#a viitoare a unei na#iuni de dra"ul unor idio#i$
  Noi nu ave& nici un (el de atribu#ii le"ale< lipa< i%a& adus eu a&inte$
  ,sta nu însea&ncă că nu sunte& obli"a#i (a#ă de a&ăr=#ii de ro&=ni) a replicat el d=rz$
@ti& cu& s%au (ăcut planurile< le pute& contracara$ !oar n%o să%i lăsă& pe ro&=ni să intre i%n
ra9atul ăsta7)
  Nu< asta nu pute& (ace< a& a"reat eu$ !ar nici &ăsuri dure< la vedere< nu pute& lua$ 
ti&pul luptătorilor pro(esioniti$ ,&atorii au euat< e r=ndul nostru$
  @i cu& vrei tu să (aci< piciule7 'reun desc=ntec7 'reo doină neîncepută7
  Cu& trebuie să (ac) l%a& pus eu la punct$ Fi%a plăcut cu& i%a& în&uiat pe &inoritari7
  , (ost planul lui CordaJ)
  !ar eu l%a& aplicat$ Pri&ele rezultate se văd$ Ude&eritii sunt pe buza r=pei$ 2e (u"e
 pă&=ntul de sub picioare$ ?ncet dar si"ur$
  Ce%ar (i să "răbeti o #=ră rit&ul< #=că7 @i să sco#i din &=necă un plănule# i pentru
diversionitii &onar9iti7
  ?n ti&p ce dezbătea& &onar9ia de care su(ereau unii indivizi< Cernescu s%a orientat$ ,
tras noptiera între paturi< a scos sticla de #uică i pa9arele< a (ăcut rost i de un capac ce putea
servi ca scru&ieră$ Mul#u&it de ispravă< s%a aruncat satis(ăcut pe un pat i a decretat:
  ,& eu planul$ 2e (ace& nervii pratie< de n%or să &ai tie cu& îi c9ea&ă$
  !oar nu vrei să%l declari pe CordaJ (araon7 Presupun că (araonul e &ai &are în ran" dec=t
re"ele7
   &ai &are daG nu cred să (ie interesa#i ro&=nii de (araonat$ Mo&entan< scu&picii notri
cetă#eni au proble&e cu burticile$ Sunt ca& "olu#e$ @i%or să (ie i &ai "olu#e< din cauza
&ascaradei &onar9iste$
  ,a e$ ;oată tevatura costă bani "rei$ Cu& (ace& econo&ie< Cernescule7
  Cu oleacă de e(ort i &ultă "la"orie$ Uite ce%a& "=ndit)
  Matrozul a tras noptiera &ai aproape de el< a scos pi5ul i a început să sc9i#eze planul de
 bătaie$ Ca orice (ost contraspion cu coală< lucra &eticulos$ Nu%i scăpa nici un detaliu$ !e&onta
 punct cu punct toate ele&entele diversiunii &onar9iste$ C=nd a ter&inat< a e5cla&at triu&(ător:
  Iar povestea se ter&ină (ain (ru&os$ Ro&=nii ră&=n republicani p=nă%n vecii vecilor$ Iar
&iorlăitorii &onar9iti pri&esc o c9el(ăneală ca la &a&a ei$
  Mă< Nică a iui @te(an a C9etrei< &%ai dat cu roatele în sus) ,i o &inte de zb=rnie
(erestrele)
  !aG ce credeai &atale7 ,u ro&=nii (a#ă de slu"i la dude de i&port7 G2e%n rasa lor de
9ai&anale)
  ,a%&i placi< #=că) 4vastuG e cea &ai deteaptă politică$ Sin"ura pe care o pricep &=rlanii
ătia cu aer de nobili$
  2e%o aplică&< nene$ /ă%te bine &ai rapid< că pierzi ulti&ul circ &onar9ist din Ro&=nia)
@i%o să (ie de r=s< nu >ucărie)
  2ipoveanul (re&ăta$ Ca întotdeauna c=nd si&#ea &iros de cotono"eală clasică$ I%a& lăsat
să se delecteze cu i&a"inea ideală a planului$ Să se bucure de succesele pro"nozate$ Intre ti&p<
&%a& apucat să inspectez salonul în care zăcea 0ălaiul$ Cu această ocazie< a& în#eles că se
(andosea$ C9iar aa de rău n%o ducea$ ?n baie< at=rna ne"li>ent un 9alat de da&ă< &irosind discret
a par(u& de violete$ Sub calori(er< cică< ascuni< o perec9e de papuci de da&ă$ I%a& î&pins cu
 piciorul< adres=ndu%&ă Hnevinovat lipoveanului:
 

  Se vede că înaintea ta a stat o do&nioară$ Cu& i%o (i uitat condurii7

  0ălaiul s%a oprit din perora#ie< a privit lun" la papuci< de parcă i%ar (i văzut pentru pri&a
dată< apoi i%a e5pri&at nedu&erirea:
  C9iar< piciule< cu& or (i a>uns aici7 Cernescu z=&bea iret:
  cazional< în ast(el de încăl#ă&inte< se "ăsete c=te o ba&bină$ Ne lai s%o căută&7
  S%o căuta#i7 !e ce7
  Să nu se (i pierdut< sărăcu#a de ea) ,lt(el< cu& crezi că au a>uns papucii aici7
  @i 9ălă#elul din baie7 a& pus eu capac peste pupăză$
  ,aaaa) s%a bucurat Cernescu< însea&nă că nu eti at=t de bolnav< nene) Los din pat i (ă
(lotări)
  Ce%i< &=nzule< ai înenbunit7 /lotări la v=rsta &ea7
  Cele &ai potrivite< nene$ Men#in condi#ia (izică pentru alte sporturi< &ult &ai plăcute$
  i< acu< s%a pre(ăcut lipoveanul supărat< i voi ca nite lupi &oraliti) Nu &ai poate pri&i
o&uG o vizită< că i intra#i la bănuieli$
  Să nu ne spui că era în interes de serviciu)
  9e< #=că< dacă ai ti ce proble&e de serviciu a& rezolvat eu cu (a&ele)
  ;onul 0ălaiului devenise nostal"ic$ ,& tras #uicile către noi< a& dat (oc la #i"ări i%a&
ciulit urec9ile$ ,r9iva din capul 0ălaiului ar (i u&plut o bibliotecă întrea"ă$ Nu&ai poveti cu
(e&ei celebre i (aine$
  ?&i vine în &inte o zuză cu oc9ii ne"ri ca (undul ceaunului$ Se uita prin bărba#i ca prin
sticlă$ @i%i înv=rte drăcoaica ca pe nite pr=snele$ C=nd a aruncat (elinarele alea pe &ine< &i%a&
zis: 0ălaiule< ai pus%o de &ă&ăli"ă) Măcar să cazi de&n< băiatule)
  @i ai căzut de&n< a "9icit Cernescu$ Mă ro"< c=t de de&n poate (i un tip în pielea "oală$
  0ălaiul parcă nici nu%l auzea$ Continua la (el de visător:
  Mi%a &=ncat c=#iva ani din via#ă$ ?n c=teva zile$ !aG a &eritat$ Ce stil< copiii &ei) Ce
talente ascunse) Nu< si"ur< &ă%sa n%o (ăcuse să lucreze în (abrică$  &ai visez i%acu&$ Cu toate
c%a dispărut cu vreo >u&aG de &ilion$ Se vede că%l con(undase cu altceva< că nu arăta a de%alea
care pun &=na$
  Parcă ziceai că rezolvai proble&e pro(esionale cu ele$
  D$ a a i (ost$ ?n ur&a ei< a căzut o direc#ie întrea"ă din !S;$ Mi i%a dat pe to#i în lăbu#ă<
că le tia i nu&ărul de la dresuri$
  , &eritat paralele$
  F=că< lasă%&ă să &ă &int c%a (ăcut%o de dra"ul &eu)
  Suna tra"ic vocea lipoveanului$ ?ncepuse să%l apese v=rsta$
  69ioceii se îndesiseră pe t=&plele sale$  re#ea (ină de riduri îi cresta discret (a#a$ ?ncă
discret$ ;o#i î&bătr=ni& pe dina(ară< a& constat eu cu oarecare părere de rău$ Ini&a i a&intirile<
însă< ră&=n &ereu tinere$ 2ipoveanul i%a tras uurel piciorul rănit către piept< s%a ridicat pe ezut
i%a aprins o #i"ară$ , tras pri&ul (u&< 1%a tri&is într%o tr=&bă lun"ă către &atroz i 1%a întrebat:
  F=că< ai a(lat tărăenia cu &ă"ăoaia din ,(rica7
  Mi%a povestit 'arain$ ,i (ost &ăre#< nene lipa$ ?#i trebuie ceva cura> să porneti de unuG
sin"ur< prin cataco&be< cu lansatoruG de rac9ete în bra#e$
  Să tii că%#i trebuie< #=că$ !upă (iecare treboară de asta< î&i propun să &ă retra"$ Să%&i
(ac un butic sau altă întreprindere &ică$ Cu talentele &ele< a putea e5ploata &unci nei&pozitate$
   @i7
  @i7) s%a burzuluit lipoveanul< vin nite candrii ca voi< î&i trec pe sub năsuc nite propuneri
ade&enitoare< &ă (ac să uit că via#a e lun"ă dar nu destul$ ,sta ca să nu &ai pun la socoteală
datoriile de plătit unor &ă"ari care ne con(undă cu pietrele de 9otar$
 

  2e%a& plătit%o< l%a& in(or&at eu sec$ 2e%a& dat "aură în (ietul din "ipt< le%a& s(eterisit
docu&entele i i%a& lăsat un bile#el lui Mos9e$ 2%a apucat H(ericirea c=nd 1% "ăsit$
  @i ce%a (ăcut7
  Mirosul de păruială îl înviorase vizibil$ I%a& turnat o por#ie zdravănă de #uică< apoi a&
continuat:
  , venit la înt=lnire< aa cu& îi cerea& în bilet$ C%o (alcă în Cer i cu alta în Pă&=nt$ Plus
o "ardă de "orile$ Una &i5tă< (or&ată din evrei< rui i a&ericaniB
  2e%a& pus (oc sub coadă la to#i "eala#ii< s%a bucurat lipoveanul$ @i7
  Cre&ene i%a ieit din pepeni$ I%a tras ovreiului nite pu&ni în (ălci$ Nu la propriu$ Iar eu
i%a& citat din >udecata S(in5ului$ Su(icient să în#elea"ă că s%a s(=rit >ocul$
  Iar el7
  S%a speriat$ C=t pe ce să arunce locanta în aer$ Noroc că l%a (ul"erat Cre&ene$
  Cu ătia a& ter&inat< a pus 0ălaiul concluzia$
  !e(initiv i ire&ediabil$ Marea păcăleală evreiască s%a dez&e&brat din toate înc9eieturile$
!acă &ai încearcă ceva< a>un" în preistorie$ Cu pieile "oale i cu cenuă în cap$
  ,l#ii la r=nd) a devenit 0ălaiul bătăios$ /ace& cură#enie)
  ;oate la ti&pul lor$ /ără "rabă$ ,& scăpat de "rosul c=rcii$ Selectă& nu&ai proble&e
interesante$
  Monar9ita7
  /loare la urec9e$ Nici &ăcar nu e interesantă$
  ?nsea&nă că a#i dat de ceva cu adevărat interesant$ !e unde a sărit urec9eatul7
  !e la Cre&ene din tarla$ ,& dat de ur&a unor persoane descendente din zeii
e5trateretrii$ @ti& apro5i&ativ e5act cu& s%au (or&at rasele nea"ră< roie i "albenă$ Mai trebuie
să ne a(lă& stră&oii$
  6rozav)
  5cla&a#ia îi apar#inea lui Ce&escu$ /irea lui curioasă nu se dez&in#ea$ Si&#ise adierea
in(or&a#iilor &isterioase$
  Cu& a#i (ăcut< (ratele &eu7
  Si&plu< &atrozule: I%a& întrebat pe dropi< do"oni i &aJai$ Ne%au a>utat (ără re#inere$ N%
ar (i e5clus ca dropii să poată e5plica i (or&area celor două rase europene de bază$ ?ncă nu ti&
e5act$ Cre&ene se va consulta cu 4a&ol5e în acest sens$
  'rei să ne ba"i din nou într%o daraveră supranaturală< a devenit lipoveanul suspicios$
  Nu$ 'reau să desci(rez secretul 2eului din Carpa#i$
  ,sta ce &ai e7
  Secretul pentru care &iună tot soiul de spai străini prin Ro&=nia$ Nici nu e o treabă
&istică$  o le"e de via#ă planetară< Lncă necunoscută$
  ?n Muntele ,lb7 a vrut să tie Cernescu$
  Prin î&pre>uri&i se înt=&plă (apte ciudate$ Mult prea &ulte pentru a (i si&ple înt=&plări$
Se trezete 2eul din Carpa#i$
  ,dică7
  Nu tiu e5act ce însea&nă$ '%a& vorbit din inspira#ie$
  Mer"e& cu to#ii să vede&) s%a av=ntat 0ălaiul$
  Nu cred că e posibil$
  Cernescu devenise serios$ ?ncepuse să deseneze "răbit (i"uri variate pe o coală de 9=rtie$
,a cu& (ăcea ori de c=te ori un nou &ister se prezenta în (a#a creierului său$ ?i descărca nervii
 prea întini< lăs=nd incontientul să%i e5pună in(or&a#iile$ ra unul din acei pu#in pă&=nteni care
reuiseră să%i or"anizeze o colaborare per(ectă între contient i incontient$
 

  Ce%#i spune în"eri#a ve"9etoare< #=că7

  2eul Carpa#ilor e5istă< lipa$ Nu e ce crede& noi$
  Ce si&#i7
  Un c=&p dens< ca i cu& ar (i &aterial$ Secretul se apără de neaveni#i$
  Si&#i su(larea vie7
  N%a putea spune$  ceva co&patibil cu persoana &ea$
  ,& ră&as un pic pe "=nduri$ Cernescu era co&patibil i cu &ine$ Putea& co&unica cu
&are viteză< în &od telepatic$ Ce putea (i acolo< unde eu nu si&#ise& ni&ic7  eni"&ă a
străbunilor cunoscu#i< ori una i &ai &are< a e5ploratorilor din spa#iul in(init7 Nu &ă îndoia& că
ur&ele e5ploratorilor albi se a(lau i pe teritoriul Ro&=niei$
  Prin salt nu pute& a(la ni&ic$ 'a trebui să ne av=ntă& într%o e5plorare$ !esi"ur< dacă
vo& pri&i aprobare$
  Crezi că 4a&ol5e ne%ar putea interzice accesul în Muntele ,lb7
  ,a bănuie Cre&ene$ !acă ne%a& a(la adevăra#ii stră&oi< a& înceta să &ai luptă& i
 pentru alte na#iuni sau rase$
  4a&ol5e nu va (ace aceasta$  dreptul sacru al (iecărui o& de a%i cunoate străbunii$
 Ni&eni nu%l poate contesta)
  Metisarea ar (i pusă în pericol$ /iecare ar tra"e către propria rasă$
  u n%a (ace păcatul ăsta< &ur&ură lipoveanul$ C=nd &ă "=ndesc la c=te o creolă cu pielea
cati(elată i pai elastici< de (elină alintată< uit de puritate rasială i de alte alea$
  ;e cred< nene lipa$ ,sta nu însea&nă că n%ai vrea să tii de unde a& venit i încotro
&er"e&$
  2a ce%&i (olosete7 î&i e totuna dacă străbunii de acu& c=teva sute de &ilioane de ani se
dădeau 9u#a pe liane ori e5plorau spa#iul cos&ic$ I&portant e ce sunt acu& i încotro &ă îndrept$
  Cu& tii încotro &er"e&7
  Si&plu$ Cine are părălu#e &er"e unde vrea< cine nu are îi pli&bă splenuG i re"retul pe
strădu#ele des(undate$
  Nu asta< nene lipa) încotro &er"e lu&ea$
  ?ncotro7 în paradisul viselor$ ,colo se poate orice$
  /ără "lu&e< lipa) C9estiunea e serioasă$ Pro"ra&ul de evolu#ie a lu&ii s%a &odi(icat
substan#ial dar nu%i ti& direc#ia$
  @i7 !e asta nu po#i rade o cinzeacă7 Nu po#i ad&ira o pulpi#ă cizelată cu &ăiestrie de
artist7 'ia#a e scurtă< piciule$ Nu se pune sub lupă$ Se trăiete intens$ ,sta trebuie să (ace#i: să
trăi#i$ Uc9i#i%o)
  'izita se înc9eiase$ Ne%a& ridicat să plecă&$ Nu de altceva< dar lipoveanul dădea se&ne
de "rabă$ Ca& suspectă$ Probabil< si&#ea căDse apropia clipa sosirii proprietarei papucilor i
9alatului$ ?nainte de despăr#ire< 0ălaiul ne%a a&intit:
  'ia#a o&enească se trăiete) Nu se ve"etează$ Nu se irosete cu poveti &arinăretiD
  ,casă n%a& "ăsit%o pe &ena$ ,sta &%a alertat cu&plit$ Nu era (e&eia care să dispară ca
(u&ul$ Să nu lase vreo ur&ă< o veste< ceva$ Pro(esionistul din &ine i%a spus cuv=ntul$ M%a&
cal&at rapid< prin autosu"estie$ !upă aceasta< a& cercetat pe îndelete ca&erele locuin#ei$ ;otul
 părea în ordine însă instinctul nu &ă putea înela$ &ena era în pericol$ Ceva &ic i strălucitor<
 printre ciucurii covorului< &i%a atras aten#ia$ M%a& aplecat i l%a& ridicat$ ra un inelu cu piatră
roie< pe care< de re"ulă< &ena îl purta$ Cu& îl pierduse7 Certitudinea se instala în &ine: ceva
ine5plicabil se petrecuse$
  Pri&ul i&puls &ă înde&na să plec de îndată în căutarea ei$ M%a& stăp=nit i l%a&
contactat pe Cre&ene:
 

  &ena a dispărut$
  ;ăcere$ Cre&ene >udeca situa#ia$
  Presupun că a (ost răpită$
  @i ce propui< 'araine7
  Plec în căutarea ei$
  !e unde începi7
  /ac o scrutare a orizontului$ Nu se poate să nu%i "ăsesc c=&pul$
   In re"ulă$ ;e spri>in$
  Contactul telepatic s%a întrerupt$ M%a& întins pe patul în care petrecuse& cu &ena zile
(ru&oase$ ,& înc9is oc9ii i a& început invocarea:
  4a&ol5e) 'ia#ă i &oarte) /or#a cea Mare) M) M) M) M) M)
  ,& ateptat ne&icat$ Si&#ea& (or#a vie#ii cu& se apropia de &ine$ ;iptil< ca o s(ioasă
codană$ @i (or#a &or#ii< dură i rece< în ec9ilibru cu pri&a$ Cele două (or#e între care cur"e via#a
 pă&=ntenilor &%au atins deodată$ 6ata să%&i servească scopurilor$ Nu avea& ti&p de (iloso(ii$
M%a& concentrat o clipă< apoi a& lansat spiritul$ Cu viteza (ul"erului$ !irect către înalturi$
Spiritul dezlăn#uit spinteca spa#iul v=>=ind ca o să"eată scăpată din arc$ Si&#ea& (izic cu& se
des(ăceau spa#iile în >urai spiritului &eu$ Un soi de be#ie a înalturilor &%a cuprins$ ?n"erul
ve"9etor< însă< era acolo< la post$ Nu te pierde< 'araine) &i%a optit el$ 0e#ia a încetat ca prin
(ar&ec$ Spiritul lucid căuta c=&pul vital al &enei$ 2%a& si&#it departe i (oarte slab$
  Un scurt &esa> către Cre&ene$ Să tie că a& "ăsit%o$ @i să citească in(or&a#iile din spiritul
&eu< în scop de a identi(ica locul unde &ena era prizonieră$ Mer"i< 'araine) &i%a optit
Cre&ene$ Re(ă le"ătura cu d=nsa)
  ,& început cobor=rea către punctul în care si&#ise& c=&pul vital al &enei$ ,&
recunoscut oraul i &%a& înrăit$ Nu se putea să lipsească un"urii din această ulti&ă con(runtare
cu &osaditii$ I%a& în>urat în "=nd i &%a& apropiat încetior< studiind c=&purile ener"etice din
 >ur$ Presupunea& că ina&icii (oloseau paranor&ali$ ,lt(el nu se putea e5plica răpirea &enei$
,a a i (ost$ Un "rup de paranor&ali ve"9ea în >urul ei$ ,sta e5plica i se&nalele (oarte slabe ale
c=&pului vital$ 1%l ecranau cu c=&purile lor$
  I%a& studiat de la o distan#ă pe care o presupunea& sănătoasă$ Nu trebuiau să &ă si&tă
înainte de atac$ rau doisprezece< aran>a#i în cerc< după ritualul &istic asiatic$ Stăteau în<
"enunc9i< cu pal&ele lipite de (a#ă< cu de"etele "roase spri>inind bărbile$ Pe (e#ele lor se citea
nepăsarea$ rau în transă$ ?n &i>locul cercului< &ena< culcată< ca i cu& ar (i (ost &oartă sau
leinată$ 'ia#a n%o părăsise< însă$  si&#ea& cu& vibrează prin (iecare (ibră$ I%a& tri&is
(ul"erător o pasă$ !irect în t=&plă:
  Cura>< (eti#o) ;e voi salva$ Nu &ica< să nu te dai de "ol)
  , &icat< totui$ Nu &ult$ Su(icient pentru a (i sesizată de paranor&ali$ ,cetia au ridicat
capetele i s%au concentrat$ !easupra &enei au apărut două cercuri concentrice$ Unul alb i altul
ne"ru$ ?n centrele lor suprapuse< se eviden#ia un punct &are< alb$ Cunotea& vra>a$  &ai
înt=lnise& în con(runtările &ele cu paranor&alii asiatici$ Ma"ia culorilor (unda&entale nu%&i era
însă du&ană$ !oar &ă născuse& la cu&pănă de ti&puri< pe Pă&=nt$ ,& pornit din nou către
înalturi$ Nu era un &o&ent potrivit pentru atac$ ?n disperare de cauză< paranor&alii ar (i putut
ucide (e&eia$
  Spiritul &eu a revenit în trup$ 2in ca o pană purtată de v=nt$ ,& răsu(lat ad=nc< apoi a&
desc9is &inista#ia$ Pentru ce avea& de co&unicat< telepatia nu avea su(iciente posibilită#i$ ,&
co&utat butonul pe pozi#ia secret< a& ateptat ca secretizorul să zb=rn=ie< se&n că începuse să
lucreze< apoi l%a& apelat pe Cre&ene:
  2aure< sub ce stea ne%a& născut noi7
 

  Sub stelele vie#ii i &or#ii< a răspuns el auto&at$ !e ce &ă întrebi7

  @i unde%i norocul nostru7
  ?nd=r>irea se "9icea în (iecare cuv=nt$ Cre&ene a sesizat< ast(el că n%a co&entat ni&ic$ ,
răspuns c=t se putea de precis:
  Norocul7 Pretutideni unde e via#ă i &oarte$ Ce s%a înt=&plat7
  Cu& liniti& nite rebeli< se ridică al#ii$ &ena e în 0udapesta$ Suprave"9eată de o
duzină de paranor&ali asiatici$ !upă ritualul &a"iei culorilor (unda&entale$
  Cre&ene a r=s scurt:
  @i%au dat (oc la valiză< 'araine$ /ecioara de /oc nu poate (i stăp=nită prin &a"ia culorilor$
  ,tunci< cu& au reuit s%o răpească7
  Probabil< au atacat%o în so&n$ @i au lovit%o în cap< să nu se poată concentra$ ,teaptă să%i
revină)
  Iar ei ne ateaptă pe noi$ Să interveni& pentru a o salva$
  Nu &ă îndoiesc că ne%au pre"ătit surprize &ulte$ ;oate< neplăcute$ !ar noi nu le pri&i&<
nu%i aa7
  ?n ti&p ce Cre&ene vorbea< eu încerca& să%&i a&intesc dacă &ena prezenta leziuni la
cap$ Nu observase& ni&ic în acest sens$
  MDa& săturat de surprize neplăcute$ Ce zici să (ace&7
  ,teptă& vreo două ore< apoi atacă&$ ,&=ndoi deodată$
  Ii spar"e&)
  Si"ur)
  ,& înc9is sta#ia i%a& plecat în bucătărie$ Mi%a& (ăcut o ca(ea dulce i%a& sorbit%o cu
 plăcere$ ,lături de ea< a& tras cu sete c=teva #i"ări$ !upă asta< a& ieit în curte$ 6rădina dădea
se&ne de pără"inire$ Pl=n"ea după stăp=nul ei cel 9arnic$ M%a& apucat să plivesc bălăriile< cu
"=ndul la ,rbore$ Nu dăduse nici un se&n de via#ă$ ,sta nu înse&na că nu era viu$ Probabil< îi
 plătea i el poli#ele (a#ă de rui$ Ca& cu& (ăcuse& noi (a#ă de evrei$
  ,& lucrat c=teva ore< (ără să &ai "=ndesc la necazurile vie#ii de spion$ Munca &ă atră"ea
 prin si&plitatea ei$ @i prin satis(ac#ia ei directă< &aterială$ M%a întrerupt sunetul tele(onului$ ?l
lăsase& anu&e l=n"ă "rădină< să%i aud apelul$
  Ce (ăceai< 'araine7
  ra Cre&ene$
  Ce să (ac7 ,& ca& uitat de &ine$ Cură#ă& "rădina$
  ?#i ade (oarte bine$ Porni&7
  !e acord$ ?i deci&ă&$ Cu& scoate& (ata7
  Prin rezidentul nostru din 0udapesta$  trece "rani#a i%i dă dru&ul către 0ucureti$
  ?n re"ulă$ 6ata de start)
  Nu si&#ea& nevoia să &ă încarc prin procedeele obinuite$ ,ctivitatea în aer liber îi
(ăcuse a(ectul$ Pri&ise& din via#a planetei tot ce î&i trebuia să (ac saltul$ Să"eata spiritului &eu a
 plecat direct către înalturi$ ,& ateptat o (rac#iune de secundă$ C=t să înt=lnesc spiritul lui
Cre&ene$ Unite< cele două spirite au plecat vi>elios pe direc#ia 0udapestei$ 6ata să (acă pra( orice
ce apărea în cale$
  Ne%a& oprit deasupra c=&pului de con(runtare$ Paranor&alii asiatici stăteau în aceeai
 pozi#ie$ ?n &od vizibil< ne ateptau< "ata de atac$ !e unde tot răsar7 &%a& întrebat eu$ ?n"erul
ve"9etor nu &i%a răspuns$ ra prea ocupat de scrutarea teatrului de opera#iuni$ Spiritul lui
Cre&ene vibra uor$ 4ărise cercurile concentrice i în#elesese în ce scop se concentrau &isticii$
 Ne pre"ăteau cea &ai cu&plită capcană< în ea concentraseră toată (or#a de care erau în stare$
  !irect în centru) a decis Cre&ene$
 

  Să"eata spiritelor noastre a pornit ca din pucă$ Pe &ăsură ce ne apropia& de #intă< în

 >urul nostru se înc9idea un c=&p dens$ ,& intuit pericolul i l%a& aten#ionat pe Cre&ene:
  !acă nu spar"e& c=&pul ener"etic al &a"ilor< nu &ai pute& iei$
  ?l spar"e&)
  /or#a rece din ad=ncuri adia prin prea>&ă$ /ocul î&i >uca în pal&e$
  2ovi&)
  Pri&ul contact a (ost dur$ Cercurile nu s%au clintit din loc$ Ceva< însă< s%a înt=&plat$
&ena s%a ridicat în "enunc9i$ Cu (ocul< (eti#o) i%a& trans&is eu telepatic$ ,l doilea atac a (ost
ceva &ai plin de succese$ Punctul din &i>loc a plesnit< per&i#=ndu%se să ne apropie& de &ena$
/or#ele noastre s%au unit< cercurile s%au aprins$ ,rdeau cu (lacără adevărată$ Paranor&alii
continuau să stea încre&eni#i< &ur&ur=ndu%i &antrele$ /ocul i%a cuprins încetul cu încetul$ Unul
n%a &icat$ ,colo au ars< (ără a scoate un "ea&ăt$ Mai &ult ca si"ur< erau îndoctrina#i &istic$ ,&
apucat să%i trans&it &enei parola de contactare a rezidentului nostru din 0udapesta i &%a
retras$
  M%a& trezit sin"ur< în "rădina plină de Soare$ bosit cu& nu (usese& de &ultă vre&e$
Si&#ea& spiritul lui Cre&ene< încă nu cobor=se din înalturi$ 'e"9ea să nu (i& ur&ări#i de
ina&ici$ Cine să ne &ai ur&ărească7 Pe între" pă&=ntul nu &ai ave& rivali$ M%a& întins pe iarba
&oale i%a& tras un pui de so&n$ Ca orice o& (ără proble&e< cu contiin#a î&păcată de ideea
lucrului bine (ăcut$
  &ena a sosit abia a doua zi$ Uor slăbită< cu cearcăne la oc9i$ Nu dor&ise deloc din
&o&entul răpirii$ ,& culcat%o i a& învelit%o ca pe un prunc$ ,& stat apoi l=n"ă ea< de ve"9e<
să%i apăr so&nul< să se poată odi9ni în ti9nă$ ?n ti&p ce o ad&ira& tăcut< prin &inte î&i treceau
toate (e&eile vie#ii &ele$ N%avusese& parte de ele$ Mi le răpise &oartea ori al#i bărba#i$ M%a&
 po&enit întreb=nd: !oa&ne< de ce a trebuit să &i se înt=&ple toate acestea toc&ai &ie7 !e
această dată< !u&nezeul vie#ii o&eneti n%a &ai păstrat tăcerea$ Mi%a răspuns: Pentru că tu ai (ost
creat pentru a (ace o lu&e a vie#ii< în locul celei care s%a prăbuit$ !esi"ur< nu%&i dorise&
aceasta$ ?&i dorise& o via#ă si&plă< de o& obinuit$ !orin#a noastră< însă< nu are nici o putere în
(a#a ,devăratului !u&nezeu$
  !ezle"area &isterului din &untele alb$
  &ena s%a trezit abia către pr=nz$ , desc9is oc9ii încetior< cu tea&ă$ C=nd a prins în raza
 privirii (i"ura &ea< s%a lu&inat brusc$ , sărit din pat< &%a î&bră#iat str=ns< cu un soi de
disperare$ Pe (a#a%i în"ropată în u&ărul &eu iroiau lacri&i:
  Petre< să nu &ă părăseti nici o clipă)
  ,& lăsat%o să pl=n"ă pe îndelete$ Să%i verse prea plinul e&o#iilor$ ?i &=n"=ia& tandru
 părul auriu i (a#a în(ierb=ntată$ Să si&tă că este ocrotită i iubită$ Să nu se &ai creadă străină i
sin"ură în această lu&e$
  ?n (ine< s%a oprit din pl=ns$ Putea& a(la cu& căzuse în &=inile adversarilor$
  Cu& s%a înt=&plat< (eti#o7
  ?ncă n%a& realizat$ Mă pli&ba& linitită< prin parc$ !eodată< a& si&#it o panică puternică
i ine5plicabilă$ M%a& întors să văd cine păea în spatele &eu$ ?n aceeai clipă< a& pri&it o
lovitură puternică în cap$
   @i7
  Nu &ai tiu ni&ic$ M%a& trezit într%o ca&eră cu &ozaic pe >os$ ?n >urul &eu< bărba#ii pe
care i%au văzut$ M%a& ridicat dar nu pentru &ult ti&p$
  Cu& procedau7
  ra& con(uzionată$ ?&i si&#ea& "=ndurile ca de plu&b$ Nu putea& ra#iona$ Undeva< în
ad=ncul creierului< percepea& ordinul tău: 2uptă< &ena) Cu (ocul)
 

  ,i atacat7
  N%a& apucat să%&i str=n" "=ndurile$ Un c=&p dens s%a aternut peste &ine$ ,& căzut în
locul în care &%ai "ăsit$
  ,& cu"etat c=teva clipe$ Nu (usese o si&plă capcană$ !in c=te tia& eu< &isticii erau
 preocupa#i de puterile noastre i d=n alte cauze: voiau să ne inoculeze în creiere pro"ra&ul lor$
  Pro"ra&ul lor7 &%a întrebat &ena$
  /ără să%&i dau sea&a< "=ndurile căpătaseră "las$
  !a< pro"ra&ul lor$ I#i voi dezvălui siste&ul de &anipulare &istică pe care vor să%l i&pună
o&enirii$
  ;rebuie să%l tiu7
  /iecare o& al Pă&=ntului se cuvine să%l tie$ Să în#elea"ă că trebuie să%i în(r=neze
i&pulsurile instinctuale z"=ndărite de silabele sacre ale &isticilor< cărora li se &ai spun &antre$
Să priceapă odată pentru totdeauna că sunt oa&eni înzestra#i cu voin#ă i contiin#ă$
  ,& condus%o la &asa de scris$ ,& scos un pi5 i a& tras între noi o coală de 9=rtie$
Putea& începe$
  &ena< de ce crezi că &%a pus 4enadirt să sc9i&b nu&ele stelelor i constela#iilor din
s(era cerească cunoscută7
  Pentru că în ele erau ascunse particule sacre din vec9ile reli"ii7
  6=ndeti bine$ ,trii sunt prea îndepărta#i pentru a ne in(luen#a vie#ile$ Nici &ăcar
radia#iile lor nu a(ectează via#a pă&=ntenilor$ Sin"ura e5cep#ie o (ace Soarele< steaua vie#ii
 pă&=ntene$
  ,tunci< cu& se produce in(luen#a7
  Prin silabe i cuvinte lansate de &istici în incontientul planetar$ Cartea vie#ii despre care
#i%a& vorbit e incontientul planetar$ !in el se inspiră scriitorii i poe#ii< din el pri&i& in(or&a#ii
intuitive$
  ?nsea&nă că &isticii i%au propus să polueze in(or&a#iile intuitive cu silabele lor sacre< cu
&antrele lor7
  5act$ ?n această opera#iune sunt i&plica#i inclusiv oa&eni de tiin#ă$ Rui< a&ericani<
evrei< c9inezi i al#ii$ /iecare în parte< interesat de a &anipula contiin#a cetă#enilor ;errei în
direc#ia dorită$ ?n acest scop< au căutat cele &ai vec9i &antre< presupun=nd că acestea sunt
înscrise în ad=ncul creierelor o&eneti i pot (i activate$ Mecanis&ul era cu adevărat diabolic$
  ,sta a#i descoperit în ,(rica7
  ?n ,(rica a& distrus un siste& de &anipulare a &in#ilor pă&=ntene inventat de adoratorii
unui tote& astral din e&is(era sudică V Cani Ma>or$
  !e unde această obsesie pentru stele7
  ,ici nu &ai e vorba de &istică< ci de o re"ulă psi9olo"ică e5ploatată cu abilitate de evrei
i a&ericani$ Printre principalele ele&ente de identi(icare (or&ală a unei persoane se a(lă nu&ele<
 pronu&ele i (unc#ia sau "radul$ Pentru oa&enii in(eriori< acestea sunt HtotulO ei nu cunosc (aptul
că personalitatea u&ană e de(inită de c=teva &ii de trăsături de personalitate< i&posibil de
cunoscut de &anipulatori$
  @i cu& procedează7 
  Siste&ul de &anipulare cuprinde două laturi$ Pri&a (ace tri&itere la o ec9ivalen#ă între
tote&ele astrale i nu&ele plus pronu&ele unei persoane sau localită#i$  vorba de o le"ătură
arti(icială< ilo"ică între ele&ente di(erite din Univers$ Produce< însă< e(ecte$ Nu prea &ari dar
 produce$
  @i a doua7
 

  , doua (olosete particulele &istice proprii unei reli"ii$ I&pli&entează în creierele u&ane
tote&ele astrale pe care se bazează$ !e e5e&plu< evreii au răsp=ndit tote&ul astral al stelei Sirius
din Cani Ma>or co&binat cu denu&irile unor litere din al(abetul lor< în special cu pri&ele două<
ale( i bet< precu& i cu ulti&a< tav$
  Nu&ai ei ac#ionează în acest sens7
  Nu$ Qo"9inii au (olosit intens nu&ele stelei ,d9ara din Cani Ma>or< pentru a de(ini
centrele ener"etice u&ane$ Ruii au utilizat steaua Mirza& din Cani L'Ia>or< pr%ecu& i altele< în
care apar particulele &ir i c9i$ ?n#ele"i de ce s%au opus &isticii sc9i&bării denu&irilorDtelelor i
constela#iilor7 Credeau că tiau &ecanis&ul de do&inare a &in#ilor oe&eneti$
  @i nu%l tiau7
  Nu$ 2a r=ndul lor< erau &anipula#i de un i&ens calculator situat sub Mun#ii Scorpiei din
,(rica de Sud$
  Un calculator7
  !a$ Ră&as de la o e5pedi#ie a unor e5trateretri din Cani Ma>or$ Pro"ra&ul din el (usese
întoc&it de un e5traterestru &uribund< 6oa$ !erularea lui era suprave"9eată de un robot nu&it
Qoule$ ,i în#eles cu& s%au născut zeii7
  ,& în#eles i altceva$ ;i&p de douăzeci de ani< a&ericanii n%au &ai &ani(estat nici un
interes pentru 2ună$ !e îndată ce le%a#i anun#at descoperirea i&ensului calculator din ad=ncul
2unii< au tri&is o sondă să veri(ice$ ,sta însea&nă că 6oa n%a (ost sin"ur$
  Nu< au (ost &ai &ul#i$ Calculatorul terestru recep#iona pro"ra&ul celui lunar i%l
retrans&itea către pă&=nteni$ ,a a apărut vorbirea articulată< denu&irile de zei< inclusiv a zeului
"od%do" (olosit de rui i an"lo%a&ericani$
  !eus e5 &ac9ina7)
  5act$ ,nticii au "9icit situa#ia$ Probabil< erau inspira#i de o altă civiliza#ie astrală$
  @i ce s%a înt=&plat cu zeul%&aină7
  !u&nezeul vie#ii o&eneti 1%a distrus$ Prin noi) , dispărut posibilitatea iudeo%&asoneriei
i altor culte &istice de a i&pune ordinea si&bolică< arti(icială$ ,sta nu însea&nă că nu vor &ai
încerca$
  ?nsea&nă că au vrut să%&i i&ple&enteze pe creier &antrele lor7
  5act$ Nu%#i a&inteti ni&ic7
  Ca prin vis$ Cei doisprezece bărba#i din >urul &eu &ur&urau un sin"ur cuv=nt: treiau&$
?n#ele"i ceva7
  Si"ur) /oloseau vec9ile denu&iri latine ale punctelor cardinale< boreu& i austru&<
 precu& i silaba sacră au&$ ?ncercau o înci(rare a divinită#ii de tip trei au&< trei austru&$  ast(el
de escroc9erie a (ost (olosită de i&periul austroun"ar< printr%o$ le"ătură (alsă< ilo"ică< de tip
austria%austru&$ Mai pu#in cultivat< Ceauescu a căzut în capcana s(erei &istice$ ,sta e5plică un
ir de &ăsuri ilo"ice luate în ulti&ii ani de Hdo&nie$
  ?nsea&nă că< odată cu căderea lui Ceauescu< a încetat ac#iunea iudeo%&asoneriei i
&isticilor7
  ?ncă n%a încetat$ 0oris l#=n a (ost selec#ionat după aceleai criterii$ &is(era boreală nu%#i
spune ni&ic7 Nici (aptul că zeii supre&i ai evreilor se nu&eau eil sau eli7 Misticii se&antico%
nu&erolo"ici au încercat să%i ad>udece lu&ea viitoare printr%o (or&ulă de tipul doi el%trei el$
,dică< să%i trans(ere porcăriile lor din &ileniul al doilea către cel de%al treilea$ ,u uitat însă un
lucru: li&ita anului zero era conven#ională< (ără puterea în (a#a vie#ii$ !ec9eneul inventat de
Sadoveanu pentru a păzi poarta dintre< ti&puri avea (or#ă nu&ai pentru ini#ia#ii conven#ionali$
?n realitatea vie#ii< conven#ia o&enească nu are putere de le"e universală$ Nici &ăcar< planetară$
  ,cestea le%ai (ăcut pe ti&pul raidului în Mun#ii Scorpiei7
 

  Nu nu&ai$ ?nainte de acest raid< a& e(ectuat o descindere în sediul Mosadului< î&preună
cu Cre&ene< CordaJ i 0ălaiul$ 2e%a& (urat toate docu&entele însuite ile"al de la
(ranc&asoneria ro&=nă$ ,st(el a& a(lat de pro"nozele (ăcute de &arele &aestru Sadoveanu i de
&odul în care erau e5ploatate de iudeo%&asoni$
  Ce voiau să (acă7
  Să unească cultele derivate din iudais&< &ozais&ul< cretinis&ul i isla&is&ul< într%o
sin"ură reli"ie do&inată de ei< av=nd la bază silabele sacre a< ba< a9< precu& i alte silabe
cuprinse în tote&e astrale i în cuvinte (olosite de oa&enii de r=nd$
  Cu&plită i&a"ine) Pă&=ntenii prini în capcana unor vorbe inventate de &istici$
  Cu&plită< într%adevăr< &ena) Inclusiv &isticii su(ereau (ără să tie de ce$ Credeau că
sunt pedepsi#i de !u&nezeu$ ?n (apt< su(ereau din cauza tendin#ei de restr=n"ere a s(erei
cunoaterii o&eneti$
  ;oate persoanele su(ereau din cauza s(erei &istice7
  !a< &ena$ Nu toate în aceeai &ăsură însă$ /unc#ie de zestrea in(or&ativă i psi9icăD a
(iecăruia< su(ereau sau bene(iciau de in(luen#e pozitive$ ?n orice caz< s(era &istică era &en#inută
în (unc#iune prin creiere puternice< ale unor descenden#i astrali< capabile să răsp=ndească telepatic
(or&ulele Hsacre$ ,sta e5plică de ce au încercat să%#i i&ple&enteze în creier &antra lor$
  Noi n%a& (ost pre"ăti#i pentru o ast(el de con(runtare$
  Cine a (ost pre"ătit7 'ia#a o&enească< rănită i sc9ilodită de &a"ie< ne%a învă#at să luptă&
î&potriva &isticilor$ Nici noi n%a& tiut &ai &ulte atunci c=nd a& început con(runtarea$
  @i eu7 u ce să (ac7
  'ei învă#a încetul cu încetul$ ,a cu& a& învă#at i eu$
  ,ve#i un &anual7
  Pentru ulti&a con(runtare &istică nu s%a scris nici un &anual$ Posibil ca< după ter&inarea
ei< să se scrie o carte$ 'a scrie%o Cernescu$  cel &ai bine pre"ătit în acest do&eniu$
  !u&nezeule< a &ur&urat ea< ce lu&ea (ru&oasă ai (ăcut) @i ce%au putut (ace &isticii din
ea)
   în#ele"ea& pe deplin$ C=nd înt=lnise& pentru pri&a oară ur=#enia &isticii< &ă
scuturase& sc=rbit$ Un sin"ur (apt &ă oprise să nu urlu de durere i disperare: contiin#a (aptului
că o&enirea trebuia salvată cu orice pre#$
  I%a& încon>urat tandru u&erii delica#i i a& tras%o către &ine:
  Uită< (eti#o< de toate acestea) Privete în >urul tău) 'ei vedea o lu&e &inunată$ Privete
"rădina) ;oate plantele r=d de bucuria unor vie#i &ai bune$
  Ce se va înt=&pla cu noi< Petre7
  Nu tiu$ ?n orice caz< vo& trăi &ai bine dec=t înainte$ Nu%i aa că asta ai vrut să spui7 Că
vrei să trăieti o via#ă nor&ală7
  'a (i vreodată7 M%a& săturat de incertitudini$
  Cur=nd< (eti#o$ /oarte cur=nd$
  Să te cred7
  !e ce nu &%ai crede7 u nu vreau să trăiesc o&enete7
  , plecat capul$  atinsese &ustrarea &ea$ I%a& ridicat încet bărbia< cu v=r(urile de"etelor:
  'o& trăi (ru&os i curat$ ?#i pro&it)
  !acă pro&i#i tuB
  2a lăsarea serii< ne%a vizitat Cernescu$ Neras i ca& obosit$ 2%a& zărit încă de c=nd
desc9idea porti#a i a& pornit în$ ?nt=&pinarea sa$
  Ce te aduce la &ine< în#eleptule necunoscut7
  Un dor de uetă< 'araine$ !ai ceva de pileală7
 

  rice î#i cere ini&ioara$

  Să (ie tare< să stin"ă a&arul)
  , luat loc la &asă< sub u&brar iar eu a& intrat în casă< după băutură$ &ena se întinsese
 pe o canapea$ ,& lăsat%o să se odi9nească$ ,& ezitat o clipă< apoi a& luat o sticlă de pălincă i
două pa9are$ Conversa#ia se anun#a lun"ă$
  Matrozul a "ustat licoarea par(u&ată< a plescăit apreciativ< apoi a decretat:
  O  rade& toată$ Poate uită& de &izeria din >ur$
  ?l prinsese spleenul$ Cunotea& senza#ia$ !upă ani "rei< de luptă continuă< vezi că n%ai
înaintat su(icient$ Că idealurile pentru care ai luptat sunt ter(elite de tot soiul de indivizi dubioi$
Că averea Ro&=niei< pentru care ai vărsat s=n"e i sudoare< la (el ca &ul#i al#ii< se duce de r=pă$
 Nor&al să te su(oce a&ărăciunea$ ,& încercat să%l consolez:
  Noi (ace& tot ce pute&$ Nu sunte& zei$ Nici zeii n%ar (i putut (ace &ai &ult$
  , aprobat din cap$ , &ai tras o ducă< apoi a "lăsuit:
  !a< 'araine< războiul zeilor ne%a adus în starea asta$ ,& citit recent un docu&ent ciordit
de la 'atican$ C=te cri&e în nu&ele reli"iei)
  Nu%&i spui ni&ic nou$ !acă nu "ăsea& calea către e5trateretrii din Retezat< ne%ar (i
dez&e&brat$ , (i &ers la &a&a cu paaport$
  Mare porcărie) @i nu se "ăsete nici un leac pentru pielea lor$
  ;oate la ti&pul lor$ ,ve& contiin#a î&păcată că a& avertizat< că ne%a& î&potrivit$
  u sunt o&ul (aptelor de rezultat< 'araine) Ro&=nii nu si&t încă rezultatele e(ortului
nostru$ Iar voi 9ălădui#i prin cine tie ce coclauri$
  ,& distrus &aina in(ernală$ ,teaptă i vei vedea rezultate) Nu &ai pot înt=rzia$
  , &ai tras un "=t< a privit c=teva clipe pa9arul$ ?n (ine< s%a decis să%i e5pună durerea:
  Studiez de c=teva zile docu&entele celor din Retezat$ Nu le în#ele" pe toate$ Nu în#ele"
 politica lor de nea&estec în treburile pă&=ntenilor$
  /oarte în#eleaptă politică) Ne ridică treptat la "radul lor de cunoatere$ ;u ce%ai (ace< dacă
ai ni&eri într%un trib sălbatic7
  , "ăsi o cale de co&unicare cu ei$ Una directă i continuă$ ,sta &ă (ră&=ntă$ !e ce nu
co&unică continuu cu noi7
  Nu tiu$ ,r trebui să%i întrebă&$
  2a asta "=ndea& i eu$ /ace& o e5cursie7
  !e asta ai venit7
  Printre altele$ Să%l întrebă& pe a&icul nostru de ce nu evoluă& pozitiv< aa cu& ne%a
 pro&is$
  Cu& ai vrea tu să evoluă& pozitiv< Cernescule7 Să stea #u"ulanul cu burtica la Soare i
să%i cur"ă toate alea în "ură7 Să (acă liderii prostii cu "9iotura i totui< ca prin (ar&ec< toate să
&ear"ă ca unse7 /ără inteli"en#ă< cunoatere i &uncă nu se poate) Ne trebuie o &inte de o& care
să (acă ordine în 9aosul ăsta$
  ,ici e buba< vere$ !e ce nu se ridică o&ul potrivit7 !e ce nu%i desc9id e5trateretrii
dru&ul< căci au cu ce7 înt=&plarea norocoasă e unul din &i>loace$ !e ce n%o (ac7
  ?i lasă pe ro&=ni să înve#e valoarea (aptelor$ Să în#elea"ă că trebuie să renun#e de bună
voie la be#ia de vorbe$
  Nu&ai asta7 Nu cu&va sunte& în (a#a unui asalt concentrat al unor (or#e pe care noi nu le
în#ele"e&7 Unii lideri par lovi#i cu leuca în cap$ Nici nu%i dau sea&a pe ce teren se >oacă$
Pornesc nite c9estii tare periculoase$
  Cu& ar (i7
 

  Uite< c9estia asta cu partidul &oldovenilor) î#i dai sea&a că ar putea duce la secesiune7
 Noi sunte& &oldoveni i ti& bine cu& stă treaba$ Nici spaii lui Ivan nu sunt străini de această
diversiune$ !e c=nd ateaptă ei un prile> de a se&ăna discordie între ro&=ni7 N%au lansat ei
Hpro(e#iile lui 6loba printre basarabeni7 @i ăia< naivi< în loc să%i u&ple burticile cu plăcinte i
să tra"ă la &ăsea< l%au ascultat cu "ura căscată$ 6ata să creadă că nu%s ro&=ni$
  Ivan7 Parascovenia lui de 9o#) ,bia i%a dat du9ul i&periul că i "=ndete la altul$
Colaborează pe estac9e cu vărul I#ic i unc9iul Sa&< nu&ai să nu ne &ai aibă în coastă$ N%o să
aibă el parte de bucuria asta$
  ;e ca& încin"i< 'araine< a z=&bit Cernescu$ Păstrează%#i ener"ia pentru treburi &ai
concrete$
  ;u nu te încin"i7
  Mă daG&i trece repede$ Ce (ace& cu partidul &oldovenilor7
  Păi< noi< ca &oldoveni< ave& &ai &are priză în zona natală$ Se cade să pune& piciorul în
 pra"$ Să nu lăsă& dezbinarea să se strecoare printre ro&=ni$ ,i putea încropi o parodie< să r=dă i
curcile de ini#iatorul partidului7
  /a#a lui Cernescu s%a lu&inat de plăcere$ Ii sur=dea ideea$ ?n cinstea ei< a &ai tras un
naps$
  Fi%o (ac< vere) P=nă &=ine< #i%o (ac)
  S%o pui pe &uzică< s%o c=nte 0ălaiul$
   pun$ Să vezi ce%o să &ai c=nte #u"ulanii$ ,scultă< nu&ai)
  Si&i vodă i%a lui ceată< Monar9itii de poiată< ;rei lulele< trei surcele< Ca& lipsi#i ei de
lovele< Pus%au de%un partid< săr&anii< Să le%aducă "olo"aniiB
  Su(icient< Cernescule) Sună cu& trebuie$
  Sună7 , dracuG pielea pe &onar9iti) Nu sunte& destul de dezbina#i7 Ne &ai trebuie i
asta7
  Ce să%i (aci7 Planurile lui vărul I#ic de a do&ina lu&ea prin &onar9ii$ Nu cred să #ină<
însă$
  ,dică< 'araine< tu vrei să zici că I#ic îl î&pin"e din ur&ă pe Aop=n#ol)
  !ar cine crezi7 I#ic< arză%l%ar (ocul< nu e &ul#u&it de presta#ia republicanilor$ Prea se
sc9i&bă repede liderii< prea nu are c=nd îi t=&pi cu &a"ia evreiască$ Ce i%a zis7 I%a să pun eu la
loc &onar9ii din rasa &ea$ Sau< care nu e din rasa &ea< să%l evreizez$
  \ >s> evreizeze7
  !aG ce%ai crezut7 Un ovreia rebel< Mos9e< &%a a&enin#at că &ă cretinează< ca să &ă
 poată >udeca după le"ea evreiască$
  @i tu de aia n%ai &ai putut)
  2%a& tri&is la &ă%sa cu tot cu le"ea lui$ @i i%a& pro&is o >udecată în (a#a S(i5ului$ Păcat
că s%a supărat Cre&ene i%a stricat b=lciul înainte de vre&e$ Prea i%au luat%o în cap evreii$
  ,sta voia& să spun i eu$ C=nd se 9otărăsc e5trateretrii să ne dea o &=nă de a>utor să
scăpă& de ei7
  Poate că ne%au i dat$ Nu vezi ce arde (ocul în casa lor7
  ,a%i$ @i tot nu se ast=&pără$ Cu &onar9ia< însă< au pus capac$ Ii cio&ă"i& de le sar
(ul"ii$
  @i%au ridicat lu&ea în cap i se întreabă de ce sunt ur=#i$ ,u scos i &or#ii din "roapă< să%i
 >udece i se întreabă de ce le &er"e rău$ I%a& avertizat să lase Ro&=nia i Ro&=nii în pace$ Nu
&%au ascultat$
  'araine< încep să în#ele" cine a insti"at la (or&area partidului &oldovenilor$ ;ot i#icarii$
'or să%l (or&eze din oa&eni nevinova#i i< la un &o&ent dat< să sc9i&be de c=r&ă către
 

&onar9ie$ Cei care l%au (ondat nici nu sunt contien#i că au (ost insti"a#i la secesiune$ Cred că le%a
venit ideea din senin$ Că tiu ce (ac i pot controla evolu#ia eveni&entelor$
  ,r trebui să le e5plică& noi cu& stă diversiunea< Cernescule$
  ,r trebui$ ;ot &ie î&i revine sarcina< nu%i aa7
  'ezi pe altcineva prin prea>&ă7
  Păi< s%b (ace&) ,a< ca între &oldoveni$ !e la obraz la obraz$ 2e voi spune că nu se (ace
să iscă& nici un &otiv de z=zanie$ Să vede& dacă &ă în#ele" cu biniorul$
  !acă nu te în#ele"< aruncă& &inunile în capul lor$ Să priceapă că nu se poate "lu&i cu
unitatea na#ională$ Pentru unirea ro&=nilor au &urit zeci de &ii de străbuni$
  ,& păstrat un &o&ent de tăcere$ /iecare îi (ră&=nta "=ndurile sale$ Seara se lăsase caldă
i par(u&ată peste "rădină$ &ena a apărut în pra"$ Ne%a zărit i s%a apropiat$
  Ce (ace#i voi aici7
  Pune& #ara la cale$ Ne &inună& c=te nenorociri i%au lovit pe ro&=ni i ne întrebă& de
unde vin$
  @i%a#i "ăsit răspunsul7
  ?ncă nu$ &ite& ipoteze$
  ,#i luat în calcul posibilitatea ca în Muntele Retezat să e5iste o centrală si&ilară celei din
,(rica de Sud prin care să se insti"e la rău7
  ,& ră&as blocat$ Intui#ia (e&inină suprinde deseori$ ,& prins%o de &=nă i a& tras%o
alături< pe bancă:
  Spune< (eti#ă cu c9ibrituri< cu& #i%a venit ideea7
  Nu &ă cer#i7
  !eloc$ Spune7
  Fi%a& u&blat prin lucruri$ Mi%a atras aten#ia o poezie$ Una despre &isterul etern al
naterii Universului$
  O ,a7
  ?ncet< încet< din stră(undurile &e&oriei< veneau către supra(a#ă versurile scrise c=ndva< la
un &o&ent de &are cu&pănă:
  Roata olarului @i (or&a lutului< Răspuns întrebării< Răspuns începutului$
  Pă&=nt i Cer< Povestea străvec9e< tern &ister< /ără perec9e$ 6=nd nes(=rit< !ureri
s(ăr=&ate< Soare%n zenit< Ini&a bate$
  2e%a& recitat uor< ca pe un desc=ntec$
  'ere< nu tia& că te ocupi de &a"ie< &%a persi(lat Cernescu$
  Nu%i de "lu&it< Cernescule$ 2e%a& scris într%un &o&ent c=nd era& dăr=&at de necazuri i
de lipsa de în#ele"ere a oa&enilor din >ur$ Interesant e (aptul că i&a"inea &ea poetică a (ost
con(ir&ată de teoreticienii (or&ării Universului prin rotirea i î&prătierea &ateriei pri&ordiale$
  Interesant)
  c9ii lui Cernescu se lu&inaseră de plăcere$ ,vea un capăt de &ister în &=na &ea$ Putea
să%l deruleze< să%i a(le între"ul con#inut$
  Interesantă viziune< 'araine) Po#i participa cu ea la con(runtarea &istică actuală$ Unii
sus#in că !u&nezeu a (ost cioban< al#ii< boar< al#ii< ar9itect$ ;u vii i%i lai pe to#i #u#$ !u&nezeu a
(ost olar$ , înc9is o&enirea într%o oală$ Nici nu e departe de adevăr$ S(era cerească sea&ănă cu o
oală per(ect rotundă$ !esi"ur< o oală i&a"inară< &arcată de nu&ele constela#iile i de alte se&ne
conven#ionale$ Ini&a ei e Pă&=ntul$ Sau< siste&ul solar$ !upă cu& vezi proble&a$
  ,sta nu dă răspuns la întrebările noastre$ Cine î&pilează (ără &ilă ro&=nii7 @i de ce7
  ,sta vrei să tii< 'araine7 î&potriva noastră s%au unit &a>oritatea &isticilor planetei$ @i nu
înt=&plător$ ,ici< în Ro&=nia< "ăsi& răspuns la o &are întrebare$
 

  Care7
  Cu& se (ace că ro&=nii au (ost cel &ai pu#in a(ecta#i de &a"ia asiatico%a(ricană< care a
i&pus (ali du&nezei7 în >urul nostru< to#i au (ost in(luen#a#i de &a"ia constela#iei C=inelui Mare
i a al(abetului babiloniano%ara&eic preluat de evrei$
  ?n concret7
  4eii ve"etali sau ani&ali au (ost prelua#i de întrea"a lu&e albă< &ai pu#in de noi$ !in
această cauză< se încearcă i&punerea zodiacelor$ Să ni%i i&pună &ăcar acu&$ Noi< însă< sunte&
ocroti#i de !u&nezeul & Universal$
  !e undeDtii7
  Cu& să (i rezistat alt(el< 'araine7 în >ur< alte popula#ii albe s%au înc9inat la do"%"od< "ot
Tcapră]< cane Tc=ine< în latină< trestie< în en"leză]< Po Tdenu&irea a(ricană a stelei Sirius din
C=inele Mare]$ Cuv=ntul 'atican e (or&at din ulti&a literă a al(abetului ebraic< tav< citită
de5tro"rad i din particula cani< provenită de la constela#iile Cani$ ,n"lo%sa5onii i "er&anii îi
de(inesc ori"inile prin particula &ani< intens (olosită de &a"ia asiatică$ Nu&ai noi< pri&ii veni#i
 pe această planetă< a& continuat să ne înc9ină& &ului Creator$
  Nu te în#ele"< Cernescule$
   at=t de si&plu) !u&nezeul & destra&ă &isterul< eni"&a< taina i secretul înci(rate de
&a"ia a(ro%asiatică$ S%a prăbui zeul%olar care #i%a inspirat versurile$ S%au prăbuit (alsa eternitate
i venicie create de &a"ii se&ito%9a&i#i< sub in(luen#a &ainăriei in(ernale de sub Mun#ii
Scorpiei$ &ul continuă să do&ine lu&ea noastră$ 2u&e pe care ceilal#i o vor dispărută$ Nu va
dispărea< însă)
  Nu te în#ele"< Cernescule)
   i "reu să &ă în#ele"i< 'araine$ ,r trebui să cunoti at=ta astrono&ie i &a"ie c=tă
cunosc eu$ Privete)
  , scos din &apă o 9=rtie i un pi5< încep=nd să%&i e5plice co&plicatul &ecanis& după
care se derulase via#a lu&ii pă&=ntene$ , #inut%o aa vreo oră$ Sub oc9ii notri< ai &ei i ai
&enei< se destra&ă o vra>ă$ 'ra>a &istico%se&antică$ Sub oc9ii notri &ureau zeii inventa#i de
se&ito%9a&i#i$
  Se destră&a re#eaua &arelui e( israelit$ Mureau ursita< ar&a< destinul< soarta< sudiba<
Sc9icsal care înlăn#uiseră europenii$ Mureau lo9J&< cu înci(rările lor Qa9e< Qe9oa< Aa%
a9 i Aada&$ Mureau i înci(rările lui lo9J&%Qa9e strecurate în &e&oria europenilor sub
(or&a AollJ%Xood i AollJ%'er"in$ Mureau zeii oodo i alte zeită#i inventate de pri&itivi$
Mureau zeii stelari do"%"od< "ot< ri Tpete] i ceilal#i zei%ani&ale sau ve"etale$ ,rdeau le"ăturile
astrale prin care Hnoua ordine seculară voia să i&pună oa&enilor (ali zei< inventa#i în ur&ă cu
3 de secole< de un rebel din nea&ul ibri$ ,rdeau le"ăturile din vec9ea s(eră cerească< dintre
Cani Ma>or< Perseu< ,ries< Aorion< ;aur< Peti$ ,rdeau Mosadul< S9in%0et%ul< CI, i /S0%ulB
,rdeau toate serviciile secrete bazate pe &istica vec9ilor zei a(ro%asiatici$ Se prăbueau
institu#iile i interesele bazate pe &a"ie i vră>itorie se&antică$ ,rdeau povetile s(=ritului de
lu&e i cauzele dezbinării o&enirii$ ?n#ele"ea& de ce &ă pusese 4enadirt să sc9i&b nu&ele
constela#iilor$ 'enise ti&pul să în#ele"$ Noua s(eră cerească producea e(ecte$ ,lt(el nu se putea
e5plica brusca ilu&inare a &atrozului$ Nici intui#ia strălucită a &enei$
  Se năruie o lu&e< a& &ur&urat eu$
  !a< a con(ir&at Cernescu$ Se năruie o lu&e (alsă i ur=tă< bazată pe criterii (or&ale<
&a"ico%se&antice$ Cine ne%a inspirat7
  &ul$ ;rebuie să &er"e& acolo$ Nu poate (i 2eu$  M) Să a(lă& &ai &ulte$
  Nu cred că a(lă& &ai &ulte$ 5trateretrii din pri&a e5pedi#ie nu ne vor dezvălui criteriile
după care va trăi o&enirea de acu& încolo$
 

  !aaa< a& rostit eu "=nditor$ ,& a(lat însă ceva i&portant$

   Ce7
  Unde sunt ocrotitorii între"ii o&enirii$ ,ici sunt$ ?n Ro&=nia$
  !e ce n%au ac#ionat at=ta ti&p7
  Măcar at=ta îi pute& întreba$
  ?nsea&nă că &er"e&7
  !acă ne per&ite 4a&ol5e$
  Salvarea lui arbore în noaptea aceea< a& ador&it cu "reu$ 6=ndurile &ă (ră&=ntau$
!escoperirile lui Cernescu &ă incitaseră teribil$ @tiuse& c=te ceva despre procedeul ibrit de a
selec#iona oa&eni pentru Hnoua ordine seculară &ondială prin veri(icarea coresponden#ei dintre
nu&ele lor i tote&e astrale sau co&bina#ii din al(abetul Hsacru$ Nu%&i i&a"inase&< însă< că
&inunata noastră lu&e putea (i sc9ilodită în aa 9al cu &a"ia se&ito%9a&itică$ Propor#iile
dezastrului erau incalculabile$  &are parte din o&enire< în special din lu&ea albă< era
îndoctrinată cu (or&ulele &a"ice evreiei$ Sin"ur !u&nezeul & putea repara su(erin#ele
 produse de zeulc=ine< Aa& i sus#inătorii săi$ ?n tăcerea nop#ii< &%a& ru"at îndelun"
!u&nezeului & să salveze o&enirea din "9earele zeilor se&ito%9a&itici$ Ca de%ebicei<
răspunsul &i%a venit în versuri: în (a#ă%i cale lun"ă @i &ulte a& să%#i spun< Un clopot bate%n
dun"ă @i stelele apunB
  Cine putea în#ele"e ce însea&nă aceasta7 Pu#ini oa&eni$ u a& priceput pe dată$ @i &%a&
linitit$ 'ia#a o&enirii era în &=ini si"ure$ 'ia#a nu începuse cu tiri i nu se s(=rea odată cu
s(=ritul &a"iei ibrice$ 'ia#a continua să cur"ă după aceleai re"uli stabilite de Marii Creatori ai
ei< Universul i &ul$
  ?nainte de răsăritul Soarelui< &%a sunat Cre&ene$ Mă convoca de ur"en#ă la el$ ,& dat să
&ă strecor din pat pe nesi&#ite< însă n%a #inut$ &ena s%a trezit< a desc9is oc9ii lene< ca o păpuă
i &i%a adus a&inte:
  Mi%ai pro&is că nu vei lăsa sin"ură nici o clipă$
  ,& ovăit un &o&ent$ S%o iau< să n%o iau7 în (ine< &%a& decis:
  ?&bracă%te rapid) Ceva neobinuit ne ateaptă$
  S%a ec9ipat rapid< ca un soldă#el< în #inută sport$ ,& urcat în &aină i a& pornit prin
răcoarea di&ine#ii$ ,erul li&pede< încă nepoluat< &%a înviorat$ Pe stradă< pri&ii trecători< în
dru& spre locurile de &uncă< cu&părau ziare$ ,& oprit< a& cu&părat toate cotidienele i
săptă&=nalele< i le%a& întins &enei:
  Răs(oiete%le) încearcă să "9iceti de ce ne c9ea&ă Cre&ene)
  2e%a răs(oit$ ?n acea zi de vară a anului 1--8< ni&ic i&portant nu părea să se înt=&ple la
nivel planetar$ 5cep#ie (ăcea criza din Rusia dar acesta nu era un eveni&ent nou$ I&periul
a"oniza< lipsit de conducerea potrivită< s(=iat de lupta pentru putere$
  0oris l#=n e pe ducă< &%a in(or&at ea$ ,r&ata rusă scoate col#ii la pretenden#i$ Ce crezi
că se va înt=&pla7
  rice s%ar înt=&pla< nu ne interesează$ ?ntre noi i Rusia a& pus o distan#ă sănătoasă$
Sc9i&bările din Ro&=nia nu &ai depind de nici o putere străină$
  @i ce%o să rezulte din v=nzoleala asta de la noi7
  Ro&=nia &odernă$ Cu adevărat &odernă$
  !upă at=ta distru"ere i durere7
  Se putea i alt(el7
  Se putea dar oa&enii corespunzători n%au prins puterea la &o&entul dece&brie 1-8-$
,tunci ar (i putut începe renaterea (ără dureri$
  Măcar de acu& încolo să nu &ai (ie dureri)
 

  Nu vor (i)
  ,& parcat la distan#ă de c=teva case de sediul reziden#ei i a& (ăcut restul dru&ului pe
 >os$ ?n (a#a sediului< c=#iva bărba#i din pera#iuni Neconven#ionale discutau aprins$ S%au
întrerupt< ne%au salutat< apoi i%au reluat conversa#ia$ Nu se (ereau< se&n că situa#ia se
&odi(icase: nu &ai avea& de cine ne te&e$ ra& la noi acasă< putea& (ace orice dorea&$
  Cre&ene se pli&ba "=nditor prin birou$ /u&a din pipă< un obicei cu care se &in#ea că îi
a(ecta sănătatea &ai pu#in$ , răspuns salutului nostru ca& surprins de prezen#a &enei$
  Nu &ai pute& risca< a& încercat eu o scuză$
  !a< nu &ai pute& risca ni&ic$ ,rbore e prizonier$ ,ici duce o ac#iune riscantă< pe cont
 propriu$
  M%a& lăsat încetior pe scaun$ Nu%&i putea& lua privirea de pe (a#a co&andantului$ 2a
supra(a#ă nu arăta &are lucru$ !edesubt vuia (urtuna$ ra răvăit rău$ ,rbore era cea &ai
 pre#ioasă &otenire de la 0ătr=nul$
  Citete)
  ?&i întindea o >u&ătate de coală de 9=rtie< scrisă la calculator$ Probabil< o pri&ise prin
(a5$ Con#inutul< scris în en"leza co&ună< &ă lă&urea pe deplin$ Ruii ne propuneau un sc9i&b
inacceptabil: secretul cto"onului contra eliberării lui ,rbore$ ?i cunoteau valoarea i >ucau
(oarte tare$ Condi#iile i locul tratativelor< Moscova< nu lăsa nici o posibilitate de întoarcere$
'isau să pună &=na pe secretul care do&ina lu&ea pă&=nteană$
  Nu%l pute& lăsa în &=inile lor< 2aure) 2%ar ucide în c9inuri$
  @tiu$ !ar nici pe terenul lor nu e sănătos să ne av=ntă&$ Mai ales< (ără ,rbore$ Cine îi
cunoate &ai bine pe rui7
  2azarovsc9i$ 2ipovean dar ro&=n de încredere$ , lucrat în reziden#a lui ,rbore$
   în stare de sacri(iciu7
  C9iar at=t de "roasă%i situa#ia7
  !oar nu crezi că ruii ne invită la un zaia(et7
  Nu< nu prea le stă în caracter aa ceva$ Ce (ace&7
  r"aniză& un co&ando i plecă& să%l salvă&$ Cu un pic de noroc< vo& reui$
  ;u nu po#i &er"e< 2aure$ ;rebuie să ră&=i la conducere$
  Mer" eu)
  Mer"e& to#i de care e nevoie$ C9ea&ă%i pe 2azarovsc9i i pe 0ălai)
   să crape de (ericire ruii c=nd vor a(la că%i (olosi& pe lipoveni$
  @tiu ei de &ult asta$ C9ea&ă%i)
  ,& pus &=na pe tele(on i a& prins să%i scot din paturi$ ?n >urul orei opt< era& aduna#i cu
to#ii în biroul lui Cre&ene$ Un co&ando de cinci persoane$ Nu&ai bun pentru opera#iuni de tipul
celei pro"ra&ate$ ;i&p de trei ore< a& băut ca(ele< a& tras din #i"ări i%a& dezbătut situa#ia pe
toate păr#ile$ Nu avea& încotro$ ;rebuia să acceptă& invita#ia /S0%ului< să ne prezentă& la
sc9i&b$ ,& plani(icat ac#iunea c=t se putea de &inu#ios$ Ne%a& î&păr#it sarcinile i%a& stabilit
se&nalele de avertizare$ Ne%a& (i5at le"endele de acoperire i &odul de intrare în /edera#ia
Rusă$ ,& dat de &uncă i specialitilor în docu&ente (alseO au lucrat p=nă seară să ne
con(ec#ioneze paapoarte cu nu&e de î&pru&ut$ ,a cu& stă bine unor luptători adevăra#i< în
ziua aceea nici n%a& &=ncat$ Nu ne era (oa&e$ /iecare în parte &esteca "=nduri dintre cele &ai
su&bre$ Ce se va înt=&pla cu ,rbore7 Ce se va înt=&pla cu noi7
  ;renul erpuia alene prin c=&pia rusă$ Ierburile stepei unduiau sub v=nticelul de vară$
Călătorii beau ceai i &=ncau plăcinte< discut=nd în "ura &are$ Nu&ai eu cu &ena tăcea&$ Nu
cunotea& li&ba$ Poza& în doi turiti en"lezi interesa#i de (ru&use#ile Rusiei$ !in c=nd în c=nd<
c=te un cătun cu căsu#e &odeste< (ără "arduri< se i#ea printre pădurile albe< de &esteceni$
 

  ,t=ta bo"ă#ie în >ur i at=t de săraci oa&eni) &i%a optit &ena$

  0leste&ul bolevis&ului$ Ruii au devenit luptători i cuceritori$ In loc să &uncească< se
războiesc$ ?ntre ei sau cu alte popoare$ Spiritul e5pansionist o să%i ducă la pieire$ Ca i pe
a&ericani< ca i pe c9inezi$ Cine se lă#ete prea &ult crapă$
  Ce le lipsete ruilor7
  !orin#a de a &unci$ Prea pu#ini o au$
  Unde vor a>un"e7
  !acă nu apare o &=nă (orte< îi pate preistoria$ 2e lipsete or"anizatorul$
  Crezi că va apărea7
  6reu de spus$ ?ntre rui a pătruns di9onia$ @i &ultă po(tă de putere< "eneratoare de 9aos$
  !e unde< oare7
  I%a pedepsit !u&nezeu$ 2iderii lor au colaborat cu bubulii î&potriva Ro&=niei$ S%au
coalizat cu iudeo%a&ericanii să ne tear"ă de pe (a#a Pă&=ntului$ Noi< însă< e5istă& i vo& e5ista$
Să vede& ce se va ale"e de ei)
  ,& intrat în co&parti&ent să &ă odi9nesc$ Mă atepta o încercare "rea$ Nu &ă îndoia&
că ruii erau pre"ăti#i să &ă ucidă$ Prea le stricase& diversiunile îndreptate î&potriva noastră i a
altor popoare &ai slabe$ Mi%a& recapitulat contiincios sarcinile i pro"ra&ul de derulare a
activită#ii ;rebuia să lucră& la precizie de secundă$ Să ne ar&oniză& la per(ec#ie "esturile i
(aptele cu cea de%a doua ec9ipă$ Pe nesi&#ite< a& ador&it$
  Nu tiu c=t a& ador&it$ Nu privise& ceasul înainte de a a#ipi$ ?n so&nul le"ănat de tren
a& visat &ulte< de care nu &ai #in &inte$ Pentru o scurtă perioadă< 0ătr=nul &i%a apărut în vis$ ?n
vedea& aievea< aa cu& (usese$ ?n carne i oase$ Cu (i"ura ascetică< rece< i&obilă$ 0uzele nu se
&icau< însă îi auzea& vocea:
  'araine< te ateaptă o încercare "rea$
  H ^tiu=ncă nu tii totul$ Ruii au descoperit o ar&ă nouă$ 'or testa%o pe tine$
  'oi rezista)
  Nu ti& dacă vei rezista$ ,tacă tu pri&ul)
  ,& în#eles)
  ?l cunoti bine pe cel care vrea să te atra"ă în capcană$ Malo9in$
  Nu e "rozav$
   (oarte crud i ne&ilos$ ,ten#ie &are)
  'oi (i vi"ilent$ 2ovi& i ne retra"e&$
  Prin nord< 'arain$ Să nu ui#i) Prin nord)
  Contactul dintre lu&i s%a întrerupt$ M%a& trezit leoarcă de sudoare$ Se (ăcuse (oarte cald$
;renul intra uor în "ara Moscova$ I%a& z=&bit co&plice &enei i a& luat ba"a>ul:
  /eti#o< începe &area aventură$ Să nu te &iri de ni&ic) @i să nu te te&i de ni&ic< căci nouă
ne%a (ost dat să destră&ă& cea &ai teribilă conspira#ie planetară)
  !acă zici tuB
  Ca& prea bl=ndă pentru o luptătoare< a& "=ndit eu< (ăc=nd se&n unui ta5i&etrist să se
apropie$
  Un 9otel ele"ant< a&ice) i%a& cerut eu în li&ba en"leză$
  Mi%a răspuns într%o en"leză de baltă:
  Aotel 0ereozca$ 0un$
  !in obinuin#ă< a& aruncat o privire în o"linda retrovizoare$ /ilorii rui erau la post$ Unii
 pe >os< al#ii< într%o &aină$ ra i ăsta un se&n de bun venit$ /S0%ul îi "arda oaspe#ii &ai ceva
dec=t pe capetele încoronate$ ,& z=&bit în sinea &ea$ Stupizenia pătrunsese în serviciile secrete
ruseti$ C9eltuiau inutil bani pentru a suprave"9ea oa&eni care oricu& veneau la înt=lnire
 

aran>ată$ ,& &=n"=iat uor pal&a &enei$ Să în#elea"ă că trebuia să (ie atentă$ @i%a apropiat
încet "ura de urec9ea &ea i &%a in(or&at că observase Honoarea care ni se (ăcea$ M%a& întins
linitit< să ad&ir î&pre>uri&ile$ 2a (el ca i la noi< ruii păreau ne(erici#i$ Păeau bătr=nete< cu
capetele în pă&=nt$ 2e lipsea vla"a i dorin#a de via#ă$ Perestroia (usese un dezastru$ ?n această
 proble&ă< nici nu &ai încăpea discu#ie$
  Aotelul 0ereozca nu arăta rău$ Cu e5cep#ia &icro(oanelor din pere#i i a ca&erei de luat
vederi instalate în perete< totul părea Z$ Re(le5ele de spai &%au înde&nat să trec în revistă toate
&i>loacele de suprave"9ere instalate de rui$ Nu (ăcuseră econo&ie$ Micro(oane în pere#i< ca&eră
de luat vederi ascunsă discret într%un col# de tablou< o Hca&eristă pe 9ol< (ilori la recep#ie i în
(a#a 9otelului$ ,a des(ăurare de (or#e &ai rar$ ,& z=&bit la "=ndul c=t de săraci era& noi la
începuturile activită#ii de eliberare de sub >u"ul bubul$ Ruii nu (ăcuseră niciodată econo&ie c=nd
era vorba de servicii secrete$ 'isau să stăp=nească lu&ea prin puterea in(or&a#iei$ Cineva le
stricaseră planul$ Noi< ro&=nii$ @i ei erau contien#i de aceasta$ Neîndoielnic< ne ateptau cu
Hp=ine i cu sare$
  ,& intrat în baie< a& dat >os >e"ul de pe dru& i &i%a& pus un costu& curat< scos din
valiză$ &ena s%a pre"ătit &eticulos< de parcă ar (i &ers la o înt=lnire de dra"oste$ !upă aceasta<
a& cobor=t în restaurant să servi& &asa$ Ne co&porta& (oarte (iresc$ @tia& că ruii ne studiau<
să a(le de unde ne puteau apuca$ Mă îndoia& serios că aveau de unde dar era dreptul lor să spere$
,& lun"it anu&e &asa< să le dă& ti&p să se decidă$ ?nt=lnirea pro"ra&ată înt=rzia însă$ ?ncă nu
se deciseseră$ ,& urcat în ca&eră i ne%a& culcat< să dor&i& o&enete după o zi de călătorie$
  Seara a& cobor=t din nou în restaurant$ ,ceeai co&portare din partea noastră i din
 partea ruilor$ Ne invitaseră la o discu#ie de a(aceri însă se te&eau să se apropie de noi$ ,bia
către &iezul nop#ii a apărut un &esa"er$ Malo9in se decisese$ Ne invita la tratative$ !e îndată ce
a& urcat în &aina care trebuia să ne ducă la înt=nire< ne%au le"at la oc9i cu nite ear(e ne"re$ Se
te&eau să nu a(lă& ca& ce se petrecea noaptea prin Moscova$ !e parcă asta ar (i (ost un secret de
stat$ Aabar nu aveau ei că eu putea& vedea i prin ziduri$ !a< a& "=ndit eu< serviciile secrete
ruseti decăzuseră cu&plit$ Nu &ai aveau (anatici ideolo"iza#i< nu &ai aveau eroi$ !oar
(unc#ionari laco&i de putere i avere$ ,ceasta î&i convenea de &inune$ Se putea &anevra uor
 printre ei$ !acă tiai cu&$
  !upă vreo oră de &ers< a& cobor=t i< (ără a ne dezle"a oc9ii< ne%au condus într%o
încăpere$ ,& recunoscut bunerul lui Malo9in< în care (ăcuse& un raid cu ,rbore$ Ne%au aezat
 pe nite scaune< în (a#a unui birou &asiv$ ?nso#itorii s%au postat de%o parte i de alta a uii$ /i"uri
dure< de &ăcelari$ Nu prezentau i&portan#ă$ ?i atepta& pe paranor&ali$ @tia& că ruii aveau
re"i&ente între"i< instruite în ani îndelun"a#i$ Printre ei< c=#iva de care trebuia să #in sea&ă$ ,&
ateptat aa vreo zece &inute$ Privind nepăsător în >ur$ Să în#elea"ă ruii că ne durea în cot de
toată &ascarada lor$
  Malo9in a apărut înso#it de două "orile$ Paranor&ale$ Nu "rozave dar de luat în calcul< a&
"=ndit eu$ &ena a ră&as pe scaun< eu &%a& ridicat$
  0ine ai venit în /edera#ia Rusă< 'arain)
  Nu%i o plăcere< Malo9in$ !e nici o parte$
  !irect< ca de obicei< 'arain$
  ,re rost să ne ascunde& după de"et7 !irect la tratative$
  Cu& vrei$ Noi a& &ai tratat odată< nu%i aa7
  Sper să ob#in un rezultat ase&ănător$
  Po(ta în cui) Sunte& stăp=ni pe situa#ie$
  /ace#i ce vrei cu ea$ ?ncepe& dacă îl văd pe ,rbore$
  /ără nu se poate7
 

   Nu$
  aspe#ii notri au drepturile lor$ ,duce#i%1)
  , luat loc în (a#a noastră$  studia intens pe &ena$ ?ncă nu pricepea ce rol putea avea în
convorbirile noastre$ I%a& prezentat%o si&plu:
  6arda &ea de corp< Malo9in$ Se nu&ete &ena i tie să (acă &ulte$
  ra un avertis&ent î&potriva otiilor la care îi u&bla &intea$
  ,aaa7 a (ăcut el$ /elicitări< doa&nă)
  &ena nu i%a răspuns$ ?l studia pe îndelete$ Probabil< si&#ise ceea ce si&#ise& i eu$
Cruzi&ea$ !ecizia de a ne supri&a de îndată ce ob#inea secretele cerute$ u n%a& reac#ionat în
nici un (el$ ?n >urul ca&erei< percepuse& un c=&p paranor&al$ Mai &ult ca si"ur< ruii adunaseră
cei &ai puternici paranor&ali< să ne înlăn#uiască$ Nu era& de acord cu inten#ia lor dar nu era
cazul să%&i stri" părerea în "ura &are$ Locul se anun#a dur$ ra& 9otăr=t să%l c=ti"$
  ,rbore a apărut înso#it de un sin"ur "ardian$ ?l u&iliseră cu&plit$ ?l tunseseră zero i%l
î&brăcaseră în 9aine de de#inut$ Citea& pe (i"ura lui su(erin#ele îndurate$ Se #inea însă tare$
  6ata< 'arain7 2%ai văzut7 Pute& începe7
  Să stea cu noi) Participă la tratative$ 2ibertatea lui contra celor dorite de voi$
  S%a str=&bat$ Nu%i plăcea deloc varianta$ Nu avea ce (ace< însă$ @tia că nu &ă putea clinti
din 9otăr=rea &ea$ , aprobat din cap$ ,rbore a venit l=n"ă noi< ne%a î&bră#iat i i%a tras un
scaun$ Se #inea tare bătr=nul spai$
  'arain< începe&7
  ?ncepe)
  Secretul cto"onului contra eliberării lui ,rbore$ ,cestea au (ost condi#iile7
  ,cestea sunt$
  ?l ai pe ,rbore$ 're& secretul$ Cine i c=nd a în(iin#at cto"onul7
  Cea &ai bună dezin(or&are e adevărul curat$ I%a& răspuns:
  cto"onul a (ost o diversiune pusă la cale de 0ătr=nul Radu 0oureanu pentru a deter&ina
 puterile străine să%i deconspire (or#ele i &i>loacele$
  Nu vorbi prostii) 'oi e5ista#i i ac#iona#i pe toate (ronturile$ Ne%a#i dezin(or&at< ne%a#i
deconspirat oa&eni< ne%a#i distrus luptători$
  !ar v%a& (ăcut i bine< Malo9in$ Nu vouă< spionilor rui$ Poporului rus$
  Ce bine a#i (ăcut voi poporului rus7
  2%a& dezle"at din &a"ia ibrito%babiloniană$ !in zaua Cetus%0alena< prin care Rusia
sus#inea puterea a doi &a"an#i iudeo%a&ericani< Roc(eller i Rotsc9ild$ ,sta nu e su(icient7
  ,stea sunt aiureli< a încercat el să dezin(or&eze$
  2%a& pus i&ediat la punct:
  Malo9in< nu vorbi prostii) 'oi a#i veri(icat pe calculator siste&ul de &anipulare a
contiin#elor o&eneti la nivel planetar$ @ti#i că< după ulti&a sc9i&bare a s(erei cereti< nu &ai
sunte#i in(luen#a#i de &a"ia e"ipteană i a(ro%asiatică$ Noi a& distrus s(era &istică prin care era#i
&anipula#i$
  , cu"etat c=teva clipe$ Să recunoască< oare7 îi citea& "=ndurile ca pe un ecran$
  ,& citit ceva$ Incredibil$ 4enadirt nu e5istă) Nici e5ploratorii e5trateretri din Ro&=nia$
  !acă nu e5istă< de ce tratezi cu noi7
  Pentru că de#ine#i puteri ce întrec i&a"ina#ia noastră$ 2e%a#i descoperit (ără ca Ceauescu
să cunoască$ Poate că le%a#i pri&it de%a "ata< de la a&ericani$
  'ă te&e#i de ei< dei a#i pus î&preună c=te un u&ăr la dăr=&area Ro&=niei$ !upă cu&
vede#i< n%a#i reuit$ @i nu ve#i reui< căci vec9ile le"i de or"anizare a lu&ii s%au prăbuit$
  cto"onul< 'arain) Să%&i spui taina lui i%l ai pe ,rbore)
 

  cto"onul a (ost o diversiune pentru a descoperi liderii Hnoii ordini seculare i a le

în#ele"e capcana$ I%a& descoperit apoi le%a& distrus capcana i (or#a$ ,a sună le"ea
e5trateretrilor care ne%au instruit: C=nd înt=lneti o capcană< intri în ea< o studiezi pentru a%i a(la
stăp=nii< apoi o distru"i cu$ tot cu stăp=ni$ Noi a& distrus s(era &istică i stăp=nii ei din u&bră$
,sta e tot$ Mă crezi sau nu< e tot$
  ,tunci< cu& vă nu&i#i cu adevărat7 Cu& se nu&ete or"aniza#ia voastră7
  Nu ti& nici noi< Malo9in$ Sunte& ro&=ni i luptă& pentru via#a i libertatea na#iunii
noastre$ ,ceasta nu e su(icient7
  Nu$ Sunte#i o or"aniza#ie cu ra&i(ica#ii &ondiale< cu centre conducătoare< cu un siste&
in(or&ativ (oarte bine pus la punct$ Poseda#i cunotin#e pe care nici o putere &ondială nu le
de#ine$ !e unde7
   !e la e5trateretri$ Sunt e5act acolo unde a& spus: în &un#ii Ro&=niei$ 'ă studiază ca
 pe nite insecte$ '%au descoperit siste&ul de &anipulare &a"ică i ne%au in(or&at$ ,u "ăsit i
solu#ia de distru"ere a lui$
  Se enervase$ Nervii nu sunt un bun s(ătuitor pentru un spion$ !in cauza lor< s%a
deconspirat:
  Siste&ul (unc#iona destul de bine$ Nu&ai voi< ro&=nii< nu intra#i în el$ !e ce7
  Pentru că noi n%a& (ost îndobitoci#i de &a"ia a(ro%asiatică a s(erei &istice$ Nu ne%a&
 botezat inven#iile cu denu&iri din &a"ia e"ipteană$ Nici n%a& crezut că pute& cuprinde
Pă&=ntul< cu& a#i crezut voi< pe baza particulei &ir din s(era cerească$
  Ma"ia e"ipteană7
  , (ost< Malo9in$ Rasia înse&na spiritul Soarelui TRa%Soare< sia%spirit]$ ,&ericanii v%au
copiat c=nd a botezat CI_< (ără să tie că naii serviciului lor secret erau a"en#ii votri V Zi&
P9ilbJ< !onald Mac 2ean i 6uJ 0ur"es$ Iar voi a#i continuat &a"ia< botez=ndu%vă CSI$ ;oate
c=te le%a#i (ăcut n%au nici o valoare căci le lipsete sus#inerea spirituală a poporului nostru$
c9ivalarea CeSele`eA s%a destră&at$ , dispărut necesitatea pe care se spri>inea CSI$ , dispărut
ec9ivalarea &istică< slavo%latină< CS  `  A$ dată cu ea< a căzut i pretendentul la tronul
Ro&=niei$ Cel pe care l%a#i decorat cu Pobeda$ Mi9ai de Ao9enzzolern$
  !in nou a căzut pe "=nduri$ , tri&is o "orilă după cineva$
  N%a& în#eles ce voia$ ,rbore< însă< cunotea bine li&ba$ Mi%a optit:
  ;e suspicionează că%i citeti "=ndurile$ 'a aduce o paranor&ală specializată în această
opera#iune$
  Pe !>una sirianca7 ,& (u&at%o de&ult$ Nu&ele ei e ana"ra&a lui Ludan iar ori"inea
na#ională tri&ite la steaua Sirius din C=inele Mare$ Stea pe care ruii i%au pus &ari speran#e< căci
o &are parte din li&ba>ul lor a (ost in(luen#at de această constela#ie$ , doua stea< Mirza&< le%a
dat ideea do&inării o&enirii prin le"ea c=inilor$ S%au lovit de ceilal#i pretenden#i< catolicii din
'atican$ @i s%au s(=rit ca nite c=ini$
  Malo9in ne privea suspicios$ Ne în#ele"ea ce discută& dar nu&ele !>unei îi trezise
interesul$ Nu &ă si&#ea& obli"at să%i dezvălui ni&ic$ a&enii%oa&eni nu au obli"a#ii (a#ă de
oa&enii c=ini ai zeului olar%dolar$ Mi%a& încruciat bra#ele i a& ateptat linitit$
  6orila s%a întors înso#ind o (e&eie între două v=rste< blondă< cu oc9ii albatri< de o#el$ Nu
era "ospodină< asta se vedea de la o potă$ Malo9in i%a spus ceva pe rusete iar ea a înclinat capul$
'eri(icarea putea începe$ Si&#ea& tentaculele (e&eii cu& încercau să pătrundă prin c=&pul &eu
ener"etic$ Mi%a& str=ns c=&pul la &a5i& i a& ateptat des(ăurarea eveni&entelor$
  @tii prea &ulte< 'arain< a început Malo9in$ !acă ai (i (ost de al nostru< a& (i (ost (erici#i$
@i tu ai (i (ost &ul#u&it de cele ce putea& să%#i o(eri&$
  Sunt &ul#u&it de ce%&i o(eră nea&ul &eu$
 

  Nici nu te cunoate< 'arain) Nu%#i tie nu&ele adevărat< adresa< pro(esia$ ti un ilustru
necunoscut$
  @i7 ,sta scade cu ceva i&portan#a (aptelor &ele7
  5trateretrii< 'arain7) Cine sunt i de unde au venit7
  Sunt ze"etini condui de 4a&ol5e$
  ;entaculele ener"etice ale rusoaicei se zbăteau neputincioase$ Privirea ei "răia clar: nu
&ai înt=lnise un ast(el de (eno&en$ Malo9in a e5plodat:
  @i asta este o &inciună) Ne%a#i pus pe "=nduri prin (or&ula din nu&ele e5trateretrilor i a
conducătorului lor$
  !ar ti#i că e5istă)
  Nu i%a putut ascunde "=ndul$ @tia de e5isten#a e5trateretrilor din Carpa#i$ ,a cu& tiau
a&ericanii< evreii< c9inezii i alte puteri$ 2%a& î&boldit:
  @tii< nu%i aa7
  ,sta ar putea e5plica &ulte< a răspuns el pe alături$ Ce vor7
  Să ne lăsa#i în pace$ @i să lăsa#i în pace alte popoare cucerite prin luptă sau înelăciune$
  'arain< abia a& a>uns la un ec9ilibru în via#a planetară i vii tu să ne spui că nu are nici o
valoare$ Cine te crezi7
  Nu are i&portan#ă ce cred eu$ rdinea e5traterestră a început să%i producă e(ectele$ 'a
trebui să vă adapta#i$
  @i dacă nu vre&7
  Nu sunte#i în stare de un război î&potriva e5trateretrilor$ C9iar dacă v%a#i uni (or#ele cu
a&ericanii i alte rase in(luen#ate de &ecanis&ul diabolic din Mun#ii Scorpiei$
  Mecanis&ul diabolic7
  ?n s(=ritul< un secret pe care nu%l a(lase< dei trăise în i&periul său$ ra cazul să
e5ploatez$
  Malo9in< îi spun secretul iar tu îl eliberezi pe ,rbore$ ,cu&)
  Stătea în cu&pănă$ ?&i era din ce în ce &ai clar că avea ordin să ne lic9ideze dar nu tia
cu&$ , început tentativ:
  Ce se a(la în Mun#ii Scorpiei7
  Un &ecanis& de tip calculator< suprave"9eat de un robot$ &itea radia#ii pe lun"i&ea
radia#iilor al(a ale creierelor o&eneti$ !eter&ina evolu#ia ciclică a o&enirii$
  Cine le producea7
  Un calculator selenar< lăsat de o civiliza#ie stinsă$ Calculatorul din Mun#ii Scorpiei >uca
rol de releu$
  ,stea sunt scorneli S/)
  'eri(ică) Nu se poate să nu ai contact cu Mosadul$ Prea vă pupa#i în boticuri în ulti&ul
ti&p$
  !e ce Mosadul7
  !eoarece ei au a(lat ceva$ @i%au încasat por#ia de c9el(ăneală$ ,a cu& o să încasa#i i voi<
dacă nu >uca#i cinstit$
  ,&enin#i< 'arain7)
  ra sincer ui&it$ Se crezuse buricul Pă&=ntului i c=nd colo< un spai (ără nu&e i adresă<
necunoscut nici &ăcar în patria sa< îi spunea că s%a prăbuit ra9atul pe care ei îl consideraseră aur$
I%a& răspuns: r î#i atra" aten#ia că ave& un pact) Inten#ionezi să nu%l respec#i$ Să nu crezi că n%o
să vă (ri"e#i)
  , început să r=dă$ Rău< ne&ilos< aa cu& îi era (irea$
 

  'arain< cine te crezi7 @i unde te crezi7 ti la două &ii de ilo&etri de casă< încon>urat
din toate păr#ile$ Inclusiv de >os i sus$ Nu auzi ni&ic7
  Un zu&zăit suspect se auzea$ !in ce în ce &ai tare$ ?n &e&orie &i%a #=nit s(atul
0ătr=nului: ,tacă tu &ai înt=i< 'araine) Ca la co&andă< a& ridicat pal&ele$ Rusoaica
 paranor&ală a în"enunc9eat (r=ntă$ Malo9in s%a tras înapoi$  (or#ă teribilă &ă apăsa de sus în
 >os$ ,r&a secretă a ruilor< a& "=ndit eu e5tinz=nd c=&pul$ Prea &ult nu l%a& putut e5tinde$
Ceva dur i puternic se î&potrivea$ @i &ă apăsa în continuare$ Si&#ea& s=n"ele aler"=nd prin
vene$ !e ce nu su(eră Malo9in7 ,cesta era "=ndul care &ă (ră&=nta$ Nici &ena nu părea
a(ectată$ C=t despre ,rbore nici vorbă$ Se ridicase în picioare< "ata de luptă$ ,paratul ac#iona
selectiv$ Nu&ai asupra &ea$ ,a (usese re"lat$
  ;ensiunea se intensi(ica$ ?nso#ită de nite vibra#ii stranii$ S=n"ele vuia$ @i%a "ăsit o cale
liberă$ , început să cur"ă într%o uvi#ă sub#ire< din nas$ ?n (a#a &ea< Malo9in r=dea:
  Fi%a dat borul< 'arain$ Fie< care te considerai cel &ai al dracului spai neconven#ional$
  Nu i%a& răspuns$ ,& înc9is oc9ii i%a& început ritualul:
  4a&ol5e< 'ia#ă i &oarte< M< M< MB în aceeai clipă< din spa#ii netiute de
&uritori< o voce plăcută a repetat:
  &< &< &B
  Parcă era un c=ntec$ ;ensiunea &ă strivea însă eu zbura& departe$ Prin alte spa#ii i alte
ti&puri$ ?n (a#ă &i%a apărut spa#iul invizibil din Retezat$ Nu era ni&eni acolo< însă vocea
continua: &< &< &B
  M%a trezit o trosnitură puternică$ ,& desc9is oc9ii "răbit să văd ce &ai (ăcuseră ruii$ Nu
&ai (ăcuseră ni&ic$ ?n (a#a &ea< Malo9in ardea ca o păpuă din c=rpă$ ,coperiul clădirii zburase
în aer$ !easupra se vedea Cerul albastru< de vară$ Ni&eni nu &ica$ Ni&eni nu scotea o vorbă$
    ti&pul să plecă&$
  ,rbore i Cre&ene s%au ridicat să &ă ur&eze$ Un sin"ur "est au sc9i#at "orilele$ ,t=t i i%
a& încre&enit$ ,& trecut pe l=n"ă cadavrul arz=nd al teribilului Malo9in$ /or#a pe care ruii o
declanaseră se abătuse asupra lor$ ,veau ce (ace în ur&a noastră$ Spera& că învă#aseră lec#ia$
  /es%ui pierde ur&a$
  C=nd a& ieit din buner< a& înt=lnit iadul$ Sau ceva &ai cu&plit dec=t iadul$ 6ărzile
(esebiste tră"eau cu tot ar&a&entul din dotare$ Inclusiv cu piese "rele$ !in două puncte< le
răspundeau ar&e si&ilare$ 0ălaiul i 2azarovsc9i îi e5ersau talentele pe veriorii lor< ruii$
  !acă n%ai nite lipoveni< cu&pără%i) a& rostit eu către ,rbore$
  0ătr=nul spai a z=&bit$ Pusese &=na pe un pistol &itralieră din dotarea "orilelor (esebiste
i tră"ea la punct (i5$ Nu scăpa niciunul$
  &ena< e cazul să ară#i ce poate (ace /ecioara de /oc)
  M%a privit neîncrezătoare$ /usese vorba să nu ne (olosi& (or#ele supranaturale pentru a
ucide oa&eni$ !in nici o rasă$ ,& convins%o:
  /ă o p=rtie de (oc să pute& iei)
  , ridicat pal&ele iD a pornit incendiul$ u articula& selectiv< c=te un "ardist$ ?n acelai
ti&p< căuta& insistent c=&pul ener"etic al lui Cre&ene$ Cu to#ii< înainta& prin (lăcările (ocului<
ocroti#i de c=&pul &eu ener"etic$ Cre&ene a apărut printre (lăcări< viu i neatins$ ?i e5tinsese
 bioc=&pul i trecuse prin "loan#ele du&anilor$
  Către &ine) a stri"at el$
  ,& sprintat cu to#ii< ca la suta de &etri$
  Prin (isură) a stri"at el$
  Prin (u&ul dens< a& zărit spărtura din "ardul înalt< de beton$ Ne%a& rosto"olit prin ea<
ieind din raza de ac#iune a ar&a&entului ina&icilor$ M%a ridicat să studiez î&pre>uri&ile$ ,veai
 

ce vedea la lu&ina (ocului$ 2ipoveanul< coco#at pe o &ovilă de pietri< c=nta la clarinetul lui
 pre(erat< cu trei #evi$ 2azarovsc9i le servea rusnacilor rac9ete< dintr%un &ini%lansator$
  Retra"erea) a ordonat Cre&ene cu voce tare$
  Cei doi luptători clasici au &ai slobozit c=te o ra(ală< apoi au pornit către noi$ 
ca&ionetă de culoare bleu&arin ne atepta< cu &otorul pornit$ ,& sărit la volan< avertiz=ndu%i pe
ceilal#i:
  Nu &ai tra"e#i< căci s%ar putea să atra"e& aten#ia asupra noastră)
  ,& pornit în tro&bă pe sin"urul dru& care se zărea în (a#ă$ Maina zbura ca o nălucă
 printre copacii pădurii$ ?n spate< lipoveanul co&enta:
  Mul#u&escu%#i< taică &are< că &i%ai o(erit aa prile> de cotono"eală) !e &ult nu &%a&
&ai si&#it at=t de bine$ Cu toate că%s ontoro"$
  D ,& aruncat o privire în spate i i%a& z=&bit încura>ator< î&i înc9ipuia& că%l durea$ ?l
scosese& din spital înainte de vindecarea co&pletă$ ?ntr%o con(runtare "rosieră< aa cu& se
anun#ase cea din Rusia< era nevoie de oa&eni ca el$ 2uptătorii cu H&ănui nu (ăceau &ulte
 parale în contactul cu cruzii (esebiti$
  ?n (a#ă a apărut o barieră păzită de un soldat din trupele speciale$ ,&ăr=tul ne%a (ăcut
se&n să opri&$ 69inionul lui$ I%a& tr=ntit un (ul"er direct din (runte$ Cred că nu%l &ai cunoate
nici &a&a lui$ ,& &ai înaintat aa c=tevaDzeci de ilo&etri< apoi a& înt=lnit o bi(urca#ie$
 Ne&arcată< bineîn#eles$
  ?ncotro< 2aure7
  Către patrie$
  Prin nord< 2aure$ ,a &i%a spus 0ătr=nul$
   un ocol prea &are$
  ?n sc9i&b< e sănătos$ Ruii nu ne vor căuta în direc#ia aceea$
  Cre&ene a despăturit o 9artă i a studiat%o îndelun"$ u n%a& &ai ateptat decizia sa$ ,&
devansat%o< lu=nd direc#ia nord$ ,a cu& si&#ise& eu că va (i bine$ Nu &%a& înelat$ In scurt
ti&p< a& "ăsit tăbli#a indicatoare dintre 4a"ors i Zli9$ ,& virat la st=n"a< către Zli9< a& tras pe
dreapta i l%a& invitat pe lipovean:
  Nu%#i sur=de un colăcel pentru c=teva sute de ilo&etri7
  @i dacă ies cialavecii în (a#ă7 u i rusa sunte& două no#iuni care n%o să ne înt=lni& nici
&ăcar la in(init$
  Nici să c=n#i nu tii7
  0a da$ ,& însă unele dubii că li&ba în care c=nt e rusă$
  Nici o "ri>ă) în caz că ies cialavecii la dru&ul &are< le #ine 2azarovici un spici$ !in "ură
sau cu &itraliera< după cu& o (i cazul$
  ?n re"ulă< piciule) Ce să c=nt7
  Nu #i%a trans&is Cernescu balada lui Si&i &onar9istuG7
  Cu& să nu) !aG nu%i în rusete$
  ,sta nu însea&nă că &onar9ia nu e inspirată de rui$ ,a%&i spune &ie în"eri#a &ea
ve"9etoare$
  0ălaiul a început să &ur&ure c=ntecelul lui Si&i &onar9istu$ Maina &ătura oseaua cu
(arurile$ U&brele st=lpilor de electricitate (ul"erau în "oană$ ,& aruncat o privire către Cer$ Mai
avea& ca& două ore p=nă la răsăritul Soarelui$ Su(icient să depăi& oraul Zli9$ M%a& tras l=n"ă
Cre&ene< pe banc9eta din spate$ Co&andantul asculta concentrat e5plica#iile date de 2azarovsc9i
i ,rbore$ ,cetia studiau la lu&ina lanternelor un vra( de docu&ente scrise în li&ba rusă$
5plicau pe optite ce con#ineau$ &ena se cuibărise în (undul &ainii< cu "enunc9ii str=ni sub
 bărbie$ ?ncerca să doar&ă$
 

  Ce se aude< 2aure7
  Prost< 'araine) ;are prost$ /esebitii au pre"ătit secesiunea$
  Nu%&i spui o noutate$ Planul de secesiune a Ro&=niei a (ost întoc&it încă din vre&ea
Z60%ului$ !upă cu& vezi< n%a #inut$
  !e data asta (olosesc paranor&ali$  unitate întrea"ă$ Inclusiv din r=ndul basarabenilor$
Malo9in conducea opera#iunea$
  ,cu& îl conduce pe el do&nu dracuG către iad$
  ,sta nu însea&nă că nu vor continua secesiunea plani(icată$ 'or să rupă Moldova de la
 patria &a&ă$
  I%a& răspuns cu o în>urătură ur=tă$ Una de care s%ar (i ruinat i &atrozii$ Mă săturase&
 p=nă%n "=t de icanele ruilor$ ,bia ter&inase& Mosadul i se ridicau ei$
  2aure< nici o năde>de să deveni& e5ploratori$ volu#ia eveni&entelor planetare ne obli"ă
să ră&=ne& luptători$ Cu& dăr=&ă& secesiunea7
  !eoca&dată< studie& planurile lor$ Să în#ele"e& cu& au de "=nd să ne dezbine$ @i care
sunt paranor&alii (olosi#i$
  ?nsea&nă că &ă"ăria aia cu partidul &oldovenilor au ini#iat%o ei$ @i%au bă"at%o în capul
unor (raieri< cu a>utorul telepa#ilor$
  ,sta e cunoscută de>a$ ;elepa#ii care au in(luen#ai apari#ia partidului &oldovenilor au (ost
 pre"ăti#i în ;ransnistria$ Uite docu&entul)
  Mi 1%a întins$ Nu%&i spunea ni&ic< căci era scris în li&ba rusă$ ,& pipăit literele cu
de"etele< aa cu& &ă învă#ase bătr=nul !e&ian i%a& prins între"ul con#inut$ ,& aprins o #i"ară
i a& căzut pe "=nduri$ !e unde cunoteau ruii ele&ente de &a"ie evreiască7 ra întrebarea care
&ă (ră&=nta$ Paranor&alii rui tri&ii în Ro&=nia ac#ionau după aceleai principii< de>a
cunoscute< de &a"ie se&antică străvec9e$ 2iderii din ;ransnistria (useseră selec#iona#i după
aceleai criterii ale &isticii nu&elor$ 4eii nu&e i pronu&e pieriseră însă$ S&irnov< Mărăcu#a i
Cara&an puteau (i lua#i cu (ăraul în orice &o&ent$ Mai să%&i vină să renun# Ia s(ătui 0ătr=nului
i să plec direct către ;ransnistria$ Să%i scot din b=rlo" pe cei trei diversioniti i să le dau ceea ce
&eritau pe deplin: &oartea$ ,lături de ei se cuvenea să cadă Mo#pan< un alt ticălos rusi(icat i
îndobitocit prin procedee de &a"ie rusească$
  Multe rele din #ara noastră sunt rodul ac#iunii nevăzute a paranor&alilor rui< a&
concluzionat eu$
  @i a (ranc&asonilor din /ran#a< &%a co&pletat Cre&ene$ Nu de"eaba se bat i unii i al#ii
 pentru a a>un"e în Retezat$
  !a< în &ulte cazuri< (ranc&asonii (rancezi s%au în#eles bine cu ruii$
   nor&al< 'araine$ @i unii i al#ii se înc9ină la drac$ Mai precis< la zodia racului i la luna
iulie$ Noroc de (aptul că< (ără să vrea< Lules 'erne a deconspirat acest secret$
  N%ar (i ti&pul să le dă& o lec#ie a&ară7
  Si"ur c%ar (i$ ,sta presupune să (ace& o vizită inopinată (ranc&asonilor din /ran#a$ Să le
arătă& noi Marele rient$ Să le e5plică& că s%a ter&inat cu pri&itivis&ul i sălbăticia$
  0ălaiul s%a înviorat ca prin (ar&ec$
  /ran#a7) Mer"e& (ra#ilor i cu&na#ilor) îi scăr&ănă& de le sar (ul"ii) !upă aceea< (ace&
o băută ca%n (il&ele cu pilan"ii setoi$
  Nu e nevoie să &er"e& p=nă la ei< lipa$ ?i pute& trosni direct din &un#ii notri$ ;rece&
 prin (oc întrea"a con>ura#ie apirită$ Să%i învă#ă& &inte odată pentru totdeauna$
  ,dică< pe li&ba noastră< să le o(eri& c=te un dric i un "iul"i$
  Ca& aa ceva< 0ălaiule$ 6lu&a s%a ter&inat$ Nu putea& per&ite să înceapă secesiunea$
 Nici să acceadă la do&nie dudele &onar9iste$
 

  'ise< vise< ne%a întrerupt Cre&ene$ Cu& identi(ică& paranor&alii rui care ac#ionează
î&potriva Ro&=niei7
  Cine nu%i tie7 Cu e5cep#ia SRI%ului i liderilor na#ionali< ca& to#i cetă#enii ro&=ni s%au
 prins că He5trasensorii< bio%terapeu#ii i Hvindecătorii veni#i dinspre est au (ost coli#i la Z60$
Unii nici &ăcar nu tiu că sunt a"en#i de in(or&a#ii< pre"ăti#i pentru a (or&a o re#ea invizibilă<
&anipulabilă prin tele%9ipnoză$ ,c#ionează incontient$
  Pentru asta ar trebui să luă& puterea în stat< a obiectat Cre&ene$
  Nu e nevoie< 2aure$ Noi de#ine& adevărata putere în Ro&=nia$ Puterea nevăzută dar
o&niprezentă$ ;o#i conducătorii ro&=ni au (ost i sunt dependen#i de ea$ Prin ea trebuie să
ac#ionă&$ Să cură#ă& incontientul na#ional de &a"ia se&itico%9a&itică$
  'o& reui7 D
  Sin"uri< nu$ ?&preună cu e5trateretrii$ ricu&< cură#enia trebuia să înceapă dintr%o #ară$
Să (ie a noastră pri&a)
  !iscu#ia ne%a (ost întreruptă de 0ălai$ Ne in(or&a în stilul lui caracteristic: V în (a#ă e un
 bara> care nu v%ar plăcea nici vouă$ C=#iva cialaveci se #in de tră"acele pistoalelor$ 'or să ne
(elicite pentru isprava din buner$ 2e spun că nu pri&i& (elicitări la adresa asta7
  Stai pe loc) l%a& linitit eu< sărind în (a#ă< l=n"ă d=nsul$
  !intr%o privire< a& în#eles$ Situa#ia era c=t se putea de clară$ 0ara>ul era (or&at din
ca&ioane ale poli#iei &ilitare$ Iar trupele erau< după aparen#e< din MN$ /aptul că nu tră"eau
(ără so&a#ie î&i spunea că ruii &ai sperau să ne captureze$
  0ălaiul încetinise< ca i cu& ar (i inten#ionat să oprească$ u începuse& desc=ntecul
ancestral:
  4a&ol5e< via#ă i &oarte) M) M) M) M) M)
  ?n spate< si&#ea& c=&pul ener"etic al lui Cre&ene$ Se întărise i pulsa$ Se&n că era "ata
de atac$ 2azarosc9i introdusese rac9etă pe #eavă i ar&ase$ &ena se ridicase în "enunc9i< "ata i
ea de atac$ 0ălaiul a pus (r=nă i s%a întins după Hclarinetul cu trei #evi$ /redona: în pădure voi
c=nta o serenadă< Una vec9e plină de a&or< !e%o să leina#i cu to#i "ră&adăB
  rau prea &ul#i ca să nu #ine& sea&a de ei$
  !esc=ntec< 2aure) a& optit eu$
  ?n aceeai clipă< a& lansat (ul"erul către capul o(i#erului care venea către noi$ I%a&
su"erat insistent că nu sunte& persoanele căutate$ Că în &aină erau nite be#ivani lipsi#i de
i&portan#ă$ S%a apropiat< a desc9is ua i s%a răstit în li&ba rusă$ 0ălaiul a pornit lin< apoi a
accelerat$ 0ara>ul (usese trecut$
  ,& înaintat în tăcere vreun ilo&etru$ Cre&ene a spart linitea:
  Nu &ai pute& (ace abstrac#ie de (aptul că ne caută$ 2a lu&ina zilei ne vor v=na cu tot ce
au în dotare$
  ,u &ai (ăcut%o odată< l%a& in(or&at eu$ C=nd a& evadat eu i ,rbore$
  Ce zice#i< do&nule ,rbore7
  Ce să zic$ Ruii nu se lasă bătu#i cu una< cu două$ Ne vor ur&ări pe tot traseul$  bine să
ne ascunde& un ti&p$
  Unde7
  6ăsi& noi$ Să apucă& să trece& de Zli9< să intră& în zona necivilizată$ 0ălaiul a în#eles
aluzia$ @i%a apăsat pedala accelera#iei p=nă la (und$ 4bura& ca o să"eată$ N%a scăzut viteza pană
în apropiere de Zli9$
  Crede#i că pute& intra în ora cu (an(ara7
  ?l devansase&$ 2ansase& spiritul în cercetare< studiind arterele oraului$ Ni&ic interesant$
C=teva persoane< (oarte &atinale< se "răbeau undeva$ Probabil< la lucru$
 

  ;reci încetior< să nu atra"i aten#ia)

  Uurel< ca i cu& a transporta ouă< &%a asi"urat lipoveanul$
  ,& trecut cu bine de Zli9$ ?n (a#ă se întindea oseaua pustie$ ,rbore a trecut în (a#ă<
alături de 0ălai$ Căuta un re(u"iu pentru ti&pul zilei$ ,proape si"ur< ruii erau pui pe 9ăituială$
 Nu econo&iseau (or#ele$ !in sateli#i< puteau identi(ica &aina cu destulă uurin#ă$ Mai (ăcuseră ei
 pozne de acest (el< c=nd îl v=nau pe !udaev$ ,& &ers în această (or&a#ie circa >u&ătate de oră$
  Pe aici< a indicat ,rbore un dru&ea" de #ară$
  0ălaiul s%a înscris ascultător pe direc#ia arătată$ Maina se zdruncina din toate
înc9eieturile< căci dru&ul era des(undat$ Se cunotea că nu circulau prea des pe el$ ,& trecut
c=teva curbe< a& cobor=t într%o v=lcea< apoi a& urcat un deluor$ Ca& la trei%patru ilo&etri în
(a#ă se zăreau c=teva case$
  pri& aici< a decis ,rbore$ Pute& suprave"9ea întrea"a zonă$ Intră& în pădure i ne
(ace& nevăzu#i$ ;actica noastră dintotdeauna$
  ,& debarcat i< pentru a preveni eventuale suspiciuni< a& întins pe iarbă c=teva pături$
ricine ne%ar (i văzut< ne%ar (i crezut nite orăeni veni#i la aer curat$ Soarele se ridica încet< încet$
 Ne%a& culcat i a& tras un pui de so&n$ /ără ve"9e$ ra& prea bine înzestra#i înc=t să nu si&#i&
 prin so&n apropierea unui individ cu "=nd rău$
  Ne%a trezit vuietul avioanelor de v=nătoare$ 4burau la >oasă înăl#i&e< se&n că (il&au sau
căutau ceva$ 0ănuia& noi ce căutau dar nu era& de acord să "ăsească$ ,& tras &aina sub
coroanele arborilor i%a& învelit%o bine cu cren"i$
  Se zben"uie "eala#ii lui Ivan< a observat 0ălaiul$
  'ai de capul lor) Caută acul în carul cu (=n$
  Nu prea ave& noi (e#e de ac< dar treacă%&ear"ă$
  Restul zilei s%a scurs (ără proble&e$ dată cu lăsarea serii< a& (ăcut plinul rezervorului<
din canistele pre"ătite din ti&p i a& pornit către Zalinin$ Sin"urătatea stepei ruseti ne convenea
în acest caz$ Nu ne întreba ni&eni de sănătate$ Către &iezul nop#ii< a& "ăsit o benzinărie desc9isă
i a& re(ăcut provizia de carburant$ ,& trecut apoi în viteză prin Zalinin$ vita& c=t putea&
contactul cu localnicii$ !iscuta& banalită#i< căci nici de discu#ii serioase nu ne ardea$  stare de
tensiune ine5plicabilă plutea în aer$ Contiin#a (aptului că erau ur&ări#i de (or#e superioare
nu&ericete ne dădea un senti&ent straniu$ Nu (rică$ Nici nesi"uran#ă$ Un (el de ateptare
încordată$
  R=nd pe r=nd< a& ador&it$ ,u ră&as tre>i nu&ai 0ălaiul i ,rbore$ i trebuiau să conducă
în noaptea aceea$ !or&ea& alături de &ena< pe podeaua "oală$ Se cuibărise la pieptul &eu<
în(ri"urată$ Ii auzea& ini&a băt=nd rit&ic$ C=tă via#ă i în (ata asta< a& "=ndit eu$  sin"ură pe
lu&e< a trecut printr%at=tea necazuri i &ai are puterea de a crede i a iubi$ 6=ndul î&i zbura
necontrolat către via#ă$ Către (e&eile pe care le iubise& i le pierduse&$ ?n ulti&ul ti&p< acest
subiect &ă încerca des$ ,proape s=c=itor$ @tia& i de unde veneau "=ndurile$ !intr%un adevăr$
!in contiin#a (aptului că nu%&i trăise& via#a$ Că cineva &ai presus de în#ele"erea u&ană &i%o
sacri(icase pentru dezle"area unui bleste& ce căzuse pe capul ro&=nilor$ Un bleste& pe care%l
cunoscuseră nu&ai ini#ia#ii$
  Parado5al< so&nul &i%a (ost prielnic$ Cu vise (ru&oase< de natură a &ă înveseli$ Cel &ai
(ru&os din ele &i%a ră&as în &inte$ ,& revăzut în vis "rădina casei în care trăise& cu Car&ela$
M%a& >ucat din nou cu (iul &eu$ I%a& ascultat din nou întrebările copilăreti$ M%a& trezit din vis
cu oc9ii în lacri&i$ @i cu senza#ia unui vid su(letesc$ Cu&plită e< !oa&ne< sin"urătatea) Ceilal#i
dor&eau liniti#i$ In (a#ă< 0ălaiul îi e5punea (a#ă de Cre&ene planurile de viitor:
  Patron de 9otela cu bărule# i restaurant e tot ce poate (i &ai valabil în lu&ea asta$ 0anii
cur"< turistele se sc9i&bă la (iecare serie< iarna sau varaB
 

  @i p=nă c=nd crezi că o po#i duce aa7

  P=nă &ă #in sculele i puterile$ !upă aceea< &ă retra" deoparte i privesc &ersul vie#ii$
Poate &ă (ac (iloso($ ,& nite teorii cu care îi pun pe to#i &an"osi#ii de%a lun"ul dru&ului$ UnuG
nu rezistă la (iloso(ia pra"&atică$
  %i asta o idee$ !e ce nu te apuci de ceva &ai panic$ !e e5e&plu< apicultură<
 po&icultură$
  < sunt eu bătr=n dar nu c9iar booro"$ Cu& &i%ar sta cu &asca pe (a#ă< în b=z=it de
albine7 Nu< &ersi< nu e de &ine) Nici la po&i nu &ă pricep< că la noi< în !eltă< !u&nezeu a
cultivat răc9i#i$
  Po#i învă#a de la &ine$
  Nu%s ca& bătr=n pentru asta7 @i< la drept vorbind< care &=ndră vine la livadă să%l vadă pe
 proprietar7
  Nu&ai una sin"ură$
  Nu se potrivete cu stiluG &eu$ ,& încercat odată i a& dat c9i5$ M%a părăsit so#ia proprie
i personală pentru un li&bric albicios i plin de tre&urici$ !aG &%a& răzbunat$ I%a& tras
individului nite scatoalce de le si&te i acuG$
  ,a7 Cu& s%a înt=&plat7
  0ălaiul n%a apucat să%i depene povestea despăr#irii de Ninette$  tia& prea bine$ Mi%o
 povestise de c=tevaGori$ ?n di(erite variante$ Care de care &ai "o"onată$ !in toate rezulta însă
ceva adevărat: 0ălaiul t=n>ise după o căsătorie nor&ală i (ericită$ Proasta de Ninette< însă< o
luase pe tarla< ca o curvitină$ !e atunci încolo< în via#a 0ălaiului se strecuraseră &ulte da&e$
 Niciuna nu rezistase &ai &ult de c=teva luni$ M%a (i &irat să apară una care să%l (ar&ece$ M%a&
culcat din nou i%a& ador&it i&ediat$
  2a un &o&ent dat< so&nul i%a sc9i&bat rit&ul$ 0ătr=nul !e&ian &i%a apărut clar< ca o
icoană$ /i"ura lui e5pri&a durere$  durere ad=ncă$ Se apropia de &ine într%o lu&ină spectrală<
verde$ @i u&bra lui era verde$ Un verde înc9is< cu& nu &ai văzuse& niciodată$ , vorbit pri&ul:
  'arain< nu ne vo& &ai vedea niciodată$
  !e ce< părinte7
  Pentru că tu ai devenit o& iar eu< un spirit$ ,bia acu& a& în#eles cine &%a purtat prin
via#ă$
  Cine< părinte7
  'ra>a verde$ !in această cauză< n%a& putut vedea &ai departe$ @i nici cunoate c=te
cunoate un o& adevărat$
  M%ai învă#at destule< părinte$
  Fi%a& (ăcut i &ult rău< 'araine$ ?n viitor< vei în#ele"e răul pe care #i l%a& (ăcut$ Nu vei
&ai su(eri< însă$ 'ra>a verde s%a destră&at$
  Ce a înse&nat vra>a verde< părinte7
  'ra>a naturii ve"etale$ , (ost (oarte puternică pe această planetă$
  !e unde a venit7
  !in vec9iul zodiac< cu centrul de "reutate în rac$ Se &ani(esta la &a5i& prin culorile
 portocaliu i verde$
  @i ce trebuie să (ac eu< părinte7
  Ni&ic$  ulti&ul serviciu pe care #i l%a& (ăcut$ ,& distrus vra>a racului portocaliu%verde$
,i scăpat de sub povară$ dată cu tine< au scăpat to#i ro&=nii$
  Cine ne%a înlăn#uit în această vra>ă7
 

  Lules 'erne$ Un &are vră>itor< netiut de ni&eni$ dată cu &oartea &ea< lan#ul lui Lules
'erne a slăbit$ Ini#ia#ii în &a"ia culorilor au încercat să%l întărească$ ?n zadar însă$ 2an#ul
 portocaliu%verde%ne"ru%rou s%a destră&at$
  Cine a (ăcut asta< părinte7
  &ul$ !u&nezeul vie#ii o&eneti$ u nu l%a& cunoscut$ ;u îl vei$ cunoate$
  U&bra verde%nea"ră s%a clătinat< apoi s%a topit$ Iar eu a& început să în#ele" &arile
încurcături ale vie#ii provocate de &a"ii căzu#i în vra>a verde$ /or#a 'ie a planetei (usese
răsturnată$ ?n loc să (ie condusă de spiritul invizibil al o&ului< (usese in(luen#ată de i&pulsurile
vie#ii ve"etale i de instinctele ani&alice$ ,ceasta e5plica decăderea irurilor de coloniti i
e5pedi#ionari veni#i pe Renda în perioade di(erite: cădeau în vra>a &ineralo%ve"etalo%ani&alică i
ac#ionau i&pulsiv< la (el ca ceilal#i copii ai ;errei$ Spiritul &ului< însă< (usese trezit$ Putea
cunoate i ocroti ceilal#i copii ai 6eei< ani&alele i ve"etalele< putea apăra planeta$
  M%a& trezit cu întrebarea: Cine a deter&inat trezirea &ului7 5trateretrii sau ;erra<
speriată că nu &ai putea #ine (r=nele< căci oa&enii sălbătici#i erau pe cale s%o distiv"ă7 N%a& a(lat
răspunsul i&ediat$ 2%a& a(lat &ult &ai t=rziu< de la (iin#a supre&ă< înzestrată cu voin#ă i
contiin#ă< cu inteli"en#ă i creativitate< MU2$ ,(ară se crăpa de ziuă$ !in discu#iile dintre
,rbore i 0ălai a& în#eles că ne apropia& de Nov"orod i trebuia să ne ascunde& din nou$ I%a&
lăsat să rezolve proble&a ei sin"uri$ u a& învelit%o pe &ena cu scurta &ea i &%a& întins din
nou< să cu"et la &inunile a(late$ Prin &inte î&i u&blau discu#iile avute cu e5trateretrii din
di(erite rase$ ;o#i î&i vorbiseră de strania co&portare a /or#ei 'ii$ !e decăderea e5pedi#iilor de
e5plorare tri&ise de ei$ Iată că proble&a îi a(lase răspuns< pe cale panică i (ără să ne (i ateptat$
  ?n (a#a &ea se dezle"au &ari eni"&e ale vie#ii pă&=ntene$
  ?n#ele"ea& per(ect pri&ul siste& de co&unicare din &ateria vie$  ipoteză tulburătoare
devenise certitudine: spiritele nevăzute ale ve"etalelor i ani&alelor in(luen#au via#a o&enească
într%o &ăsură destul de &are$ !e aici se născuseră tote&ele ve"etale i ani&ale$ !e aici
izvor=seră zodiacurile ve"etalo%ani&aliere< în care oa&enilor li se rezervase un rol secundar$
'e"etalele i ani&alele erau &ai apropiate de 6eea< &ai bine adaptate la via#a de tip con(runtare$
!in cauza aceasta< oa&enii care le cădeau în vra>ă< ac#ionau ca nite robo#i$ ?n(ră#irea cu viul
ve"etalo%ani&al i cu inani&atul &ineral< pe care preotul !e&ian o practicase pe &ine< avea
avanta>e i dezavanta>e$  ast(el de în(ră#ire era &ai potrivită pentru via#a sălbatică$ 'ia#a socială<
 proprie nu&ai oa&enilor< se des(ăura după alte le"i$ 2e"i ale căror ac#iune (usese (r=nată de
radia#iile invizibile ale &ineralelor i de (or#a ve"etalo%ani&ală$ &enirea era în cu&pănă iar eu
cunotea& posibilitatea de salvare$
  Mi%a& a&intit de e5traterestrul din Retezat$ Indirect< ne avertizase de posibilitatea căderii
în pri&itivis& i sălbăticie$ Ne înde&nase să trăi& via#a o&enete< după le"ile contiin#ei i
voin#ei o&eneti< repri&=nd i&pulsurile rele i do&in=nd instinctele$ Mi%a& pus în "=nd să%l
reînt=lnesc$ Să a(lu c=t &ai &ulte despre o proble&ă care &ă (ră&=nta de &ultă vre&e: Cu& să
 procedă& pentru a nu a(ecta via#a altora în &od incontient7 Studiile de psi9olo"ie< prezentate de
Cernescu< de&onstrau (ără "re (aptul că incontientul (iecărui cetă#ean al planetei a(ecta cel
 pu#in altă persoană< dacă nu cu&va &ai &ulte$ ?n el erau înscrise re"uli necunoscute de$ lovire a
unor persoane din alte încren"ături psi9o%ener"etice sau rasiale$ !intr%un punct de vedere<
incontientul >uca rol de (actor aleatoriu i necunoscut al sor#ii$ C=nd a& a>uns cu "=ndul la acest
 punct< î&i &ine au e5plodat versurile$ 2a (el ca în alte ocazii< izvorau din ad=ncurile creierului<
direct (ăcute:
  /iu al &ului i%al vie#ii< Iată%te trecut de poartă< ,i învins răceala "9e#ii< Nu &ai ai
destin sau soartă< ,i zdrobit o ar&ă crudă< @udiba< (ate i sc9icsal< încă< în#eleaptă #i%e
"=ndirea< Mult înaltă i ad=ncăB
 

  M%a& scuturat din reverie i a& privit în >ur$ 0ălaiul trăsese &aina pe un clin de deal<
într%o pădurice rară$ Ca& "reu să nu (i& observa#i< însă altceva &ai bun nu se zărea pe o rază de
c=#iva ilo&etri$ ,& cobor=t< ne%a& întins i a& început să pre"ăti& &asa$ ,& &=ncat pe
îndelete< apoi ne%a& întins la u&bră< să ne odi9ni&$ &ena s%a str=ns la pieptul &eu< cu&inte ca
un copil$ ?ncet< să n%o audă ceilal#i< &i%a optit:
  Crezi c%a& scăpat7 Y
  !a< a& scăpat$ Cu c=teva &inute înainte de a opri< a& avut o intui#ie$ ,& auzit clar
versurile prin care era& dezle"at de sudiba$ Cred că tiu a cui voce a (ost$
  @i ce însea&nă aceasta7
  Ni&ic rău nu &i se poate înt=&pla pe teritoriul rusesc$ Sunt >nai tare dec=t soarta lor$
  ?nsea&nă că< după ce iei& de pe teritoriul lor< a& ter&inat cu ei$
  N%a& ter&inat$ ?n ne&ăr"inita sa în#elepciune< !u&nezeul & a distrus puterea
testa&entului #arului Petru$ Ruii au scăpat de bleste&ul cuceririi< însă nu se vor liniti i&ediat$
?n ur&ătoarele luni< vo& de>uca secesiunea plani(icată de transnistreni i de insti"atorii lor de la
Moscova$
  Cu& se va rezolva această proble&ă a Ro&=niei7
  Pe cale panică< &ena$ Printr%o în#ele"ere publică< între ro&=ni< rui i ucrainieni$ Cu
e5cep#ia se&ănătorilor de vra>ba< toate păr#ile vor (i &ul#u&ite$ Se va instaura pacea între
na#iunile noastre$
  ti si"ur7
  /oarte si"ur$ ,a e scris în cartea vie#ii planetare$ 'iitorul va con(ir&a varianta &ea$
  Soarele se ridica sus< tot &ai sus$ Ne%a& întins pe pături< să lenevi&$ ,& a#ipit pe
nesi&#ite$ Mă le"ăna& în bra#ele so&nului< c=nd a& si&#it o uoară panică$ ?n"eri#a ve"9etoare
tră"ea clopotele de alar&ă$ ,& desc9is oc9ii lent< (ără să &ă &ic$ 2=n"ă &ine< Cre&ene
 proceda la (el$
  Wi si&#i< 'araine7
  ?i si&t$ 'in concentric$ Clasici i paranor&ali$
  ,& (ost ur&ări#i tot ti&pul$
  !in sateli#i sau din sta#ia orbitală Mir$
  ,sta însea&nă că avia#ia nu &ai poate înt=rzia nici o clipă$ Ne vor ataca cu tot ce au în
dotare$
  !e unde tii7
  !in planurile capturate$ Nu ne &ai suportă nici o secundă$ @e(ii lor au ordonat să ne (acă
(ăr=&e$
  !ar noi nu pute& a>un"e în starea plani(icată de rui$
  5act< 'araine$ Solu#ia7
  ,& cu"etat c=teva clipe$ 5ista o solu#ie$ I%a& e5pus%o scurt:
  Muri& i ruii se bucură că au scăpat de noi$ Iar noi învie& în lu&ea noastră$ Ne pierd
ur&a$
  !a< a aprobat Cre&ene$  o solu#ie$ Noi pute& (ace saltul în ti&p i spa#iu$ Ceilal#i7
  @i &ena poate$
  Nu &i%ai spus$
  ,i a(lat acu&$
  Sunte& trei la trei$ ,r trebui să reui&$
  Ne%a& trezit pe (uri tovarăii de e5pedi#ie$ 2e%a& e5plicat pe optite ce ur&a să (ace&$
 Nu (ăcea& &icări brute< să nu (i& observa#i de instru&entele de spiona> ale ruilor$
 

  !upă circa zece &inute< a& si&#it c=&purile paranor&alilor rui$ ?ncercau să ne bloc9eze
la sol< în scop de a ne distru"e$ ,& răspuns i&ediat< cu (oc din pal&e$ Ca la co&andă< rac9etele
au prins să brăzdeze Cerul$ ?n ur&a lor< avia#ia de v=nătoare$ Ne atacau de parcăG a& (i (ost cea
&ai puternică redută planetară$ 6loan#ele #iuiau prin prea>&ă$ /ără e(ect< însă$ 5tinsese&
c=&purile ener"etice i le oprea& înainte de a ne atin"e$ ,ceeai soartă o aveau i rac9etele lor$
?n >urul nostru vuiau toate de z"o&otul bătăliei$ !acă a& (i vrut< a& (i putut ră&=ne &ult ti&p în
c=&pul nostru ener"etic< ca într%o cetate ine5pu"nabilă$ ,ceastă situa#ie &i%a su"erat ideea să
ridică& deasupra #ării noastre un c=&p ener"etic i&penetrabil< prin care să nu &ai pătrundă nici o
ar&ă$ 2a &o&ent< însă< ad&ira& e(orturile ruilor de a ne ter"e de pe (a#a Pă&=ntului$
  Ca& c=t pute& rezista< 2aure7
  !u&nezeu tie$ ner"ia din noi se poate prelun"i la nes(=it$
  'o& obosi$
   i vor obosi înaintea noastră$ 2asă%i să%i (acă nu&ărul)
  ,& rezistat sub canonada rusească circa două ore$ Ceea ce se înt=&pla nu &ai era luptă$
ra război în toată re"ula$ Se apropia &o&entul (inal$
  Slăbi#i uor c=&pul) a ordonat Cre&ene$ Ca i cu& a& (i obosi#i$
  ,& slăbit c=&pul lent< per&i#=nd paranor&alilor rui să înainteze$ In c=teva &inute< erau
la &ai pu#in de o sută de &etri de noi$ Su(icient pentru ceea ce voia& noi să vadă i să raporteze$
  O ,cu&) a ordonat Cre&ene$
  ?n secunda ur&ătoare< ca&ioneta noastră zbura în aer< cuprinsă de (lăcări$ ?n >urul ei<
e5plodau &uni#iile lăsate de 0ălaiul i 2azarovsc9i< precu& i bo&bele lansate de avia#ia rusă$ 
i&ensă perdea de (oc cuprinsese clinul pe care ne a(la&$ In >urul nostru< (lăcările dansau vioaie$
   Salt)
  Ne%a& prins de &=ini i a& dispărut$ ?n ur&a noastră nu ră&=nea ni&ic$ /esebitii ne
 pierduseră ur&a$ Credeau că a& &urit în ti&pul e5ploziilor$ ,ceasta a& a(lat%o însă &ai t=rziu<
c=nd a& citit rapoartele interceptate de a"en#ii notri$
  &ul din Carpa#i$
  Ne%a& trezit într%o pădurice< l=n"ă un dru& de #ară$ N%avea& nici cea &ai va"ă idee ca&
 pe unde a& putea (i$ Ne%a& (ăcut inventarul$ ,vea& o sin"ură ar&ă< tunul 0ălaiului i nici un (el
de ec9ipa&ent$ !ocu&entele de identi(icare erau tare pestri#e$ u i &ena păstrase&
 paapoartele en"lezeti$ Pentru ,rbore i 2azarovs9i nu ne (ăcea& "ri>ă: tiau li&ba rusă i
 posedau acte de cetă#eni rui$ Cre&ene i 0ălaiul< &ai prevăzători< îi con(ec#ionaseră docu&ente
ruseti< ucrainiene i ne&#eti$ Ca& di(icil de e5plicat cu& se adunase o ast(el de co&panie$ Nici
nu inten#iona& să e5plică& cuiva ceva$ Inten#ia noastră era c=t se putea de clară: să ne strecură&
neobserva#i din /edera#ia Rusă$ Spera& ca treburile să &ear"ă (oarte bine$ ,dică< să izbuti& să%i
induce& pe rui în eroare< să ne creadă &or#i$
  ,rbore a plecat să cerceteze î&pre>uri&ile iar noi ne%a& întins la s(at< în >urul valizei de
docu&ente sustrase de Cre&ene din sediul /S0$ 2azarovsc9i ne traducea ceea ce i se părea &ai
i&portant iar noi asculta& cu urec9ile ciulite$ !acă n%a& (i văzut cu oc9ii notri< ne"ru pe alb<
a& (i crezut că visa&$ Nu încăpea nici o îndoială$ @tabii rui î&preună cu liderii a&ericani
colaborau pe est pentru do&inarea între"ii lu&i$ ?i î&păr#iseră s(erele de in(luen#ă$ Nu%#i trebuia
 pre"ătire in(or&ativă specială pentru a în#ele"e că iudeo%&asoneria îi #inea în 9ă#uri pe cei doi
 bidivii$ Cea &ai sc=rboasă c9estie consta în penetrarea conducerii reli"ioase ortodo5e i catolice<
în scopul supunerii lor noii ordini i&a"inate de cele două puteri pă&=ntene$ Ce să &ai lun"i&
vorba7 Iudeo%&asonii se >ucau de%a zeii pe planetă$ 5ploatau in(or&a#iile ră&ase de la bubuli< în
scop de a (ăuri un i&periu &ondial ocult i (inanciar$ Ceea ce nu tiau iudeo%&asonii era (aptul
 

că< la r=ndul lor< erau &anipula#i invizibil de H&ecanis&ul destinului din Mun#ii Scorpiei< pe
care toc&ai îl distrusese&$
  Ce se va înt=&pla c=nd (ranc&asonii vor descoperi că au (ost &anipula#i7
   'or lătra la 2ună< precu& 6rivei< a răspuns lipoveanul$ Să crezi că ai în &=nă
o&enirea i o înv=r#i cu& vrei tu i< deodată< să consta#i că eti în (undul "ol< în (a#a unor oa&eni
care 9o9otesc de r=s$ Ce le%a& &ai tras%o)
  Cu& scoate& Ro&=nia din erpăria asta a lui Iuda7
  Cre&ene pusese punctul pe i$ Nu &ai avea& nici o îndoială că o &are parte din liderii
ro&=ni (useseră &anipula#i prin telepatie să adopte decizii contrare intereselor na#ionale$ rice
o& cu creier sănătos putea vedea co&porta&entul de robo#i al acestora< &ani(estat în special în
vorbirea "reoaie< "=ndire lentă i încăpă#=nare de cat=r$
  ,devărata putere e invizibilă< 2aure< a& răspuiia cu$ Noi sunte& sin"urii ro&=ni care ti&
s%o (olosi&$ ,pelă& la e5trateretri i strică& >ocurile (ăcute de>a$
  Se va isca 9aos$
  Pentru scurt ti&p$ Monar9itii i robotiza#ii se vor prăpădi în 9aos$ In ur&a lor< vo& clădi
o lu&e a vie#ii nor&ale$
  Să%l consultă& pe 4a&ol5e)
  Nu nu&ai< 2aure$ ?#i a&inteti de cei din Retezat7
  !a$  ceva care &i%a scăpat7
  2aure< nu e cazul să ne în"=&(ă&< însă o parte din eveni&entele planetare sunt
deter&inate din acea zonă$ ,& studiat pe îndelete situa#ia$ ;rebuie să ne întoarce& acolo< în
Retezat$ Să%i cere& e5traterestrului e5plica#ii a&ănun#ite$
  ,ceastă idee vine de la Cernescu7
  !a$ ,colo< în Retezat< e5istă o (or#ă ine5plicabilă care atra"e "=ndurile &ultor creatori$
!e e5e&plu< tu de ce ai plecat e5act în Retezat7 Puteai pleca în &un#ii natali< în ,puseni< în
0uce"iB Cine te%a c9e&at în Retezat7 Cine 1%a atras pe Sadoveanu7 Cine a atras i&a"ina#ia lui
Lules 'erne7 Cine7
  Soarta lu&ii se >oacă prin oa&eni alei de /or#a din Retezat7
  Cel pu#in o parte$ ,colo< în prea>&a ruinelor Sar&ise"etuzei< se a(lă ceva i&posibil de
în#eles de &intea o&enească$
  ,tunci< cu& vo& în#ele"e noi7
  Noi ti& &ai &ulte dec=t oa&enii obinui#i$ Poate că vo& în#ele"e$ Sunte& datori să
încercă&$ Nu pierde& ni&ic dacă încercă&$
  Cre&ene căzuse pe "=nduri$ Se (ră&=nta i el de întrebări (ără răspuns$ ,colo< în Retezat<
înt=lnise /or#a Rece care%i dăruise puterea de a 9ipnotiza< de a (ace salturi în ti&p i spa#iu i a
lovi cu (ul"erul albastru< o ar&ă psi de te&ut$ !upă c=tva ti&p< a dezvăluit sursa nedu&eririi
sale:
  Ceauescu se si&#ea atras de aceeai zonă$ Unii din uci"aii săi< la (el$ Ce se înt=&plă
acolo7
  Nu rezolvă& ni&ic prin "=ndire$ ;rebuie să a>un"e& acolo< să cercetă& locul< să
discută& cu e5ploratorul cunoscut$
  Sosirea lui ,rbore ne%a întrerupt discu#ia$ 0ătr=nul spai identi(icase pozi#ia$ Ne a(la& la
circa o sută de ilo&etri de Nov"orod$ Putea& străbate distan#a pe ti&pul zilei< prin salturi
succesive$ ,a a& procedat$ Către seară ne odi9nea& într%un 9otel de la peri(eria Nov"orodului$
Un "est de cura> din partea noastră$ 6est i&pus de necesitate: trebuia să ne spălă&< să ne rade&<
să redeveni& oa&enii civiliza#i$ N%a& înt=&pinat nici cea &ai &ică di(icultate$
 

  , doua zi< a& plecat către Psov< cu trenul$ Necunoaterea li&bii ruse nu constituia o
 proble&ă$ ?n ur&a sovietizării< Rusia devenise un (el de turn 0abei$ ?n tren se vorbeau c=teva
li&bi< cu "las tare< în &od (iresc$ N%a& discutat între noi ro&=nete< deoarece suspiciona& (aptul
că a& putea (i da#i de "ol de vreun &oldovean pli&băre#$ ,&estecul nostru de en"leză i (ranceză
ne situa în pozi#ia pe care o pretindea&: turiti străini în călătorie către #ările baltice$
  Seara t=rziu ne%a& aezat să luă& o cină serioasă la un restaurant din Psov$ ?n ti&p ce
&=nea&< prin restaurant a trecut o patrulă de politie$ Controla prin sonda> docu&entele celor din
local$ Probabil< ur&ăreau tra(ican#i de ar&a&ent sau stupe(iante$ !upă perestroiă< ast(el de
activită#i erau (oarte obinuite în Rusia$ Noi a& trecut neobserva#i< (apt ce ne%a dat si"uran#a că
9ăituiala se ter&inase$ Cu starea de spirit &ult &ai bună< ne%a& pre"ătit să trece& (rontiera în
2etonia$ In acest scop< a& terpelit un Mercedes strălucitor i a& întins%o către (rontieră$
Contiin#a se (ăcea că plouă$ Ne e5plica ori"inea nu toc&ai cinstită a autoturis&ului$ !e la 9o#i
nu%i păcat să (uri< &ai ales dacă eti la str=&toare$
  ,& (ăcut un scurt popas la ,le< să ne dez&or#i&$ Circulase& ca& în"9esui#i dar cu ast(el
de c9estii era& învă#a#i$ ,& ezitat un ti&p< dacă să ne cază& sau nu$ ,& optat pentru un so&n în
aer liber< departe de oc9ii pri&e>dioi$ Nu &ai avea& "rabă< aa că a& dor&it p=nă t=rziu< către
 pr=nz$ Ulti&a seară ne%a "ăsit în Ri"a< pe deplin rela5a#i: scăpase& din "9earele celui &ai te&ut
serviciu secret< /S0%ul$ In aceeai noapte< a& părăsit Ri"a cu destina#ia Polonia$ ?ncet i si"ur ne
apropia& de Ro&=nia$
  C=nd< în pri&a zi a lunii iunie< a& zărit "rănicerii ro&=ni< a& răsu(lat uurat$ Puteau să ne
aresteze$ Nu &ai avea i&portan#ă$ ra& acasă< printre ai notri$ ,& trecut însă (ără proble&e
(rontiera i< cu trenul< a& a>uns la 0ucureti$
  C=teva zile a& tr=ndăvit$ 2a propriu$ Ne re(ăcea& după încletarea din Rusia$ M%a&
 pli&bat cu &ena prin parcuri< a& văzut (il&e laolaltă cu puti&ea< a& tras o (u"ă p=nă la
&unte$ Cre&ene se retrăsese în sin"urătatea sa i studia docu&entele sustrase de la rui$ Mai &ult
ca si"ur< creiona planul de contracarare a diversiunilor puse la cale de rui$ Nu &ă atepta& la
 prea &ultă pace în lunile ur&ătoare$ Ro&=nia era în"9esuită pe neobservate din toate păr#ile$
/iecare venea să ia ceva< să ceară ceva$ Ni&eni< să dea< să o(ere un spri>in dezinteresat$ ra
ti&pul să se ivească &ul capabil să în#elea"ă co&ple5itatea situa#iei planetare i să "ăsească
solu#iile de scoatere a #ării din i&pasul în care se zbătea de aproape opt ani$ Nu &ai era vre&e de
 pierdut$ Cursul eveni&entelor era din ce în ce &ai pri&e>dios pentru viitorul Ro&=niei i al
ro&=nilor$ ;oate astea le cu"eta&< în ti&p ce &ă odi9nea& î&preună cu &ena$ 're&ea lupilor
sin"uratici se ter&inase$ 'enise vre&ea MU2UI$ , MU2UI i%a oa&enilor$ Pă&=ntul t=n>ea
după ordinea pe care nu&ai 2e"ea MU2UI o putea i&pune$
  !upă trei zile< &%a convocat Cre&ene$ ,& plecat ca "=ndul i ca v=ntul$ @tia& de ce &ă
c9e&a$ ni"&a din Retezat îl (ră&=nta i pe d=nsul la (el de tare$ 'enise ti&pul să ne apropie&
de ea$ S%o în#ele"e& c=t de c=t$ ?i venise r=ndul$ 4drobise& vra>a se&ito%9a&ită< în#ele"ea& &ult
&ai &ulte dec=t Ia începutul luptei$ Putea& în#ele"e eni"&a din Retezat$
  ?n biroul lui Cre&ene l%a& "ăsit pe Cernescu$ /u&a "=nditor< cu privirile într%un
docu&ent$ Studia sinteza e5plorării din Retezat i îi (ăcea note$ Mi se părea nor&al să (i (ost
invitat i el$ ,vea lar"i cunotin#e în do&eniul astrono&iei< istoriei i vec9ilor reli"ii$ Putea (i de
(olos$
  Ce (aci< (rate7 l%a& trezit eu din studiu$
  ?&i pun întrebări i încep să în#ele" răspunsurile$ Fi se pare nor&al să e5iste întrebări (ără
răspuns7
 

  Unele întrebări nu%i vor "ăsi răspuns în perioada vie#ii noastre$ ,a e de c=nd lu&ea$
/iecare "enera#ie a(lă nite răspunsuri< dar ridică alte întrebări$ !ru&ul cunoaterii o&eneti e
(ără s(=rit$
  Ne e scris< oare< să "ăsi& răspunsul la întrebările principale7
  'o& trăi i vo& vedea$ ,re vreun rost să anticipă&7
  !oar ca să ne dez&or#i& &in#ile$ Să clari(ică& c=t &ai e5act proble&ele pe care trebuie
să le lă&uri& în această e5pedi#ie$
  !e acord) Pri&a întrebare ar (i: Care sunt cauzele con(lictului planetar$ V de vre&e ce
 bubulii au (ost în(r=n#i i e5clui din siste&ul solar7
  0ună$ ,& scris%o$ ,r &ai (i una: Care sunt adevăratele rela#ii dintre ele&entele
co&ponente ale viului planetar7
  Interesantă i asta< Cernescule)
  ,& scris%o$ Ne &ai interesează adevărata istorie a o&enirii pă&=ntene$ Cu& au apărut
rasele< care au (ost centrele de civiliza#ie e5traterestră i cu& pot (i î&păcate ele$
  !a< cauzele con(lictelor dintre rasele pri&ordiale trebuiesc eli&inate$ Noi purtă& povara
incontientă a unor con(licte străvec9i< care ne oprete să evoluă& într%un &od corespunzător$
  Ce ar &ai trebui să Hîntrebă&7
  Intrarea lui Cre&ene ne%a întrerupt discu#ia$ Co&andantul a luat loc la birou< ne%a z=&bit
i a întrebat:
  i< a#i pus #ara la cale7
  ,& (i5at întrebările pe care inten#ionă& să le pune& e5trateretrilor din Retezat$
  !aaa7 4a&ol5e &i%a spus că nu e cazul să ne (ră&=ntă& at=t$ Cunoate răspunsurile la
întrebările noastre$ Pute& &er"e la d=nsul$
  Interven#ia lui Cre&ene ne%a descu&pănit$ 5traterestrul din Retezat ne spusese că
ve"9ea în &un#ii notri de &ulte &ilenii$ ?ncă dinaintea naterii lui 4a&ol5e$
  ;rebuie să respectă& ierar9iile< a subliniat Cre&ene apăsat< să în#ele"e& că nu sunte& de
capul nostru$
  ,tunciB
  Mer"e& î&preună$ ;o#i trei$ /iecare are ceva de întrebat< nu%i aa7
  ,ve&$ Cu& procedă&7
  M=ine di&inea#ă< plecă& î&preună$  bine7
  /oarte bine)
  ,& &ai (u&at o #i"ară î&preună< apoi ne%a& despăr#it să ne pre"ăti& de dru&$
  Muntele Sacru nu%i sc9i&base cu ni&ic în(ă#iarea$ 2a (el de sin"uratic i< în aparen#ă<
 banal$ Cine ar (i bănuit că în ad=ncurile sale era ascunsă o centrală a e5ploratorilor e5trateretri7
,& ateptat cu&in#i să se desc9idă poarta i a& pornit prin tunelul stră>uit de e5ploratori
ze"etini$ !in centrală se auzeau voci o&eneti< se&n că 4a&ol5e nu era sin"ur$ ,& intrat i ne%
a& prezentat re"ula&entar$ 4a&ol5e ne%a răspuns cu o înclinare a capului i a continuat să
discute cu oa&enii săi$ !upă vreun &inut< i%a e5pediat cu un se&n din &=nă i ne%a invitat să
luă& loc$ Ne%a& aezat în cerc< în >urul pupitrului centralei de co&andă$
  Ce vre#i să ti#i< oa&enilor7
  , răspuns Cre&ene:
  Multe întrebări (ără răspuns ne (ră&=ntă$ Pri&a este strin"entă: !e ce nu apar
&odi(icările pozitive plani(icate7 'ia#a ro&=nilor nu evoluează deloc (avorabil$
  'ia#a oa&enilor evoluează e5act cu& trebuie$ Ră&ăi#e>e trecutului se eli&ină treptat< în
cadrul unor con(runtări$ ?n (iecare creier o&enesc e5istă puternice re&iniscen#e ale &ecanis&ului
 

de "=ndire &istic< bazat pe s(era &istică i reli"ii$ Cură#area creierelor de aceste le"ături
incontiente durează &ult$ 're& să salvă& c=t &ai &ul#i oa&eni$
  Mecanis&ul destinului a (ost s(ăr=&at$ Nu &ai e5istă$ Nu era nor&al să scăpă& de
in(luen#ele sale ne(aste7
  liberarea creierelor de le"ăturile astrale (alse durează$ Nu vă "răbi#i< căci oa&eni nu sunt
&aini sau calculatoare) Nu le pute& ter"e pro"ra&ele involutive în &od brusc< căci ar (i
dezorienta#i$ ?nlocui& treptat le"ăturile &istice cu le"ături tiin#i(ice< adevărate$ 'ia#a o&enească
evoluează pe direc#ia sănătoasă$ 'o& &er"e undeva pentru a vă e5plica situa#ia actuală$
  Ne%a& ridicat i a& pornit pe ur&ele d=nsului$ Culoarul înclinat î&i era cunoscut$ !ucea
către ca&era &arii stele$ 2u&ina s%a aprins odată cu intrarea noastră$ Ca&era în care bătr=nul
!e&ian &ă (ăcuse o& era lu&inată ca ziua$ ?n centrul ei< nu &ai era ni&ic$ !ispăruse &isterios
nu&ăr n$ ,sta a& i spus:
  , dispărut constanta n$
  ra nor&al să dispară$ Pe baza lui< se construiau s(erele &istice$ Universul adevărat< însă<
nu e (or&at din s(ere ori alte (i"uri "eo&etrice$ 'ia#a o&enească nu evoluează după (or&ule
"eo&etrice< &ate&atice sau litrice$
  ?n#ele"< 4a&ol5e$ ?nsea&nă că de aici se conducea una din s(erele &istice$ ?n loc de
răspuns< 4a&ol5e &i%a arătat cele 13 scaune de piatră$
  ?&i a&intesc< 4a&ol5e$ rau patru bărba#i i o (e&eie< si&boliz=nd constela#iile u&ane$
/e&eia &%a tri&is în (rontiera dintre via#ă i &oarte< să%&i a(lu stră&oii$ !e ce s%a purtat rău cu
&ine7
  Pentru că nu (ăceai parte din niciuna din rasele cunoscute$ Potrivit vec9iului zodiac<
6e&enii reprezentau cele două rase europene< pro(und &etisate$ /e&eia sau /ecioara reprezenta
rasa roie$ Să"etătorul< rasa nea"ră i 'ărsătorul< rasa "albenă$ Cei vec9i nu cunoteau e5isten#a
rasei din care te%ai născut tu< deoarece (oloseau criterii (or&ale de î&păr#ire a pă&=ntenilor$ Nu
observaseră că to#i pă&=ntenii sunt (ăcut după acelai &odel$ Stră&oii tăi au (ost dintr%o
e5pedi#ia secretă< necunoscută de ur&aii sălbătici#i ai e5pedi#iilor precedente$
  ?nsea&nă că una din cauzele con(lictului planetar se "ăsete în lupta dintre ur&aii
e5pedi#ionarilor7
  5act$ 'e#i a(la o &are taină$ Unii dintre e5pedi#ionari au adus pe această planetă
 plantele< ast(el că sunt în rela#ii (oarte bune cu viul ve"etal$ ,l#ii au adus ani&alele< din
instinctele cărora îi tra" puterea$  uor de identi(icat cine%i spri>ină puterea pe ve"eta#ie i cine<
 pe ani&ale$ !esi"ur< e5istă destui care au rela#ii invizibile cu obiectele inani&ate< (etiiz=nd
neviul$ !easupra tuturor< însă< se ridică &ul înzestrai cu contiin#ă i voin#ă$ l a asi"urat
 pro"resul tuturor< în ciuda (r=nelor puse de cei căzu#i în vra>a inani&ată< verde sau ani&ală$ l a
terse constanta n i raza prin care se construia s(era &istică$
   încercare de nivelare a Universului observabil7
  4a&ol5e &%a privit scurt$ Mi%a citit i restul întrebării$ @i a răspuns:
  'ă pute#i i&a"ina Pă&=ntul ca o s(eră per(ectă7 Ce s%ar înt=&pla cu via#a o&enească7 ,r
dispărea sub valurile oceanului$ ;ot aa< nu poate e5ista o s(eră cerească< nu poate e5ista boltă
cerească$ Stelele din care rebelii &istici au înc9ipuit constela#ii sunt la distan#e di(erite de
Pă&=nt$ Cu& ar (i putut pă&=ntenii să poruncească Universului7 S(era i bolta cerească au (ost
si&ple conven#ii u&ane< cărora &isticii au vrut să dea tărie de le"e$
  4a&ol5e< acu& în#ele" de ce &%au tri&is în (rontieră< să%&i "ăsesc stră&oii$ Nu
încăpea& în s(era &istică i în cercul zodiacal$
  Cercul zodiacal a (ost o altă tendin#ă rebelă de a re"ulariza i tipiza realitatea universală$
'ă da#i sea&a de eroare7 în loc să studieze realitatea universală i să se adapteze ei< rebelii
 

 pă&=nteni au încercat s%o recreeze Ddupă &intea lor< î&păr#ind elipsa zodiacală în 1 păr#i e"ale$
?n realitate< elipsa zodiacală trece printr%un nu&ăr (oarte &are de stele< "rupate conven#ional în
13 constela#ii< situate la distan#e ine"ale unele de altele$ !in această cauză< lunile i zodiile nu
corespund realită#ii universale$ 2unile nu trebuie privite alt(el dec=t ca unită#i conven#ionale de
ti&p iar zodiile< inven#ii &istice$ 'oi ti#i că orice conven#ie are puterea nu&ai între păr#ile care o
înc9eie sau o acceptă$ 'oi nu sunte#i oa&eni conven#ionali< ast(el că nu sunte#i supui conven#iei
 babiloniano%ibrite sau altora care au întoc&it zodiace i 9oroscoape$ 'oi trăi#i după le"ea vie#ii
o&eneti adevărate$
  ?nsea&nă că de aici se deter&ina &ersul lu&ii pe baza vec9iului zodiac$
  'arain< nu nu&ai de aici$ ?n Retezat e5ista un &ecanis& si&ilar< bazat pe vra>a verde<
ve"etală i pe lucruri inani&ate$ ,cu& în#ele"e#i cine 1%a inspirat pe Lules 'erne c=nd a scris
Raza verde i Castelul din Carpa#i$ !upă cu& vede#i< în cele două zodiace< &ului i se o(erea un
loc &inor< ast(el că unii oa&eni treceau prin via#ă sub in(luen#a (or#ei nevii sau ve"etale< al#ii<
 prin a celei ani&ale$ /oarte pu#ini descenden#i ai vec9ilor e5trateretri au reuit să ră&=nă oa&eni
dota#i cu contiin#ă neviciată de &a"ia inani&ato%ve"etato%ani&ală i cu voin#ă puternică<
capabilă să asi"ure supre&a#ia &ului pe această planetă$ 'oi sunte#i pri&ii dezrobi#i din &a"ia
naturală i arti(icială$ !upă voi< va &er"e întrea"a o&enire$
  ?nsea&nă că cei care au construit 9oroscopul erau căzu#i în vra>a naturală7
  Nu&ai par#ial$ !in această cauză< au pus în zodiace cinci persoane< si&boliz=nd cele cinci
rase i cei cinci Hîn"eri ai do&nului po&eni#i de cartea lui no9: !u9u< Mi9ael< Ra(ael< Uriel i
6abriel$ 'ă da#i sea&a că< în această variantă< unul din ei era (e&eie$ /oarte probabil< era vorba
de !u9u< căci între"ul panteon ibri era do&inat de Aa%a9 Tva]$ Prin derivare de la ea s%au
(or&at QAXA< lo9i& sau Ao&iel Tzei]< Aada& T,da&]$
  Care a (ost încurcătura7
  Cei care au creat reli"ia ibri< din care au derivat &ozais&ul< cretinis&ul i isla&is&ul< s%
au trezit într%un i&pas$ ?n pri&ul r=nd< au descoperit că pe Pă&=nt trăiesc Hoa&eni ase&enea
zeilor născu#i din alte popoare dec=t cele cunoscute de ei$ ?n plus< elipsa zodiacală le arăta i al
aselea &< î&bl=nzitorul de erpi$
  !e asta spunea Sa9 Po din >un"la t9ailandeză că nu &ai credea să înt=lnească oa&eni vii
din rasa &ea7
  ?n &arile bătălii dintre "rupările de e5trateretri< (iecare a ur&ărit e5ter&inarea celeilalte
i a &etiilor astralo%pă&=nteni$ 6ruparea de la care s%a inspirat ibri< sirusanii< credea că
eli&inase din co&peti#ia pentru via#ă orice altă "rupare i descendent al ei$ C=t ti&p o&enirea a
zăcut în pri&itivis&< (ără posibilită#i de in(or&are rapidă< s%au le"ănat în visele de do&ina#ie
&ondială$ ,u introdus particulele lor sacre în li&bile la care au avut acces i au creat arti(icial
cuvinte< în acelai scop: do&inarea oa&enilor prin cuv=nt i si&bol< precu& i prin zodiacurile în
care introduseseră aceste cuvinte$ !upă al doilea război &ondial< preocuparea pentru (alsi(icarea
cuvintelor i i&punerea &iturilor ibri s%a accentuat< cu spri>in a&erican$
  4a&ol5e< ce interes aveau a&ericanii să intre în această ac#iune nesăbuită7
  ?n ciuda reli"iozită#ii a(iate< (ranc&asonii a&ericani i evrei cred că Universul e do&inat
de un &ecanis& se&ăntico%ci(ric$ !in această concep#ie< a rezultat i ideea că ini#ia#ii ar putea
do&ina i in(luen#a acest &ecanis& astral$ Nu uita#iDcă a&ericanii (olosesc un stea" cu stele i
dun"i)
  ?nsea&nă că ei au răsp=ndit le"endele despre oa&enii peti< ri< consider=nd că în
denu&irea Hproviden#ială< a&erican< apăreau le"ături astrale de tipul ri Tpete] can Tc=ine sau
trestie]$ ,sta e5plică i apropierea lor de ibri$
 

  !a< din păcate< a&ericanii au >ucat un rol i&portant în acest circ astral< de (or&are a unei
s(ere &istice (avorabile lor i evreilor$ i au pus în circula#ie le"enda do"onilor înc9inători la
steaua Sirius 0< prin (ranc&asoni din /ran#a$ ;ot (ranc&asonii evrei au răsp=ndit le"endele zeului
 pete< anes i a oa&enilor peti< ri$ 'ă da#i seara că ur&ăreau con(uzionarea pă&=ntenilor care
ar (i crezut că (iecare cuv=nt care con#inea particula ri provenea de la zodia petilor< zodie în care
evreii au do&inat prin înelăciune reli"ioasă$ Inclusiv în nu&ele lui C9ristos apărea particula ri$
!e un sin"ur (eno&en se te&eau &anipulatorii$
  !e M)
  5act< Cre&ene$ !in vec9ile scrieri< rezulta că pri&ul civilizator al planetei a (ost &ul
independent de vra>a &inerală< ve"etală sau ani&ală$ Pentru a induce oa&enii în eroare< ibri i
al#i &istici au rebotezat constela#iile potrivindu%le cu &iturile lor$ Nu%i dădeau sea&a că erau
in(luen#a#i de &ecanis&ul selenaro%pă&=ntean de involu#ie a o&enirii$
  !in acestă cauză &%a pus 4enadirt să sc9i&b denu&irile constela#iilor< precu& i a
zenitului%i nadirului7
  !a< 'arain$ ;recerea o&enirii de la "=ndirea &istică< ve"etalo%ani&ală< către "=ndirea
o&enească se (ace prin s(era vie#ii o&eneti pe care ai i&a"inat%o$ ,ceastă opera#ie va dura
c=#iva ani< p=nă ce pă&=ntenii se vor deprinde cu ideea că nu sunt înc9ii în cercul zodiacal i
s(era &istică< căci sunt cetă#eni ai Universului$
  Cu& pute& deosebi oa&enii%oa&eni de cei in(luen#a#i de viul ve"etal sau ani&al7
  Si&plu< 'arain$ Cei in(luen#a#i de vra>a verde sunt ve"etativi< trăiesc lent< nu consu&ă
carne< sunt în rela#ii de in(luen#ă reciprocă instinctuală cu ve"eta#ia$ i au răsp=ndit le"endele
o&ule#ilor verzi< dei nici un e5traterestru nu e de culoare verde$ Cei in(luen#a#i de via#a ani&ală
ac#ionează instinctual< consu&ă carne< iubesc ani&alele< sunt pasiona#i de lupte i v=nători<
indisciplina#i< cu o contiin#ă i voin#ă redusă$ ,devăra#ii oa&eni între#in rela#ii bune cu a&bele
re"nuri< ve"etal i ani&al< consu&ă ve"etale i carne< au centrul personalită#ii în lo"ică<
cunoatere< contiin#ă i voin#ă< do&in=ndu%i bine instinctele in(luen#ate< prin incontient< de
vra>a &ineralo%ve"etalo%ani&ală$ !eoca&dată< voi sunte#i pri&ii oa&eni elibera#i total din lan#ul
instinctual ve"etaloaninial$ @i din cel inani&at$
  ?n ti&p ce 4a&ol5e e5plica< prin &intea &ea (ul"erau i&a"ini$ ?n#ele"ea procedeul prin
care bătr=nul preot !e&ian &ă trans(or&ase în o&$ Mă trecuse prin toate: prin &ineral< prin
ve"etal< prin ani&al i &ă scosese< în (inal< o& viu$ 4a&ol5e &i%a citit "=ndul i &%a co&pletat:
  !e&ian a (ăcut ceea ce credea el că trebuia să (acă pentru a te î&păca cu vra>a ve"etalo%
ani&ală i cu radia#iile &ineralelor$
  !e ce să &ă î&pace7 !oar &%a& născut pe această planetă7
  ?n contiin#a i voin#a ta e5istă ele&ente e5traterestre< pe care viul pă&=ntean le%a Hcitit
(ără "re$ ?n acel &o&ent< a început concuren#a între cele patru "rupări: adoratorii inani&atului<
vră>itorii de in(luen#ă verde< &a"ii ani&alieri i$ oa&enii$ ,ceste patru ele&ente co&pun /or#a
'ie$ /iecare în parte vrea să conducă celelalte ele&ente< să creeze soarta tuturor$ ,u învins
oa&enii$ i te%au sustras din &re>ele inani&atului i ale vra>ei ve"etalo%ani&aliere$ C=ndva< cu
&ult ti&p în ur&ă< a& trecut prin aceleai încercări$ !in această cauză< &i s%a spus 4a&ol5e
&ul$
  ?nsea&nă că n%ai (ost &a"7
  ,& (ost e5traterestru< venit în e5pedi#ie i căzut în vra>a viului pă&=ntean$ M%au salvat
cei din Retezat< a& plecat înapoi pe planeta &ea i a& cerut să conduc o e5pedi#ie de eliberare a
oa&enilor din robia &ineralo%ve"etalo%ani&ală$ ;reptat< spiritul ani&alo%ve"etalo%&ineral se va
liniti i va asculta de "=ndul &ului$ ?nvă#a#i%i pe pă&=nteni săGrostească acest cuv=nt V M)
 

'or iei din robie< căci to#i sunt oa&eni$ Culoarea pielii nu spune ni&ic$ Modelul după care au
(ost crea#i este unic$ ,ceasta v%o poate con(ir&a &edicina$
  !e ce a durat at=t de &ult7
  'arain< ne%au trebuit secole să în#ele"e& că avea& de a (ace cu o planetă vie< cu un spirit
 propriu$ ;i&p de un secol< a& e5peri&entat pe creierele o&eneti< să veri(ică& dacă pot ac#iona
din pozi#ia supre&ă$ !acă se pot elibera în &are parte de in(luen#ele &ineralo%ve"etalo%
ani&alice$ C=nd a& descoperit că reli"iile pă&=ntene &en#ineau starea de decădere în &rea>a
&ineralo%ve"etalo%ani&ală< a& pornit lupta desc9isă î&potriva lor$ 2e%a& studiat &odul de
ac#iune i de in(luen#ă asupra &in#ilor o&eneti i a celorlalte ele&ente din viul pă&=ntena$ ,&
căutat solu#ia de dezrobire i a& aplicat%o pe c=#iva pă&=nteni$ N%au rezistat to#i$ Unii au &urit<
căci erau prea dependen#i de vra>a &ineralo%ve"etalo%ani&alică$
  Ma"ia culorilor a derivat din această vra>ă7
  Si"ur< Cre&ene$ N%a#i (i a>uns la &ine< dacă n%a#i (i spart vra>a culorilor$
  Ne%a#i in(luen#at de la distan#ă< prin "=nduri$
  ,a a& procedat$ Nu uita#i< însă< că i radia#iile e&ise de &inerale< plante i ani&ale sunt
invizibile< e5act ca i "=ndurile oa&enilor) Nu recep#iona#i orice i de la oricine) /olosi#i creierul
de o& pentru a "ăsi e5plica#ia (iecărui (eno&en)
  Co&porta#i%vă civilizat< (ace#i (apte "=ndite îndelun"< aprecia#i oa&enii după criterii
lo"ice i nu după presenti&ente)
  Care sunt criteriile de apreciere ale oa&enilor< 4a&ol5e7
  Co&peten#a "enerală i pro(esională< e5perien#a de via#ă< "enerală i pro(esională<
co&porta&entul (a#ă de al#i cetă#eni i (aptele real săv=rite$
  ?nsea&nă că eliberarea o&enirii pă&=ntene începe din Ro&=nia7
  !a< de aici a început< căci aici i%au concentrat vră>itorii i &a"ii &ineralo%ve"etalo%
ani&alici toate (or#ele$ !e e5e&plu< Noul Ierusali& vrea să vă supună vra>ei ani&alice%inani&ate<
av=nd la bază cultul c=inelui< al al(abetului Hsacru< (olosit de rui i evrei i al tote&ului astral
C=inele Mare< cu stele cunoscute V Mirz=&< Sirius i ,d9ara$ ?n >urul acestora s%au "rupat evreii<
a&ericanii< ruii< unii a(ricani< 'aticanul i unii Jo"9ini< adoratori ai stelei ,d9ara$
  ,cestea le intuise&$ Introducerea în circuitul public (inanciar a unor particule din ibri<
cu& ar (i bir< caer< sirues< tva< &alta< euro i altele< viza cuprinderea ro&=nilor în s(era de
in(luen#ă a &a"iei pri&itive ibri$
  5act$G !e e5e&plu< pluralul de la euro e euri< care ar vrea să înse&ne eu V pete sau zeul
ibrit< Uriel$ ,#i în#eles că &a"ii i vră>itorii n%au respectat ierar9iile Universului< încerc=nd să
(acă le"ături între ele&ente din structuri di(erite< ani&ate i inani&ate< spirituale i &ateriale$ Un
altDe5e&plu< din cauza căreia oa&enii din Ro&=nia au su(erit$ ?nt=lnirea din insula Malta<
(or&ată din două insule< 6ozo i Co&ino< viza i&punerea unei (or&ule de &a"ie ibri de tip ale(%
tav Tpri&a i ulti&a literă din al(abetul ibri]< litere cuprinse i în nu&ele capitalei 2a 'aletta$
,ceastă înt=lnire a (ost plani(icată de co&un acord< de 'atican i /ranc&asonerie< î&potriva
lu&ii ortodo5e$ Ibri nu se înc9ină la un !u&nezeu%&< ci la particula ata< căci sunt căzu#i în
vra>a &ineralo%ve"etalo%ani&alică$ !in această cauză< dau at=ta i&portan#ă lucrurilor inani&ate<
în special aurului i banilor$ ,devărata putere< însă< izvorăte din via#a o&enească$ i tiau
aceasta dar au încercat să răstoarne ordinea universală$ 'or su(eri$
  Cine%i va pedepsi7
  'ia#a) rdinea pe care voiau s%o i&pună a(ecta oa&enii< ani&alele< ve"etalele i planeta$
Ur&ări#i ce se va înt=&pla cu ei în ur&ătorii ani) 'or (ace e(orturi disperate pentru a%i c=rpi
siste&ul s(=iat dar nu%l vor &ai putea ascunde (a#ă de oa&eni$ &ul a prăbuit circul &istico%
reli"ios< o&ul a prăbuit Noul Ierusali& plani(icat a (i creat în Ro&=nia$ ,t=t ti&p c=t această
 

 planetă va dăinui< &ul va conduce via#a o&enească i planetară$ ,ceasta este 2e"ea
Universului) /iecare o& este un ori"inal< creat separat< pentru a trăi con(or& le"ilor vie#ii
o&eneti)
  '
  D Stătea& i &ă &inuna& de c=te î&i (usese dat să trăiesc i să învă#$ Cine ar (i putut
 bănui că voi a>un"e să cunosc e5trateretri în carne i oase7 Să particip direct la războiul
e5trateretrilor de dezrobire a pă&=ntenilor7 Cine ar (i putut bănui7
  2e"ea vie#ii o&eneti$
  4a&ol5e &i%a surprins privirea "=nditoare$ Mi%a citit i "=ndul:
  @tiu ce te (ră&=ntă< 'arain$ Introducerea (or&ulelor ibri în reli"ia ro&=nească< prin
(or&ule de tip: ,a să%&i a>ute !u&nezeu)  o încercare disperată a ibrilor de a (ace o ec9ivalare
&ecanicistă< de tip t  < în care  ibrit se scrie în (or&ă de X i are valoarea 3..$ ?n realitate<
ro&=nii în#ele" prin aa< ast(el< în acest &od< nu ata Ttată< în li&ba ebraică]$ Nu v%a& dezvăluit în
zadar tainele Zabalei$ 'ă pute#i apăra nea&ul de in(iltrarea ibrită< inclusiv prin sc9i&barea
denu&irii SRI$
   ipoteză cu&plită &i%a (ul"erat prin &inte$ I%a& dat dru&ul:
  4a&ol5e< însea&nă că< prin ridicarea la putere a unor lideri robi#i &a"iei se&antico%
ci(rice sau &ineralo%ve"etaloani&aliere< întrea"a na#iune su(eră$
  5act< 'arain) ,cetia ac#ionează instinctual i%i adună în >ur persoane de acelai (el<
indi(erent dacă posedă sau nu calită#i< cunotin#e i e5perien#ă pentru (unc#iile în care sunt nu&i#i$
Modul în care ei or"anizează i conduc societatea a(ectează cetă#enii din celelalte cate"orii$ 
duc bine nu&ai cei de acelai tip H&a"ic cu liderul$ ,a a (ost p=nă ce a& venit noi$ ,cu&<
&a"ii i vră>itorii se întreabă de ce nu le &ai ies pasien#ele$  ti&pul &ului$ 2iderii robi#i
&a"iei de orice (el se vor prăbui în ur&ătorii ani$ ;o#i< p=nă la unul$ Se vor înăl#a conducători
din r=ndul oa&enilor%oa&eni< ast(el că via#a o&enească va lua cu curs ascendent iar viul
 pă&=ntean va (i ocrotit$
  Ini&a &ea bună i caldă s%a str=ns la "=ndul că unii pă&=nteni vor &uri din cauza
ter"erii le"ăturilor ancestrale< &ineralo%ve"etalo%ani&aliere$ 4a&ol5e &%a si&#it i &i%a răspuns
i&ediat:
  I#i în#ele"e în"ri>orarea< 'arain dar nu este înte&eiată$ ;o#i vor să trăiască i au drept să
trăiască< deoarece nu sunt vinova#i de le"ăturile &a"iei pri&itive$ 'ă voi dezvălui cea &ai
cu&plită dintre ele V zaua ne viului &ineral< cu cele derivate din ea< le"ăturile cu lucrurile
inani&ate< cu& ar (i se&nele scrise sau desenate< icoanele< talis&anele< a&uletele i altele$
  !e ce ar (i această za &ai puternică dec=t celelalte7
  !eoarece &ineralele de pe această planetă au înscris în cristale o parte din istoria
o&enirii$ Persoanele care intră în rezonan#ă cu &ineralul< recep#ionează in(or&a#ii vec9i i au
tendin#a de a le actualiza$ ,celai (eno&en se înt=&plă i cu (etiurile inani&ate de tip talis&an<
icoană< a&uletă< se&n scris sau desenat$ Persoanele care cred în ele le 9rănesc cu ener"ia psi9ică
 proprie< le i&pri&ă în incontientul lor i le răsp=ndesc prin telepatie incontientă$
   at=t de "rav7
  /oarte "rav$ Pe baza acestor tote&e inani&ate< din care nu lipsesc tote&ele astrale i
al(abetare< s%au creat zodiace i 9oroscoape< din care au derivat cuvinte (olosite de oa&eni$ !e
e5e&plu< din e5presia 9oroscop &ineral a rezultat cuv=ntul 9o&in< din 9oroscop ve"etalo%ani&al<
9ovea sau ie9ova$ !in ast(el de co&bina#ii< unii pă&=nteni au tras concluzia că s%au născut din
&inerale< ve"etale i ani&ale< con(or& evolu#iei dariniste$ In realitate< oa&enii au (ost crea#i de
&< de e5ploratori oa&eni veni#i din alte planete ale Universului$ Crea#ia ori"inală n%a avut loc
 pe Pă&=nt i< oric=t v%a#i strădui< nu ve#i a(la cu& au (ost crea#i creatorii votri$ Creierele voastre
 

nu sunt su(icient de dezvoltate pentru a în#ele"e această opera#ie$ !eoca&dată< trebuie să vă

&ul#u&i#i cu această in(or&a#ie e5actă: a#i (ost crea#i de &< de e5ploratori oa&eni veni# din
alte planete$
  ?nsea&nă că o &are parte din cuvintele o&eneti au derivat din co&binarea celor trei
zodiace i a tote&elor astrale pe care se bazau7
   Nu nu&ai$ ,dep#ii (etiurilor inani&ate au evoluat către sancti(icarea se&nelor
desenate sau scrise< (ăurindu%i nu&e Hzeieti< prin co&binarea (or&ulelor din cuvintele zodiac<
9oroscop< &ineral< ve"etal< ani&al precu& i din nu&ele stelelor$ Prin asta< sperau să do&ine
ti&pul< via#a o&enească< al#i oa&eni$ ?n această direc#ie< au plecat de la o realitate psi9olo"ică:
(iecare o& are înscris în incontient cel pu#in nu&ele i pronu&ele său< dacă nu i nu&ele
(a&iliilor paterne i &aterne$ 'ă da#i sea&a că< dacă în nu&ele respectiv apăreau tote&e
inani&ate sau ve"etalo%ani&aliere< oa&enii se Hle"eau incontient de acestea< particip=nd
involuntar la circul &istic$ Psi9olo"ii au descoperit această re"ulă< însă c=#iva oa&eni bo"a#i<
interesa#i să do&ine pă&=ntenii< le%au cu&părat tăcerea$ In continuare< această "rupare iudeo%
&asonică a (olosit capacitatea calculatorului de a (ace &ii de co&bina#ii între particulele Hsacre<
i&a"in=nd un siste& de do&inareD a o&enirii prin in(luen#ele inani&ate< ve"etale i ani&ale$ ?n
 pri&a (ază< au încercat do&inarea prin inani&at< deoarece era &ai vec9i i prezenta &ai &ulte
in(or&a#ii despre evolu#ia o&ului$ Pe de altă parte< inani&atul &ineral sau sub (or&ă de se&ne<
(etiuri< talis&ane< bancnote le o(erea i ceea ce doreau ei cel &ai &ult: averea &aterială$
  ,sta e5plică de ce &ul#i ibri i%au luat nu&e de &inerale T"old< stein etc$] de culori sau de
stele7
  !a< aceasta este e5plica#ia$ Stelele sunt inani&ate< cuvintele sunt inani&ate< aurul nu
lu&inează i nu încălzete< banii nu pot crea via#ă$ ,sta trebuie să în#elea"ă oa&enii: via#a
o&enească este cel &ai pre#ios dar al Universului< (apt pentru care nu trebuie robită lucrurilor i
viului in(erior$ 'ia#a o&enească este supre&a crea#ie pe această planetă$
  Cu& se (ace că iudeo%&asonii au dat "re7
  Cunotin#ele la care aveau acces erau li&itate$ Ritualul de identi(icare cu neviul i viul
ve"etalo%ani&al< prezentat în evan"9elie< constituia &a5i&ul cunoaterii lor$ !incolo de această
li&ită< puterile lor s%au ter&inat< căci &ul i%a depăit$ &ul înzestrat cu voin#ă i contiin#ă
neviciate de &a"ia inani&ată i de vra>a ve"etalo%ani&ală$
  ?nsea&nă că unele stele i constela#ii au (ost botezate înadins pentru a păstra supre&a#ia
neviului i a vra>ei ve"etalo%ani&ale7
  !a$ !e e5e&plu< steaua 'e"a din constela#ia 2Jra a (ost botezată ast(el sub in(luen#a
&a"iei culorilor verde i "alben< inspirate de ve"eta#ie$ Ro&=nii au denu&it însă constela#ia 2Jra
 printr%un o&< cioban i prin tur&a sa de oi iar 'e"a< 2ucea(ărul Mare$ Mult &ai apropia#i de
în#ele"erea o&enească< ro&=nii au botezat (oarte &ulte constela#ii cu nu&e o&eneti< cu& ar (i:
&ul< /ecioara< 'ăcarul< /ata cu cobili#a< Porcarul< 'izitiul< 6e&eniiB însea&nă că că vec9ile
scrieri ibri n%au (ost inspirate de & i via#a o&enească7
  Nu< aceste scrieri nu au (ost inspirate de via#a o&enească nor&ală< ci de in(luen#ele
ne(aste ale neviului i vra>ei ve"etalo%ani&alice$ ,sta în ciuda (aptului că zeul creator supre& al
evreilor era din rasa &< nu&indu%se lo9i&Ao&iel$ le au un caracter pri&itiv i au provocat
o&enirii &ult rău< inclusiv evreilor$ P=nă i unii "=nditori evrei au descoperit acest adevăr< lu=nd
 pozi#ie î&potriva încercărilor de evreizare a altor popoare$
  ,sta însea&nă că nu e5istă un sin"ur izvor de inspira#ie o&enească7
  ,cesta este adevărul pe care ei l%au ascuns i au încercat să%l tear"ă dir> &in#ile o&eneti$
Rabinii ibri au considerat că pot ocupa i evreiza întrea"a o&enire< prin reli"iile inventate de ei<
 

&ozais&ul< cretinis&ul i isla&is&ul< i&pun=nd< prin înelăciune sau cu (or#a< tote&ele

inani&ate ibrice< înci(rate în al(abetul (olosit de ei$ S%au înelat "roaznic$
  Credeau că lu&ea evoluează între ale( i tav< între 1 i ..7
  !a< aceasta a (ost tiparul &a"ic pe care au vrut să%l i&pună o&enirii$ ,u ac#ionat în
special î&potriva ro&=nilor< deoarece tiau că sunt oa&eni născu#i din a&eni crea#i de M$
Construc#ia ibrilor s%a dăr=&at din te&elii$ ?ncet< încet< e(ectele dezastruoase ale e5perien#ei
(ăcute de ibri cu a>utorul a&ericanilor i ruilor vor dispărea$
  Pute& "răbi vindecarea o&enirii7
  Cu c=t &ai &ul#i oa&eni vor cunoate adevărul cu privire la această e5perien#ă
dezu&anizantă< cu at=t &ai repede se va evapora &a"ia ibrică$ ?nde&na#i oa&enii să%i întărească
contiin#a i voin#a< să repri&e instinctele rele< inspirate de inani&at sau de vra>a ve"etalo%
ani&ală) înde&na#i%i să trateze al#i oa&eni< indi(erent de rasă ori na#ie< după criteriile pe care vi
le%a& enu&erat) ,st(el< în c=#iva ani< ulti&a ră&ăi#ă de &a"ie ibri va dispărea din via#a
o&enească$ !u&nezeul & a distrus zeul c=ine V pe>te V arpe i ceilal#i zei la care se înc9ina
o&enirea vră>ită$ In această clipă< au &urit zeii inani&a#i< ve"eta#i i ani&alici$ &ul a distrus
zeii >ivani pre"ăti#i de rui$ &ul i%a dezrobit (iii i (iicele)
  Ce alte pericole p=ndesc o&enirea vie7
  Pericolul robiei te9nice$ @tiin#a a pus la înde&=na o&enirii &ulte descoperiri< în scop de a
uura via#a oa&enilor< nicidecu& pentru a%i (ace dependen#i de ele$ !in păcate< &ulte popoare
civilizate au devenit prea dependente de te9nică< pierz=nd co&plet le"ătura cu celelalte ele&ente
ale viului Pă&=ntean$ /olosirea e5cesivă a calculatoarelor duce la blocarea unor circuite din
creierul o&enesc< înlăn#uind o&ul de &aină$ 'oi a#i scăpat i de această pri&e>die dar ceilal#i
oa&eni sunt în pericol$ ,vertiza#i%i) 5trateretri sunt &ai puternici dec=t &ainile pe care le
(olosesc$ !ezvolta#i%vă puterea creierului i ve#i descoperi că pute#i renun#a la &ulte &aini
co&plicate i poluante) !e e5e&plu< în viitor< to#i oa&enii se vor putea deplasa prin salturi
spa#iale< vor putea ridica "reută#i cu ener"ia psi< vor putea in(luen#a cli&a i (eno&enele naturii
cu (or#ele psi$
  Ce ne oprete să (ace& acu& toate acestea7
  Ur&ele &ecanis&ului &istico%se&antic< care vă le"au de se&ne inani&ate$ ,&ericanii i
evreii sunt cei &ai robi#i de acest siste&$ !in această cauză< pun în circula#ie tot (elul de cuvinte
inventate< în care apar le"ături de tote&e astrale sau din Hal(abetul sacru$ !e e5e&plu< pentru a
evita cuv=ntul sărăcie< care ar (i a(ectat prin radiere particula CI,< Tîn vec9ea e"ipteană înse&na
spirit] au inventat cuv=ntul austeritate$ ,cesta tri&itea la Piscis ,ustrinus i la ri%peti$ Ro&=nii
au însă cuvinte directe pentru a de(ini respectivul (eno&en: sărăcie i< după caz< cu&pătare$
  ?nsea&nă că ur&ătoarea "enera#ie se va putea bucura de toate avanta>ele unei vie#i
o&eneti7
  'iitorul o&enesc al "enera#iei ur&ătoare depinde de "enera#ia prezentă$ 'ă voi dezvălui
un secret pe care psi9olo"ii nu&ai îl bănuie: părin#ii i persoanele din &ediul de via#ă al copilului
îi pro"ra&ează acestuia în bună &ăsură via#a$ ?nvă#a#i oa&enii să nu%i bleste&e i să nu%i
su"estioneze ne"ativ copii) 0leste&ele i su"estiile ne"ative pătrund în incontient i tind să se
realizeze cu a>utorul (actorilor din &ediul natural) !esi"ur< zestrea "enetică >oacă i ea un rolO
dacă e de proastă calitate< va recep#iona i&ediat su"estiile ne"ative i bleste&ele$ !acă e
 puternică< va lupta cu bleste&ele i su"estiile ne"ative p=nă ce le va învin"e sau va (i învinsă$
Mai si&plu e să nu introduce#i în creierele copiilor nici un (el de condi#ionări ne"ative< nici prin
cuv=nt< nici prin i&a"ine$ ,st(el să proceda#i)
  4a&ol5e< ca& în c=t ti&p vo& avea su(icient de &ul#i oa&eni%oa&eni pentru a reeduca
întrea"a o&enire7
 

  ?n c=#iva ani$ Procesul poate (i "răbit prin distru"erea tuturor &ainilor de in(luen#are
&istico%se&antică$
  !ar le%a& distrus)
  Nu&ai pe cele din 2ună i din Mun#ii Scorpiei$ N%a#i în#eles că ruii< a&ericanii i evreii
(olosesc &aini inspirate de zeul%&aină7 Inclusiv Jo"9inii i paranor&alii sunt in(luen#a#i de ele$
  ,& bănuit noi ceva$
  Renun#a#i la bănuieli) 0aza#i%vă pe certitudini) Pe in(or&a#ii e5acte) Ruii< a&ericanii<
evreii i alia#ii lor au vrut să pună în aplicare o s(eră &istică străvec9e< ale cărui e(ecte le puteau
controla în &are parte$ ?n acest scop< au (olosit e&i#ătoare de unde al(a instalate pe sateli#i i sta#ii
orbitale$
  C9inezii nu s%au a&estecat în această ac#iune7
  Nu$ i studiază in(or&a#iile ră&ase de la vec9ile civiliza#ii astrale< în scop de a%i i&pune
do&ina#ia (ără te9nică$ ,u in(or&a#ii &ulte< căci în zona lor au vie#uit ur&aii e5ploratorilor
dropa$ Ruii s%au inspirat din acele in(or&a#ii< în (aza ini#ială< c=nd co&unitii c9inezi nu tiau ce
ur&ăreau tovarăii lor< ruii$
   idee "enerată de in(or&a#iile lui 4a&ol5e &i%a (ul"erat prin creier$ Mi%a citit%o i&ediat
i &i%a răspuns:
  @tiu ce te (ră&=ntă< 'arain$ Civiliza#ia roie cunotea &ai &ultă astrono&ie dec=t unii
conte&porani dar nu (olosea roata$  at=t de si&plu) H4eii lor se deplasau în zbor< pătrundeau în
locuin#e prin ui practicate în acoperiuri$ !acă e5ploratorii astrali nu (oloseau ve9icule cu ro#i<
cu& ar (i putut să le inventeze sălbaticii lor supui7
  5trateretrii respectivi erau din rion7
  !e unde această idee7
  Una din stră&oaele cereti ale rasei roii se nu&ea re>ona< puterea era dese&nată prin
cuv=ntul orenda$
  'arain< aceste denu&iri au (ost (alsi(icate de (ranc&asoni< în ur&ă cu c=teva secole< în
scop de a i&pune cultul constela#iei rion i rient< denu&ire prin care &asonii îi dese&nează
or"aniza#ia$ N%ai recunoscut particula ri în aceste denu&iri7 Nu te%au alertat &ul#i&e de
or"aniza#ii inventate de ibri< cu& ar (i sion< >oint< saian< zion i altele< construite tot după &istica
vec9iului al(abet Hsacru i viz=nd do&inarea unită#ii de ti&p pă&=ntean< anul7
  ,tunci< care sunt adevăra#ii stră&oi ai rasei roii7
  Cei cunoscu#i de noi veneau din steaua ,rdusia a constela#iei ,rdol$
  !in zona p9iucus sau p9ioncos7
  @i această denu&ire de constela#ie a (ost (alsi(icată$ Pe baza ei< specialitii a&ericani în
război i&a"olo"ic au răsp=ndit ideea unei e5pedi#ii e5traterestre din cea de%a treisprezecea
constela#ie zodiacală< pe care au rebotezat%o ,l(onius$  uor de recunoscut &odul în care au
creat cuv=ntul respectiv: ale(< pri&a literă din al(abetul ibri i "rec< on V înainte< în li&ba en"leză<
iusa< pronun#ia en"leză a US,$ ,ceti specialiti (olosesc intens &i>loacele cine&ato"ra(iei i
telepatiei prin i&a"ina#ie pentru a crea senza#ia că sunt o putere e5traterestră$ Sin"urii
e5trateretri în via#ă de pe această planetă sunte& noi i cei din Retezat$
  ,sta însea&nă război7
  Un (el de război$ Pri&itivii pă&=nteni încearcă să insti"e /or#a 'ie î&potriva noastră<
dei noi a& venit s%o salvă& de nesăbuin#a lor$ !e ase&enea< vor să%i creeze zei după vec9iul
 procedeu prezentat în al(abetul ibri< prin ec9ivalarea incorectă a 3 de secole scurse de la
co&pilarea bibliei cu &ileniile al doilea i al treilea< ast(el că ini#ialele secolelor i &ileniilor să
dea particula s&$ în &intea lor pri&itivă< con(uzia dintre nu&eralele cardinale i ordinale e
evidentă$ Co&bina#iile de tip 3 i 3 vizează &en#inerea în (unc#iune a &a"iei ibri i a celor
 

derivate din ea< în special ideea trei&ei sacre (or&ate din tote&e astrale sau din particule ale
al(abetuli ibri$
  Sunt (oarte or"olioi$ ?i înc9ipuie că ei îl pot crea pe !u&nezeu< in(luen#=nd după vrerea
lor via#a pă&=nteană$
  !a< 'arain< aceasta îi înc9ipuie ibri i alia#ii lor$ Noi le%a& a(lat siste&ul de >oc prin
aruncarea voastră între ei< cu nu&e dintre cele dorite de Hnoua ordine$ ,& &odi(icat p=nă i
denu&irea constela#iei din care veni&< ast(el înc=t să intre în >ocul nesăbuit al creatorilor de zei V
 >ivani$ ?n ea a& înci(rat particule din zenit i nadir< aa cu& a& înci(rat în nu&ele lui 4enadirt$
Rebelii i%au scos i&ediat col#ii< crez=nd că ar&a se&antico%i&a"olo"ică poate (i opusă
e5trateretirlor$ Nu le convine ordinea e5traterestră dar le%o vo& i&pune)
  'ec9ea întrebare< 4a&ol5e: !u&nezeu a "reit c=nd a creat ibrii sau ibrii au "reit c=nd
i%au creat zei7
  N%au "reit nu&ai ei$G ,proape toate popoarele pri&itive i%au creat zei< insti"ate (iind de
&ecanis&ele de &anipulare se&antică instalate pe 2ună i Pă&=nt$ ?i pute& ierta pentru "reeala
netiin#ei< căci oa&enii răspund nu&ai pentru (aptele săv=rite cu contiin#ă i voin#ă< neviciate
de doi< eroare sau constr=n"ere psi9o%(lzică$ Nu%i pute& ierta pe cei care au ac#ionat contient
î&potriva vie#ii o&eneti< constr=n"=ndu%o să intre în tiparul &istic< zodiacal< 9oroscopic<
se&antico%ci(ric sau de alt tip$
  ?nsea&nă că ve#i deci&a o parte din o&enire7
  Nu&ai pe vinova#i$ Răspunderea este individuală< ast(el că nu vo& lovi întrea"a o&enire<
nici o anu&ită rasă ori na#iune$ 'o& lovi indivizii vinova#i de pre"ătirea Ne ,"e$ I%a& avertizat
i nu s%au supus$ Nu crede#i că e ti&pul să lovi& capii rebeliunii7
  Si"ur$ ,ceasta ar (i cea &ai potrivită solu#ie$ 2ipsi#i de insti"atori< oa&enii vor în#ele"e i
vor accepta le"ea vie#ii o&eneti$
  ,tunci< în ur&ătoarele zile< vo& lovi liderii răscoalei$ I%a& avertizat prin voi să repare
răul (ăcut< însă nu ne%au dat ascultare$ Se pare că nu cunosc altă le"e dec=t (or#a i ne cred i
in(eriori$ Să le arătă& ce însea&nă 2e"ea &ului< 2e"ea 'ie#ii &eneti)
  Cu un sin"ur "est< 4a&ol5e a u&plut (otoliile de piatră din ca&eră cu (iin#e o&eneti<
 bărba#i< (e&ei i copii< create din ener"ie$ ?n centrul cercului< stătea un bărbat înalt< creat tot din
ener"ie$ !upă această crea#ie< s%a întors către noi:
  !acă vor să se >oace de%a zodiacele< 9oroscoapele i s(era &istică< le o(eri& noi
 posibilitatea$ Să vede& ce vor spune petii< c=inii< erpii< racii i celelalte ani&ale sau ve"etale la
care se înc9ină Hnoua ordine) Să vede& ce se va ale"e de tote&ele lor inani&ate) Să vede& ce
se va înt=&pla cu aparatele lor de e5plorare i spionare a cos&osului)
  Ce se va înt=&pla< 4a&ol5e7
  Ur&ări#i eveni&entele din ur&ătoarele zile i ve#i a(la)
   un ulti& avertis&ent dat rebelilor7
  Ulti&ul)
  Ce să în#elea"ă din el7
  Să înceteze circul &istico%reli"ios pre"ătit pentru anul ...) Să stopeze &ăsurile a(late
de>a în derulare) Să nu &ai a&enin#e o&enirea cu >udecata de apoi< apocalipsa< s(=ritul lu&ii) Să
înceteze îndoctrinarea reli"ioasă a o&enirii< căci ne crează proble&e în salvarea ei) Să nu &ai
ini#ieze nici un (el de ac#iuni î&potriva Ro&=niei i ro&=nilor< nici î&potriva altor popoare i
na#iuni) Să nu &ai încerce nici un (el de strata"e&ă î&potriva noastră< căci răbdarea noastră s%a
ter&inat)
  'ocea lui 4a&ol5e devenise aspră< tăioasă$ In &od si"ur< inten#iona să%i pună în aplicare
cele pro&ise$ , continuat:
 

  Să nu &ai (acă e5perien#e pe oa&eni) Nu i%au creat ei< nu au dreptul să%i c9inuie în scop
de a a(la secrete ale vie#ii universale)
  Nu%l văzuse& niciodată at=t de pornit î&potriva celor care atentau la via#a o&enirii$ ?i
în#ele"ea& supărarea$ In pri&a e5pedi#ie< căzuse în &re>ele viului pă&=ntean i su(erise aproape
tot ce su(ereau oa&enii$ @tia ce c9inuri provocau &a"ii inani&atului i vră>itorii ve"etalo%
ani&alici$ II în#ele"ea& dar &ă întreba& c=#i pă&=nteni îl puteau în#ele"e$ !ru&ul cunoaterii
&ele (usese lun" i "reu< presărat cu su(erin#i i dureri$
  Ce &ai vre#i să ti#i< oa&enilor7
  Ce se va înt=&pla în ur&ătorul secol i &ileniu7
  Mileniul al treilea e &ileniul &ului eliberat de povara &istică$ 'ă pre"ăti& pentru a
 popula alte planete din alte siste&e solare$ Nu vo& &uta întrea"a o&enire$  &are parte din
oa&eni vor ră&=ne pe această planetă< asi"ur=nd via#a sănătoasă$ In acest scop< va învă#a de la
noi re"ulile de convie#uire panică cu (or#ele inani&ate< ve"etale i ani&ale$ Se va crea o tiin#ă
specială în acest scop< tiin#a vie#ii$
  4a&ol5e< unii savan#i au pro"nozat că o&enirea nu are anse de a supravie#ui în &ileniul
ur&ător< datorită (irii războinice< poluării< polarizării bo"ă#iei%sărăciei$
  ?ntr%adevăr< o&enirea se a(lă în (a#a acestor pericole$ !in această cauză< interveni& în
via#a oa&enilor i a planetei$ Să%i salvă& de la dezastru$
  'e#i constitui o conducere unică pentru toată o&enirea7
  Ce crezi< 'arain< că noi< e5trateretrii< ave& &entalită#i (eudale7 'o& învă#a pă&=ntenii
cu& să trăiască nor&al i vo& pedepsi răzvrăti#ii$ 'o& accelera procesul de a&estec al
 popula#iilor pă&=ntene< în scop de a (or&a o na#iune unică$ ,cest proces va dura însă &ult ti&p$
 Nu ne per&ite& să pierde& nici o via#ă de o&< din cauza (r=nei &istice sau din cauza unei viteze
de &etisare prea &ari$
  Ma>oritatea asiaticilor nu sunt &etisabili$ Ce ve#i (ace cu ei7
  ,siaticii sunt i ei oa&eni$ 'or în#ele"e le"ea vie#ii$ Nu se pot izola la nes(=rit$
  Cine va conduce lu&ea viitoare7
  a&enii$ Noi nu ne vo& a&esteca în via#a lor dec=t atunci c=nd vor (i în pericol de a "rei
"rav$
  Cernescu tăcuse tot ti&pul$ Probabil< &e&ora contiincios cele e5puse de 4a&ol5e$ ?n
(ine< a intervenit:
  4a&ol5e de &ulte ori ni s%a pro&is o istorie adevărată a o&enirii pă&=ntene$ Nu ni s%a
dat nici un &aterial relevant$ ,& vrea să ti& adevărul despre (or&area raselor o&eneti i
evolu#ia lor istorică$
  Pusese &area întrebare care (ră&=nta întrea"a o&enire$ ?n &od vădit< nu ne (ăcuseră zeii
elo9i&< cu& sus#inea 'ec9iul ;esta&ent$ Nu erau se&ne si"ure că a& (i evoluat din ani&ale
superioare< cu& presupusesse !arin$ Salturile în evolu#ia i cunoaterea &enească ne
 per&iseseră să e&ite& ipoteza unei interven#ii e5traterestre$ 'enirea e5trateretrilor con(ir&ase
ipoteza< însă nu elucidase eni"&a (inală: Cine pe cine crease7 Care erau adevăra#ii stră&oi ai
(iecărei rase sau ai între"ii o&eniri7 !in acest punct de vedere< era& &odeti în preten#ii$ Nu
dorea& să a(lă& cu& s%a (or&at Universul< căci tia& că nu putea& să ne i&a"ină& dec=t un
Univers in(init< (ără început i (ără s(=rit$ Noi ne &ul#u&ea& să a(lă& cu& începuse via#a
o&enească pe planeta noastră$ 4a&ol5e stătea în cu&pănă$ Ne citea "=ndurile$ , răspuns într%un
&od surprinzător:
  ,poi &ă ve#i întreba ce e dincolo de via#ă< nu%i aa7
  Nu< nu ne interesează via#a de după &oarte$ 'o& a(la aceasta< c=nd vo& &uri$ Pe noi ne
interesează ori"inea vie#ii o&eneti$
 

  5traterestră$ Sunte#i un e5peri&ent al &ai &ultor civiliza#ii e5traterestre$ Planeta n%a

născut zei sau oa&eni< căci nu e (ăcută pentru aa ceva$ Nu vă pot spune &ai &ult$ ,devărul n%ar
servi paci(icării o&enirii< ci ar isca inter&inabile discu#ii între descenden#ii vec9ilor e5trateretri$
,bia i%a& linitit i i%a& adus la ascultare$ 're#i să se încaiere din nou7
  Nu vre& război< vre& pace) !acă adevărul nu poate paci(icaB
  Cernescule< unele adevăruri pot dezbina o&enirea$  &ai bine să (ie trecute sub tăcere de
către cei care le cunosc ori le a(lă$ ,sta nu însea&nă că vă înde&n să spune#i &inciuni$ @i aa
ave& proble&e "rele cu eli&inarea &inciunilor &istice< (iloso(ice sau literare cu care s%a deprins
lu&ea$
  Niciodată nu vo& a(la7
  Niciodată) începe& de unde v%a& "ăsit$ ,& distrus universul &a"ic< vă o(er c=teva
adevăruri aplicabile în via#a o&enească< apoi voi pleca în altă e5pedi#ie$ Ceea ce este i&portant se
va în(ăptui în ur&ătorii ani$ !in toată discu#ia noastră< a#i în#eles că via#a nu &ai este coordonată
de un &ecanis& co"noscibil i e5ploatabil de către ini#ia#i$
  ,& părăsit ca&era stelei< revenind în centrala de conducere a e5pedi#iei e5traterestre$
4a&ol5e ne%a invitat să ne ocupă& locurile$ 'oia să ne &ai spună ceva sau să ne întrebe ceva$ ,
 pornit aparatul cunoscut din alte înt=lniri i a desc9is poarta către Universul adevărat$ 2u&ile
stelare se întindeau în (a#a noastră< încep=nd cu lu&ea Soarelui$
  ,ceasta e lu&ea voastră< oa&enilor) Una dintre cele &ai (ru&oase lu&i pe care le%a&
văzut în e5pedi#iile &ele$ Mă întreb uneori de ce nu în#ele"e#i că a#i (ost norocoi$ Putea#i ni&eri
 pe o planetă în(iorătoare sau pustie< în care să trăi#i în colonii subterane< dependen#i de 9rana
 pri&ită prin navele de transport$ ,ve#i de toate pe Pă&=nt i din această cauză nu sunte#i
contien#i de lipsă$ Nu poseda#i su(icientă (antezie pentru a i&a"ina planeta voastră (ără apă< (ără
ve"eta#ie< (ără ani&ale$ ?nc9ipui#i%vă o ast(el de situa#ie) a vă va a>uta să a>un"e#i la "=nduri &ai
 bune< să deveni#i &ai în#elep#i< &ai concilian#i între voi< &ai "ri>ulii cu viul planetar$
  Pute& vedea i alte planete7 4aris ne%a arătat c=teva< însă curiozitatea noastră nu este
satis(ăcută$
  'ă pot arăta c=teva planete din siste&e solare di(erite$ 'e#i învă#a prin co&para#ii să vă
iubi#i i apăra#i Pă&=ntul< sus#inătorul vie#ii voastre$ Să iubi#i Soarele< astrul vie#ii pă&=ntene$
  Un scurt declic i i&a"inea din ecran a pornit să "onească cu viteză$ Prin ea pătrundea&
în lu&ile necunoscute< &inunatele lu&i ale in(initului Univers$ I&a"inea a tre&urat o clipă< apoi
s%a (i5at pe o planetă roietică$ 4a&ol5e a re"lat lu&inozitatea i vizilitatea a crescut$ ,vea& o
i&a"ine panora&ică a planetei roii$ Roci "oale< roase de v=nturi i nisip (in< roietic$ Nici o ur&ă
de via#ă$
  ,ici a dus adorarea inani&atului &ineral i sub (or&ă de lucruri$ C=ndva< cu &ilioane de
ani în ur&ă< această planetă (re&ăta de via#ă$ ,&bi#ia i lăco&ia au adus%o în această stare$
  Cu& s%a înt=&plat7
   revolu#ie î&potriva celor care de#ineau bo"ă#ia i puterea$ ,&bele păr#i au (olosit ar&e
ato&ice i cu radia#ii$ Războiul a (ost cr=ncen$ rice ur&ă de ve"eta#ie a dispărut$ 'ia#a ani&ală
a dispărut$ N%au (ost supravie#uitori$ Nu&ai victi&e (ără &or&inte$ ?n#ele"e#i de ce a& devenit
at=t de sever7
  N%a& răspuns i&ediat$  triste#e ad=ncă ne încerca$ @i un început de tea&ă$ Ceea ce
văzuse& se putea produce oric=nd pe Pă&=nt$ Ne putea& culca seara< (ără nici o "ri>ă iar< peste
noapte< putea& dispărea$ , vorbit Cre&ene:
  ,verea< "loria< &ări&ea nu însea&nă ni&ic în (a#a vie#ii$ Ce (ace& cu belicoii de pe
Pă&=nt7
 

  2e o(eri& un (il& (ăcut Hpe viu< pe o planetă în care via#a a (ost distrusă$ Să în#elea"ă că
Pă&=ntul nu e un teren de e5peri&entare a >ucăriilor lor pocnitoare$ Să%i trezi& la realitate$
  I&a"inea din ecran a dispărut$ @i iarăi a început "oana printre stele$ ,& ateptat c=teva
&inute< p=nă ce 4a&ol5e a (ocalizat i&a"inea pe o nouă planetă$ ra &inunată$ Mun#ii se&e#i<
 brăzda#i de r=uri cur"=nd în cascade a&e#itoare$ 'e"eta#ia abundentă< de un verde sănătos$
'alurile oceanului planetar &u"eau (urioase$  tornadă s&ul"ea tot ce%i stătea în cale$ Nu se
zărea nici o ur&ă de ani&ale$
  N%a& pUtut acli&atiza nici un ani&al cunoscut$ Un (eno&en straniu se produce la apari#ia
noastră$  (or#ă ase&ănătoare /or#ei 'ii pă&=ntene învăluie orice (or&ă de via#ă nou venită$ @i%o
su(ocă$ ,bia a& recuperat c=#iva e5ploratori &uribunzi$ Nu ne per&ite& s%o studie&< căci
sacri(iciile sunt prea &ari$  o planetă în"rozitoare$ Cine se apropie de ea are pu#in sor#i de a
scăpa ct('ia#ă$ Ce spune#i de aceasta7
  ;ăcea& i "=ndea&< aa cu& (usese& s(ătuit< prin co&para#ie$
  ,rde#i &inciunile lu&ii)
  ?n acea noapte a& dor&itDto#i trei în Muntele Sacru$ ,& dor&it so&n uor< (ără vise$
?nt=lnirea cu 4a&ol5e%&ul ne scăpase de incredibila povară pe care o t=r=se& cu noi at=ta 1
ti&p$ M%a& trezit pri&ul< &%a& î&brăcat i a& plecat să (ac un tur al centralei de co&andă
e5traterestre$ Ni&eni nu ne stabilise nici o interdic#ie< ast(el că a& vizitat pe r=nd toate
co&parti&entele$ Unele erau de nerecunoscut$ 4e"etinii > instalaseră aparate dintre cele &ai pu#in
i&a"inabile$ ric=t 1 &i%a& (or#at (antezia< n%a& putut "9ici destina#ia (iecăruia$ C=nd a&
revenit în ca&era noastră< Cernescu i Cre&ene stăteau la discu#ie$ ,nalizau cele a(late de la
4a&ol5e i%i (i5au noi întrebări de clari(icat$
  ?n >urul orei zece< era& din nou în centrală< în aceeai (or&a#ie: în se&icerc< în (a#a
co&andantului e5pedi#iei e5traterestre$ 4a&ol5e ne privea cal&< cu oc9ii săi albatri< senini$
  Ce &ai vre#i să ti#i< oa&enilor7
  Ce se va înt=&pla cu produsele ideatice (alse ori contrare vie#ii o&eneti7 a întrebat
Cernescu< specialistul în rela#iile dintre psi9icul o&enesc i latura ideală a lu&ii$
  4e"etinul a cu"etat c=teva clipe$ ?n#elesese per(ect întrebarea dar nu se "răbea cu
răspunsul$ , co&pletat spusele lui Cernescu cu o întrebare:
  ;e re(eri la i&a"inile &istico%ener"etice lansate în spa#iul ideal< de creierele pă&=ntenilor
îndoctrina#i reli"ios7
  !a< 4a&ol5e< la aceasta &%a& re(erit$ Min#ile pri&itive au produs un i&ens panteon de
zei răi< de&oni< diavoli< &ontri etc$ pe care credincioii îl 9rănesc cu ener"ia lor spirituală$
'r=nd< nevr=nd< orice pă&=ntean care "=ndete< înt=lnete în vis sau reverie aceti &ontri$ Cu&
îi scăpă& de ei7
  Si&plu< Cernescule) 'ia#a e un (oc venic< bazat pe arderi văzute i nevăzute$ 'o&
elibera î&preună o&enirea din această capcană incontientă$ 'ă ro" să vă pre"ăti#i pentru o
opera#iune (oarte i&portantă: arderea iadului i&a"inat de pă&=nteni)
  4a&ol5e a &anevrat c=teva &anete din panoul de co&andă< apoi ne%a înde&nat să privi&
 peretele ecran:
  Privi#i i a(la#i cine c9inuie lu&ea voastră)
  ?n (a#a oc9ilor notri apăruseră i&a"ini de co&ar$ I&a"inea invizibilă a spa#iului ideal
(usese (ăcută vizibilă printr%un procedeu pe care nu&ai 4a&ol5e îl cunotea$ Montrii &itolo"ici
se vedeau ca nite u&bre< deoarece erau crea#i din ener"ia psi9ică a pă&=ntenilor care i%i
i&a"inau$ rau &ul#i< prea &ul#i pentru sănătatea o&enirii$
  ,rde#i iadul lu&ii) ,rde#i in(ernul i pur"atoriul)
  Privea& nedu&eri#i$ Cu& să arde& noi iadul lu&ii7
 

  4a&ol5e ne%a e5plicat:

  Pot rezolva această proble&ă de unul sin"ur$ 'ă i&plic i pe voi< în scop de a vă dezvolta
responsabilitatea pentru via#a oa&enilor$ Concentra#i%vă asupra i&a"inii i declana#i din voi
(ocul vie#ii o&eneti)
  ,& respirat ad=nc i &i%a& (i5at privirile pe i&a"inile de co&ar produse de &istici sau
de litera#i dere"la#i &intal$ Cu coada oc9iului< zărea& (i"ura lui Cre&ene$ Ii cur"ea transpira#ia
 pe (a#ă< se&n că se concentra puternic$ I&a"inea în(ricoătoare a (ost cuprinsă de (lăcări din toate
direc#iile$ Nu%&i e5plica& cu& se producea acest (eno&en$ /lăcările laco&e în"9i#eau de&onii<
diavolii< dracii< spiritele rele< zeii i alte persona>e ne"ative i&a"inate de pă&=ntenii îndobitoci#i
de &isticis&$ Pentru o (rac#iune de secundă< &%a& întrebat cu& se producea co&bustia spiritelor
rele$ /ocul a p=lp=it< scăz=nd în intensitate$ M%a& concentrat din nou< (ocul a #=nit vioi< plin de
(or#ă$ Si&#ea& e(ectiv cu& din &ine porneau uvoaie de ener"ie$ Nu tia& cu& s%o de(inesc< căci
oa&nii n%au inventat încă un cuv=nt pentru (ocul viu< (ocul vie#ii o&eneti$
  ,rderea i&a"inilor de iad< in(ern i pur"atoriu a durat circa zece &inute$ ?n (inal< în (a#a
noastră se întindea un spa#iu curat< lipsit de culoare< ase&enea aerului$ M%a& lăsat să cad în
(otoliu căci< (ără să vreau< &ă ridicase& în picioare$
  I&a"inile de co&ar nu vor &ai a(ecta creierele oa&enilor din nici o rasă sau reli"ie< ne%a
e5plicat 4a&ol5e$ N%a& ter&inat însă$ Min#ile o&eneti sunt poluate i cu alt "en de i&a"ini
&istice: i&a"inea paradisului i raiului$ ,colo trăiesc al#i zei< la (el de nocivi pentru via#a
o&enească ca i pri&ii$ Prin ei< zeul dual< inventat de ibri< &en#inea via#a o&enească în li&ita
(or&ulei doi%trei$ !upă cu& vede#i< trei era reprezentat de rău i doi< de bine$ ?n realitate< via#a
o&enească nu cunoate li&ite i&a"inative< ci(rice sau litrice$ Concentra#i%vă)
  Peretele ecran s%a lu&inat din nou$ I&a"ini cara"9ioase< de zei naivi< pluteau printr%o
cea#ă azurie$ 4a&ol5e a co&andat cu voce si"ură:
  ,rde#i paradisul i raiul i&a"inate de &in#i pri&itive sau dere"late) Cură#a#i latura ideală
a lu&ii voastre de i&a"inile pri&itive care su" ener"ia psi9ică a pă&=ntenilor (ără a le o(eri
ni&ic în loc) ,rde#i iluziile< zeii%nu&e< tote&ele se&antice sau astrale< zeii i s(in#ii i&a"ina#i de
rebelii &istici) Reda#i lu&ea oa&enilor< aa cu& a ordonat !u&nezeul &) /ără nici un (el de
 poveri &istice) 2u&ea oa&enilor e co&ple5ă$ ?nvă#a#i s%o cunoate#i aa cu& e în realitate i nu
cu& i%au i&a"inat%o pri&itivii) Cunoate#i%i le"ile de or"anizare< (unc#ionare i evolu#ie) 'e#i
descoperi că &isticii au "reit pro(und c=nd au a(ir&at că între ele&entele co&ponente ale lu&ii
e5istă o le"ătură supre&ă$ Nu e5istă aa ceva)
  Cu& nu e5istă7
  Si&plu< 'arain$ 'ia#a o&enească se poate a(la (a#ă de neviul pă&=ntean i viul ve"etalo%
ani&alic în trei pozi#ii di(erite: în rela#ii le"ice i co"noscibile< în rela#ii înt=&plătoare< care de
(apt sunt rela#ii le"ice necunoscute la un &o&ent dat i în nici un (el de rela#ii$ Nu încerca#i să
(ace#i le"ături între ele&ente disparate din realitatea pă&=nteană i via#a o&enească< căci a#i
"rei< a#i cădea în robia inani&atului sau a viului ve"etalo%ani&alic) Concentra#i%vă să arde& i
cealaltă latură a capcanei i&a"olo"ice)
  M) M) M) M) M) M) M) M) &ur&ura& eu în "=nd< în ateptarea ac#iunii
de cură#are a i&a"inii de tip paradis%rai$
  ,rde#i paradisul i raiul i&a"inat de &istici) a ordonat 4a&ol5e la (el de i&pasibil$
  ?n aceeai clipă< (ocul a cuprins c=&pul i&a"inativ al &isticii pri&itive< arz=ndu%l cu
totul< de >ur î&pre>ur$ ,ceastă i&a"ine era &ai pu#in densă< ast(el că arderea a durat (oarte pu#in$
  a&enii au scăpat din robia i&a"inilor pri&itive lansate în spa#iul ideal$ Cine va &ai
încerca să creeze i să introducă în spa#iul ideal i&a"ini contrare vie#ii o&eneti< nu va reui< căci
 

de stra>ă la li&ita dintre ideal i &aterial stă (ocul viu al vie#ii$ rice crea#ie contrară vie#ii va (i
distrusă înainte de a căpăta (or#ă spirituală$
  4a&ol5e< însea&nă că niciodată în viitor nu vo& &ai înt=lni ast(el de &ontri7
  Nu$ ?&preună< a& ars &inciunile lu&ii în care v%a#i născut< a& ars i&a"inile (alse< nocive
 pentru via#a oa&enilor$ ,ceasta a (ost a doua (ază a eliberării o&enirii din robia inani&atului i
viului in(erior$ Cu aceasta< a& răspuns i la întrebarea voastră: Cu& cură#ă& creierele o&eneti
de povara &istică7 2e%a& cură#at< însă nu&ai după ce a& distrus s(era &istică$ ,ceasta este
ordinea în care trebuia e(ectuată dezrobirea o&enirii$
  Ne%a& rela5at c=teva clipe< apoi irul întrebărilor a reînceput î4a&ol5e< ce li&bi vor vorbi
oa&enii viitorului7 'a e5ista o li&bă unică pe întrea"a planetă7
  2i&bă unică7 ,sta se e5clude de la bun început) Universul se caracterizează prin
diversitate$ Nu ave& voie s%o a(ectă&$ ,u e5istat nite încercări de (or&are a unor li&bi
arti(iciale< însă acestea au euat$  altă idee< li&ba>ul banilor< a avut aceeai soartă$ 'ia#a este
&ai presus de li&ba> i bani)
  Cu& arăta li&ba arti(icială7
   ,u (ost &ai &ulte încercări în acest sens< din partea unor persoane binevoitoare dar
necunoscătoare ale le"ilor vie#ii sau do&inate de &a"ia se&antică$ i presupuneau că principala
cauză a dezbinării dintre oa&eni ar (i li&ba$ Realitatea ne arată că nu este aa$ Creierul o&enesc
 poate însui &ulte li&bi (ără a (i a(ectat în nici un (el$ !e alt(el< noi vorbi& zeci de li&bi< din
"ala5iile prin care trece&$  altă încercare în acest sens< puri(icarea li&bii< în scop de a ob#ine o
li&bă unică i Hsacră a (ost întreruptă de noi$ ra un e5peri&ent oribil< de e5cludere a
sinoni&elor i antoni&elor< de sărăcire a li&bii$ ;oate aceste încercări au euat i nu vor &ai
 putea (i reluate$ Sinoni&ele i antoni&ele >oacă un rol i&portant în (or&area unui li&ba> planetar
co&un$ ,cest proces însă va dura (oarte &ult ti&p< poate c=teva &ii de ani$
  ,sta însea&nă că nici o rasă nu va do&ina Pă&=ntul7 Că pericolul do&ina#iei rasei
"albene e o si&plă poveste7
  Pă&=ntenii vor (i condui de cei &ai inteli"en#i< &ai bine pre"ăti#i< &ai cinsti#i i &ai
activi cetă#eni ai planetei< indi(erent de rasa ori na#iunea din care provin$ Nu trebuie să vă (ace#i
"ri>i pentru via#a viitoare$ 5istă c=te un loc sub Soare pentru (iecare$ ?ntr%un ti&p relativ scurt<
vo& dezbăra pă&=ntenii de "=ndirea e"oistă i violentă$
  !acă ne%ar auzi liderii lu&ii vec9i< ar spune că sunte& utopici$
  4a&ol5e a z=&bit si"ur de sine:
  Noi ave& &i>loacele necesare instaurării Hutopiei noastre republicane &ondiale$
  'a (i neapărat republică7
  Republica$ e sin"ura (or&ă de or"anizare sănătoasă a unei na#iuni sau planete$ a e5clude
din start accederea la putere a unor indivizi lipsi#i de calită#ile de &$ ?n niciuna din planetele
civilizate de noi nu e5istă &onar9ii$ le au (ost instaurate de rebelii &istici i< alături de reli"ie<
au produs &ari su(erin#e oa&enilor$ N%a#i si&#it că noi ac#ionă& insesizabil dar constant pentru
eli&inarea &onar9iilor din via#a pă&=ntenilor7 , &onar9iilor i a oricăror altor (or&e de
dictatură a unor persoane &ai pu#in înzestrate asupra altora &ai bine pre"ătite pentru via#a
nor&ală$
  4a&ol5e< în c=t ti&p îi va (ace e(ect ac#iunea noastră de cură#are a spa#iului ideal7 !upă
c=t ti&p vor si&#i oa&enii sc9i&bări (unda&entale i pozitive în vie#ile lor7
  'oi< încep=nd de astăzi$ Ceilal#i< în ur&ătoarele zile< săptă&=ni i luni$ !epind de zestrea
(iecăruia$ Unii sunt &ai pu#in a(ecta#i de &otenirea sălbatică< al#ii< &ai &ult$ 2e"ea >un"lei<
 puternic înrădăcinată în acetia din ur&ă< se va risipi într%o perioadă &ai lun"ă de ti&p$
Cunoate#i i&a"inea lor despre via#ă: via#a ca o luptă< ca o concuren#ă (ără li&ită< ase&eni vie#ii
 

ve"etale sau ani&ale$ &ul%o& trans(or&ă lupta în co&peti#ie a inteli"en#elor< reduc=ndu%i

caracterul a"resiv< ne&ilos< sălbatic$
  4a&ol5e< &ul#i "=nditori au încercat să de(inească via#a (ără a reui$ Cu& trebuie s%o
 privi& noi7
  'ia#a o&enească este un (eno&en &ult prea co&ple5 pentru a putea (i de(inită în c=teva
cuvinte$ ;oate tiin#ele lu&ii luate la un loc nu pot de(ini dec=nt unele laturi ale vie#ii< în orice
caz< voi trebuie să #ine#i cont de (aptul că via#a o&enească presupune "=ndire i cunoaterea
o&enească< si&#ire o&enească< (antezie o&enească$ ;oate acestea constituie suportul vorbirii i
activită#ii o&eneti$ Cine nu "=ndete pro(und< pe bază de cunotin#e tiin#i(ice< nu poate vorbi
te&einic i nu poate în(ăptui ceva de calitate$
  4a&ol5e< alături de &istică< lu&ea noastră este a(ectată de violen#ă< necinste< alcoolis&<
alienare< sărăcie$ Cu& scăpă& de toate aceste racili7
  rdinea i crea#ia sunt leacurile pentru bubele de care%&i vorbi#i$ 'oi trebuie să i&pune#i
&odelul de ordine< cinste i crea#ie într%o societate bulversată de &isticis& i instincte pri&itive
nerepri&ate încă$ Severitatea le"ii i (or#a educa#iei sănătoase sunt &i>loace cu care ve#i învin"e
răul din oa&eni i din societatea oa&enească$ Modelul de ordine e5peri&entat de noi în alte
 planete sălbăticite vă va (i de un real (olos$ 2a ti&pul potrivit< îl vo& prezenta celor care conduc$
  ?n ti&p ce 4a&ol5e îi e5punea planul de ridicare a o&enirii către ur&ătoarea treaptă a
evolu#iei< prin &inte &i%a trecut i&a"inea părintelui !e&ian$ Nu%l &ai văzuse& pe t=nărul preot
!e&ian$ 4a&ol5e &i%a citit "=ndul i a răspuns:
  ;=nărul preot !e&ian nu &ai e5istă$ , plecat de(initiv$ @tiin#a lui nu &ai poate (i (olosită
în ti&pul &odern$ ,r (i (ost o (r=nă pentru ur&ătoarele "enera#ii$ Fi%ar plăcea< 'araine< ca i al#i
tineri să treacă prin ordaliile reli"ioase prin care ai trecut tu< sub suprave"9erea bătr=nului
!e&ian7
  Nu< nu &i%ar plăcea$ Nor&al e ca tinerii să plece în via#ă nesc9ilodi#i$ Să înve#e să trăiască
via#a din plin< să%i (acă datoria (a#ă de na#iunea lor prin &i>loacele &oderne$
  ,i sintetizat e5act situa#ia< 'araine$ !in această clipă< cultul lupului< arpelui< dra"onului
i a celorlalte ani&ale în care au (ost crescu#i luptătorii aceste #ări< încetează i%i dispar e(ectele$
In locul lui< vo& institui cultul vie#ii o&eneti< cultul &ului$
  Ce se va înt=&pla cu cultul tote&elor inani&ate< în special astrale7
  Cultul tote&elor astrale i al zeilor%ani i%au încetat e(ectele în &o&entul distru"erii s(erei
&istice$ Reli"iile vor continua să%i invoce< căci toate reli"iile din zona voastră practică un cult al
zeului V an i al (or&ulelor inani&ate e5trase din vec9ile al(abete$ 'or invoca în zadar zeii
 pri&itivi ai iotei< ci(rei sau anului< căci &ul i%a inventat i &ul i%a distrus) Nu era nor&al ca
o&ul să$ (ie sclavul propriilor crea#ii$ 6enera#iile ce se nasc nu vor &ai trebui să treacă prin
ritualul de recreere< prin &ineral< ve"etal i ani&al$ Copiii viitorului se vor nate liberi de povară
&otenirii pri&itive< cu creierele pro"ra&ate pentru e5plorările astrale plani(icate de noi$
  Cu&plită epocă< a& traversat noi< 4a&ol5e)
  !a< cu&plită$ ?ncletările &istice sau ar&ate au deter&inat pierderea unei &ari păr#i din
 poten#ialul u&an pe care conta& pentru e5plorări i colonizări< be ase&enea< sărăcia i bolile$
?&potriva acestor du&ani ai vie#ii o&eneti trebuie să lupta#i voi< cei pre"ăti#i în acest sens$
   idee care &ă (ră&=nta de &ult ti&p< atinsă tan"en#ial de 4a&ol5e< &%a deter&inat să
întreb:
  4a&ol5e< ai spus că înt=&plările sunt (eno&ene ale căror cauze nu ne sunt încă cunoscute$
 Nu s%ar putea să le cunoate&< în vederea evitării "9inioanelor i (olosirii oportune a norocului7
  5ploratorul ze"etin &%a privit c=teva clipe$ C=ntărea întrebarea &ea pe toate păr#ile i se
întreba p=nă unde bătea< în (ine< a răspuns: înt=&plările sunt de &ai &ulte (eluri< 'arain$ !in
 

 punct de vedere al e(ectelor produse asupra vie#ii o&eneti< ele pot (i (ericite< neplăcute sau
neutre$ !esi"ur< voi vre#i să a(la#i cu& pute#i ob#ine nu&ai înt=&plări (ericite< evit=nd la &a5i&
 pe cele neplăcute$
  !a< asta vre& să%i învă#ă& pe oa&eni$ Să evite "9inioanele i să ob#ină c=t &ai des
norocul sau alte înt=&plări (ericite< li&it=nd la &a5i& incertitudinile$
  0ine< a "răit 4a&ol5e$ ?n vederea atin"erii acestui scop< trebuie să ti#i că< după ori"inea
lor< înt=&plările pot (i provocate de voi sau al#i oa&eni< de ele&ente din viul planetar< de (or#ele
naturii pă&=ntene i de (or#ele invizibile i necunoscute din spa#iul ideal$ !acă vre#i să nu (i#i
lovi#i de înt=&plări neplăcute< (or#a#i%vă să (ace#i contient nu&ai (apte bune< căci ele vor
deter&ina din partea altor oa&eni o reac#ie de acelai tip) ,cesta este &arele secret: (olosirea
contiin#ei i voin#ei î&potriva tendin#elor retro"rade din incontient$ @ti#i cine ac#ionează din
incontient: zestrea sălbatică< in(luen#ată de tote&e inani&ate sau ve"etalo%ani&alice$ C9iar dacă
în &od incontient nu vă place o persoană< se&n că sunte#i din spi#e di(erite< (or#a#i contientul i
voin#a să o aprecieze după criteriile pe care vi le%a& enun#at: co&peten#a< e5perien#a de via#ă<
co&porta&entul i (aptele$ ,st(el ve#i distru"e siste&ul de război &istic< bazat pe se&ne
inani&ate< în special pe zeii nu&e astrale i se&nele prin care se scrie nu&ele unei persoane$ 'ă
da#i sea&a ce voiau rebelii Hnoii ordini7 Să stabilească pe calculator soarta (iecărui o&< pe baza
unui nu&ăr redus de in(or&a#ii$ ,ceastă opera#ie constituie rebeliune î&potriva vie#ii o&eneti<
deoarece o&ul poate (i de(init prin c=teva &ii de însuiri de personalitate< în care nu&ele i
 prenu&ele< data i locul naterii< pro(esia< studiile ocupă un loc peri(eric$ ?n e(e nu sunt înscrise
co&peten#e< e5perien#a de via#ă< co&porta&entul i (aptele o&ului respectiv$ Mai ales< în ele nu
sunt înscrise (or#a inde(inibilă i pro"ra&ul secret de evolu#ie al (iecărui cetă#ean< stabilite de
!u&nezeul &$
  ,& în#eles< 4a&ol5e$ Cu ce &ăsură dă&< cu aceea vo& pri&i$ ,sta e valabil în cazul
oa&enilor$ Ce ne (ace& cu ele&entele din viul planetar< cu ani&alele i ve"etalele7
  Re"ula e valabilă i în acest caz$ Nu a(ecta#i (ără rost viul planetar căci se răzbună în &od
insesizabil$ ,ni&alele i plantele au (ost un (el de contiin#ă< Ddi(erită de a oa&enilor< prin care
în#ele" cine îi a"resează$ In răspuns< ani&alele i ve"etalele< tri&it i&pulsuri in(or&ativ%
ener"etice în incontientul oa&enilor< deter&in=ndu%le înt=&plări ne(ericite$
  /oarte interesant)
  Interesant sau nu< aceasta e realitatea$ Multe din necazurile o&enirii sunt provocate de
ele&entele viului planetar a"resate inutil de oa&eni$ Materia vie din care sunt (ăcute plantele i
ani&alele posedă acea inteli"en#ă de care v%a& vorbit< lovind< în replică< oa&enii vinova#i de
su(erin#ele ei$ ,cesta a (ost cel &ai &are &ister pentru e5pedi#ia noastră: capcana i ar&ele viului
 planetar neo&enesc$ @ti#i cu& să le evita#i pe a&=ndouă$
  4a&ol5e< nu se poate) Nu%&i pot i&a"ina o conspira#ie a spiritului ani&al i ve"etal
î&potriva contiin#ei o&eneti)
  Nu%#i po#i i&a"ina dar e o re"ulă deGvia#ă planetară$ Nu uita că plantele i ani&alele nu
ac#ionează direct< ci prin oa&eni robi#i lor< prin cei căzu#i în vra>a verde sau do&ina#i de instincte
ani&alice)
  !ar asta ar înse&na că i neviul ne lovete în &od insesizabil)
  !a< aceasta e realitatea< dei e neplăcută$ le&entele neviului plantar vă lovesc destul de
des< în (or&e variate$ Cele &ai cunoscute sunt tote&ele astrale< se&nele inventate de o&<
obiectele Hsacre i &onedele din care unii au (ăcut adevărate icoane$ Cultul banilor i 9=rtiilor de
valoare a cauzat &ari su(erin#e pă&=ntenilor$ !e ase&eni< cultul &etalelor i obiectelor de
valoare$ !atorită acestui cult< s%au săv=rit in(rac#iuni< s%au sărăcit popula#ii între"i< s%a divizat
o&enirea în tabere adverse$ 'oi trebuie să înlocui#i acest cult cu cultul vie#ii$ 'oi trebuie să le
 

aduce#i a&inte oa&enilor că oa&enii au creat obiectele de valoare< ast(el că nu e cazul să devină
robii lor$ 'oi trebuie să le a&inti#i oa&enilor că ei au inventat se&nele i docu&entele< în scop de
a%i rezolva nevoi i nu pentru a se robi lor) 0irocra#ia trebuie distrusă din te&elii) 2u&ea cu
adevărat civilizată (olosete un nu&ăr redus de 9=rtii i docu&ente$
  4a&ol5e "răia înainte$ u nu%l &ai asculta&$ 'edea& în (a#a oc9ilor &ei cu&plita
capcană pe care pă&=ntenii i%o (ăcuseră din i"noran#ă i sub in(luen#ele neviului$ Se întrebau
oa&enii ti&pului &eu de ce su(ereau$ ra at=t de si&plu) a&enii îi co&plicaseră via#a inutil< se
c9eltuiau în lupta pentru ob#inerea unor valori îndoielnice< uit=nd să%i trăiască via#a o&enete< să
se bucure de adevăratele ei plăceri$ 2ăco&ia de avere i "lorie îi desprinsese pe &ul#i de via#a
nor&ală$ ,ceastă tendin#ă< accentuată în ulti&ii ani ai Ro&=niei< î&i dădea de "=ndit$ Insti"a#i de
oa&enii V c=ini< unii ro&=ni< destui de &ul#i< porniseră pe o cale "reită$ ;rebuia să%i readuce&
către direc#ia vie#ii o&eneti$ Să le a&inti& că erau oa&eni< că aveau o sin"ură via#ă pe care
trebuiau s%o trăiască o&eneteD$ 4a&ol5e continua: în (ine< e5istă înt=&plări (ericite sau
neplăcute ale căror cauze nu le pute#i încă cunoate$ /iecare "enera#ie va cunoate un nu&ăr de
cauze ale înt=&plărilor< lu=ndu%le în stăp=nire contientă< dar nu ve#i putea cunoate niciodată
toate cauzele înt=&plărilor pă&=ntene$
  Precizarea sa a născut o nouă întrebare:
  4a&ol5e< o &are parte din înt=&plările ne(ericite sunt cauzate de (or#ele naturii$ ?n (a#a
lor< oa&enii au dezvoltat strate"iile de apărare< însă nu le pot do&ina$ ,& dori o solu#ie
e5traordinară pentru stăp=nirea< cel pu#in par#ială< a (or#elor naturii pă&=ntene$
  !in nou< solul 4e"etinei a tăcut$ C9ibzuia c=t i cu& să ne spună$ ?n &od vizibil< cunotea
&ai &ulte< dar era 9otăr=t să ne dezvăluie nu&ai at=t c=t trebuia la &o&entul dat$
  'arain< ce s%a înt=&plat c=nd părintele !e&ian te%a trecut prin ritualul de în(ră#ire cu
&ineralul< ve"etalul i ani&alul pă&=ntean7
  S%a cutre&urat lan#ul &untos i%au izbucnit vi>elii puternice$
  !e ce7
  Nu tiu$
  !eoarece< prin acest ritual< părintele !e&ian ur&ărea să%#i sc9i&be soarta< să%#i i&pună
alt pro"ra& de via#ă dec=t cel pri&it în &o&entul naterii$
  !u&nezeule) !e asta &i%a spus părintele !e&ian că voi a(lat răul (ăcut7
  Răul (ăcut de !e&ian l%a& reparat eu< 'arain$ Nu e vinovat< căci nu tia &ulte din le"ile
vie#ii o&eneti$ Principala sa "reeală a constat în (aptul că nu te%a avertizat ce voia să (acă i nu
#i%a cerut consi&#ă&=ntul$ ,ceasta e o le"e o&enească i e5traterestră: Nu ai voie să dispui de
via#a oa&enilor (ără a%i in(or&a e5act cu ceea ce vrei să (aci din ea i să le ceri consi&#ă&=ntul$
!ictatorii politici< reli"ioi i &ilitari au încălcat în &od repetat această re"ulă< (apt pentru care
vor (i pedepsi#i$
  ?n concret< ce voia să (acă părintele !e&ian7
  4a&ol5e%&ul &%a privit "=nditor$ Stătea în cu&pănă dacă să%&i dezvăluie sau nu un
ele&ent al sor#ii &ele$ S%a decis:
  !e&ian (usese instruit în vec9ile culte bazate pe tote&e astrale din cele cunoscute de voi:
!raco T0alaurul< !ra"onul]< Ce(eu< rion$ Particula &in din nu&ele său tri&itea la stelele
ta&in din !raco< ,ldera&in din Ce(eu i Mintaa din rion$ !upă cu& bine tii< cretinis&ul a
incri&inat adoratorii constela#iei !raco sub nu&ele de draci< dar nu le%a putut ter"e &e&oria
ancestrală< &ani(estată p=nă în zilele noastre< prin cuvinte cu& ar (i dra"< dara"oi< !raculea<
!ra"u< &inescu< &inovici< e&inent< !ra"a< draconic< draconitic< dra"on< dra"o&an< e&ine#ă<
e&ina&ente< lu&ină< &inte i altele< derivate de la stelele ta&in< ;ais i ,laid din această
constela#ie$
 

  !raco a (ost tote& astral al stră&oilor "eto%daci7

  Nu&ai a unora dintre ei$ Ur&aii lor su(eră i acu& din cauza ostracizării i insultării
stră&oilor$ ,a se înt=&plă ori de c=te ori o nouă reli"ie se suprapune< cu (or#a ori prin
înelăciune< peste alta vec9e: o în"roapă ad=nc în incontient< de unde produce cuvinte prin care
îi prelun"ete e5isten#a$ Cretinis&ul n%a putut distru"e inte"ral &otenirea ancestrală i acesta e
un (apt î&bucurător$ Pe baza lui< a& putut re(ace istoria nescrisă a nea&urilor acestui pă&=nt i a
credin#elor dintr%o anu&ită perioadă$
  Prin rebotezarea constela#iilor cu denu&iri ideatice pozitive< a& pus capăt războiului
nevăzut i incontient dintre ur&aii adoratorilor di(eritelor constela#ii7
  5act) Ni&eni nu &ai este insultat< to#i oa&enii sunt in(luen#a#i pozitiv$ Să reveni& însă
la rela#iile dintre oa&eni i (or#ele naturii$ ,>i în#eles că anu&ite persoane pot rezona cu (or#ele
naturii pă&=ntene< provoc=nd< în &od incontient< cutre&ure< (urtuni< ploi< ti&p însorit< ninsori<
tornade i altele7
  !eza&ă"irea tindea să &ă cuprindă$ Studiase& e(ectele produse incontient de ur&aii
vec9ilor zei astrali sau pă&=nteni$ !in păcate< 4a&ol5e î&i con(ir&a o concluzie la care
a>unsese&: le produceau incontient< (ără posibilită#i de control contient< (ără posibilită#i de a le
 produce la libera voin#ă$ 4e"etinul &%a ui&it însă:
  Cu această proble&ă ne ocupă& în prezent: învă#ă& persoanele dotate cu puteri
e5traordinare să i le cunoască i (olosească în &od contient< în vederea producerii unor
(eno&ene ale naturii dorite de ei ori pentru stăp=nirea celor declanate de alte persoane cu puteri
si&ilare$ 'ă interesează subiectul7
  Cu& să nu ne intereseze7)
  0ine< dacă vă interesează< vă voi in(or&a cu stadiul cercetărilor întreprinse de noi$ ?n
 pri&ul r=nd< trebuie să a(la#i că &arile puteri< în special SU,< Rusia< C9ina< cunosc despre
e5isten#a persoanelor înzestrate cu puteri e5traordinare< capabile să deter&ine anu&ite (eno&ene
ale naturii< printr%un &ecanis& psi9ic încă insu(icient cunoscut de psi9olo"i$  &are parte din cei
care au a(lat adevărul au apucat%o pe o cale pro(und "reită: s%au 9otăr=t să e5ter&ine persoanele
care rezonează cu (or#ele naturii< crez=nd că< odată cu dispari#ia acestora< vor înceta toate
(eno&enele pe care ei le provoacă< în realitate< /or#a 'ie a ;errei produce în &od continuu ast(el
de persoane< i&plic=ndu%le în via#a (eno&enelor naturale$ ,ten#ie &are) în toate rasele i
na#iunile se nasc ast(el de persoane< (apt ce indică o lipsă de discri&inare din partea /or#ei 'ii$
Ce spune#i de aceasta7
  /or#a 'ie a pre"ătit evolu#ia o&ului p=nă la nivelul actual7
  Nu nu&ai$ 2%a i i&plicat în tot ce se înt=&plă pe planetă< cre=nd un (el de tot viu< în
continuă &icare i trans(or&are$
  ?nsea&nă că toate (eno&enele naturii sunt produse de oa&enii e5traordinari7
  Nu$  parte înse&nată din ele se produc după re"uli descoperite de (izică$ !in această
cauză< oa&enii pot in(luen#a (eno&enele naturii dar nu le pot stăp=ni în totalitate$ In orice caz<
 persoanele care pot in(luen#a (or#ele naturii trebuie identi(icate i pre"ătite cu &are "ri>ă$ ,ceasta
e una din sarcinile voastre$
  Cu& îi identi(ică&7
  Studiind eveni&entele planetare$ !acă într%un loc s%a produs un cutre&ur (ără cauză
 pro"nozabilă tiin#i(ic< cel care l%a provocat trebuie să (ie prin prea>&ă< pe o rază de &a5i&
c=teva sute de ilo&etri$ Re"ula e valabilă i pentru ploile apărute din senin< pentru (urtunile
izbucnite (ără ele&entele prealabile ale unei (urtuniB
  4a&ol5e vorbea înainte$ ?n &ine se nătea o certitudine< bazată pe (apte reale$ ?n &ai
&ulte r=nduri< provocase& instinctiv< în (a#a adversarilor< (urtuni< ploi i alte (eno&ene naturale$
 

Relatările lui 4a&ol5e &ă deter&inaseră să analizez cauza lor$ N%o putea& identi(ica$ Pur i
si&plu spunea& c=teva cuvinte i (eno&enul se producea$ Cutre&urul de care a&intise< provocat
de interven#ia părintelui !e&ian< avusese o cauză &ai pro(undă: durerea$ Su(erise& cu&plit pe
ti&pul ritualului$ Probabil< invizibila /or#ă 'ie î&i si&#ise durerea i reac#ionase aa cu& credea
a de cuviin#ă$ 4a&ol5e vorbea înainte iar eu "=ndea& cu& trebuia să%&i controlez incontientul
în scop de a (olosi c=t &ai bine (or#ele naturii pă&=ntene$
  Soarele vie#ii o&eneti$
  4a&ol5e s%a ridicat i ne%a invitat să%l ur&ă&$ ,& trecut prin culuarele cunoscute< a&
urcat în pantă către creasta &untelui i a& pătruns în 9an"arul în care e5trateretrii îi #ineau nava
de e5plorare$ C=teva persoane din ec9ipa> trebăluiau în >urul ei$ 4a&ol5e nu le%a dat nici o
aten#ie$ S%a oprit în (a#a unui panou de co&andă< a &anevrat c=teva co&enzi< apoi s%a întors către
noi< arăt=ndu%ne i&ensa cupolă de deasupra$ ,ceasta luneca lin< dezvăluind Cerul liber< curat< de
iunie$ Ne%a (ăcut se&n să%l ur&ă&< pe o scară spiralată$ ?n scurt ti&p< era& pe creasta Muntelui
Sacru$ !easupra noastră strălucea Soarele t=năr i aprins< de vară$ 4a&ol5e s%a aezat pe un col#
de st=ncă i ne%a invitat să luă& loc în >urul său$ Ne%a& aezat în aceeai (or&a#ie$
  'ă voi dezvălui secretul din Muntele Retezat< secret care a in(luen#at via#a &ultor
 pă&=nteni$ ?nainte de aceasta< vă ro" să%&i răspunde#i la o întrebare: Ce s%ar înt=&pla cu via#a
o&enească dacă Soarele ar înceta să lu&ineze7
  , răspuns Cre&ene:
  ;oată o&enirea ar pieri< indi(erent de rasă< na#iune< reli"ie< nu&e personal sau tote& astral
invocat$ Stelele sunt prea departe să (urnizeze lu&ina i căldura necesară vie#ii$
  ,a este$ rice ur&ă de via#ă ar dispărea de pe această planetă$ ,cest adevăr trebuie
în#eles de persoanele a(late în con(runtare de tote&e astrale: Soarele asi"ură via#a tuturor
oa&enilor pă&=nteni$ Misticii< însă< se bat între ei pentru a stabili cine do&ină Soarele< care
constela#ie in(luen#ează via#a oa&enilor prin Soare sau prin Pă&=nt$
  ,cestea sunt si&ple înc9ipuiri< (ără corespondent în via#a reală) Soarele nu e do&inat de
alte stele< ci îi e(ectuează pro"ra&ul de evolu#ie universală< con(or& unor le"i necunoscute de
o&enire$
  Izbucnise& (ără să%&i dau sea&a$ Mă supărase (oarte tare dezbinarea &istică< bazată de
di(eren#a de denu&iri astrale$ ,vea vreo i&portan#ă (aptul că Soarele se nu&ea Soare< sole< sun<
soln#e< Sonne7 Mecanis&ul de "=ndire pri&itivă< &istică< tindea să (acă această deosebire< prin
încercarea de eli&inare a sinoni&elor$ ,vea vreo i&portan#ă (aptul că undele electro&a"netice
e&ise de Soare se nu&eau lu&ină< li"9t< 2ic9t sau cu& se &ai nu&eau în alte li&bi pă&=ntene7
(ectele lor erau aceleai pentru to#i oa&enii Pă&=ntului: le asi"urau via#a$ @i le%o va asi"ura în
continuare< ti&p de &iliarde de ani$ 4a&ol5e continua e5plica#iile:
  Min#ile reduse ale &isticilor au încercat să supună p=nă i Soarele unor conven#ii
se&antice inventate de ei$ !e e5e&plu< cuv=ntul lu&ină tri&itea la tote&e astrale de tip 2eu<
ta&in< ,ldera&in< Mintaa< respectiv< la constela#iile 2eul< !ra"onul< Ce(eu i rion$ Pe o
ast(el de Htrei&e astrală< ta&in< ,ldera&in i Mintaa< le"ată de constela#ia zodiacală 2eul< s%a
(or&at cultele asiatice care (olosesc particula a&in în ru"ăciuni$ Pe această (or&ulă s%au bazat cei
care îi spuneau (iii lu&ini$ !upă cu& vede#i< nu erau (iii lu&inii spirituale< ci si&pli &anipula#i<
 pnntr%o (or&ulă astrală &istică< înci(rată de vec9ii zodieri$ 4eul li< căruia se înc9ina Isus
Cristos< nu reprezenta altceva dec=t ana"ra&a cuv=ntului lei i a zeului el V iota< adică a literei i<
cu valoare ci(rică zece$ li a derivat din separarea (or#ată a vec9ilor zei ibrici< Ao&eli Tlo9i&<
Ao&iel] în două păr#i V 9o& i eli$ Unele nea&uri europene l%au nu&it pe &=ntuitor Lesus sau
Lesu< practic=nd aceeai opera#ie: Sus zece i sau Sus zece >$ Cu alte cuvinte< i sau > ar (i
reprezentat al zecelea Cer< res"ectiv< zenitul$ 'oi ti#i< însă< că Universul nu e (or&at din ceruri
 

suprapuse< cu& "=ndeau &isticii< ci e un continuu in(init< nesupus conven#iilor o&eneti$ Cer<
Univers i Cos&os sunt sinoni&e$
  ?nsea&nă că pri&itivii &istici creau zei (unc#ie de literele i i >< cărora le adău"au di(erite
tote&e astrale sau particule Hsacre7
  5act$ li a derivat din nu&ele zeului ibrit el i litera i< >iri a derivat de la litera > i i<
ec9ivalate de cretini< cărora li s%a adău"at particula ri care< în ibrit< însea&nă pete$ 'ec9ii evrei
se considerau oa&eni%peti< oa&enii care vor do&ina epoca petilor$ !in această cauză au
renun#at la zeul Ao&< păstr=nd nu&ai pe li%ri$ !upă cu& se vede< n%au prea do&inat Hepoca
 petilor< căci &ul e &ai puternic dec=t orice ani&al$ /unc#ie de literele i sau > puse în (a#a
denu&irilor constela#iilor zodiacale< s%au născut tot soiul de zei se&antici< cu& ar (i lei< tauri< raci
etc$
  4a&ol5e< ne%ai pro&is că vei dezvălui secretul din Muntele Retezat$
  'i%l dezvălui$ 2a rădăcina cuvintelor vră>ite< care au con(uzionat lu&ea< se a(lă racul<
 plasat de &istici în iulie%au"ust$ /or&ula rac%leu< speci(ică lunii iulie< destra&ă secretul lui Lules
'erne$ ?n nu&ele apei care cur"e din Retezat< Liu< se adunaseră cele două iote Hsacre > i i<
 precu& i litera u$ !o&inat de &a"ia se&antică< Lules 'erne i%a si&#it co&pletarea tote&ului
inani&at< litric< în &o&entul în care a citit cuv=ntul Liu: a devenit un (el de Lesu sau Isus<
 pro"noz=nd< sub in(luen#a racului< distru"erea &ului$ Nu tia< săracul de Lules 'erne< că &ul
inventase toate cuvintele i se&nele$ ,#i în#eles că< în Retezat< locuia i locuiete &ul care
cunoate cele trei tipuri de zodiace i 9oroscoape< precu& i &a>oritatea al(abetelor Hsacre$ !e
acolo< de pe cul&ea retezată în scop de a asi"ura aterizarea uoară a navelor e5traterestre<
a&enii au studiat cu interes isprăvile &isticilor din alte "rupări astrale$
  @i ce%au constatat7
  Unele popoare au (ost &ai &ult in(luen#ate de &istica iotei< i&pusă de e5ploratorii din
C=inele Mare< al cărui &ecanis& &istico%se&antic l%a#i distrus voi$ !e e5e&plu< an"lo%sa5onii i%
au botezat zeii cu denu&iri din C=inele Mare Tdo"%"od] iar valoarea supre&ă< via#a< cu li(e sau
lai(< cuv=nt în care descoperi#i pri&a literă din al(abetul Hc=inesc< ale(< eli Tzeul iota]< i( T3acă
în en"leză]< iii Tdacă< în rusă]< (ila T(iu< în latină< î&plinit< în en"leză]< (aeli< adică< o& din soiul i$
In li&ba en"leză< i se scrie I i însea&nă eu$ In (ranceză< apare cea de%a doua (or&ă L< iar în
italiană< cea de%a treia< io$ 'ene#ienii au avut i ei o (unc#ie Hc=inească< do"e$
  ,sta însea&nă că &a>oritatea popoarelor europene s%au înc9inat la iota$
   Cu &ici e5cep#ii$ !e e5e&plu< ruii au (olosit a&bele (or&e ale iotei< > i i< pentru a
dese&na valoarea supre&ă< via#a< prin cuv=ntul >izni< în care recunoate#i (or&ula >%zenit i i%
zenit< prescurtată în verbul >iti Ta trăi]$ Mai direct spus< ruii au de(init via#a prin plasarea iotei sau
 >odei în zenit< consider=nd că via#a este produsul literei >< cu valoare ci(rică 1.$ Prin ec9ivalare
(or#ată dintre ci(re i litere< ci(ra 1. se citea în o"lindă< ca litere< sub (or&a o&o< ast(el că rezulta
tipul de oa&eni io&o i >o&o< cu tri&itere la planeta Lupiter TLoe]< a cincea planetă de la Soare i
la cuv=ntul pater Ttată] sau Piter TPetru< Petre]$ ,#i în#eles cu& stătea înelătoria cu a cincea rasă<
 >upiteriană< do&inată de Petru7 ,#i în#eles de ce ibri i%au luat i denu&irea >e T>u]7 în realitate<
 planetele n%au produs niciodată zei sau oa&eni$ 5trateretrii v%au adus pe această planetă< să
(or&a#i oDnouă popula#ie< prin încruciarea dintre rasele pri&ordiale$ ?n zenitul s(erei cereti nuG
&ai do&ină iota< ci via#a o&enească co&ple5ă< i&posibil de înc9is în tiparul litrico%ci(ric$
  4a&ol5e< cu& se (ace că (or&ula a produs e(ecte< at=t de clare în cazul lui Lules 'erne<
 >upiterian i el7
  4a&ol5e a z=&bit:
  !oar nu crede#i că a produs e(ecte prin si&pla enun#are a (or&ulei7) Min#ile o&eneti
î&b=csite cu (or&ulele &istice i zodiacale i%au (urnizat (or&ulei in(or&a#ii i ener"ie$ Pri&itivii
 

se ru"au la >us< ius< isus< eli< tri&i#=nd ener"ia lor psi9ică i in(or&a#iile lor către incontientul lui
Lules 'erne$ rice psi9olo" inteli"ent vă poate e5plica acest &ecanis&< de>a cunoscut de
dictatori$ ,#i în#elesde ce dictatorii îi pun supuii să le divinizeze nu&ele i i&a"inile
(oto"ra(iate sau (il&ate7 Pentru a 9răni incontientul lor cu ener"ie i in(or&a#ie< prin
&ecanis&ul iodei i al i&a"inii$ !e acu& încolo< (iecare va arăta ce poate pe cont propriu<
individual< nu prin (urtul ener"iei i in(or&a#iilor de la alte persoane< &ai pu#in cunoscătoare$
  Creierul &eu (ră&=nta "=nduri i in(or&a#ii$  ipoteză uluitoare se nătea în &intea &ea$
,& e5pus%o direct:
  4a&ol5e< însea&nă că< prin acest &ecanis&< s%au in(luen#at i &arile rase asiatice< cu& ar
(i c9inezii$ !e e5e&plu< ascensiunea lui Lian" 4e&in se poate e5plica (oarte bine prin
&ecanis&ul iotei T> i i]< al zeului an%" T" de la "i&el]< al zenitului Tzen] i al stelelor cu
 particulele e&in sau &in< invocate de cretini prin (or&ula a&in Tta&in< ,ldera&in< Mintaa]$
  !a< aceasta este e5plica#ia corectă$ Mecanis&ul iotei i s(erei &istice a (unc#ionat sute de
ani< cunoscut (iind de un nu&ăr redus de ini#ia#i< care (or&au nu&ele celor alei de ei pentru a
deveni Hzei astrali$ !esi"ur< înt=&plător< se năteau copii care purtau tote&ele iotei< ci(rei sau
astrelor în nu&ele lor< (ără a ti ce puteri căpătau prin aceasta$
  4a&ol5e< via#a o&enească i &ul nu apar în s(era &istică i în &a"ia iotei%ci(rei)
   i nor&al$ &ul a cunoscut &ecanis&ul respectiv i 1%a evitat$ 2atinii< însă< denu&eau
valoarea supre&ă prin vita< ana"ra&a ulti&ei litere din al(abetul Hsacru< tav i a iotei i$ 'atican
însea&nă vita%cani< adică via#ă de c=ine$ ,sta însea&nă că an"lo%sa5onii i latinii aveau cele
două capete ale al(abetului< ale( Tli(e< lai(] i tav Tvita] unite în punctul co&un i< >< iota sau >oda<
cu valoare ci(rică 1.$
  Prin &inte &i%a (ul"erat o idee:
  4a&ol5e< de ce ai spus că la rădăcina cuvintele vră>ite se a(lă racul sau cancerul7
  Pentru că a patra particulă &in apărea în steaua ;e"&ine din Rac TCancer]$ Prin aceasta<
&istici adoratori ai tote&elor !ra"onului Tta&in]< Ce(eu T,ldera&in]< rion TMintaa] i Rac
T;e"&ine] încercau să se a"a#e de o constela#ie o&enească< 6e&enii$ &ul le%a arătat că nu au
nici o ansă< prin cuv=ntul &ineral< care dese&na cele patru stele enu&erate< plus ini#ialele
constela#iilor rac i leu$ Spiritul &ineral< inani&at< ca i se&nele nu pot do&ina via#a o&enească$
,sta trebuie să în#ele"e#i$ Să învă#a#i oa&enii să nu &ai adore i să nu &ai invoce tote&e
inani&ate< astrale sau litrico%ci(rice< nici ve"etalo%ani&alice) Să%i învă#a#i să divinizeze via#a
o&enească i &ul) !acă vor să adore corpuri cereti< să adore Soarele vie#ii o&eneti i
Pă&=ntul< planeta vie#ii o&eneti)
  ?ncet i si"ur< 4a&ol5e desc=lcea co&plicata poveste astrală în care se zbătuse o&enirea$
?n#ele"ea& din ce în ce &ai &ult &ielia &isticilor$ ,l(abetul lor (usese creat arti(icial< după
inventarea spontană a li&bilor o&eneti$ Prin acest al(abet capcană< ibrii ur&ăriseră să înc9idă în
se&ne inani&ate via#a europenilor an"lo%sa5oni i latini< s%o do&ine după bunul plac$ Misticii
ibri &eritau pedeapsa vie#ii< pedeapsă pe care le%o anun#ase 4a&ol5e$ 5ploratorul din 4e"etina
continua:
  C=nd a& descoperit că &a"ii ibri tindeau să i&pună siste&ul lor de &anipulare tuturor
 pă&=ntenilor< prin i&pli&entarea lui în creierele liderilor na#ionali< a& (ost nevoi#i să interveni&$
Ine(icienta activită#ii G&ultor lideri se e5plică prin (aptul că< în loc să (olosească criterii tiin#i(ice
de selec#ionare i pro&ovare a persoanelor în di(erite (unc#ii< (olosesc criteriile &istice$
!ecăderea accentuată a Ro&=niei a (ost produsă prin ast(el de &etode< în care crea#ia superioară
de pe această planetă< oa&enii< sunt trata#i ca nite obiecte necuv=ntătoare< dese&nate printr%un
nu&ăr redus de date (or&ale$ Rareori s%au luat în considerare co&peten#a i alte însuiri de
 personalitate< pe care psi9olo"ii le%=r putea eviden#ia$ Senti&entele o&eneti< total di(erite de cele
 

ani&ale< erau din ce în ce &ai pervertite$ !irec#ia ac#iunii &istice era clară: ani&alizarea
oa&enilor< întoarcerea acestora în robia ve"etalo%ani&alică i inani&ată$
  4a&ol5e< p=nă i cei care au "=ndit siste&ul su(eră$ Ce%i deter&ină să continue aplicarea
lui7
  ?n pri&ul r=nd< tea&a de necunoscutul viitor< reprezentat de voi$ In al doilea r=nd< tea&a
de ordinea e5traterestră< care le%ar răpi privile"iile$ In (ine< unii reprezentan#i ai Hnoii ordini< la
(el ca i cei ai Hvec9ii ordini< au (ost &=na#i de obsesia puterii (ără li&ită i a ne&uririi$ Nici unii
nu i%au pus proble&a care este ordinea adevărată< ordinea vie#ii o&eneti sănătoase< ca parte a
ordinii vie#ii universale$ ?n loc să studieze via#a o&enească< să%i a(le le"ile i să le respecte< ei au
încercat să inventeze alte le"i$ ,sta să spune#i oa&enilor: @tiin#ele vie#ii o&eneti vă arată ce
însea&nă via#ă nor&ală$ Ma"ia i &isticis&ul însea&nă abateri de la ea$
  Ce rol au >ucat ruii în această &ascaradă planetară7 !in c=te se observă< unii lideri de%ai
lor au (ost selec#iona#i după aceleai criterii$
  Ruii au avut preocupări &istice încă din perioada preco&unistă$ '%a& arătat in(luen#ele
stelelor din s(era &istică i a (or&ulelor litrico%ci(rice din al(abetul Hsacru asupra (or&ării li&bii
ruse$ ,ceasta< însă< nu e totul$ !acă pri&a "rupare de &istici tindeau să i&pună particula &in< din
cele patru stele a&intite< ruii tindeau să i&pună particula &ir Tpace i lu&e< în li&ba rusă]< prin
stelele Mira din Cetus%0alena< Mirzan din C=inele Mare< Mir(a din Perseu< Mirac9 din
,ndro&eda i Mizar din Ursa Mare< precu& i prin cuvinte Hsacre cu& ar (i s(=ntul &ir< &ire<
&ireasă$ &ul le%a de>ucat planurile a&belor tabere< unindu%le particulele Hsacre în cuv=ntul
&iner$ Prin aceasta< a& vrut să arătă& celor care încercau să se cocoa#e în Cer< să do&ine
Universul< că locul lor e sub pă&=nt< în întuneric$ ,colo< pot săpa c=t doresc< pot înci(ra trei&i<
 pătri&i i alte ase&enea particule sacre$ dată cu distru"erea ulti&elor &isticis&e< cruciade
î&potriva Ro&=niei i Ro&=nilor a încetat$ &ul i%a pus capăt$ Să #ine#i &inte acest adevăr:
oric=te particule &istice ar intercala rebelii printre cuvintele (olosite de oa&eni< e(ectul lor este
ne"li>abil$ 'oin#a i contiin#a o&enească le%a învins i le va învin"e &ereu$ rice este inventat
de un creier de o& Gpoate (i dezle"at de alt creier de o&$ Cu at=t &ai &ult pute#i dezle"a &isterele
create de &in#i pri&itive< deoarece ave#i creiere de oa&eni &oderni< superiori$
   Ce se va înt=&pla în continuare< 4a&ol5e7
  !e la un capăt la altul al lu&ii< oa&enii vor învă#a să rostească cu si&patie i respect
cuvintele & i 'ia#ă$ Prin ele< oa&enii vor a>un"e să în#elea"ă că Cerul< Universul sau
Cos&osul este desc9is în toate direc#iile$ Că nu e5istă &ai &ulte ceruri< locuite de (iin#e
(antastice< zei sau de&oni$ ,ceastă capcană pri&itivă< introdusă de &istici în creierele o&eneti<
trebuie să dispară de îndată)
  ,& bănuit noi că ni s%au introdus în creiere anu&ite li&itări< pentru a nu cunoate toate
realită#ile universale i a crede în &odelul i&a"inat de rebelii &istici$
  Ni&eni nu poate înrobi creierul unui & între") 2i&itele si&bolice sau i&a"olo"ice pot
(i i au (ost penetrate$ a&enii vor "=ndi din ce în ce &ai liber i &ai realist< "ăsind solu#ii pentru
rezolvarea proble&elor vie#ii$ Cu aceasta< războiul stelelor a luat s(=rit$ , (ost c=ti"at de sin"ura
stea care ne o(eră via#ă< Soarele$ !intr%un punct de vedere< stră&oii acestui popor avea dreptate:
Soarele este tatăl între"ii o&eniri iar ;erra< &a&a$ /ără Soare i Pă&=nt< via#a o&enească n%ar (i
 posibilă$ Nu trebuie să (ii savant pentru a în#ele"e acest adevăr ne"at de &isticii adoratori ai
tote&elor astrale i altor obiecte inani&ate$
  Cu aceasta< 4a&ol5e i%a înc9eiat e5punerea i ne%a invitat să ne întoarce& în centrală$
,& cobor=t pe scara spiralată< către 9an"arul de păstrare a navelor e5traterestre$ M%a& oprit
l=n"ă aeronava cu care (usese& pe 2ună i a& întrebat:
  4a&ol5e< ca& în c=t ti&p vor putea pă&=ntenii să (ăurească aa ceva7
 

  'arain< unii pă&=nteni< cu& ar (i ruii< a&ericanii i c9inezii au construit nave de această
(or&ă dar cu per(or&an#e in(erioare$ /iecare parte păstrează secretul descoperirilor< (olosindu%l
nu&ai în ac#iuni de spiona> sau de &anipulare planetară$ Noi însă le cunoate& bazele ascunse
sub pă&=nt i ne a&uză& de visul lor secret de a ne în(runta$
  ?ntr%o eventuală con(runtare< nu au sor#i de izb=ndă7
  Nu< 'arain) 'or trece sute de ani p=nă ce o&enirea pă&=nteană va a>un"e la un nivel
ase&ănător celui atins de noi$ @i asta< nu&ai cu a>utorul nostru$
  ,t=t de &ult7
  ,t=t de &ult< 'arain$ Nu ti#i ce e(orturi au (ăcut specialitii notri în co&unicare pentru a
ne in(or&a cu datele necesare intrării în contact cu oa&enii$ 'ă ro" să nu vă si&#i#i >i"ni#i< dar a&
învă#at să (i& pri&itivi< să ne cobor=& la nivelul vostru de "=ndire i în#ele"ere< pentru a putea
co&unica$ !e la acest nivel< vă vo& ridica treptat< vă vo& învă#a li&ba noastră< a e5ploratorilor
astrali< vă vo& o(eri cunotin#ele noastre tiin#i(ice< pe &ăsură ce creierele voastre vor (i capabile
să le în#elea"ă$
  4a&ol5e< vr=nd%nevr=nd< ne%a#i învă#at i vec9iul li&ba> Hastral< (olosit de &istici pentru
a supune o&enirea$ !e ce a#i (ăcut%o7
  '%a& cură#at creierele de in(or&a#iile incontiente< care vă robeau inani&atului sau viului
ve"etalo%ani&alic$ ,& deter&inat in(or&a#iile din ad=ncurile creierului să iasă către contient< să
(ie Hcitite i în#elese de voi< ast(el înc=t să vă dezrobi#i$ Contientizarea este o opera#ie
 psi9olo"ică prin care se poate cură#a zestrea ancestrală$ 'o& aplica%o la nivelul între"ii o&eniri<
deoarece succesul vostru ne%a convins că nu e periculoasă$ H
  ,& atins cu &=na corpul navei e5traterestre$ ?&i a&intea& de cu&plita încercare din
2ună< c=nd în(r=nsese& calculatorul selenar$ ?ncepea& să în#ele" ce ar (i ur&at dacă nu l%a& (i
învins i n%a& (i i&pus pro"ra&ul evolutiv ascendent$
  4a&ol5e< dacă nu repro"ra&a& calculatorul din 2ună< o&enirea ar (i (ost secerată pe
capete< indi(erent de rasă< reli"ie< ori"ine pri&ară$
  5act$ !upă (aza evolutivă< ur&a (aze involutivă< de restr=n"ere a o&enirii către un
nu&ăr redus de indivizi< slab pre"ăti#i cultural< incapabili să în#elea"ă ce se înt=&pla cu ei$
!esi"ur< acetia ar (i (ost do&ina#i de Hzeii care cunoteau &ecanis&ul se&antic i al s(erei
&istice$
  Mecanis&ul era re"lat să eli&ine diversitatea u&ană< nu%i aa7 Să atin"ă dezideratul unor
reli"ii< de tip Ho sin"ură tur&ă< cu un sin"ur păstor7
  !a< &ecanis&ul selenar era re"lat să eli&ine deosebirile lin"vistice într%un ti&p scurt i în
&od radical< prin eli&inarea (izică a e5e&plarelor u&ane care nu se adaptau li&ba>ului V
arti(icial< creat pentru ur&ătorul ciclu de evolu#ie$ ra îndreptat în special î&potriva rasei albe<
europene< creatoarea civiliza#iei lo"ice i pra"&atice< descendentă din M$ !acă n%a& (i
intervenit< pro"resul tiin#i(ic i te9nic al o&eniri ar (i (ost (r=nat treptat< p=nă la oprire i căderea
în pri&itivis&$ Se&ne clare ale acestei tendin#e pot (i văzute pe întrea"a planetă$
  Mai pute& &er"e odată acolo< pe 2ună< să studiez cu oc9ii li&pezi i cu creierul cură#at
de in(or&a#ii (alse aparatul lăsat de civiliza#ia stinsă7
  Pute&< cu& să nu)  pre(erabil< însă< să plecă& pe ti&p de noapte< să nu atra"e& aten#ia
 prea &ultor pă&=nteni$ @i aa sunt speria#i de zvonurile privind o&ule#ii verzi din Marte$
  !e unde le%o (i venit această idee7
  4a&ol5e ne%a (ăcut se&n să continuă& călătoria< răspunz=ndu%&i din &ers:
  !e la o (or&ulă de război i&a"olo"ic e5peri&entată de a&ericani pe proprii cetă#eni$
Specialitii a&ericani au i&a"inat o&ule#i verzi< i%au desenat i lansat către creiere>e
co&patrio#ilor prin procedeele (il&ului de desene ani&ate$ ?n concret< au (olosit telepa#i care
 

vizionau (il&ele i radiau i&a"inile către cetă#enii receptori$ ,sta e5plică i&a"inile caricaturizate
văzute de unii a&ericani$ ?n realitate< e5trateretrii veni#i în e5plorare pe Pă&=nt sunt din acelai
tip cu voi< oa&enii albi$  o proble&ă de$ strate"ie$ !acă a&$(i (ost (oarte di(eri#i< oa&enii s%ar (i
speriat de noi i ar (i evitat contactul ori l%ar (i în"reunat$
  C=nd a& a>uns în centrală< 4a&ol5e a pornit aparatul de sondare a lu&ilor "alactice i ne%
a lăsat să studie& pe îndelete via#a altor cetă#eni ai Universului$ ,& petrecut c=teva ore (oarte
a"reabile< satis(ăc=ndu%&i curiozitatea de o&$  &are "reutate s%a desprins de pe ini&a &ea: nu
era& sin"uri în Univers< nu era& p=ndi#i de e5trateretri cu inten#ii ostile$ Cerul nu ascundea zei
cruzi< răzbunători i nedrep#i< aa cu& i&a"inaseră &isticii pri&itivi$
  2a pr=nz ne%a& odi9nit în ca&era în care începuse&$ ucenicia de octo"onar$ Multe se
înt=&plaseră din acea zi de toa&nă< în care 0ătr=nul &ă adusese la învă#ătura părintelui !e&ian$
Cel &ai i&portant îl constituia dispari#ia cto"onului$ Unitatea de si&ulare i atra"ere a
adversarilor &istici nu%i &ai avea rostul$ 'ia#a o&enească învinsese &a"ia si&bolică a
se&enelor inani&ate$ ?ncet i si"ur< sub privirile neputincioase ale ina&icilor< devenise& o
unitate de e5ploratori i civilizatori astrali< condui direct de către e5trateretri$ ?n (a#a noastră se
a(la o sarcină "rea: înar&area cetă#enilor planetei cu adevăratele le"i de or"anizare i (unc#ionare
a vie#ii o&eneti$ !in această cauză< ne #inea 4a&ol5e at=t de &ult ti&p alături de d=nsul$ 'oia să
(ie si"ur că în#ele"ea& bine situa#ia< voia să evite orice "reeală care ar (i a(ectat via#a
 pă&=ntenilor$
  !upă%a&iază< 4a&ol5e ne%a invitat din nou să%l ur&ă&$ ,& pornit pe direc#ia ca&erei în
care (usese &area stea< însă a& depăit%o i a& cobor=t pe o scară spiralată$ 'izitase& acel loc cu
altă ocazie$ ra o încăpere de &ari di&ensiuni de (or&ă circulară< cu tavanul boltit$ Se&ăna
întruc=tva cu un planetariu$ Pe ti&pul precedentei vizite< constatase& că era plină cu aparate<
unele despac9etate< altele< a&balate$ 'ec9ii e5ploratori astrali o părăsiseră în "rabă< din cauze
necunoscute &ie$ C=nd a& a>uns în ea< a& scăpat o e5cla&a#ie de ui&ire$ ?n centrul ca&erei< pe
un piedestal de &ar&ură nea"ră< trona un i&ens creier o&enesc< ase&ănător celui văzut pe 2ună$
4a&ol5e &i%a si&#it starea de spirit i a început să e5plice:
  Inven#ia astralilor reptiloizi de pe 2ună ne%a dat o idee: să cură#ă& creierele oa&enilor
 prin si&patie< cu a>utorul unui creier con(ec#ionat după &odel u&an$ In pri&ul r=nd< cu acest
creier< trebuie să ter"e& c=t &ai rapid cu putin#ă pro"ra&ul de invazie a rasei "albene asupra
uropei$ Pro"ra&ul de invazie a (ost i&pli&entat în creierele pă&=ntenilor c9iar de cei care se
te& de el: ibrii$ /ără voia lor< &anipula#i de &ecanis&ul iodei< au pre"ătit terenul pentru trezirea
!ra"onului$ 'ă da#i sea&a unde e pericolul7
  @tia& i nu a& ezitat să răspund:
  !a< 4a&ol5e) Prin (olosirea particulei a&in< introdusă prin reli"ia iudeo%"recească<
(iecare cretin invocă steaua ta&in din !ra"onul i celelalte stele pe care%i bazează Hdra"onii
 puterea$ !ra"onul "alben s%a trezit i 1%a scos la iveală pe Lian" 4e&in$ ;oate particulele sacre
ale reli"iei cretine îl sus#in: a&in< >< i< an< zen$ ,sta însea&nă că trezirea lui s%a (ăcut sub
in(luen#a zodiacului inani&at care (unc#iona în Retezat i a invocărilor cretine$
  ,a s%a înt=&plat$ ,cu&< e5act ca în povetile ro&=neti< /ăt%/ru&os trebuie să învin"ă
z&eul< z&eini< a cărui za astrală este a&in$ !e data asta< însă< trebuie să în(r=n"ă i &onstrul
acvatic Mir&ir< reprezentat de slavii sălbătici#i< adoratori ai tote&elor astrale Mira< Mirzan<
Mir(a< Mirac9 i Mizar$ Cu& va proceda /ăt%/ru&osul &odern în această situa#ie7 Nu uita că
 propria na#iune< sălbăticită prin reli"ie< invocă cu disperare z&eii i &ir7
  Spiritul de dreptate i%a spus cuv=ntul:
  4a&ol5e< ro&=nii nu sunt vinova#i de invocare tote&elor ruso%c9ineze) i au (ost pre"ăti#i
 psi9ic pentru aceasta< secole de%a r=ndul$ Prin &itul biblic< inspirat de zeul%c=ine< li s%a spus că
 

vor (i invada#i de rasa "albenă$  un e5e&plu tipic de pre"ătire psi9olo"ică pentru a accepta cu
rese&nare o ocupa#ie decisă< c9ipurile< du&nezeiete$ Ma"ia nea"ră i &a"ia "albenă i%a inspirat
 pe ibri să prezică s(=ritul lor i al rasei albe$
  ,ceasta este realitatea de necontestat$ Cu& rezolvă& proble&a7 Cu& salvă& rasa albă<
rasa oa&enilor< din pericolul cotropirii de rasa nea"ră i "albenă7
  ,& înc9is oc9ii$ Scena din (a#a oc9ilor se petrecuse c=ndva< cu circa ... de ani în ur&ă$
Zrina< &arele civilizator al rasei albe< o& din nea&ul M< stătea ne&icat la u&bra unui copac
înalt$ ?n >urul său< arcai cu (e#e ne"re i "albene< "ata să%l să"eteze$ Nepăsător de &oarte< Zrina
le "răia cu si&plitate: u nu sunt !u&nezeu< căci !u&nezeu e in(initul$ u nu l%a& în#eles în
între"i&e$pe !u&nezeu< căci nu&ai in(initul poate în#ele"e in(initul< nu&ai !u&nezeu îl poate
în#ele"e pe !u&nezeu$ Mă voi întoarce< atunci c=nd va (i ti&pul< i voi elibera nea&ul & din
robia voastră$
  ,& desc9is oc9ii lent i l%a& privit pe 4a&ol5e direct în (a#ă$ ?n su(letul &eu cretea
/loarea de /oc a Soarelui nostru$
  @tiu< 4a&ol5e< cu& trebuie să în(r=n"e& invadatorii &in i &ir) Introduce& in(or&a#iile
adevărate în Hacest creier i%l deter&ină& să radieze pe întrea"a planetă$ ;oate persoanele din
nea&ul M se vor trezi la via#ă$ 'or scutura lan#ul robiei inani&ate< &in< i ve"etalo%ani&alice<
&ir< trezindu%se la via#ă de M$ Noi< oa&enii< sunte& pri&ii colonizatori ai acestei planete$
Sunte& răsp=ndi#i pe toate continentele lu&ii$ Pute& învin"e) Ne pute& ridica la pozi#ia de M$
  'arain< procedeul su"erat de tine a (ost pus în aplicare$ ?n acest scop< a& (ăurit acest
creier$ @tii ce a& descoperit pe ti&pul construirii lui7
   Nu$
  ;o#i cetă#enii planetei sunt oa&eni< construi#i după &odelul M cu s=n"e cald$ !i(erite
"rupări rasiale i etnice au (ost robite de &a"ia &inerală< ve"etală sau ani&ală< ast(el că unitatea
lu&ii o&eneti a (ost s(ăr=&ată$  ti&pul s%o re(ace&< în >urul o&ului co&ple5< &odern< înzestrat
cu calită#i cu adevărat o&eneti$ Noi patru vo& (ace această (aptă care va &arca intrarea o&enirii
 pă&=ntene în era &ului$ Ne vo& concentra (oarte puternic< e5act cu& a& procedat în e5pedi#ia
de pe 2ună i vo& trans(era in(or&a#iile o&eneti în circuitele creierului$ 'o& spar"e tote&ele
astrale tontrare vie#ii o&eneti superioare$ 'ă ro" să vă ocupa#i locurile< în >urul creierului< în
cele patru puncte cardinale)
  Ne%a& aezat în cerc< în >urul creierului$ 4a&ol5e< cu spatele la nord< Cre&ene< către sud<
Cernescu< către est iar eu< către vest$ Modelul de creier o&enesc pulsa ca i c=nd ar (i (ost viu$
 Neîndoielnic< e5trateretrii ze"etini (ăcuseră o treabă (oarte bună< per(ectă< c9iar$ 4a&ol5e a
ridicat &=inile i a început să &ur&ure$ 2%a& i&itat de îndată:
  M) M) M) M) M) M) M) M) M)
  Si&#ea& cu& din &ine pleca ener"ia i in(or&a#ia direct în creier$ Mă bucura& că ceilal#i
oa&eni ai planetei nu vor &ai su(eri ritualul de trans(or&are în & pe care îl su(erise& eu$ i vor
deveni oa&eni (ără să tie c=nd i cu&$
  M) M) M) M) M) M)
  ,uzea& distinct cu& p=r=ia zaua &in i zaua &ir< prin care ro&=nii (useseră le"a#i de
inani&at i ve"etalo%ani&al$ Cu un trosnet în"rozitor< zaua nea"ră%"albenă%verde< zaua arpelui< a
 plesnit din înc9eieturi$ ,& dat să &ă opresc< însă 4a&ol5e a poruncit cal&: încă nu< 'arain)
Continua#i)
  M) M) M) M) M) M)
  ?ncă< încă) &ur&ura 4a&ol5e$
  P=r=iau încă trei zale$ ,& în#eles că reprezentau le"ăturile iotei< 1. n< 1. i i 1. >$ M%a&
concentrat cu putere asupra i&a"inii care începuse să se (or&eze în creierul &eu: MU2 din
 

in(init< care ne (ăcuse oa&eni i ne tri&isese pe Pă&=nt pentru a elibera o&enirea din zalele
inani&ate< ve"etale i ani&alice$
  M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M) M)O
întrea"a o&enire se z"uduia (ără să tie din ce cauză$ 2an#ulD robiei inani&ato%ve"etalo%
ani&alice crăpa încet i si"ur$ ?i si&#ea& tăria dar nu &ă &ai interesa$ Putea& să &or în această
opera#iune$ ?n ur&a &ea< o&enirea ar (i (ost liberă$ Co&plet liberă$
  M) M) M) M) M) M) M)
  Un pocnet< ur&at de încă două< ne%au dat de veste că zalele iotei< 1.%>< 1.%i< 1.%n< (useseră
s(ăr=&ate$ ,& încercat să &ă rela5ez< în &od instinctiv$
  ?ncă nu< 'arain) a ordonat solul 4e"etinei$ Continuă)
  M) M) M) M) M) M) M) M)
  Creierul din (a#a &ea pulsa plin de via#ă$ ;rans&ite oa&enilor in(or&a#iile e5acte<
necesare dezrobirii$ ?n#ele"ea& din ce în ce &ai bine ce alte le"ături &a"ice< trans&ite prin
inani&at ori prin viul ani&alo%ve"etal< trebuiau distruse$
  M) M) M)
  4an")
  ,cesta a (ost sunetul scos de plesnirea zalei inani&ate cu acelai nu&e$ !acă ar (i tiut
oa&enii pă&=ntului cu& le (usese e5ploatată credin#a lor în an"eli%în"eri) Nu tiau dar a(lau în
&od incontient< prin radia#ia creierului (ăurit de ze"etini$ Creierul pulsa plin de via#ă o&enească$
Pe întrea"a supra(a#ă a Pă&=ntului< oa&enii se s&ul"eau din le"ăturile &a"ice străvec9i<
revenind la via#a o&enească inteli"entă$ Mă si&#ea& epuizat< însă continua& să rostesc î&preună
cu 4a&ol5e i cei doi ca&arazi:
  M) M) M) M) M)
  ;rosc)
  , crăpat zaua cana< zaua c=inilor< a anun#at 4a&ol5e$ ,#i scăpat de robia catolică$ @i voi<
i cei care erau îndoctrina#i cu ea$
  4a&ol5e o&ul$
  ;ensiunea cretea din ce în ce &ai &ult$ bserva& e(ortul pe (e#ele celorlal#i parteneri de
ac#iune$ Rezisten#a pe care o înt=&pina& era (oarte &are$ Creierele pă&=ntenilor erau conectate<
(ără tirea lor< la c=teva sute de tote&e astrale< de nu&e de stele i constela#ii$  re#ea invizibilă
de nu&e stelare se insinuase prin &a"ie în creierele o&eneti i le "9ida via#a după &ecanis&ul
de &anipulare i&a"inat de rebelii &istici$
   ?ncă< încă< încăB optea 4a&ol5e$ M) M) M) M) Soare< Soare< SoareB Una
c=te una< plesneau zalele stelelor< atrilor< starurilor (abricate i botezate de &isticii astrali$
  S%a spart zaua triplă a 'e"ăi din constela#ia 2Jra< ne%a anun#at 4a&ol5e$ Nu &ai e5istă
zvezda< ruii i%au "ăsit un loc sub Soare$ Cu aceasta< s%a spart zaua triplă a banilor< în toate
li&bile cunoscute pe acest Pă&=nt$ a&enii nu vor &ai (i do&ina#i de bani i bănci< nu vor &ai
idolatriza banii< &oneJ< den"9i< "eld$ Nici în (or&ă de bancnote< nrci sub (or&ă de &etale
 pre#ioase$
  ,& rezistat &ai &ult de o oră$ R=nd pe r=nd< re#eaua astrală a nu&elor de stele i planete
se destră&a< crăpa sub in(luen#a (ocului Soarelui i al vie#ii$ dată cu ea< plesneau zalele vorbelor
inventate de &istici pentru a înc9ide o&enirea într%o (alsă istorie: elo9i&< 9a%a9< 9ada&< 9a&<
9e&< Ja9e< noa9< eli< iota< >< iB dată cu aceasta< cădeau persoanele a căror soartă (usese
H(abricată prin &i>loacele &a"iei se&antice$ Se ridica &ul< &ul co&ple5< plin de calită#i
o&eneti< liber de orice za &istică sau astrală$ &ul dintre Pă&=nt i Soare$
  Su(icient pentru astăzi) a spus 4a&ol5e$ ;rebuie să vă &ai e5plic c=teva re"uli de via#ă
o&enească nor&ală$
 

  Ne%a& rela5at i ne%a& apropiat de d=nsul$ 4a&ol5e a început e5plica#ia a ceea ce (usese
destin< soartă< ar&a< sudiba< (ate:
  P=nă în prezent< via#a o&ului a (ost do&inată în special de in(or&a#iile din incontient<
 prin care< cică< vorbeau zeii (ăurari ai destinului$ Psi9olo"ii &oderni au stabilit despre ce era
vorba$
  In(luen#a viului i al inani&atului pă&=ntean7
  Nu nu&ai$ Nici un calculator nu poate acu&ula at=tea in(or&a#ii c=te acu&ulează creierul
opienesc$ ?n partea sa incontientă sau subcontientă se adunau ur&ătoarele cate"orii de
in(or&a#ii: pro"ra&ul de specie o&enească< pro"ra&ul de (a&ilie rasială i individuală<
 pro"ra&ul individual de evolu#ie< toate (iind înscrise în "ene$ ,cest pro"ra& stabilea< în linii
&ari< dru&ul în via#ă al (iecărui individ$ In linii &ari< căci pro"ra&ul era in(luen#at de o
&ultitudine de (actori interni i e5terni< pe care nu e "reu să%i identi(ica#i$ Po#i< 'arain7
  ,& cu"etat c=teva clipe$ !iscu#iile cu Cernescu< &arele a&ator de psi9olo"ie u&ană &ă
a>utau să dau un răspuns c=t de c=t corect$ ,& răspuns:
  Pro"ra&ul brut era in(luen#at de ur&ătorii (actori: educa#ia i instruirea (a&ilială i
socială< su"estiile invizibile pri&ite din &ediul de via#ă în &od înt=&plător< in(luen#ele
insesizabile ale inani&atului i viului planetar$ ,cestea puteau (i pozitive sau ne"ative< însă
&ecanis&ul lor inti& nu putea (i controlat de o&$ !in această cauză< a& pus accent pe contient
i voin#ă$ a&enii sunt răspunzători în li&ita (aptelor săv=rite contient i cu voin#ă< (apt pentru
vare trebuie să se străduiască să%i întărească contientul i voin#a$
  Ce (ace#i cu Hterenul zeilor< incontientul i subcontientul7 Nu ave#i nici o putere asupra
lui7 Cernescule7
  Cernescu a răspuns pro&pt:
  ,& studiat această proble&ă< 4a&ol5e$ ,& dezvelit%o de aura de supranatural< cel pu#in
 par#ial$ Pute& interveni pe Hterenul zeilor încă din pri&ii ani de via#ă ai copilului< in(luen#=nd
 pro"ra&ul de evolu#ie în via#ă a acestora< prin su"estii pozitive concrete$ Ceea ce introduce& în
ad=ncul creierului unui copil< în pri&ii ani de via#ă< nu poate ters de eveni&ente înt=&plătoare
ci nu&ai de su"estii 9ipnotice (oarte puternice< ceea ce se înt=&plă (oarte rar< !e e5e&plu< dacă
din &o&entul în care copilul începe să vorbească< îi repetă& zilnic o (or&ulă de tipul: ti o&
co&ple5< sănătos< plin de via#ă i ener"ie< cu o voin#ă puternică i o contiin#ă e5traordinară<
cal&< stăp=n pe tine însu#i< cu&pătat< capabil să în(r=n"i orice ispită i să ac#ionezi e5clusiv în
(avoarea vie#ii sănătoase< aceasta îi va (ace e(ect< dei copilul n%o în#ele"e încă$ (ectul se va
 produce în ti&pul vie#ii$
  Nu&ai în această direc#ie pute& li&ita Hterenul zeilor7
  Nu< aceasta ar (i prea pu#in$ Copilul poate (i condi#ionat pozitiv prin c=teva sute de
 propozi#ii si&ple< cuprinz=nd înde&nuri sau interdic#ii concrete$ ,ceasta a (ost "reeala reli"iei<
din copilăria u&anită#ii: a (olosit nu&ai interdic#ii< (ără înde&nuri pozitive$
  Po#i e5e&pli(ica7
  Si"ur) Să nu (uri) este o interdic#ie bună< însă trebuie co&pletată cu un înde&n Muncete
stăruitor pentru a ob#ine ce doreti) Să nu ucizi To&ori]) este o interdic#ie (oarte bună dar
insu(icientă pentru o&ul &odern$ a trebuie co&pletată cu un înde&n pozitiv< de tipul V 'ia#a e
valoarea supre&ă pe această planetă< (apt pentru care trebuie s%o aperi în toate ocaziile< (ără
e5cep#ie)
  4a&ol5e z=&bea &ul#u&it de rezultatele colii sale de vindecare a spiritului o&enesc prin
cunoatere contientă$ @i%a e5teriorizat &ul#u&irea:
  !ece V nu sau zece V nu< cele zece interdic#ii reli"ioase înscrise în nu&ele preotului "eto%
dac !eceneu< au (ost depăite de via#a &odernă$ Pentru un pri&itiv< cele zece porunci ne"ative
 

Tinterdic#ii] erau su(iciente i i&puse prin reli"ie$ 'ia#a &odernă a depăit însă stadiul pri&itiv<
ast(el că cere &ai &ulte &ii de interdic#ii< înscrise în le"i i alte acte nor&ative$ !in păcate<
 >uritii n%au în#eles că interdic#iile trebuiesc înso#ite de s(aturi &obilizatoare< de înde&nuri
 pozitive i e5plicate$ Psi9olo"ii trebuie să continue ceea ce a început reli"ia$ i trebuie să
stabilească c=teva sute de interdic#ii &oderne i c=teva sute de înde&nuri &oderne< prin care să
condi#ioneze incontientul u&an încă din pri&ii ani de via#ă$ !e e5e&plu< o interdic#ie &odernă
de tipul Să nu (alsi(ici in(or&a#ii în &od voit iGcu inten#ii rele) trebuie înso#ită de un înde&n de
tipul în orice ocazie< să (oloseti in(or&a#ii adevărate< căci ele î#i (ac via#a &ai uoară< î#i asi"ură
sănătate i respect din partea persoanelor cu care te a(li în rela#ii)
  ?n continuare< a& discutat c=teva zeci de &inute despre &odul în care trebuie să
 pro"ra&ă& creierul din (a#a noastră în scop de a in(luen#a pozitiv creierele oa&enilor$ Concluzia
la care a& a>uns privete (iecare cetă#ean al planetei în parte: /iecare o& al Pă&=ntului e obli"at
să înve#e pro"ra&aiea pozitivă a creierului< să o aplice asupra creierului propriu i asupra
creierelor altor persoane< să se ab#ină de la su"estii ne"ative îndreptate î&potriva creierului său
sau a altor creiere$ Radia#ia pozitivă a &arelui creier (ăcut de ze"etini nu era su(icientă pentru a
deter&ina un salt în evolu#ia o&ului$ Se i&puneau e(orturi &ari din partea tuturor persoanelor
contiente< în scop de a in(luen#a pozitiv întrea"a u&anitate$ !upă aceasta< a& început dezbaterea
celei &ai "rele păr#i a lec#iei< (or&ulate de 4a&ol5e ast(el:
  Creierul o&enesc este in(luen#at în &od insesizabil< prin su"estii înt=&plătoare< din
&ediul încon>urător< cu& ar (i: eveni&entele văzute sau auzite i senti&entele născute de acesteaO
senti&entele declanate de alte persoane ori de (actori din viul sau neviul planetarO idei i (or&ule
verbale din căr#ile citite< din (il&ele văzute< din discu#iile purtate cu alte persoane$ ,ceste su"estii
înt=&plătoare seG i&pri&ă în creier i deter&ină atitudini pozitive sau ne"ative (a#ă de alte
 persoane< de propria persoană< de ele&entele viului i neviului planetar$ /unc#ie de aceste
atitudini< oa&enii ac#ionează într%un &od sau altul< ob#in=nd o via#ă &ai bună sau &ai rea$ Cu&
 procedă& pentru a eli&ina e(ectul nociv al înt=&plărilor i&pri&ate în creierul nostru7
  N%a răspuns ni&eni$ ?nt=&plările despre care vorbea 4a&ol5e erau (oarte &ulte< i&posibil
de controlat contient< i&posibil de inventariat la un &o&ent dat din via#a unui o&$ le îi
deter&inau într%o anu&ită &ăsură soarta$
  Ni&eni nu poate controla &ilioanele de înt=&plări ale vie#ii unui o&< a& apreciat eu< pe
 baza ra#iona&entului anterior$
  4a&ol5e &%a aten#ionat că &%a& "răbit să răspund înainte de a "=ndi su(icient< apoi a
e5plicat i acest &ister: într%adevăr< nu pute& controla totalitatea înt=&plărilor din via#a noastră$
 &are parte din ele< însă< pot (i pro"nozate sau anticipate prin D"=ndire &atură< aa cu& a&
stabilit în discu#ia anterioară$ ?n plus< oa&enii viitorului vor pri&i de la noi un &are dar:
capacitatea de a contientiza i&pulsurile venite din viitor< sub (or&ă de pre&oni#ii$ 'arain< cu&
si&#i tu că ur&ează să se înt=&ple ceva neplăcut< că te pate un pericol7G
  Nu &%a& "răbit$ ,& analizat sutele de cazuri în care si&#ise& i$ contientizase&
 pericolul< apoi a& răspuns: în (aza ini#ială< si&t un discon(ort sau< dacă pericolul e &are< o stare
de uoară panică$ C=nd &i se înt=&plă aa ceva< invoc MU2 i atept să &i se clari(ice
in(or&a#iile$ In (aza ur&ătoare< văd cu oc9ii &in#ii scenele din viitor sau din spa#iu< din care
izvorăte pericolul$ Cu acesta< ele&entele proble&ei sunt cunoscute$ ,nalizez cal& cu& trebuie
să procedez pentru a evita pericolul i ac#ionez lo"ic$ In cele &ai &ulte cazuri< evit pericolul
înainte de a &ă cuprinde$
  5act acesta este procedeul pe care îl vo& dezvolta în creierul (iecărui cetă#ean al
 planetei$ Pre&oni#iile vor deveni un &i>loc real de evitare a pericolelor create de (eno&enele
naturii< oa&enii pri&itivi< &a"ie ori alte (eno&ene înt=&plătoare$ !esi"ur< discută& de
 

 pre&oni#ii tiin#i(ice< bazate pe in(or&a#ii reale i nu de pre&oni#ii &istice< de tipul celor

răsp=ndite de &istici printre pă&=nteni$ Prin inter&ediul acestui creier< vo& dezvolta capacitatea
de pre&oni#ie îir (iecare pă&=ntean$ Pre&oni#iile< însă< nu e5clud "=ndirea lo"ică< proprie
oa&enilor superiori$ 0aza activită#ii unui o& &odern este "=ndirea lo"ică< tiin#i(ică< care
(olosete le"ile cunoscute ale vie#ii i in(or&a#iile (urnizate de tiin#e$ 6=ndirea lo"ică a ridicat
o&ul din viul planetar i i%a redus substan#ial le"ăturile de in(luen#ă cu inani&atul< ve"etalele i
ani&alele$
  2e%a redus nu&ai7
  ?n "lasul &eu se citea deza&ă"irea$ 4a&ol5e însă &i%a ters%o de îndată:
  a&enii nu pot rupe toate le"ăturile cu viul pă&=ntean< deoarece unele dintre acestea sunt
(avorabile vie#ii lui$ !acă le%ar rupe< ar pierde surse i&portante de ener"ie vitală$ a&enii se
9rănesc din ener"ia viului pă&=ntean$ Cu& să renun#e la 9rana vizibilă i invizibilă< ener"etică7
,& păstrat le"ăturile prin care oa&enii ob#in ener"ia vitală din viul pă&=ntean< eli&in=nd
in(luen#ele ne"ative din această ener"ie< adică i&pulsurile instinctuale< inspirate de ve"eta#ie i
ani&ale$ &ul are propriile le"i de via#ă$
  ,ceasta însea&nă un nou ec9ilibru între contient i incontient7
  !a$ P=nă acu&< oa&enii au (ost do&ina#i de incontient< ase&enea ani&alelor i
 plantelor$ !e acu& încolo< zestrea contientă i incontientă se a(lă în ec9ilibru< in(luen#=nd în
e"ală &ăsură via#a o&ului$ ?n#ele"i că oa&enii au scăpat de o &are povară< povara do&ina#iei
incontientului7 Cu c=t înaintează în viitor< oa&enii vor reduce activitatea incontientului la
&ini&ul necesar< dezvolt=nd activitatea contientă$
  ,ceasta însea&nă că nu vor &ai avea senti&ente7
  Cu& să nu &ai aibă7 'or avea senti&ente (ru&oase< controlate destul de bine de contient
i in(luen#ate contient< prin su"estie$ Ceea ce v%a dispărea sunt e&o#iile ne"ative< necontrolate<
cu& ar (i tea&a< (rica< &=nia< ura< violen#a< cruzi&ea< laitatea< lăco&ia< panica$ @ti#i voi ce
e5plozii a(ective crează tulburări în via#a oa&enilor$ Prin ac#iune contientă< vo& eli&ina treptat
e5ploziile e&o#ionale i tulburărileG create de ele< păstr=nd în oa&eni nu&ai senti&entele
 pozitive< înăl#ătoare< &obilizatoare< creatoare< cu& ar (i dra"ostea de via#ă< pasiunea creatoare<
iubirea de oa&eni i de ele&entele viului pă&=ntean< cura>ul< bunătateaB
   trans(or&are radicală a o&uluiB a& rostit eu "=nditor$
  !a< a con(ir&at 4a&ol5e< o trans(or&are radicală< în direc#ia u&anizării accentuate$ ste
i&pusă de evolu#ia vie#ii o&eneti de tip ascendent< pe care a& stabilizat%o noi< prin
repro"ra&area creierului selenar$ ?n ur&ătoarele sute de ani< oa&enii vor evolua at=t de &ult<
înc=t va (i "reu să%i co&para#i cu cei din prezent$ !ezvoltarea e5plozivă a tiin#ei trebuie să (ie
înso#ită de o dezvoltare corespunzătoare a o&ului$ ;endin#ele de întoarcere a o&enirii înapoi< în
trecut< au (ost în(r=ne prin interven#ia noastră$ a&enii au păit în viitor< lăs=nd în ur&ă practicile
&istico%&a"ice< reli"ioase< de tip &edieval$ 'e#i observa destul de cur=nd &ari trans(or&ări în
 pozi#ia oa&enilor (a#ă de ase&enea practici$ !ezinto5icarea de &istică i &a"ie se va produce
(oarte rapid< în c=#iva ani$ Pentru aceasta< însă< trebuie să &ai (ace& ceva: să distru"e& cele apte
ceruri &istice< reprezentate de cele apte zale ale Aorionului i cele apte zale ale Ursei Mari$
'eni#i &ai aproape de &ine)
  Ne%a& apropiat de 4a&ol5e$ ,& ridicat pal&ele i a& început invocarea:
  M) M) M) M)
  ,rde#i zalele Aorionului) ,rde#i zalele soarelui ne"ru< care voia să ne ia Soarele< să ne
întoarcă în trecutul pri&itiv)
  (ortul era i&ens$ ?n ur&ă cu c=teva luni< la înde&nul lui 4enadirt< &odi(icase&
denu&irile stelelor i constela#iilor< încetai si"ur< noile denu&iri începuseră să producă e(ecte
 

asupra vie#ii oa&enilor$ /r=na vec9ilor denu&iri se si&#ea< însă$ 4alele Aorionului p=r=iau
"roaznic< sub i&pactul să"e#ilor spiritelor noastre$ Un pocnet ca de ar&ă ne%a vestit că una
crăpase$
  S a spart zaua 0etel"eusa< a anun#at 4a&ol5e$ dată cu ea< a crăpat zaua "albenă a
;ibetului< Ai&alaiei i Cio&olun"&ei$ !inspre răsărit vo& avea linite i pace)
  ?ncă un pocnet< la (el de cu&plit ca i pri&ul$
  , crăpat zaua 0ellatri5< a anun#at 4a&ol5e linitit$ Concentra#i%vă)
  ?ncă un pocnet i încă unul$
  S%au spart zalele Ri"el i Sai(< ne%a in(or&at 4a&ol5e$ , căzut le"ea salică< în baza căreia
&onar9itii voiau să ridice o (e&eie pe tronul lui !ecebal$ Continua#i pe direc#ia celor trei ri"i)
;rebuie sparte< pentru a îndepărta de Ro&=nia pericolul &onar9ist i a eradica &onar9ia din via#a
 pă&=ntenilor$
  (ortul era uria$ 4alele Aorionului< i&plantate prin &a"ie< de iudeo%&asoni rezistau$
&ul însă avea în &intea i ini&a sa le"ea vie#ii i (ocul vie#ii$
  M) M) M) M) M) M,NIB
  Cu un tunet în(ricoător< ulti&ele trei zale ale Aorionului< ,l&ita&< ,l&ita i Mintaa
au plesnit$ Cal&< ca i cu& ar (i discutat proble&e obinuite< 4a&ol5e a anun#at:
  , &urit zeul%dual< i&a"inat de &istici pentru a înc9ide o&enirea în al(abet$ S%a ter&inat
dualis&ul< via#a intră în le"ile ei (ireti< co&ple5e< pluraliste$ dată cu zeul dual< a crăpat zeul%
9ual< căreia &isticii îi spuneau du9u$ Cu aceasta< o&enirea a (ost eliberată din povestea în"erilor<
inventată de ibri pentru a%i prea&ări valorilor lor vitale$
  Cu& aa< pentru a%i prea&ări valorilor lor7
  Si&plu< 'arain$ Căpetenia în"erilor Hbuni< du9u< nu era altul dec=t i9udu< sau i9uda< una
din căpeteniile de trib ale ibrilor$ Ro&=nii au su(let< nu du9) Mi9ael înse&na< în ibri< zeul vie#ii<
Uriel< zeul lu&inii$ ,#i în#eles că ibrii vă puneau să le ridica#i în slăvi cuvintele lor< su"er=nd că
ar (i zei< ar9an"9eli sau s(in#i7 ,#i în#eles de ce Mi9ai de Ao9enzolern i%a luat un "inere cu
nu&ele !uda< care tri&ie i9udu%i9uda7 ,#i în#eles că unirea lor se (ăcea prin partidula i97 ,#i
în#eles ca iudeo%&asonii< practican#i ai cultelor astrale i reli"iile pe care ei le do&ină vă
îndea&nă să vă înc9ina#i la nu&ele oa&enilor< înscris< c9ipurile< în Cer< în loc să%i veri(ica#i< să
stabili#i dacă au calită#i o&eneti7 Iată ce însea&nă &a"ia (or&ală) dată cu Aorionul< a crăpat
&a"ia (or&ală< au crăpat cele Hapte ceruri în care voiau să înc9idă o&enirea) , crăpat i zaua
Uranusului cea de%a aptea planetă)
  'ocea lui 4a&ol5e devenise tăioasă i rece$ ?l dureau su(erin#ele provocate o&enirii de
&a"ii iudeo%&asonici i de reli"iile derivate din iudais&$ , reluat cu o voce pe care nu i%o
cunoate&:
  M) M,NI) M) M) M) M) Spar"e zaua nea"ră a "iptului i Ludeei)
  Pornise de unul sin"ur) 2u&ea se cutre&ura din te&elii$ Si&#ea& (izic cu& crăpau zalele
vra>ei roii%ne"re$ Solul 4e"etinei tia ce (ăcea$
  M) M) M,NI) M) M)
  Un cutre&ur cu&plit se abătuse în lu&e$ 4a&ol5e%&ul< însă< era neclintit$ Continua la
(el de cutezător)
  M) M,NI) M) M) M)
   scurtă z"uduitură< apoi s%a lăsat linitea$ 4a&ol5e a "răit:
  rdinea &ului a (ost restabilită pe această planetă$ 4alele "iptului< nea"ră i a ,nzilor<
roie< au (ost sparte$ Soarele i Pă&=ntul sunt &ai puternice dec=t le"ăturile astrale) &ul
Soarelui i Pă&=ntului a învins &a"ia stelelor) uropa nu &ai are de su(erit din cauza &a"iei
culorilor< nu &ai are de su(erit din cauza &a"iei se&antice)
 

  Ne%a& odi9nit c=teva clipe$ /iecare cu "=ndurile lui$ !upă aceasta< 4a&ol5e a vorbit din
nou:
  ,cu&< vo& s&ul"e cele opt cuie prin care ibrii voiau să cruci(ice MU2) @apte sunt
cunoscute de voi< sunt cele apte stele din Ursa Mare$ , opta< ,lcor sau Saidac e &ai pu#in
cunoscută$ Cu aceasta< cele apte ceruri de sus i cele apte ceruri de >os dispar din via#a
oa&enilor$ Cerul< Universul< Cos&osul e in(init i nu poate (i înc9is în (or&ule &istico%&a"ice)
Concentra#i%vă)
  Ne%a& str=ns aproape de 4a&ol5e i a început:
  M) M) M) M) M,NI) M) M) M)
  !e această dată< a (ost &ai uor$ R=nd pe r=nd< au plesnit zalele stelelor !ub9e< Mera<
P9e"da< Me"rez< ,liot9< Mizar i 0enetnasc9$ Ulti&a a plesnit zaua Saidac%,lcor$ Cu aceasta<
&ul viu revenea la via#ă nor&ală$ Nu &ai era con(undat cu urs< bear< &edvedi ori alte ani&ale$
Redevenise M< aa cu& (usese la pri&a colonizare a Pă&=ntului$ ?ncepea& să în#ele" de ce
(usese& &in#it de pri&itivi< în &o&entul în care î&i a&intise& că stră&oii &ei veniseră din
direc#ia constela#iei M$ 2%a& in(or&at pe 4a&ol5e: în visele &ele din pra"ul &or#ii< visa& că
stră&oii din M (useseră rebeli î&potriva ordinii universale< pedepsi#i să trăiască pe această
 planetă î&preună cu învin"ătorii lor din 2Jra i CJ"nus T2ebăda< Crucea Nordului]$
  ,a a& (ost i eu înelat< la pri&a e5pedi#ie$ Ur&aii sălbătici#i ai celor două e5pedi#ii
anterioare< căzu#i în &a"ia inani&ată sau a viului planetar< &%au in(luen#at i pe &ine$ Ma"ia
verde%"albenă a 'e"ăi< inspira viul ve"etal i cultele asiatice să zăpăcească spiritul invizibil al
o&ului$ Poate că unii dintre stră&oii tăi au (ost ve"ani< căzu#i în vra>a verde"albenă$
  , (ost unul< Incer$ Nu dădea nici o ansă o&enirii pă&=ntene$ Mă înde&na s%o părăsesc<
s%o las de izbelite$
  0ine ai (ăcut că nu l%ai ascultat) înainte de toate< eti M "=nditor i creator) Ni&ic de pe
această planetă nu se co&pară cu MU2) Nici &ăcar 2ebăda< căci &ul a inventat%o) 0ine7
  0ine)
  ,tunci< să eliberă& i copilul &ului) Să%i s&ul"e& cuiele stelare bătute de &istici în
trupul lui) ,rde#i Zoc9ab< Isis i Polaris)
  Ne%a& concentrat puternic$ N%a& (ost nevoie de un e(ort deosebit< căci le"ăturile astrale
au plesnit (ără nici o "reutate$ 4a&ol5e a cobor=t &=inile i &%a aten#ionat:
  'arain< c=nd ai rebotezat stelele< ai uitat o constela#ie i o stea$ Nu le%ai dat nu&e noi$ @tii
care7
  @tiu$ Constela#ia 'izitiul V ,uri"a cu steaua Capella$ Nu pot spune de ce le%a& trecut cu
vederea$
  ,ceastă înt=&plare are un t=lc< 'arain$ Pentru tine înt=&plările sunt destul de clare$
  4a&ol5e< &ul a vrut să uit această constela#ie7
  ;u ce crezi7
  ,st(el cred$ Să le botez acu&7
  Nu e cazul) 2e%a& denu&it eu< /oc i /lacără< pentru a depăi ru"ul aprins de &istici$
/ocul i /lacăra vie#ii o&eneti nu vor putea (i în#elese dec=t de cei care înva#ă carte< 'arain)
!acă n%a#i (i învă#at &ultă carte< n%a#i (i supravie#uit în con(runtarea ne&iloasă cu &isticii iudeo%
&asoni)
  ,& stat c=teva clipe (ără a scoate un cuv=nt$ Privea& la &arele creier construit de
ze"etini i încerca& să "9icesc ca& în c=t ti&p voi vedea o&enirea scăpată de bleste&ul &istic$
4a&ol5e a spart tăcerea: înainte< către viitor) !e opt ani< Ro&=nia bate pasul pe loc sau &er"e
înapoi$ @ti#i de ce7
  4alele Maltei< a& presupus eu$
 

  5act) Să le distru"e& una c=te una$ ?ncepe#i)

  M) M) M) M) M)
  ner"ia o&enească cur"e în valuri din noi< către tainicele le"ături ale &a"ilor ibri$
  ,rde#i zaua 6ozo) ,rde#i zaua Co&ino) ,rde#i zaua &in)
  Mă concentra& puternic$ ?ncepea& să în#ele" rela#ia dintre dinastiile "albene< Min< i
 >io&in invocat de unii cretini in(luen#a#i de prostia ibrică$ ?n#ele"ea& c9iar de ce unii lideri ai
Maltei se nu&iseră Minto(($ Prin (iin#a &ea vuia (urtuna &=niei$ !ouă &ii de ani (usese&
do&ina#i de &a"ia "alben%nea"ră iar reli"ia (usese calul troian al invadatorilor$ Ce ne%a& (i (ăcut
dacă n%ar (i revenit 4a&ol5e%&ul7 ,r &ai (i ră&as ceva din civiliza#ia albă< creatoare7
  Un sunet abia perceptibil ne%a vestit că zalele prin care spiritul Ro&=niei (usese le"at de
cele două insule ale Maltei< 6ozo i Co&ino< pocniseră$ ,& luat la r=nd< cu acelai (oc< zaua 2a
'alettei$ In ti&p ce o ardea& cu (ocul spiritelor noastre< a& început să în#ele" c=t de si&plă
(usese &aina de &anipulare se&antică$ C=teva se&ne< c=teva sunete$  ni&ica toată (a#ă de
co&ple5itatea vie#ii o&eneti$ @i totui< produsese e(ecte neplăcute< prin îndobitocirea liderilor
 pă&=nteni< î&i părea rău că nu pot trece dincolo de 9otarul &or#ii< să%l pedepsesc pe cel care
inventase &ecanis&ul se&antic$ Spera& din tot su(letul că !u&nezeul%& îi va plăti i pe
cealaltă lu&e pentru răul (ăcut o&enirii pă&=ntene$
  4alele întunericului spiritual i ale re"resului au (ost sparte i arse< ne%a anun#at 4a&ol5e$
&enirea reîncepe ascensiunea către via#a nor&ală$ (ectele Maltei au încetat$
  ,& răsu(lat uurat$ Nes(=rind dru& al o&enirii către deplina u&anizare putea continua$
?n (a#a noastră se întindea nu&ai in(initul< deloc ostil$ Cu in(initul era& prieteni de &ultă vre&e$
4a&ol5e a con(ir&at cele "=ndite de &ine:
  S%au prăbuit cele zece ceruri ale lui iota%>oda$ ,u căzut cele apte ceruri în care erau
înc9ii oa&enii i cele trei din care dictau Hzeii$ Ma"ia al(abetului Hsacru a (ost distrusă de
M) înainte< în in(initul Univers)
  ;ăcea& i "=ndea&$ Mă întreba&< pe bună dreptate< de ce trebuise ca eu< un o& &odern<
să învă# &a"ie pri&itivă< să studiez subiecte care nu &ă atră"eau deloc$
  'arain< a răspuns 4a&ol5e "=ndului &eu< nu po#i co&bate ceea ce nu tii$ !in această
cauză< l%a& lăsat pe !e&ian să%#i trans&ită toate in(or&a#iile străbunilor< inclusiv cele &istice<
(alse$ ,& veri(icat o ipoteză$
  Care7
  Un o& &ode& nu &ai poate (i pri&itivizat dec=t dacă dorete$ Contiin#a i voin#a o&ului
&odern sunt &ai puternice dec=t procedeele &a"ice (olosite de &istici$ ,ceasta este o &are
uurare$ Pute& elibera întrea"a o&enire din sclavia reli"iilor iudaice$ Nu sunt pu#ini oa&eni
robi#i de ele$ Sunt &ai &ult de un &iliard$
  4a&ol5e< cu& vor &ai ti oa&eni &oderni care sunt cuvintele lor i care aU (ost
intercalate de &istici pentru a le crea proble&e7
  Nu &ai are i&portan#ă< 'arain$ 2i&ba>ul o&enesc i%a pierdut sensul &a"ic$ a&enii
 pricep i în#ele" sensul co&un< (olositor co&unicării dintre ei$ 2i&ba>ul i%a pierdut sensul tainic<
a&enin#ător$ Nu &ai poate (i (olosit ca ar&ă$ Războiul &istic i războiul psi9olo"ic< din care
(ăcea parte< au încetat$
  ,sta însea&nă că i e5trateretrii în#ele" "lu&ele7
  4a&ol5e a r=s din toată ini&a< pentru pri&a dată de c=nd îl tia&:
  P=nă i noi ti& să "ustă& o "lu&ă< 'arain$ ?n#ele"e& vorbirea cu &ai &ulte sensuri< cu
&ai &ulte în#elesuri$ Ceilal#i< &isticii pe care i%a& în(r=nt< nu cunoteau "lu&a i splendorile
vie#ii$
 

  @tiu< 4a&ol5e$ ,& cunoscut o (e&eie din Creiba< (ru&oasă cu& alta nu era< dar nu
cunotea "lu&a$ Pentru ea< toate aveau un sin"ur sens< o sin"ură se&ni(ica#ie$
  ;endin#ă nor&ală la un astral pornit pe uni=icarea lin"vistică$ ?n cazul nostru< nu se pun
ase&enea proble&e$ 2i&bile o&eneti vor (i (olosite încă &ult ti&p< p=nă ce se vor a&esteca de
la sine$ Nu e nevoie să (or#ă& acest proces< dei unele puteri pă&=ntene i%au propus i această
"rozăvie$ Mai cu &o# dec=t to#i au (ost ibri< cu preten#ia lor de Hal(abet astral$ C=te parale a (ăcut
al(abetul lor< ti#i$ uropenii vor (olosi în continuare al(abetul latin$ Probabil< va (i adoptat de
întrea"a o&enire< deoarece este &ai co&plet i &ai co&od dec=t toate celelalte$
  ,& părăsit ca&era &arelui creier i ne%a& întors în centrală$ Ne%a& ocupat locurile i a&
reluat discu#ia$ 4a&ol5e ne%a înde&nat:
  Spune#i< ce a#i în#eles din studierea vie#ii de pe alte planete< ale altor siste&e solare7
  Multe< a răspuns Cre&ene$ !e e5e&plu< că pu#ini cetă#eni ai Universului au (ost at=t de
norocoi ca noi$ ,& văzut planete &ai bo"ate< însă< în care viul ve"etalo%ani&al respin"e specia
noastră o&enească$ ,& văzut planete aride< lipsite de condi#ii de via#ă$ ,& văzut planete
ultra&oderne< în care separarea de ele&entele naturale e prea &are$ !in punctul nostru de vedere<
oa&enii de acolo duc un trai arti(icial$ ,& văzut planete &uribunde< cu stele în stin"ere< în
 pericol de a (i în"9e#ate ori cuprinse de întunericul etern$ ,& învă#at să iubi& Pă&=ntul nostru i
Soarele nostru< cu& nu &ai iubi& dec=t via#a$
  ,ceasta a& vrut să vă învă#< oa&enilor) Iubi#i Pă&=ntul căci e sin"ura planetă de care
depinde via#a voastră) Pune#i%vă speran#ele în Pă&=nt< căci nu ve#i "rei) Iubi#i Soarele vostru<
căci e sin"ura stea a vie#ii voastre) Niciuna din stelele vizibile sau invizibile nu vă dă căldură i
lu&ină< nu vă între#ine via#a) învă#a#i oa&enii să nu &ai divinizeze stele reci i denu&irile lor<
căci ar a>un"e nite străini lipsi#i de ocrotirea Soarelui) Să nu &ai divinizeze alte planete< căci
niciuna din ele nu vă asi"ură via#a) ,#i în#eles cu& trebuie să arate săptă&=na7
  Nu se &ai poate nu&i săptă&=nă< căci Soarele i Pă&=ntul trebuie să%i a(le locul în
unitatea conven#ională de ti&p$ ,sta< însă< vor descoperi%o astrono&ii< în anii ce vin$
  'or descoperi%o< a con(ir&at 4a&ol5e$ @i vor în#ele"e că oa&enii trăiesc între Pă&=nt i
Soare< (ără le"ături în alte planete i alte stele$ C=nd vor în#ele"e aceasta< vor (i co&plet liberi i
vor trăi &ult &ai bine$ !eoca&dată< să ne bucură& că a& în(r=nt rebeliunea &istică i să ne
 pre"ăti& pentru via#a nor&ală)
  P,R;, , !U, dezle"ări de &istere$
  C=#iva cititori &i%au su"erat să nu &ai port eroii căr#ilor &ele prin Cer< în căutarea unor
&istere de dezle"at$ Nu i%a& pli&bat înt=&plător$ Cunotin#ele de astrono&ie i psi9olo"ie &i%au
 per&is să descopăr (aptul că< în anu&ite li&ite< oa&enii Pă&=ntului sunt &anipula#i prin (or&ule
&istico%se&antice< în care sunt incluse nu&ele stelelor< constela#iilor< planetelor$  vorba de o
condi#ionare psi9ică si&plă< prin cuv=nt< pe care orice psi9olo" serios v%o poate e5plica$ Pe scurt<
situa#ia este ur&ătoarea:
  /iecare o& reac#ionează la anu&i#i sti&uli verbali< dacă$ este învă#at în acest sens< dacă
este (ăcut să creadă că respectivul sti&ul se re(eră la propria personalitate$ !e e5e&plu< dacă într%
un "rup de persoane ele pro(esii di(erite< lansă& apelul do&nule in"iner) &ai &ult ca si"ur to#i
in"inerii vor întoarse capetele< crez=nd că ei au (ost apela#i$ !e ce7 !eoarece în contientul i
incontientul (iecăruia sunt înscrise su"estii si&ple< de tipul eti in"iner$ !intre &ultiplele însuiri
 prin care e de(inită persoana respectivă< cuv=nt V sti&ul (olosit< in"iner< este &ai bine
contientizat i întipărit< contribuind la identi(icare i autoidenti(icare$
  Un alt cuv=nt sti&ul la care oa&enii reac#ionează involuntar este (or&at din nu&ele de
(a&ilie i pronu&ele (iecăruia< cuvinte puternic i&pli&entate în creier încă din pri&ii ani de
coală< c=nd copii sunt apela#i la catalo"$
 

  Nu&ele< pronu&ele i pro(esia unei persoane sunt date de identi(icare super(iciale< care
nu ne spun ni&ic despre con#inutul calitativ al persoanei respective$ !e e5e&plu< nu ne spun
ni&ic despre trăsăturile de personalitate pozitive i ne"ative< în nu&ăr de c=teva &ii< nu ne spun
ni&ic de contiin>a< voin#a< credin#ele< idealurile< speran#ele< e5perien#a de via#a etc$ a persoanei
respective$ !acă nu &ă crede#i< vă ro" pe du&neavoastră< cititorii &ei< să contacta#i persoane
care nu &i%au citit nici o carte i să le întreba#i: Ce%#i spune #ie nu&ele Pavel Coru#7 /oarte si"ur<
nu le va spune ni&ic$ Nici du&neavoastră nu vă spune &are lucru< dei a#i citit &ulte căr#i scrise
de &ine$ Nu ti#i însă aproape ni&ic despre via#a &ea< despre calită#ile &ele personale< altele
dec=t cele o"lindite în căr#ile scrise$
  Sper că< p=nă la acest punct< a#i în#eles (aptul că un o& nu poate (i de(init nici &ăcar
supenicial prin nu&e< pronu&e< pro(esie< v=rstă$ ?n ciuda acestui adevăr de via#ă< uor de
de&onstrat< &isticii &ai vec9i sau &ai noi au încercat să deter&ine soarta oa&enilor (unc#ie de
aceste ele&ente super(iciale$ Misticii vec9i au ataat oa&enilor denu&irea zodiei i c=teva
trăsături de personalitate pe care ei< netiutori ai psi9olo"iei< le credeau speci(ice zodiei
respective i "ata) Credeau că au de(ini#i &ul< (iin#a supre&ă de pe această planetă$ 6ata lor s%a
dus de r=pă< odată cu cele 1 triburi zodiacale în care voiau să î&partă lu&ea$ !e ce s%au dus de
r=pă toate (ăcăturile zodierilor7 Si&plu: copii născu#i în aceeai zi i acelai loc nu au aceeai
soartă< dei au aceeai zodie< deoarece intervin o serie de (actori ereditari i econo&ico%sociali
cu& ar (i: &otenirea "enetică< di(eren#a de trăsături de personalitate &otenite i învă#ate< starea
econo&ică i socială a părin#ilor etc$ !eci< o &ultitudine de (actori personali< (a&iliari i sociali
contrazic (la"rant prezicerile zodiacale din ziua naterii$
  Prezicerile zodiacale nu iau în considerare ele&ente (unda&entale de via#ă u&ană< cu& ar
(i: rasa< na#ionalitatea< v=rsta< e5perien#a de via#ă< pro(esia< "radul de cultură< senti&ente i
 pasiuni< rela#iile cu al#i oa&eni Tcare ne in(luen#ează în bine sau în rău]< locul de &uncă i locul
de trai etc$
  Cu toate că tiin#a a de&onstrat că zodia e o încercare de a de(ini super(icial o persoană i
a robotizat%o prin introducere într%un tipar< &isticii n%au încetat să%i i&pună siste&ul$ Mai nou<
au apelat la calculatoare< în care< pe baza unui nu&ăr restr=ns de date Tnu&e< pronu&e< pro(esie<
zodie< data i locul naterii] încearcă să deter&ine soarta oa&enilor co&pleci< i&posibil de
deter&inat de către o (iin#ă o&enească sau e5traterestră$ In acest scop< au reintrodus în circuitul
in(or&a#ional public zodiile i le i&pri&ă cu insisten#ă în creierele copiilor i a adul#ilor &ai slab
 pre"ăti#i$ !e data aceasta< cuv=ntul sti&ul prin care se (ace condi#ionarea psi9ică este nu&ele
zodiei$ !acă nu &ă crede#i< pute#i (ace ur&ătoarea e5perien#ă: într%un "rup de tineri îndoctrina#i<
stri"a#i: Mă< berbecu=e) 'e#i constata că unele persoane< care cred că sunt berbeci< vor reac#iona$
,sta însea&nă că au (ost robotiza#i< că alături de ele&entele de identi(icare prezentate în pri&a
 parte a capitolului< au introdus i denu&irea zodiei$ C=nd văd ast(el de tineri< la spectacole
televizate< a(ir&=ndu%i apartenen#a la o zodie< &ă apucă &ila de ei$ ?&i vine să le stri": ;inere<
nu%#i dai sea&a că intri într%un tipar i vei (i &anipulat prin nu&ele zodiei7 Nu%i dai sea&a că
renun#i la trăsături o&eneti< în (avoarea unor ani&ale7) u scriu pentru cei care vor să tie
adevărul< să ră&=nă oa&eni între"i< co&pleci< i&posibil de de(init prin c=teva cuvinte$
  Care este scopul acestei &anipulări< pre"ătite îndelun"< pe calculator7 Si&plu: robotizarea
oa&enilor prin condi#ionare psi9ică< trans(or&area lor în &ase a&or(e< &anipulabile prin c=teva
cuvinte$ ,ceasta a (ăcut i reli"ia< deoarece aproape toate reli"iile s%au (or&at pe baza
9oroscoapelor i zodiacelor< precu& i a altor nu&e de constela#ii i stele< pe care le voi e5plica
în continuare$ ?n căr#ile , în(lorit Speran#ă i Copii Speran#ei a& descris pe lar" sisten>ul de
(or&are a reli"iilor cu baze în cuvintele Hsacre< care de(ineau stelele< constela#iile i literele
al(abetului ibrit Tevreiesc]$
 

  Un siste& ceva &ai co&plicat de &anipulare prin condi#ionare psi9ică< prin sti&uli V
cuvinte Tnu&e de stele< planete< constela#ii] 1%a constituit s(era &istică< adică s(era i&a"inară pe
care se văd constela#iile i stelele cunoscute de noi< pă&=ntenii$ Ma>oritatea constela#iiior i
stelelor au pri&it nu&e &itolo"ice< ceea ce nu era deloc vinovat în concep#ia celor care le%au
 botezat ini#ial$ Persoanele din clasele suspuse< &ai ales din perioada (eudală< i%au însuit unele
nu&e de constela#ii sau stele< crez=nd că< prin aceasta< se vor înăl#a la Cer$ Nici &ăcar ini#ia#ii
care zei(icau (eudalii< re"ii< î&păra#ii nu cunoteau &ecanis&ul psi9olo"icD prin care Hputerea
stelelor se trans(era asupra acestora$ ?n realitate< (eudalii< re"ii< î&păra#ii respectivi se năteau
e5act ca orice alt &uritor< din (e&ei< cu o zestre nativă deter&inată de părin#i< nu neapărat
(or&idabilă$ S%au cunoscut destule cazuri< inclusiv în #ara noastră< în care Hunii !o&nului< cu
Hs=n"e albastru s%au născut cu 9andicapuri (izice sau psi9ice$
  Cu& se (ace că< totui< nu&ele lor producea oarecare e(ecte< nu neapărat (oarte &ari i nu
asupra tuturor oa&enilor7 Mecanis&ul psi9olo"ic al acestui e(ect trebuie căutat pe Hterenul
zeilor incontientul oa&enilor< în care< în &ii de ani< au (ost înscrii c=teva sute de zei< inclusiv
dintre cei astrali Tnu&e de constela#ii i stele]$ C=nd în nu&ele sau în titlurile însuite de un
(eudal Tre"e< î&părat] cu a>utorul reli"iei se re"ăsea un nu&e de vec9i zeu< cunoscut incontient<
descenden#ii adoratorilor acestora tindeau să se supună în &od incontient$ ,lături de e5ploatarea
incontientului< reli"ia< instru&entul liderilor pri&itivi< i&punea< prin credin#ă< ideea că (eudalul
Tre"ele< î&păratul] era zeu sau uns al !o&nului$ ,ceastă concep#ie pri&itivă &ai poate (i
înt=lnită i în zilele noastre< în special la &onar9iti$  de &irare (aptul că oa&eni cu înalte studii
nu >udecă corect< nu%i pun cea &ai si&plă proble&ă: !acă re"ele este unsul !o&nului< de ce nu
are trăsături de personalitate e5cep#ionale< de ce are 9andicapuri (izice sau psi9ice< de ce se
î&bolnăvete i &oare la (el ca orice alt &uritor7
  /aptul că particulele< cuvintele sau (or&ulele Hsacre pot (i e5ploatate pentru a do&ina
 prin incontient a (ost e5ploatat de reli"ii dar< în ulti&ul ti&p< i de oa&enii politici$ In carte v%
a& e5plicat cu& a evoluat Lian" 4e&in< în al cărui nu&e "ăsi& litere i particule Hsacre$ ?n
realitate< nici o literă sau particulă nu este sacră: ele sunt considerate sacre< invocate i încărcate
cu ener"ia psi a invocatorilor< ener"ie din care se 9rănete norocosul care are în nu&e particulele
respective sau ini#iatul care i le pune în nu&e$ ,sta nu este însă valabil în toate cazurile$ !e
e5e&plu< în #ara noastră< în care este invocat Isus Cristos< nu toate persoanele care au nu&ele
Cristian i Cristina au aceeai soartă< dei to#i bene(iciază de un aport ener"etic al credincioilor$
volu#ia (iecărei persoane cu acest nu&e depinde de o &ul#i&e de (actori< cu& ar (i: zestrea
&otenită de la părin#i< cultura< e5perien#ele i preocupările de via#ă etc$ Cu alte cuvinte<
invocarea cuvintelor sacre nu produce auto&at înăl#area celor care le poartă în nu&e$ S%ar putea
c9iar ca între nu&e i zeii înscrii în incontient să e5iste contradic#ii: de e5e&plu< în creierul
unui ro&=n care îl divinizează pe Cristos s%ar putea să e5iste zeul 0aal< incri&inat de reli"ia
cretină< deoarece era babilonian$ ?n acest caz< apare un discon(ort psi9ic< pe care preo#ii îl
e5plică prin posedarea de de&oni$ In realitate< ave& de a (ace cu con(lictul psi9ic dintre două
cuvinte se&ni(icative< cu putere de in(luen#ă asupra individului$ ,a se e5plică ne(ericirile din
via#a unor cretini (erven#i: ei cred i se roa"ă contient lui Isus Cristos< însă în incontientul lor<
 pe Hterenul zeilor< se a(lă înscrii al#i zei< cu putere &ai &are< dintre cei incri&ina#i de
cretinis&$ 2upta internă< în psi9ic< consu&ă ener"ie i dezorientează cretinul respectiv< ast(el că
rezultatele activită#ii sale sunt slabe$
  Soarta ne(ericită a ro&=nilor se e5plică< printre altele< i prin (aptul că< prin cretinare<
unii dintre noi s%au înc9inat la zei străini de via#a proprie< i&porta#i din Ludeea< cu& ar (i: Mi9ael
 V zeul vie#ii< Uriel V zeul lu&inii< Isus V sus iod< li TUi< Ilie] V zeul iod< !u9u%Q9udu sau Quda<
,bel V zeul leu etc$ !e la "reci< prin care au pri&it cretinis&ul< ro&=nii au preluat zeul nia
 

TNZ]< care< în li&ba "reacă< înse&na victorieO cretinii ro&=ni pri&itivi< in(luen#a#i de &a"ia
se&nelor< I%au suprapus peste nu&ele lui Isus Cristos i i%au dedicat o zi din săptă&=nă<
du&inica< prin asi&ilarea (or#ată dintre Z i ca$ Ma"ia pri&itivă obinuia să (olosească locuri cu
denu&iri sacre pentru di(erite opera#ii$ !e e5e&plu< conciliul de la Nieia a (ost or"anizat în
locul în care cretinii pri&itivi credeau că ob#in de la !u&nezeu victoria Tnia] asupra
 pă"=nis&ului$ Nu tiau< ne(erici#ii de ei< că vor aduce &ari su(erin#e asupra o&enirii< prin
i&punerea zeilor ibrit i 9elenici în contientul i incontientul unor pă&=nteni nevinova#i$ ,ceste
denu&iri de zei străini de spiritualitatea "eto%dacă au ac#ionat prin incontientul celor care au (ost
îndoctrina#i cu ei$ !e e5e&plu< &arele ro&ancier Mi9ail Sadoveanu< în ro&anul 0alta"ul< a ucis
ritualic pe zeul cioban Nie(or Tpurtător de victorie< în li&ba "reacă]< lăs=nd în via#ă pe so#ia
acestuia 'itoria Tvictorie< în li&ba latină]$ Nu e "reu să recunoate& zeul 0aal în denu&irea
uneltei cu care s%a săv=rit o&orul< nici zeii slavo%se&itici< 0o"a i Ilie< înscrii în nu&ele
uci"ailor$ ,ve& de a (ace cu o revoltă incontientă î&potriva veri"ei "receti TNie(or]< prin
care s%a pri&it cretinis&ul< revoltă deter&inată de spiritul zeilor vec9i< 0aal< 0o"a i Ilie Tli]$
  ,cu& ve#i aa &arele secret al vie#ii (iecărui o&: indi(erent de reli"ia actuală< pe care o
însui#i i o practica#i cu (ervoare< în incontientul du&neavoastră e5istă c=teva sute de zei
 pă"=ni< anteriori cretinis&ului< Ia care s%au înc9inat stră&oii paterni i &aterni< zei a(la#i în
contradic#ie cu zeul pe care îl invoca#i în prezent$ !in această cauză< ave#i necazuri psi9ice sau î9
realitatea vie#ii$ In(or&a#iile anterioare< din incontient< constituie o parte i&portantă a
 personalită#ii du&neavoastră< prin care rezona#i cu neviul planetar i cu ele&entele vitale
ve"etalo%ani&alice$ 'ec9ii zei sunt înscrii în piatra &untelui i apa izvoarelor< în cuvintele de
 bază ale li&bii< at=t &ateriale c=t i ideale< ast(el că îi invoca#i incontient i (iresc$ Prin
co&portarea nor&ală< lipsită de reli"iozitate< vec9ii zei din incontient sunt într%un ec9ilibru
căpătat în &ii de ani< ast(el că vă ar&onizează rela#iile cu inani&atul i viul pă&=ntean$ ?n
&o&entul în care introduce#i un zeu nou< apar contradic#ii< care vă deter&ină într%o &ăsură
oarecare soarta$ ,& spus o &ăsură oarecare< deoarece o&ul superior e înzestrat cu voin#ă i
contiin#ă< "=ndete i analizează (iecare "estO ast(el că nu e un pion în &=inile inani&atului i
viului pă&=ntean< cu& sunt ani&alele$ Cu c=t vă dezvolta#i "=ndirea< cunoaterea< contiin#a i
voin#a< cu at=t vă sustra"e#i din i&periul zeilor< vă li&ita#i Hterenul zeilor din creier$ ,ceasta este
e5plica#ia tiin#i(ică a rela#iei dintre o& i zeii%cuvinte sau se&ne< adora#i de stră&oii pri&itivi$
  Iudais&ul Tdin care a derivat cretinis&ul] a în#eles destul de devre&e< instinctiv ori
in(or&at de psi9olo"i< rela#ia dintre cuv=ntul%sti&ul Hzeiesc i puterea de in(luen#ă a acestuia$
!in această cauză< a introdus (or#at particulele i (or&ulele lor Hsacre în tot ce puteau introduce:
reli"ie< tiin#e< (il&< literatură etc$ Pu#in psi9olo"i au ur&ărit această activitate pentru a%i în#ele"e
e(ectele asupra psi9icului pă&=ntenilor din alte rase i na#iuni$ ?n orice caz< e(ectele n%au (ost
(avorabile< datorită contradic#iei dintre vec9ii zei europeni< i&pli&enta#i în creierele europenilor<
i cuvintele sacre ale tribului ibn: Q9uda%!u9u< Mi9ael V zeul vie#ii Tridicat de cretini la ran"ul
de ar9an"9el]< sion< 9e&< eli etc$ Interesant e că zeii pri&ordiali ai evreilor< lo9i& V Ao&iel
tri&iteau tot la (or&ula cunoscută< europeană: &< Mani< Pad&e< Au&$ Mai &ult de o &ie de
ani< spiritul european< creator de valori pra"&atice< a (ost ador&it de &a"ia ibri propa"ată de
reli"ia cretină$ 5plozia tiin#i(ică din ulti&a sută de ani a pus însă capăt do&ina#iei Hsacre a lui
Iacob%Israel asupra uropei< ast(el că nea&ul european< M< a pornit din nou pe calea evolutivă$
,ceastă situa#ie e5plică încr=ncenarea &isticilor evrei i a reli"iilor derivate din iudais& în
direc#ia rei&pli&entării zeilor ibri în creierele europenilor$ ,sta e5plică înd=i>irea cu care &isticii
încearcă să i&pună reli"ia cu (or#a< prin coli< ar&ată sau< i &ai "rav< prin sărăcirea popula#iilor
Toa&enii (erici#i nu au preocupări reli"ioase]$ Interesant este (aptul că se&nalul eliberării
europenilor din robia ibrită 1%a dat un preot< 2eo ;a5il< care< în 0iblia 9azlie< a descris cu lu5 de
 

a&ănunte toate "reelile de lo"ică< istorie i "eo"ra(ie din &itul biblic< precu& i toate (aptele
i&orale Tincest< (ratricid< cri&e] săv=rite de Hpoporul ales$ ,propo de poporul ales< pri&a i
ulti&a literă din al(abetul său sacru< ale( i tav< ne a&intete de Qalta i Malta$ Să nu crede#i că
înt=lnirile au (ost or"anizate acolo pe baza voin#ei du&nezeieti ori a &ecanis&ului de
&anipulare) Pur i si&plu au (ost or"anizate< ca i conciliul din Nieia< într%un loc în care evreii
credeau că vor ob#ine avanta>e &a5i&e< prin (aptul că #ineau în &=ini capetele al(abetului
Hsacru$ !in această cauză< inspirat de 4a&ol5e%&ul< a& distrus si&bolic zalele Tle"ăturile] pe
care se baza puterea ibrită i asiatică$ 2e%a& arătat că un sin"ur o&< lipsit de in(or&a#ii adunate
de &isticii evrei în &ii de ani< lipsit de &i>loace &oderne de calcul< lipsit de spri>inul &oral al
concetă#enilor săi< în &are parte robi#ii cultelor reli"ioase zodiacale< poate s(ăr=&a robia ibrită i
asiatică< înt=i< si&bolic< apoi< în realitate$ Ce pute& (ace noi< to#i oa&enii "=nditori< doritori de o
via#ă &ai bună7 6=ndi#i răspunsul la această întrebare i renun#a#i la tiparul reli"ios de
condi#ionare psi9ică) ,si"ura#i%vă un viitor o&enesc< rezolva#i%vă proble&ele vie#ii i< dacă
si&#i#i nevoia< ru"a#i%vă cu propriile cuvinte Tnu cu (or&ulele de îndobitocire)]< !u&nezeului
&< creatorul oa&enilor)
  6reeală sau diversiune7
  C=nd a& auzit de inten#ia do&nului Constantin Si&irad de a în(iin#a un partid al
&oldovenilor< &%a& cutre&urat$ ,cest "est< insu(icient "=ndit i analizat< poate înse&na
începutul secesiunii< poate înse&na sacri(icarea tuturor ro&=nilor< a celor care au căzut pentru
Unire i a celor care sunte& încă în via#ă< dar ne si&#i& ro&=ni i &ai pu#in provinciali$
?nceputurile acestei "reeli sau diversiuni trebuie căutate &ai în ur&ă< în distru"erea ste&ei
na#ionale unitare< care cuprindea cele două corpuri cereti care ne asi"ură via#a< Pă&=ntul i
Soarele< precu& i o sin"ură stea zodiacală< steaua Spica din constela#ia /ecioarei$ Ste&a nu avea
ni&ic co&unist ori socialist în ea$ ra o ste&ă care distru"ea ideea de provincie< de separare a
ro&=nilor pe criteriile tote&elor astrale (olosite în vec9i&e< si&#ite incontient de (iecare ro&=n
în parte$
  Persoana care a i&a"inat ste&a actuală a Ro&=niei nu cunotea psi9olo"ie< nu cunotea
e(ectele incontientului o&enesc< nu cunotea (aptul că un tote& astral provincial Tbourul<
vulturul< petii< leul etc$] poate trezi în incontientul unor cetă#eni< destui de &ul#i< a&intirea
separa#iei în provincii$ Nu e vorba de &a"ie< e vorba de psi9olo"ia incontientului$ !acă nu &ă
crede#i< a&inti#i%vă că< involuntar< a& botezat pe eroul 0ătr=nul din seria cto"onul cu nu&ele
0oureanu$ !acă nici eu< care cunosc ceva psi9olo"ie i posed o contiin#ă (oarte puternică< n%a&
realizat su"estia incontientă la separare provincială< cu& o poate sesiza un si&plu cetă#ean
neavizat7 'ă avertizez că ste&a actuală< bazată pe tote&e astrale di(erite< divinizate în urină cu
c=teva sute de ani de stră&oii &oldoveni< ardeleni< &unteni< dobro"eni i bănă#eni< insti"ă în
&od incontient la dezbinare$ 'ă ro" să sus#ine#i propunerea &ea de a i&pune o ste&ă unitară<
nouă< care să nu (acă tri&iterea la nici un (el de tote&e astrale provinciale) 'ă ro" să apela#i
 pentru aceasta la parla&entarii pe care i%a#i ales< să le e5plica#i în ce constă pericolul i să le
spune#i du&neavoastră< Ro&=ni de pe tot cuprinsul patriei< că nu vre#i să renun#a#i la Unire< că nu
vre#i să reveni#i la statutul de provincii)
  Părerea &ea e că do&nul Constantin Si&irad a căzut în capcana secesionistă< dei era
&=nat de inten#ii nevinovate< de a rezolva unele proble&e locale$ !=nsul< însă< a căzut i în
capcana &onar9istă< instin"=nd pe (ostul &onar9 să revină i să se stabilească în #ară$ Cu& a
 procedat (ostul &onar9< ti& i vo& incri&ina în capitolul ur&ător$ ?n acesta< eu spun direct: un
o& politic care a căzut în două capcane T&onar9istă i secesionistă] nu se &ai poate nu&i o&
 politic i ar trebui să%i vadă de &ate&atieile d=nsului$ Să (acă ceea ce se pricepe< să nu
învenineze rela#iile dintre ro&=ni)
 

  Nu crede#i că ini#iativa do&nului Si&irad ar putea avea ur&ări dintre cele &ai neplăcute7
'ă ro" să vă (olosi#i i&a"ina#ia i cunotin#ele de psi9olo"ie căpătate în coală ori prin studiu
 particular< pentru a analiza ur&ările posibile ale apari#iei partidului &oldovenilor$ Nu e nici un
secret (aptul că &%a& născut i a& crescut în Moldova< ast(el că voi spune lucrurilor pe nu&e$
Iată posibilele ur&ări ale apari#iei acestui partid:
  ,venturieri politici sau incontien#i din alte provincii ar putea i&ita "estul do&nului
Si&irad< (or&=nd partide ale bănă#enilor< ardelenilor< &untenilor< oltenilor< ast(el că con(runtarea
 politică nu s%ar &ai duce între ideolo"ii< ci între persoane concrete< din (ostele provincii$
!ezbinarea ro&=nilor pe criteriul teritorial ar (i cu&plită$
  Pe ti&pul con(runtării politice< apar (ric#iuni< slo"ane< lozinci< antipatii dintre cele &ai
diverse< &ai cu sea&ă la ac#iunile publice$ 'ă pute#i i&a"ina ce senti&ente ar trăi &oldovenii din
toată Ro&=nia în &o&entul c=nd ar auzi Los &oldovenii) Auo) Ruine &oldovenilor) etc$7 /oarte
 pu#ini ar rezista tenta#iei de a nu reac#iona violent la adresa ardelenilor< &untenilor< oltenilor<
dobro"enilor< bănă#enilor$ Cu aceasta< sc=nteia dezbinării ar deveni (lacără$ P=nă în prezent<
du&anii Ro&=niei i ro&=nilor ne%au dezbinat pe criterii pro(esionale Tsecurist]< politice
Tco&unist]< etnice< reli"ioase< ale (or&elor de or"anizare statale Trepublican V &onar9ist]<
econo&ice$ Ne &ai lipsete un &otiv de dezbinare7 Nu vede#i că de%abia ne tra"e& su(letul7) Nu
vede#i că sunte& în pra"ul dez&e&brării< iar cei care au dez&e&brat Lu"oslavia ac#ionează7 Tîn
special ruii< un"urii i ucrainienii]$
  3$ Nu cunosc situa#ia din ti&pul "uvernării de>iste< dar< în perioada "uvernării ceauiste< s%
au (ăcut unele "reeli care au pus în pericol unitatea na#ională$ Pri&a i cea &ai "ravă<
 pro&ovarea persoanelor (unc#ie de locul naterii< cu predilec#ie olteni i &unteni< a& si&#it%o
 personal< în &od neplăcut$ ,sta nu însea&nă că trebuie să preluă& "reeala lui Nicolae
Ceauescu) Noi< ro&=nii contien#i i doritori de o via#ă &ai bună< trebuie să trece& peste
"reeala lui Ceauescu i a altor persoane care au practicat discri&inarea între ro&=ni< să ne
a&inti& că sunte& oa&eni i ro&=ni< că sunte& i aa destul de dezbina#i de &inoritari) Noi nu
trebuie să (ace& >ocul secesionitilor) înt=&plător< în ini#ialele CSI pute#i citi secesiune T(or&ula
%1%%3]$ !e acolo< din CSI< ne vin telepa#i care insinuează în creierele &ai pu#in pre"ătite idei
secesioniste de tipul partidului &oldovenesc$
  !iscri&inarea ro&=nilor după locul de natere< practicată de ceauiti< a lăsat ur&e în to#i
ro&=nii< &oldoveni sau olteni< ardeleni sau &unteni< bănă#eni sau dobro"eni$ Nu &%a& si&#it
deloc bine c=nd unii bucureteni (oloseau cuv=ntul &oldovean cu sens peiorativ< c=nd se
 pl=n"eau de Hinvazia &oldovenilor< c=nd ne porecleau s=r&ari< danezi< portu"9ezi etc$
Contiin#a< însă< a învins$ ?n (a#a noastră< a tuturor ro&=nilor &oldoveni< stă pilda de sacri(iciu a
Măriei Sale ,le5andru Cuza< do&nul Unirii< care a renun#at la tron pentru a păstra Unirea$ Noi<
ro&=nii &oldoveni< trebuie să dă& pri&ii replica cea &ai aspră tendin#elor secesioniste) 
adevărat că ceauitii au discri&inat econo&ic zona noastră< e adevărat că sunte& &ai săraci
dec=t restul (ostelor provincii< deoarece investi#iile socialiste au (ost &ai pu#ine$ !acă< însă< ne
vo& dezbina i vo& cădea sub stăp=nire rusească< vo& trăi &ai bine7 Mult &ai în#elept e să
depăi& "reelile ceauiste i să repară& prin e(ortul nostru co&un ur&ările acestora$
  $ Unul din &otivele invocate de do&nul Si&irad pentru în(iin#area partidului
&oldovenilor îl constituie pretinsa lipsă de reprezentare parla&entară a ro&=nilor &oldoveni$
Cine a per&is partidelor e5istente să propună în >ude#ele Moldovei candida#i din alte zone sau din
alte etnii7 /ilialele din Moldova) întreba#i< do&nule Si&irad< pe &e&brii de partide din (ilialele
Moldovei de ce au acceptat să%i reprezinte persoane din alte zone ori din alte etnii) întreba#i cine a
 perpetuat siste&ul ceauist de a tri&ite candida#i de la centru) Ni&eni nu%i oprete pe ro&=nii
&oldoveni să%i alea"ă în (unc#iile de putere i ad&inistrative oa&eni din partea locului i de
 

na#ionalitate ro&=nă$ Pe ti&pul ca&paniei electorale din toa&na anului 1--+< i%a& s(ătuit pe
ieeni să procedeze ast(el< în scop de a avea controlul parla&entarilor proprii$ Mult &ai în#elept ar
(i din partea ro&=nilor &oldoveni să%i alea"ă reprezentan#i din r=ndul lor< din partidele actuale
sau din cele ce se vor în(iin#a pe bază de ideolo"ii politice< nu pe bază de criterii teritoriale<
respectiv< provinciale$ rice re(erire la provincii trebuie (ăcută cu &ultă "ri>ă< pentru a nu a(ecta
Unitatea Na#ională$
  Ni&eni nu%l oprete pe do&nul Si&irad să%i î&plinească bunele inten#ii Tsau a&bi#iile
 politice7)] în cadrul unui partid bazat pe o ideolo"ie$ Ini#iativa partidului &oldovenilor< însă< este
o "ravă eroare sau o diversiune a unor servicii de spiona> Tprobabil< ruseti i un"ureti]< cărora
le%a căzut pradă do&nul Si&irad$ Ur&ările în(iin#ării unui ast(el de partid ar (i (oarte "rave$ /ac
un apel către ro&=nii &oldoveni să se ab#ină de a participa la această ini#iativă secesionistă< să se
ab#ină de a călca pe su(letul i s=n"ele Măriei Sale ,le5andru Cuza< &artirul Unirii)
  !esi"ur< alături de Constantin Si&irad trebuie să răspundă pentru această ini#iativă
secesionistă i partidul care 1%a instruit< pro&ovat i propus pentru (unc#ia pe care o de#ine în
 prezent$ !e la coc9etarea eu &onar9ia i p=nă la o ini#iativă secesionistă< "ăsi& ur&ele unei
ideolo"ii Helitiste< elaborate de (oti privile"ia#i ai ceauitilor< care< în prezent< pozează în
victi&e ale co&unis&ului i în >udecători ai &oralită#ii na#iunii noastre$ 're&ea unor ast(el de
Hdiziden#i i Helititi a e5pirat< însă$ Na#iunea ro&=nă se a(lă în pericol de a%i pierde
identitatea< de&nitatea i unitatea$  ti&pul luptătorilor pro(esioniti i al adevăra#ilor ro&=ni<
indi(erent de ori"inea lor< de pro(esie i nivel de cultură< de convin"eri politice sau reli"ioase$
Sunte& uni#i în >urul idealurilor pentru care au luptat stră&oii notri dintotdeauna: unitate
na#ională< libertate< dreptate< o&enie)
  ,rd%o (ocul &onar9iei$
  'ia#a ro&=nilor n%a (ost niciodată prea (ericită$ Povetile despre (ericirea interbelică se
re(eră la un nu&ăr redus de oa&eni înstări#i< căci &a>oritatea cetă#enilor ro&=ni trăiau prost< în
locuin#e &izerabile Tdin care au &ai ră&as i în socialis&]< cu salarii &ici< cu posibilită#i de
culturalizare reduse< cu sănătatea Hîn pioneze$ !acă nu &ă crede#i< vă ro" să consulta#i
statisticile o(iciale din perioada respectivă$ 2e pute#i "ăsi în &arile biblioteci$ 'e#i constata că
aproape >u&ătate din copiii născu#i vii &ureau p=nă la v=rsta de 1 ani< că &a>oritatea bo"a#ilor
erau străini Tca i (a&ilia re"ală]< că între"i ra&uri ale econo&iei na#ionale erau în &=inile unor
trusturi străine< că nenorocirea corup#iei nu s%a născut în socialis&< căB
  !upă ce ve#i constata cele de &ai sus< din statistici întoc&ite c9iar de liderii acelor vre&i<
vă pute#i pune întrebarea: !acă a (ost rău< de ce at=t e(ort pentru a ne duce în aceeai situa#ie7
Răspunsul nu poate (i dec=t: Pentru a ne (ace robi în propria #ară< lipsi#i de &i>loace de produc#ie<
lipsi#i de &area avu#ie care< încet< încet< intră în &=inile unor trusturi i persoane străine$ !acă
ne%ar (i ocupat o ar&ată străină< n%ar (i îndrăznit să înstrăineze avu#ia na#ională către străini< cu&
au îndrăznit "uvernările post%dece&briste$ S%ar (i te&ut de &=nia popula#iei ro&=neti$
Invadatorii econo&ici au apelat la o strata"e&ă: au (olosit ro&=ni de%ai notri pentru a ne
desproprietări de întreprinderi< (abrici< uzine< (er&e< co&binate etc$ Mă întreb ce vor (ace acei
ro&=ni în &o&entul în care se va trezi poporul ro&=n$ Cu& vor >usti(ica ei sărăcirea at=t de
accentuată a &a>orită#ii< în (avoarea unei &inorită#i străine7 ,sta nu însea&nă &odernizare< ci o
încercare disperată de a ne pri&itiviza< de a ne duce în preistorie$
  Nu lipsete nici un &i>loc de pri&itivizare: &isticis& e5acerbat< &onar9ie<
in(rac#ionalitate Dcrescută< decădere &oralăB Reli"ia i%a dat ara&a pe (a#ă$ ?n ti&p ce &ilioane
de ro&=ni (lă&=nzesc i nu au locuin#e< în ti&p ce spitalele se dăr=&ă peste bolnavi iar acetia
&or din lipsă de &edica&ente< în ti&p ce copiii se î&bolnăvesc i nu &ai pot ur&a cursurile
colare< în ti&p ce tinerii nu &ai au aripi să viseze< nu &ai au cura> să%i înte&eieze (a&ilii< căci
 

viitorul lor pro(esional este nesi"ur iar criza de locuin#e acută< în ti&p ceB reli"ia i%a dat poalele
 peste cap i s%a pus pe revendicat terenuri< lăcauri de cult< bani pentru noi biserici i catedrale<
 privile"ii i< cel &ai "rav< spri>in statal pentru a i&pune &iturile iudaice în r=ndul unei popula#ii
sărăcite anu&e pentru a se "=ndi la !u&nezeu$
  Nu e pri&a dată c=nd reli"ia nu &ani(estă nici o (ăr=&ă de o&enie (a#ă de oa&eni< (a#ă de
cetă#enii obinui#i$ Nu e sin"ura dată c=nd 0iserica i reli"ia a>ută< contient sau nu< invadatorii
străini< slăbind popula#ia ro&=nească< dezbin=nd%o pe criterii reli"ioase< storc=ndu%i bani pentru a
ridica &onu&ente inutile$ 0ani cu care s%ar putea ridica locuin#e< (abrici< spitale$ Nu e pri&a dată
c=nd slu>itorii 0isericii (ac rabat de la principiile de &ilă i sărăcie prevăzute în căr#ile lor
Hsacre< dovedind că un preot nu se deosebete prin ni&ic de un tractorist< un in"iner< un
învă#ător$ Să dea !u&nezeul cel ,devărat< MU2< să (ie pentru ulti&a dată)
  Printre &arile păcate ale 0isericii se nu&ără &onar9ia$ Cea &ai "ravă încălcare a le"ilor
vie#ii o&eneti a (ost sacralizarea unor &onar9i în via#ă< în scop de a prosti &ul#i&e de supui$
Monar9ia i 0iserica au (ăcut casă bună< reli"ia a slu>it &ereu celor &ai tari$ Niciodată< nici
&ăcar în socialis&< reli"ia n%a (ost de partea învinilor< ci &ereu de partea privile"ia#ilor< &in#ind
&ereu< răstăl&ăcind &ereu scrierile lor Hsacre< care< în (apt< erau si&ple poveti pri&itive<
i&portate de la triburile iudaice$ Mecanis&ul e5ploatării credin#elor o&eneti a (ost cunoscut de
&ulte persoane< dar pu#in s%au încu&etat a spune că e cazul să (ie distrus< în vederea eliberării
&ului de povara >u"ului evreiesc i "recesc$
  ;oate în această lu&e au< însă< ti&pul lor de natere< ridicare i apunere$ ,&ur"ul zeilor a
sosit$ , tuturor zeilor care au c9inuit bie#ii europeni ti&p de aproape două &ii de ani$ dată cu
aceasta< trebuie să cadă &onar9iile< produsul direct al zei(icării unor persoane$ ,ve& oc9i de
văzut< urec9i de auzit i creiere pentru "=ndit$ Pute& >udeca cinstit valoarea celor care se pretind
&onar9i cu s=n"e albastru< uni de !u&nezeu$ Nu s%au născut ei din (e&eie< ca i orice alt
cetă#ean7 Sunt cu ceva superiori prin natere7 NU) Procedeele pri&itive de sancti(icare a
&onar9ilor vă sunt cunoscute din căr#ile &ele ori din alte căr#i$ Nu &ai au nici un e(ect< căci orice
secret are putere at=t ti&p c=t este secret$ Nu &ai ave& &onar9i< re"i< î&păra#i$ ,u (ost produsul
unor epoci apuse< s%au stins i nu &ai trebuie să învie niciodată$
  Co&portarea (ostului re"e al Ro&=niei< Mi9ai de Ao9enzollern< vă este cunoscută din
 presă: încura>at de unele (e#e bisericeti i de unii oa&eni politici< i%a per&is să creadă că
Ro&=nia &ai poate (i vreodată re"at< dacă nu pentru d=nsul< &ăcar pentru ur&ai$ @i%a per&is să
insinueze că le"ea noastră stră&oească e proastă< căci e5clude de la tron ic&eile< (apt pentru
care ar trebui să (ie sc9i&bată$ @i%a per&is să su"ereze reinstaurarea &onar9iei în #ara în care
stră&oii săi nu i%au per&is Măriei Sale ,le5andru Cuza să vină să &oară$ ,#i citit vreodată
scrisoarea Măriei Sale Cuza7 Se a(lă la castelul de la Ru"inoasa$ S%ar cuveni s%o citească do&nul
Constantinescu< pentru a în#ele"e cu& trebuie trata#i (otii re"i$ Măria Sa ,le5andru Cuza a cerut
voie prin#ului Carol I să intre în #ară pentru a%i rezolva proble&e personale dar a (ost re(uzat$ Un
do&n din nea&ul nostru ro&=nesc a (ost re(uzat de un străin) Iar unii dintre noi oploesc ur&aii
străinului respectiv< c=nd ar trebui să le interzică intrarea în #ară< aa cu& au procedat (rancezii i
italienii$ Cine sunte#i voi< ro&=nilor7) croti#i străinii care vă ucid cei &ai buni conducători$ Mai
sunte#i voi oa&eni< &ai ave#i s=n"e de M7)
  Cu"eta#i pu#in la această întrebare)
  Cu& s%a a>uns la situa#ia în care (ostul re"e< într%o cere&onie o(icială< în (a#a unor
reprezentan#i ai re"i&ului republican< a încercat să se co&porte de parcă ar (i suveran7 Iudeo%
&asoneria i tea&a de ea e răspunsul$ Iată%l detaliat: a] V în ur&ă cu c=#iva ani< lo>a &asonică de
la Paris 1%a decorat pe (ostul re"e cu &edalia ,le5andru Cuza Princeps$
 

  ,& protestat< la ti&pul respectiv< î&potriva pro(anării &e&oriei lu&inatului do&n ro&=n
al Unirii$ 6estul &asonilor &ă înde&na să cred că nepo#ii lui 'oican%'oiculescu vor (i decora#i
cu &edalia Nicolae Ceauescu Preedinte$
   Cu ocazia întoc&irii prezentei Constitu#ii< (esenitii< în (runte cu Ion Iliescu< au o&is
inten#ionat< din ce cauză nu se tie< ur&ătoarele: stabilirea unei denu&iri clare< republicane pentru
#ara noastră< Ro&=nia$ ,a se (ace că în loc de Republica Ro&=nia< Constitu#ia prevede
denu&irea a&bi"uă Ro&=nia< care poate induce în eroare$  republică7  re"at7 P=nă să desc9izi
Constitu#ia i să citeti art$ 1 alin$  nu a(li că e republică$ !e ce au evitat (esenitii denu&irea
clară Republica Ro&=nia7 Să ne răspundă clar) 'ă asi"ur că ziaritii care vor aborda această
 proble&ă vor avea parte de &ari surprize$ Merită o anc9etă< doa&nelor i do&nilor ziariti)
  interzicerea intrării în #ară a (ostului suveran i a descenden#ilor acestuia< după &odelul
italian i (rancez$
  incri&inarea propa"andei &onar9iste$
  !e ce au procedat ast(el (esenitii7 !e ce a acceptat această situa#ie Ion Iliescu7 ,vea tot
interesul să scape de sta(ia re"ală$ !e ce ri%a intervenit prin (esenitii &a>oritari în Parla&ent
 pentru introducerea în Constitu#ie a celor trei ele&ente clare: Republica Ro&=nia< interdic#ia
intrării în Dară a (ostului &onar9 i descenden#ilor< incri&inarea propa"andei &onar9ice7 Cine
lă&urete această proble&ă &isterioasă7
   C!R< în (runte cu do&nul &il Constantinescu< a tolerat &ani(estările &onar9iste în
 propria coali#ie< contribuind la dezvoltarea unui (actor de instabilitate politică i de dezbinare
na#ională V î&păr#irea cetă#enilor ro&=ni în &onar9iti i republicani$ Cu& credeau ei că pot
"uverna o #ară cu popula#ia divizată< cu& pot ei elo"ia politicienii care au contribuit la
dezvoltarea curentului &onar9ic în Ro&=nia7 !acă p=nă i unii de&nitari Tparla&entari i
&initri] ai C!R au insti"at la sc9i&barea ordinii republicane< ce încredere să &ai ave& în
această coali#ie7 Sunt ei serioi7 @tiu ce vor7 Ne conduc către &ai bine ori ne dezbină după cu&
le vine c9e(ul7
  St=rpirea &onar9iei i &onar9itilor trebuie să devină una din proble&ele prioritare ale
na#iunii i statului$ !acă do&nul Constantinescu va &ai ovăi în această privin#ă< va a>un"e
alături de (ostul suveran< în e5il$ Noi nu ave& nevoie de re"i de i&port< Hzei(ica#i de &asoni)
 Noi ne ale"e& preedin#ii din r=ndul celor &ai oa&eni dintre oa&eni$  ti&pul să se le"i(ereze
cele trei proble&e: denu&irea Republica Ro&=nia< interzicerea intrării în #ară a (ostului re"e i a
descenden#ilor< incri&inarea propa"andei &onar9iste$  ti&pul< căci situa#ia politică instabilă din
Ro&=nia ar putea evolua către o încercare de lovitură de stat &onar9istă$
  !o&nilor conducători ai Ro&=niei< nu vă &ai >uca#i cu (ocul) Nu vă &ai >uca#i cu
&onar9ia i reli"ia< căci conduce#i o na#iune &odernă< către viitor< nu către (eudalis&) 2ăsa#i
 preo#ii să%i (acă &eseria (a#ă de cei care doresc< dar nu &ai i&pune#i reli"ia cu (or#a statului< căci
"rei#i pro(und) 'iitorul lu&ii nu e reli"ios< căci reli"ia a (ost inventată de oa&eni pri&itivi< aa
cu& a& e5plicat în at=tea căr#i) 'iitorul se bazează pe tiin#ă de carte$  ti&pul să vă (ace#i
datoria< să arăta#i că sunte#i bărba#i în#elep#i din nea&ul &ului)  ti&pul) Republică laică< (ără
&onar9i i (ără &onar9iti) Nu vede#i ce s%a înt=&plat în ;urcia7 're#i să intervină ,r&ata
Ro&=nă< aa cu& au intervenit ar&ata turcă< să apere statul republican i laic7 /i#i si"uri că< la
nevoie< o va (ace)
  Război î&potriva 9o#iei i sărăciei)
  Pu#ini ro&=ni sunt &ul#u&i#i de starea în care a a>uns na#iunea ro&=nă$ @i &ai pu#ini sunt
contien#i de propor#iile dezastrului econo&ic< produs prin desproprietărirea ro&=nilor de cele
&ai &ari i &aiD rentabile întreprinderi industriale< a"ricole sau de servicii$ ?#i trebuie o doză
&are de iresponsabilitate să a(ir&i că Ro&=nia trăiete cea &ai bună perioadă din istoria sa< că
 

niciodată n%a (ost Ro&=nia at=t de cunoscută i respectată peste 9otare$ @i totui< a& auzit ast(el
de a(ir&a#ii din "urile unor lideri ai coali#iei a(late la putere$ Un ti&p< na#iunea dezbinată prin
slo"ane diversioniste i &anipulată să se s(=rie din interior< precu& c=inii< a crezut în povetile
(ru&oase ale re(or&ei care va aduce binele în (iecare casă$ Pu#ini i%au pus ur&ătoarele
 proble&e:
  !acă ro&=nii nu vor &ai avea în proprietate aproape ni&ic< cu& ar putea trăi &ai bine
dec=t străinii Tpersoane (izice sau >uridice] care au cu&părat principalele &i>loace de produc#ie<
servicii< transporturi etc$7
  'or plăti trusturile econo&ice străine care au cu&părat i cu&pără obiectivele econo&ice
su(iciente i&pozite i ta5e pentru sus#inerea &ăcar a salariilor aparatului de stat< a pensiilor i
a>utoarelor de o&a>7 !acă nu vor plăti< din ce vo& trăi< căci de produs nu &ai produce&7 Cine
ne va &ai î&pru&uta atunci c=nd nu vo& &ai avea obiective econo&ice cu care să "arantă&
î&pru&utul7
  Cu ce vo& sus#ine învă#ă&=ntul< cultura< sănătatea< aparatul ad&inistrativ< pensiile i
a>utoarele de o&a>< după ce vo& c9eltui pu#inii bani ob#inu#i din v=nzarea (abricilor< uzinelor<
co&binatelor< (er&elor etc$7
  Ce "aran#ii ave& că trusturile străine care au acaparat subra&uri econo&ice Tde e5e&plu<
 produc#ia de ci&ent] nu vor aplica politică de &onopol i nu vor înc9ide întreprinderile
cu&părate< lăs=nd (ără loc de &uncă sute de &ii de ro&=ni7
  Ce se înt=&plă cu o na#iune care nu &ai înva#ă< nu &ai "=ndete< nu &ai crează< nu &ai
 produce7 Ce se înt=&plă cu o na#iune care este insti"ată să (acă toate acestea c9iar de proprii
lideri< î&băta#i cu slo"ane re(or&iste< incapabili să or"anizeze i des(ăoare activitatea econo&ică
în #ară7
  Nu ar (i (ost &ai nor&al ca "uvernan#ii să depună e(orturi &a5i&e pentru e(icientizarea
(iecărei întreprinderi proprietate de stat< în loc să le lic9ideze sau să le vadă7 Nu ar (i (ost &ai
nor&al ca privatizarea să se (acă în (avoarea &a>orită#ii cetă#enilor ro&=ni< prin î&păr#irea
ec9itabilă a avu#iei na#ionale7 !esi"ur< nu&ai a acelei păr#i din avu#ia na#ională care era
 privatizabilă$ Marile întreprinderi trebuiau să ră&=nă în proprietatea statului$
  Cine poate rezista concuren#ei (ăcute de &arile trusturi econo&ice i (inanciare străine<
statul ro&=n sau &icul producător< co&erciant< prestator de servicii ro&=n7 !esi"ur< statul putea
#ine piept invaziei econo&ice$ ,r (i #inut piept< dacă ar (i (ost condus de oa&eni pricepu#i<
în#elep#i< bine in(or&a#i< ataa#i de na#iunea ro&=nă< sincer interesa#i de &ai binele na#iunii$
  2i&ba ro&=nă n%a inventat încă un cuv=nt prin care să de(ini& co&plet dezastrul
econo&ic i social produs în Ro&=nia sub conducerea "uvernărilor post%dece&briste$ 'aluta
na#ională a scăzut de circa 8.. de ori< pre#urile la ali&ente i alte produse necesare traiului au
crescut e5ploziv< nivelul de trai nu se ridică nici &ăcar la >u&ătatea celui din socialis&<
construc#iile de locuin#e au sta"nat< spitalele< "rădini#ele< colile nu &ai sunt nici &ăcar reparate<
nu se &ai construiesc (abrici< uzine< co&binate< nu se &ai crează locuri de &uncă$ !in contra<
nu&ărul locurilor de &uncă s%a redus continuu i< aa cu& a#i auzit< "uvernan#ii continuă să le
reducă$ ;endin#a politicii post%dece&briste e (oarte clară: trans(or&area na#iunii ro&=ne într%o
na#iune de a"ricultori i prestatori de servicii &ărunte$ Cine va do&ina industria< construc#iile<
transporturile i teleco&unica#iile< co&er#ul en%"ros< co&er#ul e5terior7 ;rusturile econo&ice
străine$
  Planul de sărăcire i decădere a na#iunii ro&=ne se des(ăoară sub oc9ii notri< cu spri>inul
unora dintre noi$ ?n opt ani< s%a (urat< s%a risipit i s%a distrus o &are parte din avu#ia na#ională<
 pentru care au &uncit "enera#ii de cetă#eni ro&=ni$ P=nă c=nd vo& sta cu bra#ele încruciate< p=nă
c=nd vo& crede în poveti irealizabile7 P=nă c=nd ne vo& lăsa &in#i#i de liderii v=ndu#i
 

(ali&entatorilor străini7 ,ve& copii i nepo#i< care< cur=nd< ne vor întreba de ce a& acceptat< de
ce a& stat cu &=inile în s=n< de ce i%a& lăsat săraci lipi#i pă&=ntului< de ce nu le%a& asi"urat
 proprietatea i locurile de &uncă$
  Cine sunt persoanele care au dus Ro&=nia la dezastru7 Securitii7 Nu &ai puteau< căci nu
&ai lucrau în aparatul ad&inistrativ sau econo&ic$ Cine s%a î&bo"ă#it prin sărăcirea na#iunii7
Securitii7 Nu puteau< căci erau &ai pu#in de zece &ii< î&prătia#i în toată #ara$ S%au î&bo"ă#it ca
 prioritate privile"ia#ii din Hepoca de aur< adevăra#ii privile"ia#i ai socialis&ului$ Nu ti#i cu& să%i
identi(ica#i7 ,&inti#i%vă cine trăia bine în ecpoca de aur) Slo"anul invadatorilor nu e adevărat$
Ma>oritatea securitilor n%au (ost privile"ia#i în Hepoca de aur$ ,devăra#ii privile"ia#i se pot
recunoate după ur&ătoarele criterii: au posedat vile i locuin#e lu5oase< în cartiere i zone
speciale$
  ,u e(ectuat dese deplasări în străinătate< pe bani publici sau personali Tde unde îi aveau7]$
  ,u lucrat în sectoare în care erau plăti#i în valută Te5terne< co&er# e5terior< co&er#< turis&
etc$] ori ob#ineau venituri în valută< în &od ile"al$
  ,u lucrat în (unc#ii care le per&iteau pri&irea de (oloase necuvenite T&ită]< cu& ar (i:
co&er# interior i e5terior< conduceri de întreprinderi industriale i a"ricole< sănătate etc$
  ,u (urat din avutul obtesc< prin (olosirea (unc#iilor pe care le aveau T(er&ieri< e(i de
SM,< directori de întreprinderi< &initri etc$]$
  !acă ve#i veri(ica o& cu o& î&bo"ă#i#ii postdece&briti< ve#i constata că ponderea o
constituie cei care au avut c9ea" încă din socialis&< că (otii privile"ia#i ai socialis&ului continuă
să ac#ioneze î&potriva intereselor "enerale ale na#iunii< direct sau prin (ii< "ineri< nepo#i$ ,sta
e5plică i eecul socialis&ului i dezastrul de după dobor=rea acestuia$ Privile"ia#ii sunt
oportuniti< (ac pact cu oricine le per&ite păstrarea privile"iilor$ Nu înt=&plători (otii privile"ia#i
ai socialis&ului au pătruns în toate partidele Hantico&uniste< s%au eri>at în >udecători &orali ai
celorlal#i cetă#eni< &ari re(or&iti$ Ce au (ăcut cu re(or&a lor7 Pe cine vor &ai da vina7 Pe
sereiti7 Ce puteau (ace seritii într%o #ară în care proprii lideri au se&ănat 9aosul7
  Necazurile ro&=nilor nu s%au s(=rit$ /ră&=ntările politice din acest an sunt teribile$ 
sin"ură solu#ie văd pentru ieirea din criză: ale"eri anticipate i instaurarea unui "uvern ro&=nesc
nesupus dictaturii străine$ Cel &ai t=rziu în toa&na acestui an< trebuie să ave& ale"eri anticipate$
Cetă#enii ro&=ni &in#i#i de politicieni au dreptul să%i revoce op#iunea din 1--+ i să%i alea"ă al#i
conducători< &ai potrivi#i &o&entelor "rele pe care le parcur"e&$ ?n acest sens< voi ac#iona$
?nstrăinarea rapidă i (or#ată a avu#iei na#ionale nu poate (i stopată dec=t prin ale"eri anticipate<
 prin ridicarea la putere a unor lideri co&peten#i< cinsti#i< cu e5perien#ă de via#ă< cura>oi< oa&eni
de o&enie)
  Partidul vie#ii sanatfase$
  Probabil< &ul#i v%a#i &inunat de nu&ele ales pentru partidul pe care l%a& (ondat$ 'i s%a
 părut ocant$ ?n #ara în care to#i vorbesc de tranzi#ie< re(or&ă< privatizare< politică< eu &i%a&
 per&is să discut de via#ă< să încerc să vă a&intesc că 'ia#a e valoarea supre&ă< (apt pentru care
toate &ăsurile politice< econo&ice i sociale trebuie subordonate i$ ,c#iunea de (or&are a
Partidului 'ie#ii Sănătoase a început i se des(ăoară lent< se&n că ro&=nii nu sunt toc&ai
interesa#i de via#ă$ u &i%a& (ăcut datoria i continui să &i%o (ac< în ciuda oprelitilor i
"reută#ilor pe care le%a& înt=&pinat$ Sin"ur< însă< nu vă pot reda 'ia#a nor&ală$ !acă vre#i să
scăpa#i de necazuri< veni#i i lupta#i alături de &ine) Partidul 'ie#ii Sănătoase se va în(iin#a i
(unc#iona pentru atin"erea celor trei obiective principale: re(acerea econo&iei na#ionale<
asi"urarea unui loc de &uncă pentru (iecare cetă#ean ro&=n &a>or$
  Per(ec#ionarea pre"ătirii creatorilor i producătorilor< în aa (el înc=t să ne ridică& la
nivelul &odern de crea#ie i produc#ie$
 

  !istru"erea diversiunii &inorită#ilor i paci(icarea na#iunii ro&=ne$

  Pro"ra&ul P'S< prezentat în cartea S(=ritul i&periului ascuns< a speriat &ul#i invadatori
econo&ici< deoarece este realist< pra"&atic i< prin aplicare< le%ar lua apa de la &oară< în scopul
(r=nării activită#ii de (or&are a acestui partid< ina&icii au răsp=ndit ur&ătoarele variante de
dezin(or&are: e o ini#iativă utopică< a unui visător în o&ule#i verzi$ u nu v%a& vorbit niciodată
de o&ule#i verzi deoarece< după părerea &ea< e5trateretrii nu sunt verzi< cu& îi prezintă
specialitii în război i&a"olo"ic< ci oa&eni ase&ănători nouă$ ?n al doilea r=nd< politica nu se
(ace prin e5trateretri< ci prin noi< oa&enii< înar&a#i cu in(or&a#ii tiin#i(ice i cu credin#a că
na#iunea ro&=nă are dreptul la un trai &ai bun$
   un partid al securitilor$ P=nă în prezent< nu s%a înscris nici un (ost o(i#er de Securitate<
dei ni&eni nu le interzice$
  /ondatorul partidului are preten#ia că tie toate eni"&ele lu&ii i are solu#ii la toate
 proble&ele$ Cei care &ă citi#i de aproape ase ani< î&i cunoate#i pozi#ia: Nici un o& nu poate
cunoate totul< nu poate avea solu#ii la toate proble&ele< nu poate rezolva totul$ u sunt adeptul
 pro(esionalis&ului în toate do&eniile de activitate: proble&ele se rezolvă de către oa&eni
co&peten#i< pra"&atici< bine in(or&a#i< cu e5perien#ă în do&eniul în care lucrează< cinsti#i<
nesupui conven#iilor i dictaturilor politice interne sau e5terne$
  Procesul de (or&are al P'S nu &ai poate (i oprit$ P=nă în prezent< s%au constituit (diale<
sec#ii i celule de partid în &ai &ult de >u&ătate din >ude#ele Ro&=niei$ 'ă prezint ur&ătoarele
in(or&a#ii încura>atoare: &a>oritatea or"aniza#iilor de partid cuprind bărba#i i (e&ei în propor#ii
apro5i&ativ e"ale< re(lect=nd situa#ia din via#ă$
  Predo&ină tineretul i &aturii< se&n că P'S este un partid al viitorului  &a>oritatea
&e&brilor de partid sunt intelectuali sau &uncitori cu înaltă cali(icare< an"a>a#i în produc#ie< (apt
ce ne dă speran#a că vo& păstra i întări caracterul pra"&atic al partidului$
  Sunte& spri>ini#i de &ul#i întreprinzători ro&=ni< contien#i de (aptul că nu pot rezista
concuren#ei străine dec=t cu a>utorul unui partid ro&=nesc în P'S s%au înscris &ai &ul#i cetă#eni
ro&=ni care< potrivit propa"andei dezbinătorii< erau considera#i &inoritari$ i< însă< se consideră
oa&eni i cetă#eni ro&=ni< au în#eles că pute& depăi "reută#ile nu&ai î&preună< că pute& trăi
&ai bine în patria noastră co&ună< Republica Ro&=nia$
  ,c#iunea de (or&are a celulelor< sec#iilor i (ilialelor de partid trebuie accelerată< deoarece
eveni&entele politice din Ro&=nia evoluează pri&e>dios$ ;rebuie să (inaliză& (or&area i
înscrierea P'S p=nă la începutul acestei veri< deoarece< (oarte probabil< în toa&nă vor (i ple"eri
anticipate$

S/_R@I;