Prefață

Cuprins

Prefață ..................................................................................................... i
Cuprins .................................................................................................. ii
Cuvântul autorului ............................................................................... iii
Dicționar grec-român ............................................................................ 1
Index domenii semantice................................................................... 176
Index subdomenii semantice .................................................................... 176
Numerotare domenii semantice ................................................................ 194
Domenii semantice............................................................................. 198
Index cuvinte cu domenii semantice ................................................ 256
Cuvântul autorului
Ἀαξώλ
Dicționar grec-român
Ἀαπών, ὁ – [5] (subst) Aaron.
Ἀβαδδών, ὁ – [1] (subst)
Abadon.
ἀβαπής, -ές – [1] (adj) 1. ușor; 2.
care nu este supărător, plăcut,
agreabil.
ἀββά, ὁ – [3] (subst) Ava, Părin-
te! tată.
Ἅβελ, ὁ – [4] (subst) Abel.
Ἀβιά, ὁ – [3] (subst) 1. Abia; 2.
Abia, a opta ceată preoţească.
Ἀβιαοάπ, ὁ – [1] (subst) Abiatar.
Ἀβιληνή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
Abilene, teritoriu al oraşului
Abila.
Ἀβιξύδ, ὁ – [2] (subst) Abiud.
Ἀβπαάμ, ὁ – [73] (subst) Avra-
am.
ἄβσρρξς, -ξσ, ἡ – [9] (subst) 1.
Adâncul, Abisul; 2. fără fund.
Ἅγαβξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Agab.
ἀγαοξεπγέτ – [2] (vb) a face bi-
ne.
ἀγαοξπξιέτ – [9] (vb) 1. a face
bine; 2. a face ce este drept.
ἀγαοξπξιΐα, ας, ἡ – [1] (subst)
binefacere.
ἀγαοξπξιός, -ξῦ, ὁ – [1] (adj)
binefăcător.
ἀγαοός, -ή, -όν – [125] (adj) 1.
bun, folositor; 2. binevoitor,
drept.
ἀγαοτρύνη, -ης, ἡ – [4] (subst)
1. bunătate; 2. bunăvoinţă.
ἀγγέιισ
ἀγαλλίαρις, -ετς, ἡ – [5] (subst)
bucurie, veselie.
ἀγαλλιάτ – [11] [med.:
ἀγαιιηάνκαη; aor.: ἞γαιιίαζα;
aor. med.: ἞γαιιηαζάκελ; aor.
pas.: ἞γαιιηάζελ] (vb) 1. a se
bucura; 2. a fi plin de veselie.
ἄγαμξς, -ξσ, ἡ – [4] (subst) ne-
căsătorit(ă).
ἀγανακςέτ – [7] [aor.:
἞γαλάθηεζα] (vb) a se mânia, a
fi indignat, revoltat.
ἀγανάκςηρις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) indignare, mânie.
ἀγαπάτ – [143] [med./pas.:
ἀγαπ῵καη; viit.: ἀγαπήζσ;
1aor.: ἞γάπεζα; pf.: ἞γάπεθα;
ptc.: ἞γαπεθψο; pf. pas. ptc.:
἞γαπεκέλνο; 1viit. pas.:
ἀγαπεζήζνκαη] (vb) a iubi.
ἀγάπη, -ης, ἡ – [116] (subst) 1.
iubire, dragoste; 2. agape (mese
obşteşti).
ἀγαπηςός, -ή, -όν – [61] (adj)
prea iubit, iubit, scump, drag.
῾Αγάπ, ἡ – [2] (subst) Agar.
ἀγγαπεύτ – [3] [viit.:
ἀγγαξεχζσ; 1aor.: ἞γγάξεπζα]
(vb) 1. a sili, a constrânge; 2. a
solicita, a cere.
ἀγγεῖξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
coș, vas, recipient.
ἀγγελία, -ας, ἡ – [2] (subst) 1.
mesaj, veste; 2. învățătură.
ἀγγέλλτ – [1] [1aor.: ἤγγεηια]
(vb) a anunța, a vesti.
1
ἄγγεινο
ἄγγελξς, -ξσ, ὁ – [175] (subst) 1.
trimis, sol, vestitor, mesager; 2.
înger; 3. trimis al lui Dumnezeu
sau uneori al lui Satan, fie bun
fie rău.
ἄγγξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) coș,
vas.
ἀγέλη, -ης, ἡ – [7] (subst) turmă;.
ἀγενεαλόγηςξς, -ξν – [1] (adj)
fără genealogie, fără spiţă a
neamului.
ἀγενής, -ές – [1] (adj) fără naş-
tere, fără neam, fără nume; de
origine umilă.
ἁγιάζτ – [28] [1aor.: ἟γίαζα; pf.
pas.: ἟γίαζκαη; ptc.:
἟γηαζκέλνο; 1aor. pas.:
἟γηάζζελ; 1viit. pas.:
ἁγηαζζήζνκαη] (vb) 1. a sfinți;
2. a sfinţi, a consacra (o per-
soană).
ἁγιαρμός, -ξῦ, ὁ – [10] (subst)
sfințire, sfinţenie.
ἅγιξς, -α, -ξν – [233] (adj) sfânt;
sfinți (substantiv plural).
ἁγιόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
sfințenie.
ἁγιτρύνη, -ης, ἡ – [3] (subst)
sfinţenie.
ἀγκάλη, -ης, ἡ – [1] (subst) braț.
ἄγκιρςπξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
undiţă, cârlig de undiţă.
ἄγκσπα, -ας, ἡ – [4] (subst) an-
coră.
ἄγναφξς, -ξν – [2] (adj) nepre-
lucrat, neuzat, nou.
ἁγνεία, -ας, ἡ – [2] (subst) puri-
tate, curăție.
ἁγνίζτ – [7] [1aor.: ἥγληζα; pf.:
ἥγληθα; pf. pas.: ἥγληζκαη; 1aor.
pas.: ἟γλίζζελ] (vb) a purifica,
a curăţi, a sfinţi.
2
ἀγξαπιέσ
ἁγνιρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
curățire, purificare.
ἀγνξέτ – [22] [impf.: ἞γλφνπλ;
1aor.: ἞γλφεζα] (vb) 1. a nu
cunoaște, a fi neştiutor, a nu şti;
2. a nu înţelege.
ἀγνόημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
greşeală făcută din neştiinţă.
ἄγνξια, -ας, ἡ – [4] (subst) ne-
ştiinţă, necunoştinţă.
ἁγνός, -ή, -όν – [8] (adj) curat,
neprihănit.
ἁγνόςης, -ηςξς, ἡ – [2] (subst)
puritate, modestie, sinceritate,
curăție.
ἁγνῶς – [1] (adv) cu gânduri cu-
rate, în chip cinstit, sincer.
ἀγντρία, -ας, ἡ – [2] (subst) ne-
ştiinţă, necunoaştere, ignoranță.
ἄγντρςξς, -ξν – [1] (adj) necu-
noscut.
ἀγξπά, -ᾶς, ἡ – [11] (subst) pia-
ță, piaţă publică, loc de întruni-
re.
ἀγξπάζτ – [30] [impf.:
἞γφξαδνλ; 1aor.: ἞γφξαζα;
1aor. pas.: ἞γνξάζζελ] (vb) a
cumpăra.
ἀγξπαῖξς, -ξσ, ὁ – [2] (adj) 1.
om fără căpătâi, om de rând,
vagabond; 2. audienţe, adunări
de judecată.
ἄγπα, -ας, ἡ – [2] (subst) 1. ac-
ţiunea de a prinde peşte, pescu-
it; 2. peştele (prins), prinderea
peştelui.
ἀγπάμμαςξς, -ξν – [1] (adj) an-
alfabet, necultivat, fără carte,
neştiutor.
ἀγπασλέτ – [1] (vb) a trăi pe
câmp, a-și petrece noaptea pe
câmp, a sta pe câmp.
ἀγξεύσ
ἀγπεύτ – [1] [1aor.: ἤγξεπζα]
(vb) a prinde (vânatul), a prinde
în cursă.
ἀγπιέλαιξς, -ξσ, ἡ – [2] (subst)
măslin sălbatic.
ἄγπιξς, -α, -ξν – [3] (adj) sălba-
tic.
Ἀγπίππας, -α, ὁ – [11] (subst)
Agripa.
ἀγπός, -ξῦ, ὁ – [36] (subst) ţari-
nă, câmp, ogor.
ἀγπσπνέτ – [4] (vb) a veghea, a
priveghea.
ἀγπσπνία, -ας, ἡ – [2] (subst)
priveghere, veghe.
ἄγτ – [69] [viit.: ἄμσ; 2aor.:
ἤγαγνλ; 1aor. pas.: ἤρζελ;
1viit. pas.: ἀρζήζνκαη] (vb) 1. a
duce, a aduce; 2. a conduce, a
însoţi; 3. a escorta (un prizoni-
er, un condamnat).
ἀγτγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) com-
portare, purtare, educaţie, stră-
danie.
ἀγών, -ῶνξς, ὁ – [6] (subst) 1.
concurs atletic (luptă, întrece-
re); 2. bătălie, luptă împotriva
piedicilor.
ἀγτνία, -ας, ἡ – [1] (subst) lup-
tă, zbucium sufletesc, nelinişte,
îngrijorare, groază, nelinişte in-
terioară, agonie.
ἀγτνίζξμαι – [8] [pf.:
἞γψληζκαη] (vb) a se întrece
(cu), a concura (alături de cine-
va), a se lupta.
Ἀδάμ, ὁ – [9] (subst) Adam,.
ἀδάπανξς, -ξν – [1] (adj) 1. fără
pată; 2. care nu costă nimic.
Ἀδδί, ὁ – [1] (subst) Adi.
ἀδελφή, -ῆς, ἡ – [26] (subst) so-
ră.
ἀδίθσο
ἀδελφός, -ξῦ, ὁ – [343] (subst)
frate.
ἀδελφόςης, -ηςξς, ἡ – [2] (subst)
frăţie, totalitatea fraţilor, comu-
nitate.
ἄδηλξς, -ξν – [2] (adj) 1. care nu
poate recunoaşte, care nu poate
fi pus în evidenţă, care nu se
vede; 2. nelămurit, neclar, con-
fuz, vag.
ἀδηλόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
1. caracter nesigur; 2. nesigu-
ranţă, nestatornicie, precaritate.
ἀδήλτς – [1] (adv) la întâmplare,
fără să ştii unde.
ἀδημξνέτ – [3] (vb) a se îngrijo-
ra, a-și face griji, a se mîhni.
ᾅδης, -ξσ, ὁ – [10] (subst) Ha-
des, lumea subpămînteană, lo-
cuinţa morţilor.
ἀδιάκπιςξς, -ξν – [1] (adj) ne-
îndoielnic, nediscutabil, fără
echivoc, nepărtinitor, obiectiv.
ἀδιάλειπςξς, -ξν – [2] (adj) ne-
curmat, neîncetat, continuu,
statornic.
ἀδιαλείπςτς – [4] (adv) fără în-
cetare, neîncetat.
ἀδικέτ – [28] [viit.: ἀδηθήζσ;
1aor.: ἞δίθεζα; pf.: ἞δίθεθα;
1aor. pas.: ἞δηθήζελ] (vb) 1. a
fi nedrept, a săvârşi o nedrepta-
te, a fi vinovat; 2. a face rău
cuiva, a vătăma.
ἀδίκημα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
delict, vină, vinovăţie, nedrep-
tate.
ἀδικία, -ας, ἡ – [25] (subst) ne-
dreptate, vină, greşeală, răutate.
ἄδικξς, -ξν – [12] (adj) nedrept,
rău.
ἀδίκτς – [1] (adv) în chip ne-
3
Ἀδκίλ
drept, pe nedrept.
Ἀδμίν, ὁ – [1] (subst) Admin.
ἀδόκιμξς, -ξν – [8] (adj) nepus
la încercare, fără judecată, do-
vedit incapabil, respins, netreb-
nic, dezaprobat.
ἄδξλξς, -ξν – [1] (adj) neprefă-
cut, fără vicleşug, curat.
Ἀδπαμσςςηνός, -ή, -όν – [1]
(adj) adriamit.
Ἀδπίας, -ξσ, ὁ – [1] (subst) Ma-
rea Adriatică.
ἁδπόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
abundență, dărnicie, strângere
de daruri.
ἀδσναςέτ – [2] [viit.:
ἀδπλαηήζσ] (vb) a fi cu nepu-
tinţă.
ἀδύναςξς, -ξν – [10] (adj) im-
posibil, cu neputinţă, irealizabil,
neputincios, slab.
ᾄδτ – [5] (vb) a cânta.
ἀεί – [7] (adv) (în)totdeauna, veș-
nic; mereu.
ἀεςός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst) vultur,
acvilă.
ἄζσμξς, -ξν – [9] (adj) nedospit,
fără drojdie, fără plămădeală,
fără aluat.
Ἀζώπ, ὁ – [2] (subst) Azor.
῎Αζτςξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
Azot.
ἀήπ, -έπξς, ὁ – [7] (subst) aer.
ἀοαναρία, -ας, ἡ – [3] (subst)
nemurire.
ἀοέμιςξς, -ξν – [2] (adj) 1. in-
terzis, neîngăduit, ceea ce nu se
cuvine; 2. fără lege, fără ordine,
de neiertat, mârşav.
ἄοεξς, -ξν – [1] (adj) fără Dum-
nezeu.
4
Αἰζίνς
ἄοερμξς, -ξν – [2] (adj) fără le-
ge, precepte; nelegiuit, fără de
lege, dezmățat.
ἀοεςέτ – [16] [viit.: ἀζεηήζσ;
1aor.: ἞ζέηεζα] (vb) 1. a lăsa
deoparte, a lepăda, a respinge, a
călca Legea; 2. a respinge, a nu
recunoaşte, a înlătura, a defăi-
ma, a nesocoti.
ἀοέςηρις, -ετς, ἡ – [2] (subst) 1.
abrogare, desfiinţare (a legii); 2.
abolire, ştergere (a păcatului).
Ἀοῆναι, -ῶν, ἡ – [4] (subst)
Atena.
Ἀοηναῖξς, -α, -ξν – [2] (adj)
atenian.
ἀολέτ – [2] (vb) a lupta (la jocu-
rile atletice).
ἄοληρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
luptă, întrecere (atletică).
ἀοπξίζτ – [1] [pf. pas. ptc.:
἞ζξνηζκέλνο] (vb) a aduna, a
uni, a se strânge, a se întruni.
ἀοσμέτ – [1] (vb) a-și pierde cu-
rajul, a fi descurajat, a-și pierde
nădejdea.
ἀοῷξς, -ξν – [2] (adj) nevinovat.
ἀι – [2] (adj) veşnic (hărăzit să
dureze veşnic).
αἴγειξς, -α, -ξν – [1] (adj) capră.
αἰγιαλός, -ξῦ, ὁ – [6] (subst)
ţărm.
Αἰγύπςιξς, -α, -ξν – [5] (adj)
egiptean.
Αἴγσπςξς, -ξσ, ἡ – [25] (subst)
Egipt.
αἰδώς, -ξῦς, ἡ – [1] (subst) sfia-
lă, bună cuviinţă, decenţă, dis-
creţie, pudoare.
Αἰοίξψ, -ξπξς, ὁ – [2] (subst)
etiopian.
αἷκα
αἷμα, -ςξς, ςό – [97] (subst) 1.
sânge; 2. omul natural.
αἱμαςεκγσρία, -ας, ἡ – [1]
(subst) vărsare de sânge.
αἱμξππξέτ – [1] (vb) a sângera, a
suferi de pierdere de sânge.
Αἰνέας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Eneas.
αἴνερις, -ετς, ἡ – [1] (subst) la-
udă.
αἰνέτ – [8] (vb) a lăuda, a înăl-
ţa/aduce laudă cuiva.
αἴνιγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
ghicitoare, enigmă.
αἶνξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) laudă
(în public).
Αἰνών, ἡ – [1] (subst) Ainon
(Enon).
αἱπέξμαι – [3] [viit.: αἱξήζσ;
2aor.: εἷινλ; perf.: ᾕξεθα; viit.
med.: αἱξήζνκαη; 2aor. med.:
εἱιφκελ; 2aor. med.: εἱιάκελ]
(vb) a lua, a alege.
αἵπερις, -ετς, ἡ – [9] (subst) 1.
erezie; 2. partidă, sectă; 3. îm-
părţire, dezbinare, vrajbă.
αἱπεςίζτ – [1] [1aor.: ᾑξέηηζα]
(vb) a alege.
αἱπεςικός, -ή, -όν – [1] (adj)
scizionist, cauzând divizare,
eretic.
αἴπτ – [101] [viit.: ἀξ῵; 1aor.:
ἦξα; pf.: ἦξθα; pf. pas.: ἦξκαη;
1aor. pas.: ἤξζελ; viit. pas.:
ἀξζήζνκαη] (vb) 1. a se scula, a
ridica, a înălţa (ochii); 2. a du-
ce, a purta, a transporta.
αἰροάνξμαι – [1] [2aor.:
ᾐζζφκελ] (vb) a observa, a
percepe, a înţelege, a-și da
seama, a pricepe.
αἴροηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
αἰρκαισζία
pricepere, înţelegere.
αἰροηςήπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) 1. simţ, capacitatea de
percepție; 2. simţ moral.
αἰργπξκεπδής, -ές – [2] (adj)
agonisitor de câştig urât, lacom,
hrăpăreţ, ahtiat de câştig.
αἰργπξκεπδῶς – [1] (adv) pentru
câştig urât, din interes (folos),
josnic.
αἰργπξλξγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
cuvânt obscen, grosolănie, mo-
jicie; limbaj trivial, josnic.
αἰργπός, -ά, -όν – [4] (adj) ru-
şinos, blamabil, urât.
αἰργπόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
vorbă de ruşine; obscenitate.
αἰργύνη, -ης, ἡ – [6] (subst) 1.
ruşine, ocară; 2. ruşine (în sens
sexual).
αἰργύνξμαι – [5] [1aor. pas.:
ᾐζρχλζελ; viit. pas.:
αἰζρπλζήζνκαη] (vb) a-i fi ruşi-
ne, a se ruşina, a (se) înroşi.
αἰςέτ – [70] [med.: αἰηένκαη;
viit.: αἰηήζσ; med.: αἰηήζνκαη]
(vb) a cere.
αἴςημα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
cerere.
αἰςία, -ας, ἡ – [20] (subst) 1.
cauză, pricină, obârşie; 2. vină,
greşeală, delict; 3. învinuire,
acuzare, reproş, plângere.
αἴςιξς, -ξσ, ὁ – [5] (adj) vină,
reproş, învinuire, greşeală.
αἰςίτμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
învinuire.
αἰφνίδιξς, -ξν – [2] (adj) neaş-
teptat, subit, neprevăzut, fără de
veste.
αἰγμαλτρία, -ας, ἡ – [3] (subst)
robie, robime, captivitate.
5
αἰρκαισηεύσ
αἰγμαλτςεύτ – [1] [1aor.:
ᾐρκαιψηεπζα] (vb) a robi, a
cuceri.
αἰγμαλτςίζτ – [4] [1aor. pas.:
ᾐρκαισηίζζελ; 1viit. pas.:
αἰρκαισηηζζήζνκαη] (vb) a
aduce în robie, a face rob.
αἰγμάλτςξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj)
rob, captiv, prizonier.
αἰών, -ῶνξς, ὁ – [122] (subst) 1.
secol, veac, epocă, timp, eră; 2.
timp (fără capăt), veşnicie.
αἰώνιξς, -ξν – [71] (adj) 1. fără
început; 2. fără început şi fără
sfârşit; etern.
ἀκαοαπρία, -ας, ἡ – [10] (subst)
necurăţie.
ἀκάοαπςξς, -ξν – [32] (adj) ne-
curat, murdar.
ἀκαιπέξμαι – [1] [impf.:
἞θαηξνχκελ] (vb) a nu avea
prilejul, a-i lipsi ocazia.
ἀκαίπτς – [1] (adv) fără timp, cu
timp şi fără de timp.
ἄκακξς, -ξν – [2] (adj) 1. fără
răutate; 2. nevinovat.
ἄκανοα, -ης, ἡ – [14] (subst)
spin, mărăcine, rug, tufiş cu
ghimpi.
ἀκάνοινξς, -η, -ξν – [2] (adj) de
spini.
ἄκαππξς, -ξν – [7] (adj) fără rod,
neroditor.
ἀκαςάγντρςξς, -ξν – [1] (adj)
ireproşabil, fără prihană, fără
cusur, care nu poate fi blamat.
ἀκαςακάλσπςξς, -ξν – [2] (adj)
descoperit, neacoperit.
ἀκαςάκπιςξς, -ξν – [2] (adj) ne-
judecat, fără judecată, necon-
damnat.
6
ἄθξαηνο
ἀκαςάλσςξς, -ξν – [1] (adj) ne-
pieritor, care nu poate fi distrus.
ἀκαςάπασρςξς, -ξν – [1] (adj)
care nu încetează, neîncetat, fă-
ră sfârşit.
ἀκαςαρςαρία, -ας, ἡ – [5]
(subst) 1. răzmeriţă, răscoală,
tulburare; 2. neorânduială, dez-
ordine.
ἀκαςάρςαςξς, -ξν – [2] (adj)
nestatoric, schimbător.
῾Ακελδαμάγ – [1] (subst)
Acheldama.
ἀκέπαιξς, -ξν – [3] (adj) 1. ne-
pătat, curat, nevinovat; 2. nea-
tins, teafăr, pur.
ἀκλινής, -ές – [1] (adj) care nu
se îndoaie, neclintit.
ἀκμάζτ – [1] [1aor.: ἤθκαζα]
(vb) a se coace, a fi copt.
ἀκμήν – [1] (adv) până acum, în-
că.
ἀκξή, -ῆς, ἡ – [24] (subst) 1. a
auzi; 2. ureche; 3. veste, zarvă,
zvon, vâlvă, faimă.
ἀκξλξσοέτ – [90] [impf.:
἞θνινχζνπλ; viit.:
ἀθνινπζήζσ; 1aor.:
἞θνινχζεζα; pf.: ἞θνινχζεθα]
(vb) a urma, a merge după, a
veni după, a însoţi, a fi ucenicul
cuiva.
ἀκξύτ – [428] [viit.: ἀθνχζσ
ἀθνχζνκαη; 1aor.: ἤθνπζα; pf.:
ἀθήθνα; 1aor. pas.: ἞θνχζζελ]
(vb) a auzi, a asculta.
ἀκπαρία, -ας, ἡ – [2] (subst) lă-
comie, necumpătare, neînfrâ-
nare.
ἀκπαςής, -ές – [1] (adj) neînfrâ-
nat, care nu este stăpân pe sine.
ἄκπαςξς, -ξν – [1] (adj) nea-
ἀθξίβεηα
mestecat, nediluat, pur.
ἀκπίβεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
conștiinciozitate, respect con-
ştiincios faţă de ceva, precizie.
ἀκπιβής, -ές – [5] (adv) exact,
precis, strict, sever, riguros.
ἀκπιβότ – [2] [1aor.: ἞θξίβσζα]
(vb) a face cu exactitate, a duce
la bun sfârşit, a se achita de o
obligaţie, a şti cu exactitate; a
întreba cu precizie, a cere în
chip lămurit.
ἀκπιβῶς – [5] (adv) cu
deamănuntul, în chip conştiin-
cios, cu exactitate.
ἀκπίς, -ίδξς, ἡ – [4] (subst) lă-
custă.
ἀκπξαςήπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) sală de judecată, sală de
audienţe.
ἀκπξαςής, -ξῦ, ὁ – [4] (subst)
ascultător.
ἀκπξβσρςία, -ας, ἡ – [20]
(subst) 1. prepuţ; 2. netăiere
împrejur, cei netăiați împrejur.
ἀκπξγτνιαῖξς, -α, -ξν – [2]
(adj) 1. unghiular (piatra din
capul unghiului, pe care se în-
alţă construcţia); 2. cheie de
boltă (piatra care încheie arcul
unei arcade, bolte).
ἀκπξοίνιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
pradă (de război), primele roa-
de.
ἄκπξν, -ξσ, ςό – [6] (subst)
frontieră, hotar, graniță, limită,
margine, înălțime.
Ἀκύλας – [6] (subst) Acuila.
ἀκσπότ – [3] [1aor.: ἞θχξσζα]
(vb) a desfiinţa, a abroga.
ἀκτλύςτς – [1] (adv) fără piedi-
că.
ἀιεζηλόο
ἄκτν – [1] (adj) nedoritor, care
nu consimte, care nu este de
acord.
ἀλάβαρςπξς – [4] (subst) vas
pentru păstrarea parfumurilor
sau unguentelor scumpe; ala-
bastru.
ἀλαζξνεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
lăudăroşenie.
ἀλαζών, -ξνξς, ὁ – [2] (subst)
şarlatan, fanfaron, lăudăros.
ἀλαλάζτ – [2] (vb) a striga, a ţi-
pa, a se tângui, a răsuna.
ἀλάληςξς, -ξν – [1] (adj) de ne-
grăit, de nespus, care nu se
poate spune.
ἄλαλξς, -ξν – [3] (adj) mut.
ἅλας, -αςξς, ςό – [8] (subst) sa-
re.
ἀλείφτ – [9] [impf.: ἤιεηθνλ;
1aor.: ἤιεηςα; med.:
἞ιεηςάκελ] (vb) a unge.
ἀλεκςξπξφτνία, -ας, ἡ – [1]
(subst) cântatul de cocoş.
ἀλέκςτπ, -ξπξς, ὁ – [12] (subst)
cocoș.
Ἀλευανδπεύς, -έτς, ὁ – [2]
(subst) alexandrin.
Ἀλευανδπῖνξς, -η, -ξν – [2]
(adj) din Alexandria.
Ἀλέυανδπξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst)
Alexandru.
ἄλεσπξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
făină.
ἀλήοεια, -ας, ἡ – [109] (subst)
adevăr.
ἀληοεύτ – [2] (vb) a spune ade-
vărul.
ἀληοής, -ές – [26] (adj) adevărat,
sincer, real, autentic.
ἀληοινός, -ή, -όν – [28] (adj)
7
ἀιήζσ
veritabil, adevărat, sigur, sincer,
autentic.
ἀλήοτ – [2] (vb) a măcina.
ἀληοῶς – [18] (adv) cu adevărat.
ἁλιεύς, -έτς – [5] (subst) pescar.
ἁλιεύτ – [1] (vb) a pescui.
ἁλίζτ – [2] [1aor. pas.: ἟ιίζζελ;
1viit. pas.: ἁιηζζήζνκαη] (vb) a
săra.
ἀλίργημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
pângărire.
ἀλλά – [638] (conj) 1. dar, ci, în-
să; 2. totuşi, cu toate acestea,
cel puţin; 3. mult mai mult, cu
mult mai mult.
ἀλλάρρτ – [6] [viit.: ἀιιάμσ;
1aor.: ἤιιαμα; 2viit. pas.:
ἀιιαγήζνκαη] (vb) a schimba, a
se transforma, a face schimb.
ἀλλαγόοεν – [1] (adv) printr-un
alt loc; pe altă cale.
ἀλλαγξῦ – [1] (adv) în altă parte;
altundeva.
ἀλληγξπέτ – [1] (vb) a vorbi
alegoric.
ἁλληλξσϊά – [4] (subst. indecl)
Aleluia, laudați pe Domnul.
ἀλλήλτν, -ξσς, -ξσς – [100]
(pron) unul pe altul, unii pe al-
ţii.
ἀλλξγενής, -ξῦς, ὁ – [1] (adj)
străin, de alt neam.
ἅλλξμαι – [3] [1aor.: ἟ιάκελ]
(vb) a sări, a țâșni.
ἄλλξς, -η, -ξ – [155] (adj) altul,
diferit, deosebit, altfel, celălalt.
ἀλλξςπιεπίρκξπξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) intrus, care se amestecă
în treburile aproapelui său.
ἀλλόςπιξς, -α, -ξν – [14] (adj)
care aparţine altuia, străin.
8
ἁκάξηεκα
ἀλλόφσλξς, -ξν – [1] (adj) stră-
in, de alt neam.
ἄλλτς – [1] (adv) altfel, de alt
fel, în mod diferit.
ἀλξάτ – [3] (vb) a bate (grâul), a
treiera.
ἄλξγξς, -ξν – [3] (adj) 1. fără
minte, necuvântător (animal,
dobitoc); 2. absurd, prostesc.
ἀλόη, -ης, ἡ – [1] (subst) aloe.
ἁλσκός, -ή, -όν – [1] (adj) sărat.
ἄλσπξς – [1] (adj) care nu este
trist (mâhnit); mai puţin trist
(mâhnit).
ἅλσρις, -ετς, ἡ – [11] (subst)
lanț.
ἀλσριςελής, -ές – [1] (adj) ne-
profitabil, fără folos.
ἄλφα, ςό – [3] (subst) Alfa.
῾Αλφαῖξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
Alfeu.
ἅλτν, -ξς, ἡ – [2] (subst) arie (de
treierat).
ἀλώπηυ, -εκξς, ἡ – [3] (subst)
vulpe.
ἅλτρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
capturare, prindere.
ἅμα – [10] (adv) în acelaşi timp,
împreună cu, odată cu.
ἀμαοής, -ές – [1] (adj) neînvăţat,
neştiutor.
ἀμαπάνςινξς, -η, -ξν – [1] (adj)
care nu se ofileşte, neveştejit.
ἀμάπανςξς, -ξν – [1] (adj) nepi-
eritor, permanent.
ἁμαπςάντ – [43] [viit.:
ἁκαξηήζσ; 1aor.: ἟κάξηεζα;
2aor.: ἥκαξηνλ; pf.: ἟κάξηεθα]
(vb) a păcătui, a se înşela, a face
ceva greșit.
ἁμάπςημα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
ἁκαξηία
rătăcire, osândă, păcat, vină.
ἁμαπςία, -ας, ἡ – [173] (subst)
rătăcire, greşeală, vină, păcat.
ἀμάπςσπξς, -ξν – [1] (adj) fără
martor, fără mărturie.
ἁμαπςτλός, -όν – [47] (adj)
imoral, păcătos.
ἄμαγξς, -ξν – [2] (adj) nebătă-
ios, paşnic.
ἀμάτ – [1] [1aor.: ἤκεζα] (vb) a
secera.
ἀμέοσρςξς – [1] (subst) ametist.
ἀμελέτ – [4] [1aor.: ἞κέιεζα]
(vb) a rămâne nepăsător, a nu-și
face griji, a nu ţine seama.
ἄμεμπςξς, -ξν – [5] (adj) fără
prihană, care este la adăpost de
ocară, căruia nu i se reproşează
nimic.
ἀμέμπςτς – [2] (adv) fără priha-
nă, în chip neprihănit.
ἀμέπιμνξς, -ξν – [2] (adj) fără
grijă.
ἀμεςάοεςξς, -ξν – [2] (adj) ne-
schimbător, constant, statornic,
nestrămutat.
ἀμεςακίνηςξς, -ξν – [1] (adj)
neclintit, statornic, constant.
ἀμεςαμέληςξς, -ξν – [2] (adj)
fără părere de rău, fără regret,
care nu dă naştere la remuşcări.
ἀμεςανόηςξς, -ξν – [1] (adj)
nepocăit, care nu se pocăieşte.
ἄμεςπξς, -ξν – [2] (adj) fără
măsură.
ἀμήν – [129] (subst. indecl) amin,
cu siguranță, cu adevărat.
ἀμήςτπ, -ξπξς – [1] (adj) fără
mamă.
ἀμίανςξς, -ξν – [4] (adj) ne-
spurcat, neîntinat, pur, nepătat,
ἄλ
neprihănit.
Ἀμιναδάβ, ὁ – [3] (subst)
Aminadab.
ἄμμξς, -ξσ, ἡ – [5] (subst) nisip.
ἀμνός, -ξῦ, ὁ – [4] (subst) miel.
ἀμξιβή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) răs-
plătire, răsplată.
ἄμπελξς, -ξσ, ἡ – [9] (subst) viţă
de vie.
ἀμπελξσπγός, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) vier, podgorean.
ἀμπελών, -ῶνξς, ὁ – [23]
(subst) vie, podgorie.
Ἀμπλιᾶςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Ampliatus.
ἀμύνξμαι – [1] [1aor.:
἞κπλάκελ] (vb) a se apăra, a se
răzbuna pe cineva, a plăti cu
aceeaşi monedă cuiva.
ἀμφιβάλλτ – [1] (vb) a exprima.
ἀμφίβληρςπξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) năvod, mreajă.
ἀμφιέζτ – [1] (vb) a îmbrăca.
ἀμφιέννσμι – [3] [pf. pas.:
἞κθίεζκαη] (vb) a îmbrăca.
Ἀμφίπξλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
Amfipolis.
ἀμφόδξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
suburbie, răspântie.
ἀμφόςεπξι, -αι, -α – [14] (adj)
amândoi, şi unul şi altul.
ἀμώμηςξς, -ξν – [1] (adj) neîn-
tinat, fără pată, fără vină.
ἄμτμξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
amom (plantă aromatică), mi-
rodenie, balsam.
ἄμτμξς, -ξν – [8] (adj) nepătat,
neîntinat, fără prihană, nevino-
vat.
Ἀμώς, ὁ – [3] (subst) Amos.
ἄν – [166] (part) particulă care
9
ἀλά
echivalează cu expresiile: "dacă
este cazul", "eventual" şi care
se adaugă tuturor modurilor (cu
excepţia imperativului) pentru a
da propoziţiei un sens ipotetic
(eventual, posibil), condiţional
sau general.
ἀνά – [13] (prep + ac) 1. de jos în
sus; 2. fiecare; 3. în mijloc, în-
tre, printre.
ἀναβαομός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
treaptă (a unei scări), mers.
ἀναβαίντ – [82] [viit. med.:
ἀλαβήζνκαη; 2aor.: ἀλέβελ; pf.:
ἀλαβέβεθα] (vb) a urca, a se
sui.
ἀναβάλλξμαι – [1] [2aor. med.:
ἀλεβαιφκελ] (vb) a suspenda, a
amâna.
ἀναβιβάζτ – [1] [1aor.:
ἀλεβίβαζα] (vb) a trage.
ἀναβλέπτ – [25] [1aor.:
ἀλέβιεςα] (vb) 1. a ridica ochii
(spre cer), a privi spre cer; 2.
a-și recăpăta vederea, a vedea
din nou.
ἀνάβλεψις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
recăpătarea vederii.
ἀναβξάτ – [1] [1aor.: ἀλεβφεζα]
(vb) a striga.
ἀναβξλή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
amânare.
ἀνάγαιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
cameră de sus, foişor.
ἀναγγέλλτ – [14] [viit.:
ἀλαγγει῵; 1aor.: ἀλήγγεηια;
2aor. pas.: ἀλεγγέιελ] (vb) 1. a
anunţa, a vesti, a informa, a
aduce la cunoştinţă; 2. a predi-
ca, a propovădui.
ἀναγεννάτ – [2] [1aor.:
ἀλεγέλλεζα; pf. pas.:
10
ἀλαδεηέσ
ἀλαγεγέλλεκαη] (vb) a (se) naş-
te din nou, a face să (se) nască a
doua oară.
ἀναγινώρκτ – [32] [impf.:
ἀλεγίλσζθνλ; 2aor.: ἀλέγλσλ;
1aor. pas.: ἀλεγλψζζελ] (vb) a
citi.
ἀναγκάζτ – [9] [impf.:
἞λάγθαδνλ; 1aor.: ἞λάγθαζα;
1aor. pas.: ἞λαγθάζζελ] (vb) a
sili, a constrânge.
ἀναγκαῖξς, -α, -ξν – [8] (adj) 1.
necesar, trebuincios; 2. prieten
apropiat, intim.
ἀναγκαρςῶς – [1] (adv) cu silni-
cie, prin constrângere.
ἀνάγκη, -ης, ἡ – [17] (subst) 1.
constrângere, silă, necesitate; 2.
strâmtorare, nevoie, nenorocire;
3. necesar, inevitabil.
ἀναγντπίζξμαι – [1] (vb) a se
face cunoscut din nou.
ἀνάγντρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
citire, lectură.
ἀνάγτ – [23] [2aor.: ἀλήγαγνλ;
1aor. pas.: ἀλήρζελ] (vb) 1. a
duce spre înalt, a purta în sus, a
urca; 2. a ieşi în largul mării, a
se îmbarca; 3. a scula din morţi;
4. a aduce o jertfă.
ἀναδείκνσμι – [2] [1aor.:
ἀλέδεημα] (vb) a alege, a numi.
ἀνάδειυις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
arătare, prezentare, manifestare.
ἀναδέγξμαι – [2] [1aor.:
ἀλεδεμάκελ] (vb) a primi.
ἀναδίδτμι – [1] [2aor.: ἀλέδσλ]
(vb) a înmâna ceva, a transmite
ceva, a da.
ἀναζάτ – [2] [1aor.: ἀλέδεζα]
(vb) a reveni la viaţă, a învia.
ἀναζηςέτ – [3] [impf.:
ἀλαδώλλπκη ἀλάθξηζηο

ἀλεδήηνπλ; 1aor.: ἀλεδήηεζα] ἀλῃξέζελ] (vb) 1. a ucide, a

(vb) a căuta. omorî, a nimici, a lua (viaţa), a
ἀναζώννσμι – [1] [1aor. med.: desfiinţa; 2. a adopta, a creşte.
ἀλεδσζάκελ] (vb) a (se) încin- ἀναίςιξς, -ξν – [2] (adj) fără de
ge, a-și ridica tunica până la vină, nevinovat.
cingătoare (la brâu) pentru a ἀνακαοίζτ – [2] [1aor.:
uşura mersul sau munca. ἀλεθάζηζα] (vb) a se ridica şi a
ἀναζτπσπέτ – [1] (vb) a rea- se aşeza (a şedea).
prinde (focul), a aţâţa, a aprinde ἀνακαινίζτ – [1] (vb) a (se) în-
focul. noi.
ἀναοάλλτ – [1] [2aor.: ἀνακαινότ – [2] (vb) a (se) în-
ἀλέζαινλ] (vb) a creşte din nou, noi.
a înflori iarăşi. ἀνακαίντρις, -ετς, ἡ – [2]
ἀνάοεμα, -ςξς, ςό – [6] (subst) (subst) înnoire.
1. ofrandă aparținând Dumne- ἀνακαλύπςτ – [2] [pf. pas.:
zeu care stă sub blestem, echi- ἀλαθεθάιπκκαη] (vb) a desco-
valent cu ebraicul 2 ;‫ח ֵֶרם‬. le- peri, a dezvălui, a ridica un văl.
gământ făcut prin blestem, prin ἀνακάμπςτ – [4] [viit.:
anatemă; 3. persoană blestema- ἀλαθάκςσ; 1aor.: ἀλέθακςα]
tă; lucru blestemat. (vb) a se întoarce, a reveni.
ἀναοεμαςίζτ – [4] [1aor.: ἀνάκειμαι – [14] [impf.:
ἀλεζεκάηηζα; ptc.: ἀλεθείκελ] (vb) a şedea culcat,
ἀλαζεκαηίζαο] (vb) a blestema; a şedea la masă.
a se lega cu blestem, a făgădui ἀνακεφαλαιότ – [2] [1aor. med.:
cu blestem, a anatemiza, a pro- ἀλεθεθαιαησζάκελ] (vb) a cu-
nunţa un blestem, a pronunţa prinde în sine, a reda pe scurt, a
anatema. rezuma.
ἀναοετπέτ – [2] (vb) a privi cu ἀνακλίντ – [6] [viit.: ἀλαθιηλ῵;
luare aminte, a cerceta cu aten- 1aor.: ἀλέθιηλα; 1aor. pas.:
ţie, a cerceta punct cu punct. ἀλεθιίζελ; 1viit. pas.:
ἀνάοημα, -ςξς, ςό – [1] (subst) ἀλαθιηζήζνκαη] (vb) 1. a culca,
dar, ofrandă. a face să se aşeze, a aşeza; 2. a
ἀναίδεια, -ας, ἡ – [1] (subst) se culca, a se aşeza.
lipsă de ruşine, de cumpătare; ἀνακπάζτ – [5] [1aor.:
insistenţă nepoliticoasă, în- ἀλέθξαμα; 2aor.: ἀλέθξαγνλ]
drăzneală obraznică. (vb) a striga cu glas tare, a țipa.
ἀναίπερις, -ετς, ἡ – [1] (subst) ἀνακπίντ – [16] [1aor.:
ucidere, nimicire, măcel. ἀλέθξηλα; 1aor. pas.:
ἀναιπέτ – [24] [viit.: ἀλαηξήζσ ἀλεθξίζελ] (vb) 1. a întreba, a
and ἀλει῵; 2aor.: ἀλεῖινλ and interoga, a cerceta; 2. a judeca,
ἀλεῖια; med.: ἀλεηιφκελ and a acuza.
ἀλεηιάκελ; 1aor. pas.: ἀνάκπιρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)

11
ἀλαθύπησ
cercetare, investigaţie, exami-
nare.
ἀνακύπςτ – [4] [1aor.: ἀλέθπςα]
(vb) a se îndrepta, a sta drept.
ἀναλαμβάντ – [13] [2aor.:
ἀλέιαβνλ; 1aor. pas.:
ἀλειήκθζελ (ἀλειήθζελ)] (vb)
a lua, a duce, a purta dintr-un
loc în altul.
ἀνάλημψις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
înălţare, ridicare.
ἀναλίρκτ – [2] [viit.: ἀλαιψζσ;
1aor.: ἀλήισζα; 1aor. pas.:
ἀλειψζελ] (vb) a nimici, a
mistui (despre foc), a cheltui, a
pierde.
ἀναλξγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
asemănare, analogie.
ἀναλξγίζξμαι – [1] [1aor.:
ἀλεινγηζάκελ] (vb) a lua în
considerare, a lua aminte, a ţine
seama.
ἄναλξς, -ξν – [1] (adj) fără sare,
nesărat, lipsit de gust, searbăd.
ἀνάλσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
plecare, acţiunea de a ridica
ancora pentru a pleca.
ἀναλύτ – [2] [1aor.: ἀλέιπζα;
1aor. pas.: ἀλειχζελ] (vb) a ri-
dica ancora, a pleca, a muri, a
se întoarce, a dezlega.
ἀναμάπςηςξς, -ξν – [1] (adj)
fără păcat.
ἀναμέντ – [1] (vb) a aştepta cu
răbdare.
ἀναμιμνῄρκτ – [6] [viit.:
ἀλακλήζσ; 1aor. pas.:
ἀλεκλήζζελ] (vb) 1. a aminti, a
aduce aminte cuiva ceva; 2. a-și
aminti, a-și aduce aminte.
ἀνάμνηρις, -ετς, ἡ – [4] (subst)
amintire, pomenire.
12
ἀλαπίπησ
ἀνανεότ – [1] (vb) a înnoi.
ἀνανήφτ – [1] [1aor.: ἀλέλεςα]
(vb) a-și veni în fire, a-și redo-
bândi simţurile.
῾Ανανίας, -ξσ, ὁ – [11] (subst)
Anania.
ἀνανςίππηςξς, -ξν – [1] (adj)
sigur, cert, de necombătut, care
nu poate fi negat, care este mai
presus de îndoială.
ἀνανςιππήςτς – [1] (adv) fără
îndoială, fără împotrivire, desi-
gur.
ἀνάυιξς, -ξν – [1] (adj) nevred-
nic de, nedemn de.
ἀναυίτς – [1] (adv) cu nevredni-
cie, în chip nedemn.
ἀνάπασρις, -ετς, ἡ – [5] (subst)
1. odihnă, tihnă, linişte; 2. pace
(linişte, odihnă) sufletească; 3.
loc de odihnă.
ἀναπαύτ – [12] [viit.:
ἀλαπαχζσ; med.: ἀλαπαχζνκαη;
1aor.: ἀλέπαπζα; pf. pas.:
ἀλαπέπαπκαη; 1aor. pas.:
ἀλεπαχζελ; 2viit. pas.:
ἀλαπαήζνκαη] (vb) a da odihnă,
a face să se odihnească.
ἀναπείοτ – [1] (vb) a convinge, a
îndemna să.
ἀνάπειπξς – [2] (adj) infirm,
schilod, invalid.
ἀναπέμπτ – [5] [viit.:
ἀλαπέκςσ; 1aor.: ἀλέπεκςα]
(vb) a trimite, a trimite înapoi.
ἀναπηδάτ – [1] [1aor.:
ἀλεπήδεζα] (vb) a se ridica
dintr-o săritură, a sări în pi-
cioare.
ἀναπίπςτ – [12] [2aor.:
ἀλέπεζνλ] (vb) 1. a se aşeza, a
şedea la masă; 2. a cădea (la
ἀλαπιεξόσ
pieptul cuiva), a se sprijini (de
pieptul cuiva).
ἀναπληπότ – [6] [viit.:
ἀλαπιεξψζσ; 1aor.:
ἀλεπιήξσζα] (vb) 1. a satisface
din plin (o dorinţă); 2. a săvârşi,
a face, a împlini; 3. a împlini o
lipsă, a suplini, a înlocui.
ἀναπξλόγηςξς, -ξν – [2] (adj)
fără cuvânt de apărare, fără
scuză, fără iertare.
ἀναπςύρρτ – [1] [1aor.:
ἀλέπηπμα] (vb) a desfăşura (un
sul), a deschide (o carte).
ἀνάπςτ – [2] [1aor. pas.:
ἀλήθζελ] (vb) a aprinde.
ἀναπίομηςξς, -ξν – [1] (adj) fără
număr, nenumărat.
ἀναρείτ – [2] [1aor.: ἀλέζεηζα]
(vb) a zgudui, a scutura, a aţâţa,
a întărâta.
ἀναρκεσάζτ – [1] (vb) a tulbura,
a răvăşi, a semăna confuzie.
ἀναρπάτ – [2] [viit.: ἀλαζπάζσ;
1aor. pas.: ἀλεζπάζζελ] (vb) a
scoate, a trage.
ἀνάρςαρις, -ετς, ἡ – [42]
(subst) 1. ridicare, înălţare, ac-
ţiunea de a ridica, de a sta în
picioare,; 2. înviere.
ἀναρςαςότ – [3] [1aor.:
ἀλεζηάησζα] (vb) 1. a ridica, a
(se) răscula, a (se) răzvrăti; 2. a
agita, a instiga, a tulbura.
ἀναρςασπότ – [1] (vb) a răstigni
din nou.
ἀναρςενάζτ – [1] [1aor.:
ἀλεζηέλαμα] (vb) a ofta adânc,
a suspina.
ἀναρςπέφτ – [9] [viit.:
ἀλαζηξέςσ; 1aor.: ἀλέζηξεςα;
2aor. pas.: ἀλεζηξάθελ] (vb) 1.
ἀλαρσξέσ
a răsturna, a se întoarce, a re-
veni; 2. a umbla de colo până
colo, a se comporta, a se purta,
a petrece zilele, a trăi.
ἀναρςπξφή, -ῆς, ἡ – [13] (subst)
purtare, comportare, fel de vie-
țuire, viaţă.
ἀναςάρρξμαι – [1] [1aor.:
ἀλεηαμάκελ] (vb) a alcătui o is-
torisire, a pune în ordine relatări
pentru a povesti.
ἀναςέλλτ – [9] [1aor.: ἀλέηεηια;
pf.: ἀλαηέηαιθα] (vb) 1. a face
să răsară soarele; 2. a răsări, a
străluci, a apărea (soarele), a se
înălţa.
ἀναςίοημι – [2] [2aor. med.:
ἀλεζέκελ] (vb) a vorbi, a expu-
ne, a prezenta, a explica, a lă-
muri.
ἀναςξλή, -ῆς, ἡ – [11] (subst)
răsărit, orient, est.
ἀναςπέπτ – [3] [1aor.:
ἀλέηξεςα] (vb) a răsturna, a
tulbura, a răzvrăti.
ἀναςπέφτ – [3] [1aor. med.:
ἀλεζξεςάκελ; pf. pas.:
ἀλαηέζξακκαη; 2aor. pas.:
ἀλεηξάθελ] (vb) 1. a hrăni, a
creşte (un copil); 2. a fi crescut.
ἀναφαίντ – [2] [1aor.: ἀλέθαλα]
(vb) 1. a face vizibil, a zări, a
vedea; 2. a se arăta, a apărea.
ἀναφέπτ – [10] [2aor.: ἀλήλεγθα
ἀλήλεγθνλ] (vb) 1. a urca, a (se)
înălţa; 2. a aduce jertfă; 3. a ri-
dica (păcatele).
ἀναφτνέτ – [1] [1aor.:
ἀλεθψλεζα] (vb) a striga.
ἀνάγσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
revărsare.
ἀναγτπέτ – [14] [1aor.:
13
ἀλάςπμηο
ἀλερψξεζα] (vb) a pleca, a se
duce, a se îndepărta.
ἀνάψσυις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
reîmprospătare , răcorire, ușu-
rare.
ἀναψύγτ – [1] [1aor.: ἀλέςπμα]
(vb) a răcori, a îmbărbăta, a în-
curaja, a însufleţi.
ἀνδπαπξδιρςής, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) care duce în sclavie,
negustor de sclavi, vânzător de
oameni.
Ἀνδπέας, -ξσ, ὁ – [13] (subst)
Andrei.
ἀνδπίζξμαι – [1] (vb) a acționa
ca un bărbat (a fi vrednic de
acest nume).
Ἀνδπόνικξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Andronic.
ἀνδπξφόνξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
ucigaş, omorâtor de oameni.
ἀνέγκληςξς, -ξν – [5] (adj) care
nu poate fi chemat la judecată,
nevinovat, fără prihană.
ἀνεκδιήγηςξς, -ξν – [1] (adj) de
nespus, negrăit, care nu poate fi
spus în cuvinte.
ἀνεκλάληςξς, -ξν – [1] (adj) ne-
grăit, de nespus.
ἀνέκλειπςξς, -ξν – [1] (adj) care
nu se sfârşeşte, care nu va lipsi,
neîmpuţinat.
ἀνεκςός, -όν – [5] (adj) uşor de
îndurat.
ἀνελεήμτν, -ξν – [1] (adj) fără
milă.
ἀνέλεξς, -ξν – [1] (adj) nemilos,
fără milă.
ἀνεμίζξμαι – [1] (vb) a fi bătut
(dus) de vânt.
ἄνεμξς, -ξσ, ὁ – [31] (subst)
vânt.
14
ἀλήκεξνο
ἀνένδεκςξς, -ξν – [1] (adj) im-
posibil, cu neputinţă, care nu
poate fi admis sau primit.
ἀνευεπαύνηςξς, -ξν – [1] (adj)
profund; de neînțeles.
ἀνευίκακξς, -ξν – [1] (adj) care
îndură răutatea, răbdător.
ἀνευιγνίαρςξς, -ξν – [2] (adj) de
nepătruns, de necercetat, a cărui
urmă nu poate fi descoperită,.
ἀνεπαίργσνςξς, -ξν – [1] (adj)
care nu are de ce să se ruşineze,
cu faţa curată.
ἀνεπίλημπςξς, -ξν – [3] (adj)
fără prihană, fără pată.
ἀνέπγξμαι – [3] [2aor. act.:
ἀλ῅ιζνλ] (vb) a urca, a se sui.
ἄνερις, -ετς, ἡ – [5] (subst)
uşurare, alinare, odihnă, tihnă.
ἀνεςάζτ – [2] (vb) a cerceta (la
judecată), a tortura.
ἄνεσ – [3] (prep + gesuadvst.)
fără.
ἀνεύοεςξς, -ξν – [1] (adj) neco-
respunzător, sărac.
ἀνεσπίρκτ – [2] [2aor.: ἀλεῦξα
ἀλεῦξνλ] (vb) a găsi, a afla, a
descoperi.
ἀνέγξμαι – [15] [impf. med.:
ἀλεηρφκελ; viit. med.: ἀλέμνκαη;
2aor. med.: ἀλεζρφκελ] (vb) a
îndura, a răbda.
ἀνεψιός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) văr
primar.
ἄνηοξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
anason, aneth, (un fel de mă-
rar).
ἀνήκτ – [3] (vb) a conveni, a se
înţelege, ceea ce se cuvine, da-
torie.
ἀνήμεπξς, -ξν – [1] (adj) sălba-
ἀλήξ
tic, crud, neîmblânzit.
ἀνήπ, ἀνδπός, ὁ – [216] (subst)
1. bărbat adult; 2. unul sau unii,
nişte; 3. soţ, logodnic.
ἀνοίρςημι – [14] [2aor.:
ἀλέζηελ; pf.: ἀλζέζηεθα] (vb) a
rezista, a se opune.
ἀνοξμξλξγέξμαι – [1] [impf.:
ἀλζσκνινγνχκελ] (vb) a de-
clara în faţa cuiva, a mărturisi; a
lăuda, a aduce mulţumire.
ἄνοξς, -ξσς, ςό – [4] (subst)
floare.
ἀνοπακιά, -ᾶς, ἡ – [2] (subst)
cărbune aprins, foc, jar.
ἄνοπαυ, -ακξς, ὁ – [1] (subst)
cărbuni.
ἀνοπτπάπερκξς, -ξν – [2] (adj)
care caută să placă oamenilor.
ἀνοπώπινξς, -η, -ξν – [7] (adj)
omenesc, uman.
ἀνοπτπξκςόνξς, -ξσ, ὁ – [3]
(subst) ucigaş.
ἄνοπτπξς, -ξσ, ὁ – [550] (subst)
om.
ἀνούπαςξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
consul, proconsul.
ἀνίημι – [4] [2aor.: ἀλ῅λ; subj.:
ἀλ῵; ptc.: ἀλείο; 1aor. pas.:
ἀλέζελ] (vb) 1. a dezlega,; 2. a
renunța, a se abține de la; 3. a
părăsi pe cineva.
ἄνιπςξς, -ξν – [2] (adj) nespălat,
ignorant, ordinar.
ἀνίρςημι – [108] [viit.:
ἀλαζηήζσ; med.: ἀλαζηήζνκαη;
1aor.: ἀλέζηεζα; ptc.:
ἀλαζηήζαο; 2aor.: ἀλέζηελ;
imperativ: ἀλάζηα ἀλάζηεζη]
(vb) 1. a ridica, a învia; 2. a ri-
dica (urmaşi); 3. a se scula, a se
ridica.
ἀληαλαπιεξόσ
Ἅννα, -ας, ἡ – [1] (subst) Ana.
Ἅννας, -α, ὁ – [4] (subst) Ana.
ἀνόηςξς, -ξν – [6] (adj) care nu
înţelege, neînvăţat, nepriceput,
fără minte.
ἄνξια, -ας, ἡ – [2] (subst) nebu-
nie, nesăbuinţă, nesocotinţă.
ἀνξίγτ – [77] [viit.: ἀλνίμσ;
1aor.: ἀλέῳμα ἤλνημα ἞λέῳμα;
2prf.: ἞λέῳγα; pf. pas.:
ἀλέῳγκαη ἞λέῳγκαη; 1aor. pas.:
ἀλεῴρζελ ἞λνίρζελ ἞λεῴρζελ;
2aor. pas.: ἞λνίγελ; 1viit. pas.:
ἀλνηρζήζνκαη; 2viit. pas.:
ἀλνηγήζνκαη] (vb) a deschide.
ἀνξικξδξμέτ – [2] [viit.:
ἀλνηθνδνκήζσ] (vb) a recon-
stitui, a reface, a reclădi.
ἄνξιυις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
deschidere, acţiunea de a des-
chide.
ἀνξμία, -ας, ἡ – [15] (subst) ne-
legiuire, fărădelege.
ἄνξμξς, -ξν – [9] (adj) 1. fără
lege; 2. nelegiuit, nedrept.
ἀνόμτς – [2] (adv) fără lege, în
chip nelegiuit.
ἀνξποότ – [3] [viit.: ἀλνξζψζσ;
1aor. pas.: ἀλνξζψζελ] (vb) a
restabili, a consolida, a recon-
strui, a îndrepta.
ἀνόριξς, -ξν – [2] (adj) necuvi-
os, necucernic, fără cucernicie.
ἀνξγή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) îngă-
duinţă, răbdare.
ἀνςαγτνίζξμαι – [1] (vb) a lupta
împotriva.
ἀνςάλλαγμα, -ςξς, ςό – [2]
(subst) obiect de schimb.
ἀνςαναπληπότ – [1] (vb) a um-
ple la rând.
15
ἀληαπνδίδσκη
ἀνςαπξδίδτμι – [7] [viit.:
ἀληαπνδψζσ; 2aor. inf.:
ἀληαπνδνῦλαη; 1viit. pas.:
ἀληαπνδνζήζνκαη] (vb) a da în
schimb, a răsplăti.
ἀνςαπόδξμα, -ςξς, ςό – [2]
(subst) 1. răsplată, răsplătire,
recompensă; 2. acţiunea de a da
înapoi,.
ἀνςαπόδξρις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) 1. recompensă, răsplată,
răsplătire; 2. acţiunea de a re-
stitui.
ἀνςαπξκπίνξμαι – [2] [1aor.:
ἀληαπεθξίζελ] (vb) a răspunde
din nou, a răspunde.
ἀνςέγξμαι – [4] [viit. med.:
ἀλζέμνκαη] (vb) a se lipsi de
cineva, a se ataşa de, a se lega
de.
ἀνςί – [22] (prep + gesuadvst.) în
locul, pentru, în schimb, în loc
de.
ἀνςιβάλλτ – [1] (vb) a discuta, a
schimba cuvinte.
ἀνςιδιαςίοημι – [1] (vb) a sta
împotrivă, a rezista, a se opune.
ἀνςίδικξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
potrivnic, adversar, pârâş.
ἀνςίοερις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
împotrivire, opoziție, acţiunea
de a se opune.
ἀνςικαοίρςημι – [1] [2aor.:
ἀληηθαηέζηελ] (vb) a se împo-
trivi, a sta împotrivă.
ἀνςικαλέτ – [1] [1aor.:
ἀληεθάιεζα] (vb) a chema (in-
vita).
ἀνςίκειμαι – [8] (vb) a se împo-
trivi, a sta împotriva cuiva.
ἄνςικπσς – [1] (prep +
gesuadvst.) în faţa.
16
ἀληίηππνο
ἀνςιλαμβάνξμαι – [3] (vb) 1. a
se ataşa, a fi părtaş; 2. a veni în
ajutor, a ajuta, a sprijini.
ἀνςιλέγτ – [11] (vb) a vorbi îm-
potriva, a se opune, a contrazi-
ce, a întoarce vorba.
ἀνςίλημψις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
ajutor, ajutorare, într-ajutorare.
ἀνςιλξγία, -ας, ἡ – [4] (subst)
neînţelegere, controversă, îm-
potrivire, răzvrătire.
ἀνςιλξιδξπέτ – [1] (vb) a insul-
ta, a ocărî.
ἀνςίλσςπξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
răscumpărare.
ἀνςιμεςπέτ – [1] [1viit. pas.:
ἀληηκεηξεζήζνκαη] (vb) a mă-
sura la rândul său.
ἀνςιμιροία, -ας, ἡ – [2] (subst)
plată, răsplată, recompensă.
Ἀνςιόγεια, -ας, ἡ – [18] (subst)
Antiohia.
Ἀνςιξγεύς, -έτς, ὁ – [1] (subst)
din Antiohia.
ἀνςιπαπέπγξμαι – [2] [2aor.:
ἀληηπαξ῅ιζνλ] (vb) a trece pe
alături.
Ἀνςιπᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst) An-
tipa.
Ἀνςιπαςπίς, -ίδξς, ἡ – [1]
(subst) Antipatris.
ἀνςιπέπα – [1] (prep +
gesuadvst.) în faţa, faţă de,
peste drum.
ἀνςιπίπςτ – [1] (vb) a sta împo-
trivă, a se opune.
ἀνςιρςπαςεύτ – [1] (vb) a face
război împotriva.
ἀνςιςάρρξμαι – [5] (vb) a se
împotrivi, a opune rezistență,.
ἀνςίςσπξς, -ξν – [2] (adj)
ἀληίρξηζηνο
antitip, închipuire, model, co-
respondenţă a unei figuri.
ἀνςίγπιρςξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
antihrist.
ἀνςλέτ – [4] [1aor.: ἤληιεζα; pf.
ptc.: ἞ληιεθψο] (vb) a scoate
(apă).
ἄνςλημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
găleată, vas pentru scos apă.
ἀνςξφοαλμέτ – [1] (vb) a face
faţă, a se împotrivi, a merge
împotriva.
ἄνσδπξς, -ξν – [4] (adj) fără apă,
uscat.
ἀνσπόκπιςξς, -ξν – [6] (adj)
sincer, nefăţarnic, neprefăcut,
fără ipocrizie.
ἀνσπόςακςξς, -ξν – [4] (adj) 1.
nesupus; 2. neascultător, răz-
vrătit, nesupus legii.
ἄντ – [9] (adv) sus, în sus;.
ἄντοεν – [13] (adv) de sus, din
nou.
ἀντςεπικός, -ή, -όν – [1] (adj)
1. de sus; 2. părţile (ţinuturile)
de sus; 3. interiorul (unei ţări).
ἀνώςεπξς – [2] (adj) 1. menționat
mai sus (într-o lucrare scrisă);
2. mai sus.
ἀντφελής, -ές – [2] (adj) nefo-
lositor, fără folos, inutil.
ἀυίνη, -ης, ἡ – [2] (subst) secure,
topor.
ἄυιξς, -α, -ξν – [41] (adj) demn,
vrednic.
ἀυιότ – [7] [impf.: ἞μίνπλ; 1aor.:
἞μίσζα; pf. pas.: ἞μίσκαη; 1aor.
pas.: ἞μηψζελ; 1viit. pas.:
ἀμησζήζνκαη] (vb) 1. a socoti
vrednic, a considera demn; 2. a
crede (că este bine).
ἀυίτς – [6] (adv) cu vrednicie, în
ἀπάληεζηο
chip vrednic, demn, după cum
se cuvine.
ἀόπαςξς, -ξν – [5] (adj) invizi-
bil, nevăzut.
ἀπαγγέλλτ – [45] [impf.:
ἀπήγγειινλ; viit.: ἀπαγγει῵;
1aor.: ἀπήγγεηια; 2aor. pas.:
ἀπεγγέιελ] (vb) 1. a vesti, a da
de veste, a transmite o veste sau
un răspuns; 2. a spune, a anun-
ţa, a face cunoscut.
ἀπάγγξμαι – [1] [1aor. med.:
ἀπεγμάκελ] (vb) a spânzura.
ἀπάγτ – [15] [2aor.: ἀπήγαγνλ;
1aor. pas.: ἀπήρζελ] (vb) a du-
ce.
ἀπαίδεσςξς, -ξν – [1] (adj) fără
învăţătură, needucat, prost,
prostesc, nebunesc.
ἀπαίπτ – [3] [1aor. pas.:
ἀπήξζελ] (vb) a lua.
ἀπαιςέτ – [2] (vb) a cere, a cere
înapoi.
ἀπαλγέτ – [1] [pf.: ἀπήιγεθα]
(vb) a nu suferi, a fi nesimţitor,
nepăsător, insensibil.
ἀπαλλάρρτ – [3] [1aor.:
ἀπήιιαμα; pf. pas.:
ἀπήιιαγκαη; 2aor. pas.:
ἀπειιάγελ] (vb) 1. a izbăvi, a
elibera; 2. a fi eliberat, a se de-
părta, a se îndepărta.
ἀπαλλξςπιόξμαι – [3] [pf. pas.:
ἀπειινηξίσκαη] (vb) a lipsi, a
înstrăina.
ἁπαλός, -ή, -όν – [2] (adj) fra-
ged.
ἀπανςάτ – [2] [viit.: ἀπαληήζσ;
1aor.: ἀπήληεζα] (vb) a merge
în întâmpinare, a întâmpina.
ἀπάνςηρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
întâlnire, întâmpinare.
17
ἅπαμ
ἅπαυ – [14] (adv) o dată, o sin-
gură dată, o dată pentru totdea-
una.
ἀπαπάβαςξς, -ξν – [1] (adj) ne-
trecător, nepieritor, veşnic.
ἀπαπαρκεύαρςξς, -ξν – [1] (adj)
nepregătit, care nu este gata.
ἀπαπνέξμαι – [11] [viit.:
ἀπαξλήζνκαη; 1aor.:
ἀπεξλεζάκελ; 1viit. pas.:
ἀπαξλεζήζνκαη] (vb) a se le-
păda, a renega, a se lepăda de
sine, a renunţa la sine.
ἀπαπςιρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
desăvârşire, încheiere, termina-
re.
ἀπαπγή, -ῆς, ἡ – [9] (subst)
primul rod, pârgă.
ἅπας, -αρα, -αν – [34] (adj) tot.
ἀπαρπάζξμαι – [1] [1aor.:
ἀπεζπαζάκελ] (vb) a-și lua
rămas bun.
ἀπαςάτ – [3] [1aor. pas.:
἞παηήζελ] (vb) a amăgi, a înşe-
la.
ἀπάςη, -ης, ἡ – [7] (subst) amă-
gire, înşelăciune.
ἀπάςτπ, -ξπξς – [1] (adj) orfan,
fără tată.
ἀπαύγαρμα, -ςξς, ςό – [1]
(subst) strălucire, splendoare,
reflecţie.
ἀπείοεια, -ας, ἡ – [7] (subst)
neascultare.
ἀπειοέτ – [14] [1aor.: ἞πείζεζα]
(vb) a nesocoti, a nu crede, a nu
se supune, a fi neascultător, a
nu da ascultare.
ἀπειοής, -ές – [6] (adj)
neascultator, nesupus.
ἀπειλέτ – [2] [impf.: ἞πείινπλ;
1aor. med.: ἞πεηιεζάκελ] (vb)
18
ἀπέξαληνο
a amenința.
ἀπειλή, -ῆς, ἡ – [3] (subst) ame-
ninţare.
ἄπειμι – [8] [ptc.: ἀπψλ] (vb) a fi
plecat, a nu fi de faţă, a fi ab-
sent, a fi departe.
ἀπεῖπξν – [1] (vb) a vorbi des-
chis, a renunţa.
ἀπείπαρςξς, -ξν – [1] (adj) care
nu poate fi ispitit.
ἄπειπξς, -ξν – [1] (adj) nepri-
ceput, fără experienţă, neobiș-
nuit cu.
ἀπεκδέγξμαι – [8] [impf.:
ἀπεμεδερφκελ] (vb) a aştepta cu
însufleţire, a fi gata să pri-
mească.
ἀπεκδύξμαι – [2] [1aor.:
ἀπεμεδπζάκελ] (vb) 1. a se
dezbrăca de, a se descotorosi
de, a scăpa; 2. a dezbrăca pe
cineva.
ἀπέκδσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
dezbrăcare, îndepărtare.
ἀπελαύντ – [1] [1aor.: ἀπήιαζα]
(vb) a izgoni, a alunga, a înde-
părta.
ἀπελεγμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
discreditare, pierderea stimei, a
consideraţiei.
ἀπελεύοεπξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) eliberat, liber.
Ἀπελλῆς, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
Apelles.
ἀπελπίζτ – [1] [pf.: ἀπήιπηθα]
(vb) 1. a deznădăjdui, a-și pier-
de nădejdea; 2. a nu nădăjdui
(aştepta) ceva în schimb.
ἀπένανςι – [5] (prep +
gesuadvst.) 1. înaintea; 2. con-
tra, împotriva.
ἀπέπανςξς, -ξν – [1] (adj) ne-
ἀπεξηζπάζησο
sfârşit, fără sfârşit.
ἀπεπιρπάρςτς – [1] (adv) fără
piedică, fără nehotărâre.
ἀπεπίςμηςξς, -ξν – [1] (adj) ne-
tăiat împrejur, necircumcis.
ἀπέπγξμαι – [117] [viit.:
ἀπειεχζνκαη; 2aor. act.:
ἀπ῅ιζνλ; pf. act.: ἀπειήιπζα;
pluperfect act.: ἀπειειχζεηλ]
(vb) 1. a se duce, a pleca, a se
îndepărta; 2. a merge spre, a
trece pe la, a se duce la.
ἀπέγτ – [19] [impf.: ἀπεῖρνλ;
2aor. med.: ἀπεζρφκελ] (vb) 1.
a avea, a primi; 2. a fi departe;
3. a se feri de, a se abţine de la.
Ex.: ἀπέγει = 'destul, ajunge!'.
ἀπιρςέτ – [8] [impf.: ἞πίζηνπλ;
1aor.: ἞πίζηεζα] (vb) 1. a fi
necredincios, a nu crede; 2. a fi
neîncrezător.
ἀπιρςία, -ας, ἡ – [11] (subst)
necredinţă, neîncredere, lipsă de
credinţă.
ἄπιρςξς, -ξν – [23] (adj) 1. ne-
credincios, neîncrezător; 2. de
necrezut, incredibil.
ἁπλόςης, -ηςξς, ἡ – [8] (subst)
1. simplitate, sinceritate, curăţie
sufletească; 2. generozitate,
dărnicie.
ἁπλξῦς, -ῆ, -ξῦν – [2] (adj)
simplu, teafăr, sănătos, curat.
ἁπλῶς – [1] (adv) în chip simplu,
direct, din belşug, fără gând
ascuns.
ἀπό – [646] (prep + gesuadvst.)
din, de la.
ἀπξβαίντ – [4] [viit. med.:
ἀπνβήζνκαη; 2aor.: ἀπέβελ]
(vb) 1. a coborî, a debarca; 2. a
contribui la, a ajunge la.
ἀπνδίδσκη
ἀπξβάλλτ – [2] [2aor.:
ἀπέβαινλ] (vb) a arunca, a le-
păda, a scoate.
ἀπξβλέπτ – [1] [impf.:
ἀπέβιεπνλ] (vb) a privi spre,
a-și concentra atenţia asupra.
ἀπόβληςξς, -ξν – [1] (adj) lepă-
dat, de aruncat.
ἀπξβξλή, -ῆς, ἡ – [2] (subst)
aruncare, înlăturare, pierdere.
ἀπξγίνξμαι – [1] [2aor.:
ἀπεγελφκελ] (vb) a muri.
ἀπξγπαφή, -ῆς, ἡ – [2] (subst)
înscriere, recensământ.
ἀπξγπάφτ – [4] [1aor. med.:
ἀπεγξαςάκελ; pf. pas.:
ἀπνγέγξακκαη] (vb) a se înscrie.
ἀπξδείκνσμι – [4] [1aor.:
ἀπέδεημα; pf. pas.:
ἀπνδέδεηγκαη] (vb) 1. a arăta, a
numi, a proclama; 2. a dovedi.
ἀπόδειυις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
arătare, manifestare, dovadă.
ἀπξδεκαςότ – [4] [inf.:
ἀπνδεθαηνῦλ] (vb) a da zeciu-
ială, a strânge zeciuială.
ἀπόδεκςξς, -ξν – [2] (adj) care
este primit, plăcut, acceptat.
ἀπξδέγξμαι – [7] [impf.:
ἀπεδερφκελ; 1aor.:
ἀπεδεμάκελ] (vb) 1. a întâmpi-
na cu bucurie; 2. a primi; 3. a
recunoaşte.
ἀπξδημέτ – [6] [1aor.:
ἀπεδήκεζα] (vb) a pleca în că-
lătorie, a pleca departe.
ἀπόδημξς, -ξν – [1] (adj) plecat
în călătorie, în străinătate.
ἀπξδίδτμι – [48] [impf.:
ἀπεδίδνπλ; viit.: ἀπνδψζσ;
1aor.: ἀπέδσθα; 2aor. subj.
2sg: ἀπνδῶο; 3sg: ἀπνδῶ; im-
19
ἀπνδηνξίδσ
perativ: ἀπφδνο ἀπφδνηε; med.:
ἀπεδφκελ; 3sg: ἀπέδεην; 1aor.
pas.: ἀπεδφζελ] (vb) 1. a da în-
apoi, a înapoia, a restitui; 2. a
plăti; 3. a răsplăti, a da în
schimb; 4. a vinde.
ἀπξδιξπίζτ – [1] (vb) 1. a face
deosebiri subtile; 2. a diviza, a
cauza despărțire.
ἀπξδξκιμάζτ – [9] [1aor.:
ἀπεδνθίκαζα; pf. pas.:
ἀπνδεδνθίκαζκαη; 1aor. pas.:
ἀπεδνθηκάζζελ] (vb) a arunca,
a respinge, a nu lua în seamă.
ἀπξδξγή, -ῆς, ἡ – [2] (subst)
primire, acceptare, aprobare.
ἀπόοερις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
acţiunea de a scăpa de ceva, de
a lăsa, părăsire.
ἀπξοήκη, -ης, ἡ – [6] (subst)
hambar, grânar.
ἀπξοηρασπίζτ – [1] (vb) a ago-
nisi, a-și aduna averi.
ἀπξολίβτ – [1] (vb) a înghesui, a
înconjura, a se îngrămădi.
ἀπξονῄρκτ – [111] [impf.:
ἀπέζλῃζθνλ; viit. med.:
ἀπνζαλνῦκαη; 2aor.: ἀπέζαλνλ]
(vb) a muri.
ἀπξκαοιρςάντ – [8] [viit.:
ἀπνθαηαζηήζσ; 2aor.:
ἀπεθαηέζηελ; 1aor. pas.:
ἀπεθαηεζηάζελ] (vb) a restitui,
a reda, a înapoia.
ἀπξκαλύπςτ – [26] [viit.:
ἀπνθαιχςσ; 1aor.: ἀπεθάιπςα;
1aor. pas.: ἀπεθαιχθζελ] (vb)
1. a dezvălui, a descoperi ceva
cuiva; 2. a se descoperi, a se
vădi, a se face cunoscut.
ἀπξκάλσψις, -ετς, ἡ – [18]
(subst) revelație, descoperire,
20
ἀπνθηείλσ
apocalipsă.
ἀπξκαπαδξκία, -ας, ἡ – [2]
(subst) aşteptare plină de ne-
răbdare, nădejde plină de do-
rinţă.
ἀπξκαςαλλάρρτ – [3] [1aor.:
ἀπνθαηήιιαμα; pf. pas.:
ἀπνθαηήιιαγκαη; 2aor. pas.:
ἀπνθαηειιάγελ] (vb) a împăca.
ἀπξκαςάρςαρις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) restaurare, restabilire.
ἀπόκειμαι – [4] (vb) a fi pus de-
oparte, a fi păstrat, a fi pregătit
pentru.
ἀπξκεφαλίζτ – [4] [1aor.:
ἀπεθεθάιηζα] (vb) a decapita.
ἀπξκλείτ – [1] [1aor.:
ἀπέθιεηζα] (vb) a încuia, a în-
chide.
ἀπξκόπςτ – [6] [viit.: ἀπνθφςσ;
1aor.: ἀπέθνςα] (vb) 1. a tăia;
2. a se mutila, a se castra.
ἀπόκπιμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
hotărâre judecătorească, sentin-
ţă.
ἀπξκπίνξμαι – [231] [1aor.
med.: ἀπεθξηλάκελ; 1aor. pas.:
ἀπεθξίζελ; 1viit.:
ἀπνθξηζήζνκαη] (vb) a răspun-
de.
ἀπόκπιρις, -ετς, ἡ – [4] (subst)
răspuns.
ἀπξκπύπςτ – [4] [1aor.:
ἀπέθξπςα; pf. pas. ptc.:
ἀπνθεθξπκκέλνο] (vb) a ascun-
de, a îngropa, a acoperi.
ἀπόκπσφξς, -ξν – [3] (adj) as-
cuns, secret.
ἀπξκςείντ – [74] [viit.:
ἀπνθηελ῵; 1aor.: ἀπέθηεηλα;
1aor. pas.: ἀπεθηάλζελ] (vb) a
ucide.
ἀπνθπέσ
ἀπξκσέτ – [2] [1aor.: ἀπεθχεζα]
(vb) a aduce pe lume, a naşte.
ἀπξκσλίτ – [4] [viit.:
ἀπνθπιίζσ; 1aor.: ἀπεθχιηζα;
pf. pas.: ἀπνθεθχιηζκαη] (vb) a
rostogoli, a da laoparte.
ἀπξλαμβάντ – [10] [viit. med.:
ἀπνιήκςνκαη; 2aor.:
ἀπέιαβνλ; med. ptc.:
ἀπνιαβφκελνο] (vb) 1. a primi,
a dobândi, a obţine; 2. a lua
deoparte.
ἀπόλασρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
1. plăcere, dulceaţă; 2. profit,
folos.
ἀπξλείπτ – [7] [impf.:
ἀπέιεηπνλ; 2aor.: ἀπέιηπνλ]
(vb) 1. a lăsa, a părăsi; 2. a păs-
tra pentru mai târziu, a lăsa în
rezervă.
ἀπόλλσμι – [90] [viit.: ἀπνιέζσ
and ἀπνι῵; med.: ἀπνινῦκαη;
1aor.: ἀπψιεζα; 2aor. med.:
ἀπσιφκελ; 2prf.: ἀπφισια]
(vb) 1. a ucide, a nimici, a face
să piară; 2. a pieri.
Ἀπξλλύτν, -ξνξς, ὁ – [1]
(subst) Apolion, Distrugătorul,
Nimicitorul.
Ἀπξλλτνία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Apolonia.
Ἀπξλλῶς – [10] (subst) Apolo.
ἀπξλξγέξμαι – [10] [impf.:
ἀπεινγνχκελ; 1aor. med.:
ἀπεινγεζάκελ; 1aor. pas.:
ἀπνινγήζελ] (vb) 1. a se apăra;
2. a apăra, a pleda pentru cine-
va.
ἀπξλξγία, -ας, ἡ – [8] (subst) un
discurs de apărare, apărare,
apologie.
ἀπξλξύξμαι – [2] [1aor. med.:
ἀπνξθαλίδσ
ἀπεινπζάκελ] (vb) a se spăla, a
se curăţi, a se purifica.
ἀπξλύςπτρις, -ετς, ἡ – [10]
(subst) răscumpărare, eliberare.
ἀπξλύτ – [66] [impf.: ἀπέιπνλ;
viit.: ἀπνιχζσ; 1aor.: ἀπέιπζα;
pf. pas.: ἀπνιέιπκαη; 1aor.
pas.: ἀπειχζελ; viit. pas.:
ἀπνιπζήζνκαη] (vb) 1. a elibe-
ra, a dezlega; 2. termen juridic:
a lăsa să plece, a-și lăsa soţia, a
repudia (o femeie).
ἀπξμάρρξμαι – [1] [med.:
ἀπνκάζζνκαη] (vb) a scutura
(praful).
ἀπξνέμτ – [1] (vb) a acorda, a
face parte, a împărţi, a face
părtaş, a distribui.
ἀπξνίζτ – [1] [1aor. med.:
ἀπεληςάκελ] (vb) a spăla.
ἀπξπίπςτ – [1] [1aor.: ἀπέπεζα]
(vb) a cădea.
ἀπξπλανάτ – [2] [1aor. pas.:
ἀπεπιαλήζελ] (vb) a duce în
rătăcire, a amăgi.
ἀπξπλέτ – [4] [1aor.:
ἀπέπιεπζα] (vb) a pleca pe
mare, a ridica ancora.
ἀπξπνίγτ – [2] [1aor.: ἀπέπλημα;
2aor. pas.: ἀπεπλίγελ] (vb) a
înăbuși, a se îneca.
ἀπξπέτ – [6] [impf.: ἞πφξνπλ]
(vb) a fi în încurcătură, a fi
dezorientat, nedumerit.
ἀπξπία, -ας, ἡ – [1] (subst) ne-
dumerire, încurcătură, îngrijo-
rare.
ἀπξπίπςτ – [1] [1aor.: ἀπέξηςα;
pf. pas.: απέξηκκαη
(ἀπέξξηκκαη)] (vb) a sări peste
bord.
ἀπξπφανίζτ – [1] [1aor. pas.
21
ἀπνζθίαζκα
ptc.: ἀπνξθαληζζείο] (vb) a fi
orfan, a fi lipsit de.
ἀπξρκίαρμα, -ςξς, ςό – [1]
(subst) întunecare, eclipsă, um-
bră.
ἀπξρπάτ – [4] [1aor.:
ἀπέζπαζα; 1aor. pas.:
ἀπεζπάζζελ] (vb) 1. a trage
afară; 2. a atrage, a seduce, a
târî; 3. a se depărta, a se des-
părţi.
ἀπξρςαρία, -ας, ἡ – [2] (subst)
acţiunea de a se îndepărta, le-
pădare de credinţă, apostazie.
ἀπξρςάριξν, -ξσ, ςό – [3]
(subst) 1. divorţ, despărţire; 2.
carte de despărţire, certificat de
divorț.
ἀπξρςεγάζτ – [1] [1aor.:
ἀπεζηέγαζα] (vb) a scoate (a
desface) acoperişul, a desco-
peri.
ἀπξρςέλλτ – [132] [viit.:
ἀπνζηει῵; 1aor.: ἀπέζηεηια;
pf.: ἀπέζηαιθα; pf. pas.:
ἀπέζηαικαη; 1aor. pas.:
ἀπεζηάιελ] (vb) a trimite.
ἀπξρςεπέτ – [6] [1aor.:
ἀπεζηέξεζα; pf. pas. ptc.:
ἀπεζηεξεκέλνο] (vb) 1. a lipsi
(pe cineva de ceva), a jefui, a
aduce pagubă, a înşela; 2. a
răbda paguba, înşelăciunea, a se
lăsa înşelat, prădat.
ἀπξρςξλή, -ῆς, ἡ – [4] (subst)
apostolie, apostolat.
ἀπόρςξλξς, -ξσ, ὁ – [80] (subst)
1. trimis, sol; 2. apostol.
ἀπξρςξμαςίζτ – [1] (vb) a sili să
vorbească.
ἀπξρςπέφτ – [9] [viit.:
ἀπνζηξέςσ; 1aor.: ἀπέζηξεςα;
22
ἀπνθζέγγνκαη
med.: ἀπνζηξέθνκαη; 2aor.
pas.: ἀπεζηξάθελ] (vb) 1. a în-
toarce, a (se) îndepărta, a răz-
vrăti; 2. a respinge, a se înde-
părta.
ἀπξρςσγέτ – [1] (vb) a detesta, a
urî.
ἀπξρσνάγτγξς, -ξν – [3] (adj)
alungat (dat afară) din sinago-
gă.
ἀπξςάρρξμαι – [6] [1aor. med.:
ἀπεηαμάκελ] (vb) a pune deo-
parte, a păstra.
ἀπξςελέτ – [2] [1aor. pas.:
ἀπεηειέζζελ] (vb) a duce la
capăt, a săvârşi.
ἀπξςίοημι – [9] [2aor. med.:
ἀπεζέκελ; 1aor. pas.:
ἀπεηέζελ] (vb) a(-şi) scoate
(haina), a lepăda.
ἀπξςινάρρτ – [2] [1aor.:
ἀπεηίλαμα] (vb) a se descoto-
rosi.
ἀπξςίντ – [1] [viit.: ἀπνηίζσ]
(vb) a plăti (termen juridic), a
despăgubi.
ἀπξςξλμάτ – [1] (vb) a îndrăzni.
ἀπξςξμία, -ας, ἡ – [2] (subst)
severitate, asprime.
ἀπξςόμτς – [2] (adv) cu aspri-
me, în chip aspru, cu severitate.
ἀπξςπέπξμαι – [1] (vb) a te în-
toarce de la, a evita.
ἀπξσρία, -ας, ἡ – [1] (subst)
absenţă, lipsă.
ἀπξφέπτ – [6] [viit.: ἀπνίζσ;
2aor.: ἀπήλεγθα; 1aor. pas.:
ἀπελέρζελ] (vb) a duce, a târî.
ἀπξφεύγτ – [3] [2aor.:
ἀπέθπγνλ] (vb) a scăpa de, a
fugi de.
ἀπξφοέγγξμαι – [3] [1aor.:
ἀπνθνξηίδνκαη
ἀπεθζεγμάκελ] (vb) a vorbi, a
grăi.
ἀπξφξπςίζξμαι – [1] (vb) a des-
cărca.
ἀπόγπηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
întrebuinţare, folosire, abuz.
ἀπξγτπέτ – [3] [1aor.:
ἀπερψξεζα] (vb) a se depărta, a
se îndepărta, a se despărţi.
ἀπξγτπίζξμαι – [2] [1aor. pas.:
ἀπερσξίζζελ] (vb) a se des-
părţi, a se retrage, a se da în lă-
turi.
ἀπξψύγτ – [1] (vb) a muri, a-și
da sufletul.
Ἀππίξσ – [1] (subst) Forul lui
Apius.
ἀππόριςξς, -ξν – [1] (adj) de
neatins, inaccesibil, neapropiat.
ἀππόρκξπξς, -ξν – [3] (adj) 1.
care nu este o piedică, o pricină
de poticnire; 2. neclintit, fără
poticnire, fără ezitare; 3. neîn-
tinat.
ἀππξρτπξλήμπςτς – [1] (adv)
imparțial, fără părtinire, fără
preferinţă.
ἄπςαιρςξς, -ξν – [1] (adj) fără
cădere, fără păcat.
ἅπςτ – [39] [1aor.: ἧςα; med.:
἟ςάκελ] (vb) 1. a lega, a prin-
de, a atinge; 2. a aprinde.
Ἀπφία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Apfia.
ἀπτοέξμαι – [6] [1aor. med.:
ἀπσζάκελ] (vb) a repudia, a
respinge, a abandona.
ἀπώλεια, -ας, ἡ – [18] (subst) 1.
pierdere, cheltuială, pagubă, ri-
sipă; 2. pierzare, pieire, moarte.
ἀπά1, -ᾶς, ἡ – [1] (subst) bles-
tem, imprecaţie, ocară.
ἀξεηή
ἄπα2 – [49] (part) 1. deci, astfel,
ca urmare, prin urmare; 2. dar,
însă, așadar.
ἆπα3 – [3] (part) 1. particulă im-
plicând anxietatea sau nerăbda-
rea; 2. particulă interogativă,
oare?.
Ἀπαβία, -ας, ἡ – [2] (subst)
Arabia.
Ἀπάμ, ὁ – [2] (subst) Aram.
ἄπαφξς, -ξν – [1] (adj) fără cu-
sătură, dintr-o bucată.
῎Απαψ, -βξς, ὁ – [1] (subst) arab.
ἀπγέτ – [1] (vb) a zăbovi, a fi
inactiv, a fi fără rezultat.
ἀπγός, -ή, -όν – [8] (adj) 1. le-
neş, inactiv, trândav; 2. nefolo-
sitor, deşert, zadarnic, mort.
ἀπγύπιξν, -ξσ, ςό – [20] (subst)
argint (monedă sau metal).
ἀπγσπξκόπξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) argintar.
ἄπγσπξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) ar-
gint (monedă, materie).
ἀπγσπξῦς, -α, -&apos – [3]
(adj) argint.
῎Απειξς – [2] (adj) Areopagul.
Ἀπεξπαγίςης, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) Areopagit, membru al
Areopagului.
ἀπερκεία, -ας, ἡ – [1] (subst)
dorinţa de a plăcea, de a mul-
ţumi.
ἀπέρκτ – [17] [impf.: ἤξεζθνλ;
1aor.: ἤξεζα] (vb) a plăcea.
ἀπερςός, -ή, -όν – [4] (adj) care
place, plăcut.
῾Απέςας, -α, ὁ – [1] (subst)
Aretas.
ἀπεςή, -ῆς, ἡ – [5] (subst) 1. vir-
tute, faptă bună; 2. bunătăţile
23
ἀξήλ
lui Dumnezeu, putere minunată,
minuni.
ἀπήν, -ἀπνός, ὁ – [1] (subst)
miel.
ἀπιομέτ – [3] [1aor.: ἞ξίζκεζα;
pf. pas.: ἞ξίζκεκαη] (vb) a nu-
măra, a socoti.
ἀπιομός, -ξῦ, ὁ – [18] (subst)
număr.
῾Απιμαοαία, -ας, ἡ – [4] (subst)
Arimatheia.
Ἀπίρςαπγξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
Aristarh.
ἀπιρςάτ – [3] [1aor.: ἞ξίζηεζα]
(vb) a prânzi, a lua masa.
ἀπιρςεπός, -α, -v – [4] (adj)
stânga, la stânga.
Ἀπιρςόβξσλξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) Aristobul.
ἄπιρςξν, -ξσ, ςό – [3] (subst)
prânz, ospăț, cină.
ἀπκεςός, -ή, -όν – [3] (adj) sufi-
cient, de ajuns, îndestulător.
ἀπκέτ – [8] [1aor.: ἤξθεζα; 1viit.
pas.: ἀξθεζζήζνκαη] (vb) a
sprijini, a asista, a colabora cu,
a fi ajutorul cuiva.
ἄπκξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) urs.
ἅπμα, -ςξς, ςό – [4] (subst) car.
῾Απμαγεδών – [1] (subst) Arma-
ghedon.
ἁπμόζξμαι – [1] [1aor. med.:
἟ξκνζάκελ] (vb) a uni (în că-
sătorie).
ἁπμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) în-
cheietură, articulație.
ἀπνέξμαι – [33] [impf.:
἞ξλνχκελ; viit.: ἀξλήζνκαη;
1aor.: ἞ξλεζάκελ; pf.:
ἤξλεκαη] (vb) a contesta, a ne-
ga.
24
ἄξηηνο
Ἀπνί, ὁ – [1] (subst) Arni.
ἀπνίξν, -ξσ, ςό – [30] (subst)
miel.
ἀπξςπιάτ – [3] (vb) a ara.
ἄπξςπξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
plug.
ἁππαγή, -ῆς, ἡ – [3] (subst) jaf,
tâlhărie, răpire.
ἁππαγμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
un lucru ce urmează a fi răpit,
captură, pradă.
ἁππάζτ – [14] [viit.: ἁξπάζσ;
1aor.: ἥξπαζα; 1aor. pas.:
἟ξπάζζελ; 2aor. pas.:
἟ξπάγελ] (vb) a apuca.
ἅππαυ, -αγξς – [5] (adj) răpitor,
hrăpăreţ, flămând.
ἀππαβών, -ῶνξς, ὁ – [3] (subst)
arvună, zălog, gaj, depozit.
ἄππηςξς, -ξν – [1] (adj) inex-
primabil, de nedescris.
ἄππτρςξς, -ξν – [5] (adj) plă-
pând, bolnăvicios, slab.
ἀπρενξκξίςης, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) homosexual.
ἄπρην, -εν – [9] (adj) bărbătesc,
masculin, bărbat.
Ἀπςεμᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
Artemas.
῎Απςεμις, -ιδξς, ἡ – [5] (subst)
Artemis.
ἀπςέμτν, -τνξς, ὁ – [1] (subst)
pânză principală a trinchetului,
sau a artimonului.
ἄπςι – [36] (adv) acum, chiar
acum, numaidecât.
ἀπςιγέννηςξς, -ξν – [1] (adj)
nou-născut.
ἄπςιξς, -α, -ξν – [1] (adj) com-
plet, corespunzător, bine pregă-
tit.
ἄξηνο
ἄπςξς, -ξσ, ὁ – [97] (subst) 1.
pâine; 2. hrană, mâncare.
ἀπςύτ – [3] [viit.: ἀξηχζσ; pf.
pas.: ἤξηπκαη; 1viit. pas.:
ἀξηπζήζνκαη] (vb) a condi-
menta, a săra.
Ἀπφαυάδ, ὁ – [1] (subst)
Arfaxad.
ἀπγάγγελξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
arhanghel.
ἀπγαῖξς, -α, -ξν – [11] (adj)
vechi, antic.
Ἀπγέλαξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Arhelau.
ἀπγή, -ῆς, ἡ – [55] (subst) 1. în-
ceput; 2. cauză, principiu; 3.
dregător, stăpânire, căpetenie,
funcţie publică, demnitate.
ἀπγηγός, -ξῦ, ὁ – [4] (subst)
fondator, stăpânitor, conducă-
tor, principe.
ἀπγιεπαςικός, -όν – [1] (adj) ar-
hieresc.
ἀπγιεπεύς, -έτς, ὁ – [122]
(subst) mare preot, arhiereu.
ἀπγιπξίμην, -ενξς, ὁ – [1]
(subst) căpetenia păstorilor.
῎Απγιππξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Arhip.
ἀπγιρσνάγτγξς, -ξσ, ὁ – [9]
(subst) conducător al unei si-
nagogi.
ἀπγιςέκςτν, -ξνξς, ὁ – [1]
(subst) arhitect, maestru con-
structor.
ἀπγιςελώνης, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) șeful vameșilor.
ἀπγιςπίκλινξς, -ξσ, ὁ – [3]
(subst) organizator al unei me-
se, al unui ospăţ, nun.
ἄπγτ – [86] [viit. med.: ἄξμνκαη;
Ἀζηάξρεο
1aor. med.: ἞ξμάκελ] (vb) a
hotărî.
ἄπγτν, -ξνςξς, ὁ – [37] (subst)
domnitor, cârmuitor, conducă-
tor, fruntaş, domn.
ἄπτμα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
mireasmă, mirodenie.
ἀράλεσςξς, -ξν – [2] (adj) ne-
clintit, neabătut, ferm, de ne-
zdruncinat.
Ἀράφ, ὁ – [2] (subst) Asa(f).
ἄρβερςξς, -ξν – [3] (adj) de ne-
stins.
ἀρέβεια, -ας, ἡ – [6] (subst) fă-
rădelege, nelegiuire, lipsă de
pietate, necredinţă.
ἀρεβέτ – [1] [1aor.: ἞ζέβεζα]
(vb) a acţiona necuviincios,
într-un mod nelegiuit.
ἀρεβής, -ές – [9] (adj) necredin-
cios, păcătos, fără de credinţă.
ἀρέλγεια, -ας, ἡ – [10] (subst)
necumpătare, desfrânare, des-
frâu, abuz, exces, neruşinare.
ἄρημξς, -ξν – [1] (adj) nesemni-
ficativ, fără renume.
Ἀρήπ, ὁ – [2] (subst) Așer.
ἀροένεια, -ας, ἡ – [24] (subst)
slăbiciune, neputinţă, boală.
ἀροενέτ – [33] [1aor.:
἞ζζέλεζα] (vb) a fi slab, a fi
bolnav.
ἀροένημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
slăbiciune.
ἀροενής, -ές – [26] (adj) lipsit de
putere, neputincios, slab, bol-
nav.
Ἀρία, -ας, ἡ – [18] (subst) Asia.
Ἀριανός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
asiatic.
Ἀριάπγης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
25
ἀζηηία
dregător al Asiei.
ἀριςία, -ας, ἡ – [1] (subst) 1.
lipsa poftei de mâncare; 2. fap-
tul de a nu mânca, foamete.
ἄριςξς, -ξν – [1] (adj) nemâncat.
ἀρκέτ – [1] (vb) a practica, a se
strădui să.
ἀρκός, -ξῦ, ὁ – [12] (subst)
burduf, ploscă.
ἀρμέντς – [1] (adv) cu bucurie,
cu dragă inimă, de bunăvoie.
ἄρξφξς, -ξν – [1] (adj) nechib-
zuit, prostesc, nesăbuit.
ἀρπάζξμαι – [59] [1aor.:
἞ζπαζάκελ] (vb) a saluta.
ἀρπαρμός, -ξῦ, ὁ – [10] (subst)
salut, salutare.
ἄρπιλξς, -ξν – [4] (adj) nepătat,
imaculat, neprihănit.
ἀρπίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst) şar-
pe veninos, viperă, aspidă.
ἄρπξνδξς, -ξν – [1] (adj) de
neîmpăcat, neîndurător, de ne-
înduplecat.
ἀρράπιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
ban, bănuț, para, as.
ἆρρξν – [1] (adv) mai aproape.
῏Αρρξς, -ξσ, ἡ – [2] (subst) As-
sos.
ἀρςαςέτ – [1] (vb) a fi rătăcitor,
pribeag, a fi fără adăpost.
ἀρςεῖξς, -α, -ξν – [2] (adj) fru-
mos, chipeș, arătos, plăcut.
ἀρςήπ, -έπξς, ὁ – [24] (subst)
stea, astru.
ἀρςήπικςξς, -ξν – [2] (adj) șu-
bred; nesigur, nestatornic, ne-
întărit.
ἄρςξπγξς, -ξν – [2] (adj) neiu-
bitor, lipsit de afecțiune, fără
inimă; insensibil, fără dragoste.
26
ἀζσηία
ἀρςξγέτ – [3] [1aor.: ἞ζηφρεζα]
(vb) a greși, a rătăci de la, a se
îndepărta de.
ἀρςπαπή, -ῆς, ἡ – [9] (subst)
fulger.
ἀρςπάπςτ – [2] (vb) a fulgera, a
străluci, a scânteia.
ἄρςπξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
stea, astru.
Ἀρύγκπιςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Asincrit.
ἀρύμφτνξς, -ξν – [1] (adj) dez-
binat, în dezacord.
ἀρύνεςξς, -ξν – [5] (adj) fără
înțelegere, neînţelegător, neîn-
ţelept, nepriceput.
ἀρύνοεςξς, -ξν – [1] (adj) ne-
credincios, infidel, nesincer,
neloial.
ἀρφάλεια, -ας, ἡ – [3] (subst)
certitudine, tihnă, siguranţă,
temeinicie.
ἀρφαλής, -ές – [5] (adj) cert, ne-
clintit, sigur.
ἀρφαλίζτ – [4] [1aor. med.:
἞ζθαιηζάκελ; 1aor. pas.:
἞ζθαιίζζελ] (vb) a păzi, a su-
praveghea.
ἀρφαλῶς – [3] (adv) în condiţii
de siguranţă, în siguranţă, cu
certitudine.
ἀργημξνέτ – [2] (vb) a fi puţin
convenabil, a fi lipsit de cuvi-
inţă.
ἀργημξρύνη, -ης, ἡ – [2] (subst)
faptă rușinoasă, de ocară, con-
damnabilă; necuviință.
ἀργήμτν, -ξν – [1] (adj) ruşinos,
necuviincios.
ἀρτςία, -ας, ἡ – [3] (subst) 1.
pierzanie, prăpăd; 2. desfrâu.
ἀζώησο
ἀρώςτς – [1] (adv) în desfrâu, în
desfrânări, în chip desfrânat.
ἀςακςέτ – [1] [1aor.: ἞ηάθηεζα]
(vb) a fi în neorânduială, a trăi
în dezordine.
ἄςακςξς, -ξν – [1] (adj) dezor-
donat, gălăgios, în neorânduia-
lă.
ἀςάκςτς – [2] (adv) neîgrijit,
dezordonat, neascultător, nesu-
pus.
ἄςεκνξς, -ξν – [2] (adj) fără co-
pii.
ἀςενίζτ – [14] [1aor.: ἞ηέληζα]
(vb) a privi cu atenţie, a-și aținti
privirea.
ἄςεπ – [2] (prep + gesuadvst.)
fără.
ἀςιμάζτ – [7] [1aor.: ἞ηίκαζα;
1aor. pas.: ἞ηηκάζζελ] (vb) a
dezonora.
ἀςιμία, -ας, ἡ – [7] (subst) dez-
onoare, necinste, ocară, dispreţ,
ruşine.
ἄςιμξς, -ξν – [4] (adj) fără
onoare, dezonorat, disprețuit.
ἀςμίς, -ίδξς, ἡ – [2] (subst) abur,
vapori.
ἄςξμξς, -ξν – [1] (adj) 1. indivi-
zibil, de nedespărţit; 2. întro
clipă, deodată.
ἄςξπξς, -ξν – [4] (adj) neobiș-
nuit, nefiresc, rău, supărător,
neplăcut.
Ἀςςάλεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
Atalia.
αὐγάζτ – [1] [1aor. inf.:
αὐγάζαη] (vb) 1. a vedea, a
străluci; 2. a înțelege.
αὐγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) zori de
zi.
αὐηόπηεο
Αὐγξῦρςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Augustus.
αὐοάδης, -ες – [2] (adj) 1. în-
crezut, înfumurat, trufaș; 2. în-
căpățânat, îndărătnic.
αὐοαίπεςξς, -ξν – [2] (adj) care
acţionează de bună voie, vo-
luntar, de la sine.
αὐοενςέτ – [1] (vb) a guverna, a
stăpâni peste.
αὐλέτ – [3] [1aor.: εὔιεζα] (vb)
a cânta la flaut.
αὐλή, -ῆς, ἡ – [12] (subst) curte,
ogradă.
αὐληςής, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
cântăreț de fluier.
αὐλίζξμαι – [2] [impf.:
εὐιηδφκελ; 1aor.: εὐιίζζελ]
(vb) a petrece noaptea.
αὐλός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) flaut.
αὐυάντ – [23] [impf.: εὔμαλνλ;
viit.: αὐμήζσ; 1aor.: εὔμεζα;
1aor. pas.: εὐμήζελ] (vb) a face
să crească; a spori, a mări, a se
răspândi.
αὔυηρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
creștere, dezvoltare.
αὔπιξν – [14] (adv) mâine.
αὐρςηπός, -ά, -όν – [2] (adj)
dur, sever, aspru.
αὐςάπκεια, -ας, ἡ – [2] (subst)
suficiență; îndestulare, mulțu-
mire, satisfacție.
αὐςάπκης, -ες – [1] (adj) mulţu-
mit, îndestulat, satisfăcut.
αὐςξκαςάκπιςξς, -ξν – [1] (adj)
auto-condamnat.
αὐςόμαςξς, -η, -ξν – [2] (adj)
prin el însuși, care acţionează
de la sine, singur.
αὐςόπςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
27
αὐηόο
martor ocular.
αὐςός, -ή, -ό – [5597] (pron) el
însuşi, acelaşi; el.
αὐςξῦ – [4] (adv) acolo, aici.
αὐςόφτπξς, -ξν – [1] (adj) prins
asupra faptului.
αὐςόγειπ, -ξς – [1] (adj) cu pro-
pria mână.
αὐγέτ – [1] (vb) a se lăuda.
αὐγμηπός, -α, -v – [1] (adj) 1.
întuneos, sumbru; 2. uscat, sec.
ἀφαιπέτ – [10] [2viit.: ἀθει῵;
2aor.: ἀθεῖινλ; 1viit. pas.:
ἀθαηξεζήζνκαη] (vb) a lua, a
duce cu sine, a ridica.
ἀφανής, -ές – [1] (adj) nevăzut,
ascuns.
ἀφανίζτ – [5] [1aor. pas.:
἞θαλίζζελ] (vb) a distruge, a
strica, a pieri.
ἀφανιρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
pieire, dispariţie.
ἄφανςξς, -ξν – [1] (adj) nevăzut,
care dispare.
ἀφεδπών, -ῶνξς, ὁ – [2] (subst)
toaletă, latrină, closet.
ἀφειδία, -ας, ἡ – [1] (subst) ne-
cruţare, acţiunea de a trata cu
asprime.
ἀφελόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
sinceritate, simplitate, curăție.
ἄφερις, -ετς, ἡ – [17] (subst)
eliberare, dezrobire, iertare.
Ex.: ἄφερις ςῶν ἁμαπςιῶν =
'iertarea păcatelor'.
ἁφή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) punct
(sau) linie de îmbinare; înche-
ietură.
ἀφοαπρία, -ας, ἡ – [7] (subst)
caracter incoruptibil, cinste ,
integritate morală, curăţie.
28
ἀθνξκή
ἄφοαπςξς, -ξν – [8] (adj) nepie-
ritor, nemuritor, indestructibil.
ἀφοξπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
neschimbare, nestricăciune, pu-
ritate, curăţie.
ἀφίημι – [143] [impf.: ἤθηνλ;
viit.: ἀθήζσ; 1aor.: ἀθ῅θα;
2aor. imperativ: ἄθεο ἄθεηε;
inf.: ἀθεῖλαη] (vb) 1. a elibera, a
da drumul; 2. a ierta, a lăsa.
ἀφικνέξμαι – [1] [2aor.:
ἀθηθφκελ] (vb) a ajunge la, a
sosi, a veni.
ἀφιλάγαοξς, -ξν – [1] (adj) care
nu iubeşte binele, neiubitor de
bine.
ἀφιλάπγσπξς, -ξν – [2] (adj)
darnic, neiubitor de bani.
ἄφιυις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
plecare, sosire.
ἀφίρςημι – [14] [med.:
ἀθίζηακαη; viit. med.:
ἀπνζηήζνκαη; 1aor.: ἀπέζηεζα;
2aor.: ἀπέζηελ] (vb) a pleca, a
părăsi, a împrăștia.
ἄφντ – [3] (adv) deodată, fără de
veste, pe neaşteptate.
ἀφόβτς – [4] (adv) fără teamă.
ἀφξμξιότ – [1] [pf. pas. ptc.:
ἀθσκνησκέλνο] (vb) a face ca, a
fi asemănat cu.
ἀφξπάτ – [2] [2aor.: ἀπεῖδνλ;
subj.: ἀθίδσ] (vb) a privi țintă,
a vedea deslușit.
ἀφξπίζτ – [10] [impf.: ἀθψξηδνλ;
viit.: ἀθνξη῵ and ἀθνξίζσ;
1aor.: ἀθψξηζα; pf. pas. ptc.:
ἀθσξηζκέλνο; 1aor. pas.:
ἀθσξίζζελ] (vb) a separa, a
despărți; a alege; a pune deo-
parte.
ἀφξπμή, -ῆς, ἡ – [7] (subst) oca-
ἀθξίδσ
zie, prilej.
ἀφπίζτ – [2] (vb) a face spumă; a
spumega.
ἀφπός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) spu-
mă, spumegător.
ἀφπξρύνη, -ης, ἡ – [4] (subst)
prostie, nesăbuinţă, nesocotinţă.
ἄφπτν, -ξν – [11] (adj) nesăbuit,
nebun, fără minte, prost.
ἀφσπνότ – [1] [1aor.:
ἀθχπλσζα] (vb) a adormi.
ἄφτνξς, -ξν – [4] (adj) mut,
uluit, tăcut, fără glas.
Ἀγάζ, ὁ – [2] (subst) Ahaz.
Ἀγαι – [10] (subst) Ahaia.
Ἀγαϊκός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
Ahaic.
ἀγάπιρςξς, -ξν – [2] (adj) ne-
mulţumitor, nerecunoscător.
ἀγειπξπξίηςξς, -ξν – [3] (adj)
nefăcut de mână omenească.
Ἀγίμ, ὁ – [2] (subst) Achim.
ἀγλύς, -ύξς, ἡ – [1] (subst) cea-
ţă, pâclă, negură.
ἀγπειόξμαι – [1] [1aor. pas.:
἞ρξεψζελ] (vb) a face inutil, a
nu fi bun de nimic.
ἀγπεῖξς, -ξν – [2] (adj) inutil,
nefolositor, zadarnic, netrebnic.
ἄγπηρςξς, -ξν – [1] (adj) nefo-
lositor, inutil, lipsit de valoare.
ἄγπι – [49] (prep + gesuadvst.)
până la. , (conj) până când, până
să, până ce.
ἄγσπξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
pleavă, paie.
ἀψεσδής, -ές – [1] (adj) incapabil
să mintă, nemincinos, demn de
încredere.
ἄψινοξς – [2] (subst) pelin.
ἄψσγξς, -ξν – [1] (adj) neînsu-
βάπησ
fleţit, lipsit de viaţă.
Βάαλ, ὁ – [1] (subst) Baal.
Βαβσλών, -ῶνξς, ἡ – [12]
(subst) Babilon.
βαομός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) pas,
treaptă.
βάοξς, -ξσς, ςό – [8] (subst)
adâncime, adânc.
βαούντ – [1] [1aor.: ἐβάζπλα]
(vb) a aprofunda, a adânci.
βαούς, -εῖα, -ύ – [4] (adj) adânc.
βάϊξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) ra-
mură de palmier.
Βαλαάμ, ὁ – [3] (subst) Balaam.
Βαλάκ, ὁ – [1] (subst) Balac.
βαλλάνςιξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
pungă, pungă de bani.
βάλλτ – [122] [viit.: βαι῵; 2aor.:
ἔβαινλ; pf.: βέβιεθα; pf. pas.:
βέβιεκαη; pluperfect pas.:
ἐβεβιήκελ; 1aor. pas.:
ἐβιήζελ; 1viit. pas.:
βιεζήζνκαη] (vb) 1. a arunca;
2. a pune, a depozita; 3. a se
porni, a se dezlănțui.
βαπςίζτ – [77] [viit.: βαπηίζσ;
1aor.: ἐβάπηηζα; med.:
ἐβαπηηζάκελ; pf. pas. ptc.:
βεβαπηηζκέλνο; 1aor. pas.:
ἐβαπηίζζελ; 1viit. pas.:
βαπηηζζήζνκαη] (vb) a boteza.
βάπςιρμα, -ςξς, ςό – [19] (subst)
botez.
βαπςιρμός, -ξῦ, ὁ – [4] (subst)
spălare, curăţire cu apă, botez.
βαπςιρςής, -ξῦ, ὁ – [12] (subst)
botezător.
βάπςτ – [4] [viit.: βάςσ; 1aor.:
ἔβαςα; pf. pas. ptc.:
βεβακκέλνο] (vb) a uda, a în-
muia, a întinge, a cufunda în
apă.
29
Βαξαββ᾵ο
Βαπαββᾶς, -ᾶ, ὁ – [11] (subst)
Baraba.
Βαπάκ, ὁ – [1] (subst) Barac.
Βαπαγίας, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Barahias.
βάπβαπξς, -ξν – [6] (adj) barbar,
care nu este grec.
βαπέτ – [6] [pf. pas. ptc.:
βεβαξεκέλνο; 1aor. pas.:
ἐβαξήζελ] (vb) a împovăra; a fi
îngreunat, a fi copleșit.
βαπέτς – [2] (adv) greu, cu greu,
dificil.
Βαποξλξμαῖξς, -ξσ, ὁ – [4]
(subst) Bartolomeu.
Βαπιηρξῦς, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
Bar-Iisus.
Βαπιτνᾶ – [1] (subst) Bar-Iona.
Βαπναβᾶς, -ᾶ, ὁ – [28] (subst)
Barnaba.
βάπξς, -ξσς, ςό – [6] (subst)
povară, greutate.
Βαπραββᾶς, -ᾶ, ὁ – [2] (subst)
Barsaba.
Βαπςιμαῖξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Bartimeu.
βαπύς, -εῖα, -ύ – [6] (adj) greu,
apăsător.
βαπύςιμξς, -ξν – [1] (adj) foarte
scump, de mare preț.
βαρανίζτ – [12] [impf.:
ἐβαζάληδνλ; 1aor.: ἐβαζάληζα;
1aor. pas.: ἐβαζαλίζζελ; 1viit.
pas.: βαζαληζζήζνκαη] (vb) a
tortura.
βαρανιρμός, -ξῦ, ὁ – [6] (subst)
chin, agonie, caznă, tortură.
βαρανιρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
temnicer, călău, chinuitor.
βάρανξς, -ξσ, ἡ – [3] (subst)
chin, tortură, încercare.
30
βέβαηνο
βαριλεία, -ας, ἡ – [162] (subst)
împărăție, domnie.
βαρίλειξς1, -ξν – [1] (subst) pa-
lat.
βαρίλειξς2, -ξν – [1] (adj) îm-
părătesc, regal.
βαριλεύς, -έτς, ὁ – [115] (subst)
împărat, rege.
βαριλεύτ – [21] [viit.:
βαζηιεχζσ; 1aor.: ἐβαζίιεπζα]
(vb) a domni, a fi rege, a împă-
răţi.
βαριλικός, -ή, -όν – [5] (adj)
împărătesc, regesc, regal.
βαρίλιρρα, -ης, ἡ – [4] (subst)
regină.
βάρις, -ετς, ἡ – [1] (subst) pas,
mers, talpă.
βαρκαίντ – [1] [1aor.:
ἐβάζθαλα] (vb) a fermeca, a
vrăji, a face farmece.
βαρςάζτ – [27] [viit.: βαζηάζσ;
1aor.: ἐβάζηαζα] (vb) a purta, a
căra, a duce încălţămintea.
βάςξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) bat,
măsură pentru lichide.
βάςπαγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
broască.
βαςςαλξγέτ – [1] [1aor.:
ἐβαηηαιφγεζα] (vb) a flecări, a
trăncăni.
βδέλσγμα, -ςξς, ςό – [6] (subst)
lucru dezgustător, scârbă, urâ-
ciune.
βδελσκςός, -ή, -όν – [1] (adj)
odios, detestabil, urâcios, spur-
cat.
βδελύρρξμαι – [2] (vb) a detesta,
a urî, a nu putea suferi.
βέβαιξς, -α, -ξν – [8] (adj) tare,
ferm, neclintit, stabil, sigur.
βεβαηόσ
βεβαιότ – [8] [viit.: βεβαηψζσ;
1aor.: ἐβεβαίσζα; 1aor. pas.:
ἐβεβαηψζελ] (vb) 1. a întări,
consolida; 2. a confirma, a
adeveri.
βεβαίτρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
întărire, confirmare, adeverire,
chezăşie.
βέβηλξς, -ξν – [5] (adj) 1. lu-
mesc, profan; 2. spurcat, întinat,
profanator, nelegiuit.
βεβηλότ – [2] [1aor.:
ἐβεβήισζα] (vb) a pângări, a
profana.
Βεελζεβξύλ, ὁ – [7] (subst)
Beelzebul, Beelzebub.
Βελιάπ, ὁ – [1] (subst) Beliar.
βελόνη, -ης, ἡ – [1] (subst) ac.
βέλξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) să-
geată.
Βενιαμίν, ὁ – [4] (subst)
Beniamin.
Βεπνίκη, -ης, ἡ – [3] (subst) Be-
renice.
Βέπξια, -ας, ἡ – [2] (subst)
Bereea.
Βεπξιαῖξς, -α, -ξν – [1] (adj)
locuitor al Bereei, originar din
Bereea.
Βηοανία, -ας, ἡ – [12] (subst)
Betania.
Βηοζαοά, ἡ – [1] (subst)
Bethzatha, altă denumire pentru
fv:Βεζεζδά.
Βηολέεμ, ἡ – [8] (subst) Betleem.
Βηοραϊδά, ἡ – [7] (subst) Betsa-
ida, altă denumire pentru
fv:Βεζεζδά.
Βηοφαγή, ἡ – [3] (subst)
Bethphage.
βῆμα, -ςξς, ςό – [12] (subst) 1.
βιαζηάλσ
loc de judecată, scaun de jude-
cată, tribunal, judecată; 2. pas,
lungimea unui pas.
βήπσλλξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
beril (piatră preţioasă de diverse
culori).
βία, -ας, ἡ – [3] (subst) forță, tă-
rie, silă, violenţă.
βιάζξμαι – [2] (vb) a obliga, a
forța, a stăpâni, a domina.
βίαιξς, -α, -ξν – [1] (adj) vio-
lent, cu forța.
βιαρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) om
violent, care silește.
βιβλαπίδιξν, -ξσ, ςό – [3]
(subst) carte mică.
βιβλίξν, -ξσ, ςό – [34] (subst)
carte.
βίβλξς, -ξσ, ἡ – [10] (subst) car-
te.
βιβπώρκτ – [1] [pf.: βέβξσθα]
(vb) a mânca, a consuma.
Βιοσνία, -ας, ἡ – [2] (subst) Bi-
tinia.
βίξς, -ξσ, ὁ – [10] (subst) 1. vi-
aţă; 2. ceea ce întreţine viaţa:
mijloace de trai, avuţie, avere,
bogăţie.
βιότ – [1] [1aor.: ἐβίσζα] (vb) a
trăi.
βίτρις, -ετς, ἡ – [1] (subst) mod
de viaţă, viețuire.
βιτςικός, -ή, -όν – [3] (adj) care
priveşte viaţa, privitor la lumea
aceasta.
βλαβεπός, -ά, -όν – [1] (adj) no-
civ, vătămător, primejdios, dă-
unător.
βλάπςτ – [2] [1aor.: ἔβιαςα]
(vb) a vătăma, a lovi.
βλαρςάντ – [4] [1aor.:
31
Βιάζηνο
ἐβιάζηεζα] (vb) a germina, a
odrăsli, a rodi.
Βλάρςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Blastos.
βλαρφημέτ – [34] [impf.:
ἐβιαζθήκνπλ; 1aor.:
ἐβιαζθήκεζα; 1viit. pas.:
βιαζθεκεζήζνκαη] (vb) a huli,
a ponegri, a defăima.
βλαρφημία, -ας, ἡ – [18] (subst)
hulă, insultă, ofensă, blasfemie.
βλάρφημξς, -ξν – [4] (adj)
blasfemiator, hulitor.
βλέμμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
privire, ceea ce se vede.
βλέπτ – [132] [viit.: βιέςσ;
1aor.: ἔβιεςα] (vb) a vedea, a
observa.
βληςέξς, -α, -ξν – [1] (adj) care
trebuie vărsat, care trebuie pus.
Βξανηπγές – [1] (subst)
Boanerghes.
βξάτ – [12] [1aor.: ἐβφεζα] (vb)
a plânge, a țipa, a striga.
Βόες, ὁ – [3] (subst) Boaz.
βξή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) strigăt,
țipăt.
βξήοεια, -ας, ἡ – [2] (subst)
ajutor, sprijin.
βξηοέτ – [8] [1aor.: ἐβνήζεζα]
(vb) a ajuta, a veni in ajutorul, a
sprijini.
βξηοός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) care
ajută, care sprijină.
βόοσνξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
groapă.
βξλή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) arun-
care, aruncătură, zvârlitură.
βξλίζτ – [2] [1aor.: ἐβφιηζα]
(vb) a arunca sonda.
βόπβξπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
32
βξαδύηεο
noroi, mocirlă, nămol.
βξππᾶς, -ᾶ, ὁ – [2] (subst) nord.
βόρκτ – [9] (vb) a paște, a hrăni.
Βξρόπ, ὁ – [1] (subst) Bosor.
βξςάνη, -ης, ἡ – [1] (subst) iarbă,
plantă, vegetaţie.
βόςπσς, -σξς, ὁ – [1] (subst)
ciorchine de strugure.
βξσλεύξμαι – [6] [impf. med.:
ἐβνπιεπφκελ; viit. med.:
βνπιεχζνκαη; 1aor. med.:
ἐβνπιεπζάκελ] (vb) a se sfătui
cu privire la, a găsi o rezolvare.
βξσλεσςής, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
sfetnic, membru al Sanhedri-
nului.
βξσλή, -ῆς, ἡ – [12] (subst) sfat,
hotărâre, voință, voie, plan.
βξύλημα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
plan, hotărâre, intenție.
βξύλξμαι – [37] (vb) a voi, a
vrea, a determina.
βξσνός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst) deal,
colină, măgură.
βξῦς, -βξός, ὁ – [8] (subst) bou,
vacă.
βπαβεῖξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
câștig, premiu, răsplată, re-
compensă.
βπαβεύτ – [1] (vb) a administra,
a domni, a stăpâni.
βπαδύντ – [2] [viit.: βξαδπλ῵]
(vb) a șovăi, a zăbovi, a întâr-
zia, a tărăgăna, a amâna.
βπαδσπλξέτ – [1] (vb) a naviga
încet, a pluti încet.
βπαδύς, -εῖα, -ύ – [3] (adj) încet,
zăbavnic.
βπαδύςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
lentoare, întârziere, încetineală,
ezitare.
βξαρίσλ
βπαγίτν, -ξνξς, ὁ – [3] (subst)
braţ.
βπαγύς, -εια, -ύ – [7] (adj) scurt,
puțin, pe scurt.
βπέφξς, -ξσς, ςό – [8] (subst)
nounăscut. Ex.: ἀπὸ βπέφξσς
= 'de mic copil, din copilărie'.
βπέγτ – [7] [1aor.: ἔβξεμα] (vb) a
uda, a trimite ploaie, a ploua.
βπξνςή, -ξσς, ἡ – [12] (subst)
tunet.
βπξγή, -ης, ἡ – [2] (subst) ploaie.
βπόγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) laţ,
cursă, capcană.
βπσγμός, -ξῦ, ὁ – [7] (subst)
scrâşnire, scrâşnet (al dinţilor).
βπύγτ – [1] [impf.: ἔβξπρνλ] (vb)
a scrâşni.
βπύτ – [1] (vb) a izvorî, a se re-
vărsa.
βπῶμα, -ςξς, ςό – [17] (subst)
mâncare, hrană, bucate.
βπώριμξς, -ξν – [1] (adj) de
mâncat, ceea ce se poate mânca.
βπῶρις, -ετς, ἡ – [11] (subst) 1.
hrană, mâncare; 2. rugină, acți-
unea de a roade.
βσοίζτ – [2] (vb) a se afunda, a
cufunda, a cădea la fund.
βσοός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) apă
adâncă, adâncime, abis; largul
mării.
βσπρεύς, -έτς, ὁ – [3] (subst)
tăbăcar.
βύρρινξς, -η, -ξν – [5] (adj)
pânză de in foarte fină.
βύρρξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
pânză de in, foarte fină şi de
mare preţ.
βτμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) altar.
Ηαββαοά – [1] (subst. indecl)
γακίζθσ
Gabbatha.
Ηαβπιήλ, ὁ – [2] (subst) Gabriel.
γάγγπαινα, -ης, ἡ – [1] (subst)
cangrenă, cancer.
Ηάδ, ὁ – [1] (subst) Gad.
Ηαδαπηνός, -ή, -όν – [1] (adj)
gadarean, din Gadara.
γάζα, -ης, ἡ – [2] (subst) co-
moară, lucru de preț, vistierie.
γαζξφσλάκιξν, -ξσ, ςό – [5]
(subst) 1. vistierie, trezorerie,
camera comorilor; 2. cutia da-
rurilor (la templu).
Ηάϊξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) Gaius.
γάλα, -γαλακςξς, ςό – [5]
(subst) lapte.
Ηαλάςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
galatean, din Galatia.
Ηαλαςία, -ας, ἡ – [4] (subst)
Galatia.
Ηαλαςικός, -ή, -όν – [2] (adj)
galatean, din Galatia.
γαλήνη, -ης, ἡ – [3] (subst) stare
de calm, liniște.
Ηαλιλαία, -ας, ἡ – [61] (subst)
Galileea.
Ηαλιλαῖξς, -α, -ξν – [11] (adj)
galilean.
Ηαλλίτν, -τνξς, ὁ – [3] (subst)
Gallion.
Ηαμαλιήλ, ὁ – [2] (subst)
Gamaliel.
γαμέτ – [28] [impf.: ἐγάκνπλ;
1aor.: ἔγεκα and ἐγάκεζα;
1aor. pas.: ἐγακήζελ] (vb) a se
căsători, a se mărita.
γαμίζτ – [7] [impf. pas.:
ἐγακηδφκελ] (vb) a da în căsă-
torie.
γαμίρκτ – [1] (vb) a da în căsă-
torie, a mărita.
33
γάκνο
γάμξς, -ξσ, ὁ – [16] (subst) că-
sătorie, nuntă, ospăț de nuntă.
γάπ – [1041] (conj) pentru că;
într-adevăr, în adevăr, așadar.
γαρςήπ, -ςπός, ἡ – [9] (subst)
burtă, pântec; uter.
γέ – [26] (part) într-adevăr, desi-
gur, cel puțin, cu adevărat.
Ηεδεών, ὁ – [1] (subst) Ghedeon.
γέεννα, -ης, ἡ – [12] (subst) 1.
Gheena, valea fiilor lui
Hinnom; 2. gheena, locul jude-
cății.
Ηεορημανί – [2] (subst)
Ghetsemani.
γείςτν, -ξνξς, ὁ – [4] (subst)
vecin.
γελάτ – [2] [viit.: γειάζσ] (vb) a
râde.
γέλτς, -τςξς, ὁ – [1] (subst) râs.
γεμίζτ – [8] [1aor.: ἐγέκηζα;
1aor. pas.: ἐγεκίζζελ] (vb) a
(se) umple.
γέμτ – [11] (vb) a umple, a fi plin
de.
γενεά, -ᾶς, ἡ – [43] (subst) ge-
nerație, neam.
γενεαλξγέξμαι – [1] (vb) a se
trage din, a descinde din.
γενεαλξγία, -ας, ἡ – [2] (subst)
genealogie, descendență; origi-
ne.
γενέρια, -τν, ςό – [2] (subst)
săbătorirea zilei onomastice (de
naștere).
γένερις, -ετς, ἡ – [5] (subst)
naştere, origine, obârşie, neam.
γενεςή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) naş-
tere.
γένημα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
fruct, produs, recoltă.
34
γίλνκαη
γεννάτ – [97] [viit.: γελλήζσ;
1aor.: ἐγέλλεζα; pf.:
γεγέλλεθα; pf. pas.: γεγέλλεκαη;
1aor. pas.: ἐγελλήζελ] (vb) a da
naștere.
γέννημα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
descendenți, copil, pui, neam,
seminţie.
Ηεννηραπές, ἡ – [3] (subst)
Ghenezaret.
γεννηςός, -ή, -όν – [2] (adj)
născut.
γένξς, -ξσς, ςό – [20] (subst) 1.
neam, seminţie, urmaşi; 2. fel,
soi, specie.
Ηεπαρηνός, -ή, -όν – [3] (adj)
din Gherasa.
γεπξσρία, -ας, ἡ – [1] (subst)
sfatul bătrânilor.
γέπτν, -ξνςξς, ὁ – [1] (subst)
bătrân.
γεύξμαι – [15] (vb) a gusta.
γετπγέτ – [1] (vb) a cultiva, a
lucra pământul.
γεώπγιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
ogor, ţarină, teren cultivat,
câmp.
γετπγός, -ξῦ, ὁ – [19] (subst) 1.
fermier, plugar; 2. vier, lucră-
torul viei.
γῆ, γῆς, ἡ – [250] (subst) 1. pă-
mânt, sol; 2. uscat; 3. țară, re-
giune.
γῆπας, -τς – [1] (subst) bătrâne-
ţe.
γηπάρκτ – [2] [1aor.: ἐγήξαζα]
(vb) a îmbătrâni.
γίνξμαι – [669] [impf.: ἐγηλφκελ;
viit.: γελήζνκαη; 2aor.:
ἐγελφκελ; pf. act.: γέγνλα; pf.
med./pas.: γεγέλεκαη; 1aor.
pas.: ἐγελήζελ] (vb) a fi, a de-
γηλώζθσ
veni, a se întâmpla. Ex.: καὶ
ἐγένεςξ = 'și iată că'.
γινώρκτ – [222] [impf.:
ἐγίλσζθνλ; viit. med.:
γλψζνκαη; 2aor.: ἔγλσλ; pf.:
ἔγλσθα; pf. pas.: ἔγλσζκαη;
1aor. pas.: ἐγλψζζελ; 1viit.
pas.: γλσζζήζνκαη] (vb) 1. a
cunoaşte, a şti; 2. a afla ceva
despre cineva; 3. a înțelege, a
pricepe; 4. a-și da seama; 5. a
cunoaşte o femeie (unirea sexu-
ală a bărbatului şi a femeii).
γλεῦκξς, -ξσς, ςό – [1] (subst)
vin nou, dulce, must.
γλσκύς, -εια, -ύ – [4] (adj) dul-
ce.
γλῶρρα, -ης, ἡ – [50] (subst) 1.
limbă (organ); 2. limbă, grai,
vorbire, limbaj. Ex.: λαλεῖν
gἑςέπαις gγλώρραις = 'a vorbi
în alte limbi'.
γλτρρόκξμξν, -ξσ, ςό – [2]
(subst) pungă pentru bani.
γναφεύς, -έτς, ὁ – [1] (subst)
înălbitor, persoană care curăţă
lâna.
γνήριξς, -α, -ξν – [4] (adj) ade-
vărat, autentic, credincios, sin-
cer.
γνηρίτς – [1] (adv) cu sincerita-
te, cu adevărat.
γνόφξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) în-
tuneric, beznă, negură.
γνώμη, -ης, ἡ – [9] (subst) sfat,
opinie, hotarâre, părere, decizie.
γντπίζτ – [25] [viit.: γλσξίζσ;
1aor.: ἐγλψξηζα; 1aor. pas.:
ἐγλσξίζζελ] (vb) a face cunos-
cut, a descoperi.
γνῶρις, -ετς, ἡ – [29] (subst) 1.
înțelepciune, cunoștință, ştiință;
γξαθή
2. cunoaştere sau gnoză creşti-
nă, ştiinţă mincinoasă.
γνώρςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
cunoscător, expert, priceput.
γντρςός, -ή, -όν – [15] (adj)
cunoscut, cognoscibil, care
poate fi cunoscut, uşor de înţe-
les.
γξγγύζτ – [8] [impf.: ἐγφγγπδνλ;
1aor.: ἐγφγγπζα] (vb) a mur-
mura, a bombăni, a cârti.
γξγγσρμός, -ξῦ, ὁ – [4] (subst)
cârtire, murmur, plângere.
γξγγσρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
cârtitor.
γόης, -ηςξς, ὁ – [1] (subst) es-
croc, amăgitor, impostor, șarla-
tan.
Ηξλγξοᾶ – [3] (subst) Golgota.
Ηόμξππα, -ας, ἡ – [4] (subst)
Gomora.
γόμξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) marfă,
încărcătura unei corăbii.
γξνεύς, -έτς, ὁ – [20] (subst)
părinți.
γόνσ, -γόναςξς, ςό – [12]
(subst) genunchi.
γξνσπεςέτ – [4] [1aor.:
ἐγνλππέηεζα] (vb) a cădea pe
genunchi, a îngenunchea.
γπάμμα, -ςξς, ςό – [14] (subst)
1. literă, caracter, semn al alfa-
betului; 2. scrisoare; scrieri; 3.
literatură, învăţătură, cultură,
erudiţie.
γπαμμαςεύς, -έτς, ὁ – [63]
(subst) 1. scrib, secretar, copist;
2. cărturar, învăţat, cunoscător
al Legii.
γπαπςός, -ή, -όν – [1] (adj) scris.
γπαφή, -ῆς, ἡ – [50] (subst) scri-
ere, Scriptură.
35
γξάθσ
γπάφτ – [191] [impf.: ἔγξαθνλ;
1aor.: ἔγξαςα; pf.: γέγξαθα; pf.
pas.: γέγξακκαη; 2aor. pas.:
ἐγξάθελ] (vb) a scrie.
γπαώδης, -ες – [1] (adj) caracte-
ristic unei femei în vârstă, bă-
besc.
γπηγξπέτ – [22] [1aor.:
ἐγξεγφξεζα] (vb) a veghea, a fi
vigilent.
γσμνάζτ – [4] [pf. pas. ptc.:
γεγπκλαζκέλνο] (vb) a (se) de-
prinde, a exersa, a se supune
disciplinei.
γσμναρία, -ας, ἡ – [1] (subst)
deprindere, disciplină.
γσμνιςεύτ – [1] (vb) a fi sumar
îmbrăcat, a fi despuiat, a fi dez-
brăcat.
γσμνός, -ή, -όν – [15] (adj) dez-
brăcat, gol, descoperit, dat la
iveală.
γσμνόςης, -ηςξς, ἡ – [3] (subst)
goliciune, lipsă de îmbrăcă-
minte.
γσναικάπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) femeiușcă.
γσναικεῖξς, -α, -ξν – [1] (adj)
feminin, femeiesc.
γσνή, -αικός, ἡ – [215] (subst) 1.
o femeie, soție; 2. logodnică,
mireasă.
Ηώγ, ὁ – [1] (subst) Gog.
γτνία, -ας, ἡ – [9] (subst) unghi,
colț, ungher, ascunziş.
δαιμξνίζξμαι – [13] [1aor. ptc.:
δαηκνληζζείο] (vb) a fi posedat.
δαιμόνιξν, -ξσ, ςό – [63] (subst)
demon, duh necurat.
δαιμξνιώδης, -ες – [1] (adj)
demonic, diavolesc.
36
δέ
δαίμτν, -ξνξς, ὁ – [1] (subst)
demon, spirit rău.
δάκντ – [1] (vb) a muşca.
δάκπσξν, -ξσ, ςό – [10] (subst)
lacrimă.
δακπύτ – [1] [1aor.: ἐδάθξπζα]
(vb) a plânge.
δακςύλιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
inel.
δάκςσλξς, -ξσ, ὁ – [8] (subst)
deget.
Δαλμανξσοά, ἡ – [1] (subst)
Dalmanuta.
Δαλμαςία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Dalmaţia.
δαμάζτ – [4] [1aor.: ἐδάκαζα;
pf. pas.: δεδάκαζκαη] (vb) a
îmblânzi, a supune, a potoli.
δάμαλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
junică, vițea.
Δάμαπις, -ιδξς, ἡ – [1] (subst)
Damaris.
Δαμαρκηνός, -ή, -όν – [1] (adj)
din Damasc.
Δαμαρκός, -ξῦ, ἡ – [15] (subst)
Damasc.
δάνειξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
împrumut, datorie.
δανίζτ – [4] [1aor.: ἐδάληζα;
med.: ἐδαληζάκελ] (vb) a îm-
prumuta bani.
Δανιήλ, ὁ – [1] (subst) Daniel.
δανιρςής – [1] (subst) creditor.
δαπανάτ – [5] [viit.: δαπαλήζσ;
1aor.: ἐδαπάλεζα] (vb) a chel-
tui.
δαπάνη, -ης, ἡ – [1] (subst) cost,
cheltuială.
Δασίδ, ὁ – [59] (subst) David.
δέ – [2792] (conj) dar, însă, ba
chiar, așadar.
δέεζηο
δέηρις, -ετς, ἡ – [18] (subst)
cerere, rugăciune.
δεῖ – [101] [prez. subj.: δέῃ;
impf.: ἔδεη] (vb) trebuie, se cu-
vine, este necesar.
δεῖγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
model, exemplu, pildă.
δειγμαςίζτ – [2] [1aor.:
ἐδεηγκάηηζα] (vb) a da în vileag,
a demasca, a face de rușine.
δείκνσμι – [33] [viit.: δείμσ;
1aor.: ἔδεημα; pf.: δέδεηρα;
1aor. pas.: ἐδείρζελ] (vb) a
arăta.
δειλία, -ας, ἡ – [1] (subst) laşi-
tate, teamă, frică.
δειλιάτ – [1] (vb) a se teme, a se
înfricoşa, a fi fricos, temător.
δειλός, -ή, -όν – [3] (adj) laş,
fricos, temător, timid.
δεῖνα, ὁ – [1] (subst) cutare, ca-
reva, cineva.
δεινῶς – [2] (adv) grozav, teribil,
îngrozitor, groaznic, înspăi-
mântător.
δειπνέτ – [4] [viit.: δεηπλήζσ;
1aor.: ἐδείπλεζα] (vb) a mânca,
a se ospăta.
δεῖπνξν, -ξσ, ςό – [16] (subst)
cină, ospăț.
δειριδαιμξνία, -ας, ἡ – [1]
(subst) religie, credință.
δειριδαίμτν, -ξν – [1] (adj) cre-
dincios, devotat, religios, evla-
vios.
δέκα – [25] (adj) zece.
δεκαξκςώ – [2] (adj) optsprezece.
δεκαπένςε – [3] (adj) cincispre-
zece.
Δεκάπξλις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
Decapole.
δέζκε
δεκαςέρραπες – [5] (adj) pai-
sprezece.
δέκαςξς, -η, -ξν – [7] (adj) al
zecelea; zeciuială.
δεκαςότ – [2] [pf.: δεδεθάησθα;
pf. pas.: δεδεθάησκαη] (vb) a
lua zeciuială.
δεκςός, -ή, -όν – [5] (adj) ac-
ceptabil, favorabil, bine primit,
potrivit.
δελεάζτ – [3] (vb) a ademeni, a
amăgi.
δένδπξν, -ξσ, ςό – [25] (subst)
copac, arbore, pom.
δευιξλάβξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
arcaş, lăncier.
δευιός, -ά, -όν – [54] (adj) drept,
la dreapta.
δέξμαι1 – [22] [1aor.: ἐδεήζελ]
(vb) a cere, a (se) ruga, a im-
plora.
δέξμαι2 – [43] [1aor.: ἔδεζα; pf.:
δέδεθα; pf. pas.: δέδεκαη; 1aor.
pas.: ἐδέζελ] (vb) a lega.
δέξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) tea-
mă.
Δεπβαῖξς, -α, -ξν – [1] (adj) din
Derbe.
Δέπβη, -ης, ἡ – [3] (subst) Derbe.
δέπμα, -ςξς, ςό – [1] (subst) pi-
ele, piele de animal.
δεπμάςινξς, -η, -ξν – [2] (adj)
(fabricat din) piele.
δέπτ – [15] [1aor.: ἔδεηξα; 2aor.
pas.: ἐδάξελ; 2viit. pas.:
δαξήζνκαη] (vb) a bate, a lovi.
δερμεύτ – [3] [impf. pas.:
ἐδεζκεπφκελ] (vb) a pune în
lanțuri, a lega (într-un mă-
nunchi).
δέρμη, -ης, ἡ – [1] (subst) mă-
37
δέζκηνο
nunchi.
δέρμιξς, -ξσ, ὁ – [16] (adj) pri-
zonier, întemnițat.
δερμός, -ξῦ, ὁ – [18] (subst) le-
gătură, lanț, obstacol.
δερμξφύλαυ, -ακξς, ὁ – [3]
(subst) gardian, temnicer.
δερμτςήπιξν, -ξσ, ςό – [4]
(subst) închisoare, temniță.
δερμώςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
prizonier, întemnițat.
δερπόςης, -ξσ, ὁ – [10] (subst)
stăpân, domn.
δεῦπξ – [9] (adv) până acum, aici.
δεῦςε – [12] (adv) vino! aici!.
δεσςεπαῖξς, -α, -ξν – [1] (adj) al
doilea, a doua, a doua zi, în ziua
următoare.
δεύςεπξς, -α, -ξν – [43] (adj) al
doilea.
δέγξμαι – [56] [1aor. med.:
ἐδεμάκελ; pf.: δέδεγκαη; 1aor.
pas.: ἐδέρζελ] (vb) a primi, a
lua.
δή – [5] (part) de asemenea,
într-adevăr, acum, deci (folosit
pentru accentuare).
δῆλξς, -η, -ξν – [3] (adj) clar,
evident, limpede.
δηλότ – [7] [viit.: δειψζσ;
1aor.: ἐδήισζα; 1aor. pas.:
ἐδειψζελ] (vb) 1. a face clar, a
arăta, a lămuri; 2. a spune.
Δημᾶς, -ᾶ, ὁ – [3] (subst)
Demas, Dima.
δημηγξπέτ – [1] [impf.:
ἐδεκεγφξνπλ] (vb) a rosti un
discurs.
Δημήςπιξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Demetrius.
δημιξσπγός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
38
δηαγνγγύδσ
demiurg, meșter, făuritor, zidi-
tor, făcător.
δῆμξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) popor,
mulţime.
δημόριξς, -α, -ξν – [4] (adv)
public, obștesc.
δηνάπιξν, -ξσ, ὁ – [16] (subst)
dinar, monedă romană de ar-
gint.
δήπξσ – [1] (part) desigur, cu si-
guranţă.
διά – [667] (prep + gesuadvst.)
prin. , (prep + ac) datorită, din
cauza, în vederea, pentru.
διαβαίντ – [3] [2aor.: δηέβελ]
(vb) a trece prin.
διαβάλλτ – [1] [1aor. pas.:
δηεβιήζελ] (vb) a pârî, a de-
nunța.
διαβεβαιόξμαι – [2] (vb) a vorbi
cu convingere, a afirma cu tărie,
a adeveri.
διαβλέπτ – [3] [viit.: δηαβιέςσ;
1aor.: δηέβιεςα] (vb) a vedea
clar, a se uita atent.
διάβξλξς, -ξσ, ὁ – [37] (subst) 1.
acuzator, bârfitor, defăimător;
2. Diavolul.
διαγγέλλτ – [3] [2aor.:
δηήγγεηια; 2aor. pas.:
δηεγγέιελ] (vb) a vesti, a face
cunoscut, a proclama.
διαγίνξμαι – [3] [2aor.:
δηεγελφκελ] (vb) a trece, a se
scurge (despre timp).
διαγινώρκτ – [2] [viit. med.:
δηαγλψζνκαη] (vb) a cerceta, a
deosebi.
διάγντρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
verdict, sentinţă, hotărâre.
διαγξγγύζτ – [2] [impf.:
δηεγφγγπδνλ] (vb) a se plânge, a
δηαγξεγνξέσ
murmura, a cârti.
διαγπηγξπέτ – [1] [1aor.:
δηεγξεγφξεζα] (vb) a sta treaz,
a veghea.
διάγτ – [2] (vb) a petrece timpul,
a trăi.
διαδέγξμαι – [1] [1aor.:
δηεδεμάκελ] (vb) a primi, a do-
bândi.
διάδημα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
diademă, cunună, coroană.
διαδίδτμι – [4] [impf. pas. 3sg.:
δηεδίδεην; 1aor.: δηέδσθα; 2aor.
imperativ: δηάδνο] (vb) a îm-
părți, a distribui, a da.
διάδξγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
succesor, urmaș.
διαζώννσμι – [3] [1aor.:
δηέδσζα; med.: δηεδσζάκελ; pf.
pas. ptc.: δηεδσζκέλνο] (vb) a
se încinge, a fi încins cu.
διαοήκη, -ης, ἡ – [33] (subst) 1.
învoială, dispoziţie legală, tes-
tament; 2. legământ, pact, ali-
anță, înțelegere.
διαίπερις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
diviziune, varietate.
διαιπέτ – [2] (vb) a împărți, a
repartiza.
διακαοαίπτ – [1] [1aor. inf.:
δηαθαζ᾵ξαη] (vb) a curăţa.
διακαοαπίζτ – [1] [viit.:
δηαθαζαξη῵] (vb) a curăţa.
διακαςελέγγξμαι – [1] [impf.:
δηαθαηειεγρφκελ] (vb) a res-
pinge, a reduce la tăcere, a în-
frunta, a combate.
διακξνέτ – [37] [impf.:
δηεθφλνπλ; viit.: δηαθνλήζσ;
1aor.: δηεθφλεζα; 1aor. pas.:
δηεθνλήζελ] (vb) a servi, a
sluji.
δηαινγηζκόο
διακξνία, -ας, ἡ – [34] (subst) a
sluji la masă, slujire, slujbă, di-
aconie.
διάκξνξς, -ξσ, ὁ – [29] (subst)
diacon, slujitor.
διακόριξι, -αι, -α – [8] (adj)
două sute.
διακξύτ – [1] [viit. med.:
δηαθνχζνκαη] (vb) a asculta, a
interoga.
διακπίντ – [19] [impf. med.:
δηεθξηλφκελ; 1aor. pas.:
δηεθξίζελ] (vb) 1. a deosebi, a
judeca, a discerne; 2. a se îndoi;
3. a hotărî, a decide.
διάκπιρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
1. deosebire, acţiunea de a deo-
sebi, de a discerne; 2. discuţie,
discutare.
διακτλύτ – [1] [impf.:
δηεθψιπνλ] (vb) a se opune, a
opri.
διαλαλέτ – [2] [impf.:
δηειάινπλ] (vb) a discuta, a ju-
deca (o problemă etc.).
διαλέγξμαι – [13] [impf.:
δηειεγφκελ; 1aor. med.:
δηειεμάκελ; 1aor. pas.:
δηειέρζελ] (vb) a argumenta, a
dezbate, a discuta.
διαλείπτ – [1] [2aor.: δηέιηπνλ]
(vb) a înceta, a se întrerupe.
διάλεκςξς, -ξσ, ἡ – [6] (subst)
dialect, limbă, grai.
διαλλάρρτ – [1] [2aor. pas.:
δηειιάγελ] (vb) a se împăca.
διαλξγίζξμαι – [16] [impf.:
δηεινγηδφκελ] (vb) a cugeta, a
se gândi.
διαλξγιρμός, -ξῦ, ὁ – [14]
(subst) 1. gând, cugetare, jude-
cată; 2. cârtire, tăgăduire, obi-
39
δηαιύσ
ecţie.
διαλύτ – [1] [impf. pas.:
δηειπφκελ; 1aor. pas.:
δηειχζελ] (vb) 1. a desființa, a
nimici; 2. a dispersa, a împrăș-
tia.
διαμαπςύπξμαι – [15] [1aor.:
δηεκαξηπξάκελ] (vb) a îndem-
na; a mărturisi.
διαμάγξμαι – [1] [impf.:
δηεκαρφκελ] (vb) a se lupta, a
dezbate.
διαμέντ – [5] [impf.: δηέκελνλ;
1aor.: δηέκεηλα; pf.:
δηακεκέλεθα] (vb) a rămâne, a
sta, a locui.
διαμεπίζτ – [11] [impf.:
δηεκέξηδνλ; 1aor.: δηεκέξηζα;
med.: δηεκεξηζάκελ; pf. pas.
ptc.: δηακεκεξηζκέλνο; 1aor.
pas.: δηεκεξίζζελ] (vb) 1. a
împărți; 2. a fi dezbinat.
διαμεπιρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
vrajbă, dezbinare, divizare.
διανέμτ – [1] [1aor. pas.:
δηελεκήζελ] (vb) a împrăștia, a
răspândi.
διανεύτ – [1] (vb) a face semne.
διανόημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
gând, cuget.
διάνξια, -ας, ἡ – [12] (subst)
gând, cuget, gândire, minte.
διανξίγτ – [8] [1aor.: δηήλνημα;
1aor. pas.: δηελνίρζελ] (vb) a
(se) deschide.
διανσκςεπεύτ – [1] (vb) a petre-
ce toată noaptea în.
διανύτ – [1] [1aor.: δηήλπζα]
(vb) a sfârși, a termina.
διαπαπαςπιβή, -ῆς, ἡ – [1]
(subst) gâlceavă, ceartă, con-
troversă.
40
δηαζπάσ
διαπεπάτ – [6] [1aor.:
δηεπέξαζα] (vb) a traversa, a
trece dincolo.
διαπλέτ – [1] [1aor.: δηέπιεπζα]
(vb) a străbate marea, a naviga.
διαπξνέξμαι – [2] [impf.:
δηεπνλνχκελ; 1aor.:
δηεπνλήζελ] (vb) a deranja, a
incomoda, a stânjeni.
διαπξπεύξμαι – [5] [impf.:
δηεπνξεπφκελ] (vb) a trece prin,
a călători, a se duce, a merge.
διαπξπέτ – [4] [impf.:
δηεπφξνπλ] (vb) a fi nedumerit,
a șovăi.
διαππαγμαςεύξμαι – [1] [1aor.:
δηεπξαγκαηεπζάκελ] (vb) a face
negoţ, a dobândi, a câștiga, a
realiza beneficii.
διαππίξμαι – [2] [impf. pas.:
δηεπξηφκελ] (vb) 1. a tăia, a
despica; 2. a înfuria, a mânia, a
scoate din fire.
διαππάζτ – [3] [viit.: δηαξπάζσ;
1aor.: δηήξπαζα] (vb) a răpi, a
jefui, a prăda.
διαππήγνσμι – [5] [impf. pas.:
δηεξξεζφκελ; 1aor.: δηέξξεμα]
(vb) a sfâșia, a rupe.
διαραφέτ – [2] [1aor.:
δηεζάθεζα] (vb) 1. a explica, a
lămuri; 2. a povesti, a da detalii.
διαρείτ – [1] [1aor.: δηέζεηζα]
(vb) a stoarce de bani, a scoate
bani de la cineva.
διαρκξππίζτ – [9] [1aor.:
δηεζθφξπηζα; 1aor. pas.:
δηεζθνξπίζζελ; 1viit. pas.:
δηαζθνξπηζζήζνκαη] (vb) a îm-
prăştia, a risipi.
διαρπάτ – [2] [pf. pas. inf.:
δηεζπάζζαη; 1aor. pas.:
δηαζπείξσ
δηεζπάζζελ] (vb) a face bucăți,
a sfâșia, a sfărâma.
διαρπείπτ – [3] [2aor. pas.:
δηεζπάξελ] (vb) a împrăştia.
διαρπξπά, -ᾶς, ἡ – [3] (subst)
diaspora, împrăştiere.
διαρςέλλξμαι – [8] [impf. med.:
δηεζηειιφκελ; 1aor. med.:
δηεζηεηιάκελ] (vb) a pune deo-
parte, a despărţi.
διάρςημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
interval de timp, răstimp.
διαρςξλή, -ῆς, ἡ – [3] (subst)
diferenţă, distincţie, deosebire.
διαρςπέφτ – [7] [1aor.:
δηέζηξεςα; pf. pas. ptc.:
δηεζηξακκέλνο] (vb) 1. a de-
forma; a strâmba, a denatura; 2.
a întoarce, a abate, a rătăci de la
credință.
διαρῴζτ – [8] [1aor.: δηέζσζα;
1aor. pas.: δηεζψζελ] (vb) a
scăpa din, a salva din.
διαςαγή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) or-
din, decret, hotărâre, rânduială,
poruncă.
διάςαγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
edict, poruncă.
διαςαπάρρξμαι – [1] [1aor. pas.:
δηεηαξάρζελ] (vb) a tulbura, a
(se) neliniști.
διαςάρρτ – [16] [viit. med.:
δηαηάμνκαη; 1aor.: δηέηαμα;
med.: δηεηαμάκελ; pf.:
δηαηέηαρα; 1aor. pas.:
δηεηάρζελ; 2aor. pas. ptc.:
δηαηαγείο] (vb) a porunci, a ho-
tărî, a orândui.
διαςελέτ – [1] (vb) a petrece
timpul, a rămâne.
διαςηπέτ – [2] [impf.: δηεηήξνπλ]
(vb) a păstra, a se păzi de ceva.
δηαρεηξίδνκαη
διαςίοημι – [7] [viit. med.:
δηαζήζνκαη; 2aor. med.:
δηεζέκελ] (vb) a rândui, a lăsa
prin testament, a face testa-
mentul.
διαςπίβτ – [9] [impf.: δηέηξηβνλ;
1aor.: δηέηξηςα] (vb) a petrece
timpul, a rămâne.
διαςπξφή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
hrană, alimentaţie.
διασγάζτ – [1] [1aor.: δηεχγαζα]
(vb) a se lumina de ziuă.
διασγής, -ές – [1] (adj) transpa-
rent, străveziu, clar, luminos.
διαφέπτ – [13] [impf. med./pas.:
δηεθεξφκελ; 1aor.: δηήλεγθα]
(vb) 1. a răspândi; a merge în
derivă, a se lăsa dus de curent, a
merge voia întâmplării; 2. a fi
diferit, a se deosebi.
διαφεύγτ – [1] [2aor.: δηέθπγνλ]
(vb) a scăpa.
διαφημίζτ – [3] [1aor.:
δηεθήκηζα; 1aor. pas.:
δηεθεκίζζελ] (vb) a (se) răs-
pândi, a vesti, a se duce vestea.
διαφοείπτ – [6] [1aor.:
δηέθζεηξα; pf. pas. ptc.:
δηεθζαξκέλνο; 2aor. pas.:
δηεθζάξελ] (vb) a nimici, a
roade, a strica, a prăpădi.
διαφοξπά, -ᾶς, ἡ – [6] (subst)
putrezire, descompunere, stri-
căciune, nimicire, distrugere.
διάφξπξς, -ξν – [4] (adj) 1. di-
vers, diferit, felurit; 2. deosebit,
mai bun, excelent.
διαφσλάρρτ – [1] [1aor.:
δηεθχιαμα] (vb) a păzi, a ține
sub pază.
διαγειπίζξμαι – [2] [1aor. med.:
δηερεηξηζάκελ] (vb) a ucide, a
41
δηαριεπάδσ
ridica mâna asupra cuiva.
διαγλεσάζτ – [1] (vb) a batjo-
cori, a lua în râs.
διαγτπίζτ – [1] (vb) a despărţi, a
separa, a pune deoparte.
διδακςικός, -ή, -όν – [2] (adj) a
fi capabil/destoinic să predea/să
învețe.
διδακςός, -ή, -όν – [3] (adj) in-
struit, învăţat.
διδαρκαλία, -ας, ἡ – [21] (subst)
învățătură, doctrină.
διδάρκαλξς, -ξσ, ὁ – [59]
(subst) învățător.
διδάρκτ – [97] [impf.:
ἐδίδαζθνλ; viit.: δηδάμσ; 1aor.:
ἐδίδαμα; 1aor. pas.: ἐδηδάρζελ]
(vb) a învăța, a preda.
διδαγή, -ῆς, ἡ – [30] (subst) în-
văţătură, doctrină.
δίδπαγμξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
drahmă dublă.
Δίδσμξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Didymos.
δίδτμι – [415] [impf.: ἐδίδνπλ;
viit.: δψζσ; 1aor.: ἔδσθα; subj.:
δψζῃ; 2aor.: ἔδσλ; pf.: δέδσθα;
pluperf.: ἐδεδψθεηλ; pf. pas.:
δέδνκαη; 1aor. pas.: ἐδφζελ;
1viit. pas.: δνζήζνκαη] (vb) a
da, a încredinţa, a lăsa în grija
cuiva, a transmite.
διεγείπτ – [6] [impf. pas.:
δηεγεηξφκελ; 1aor.: δηήγεηξα;
1aor. pas.: δηεγέξζελ] (vb) 1. a
se trezi, a ține treaz, a ține de
veghe; 2. a stârni, a (se) agita, a
răvăși.
διενοσμέξμαι – [1] (vb) a cugeta
la, a reflecta.
διέυξδξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
răscruce, răspântie sau ieşire.
42
δηθαηνθξηζία
διεπμηνεσςής, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) tălmăcitor, interpret,
traducător, translator.
διεπμηνεύτ – [6] [1aor.:
δηεξκήλεπζα] (vb) a traduce, a
interpreta, a explica.
διέπγξμαι – [43] [impf.:
δηεξρφκελ; viit.: δηειεχζνκαη;
2aor. act.: δη῅ιζνλ; pf. act.:
δηειήιπζα] (vb) a trece prin, a
merge prin mijlocul.
διεπτςάτ – [1] [1aor.:
δηεξψηεζα] (vb) a întreba des-
pre, a cerceta.
διεςής, -ές – [1] (adj) în vârstă de
doi ani.
διεςία, -ας, ἡ – [2] (subst) peri-
oadă de doi ani.
διηγέξμαι – [8] [viit.:
δηεγήζνκαη; 1aor.:
δηεγεζάκελ] (vb) a povesti, a
relata, a istorisi, a vorbi despre.
διήγηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
istorisire, povestire, relatare.
διηνεκής, -ές – [4] (adj) conti-
nuu, neîncetat, fără încetare,
fără sfârşit.
διοάλαρρξς, -ξν – [1] (adj)
promontoriu, loc înalt unde se
întâlnesc două mări, dâmb de
nisip.
διϊκνέξμαι – [1] (vb) a pătrunde,
a penetra.
διΐρςημι – [3] [1aor.: δηέζηεζα;
2aor.: δηέζηελ] (vb) a se înde-
părta, a se despărţi, a pleca mai
departe.
διϊργσπίζξμαι – [2] [impf.:
δητζρπξηδφκελ] (vb) a insista, a
stărui, a susține, a afirma cu tă-
rie.
δικαιξκπιρία, -ας, ἡ – [1]
δίθαηνο
(subst) judecată dreaptă.
δίκαιξς, -α, -ξν – [79] (adj)
drept, just, neprihănit, credin-
cios.
δικαιξρύνη, -ης, ἡ – [92] (subst)
dreptate, neprihănire.
δικαιότ – [39] [viit.: δηθαηψζσ;
1aor.: ἐδηθαίσζα; pf. pas.:
δεδηθαίσκαη; 1aor. pas.:
ἐδηθαηψζελ; 1viit. pas.:
δηθαησζήζνκαη] (vb) a îndrepta,
a face pe cineva drept, a declara
pe cineva drept, a îndreptăți.
δικαίτμα, -ςξς, ςό – [10] (subst)
1. rânduială, orânduire, porun-
că; 2. act de dreptate, achitare,
judecată, sentinţă, îndreptare.
δικαίτς – [5] (adv) corect, just,
cu dreptate.
δικαίτρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
îndreptare.
δικαρςής, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
judecător, arbitru.
δίκη, -ης, ἡ – [3] (subst) 1. act de
judecată, sentinţă, osândire,
pedeapsă; 2. justiţie, dreptatea
divină.
δίκςσξν, -ξσ, ςό – [12] (subst)
plasă, năvod, mreajă.
δίλξγξς, -ξν – [1] (adj) nesincer,
făţarnic, viclean, șiret.
διό – [53] (conj) deci, pentru
aceea, de aceea.
διξδεύτ – [2] [impf.: δηψδεπνλ;
1aor.: δηψδεπζα] (vb) a călători
prin, a umbla, a străbate.
Διξνύριξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Dionisie.
διόπεπ – [2] (conj) de aceea.
διξπεςής, -ές – [1] (adj) căzut
din cer.
διόποτμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
δίςνο
îmbunătăţire, reformă, îndrep-
tare, corectare.
διόποτρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
îndreptare, corectare, reformare.
διξπύρρτ – [4] [1aor. pas.:
δησξχρζελ] (vb) a sparge.
Διόρκξσπξι, -τν, ὁ – [1] (subst)
Dioscor.
διόςι – [23] (conj) 1. pentru că,
deoarece; 2. într-adevăr.
Διξςπέφης, -ξσς, ὁ – [1] (subst)
Diotrefes.
διπλξῦς, -ῆ, -ξῦν – [4] (adj) du-
blu, de două ori, îndoit.
διπλότ – [1] [1aor.: ἐδίπισζα]
(vb) a da dublu, a da îndoit.
δίς – [6] (adv) de două ori, îndoit,
dublu.
διρμσπιάς, -άδξς, ἡ – [1] (subst)
miriadă dublă (20.000).
διρςάζτ – [2] [1aor.: ἐδίζηαζα]
(vb) a se îndoi, a ezita, a fi clă-
tinat de ceva.
δίρςξμξς, -ξν – [3] (adj) cu două
tăişuri, literal "cu două guri".
διργίλιξι, -αι, -α – [1] (adj) do-
uă mii.
διϋλίζτ – [1] (vb) a strecura, a
trece prin.
διγάζτ – [1] [1aor.: ἐδίραζα]
(vb) a împărţi în două, a des-
părți.
διγξρςαρία, -ας, ἡ – [2] (subst)
dezbinare, vrajbă, discordie,
disensiune, neînțelegere.
διγξςξμέτ – [2] [viit.:
δηρνηνκήζσ] (vb) a despica, a
tăia în două.
διψάτ – [16] [viit.: δηςήζσ;
1aor.: ἐδίςεζα] (vb) a înseta.
δίψξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) sete.
43
δίςπρνο
δίψσγξς, -ξν – [2] (adj) literal
"cu suflet dublu" = îndoielnic,
care ezită.
διτγμός, -ξῦ, ὁ – [10] (subst)
persecuţie, prigoană.
διώκςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
persecutor, prigonitor.
διώκτ – [45] [impf.: ἐδίσθνλ;
viit.: δηψμσ; 1aor.: ἐδίσμα; pf.
pas. ptc.: δεδησγκέλνο; 1aor.
pas.: ἐδηψρζελ] (vb) a urmări, a
persecuta.
δόγμα, -ςξς, ςό – [5] (subst) de-
cret, ordonanţă, poruncă, edict,
rânduială, dogmă.
δξγμαςίζξμαι – [1] (vb) a obliga,
a răbda, a suferi autoritatea le-
gilor.
δξκέτ – [62] [impf.: ἐδφθνπλ;
viit.: δφμσ; 1aor.: ἔδνμα] (vb) 1.
a (i se) părea; 2. a se gândi, a
crede.
δξκιμάζτ – [22] [viit.: δνθηκάζσ;
1aor.: ἐδνθίκαζα; pf. pas.:
δεδνθίκαζκαη] (vb) 1. a pune la
încercare, a încerca, a aprecia;
2. a demonstra, a aproba.
δξκιμαρία, -ας, ἡ – [1] (subst)
încercare, probă, cercetare.
δξκιμή, -ῆς, ἡ – [7] (subst) do-
vadă, probă, demonstrație.
δξκίμιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
încercare, dovadă, testare, pro-
bă.
δόκιμξς, -ξν – [7] (adj) testat,
dovedit, aprobat, ratificat, re-
cunoscut.
δξκός, -ξῦ, ἡ – [6] (subst) bârnă,
grindă, buștean.
δόλιξς, -α, -ξν – [1] (adj) înşe-
lător, şiret, viclean, prefăcut,
amăgitor.
44
δνπιόσ
δξλιότ – [1] [impf. 3pl.:
ἐδνιηνῦζαλ] (vb) a induce în
eroare, a înșela.
δόλξς, -ξσ, ὁ – [11] (subst) în-
șelătorie, vicleșug.
δξλότ – [1] (vb) a falsifica, a
contraface, a preface.
δόμα, -ςξς, ςό – [4] (subst) dar,
cadou.
δόυα, -ης, ἡ – [166] (subst) 1.
slavă, glorie, cinste, mărire; 2.
strălucire, splendoare; 3.
fv:δόμαη cei slăviți, măririle
(îngereşti, cereşti).
δξυάζτ – [61] [impf.: ἐδφμαδνλ;
viit.: δνμάζσ δνμήζσ; 1aor.:
ἐδφμαζα; pf. pas.: δεδφμαζκαη;
1aor. pas.: ἐδνμάζζελ] (vb) a
slăvi, a cinsti, a lăuda.
Δξπκάς, -άδξς, ἡ – [2] (subst)
Dorca.
δόρις, -ετς, ἡ – [2] (subst) ca-
dou, dar, dăruire.
δόςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst) dătă-
tor.
δξσλαγτγέτ – [1] (vb) a subju-
ga, a supune, a înrobi.
δξσλεία, -ας, ἡ – [5] (subst) ro-
bie, sclavie.
δξσλεύτ – [25] [viit.: δνπιεχζσ;
1aor.: ἐδνχιεπζα; pf.:
δεδνχιεπθα] (vb) a servi, a
sluji.
δξύλη, -ης, ἡ – [3] (subst) sclavă,
roabă, slujitoare.
δξῦλξς, -η, -ξν – [126] (subst)
sclav, rob.
δξσλότ – [8] [viit.: δνπιψζσ;
1aor.: ἐδνχισζα; pf. pas.:
δεδνχισκαη; 1aor. pas.:
δεδνπιψζελ] (vb) a robi, a
aduce la supunere.
δνρή
δξγή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) primire,
întâmpinare, ospăț, banchet.
δπάκτν, -ξνςξς, ὁ – [13] (subst)
balaur, dragon, șarpe.
δπάρρξμαι – [1] (vb) a prinde
(printr-o viclenie).
δπαγμή, -ῆς, ἡ – [3] (subst)
drahmă.
δπέπανξν, -ξσ, ςό – [8] (subst)
seceră.
δπόμξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) cale,
drum, cursă, alergare, misiune.
Δπξύριλλα, -ης, ἡ – [1] (subst)
Drusilla.
δύναμαι – [210] [impf.:
἞δπλάκελ ἐδπλάκελ; viit.:
δπλήζνκαη; 1aor.: ἞δπλήζελ
἞δπλάζζελ] (vb) a fi puternic, a
fi în stare, a putea.
δύναμις, -ετς, ἡ – [119] (subst)
1. putere, forță; 2. minune; 3.
puteri (îngeri, duhuri, forțe
etc.).
δσναμότ – [2] [1aor. pas.:
ἐδπλακψζελ] (vb) a (se) întări,
a face puternic pe cineva.
δσνάρςης, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
domnitor, suveran, oficialitate,
dregător.
δσναςέτ – [3] (vb) a fi în stare, a
fi puternic.
δσναςός, -ή, -όν – [32] (adj) 1.
puternic, tare; 2. posibil, cu pu-
tinţă.
δύντ1 – [1] [1aor.: ἔδπζα; 2aor.:
ἔδπλ] (vb) a apune, a asfinți, a
se culca.
δύντ2 – [1] [1aor.: ἔδπζα; 2aor.:
ἔδπλ] (vb) a intra, a sta.
δύξ – [135] (adj) doi, două.
δσρβάρςακςξς, -ξν – [2] (adj)
δώξεκα
greu de dus, anevoie de purtat,
greu de făcut.
δσρενςέπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) dizenterie.
δσρεπμήνεσςξς, -ξν – [1] (adj)
greu de explicat, dificil.
δύρις, -ετς, ἡ – [1] (subst) apus,
asfinţit, vest.
δύρκξλξς, -ξν – [1] (adj) greu,
dificil, anevoios.
δσρκόλτς – [3] (adv) cu dificul-
tate, cu greu, dificil.
δσρμή, -ῆς, ἡ – [5] (subst) apus,
asfinţit, vest, occident.
δσρνόηςξς, -ξν – [1] (adj) greu
de înţeles.
δσρφημέτ – [1] (vb) a huli, a ca-
lomnia, a defăima, a insulta.
δσρφημία, -ας, ἡ – [1] (subst)
defăimare, calomnie, hulă, in-
sultă.
δώδεκα – [75] (adj) doisprezece.
δτδέκαςξς, -η, -ξν – [1] (adj) al
doisprezecelea.
δτδεκάφσλξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) cele douăsprezece tri-
buri.
δῶμα, -ςξς, ςό – [7] (subst)
acoperiş, terasă.
δτπεά, -ᾶς, ἡ – [11] (subst) 1.
cadou, dar; 2. în dar, gratuit; 3.
fără motiv, în zadar, zadarnic,
pe nedrept.
δτπεάν – [9] (adv) fără plată, fă-
ră motiv.
δτπέξμαι – [3] [1aor.:
ἐδσξεζάκελ; pf.: δεδψξεκαη]
(vb) a prezenta, a conferi, a
acorda.
δώπημα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
cadou, dar.
45
δ῵ξνλ
δῶπξν, -ξσ, ςό – [19] (subst)
cadou, dar.
ἔα – [1] (interj) ah!, hei!, stai!,
lasă!.
ἐάν – [333] (conj) dacă.
ἐάνπεπ – [3] (conj) dacă, doar
dacă.
ἑασςξῦ, -ῆς, -ξῦ – [319] (pron)
el însuși.
ἐάτ – [11] [impf.: εἴσλ; viit.:
ἐάζσ; 1aor.: εἴαζα; imperativ:
ἔαζνλ] (vb) a nu lăsa, a nu în-
gădui, a împiedica.
ἑβδξμήκξνςα – [5] (adj) şapte-
zeci.
ἑβδξμηκξνςάκις – [1] (adv) de
şaptezeci de ori.
ἕβδξμξς, -η, -ξν – [9] (adj) al
șaptelea.
῎Εβεπ, ὁ – [1] (subst) Heber,
Eber.
῾Εβπαι – [3] (adj) limba ebraică.
῾Εβπαῖξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
evreu.
῾Εβπαϊρςί – [7] (adv) evreiește.
ἐγγίζτ – [42] [viit.: ἐγγίζσ;
1aor.: ἤγγηζα; pf.: ἤγγηθα] (vb)
a se apropia.
ἐγγπάφτ – [3] [pf. pas.:
ἐγγέγξακκαη] (vb) a scrie, a fi
înscris, a consemna.
ἔγγσξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) chezaş,
garant.
ἐγγύς – [31] (adv) aproape, în
apropiere. Ex.: ἐγγύςεπξν =
'mai aproape'.
ἐγείπτ – [144] [viit.: ἐγεξ῵;
1aor.: ἤγεηξα; pf. pas.:
ἐγήγεξκαη; 1aor. pas.: ἞γέξζελ;
1viit. pas.: ἐγεξζήζνκαη] (vb) 1.
a se trezi, a se deştepta; 2. a se
46
ἐγθνκβόνκαη
ridica, a ridica în picioare; 3. a
ridica, a înălța; 4. a învia, a
scula la viaţă; 5. a aţâţa, a pro-
voca; 6. a ridica un împărat, un
mântuitor.
ἔγεπρις, -ετς, ἡ – [1] (subst) în-
viere, trezire.
ἐγκάοεςξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) is-
coadă, spion.
ἐγκαίνια, -τν, ςό – [1] (subst)
sărbătoarea pentru rededicarea
(înnoirea) Templului.
ἐγκαινίζτ – [2] [1aor.:
ἐλεθαίληζα; pf. pas.:
ἐγθεθαίληζκαη (ἐλθεθαίληζκαη)]
(vb) a înnoi, a inaugura, a sfinţi.
ἐγκακέτ – [6] [1aor.: ἐλεθάθεζα]
(vb) a părăsi pe cineva curajul,
a se descuraja.
ἐγκαλέτ – [7] [impf.: ἐλεθάινπλ;
viit.: ἐγθαιέζσ] (vb) a acuza, a
învinui, a chema în judecată.
ἐγκαςαλείπτ – [10] [impf.:
ἐγθαηέιεηπνλ; viit.:
ἐγθαηαιείςσ; 2aor.:
ἐγθαηέιηπνλ; 1aor. pas.:
ἐγθαηειείθζελ] (vb) a lăsa, a se
lepada de, a părăsi, a abandona.
ἐγκαςξικέτ – [1] (vb) a trăi, a
locui printre.
ἐγκασγάξμαι – [1] (vb) a se lău-
da, a se făli.
ἐγκενςπίζτ – [6] [1aor.:
ἐλεθέληξηζα; 1aor. pas.:
ἐλεθεληξίζζελ; 1viit. pas.:
ἐγθεληξηζζήζνκαη] (vb) a pune
/ a folosi ca altoi, a altoi.
ἔγκλημα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
învinuire, vină, acuzație.
ἐγκξμβόξμαι – [1] [1aor.:
ἐλεθνκβσζάκελ] (vb) a se în-
fășura, a îmbrăca, a se încinge.
ἐγθνπή
ἐγκξπή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) ob-
stacol, piedică.
ἐγκόπςτ – [5] [impf. pas.:
ἐλεθνπηφκελ; 1aor.: ἐλέθνςα]
(vb) a împiedica, a supăra.
ἐγκπάςεια, -ας, ἡ – [4] (subst)
înfrânare, cumpătare, sobrietate,
stăpânire de sine.
ἐγκπαςεύξμαι – [2] (vb) a se stă-
pâni, a se înfrâna.
ἐγκπαςής, -ές – [1] (adj) stăpân
pe sine, disciplinat, înfrânat.
ἐγκπίντ – [1] [1aor.: ἐλέθξηλα]
(vb) a pune pe aceeaşi treaptă, a
socoti în numărul, a grupa.
ἐγκπύπςτ – [2] [1aor.:
ἐλέθξπςα] (vb) a ascunde, a
pune în, a se amesteca printre.
ἔγκσξς, -ξν – [1] (adj) însărcina-
tă, gravidă.
ἐγγπίτ – [1] [1aor.: ἐλέρξηζα]
(vb) a unge.
ἐγώ – [2584] (pron) eu.
ἐδαφίζτ – [1] [Attic viit.:
ἐδαθη῵] (vb) a face una cu pă-
mântul, a arunca la pământ, a
demola.
ἔδαφξς, -ξσς, ςό – [1] (subst)
pământ, sol.
ἑδπαῖξς, -α, -ξν – [3] (adj) ne-
clintit, trainic, statornic, stabil,
ferm.
ἑδπαίτμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
sprijin, temelie, susținere.
῾Εζεκίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Ezechia.
ἐοελξοπηρκία, -ας, ἡ – [1]
(subst) devoțiune, cucernicie
aleasă de bună voie, evlavie.
ἐοίζτ – [1] [pf. pas. ptc.:
εἰζηζκέλνο] (vb) a obișnui.
εἰκί
ἐονάπγης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
etnarh, dregător.
ἐονικός, -ή, -όν – [4] (adj) po-
por, neam; păgân.
ἐονικῶς – [1] (adv) păgânește, ca
păgânii.
ἔονξς, -ξσς, ςό – [162] (subst) o
națiune; Neamurile (plural).
ἔοξς, -ξσς, ςό – [12] (subst)
obicei, tradiție, datină, rânduia-
lă.
εἰ – [502] (conj) dacă, oare.
εἰδέα, -ας, ἡ – [1] (subst) formă,
aparenţă, înfățișare.
εἶδξς, -ξσς, ςό – [5] (subst)
formă, înfățișare, apariție.
εἰδτλεῖξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
templu idolesc.
εἰδτλόοσςξς – [9] (adj) sacrifi-
ciu adus idolilor.
εἰδτλξλάςπης, -ξσ, ὁ – [7]
(subst) idolatru, închinător la
idoli.
εἰδτλξλαςπία, -ας, ἡ – [4]
(subst) idolatrie.
εἴδτλξν, -ξσ, ςό – [11] (subst)
idol, zeu fals.
εἰκῇ – [6] (adv) în zadar, zadar-
nic, în van, fără motiv.
εἴκξρι – [11] (adj) douăzeci.
εἴκτ – [1] [1aor.: εἶμα] (vb) a ce-
da, a da înapoi.
εἰκών, -όνξς, ἡ – [23] (subst)
icoană, chip, idol.
εἰλικπίνεια, -ας, ἡ – [3] (subst)
puritate, curăţie, neprihănire,
nevinovăţie.
εἰλικπινής, -ές – [2] (adj) curat,
nevinovat, drept, sincer.
εἰμί – [2462] [inf.: εἶλαη; impf.
med.: ἤκελ; viit. med.: ἔζνκαη]
47
εἴπεξ
(vb) eu sunt; a fi, a exista.
εἴπεπ – [6] (conj) dacă cumva,
dacă într-adevăr, fiindcă, pentru
că.
εἰπηνεύτ – [4] [viit.: εἰξελεχζσ]
(vb) a aduce pace, a fi pe pace.
εἰπήνη, -ης, ἡ – [92] (subst) pace,
înţelegere, mântuire.
εἰπηνικός, -ή, -όν – [2] (adj)
pașnic, iubitor de pace, împăci-
uitor.
εἰπηνξπξιέτ – [1] (vb) a face
pace.
εἰπηνξπξιός, -ξσ, ὁ – [1] (adj)
făcător de pace, împăciuitor.
εἰς1 – [1767] (prep + ac) spre,
către, până la, în.
εἷς2, μία, ἕν – [345] (adj) unu,
una, unul singur, unic.
εἰράγτ – [11] [2aor.: εἰζήγαγνλ]
(vb) a băga, a duce în, a intro-
duce.
εἰρακξύτ – [5] [viit. med.:
εἰζαθνχζνκαη; 1aor. pas.:
εἰζεθνχζζελ; 1viit. pas.:
εἰζαθνπζζήζνκαη] (vb) 1. a se
supune, a asculta; 2. a satisface,
a împlini o rugăciune.
εἰρδέγξμαι – [1] [viit.:
εἰζδέμνκαη] (vb) a primi, a în-
tâmpina.
εἴρειμι1 – [1] [inf.: εἰζηέλαη;
impf.: εἰζῄεηλ] (vb) a merge în,
a intra.
εἴρειμι2 – [3] [inf.: εἰζηέλαη;
impf.: εἰζῄεηλ] (vb) a pătrunde,
a intra.
εἰρέπγξμαι – [194] [viit.:
εἰζειεχζνκαη; 2aor. act.:
εἰζ῅ιζνλ; pf. act.: εἰζειήιπζα]
(vb) a intra, a pătrunde în.
εἰρκαλέξμαι – [1] [1aor.:
48
ἐθβάιισ
εἰζεθαιεζάκελ] (vb) a invita, a
chema la.
εἴρξδξς, -ξσ, ἡ – [5] (subst) in-
trare, sosire, venire.
εἰρπηδάτ – [1] [1aor.:
εἰζεπήδεζα] (vb) a se repezi în,
a se năpusti, a sări în.
εἰρπξπεύξμαι – [18] [impf.:
εἰζεπνξεπφκελ] (vb) a intra, a
merge spre.
εἰρςπέγτ – [1] [2aor.:
εἰζέδξακνλ] (vb) a alerga în.
εἰρφέπτ – [8] [1aor.: εἰζήλεγθα;
2aor.: εἰζήλεγθνλ] (vb) a băga
(pe cineva sau ceva) în, a in-
troduce; a aduce.
εἶςα – [15] (adv) atunci, apoi,
după aceea.
εἴςε – [65] (conj) dacă.
εἴτοα – [4] [2perf.: ἔζσ; pluperf.:
εἰψζεηλ] (vb) a avea obiceiul, a
fi deprins să.
ἐκ, ἐυ – [914] (prep + gesuadvst.)
din, de la, dinspre, printre, din-
tre.
ἕκαρςξς, -η, -ξν – [82] (adj) fi-
ecare, oricine.
ἑκάρςξςε – [1] (adv) în orice
moment, întotdeauna, de fiecare
dată.
ἑκαςόν – [17] (adj) o sută.
ἑκαςξνςαεςής, -ές – [1] (adj) în
vârstă de o sută de ani.
ἑκαςξνςαπλαρίτν, -ξν – [3]
(adj) de o sută de ori, însutit.
ἑκαςξνςάπγης, -ξσ – [20] (subst)
centurion, sutaș.
ἐκβαίντ – [1] [2aor.: ἐμέβελ]
(vb) a ieşi afară, a pleca.
ἐκβάλλτ – [81] [viit.: ἐθβαι῵;
2aor.: ἐμέβαινλ; pluperf.:
ἔθβαζηο
ἐθβεβιήθεηλ; 1aor. pas.:
ἐμεβιήζελ; 1viit. pas.:
ἐθβιεζήζνκαη] (vb) a scoate, a
lunga, a izgoni, a da afară, a
trimite.
ἔκβαρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
cale de ieşire, ieşire, scăpare;
încheiere, împlinire.
ἐκβξλή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
aruncarea lestului, balastului,
încărcăturii.
ἔκγξνξς – [1] (adj) descendent,
urmaș, nepot.
ἐκδαπανάξμαι – [1] [1viit. pas.:
ἐθδαπαλεζήζνκαη] (vb) a chel-
tui, a goli.
ἐκδέγξμαι – [6] [impf.:
ἐμεδερφκελ] (vb) a aștepta.
ἔκδηλξς, -ξν – [1] (adj) vădit,
clar, evident, cunoscut.
ἐκδημέτ – [3] [1aor. inf.:
ἐθδεκ῅ζαη] (vb) a pleca, a fi
absent, a-și muta locuința, a se
muta.
ἐκδίδτμι – [4] [viit. med.:
ἐθδψζνκαη; 2aor. med.:
ἐμεδφκελ] (vb) a arenda, a da cu
chirie, a închiria.
ἐκδιηγέξμαι – [2] (vb) a povesti,
a istorisi, a spune, a descrie.
ἐκδικέτ – [6] [viit.: ἐθδηθήζσ;
1aor.: ἐμεδίθεζα] (vb) 1. a răz-
buna pe cineva, a face dreptate
cuiva; 2. a se răzbuna pe cine-
va, a pedepsi.
ἐκδίκηρις, -ετς, ἡ – [9] (subst)
răzbunare, pedepsire.
ἔκδικξς, -ξσ, ὁ – [2] (adj) răz-
bunător, care pedepsește.
ἐκδιώκτ – [1] [viit.: ἐθδηψμσ;
1aor.: ἐμεδίσμα] (vb) a alunga,
a prigoni.
ἐθθιάσ
ἔκδξςξς, -ξν – [1] (adj) dat, pră-
dat, trădat.
ἐκδξγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) aş-
teptare.
ἐκδύτ – [6] [1aor.: ἐμέδπζα;
med.: ἐμεδπζάκελ] (vb) 1. a
despuia, a jefui, a prăda; 2. a
(se) dezbrăca.
ἐκεῖ – [95] (adv) acolo, dincolo.
ἐκεῖοεν – [27] (adv) acolo,
de-acolo, din acel loc.
ἐκεῖνξς, -η, -ξ – [243] (pron)
acel, acela, aceea.
ἐκεῖρε – [2] (adv) acolo,
într-acolo.
ἐκζηςέτ – [7] [1aor.: ἐμεδήηεζα;
1aor. pas.: ἐμεδεηήζελ; 1viit.
pas.: ἐθδεηεζήζνκαη] (vb) a
cere, a căuta.
ἐκζήςηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
subiect de discuţie, de cerceta-
re, ceartă.
ἐκοαμβέξμαι – [4] [1aor. pas.:
ἐμεζακβήζελ] (vb) a fi uimit,
uluit, a se înspăimânta.
ἔκοαμβξς, -ξν – [1] (adj) extrem
de uimit, plin de uimire.
ἐκοασμάζτ – [1] [impf.:
ἐμεζαχκαδνλ] (vb) a fi foarte
mirat, a fi uluit de.
ἔκοεςξς, -ξν – [1] (adj) lepădat,
expus, abandonat.
ἐκκαοαίπτ – [2] [1aor.:
ἐμεθάζαξα] (vb) a curăţi, a pu-
rifica.
ἐκκαίξμαι – [1] [1aor. pas.:
ἐμεθαχζελ] (vb) a se aprinde.
ἐκκενςέτ – [2] [1aor.:
ἐμεθέληεζα] (vb) a străpunge, a
împunge.
ἐκκλάτ – [3] [1aor. pas.:
49
ἐθθιείσ
ἐμεθιάζζελ] (vb) a tăia.
ἐκκλείτ – [2] [1aor.: ἐμέθιεηζα;
1aor. pas.: ἐμεθιείζζελ] (vb) a
înlătura, a exclude, a îndepărta.
ἐκκληρία, -ας, ἡ – [114] (subst)
biserică, adunare, congregaţie.
ἐκκλίντ – [3] [1aor.: ἐμέθιηλα]
(vb) a se abate, a se depărta, a
se întoarce.
ἐκκξλσμβάτ – [1] [1aor.:
ἐμεθνιχκβεζα] (vb) a scăpa
înotând.
ἐκκξμίζτ – [1] [impf. pas.:
ἐμεθνκηδφκελ] (vb) a duce la
groapă.
ἐκκόπςτ – [10] [viit.: ἐθθφςσ;
1aor.: ἐμέθνςα; 2aor. pas.:
ἐμεθφπελ; 2viit. pas.:
ἐθθνπήζνκαη] (vb) a tăia, a în-
depărta.
ἐκκπεμάννσμι – [1] [impf. med.:
ἐμεθξεκάκελ] (vb) a atârna, a
spânzura.
ἐκλαλέτ – [1] [1aor.: ἐμειάιεζα]
(vb) a spune, a dezvălui.
ἐκλάμπτ – [1] [viit.: ἐθιάκςσ]
(vb) a străluci.
ἐκλανοάνξμαι – [1] [pf.:
ἐθιέιεζκαη] (vb) a uita.
ἐκλέγτ – [22] [impf. med.:
ἐμειεγφκελ; 1aor. med.:
ἐμειεμάκελ; pf. pas.:
ἐθιέιεγκαη] (vb) a alege.
ἐκλείπτ – [4] [viit.: ἐθιείςσ;
2aor.: ἐμέιηπνλ] (vb) a înceta, a
se termina, a pieri, a muri.
ἐκλεκςός, -ή, -όν – [22] (adj)
ales, desemnat.
ἐκλξγή, -ῆς, ἡ – [7] (subst) ale-
gere.
ἐκλύξμαι – [5] [1aor. pas.:
ἐμειχζελ; 1viit. pas.:
50
ἐθπιεξόσ
ἐθιπζήζνκαη] (vb) a fi slab, a fi
fără forţă, a se lenevi.
ἐκμάρρτ – [5] [impf.: ἐμέκαζζνλ;
1aor.: ἐμέκαμα] (vb) a curăţa, a
şterge picioarele.
ἐκμσκςηπίζτ – [2] [impf.:
ἐμεκπθηήξηδνλ] (vb) a-și bate
joc, a batjocori.
ἐκνεύτ – [1] [1aor.: ἐμέλεπζα]
(vb) a se întoarce, a se retrage
pe ascuns, a dispărea.
ἐκνήφτ – [1] [1aor.: ἐμέλεςα]
(vb) a se dezmetici, a se trezi
din beţie.
ἑκξύριξς, -α, -ξν – [1] (adj) ne-
silit, în mod voluntar, de bună
voie.
ἑκξσρίτς – [2] (adv) de bună vo-
ie, voluntar.
ἔκπαλαι – [2] (adv) de mult timp,
demult.
ἐκπειπάζτ – [4] [viit.:
ἐθπεηξάζσ; 1aor.: ἐμεπείξαζα]
(vb) a pune la încercare, a ispiti.
ἐκπέμπτ – [2] [1aor.: ἐμέπεκςα;
1aor. pas.: ἐμεπέκθζελ] (vb) a
trimite.
ἐκπεπιρρῶς – [1] (adv) stăruitor,
depășind măsura, insistent.
ἐκπεςάννσμι – [1] [1aor.:
ἐμεπέηαζα] (vb) a întinde.
ἐκπηδάτ – [1] [1aor.:
ἐμεπήδεζα] (vb) a se grăbi.
ἐκπίπςτ – [10] [1aor.: ἐμέπεζα;
2aor.: ἐμέπεζνλ; pf.:
ἐθπέπησθα] (vb) 1. a cădea; 2.
a-și pierde valoarea, a se în-
vechi.
ἐκπλέτ – [3] [impf.: ἐμέπινπλ;
1aor.: ἐμέπιεπζα] (vb) a navi-
ga.
ἐκπληπότ – [1] [pf.:
ἐθπιήξσζηο ἐθρέσ

ἐθπεπιήξσθα] (vb) a umple, a zitate.

împlini.
ἐκπλήπτρις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) împlinire.
ἐκπλήρρξμαι – [13] [impf. pas.:
ἐμεπιεζζφκελ; 2aor. pas.:
ἐμεπιάγελ] (vb) a fi uluit, a fi
uimit.
ἐκπνέτ – [3] [1aor.: ἐμέπλεπζα]
(vb) a-și da duhul, a muri.
ἐκπξπεύξμαι – [33] [impf.:
ἐμεπνξεπφκελ; viit.:
ἐθπνξεχζνκαη] (vb) a ieşi, a
pleca.
ἐκπξπνεύτ – [1] [1aor.:
ἐμεπφξλεπζα] (vb) a săvârşi lu-
cruri neruşinate, a se purta ca o
prostituată.
ἐκπςύτ – [1] [1aor.: ἐμέπηπζα]
(vb) a dispreţui, a respinge, a
scuipa.
ἐκπιζότ – [4] [1aor.: ἐμεξίδσζα;
1aor. pas.: ἐμεξηδψζελ; 1viit.
pas.: ἐθξηδσζήζνκαη] (vb) a
dezrădăcina.
ἔκρςαρις, -ετς, ἡ – [7] (subst) 1.
uimire, tulburare, uluire, rătăci-
re; 2. extaz, vedenie, halucina-
ţie.
ἐκρςπέφτ – [1] [pf. pas.:
ἐμέζηξακκαη] (vb) a corupe, a
perverti.
ἐκςαπάρρτ – [1] (vb) a tulbura, a
crea confuzie.
ἐκςείντ – [16] [viit.: ἐθηελ῵;
1aor.: ἐμέηεηλα] (vb) a întinde, a
pune mâna pe.
ἐκςελέτ – [2] [1aor.: ἐμεηέιεζα]
(vb) a termina, a isprăvi, a duce
la capăt.
ἐκςένεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
perseverenţă, sârguință, serio-
ἐκςενής, -ές – [2] (adj) zelos,
stăruitor, necontenit.
ἐκςενῶς – [2] (adv) cu stăruinţă,
în chip stăruitor.
ἐκςίοημι – [4] [impf. med.:
ἐμεηηζέκελ; 2aor. med.:
ἐμεζέκελ; 1aor. pas.: ἐμεηέζελ]
(vb) a declara, a povesti, a pre-
zenta.
ἐκςινάρρτ – [4] [1aor.:
ἐμεηίλαμα; med.: ἐμεηηλαμάκελ]
(vb) a scutura (praful).
ἐκςός1 – [8] (prep + gesuadvst.)
afară, în afara.
ἕκςξς2, -η, -ξν – [14] (adj) al şa-
selea.
ἐκςπέπξμαι – [5] [2aor. pas.:
ἐμεηξάπελ; 2viit. pas.:
ἐθηξαπήζνκαη] (vb) a se abate,
a rătăci.
ἐκςπέφτ – [2] (vb) 1. a hrăni; 2. a
crește.
ἔκςπτμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
naştere prematură, avorton,
stârpitură.
ἐκφέπτ – [8] [viit.: ἐμνίζσ; 1aor.:
ἐμήλεγθα] (vb) 1. a scoate afară;
2. a rodi, a produce.
ἐκφεύγτ – [8] [viit. med.:
ἐθθεχμνκαη; 2aor.: ἐμέθπγνλ;
2prf.: ἐθπέθεπγα] (vb) a fugi, a
scăpa.
ἐκφξβέτ – [1] (vb) a înspăimânta,
a îngrozi.
ἔκφξβξς, -ξν – [2] (adj) înspăi-
mântat.
ἐκφύτ – [2] (vb) a da naştere, a
produce.
ἐκγέτ – [27] [impf. pas.:
ἐμερπλλφκελ; viit.: ἐθρε῵;
1aor.: ἐμέρεα; pf. pas.:

51
ἐθρσξέσ
ἐθθέρπκαη; 1aor. pas.:
ἐμερχζελ; 1viit. pas.:
ἐθρπζήζνκαη] (vb) 1. a vărsa, a
revărsa, a împrăștia; 2. a lăsa
pradă, a lăsa în puterea cuiva.
ἐκγτπέτ – [1] (vb) a pleca.
ἐκψύγτ – [3] [1aor.: ἐμέςπμα]
(vb) a-şi da sufletul, a muri.
ἑκών, -ξῦρα, -ξν – [2] (adj) ne-
silit, de bună voie, voluntar.
ἐλαία, -ας, ἡ – [15] (subst) măs-
lin.
ἔλαιξν, -ξσ, ςό – [11] (subst)
ulei de măsline.
ἐλαιών, -ῶνξς, ὁ – [1] (subst)
livadă de măslini.
᾽Ελαμίςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
elamiţi.
ἐλάρρτν, -ξν – [18] (adj) inferi-
or.
ἐλαςςξνέτ – [1] [1aor.:
἞ιαηηφλεζα] (vb) a avea puțin,
a fi lipsit.
ἐλαςςότ – [3] [1aor.: ἞ιάηησζα;
pf. pas.: ἞ιάηησκαη; 1aor. pas.:
἞ιαηηψζελ (ἐιαηηψζελ)] (vb) a
pune mai prejos, a coborî, a
micşora, a scădea, a diminua.
ἐλαύντ – [5] [impf. pas.:
἞ιαπλφκελ; pf.: ἐιήιαθα] (vb)
a împinge, a face să înainteze.
ἐλαφπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
uşurinţă.
ἐλαφπός, -ά, -όν – [2] (adj) uşor.
᾽Ελεάζαπ, ὁ – [2] (subst) Eleazar.
ἐλεάτ – [3] (vb) a avea milă de, a
se milostivi de, a milui.
ἐλεγμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) re-
proş, mustrare, combatere.
ἔλεγυις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
mustrare.
52
᾽Διηνύδ
ἔλεγγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) 1.
dovadă, dovedire; 2. mustrare.
ἐλέγγτ – [17] [viit.: ἐιέγμσ;
1aor.: ἤιεγμα; 1aor. pas.:
἞ιέγρζελ] (vb) 1. a renega, a
tăgădui, a osândi, a respinge, a
combate, a blama; 2. a mustra,
a convinge pe cineva de ceva, a
dovedi; 3. a osândi, a pedepsi.
ἐλεεινός, -ή, -όν – [2] (adj) jal-
nic, demn de milă, mizerabil.
ἐλεέτ – [29] [viit.: ἐιεήζσ; 1aor.:
἞ιέεζα; pf. pas.: ἞ιέεκαη;
1aor. pas.: ἞ιεήζελ; 1viit. pas.:
ἐιεεζήζνκαη] (vb) a avea milă
de.
ἐλεημξρύνη, -ης, ἡ – [13] (subst)
milostenie, pomană.
ἐλεήμτν, -ξν – [2] (adj) îndură-
tor, milos, cu milă, plin de
compasiune.
ἔλεξς, -ξσς, ςό – [27] (subst)
compasiune, milă, compătimire,
îndurare.
ἐλεσοεπία, -ας, ἡ – [11] (subst)
libertate.
ἐλεύοεπξς, -α, -ξν – [23] (adj)
liber.
ἐλεσοεπότ – [7] [viit.:
ἐιεπζεξψζσ; 1aor.:
἞ιεπζέξσζα; 1aor. pas.:
἞ιεπζεξψζελ; 1viit. pas.:
ἐιεπζεξσζήζνκαη] (vb) a eli-
bera, a izbăvi.
ἔλεσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
venire, sosire.
ἐλεφάνςινξς, -η, -ξν – [1] (adj)
din fildeş.
᾽Ελιακίμ, ὁ – [3] (subst)
Eliachim.
᾽Ελιέζεπ, ὁ – [1] (subst) Eliezer.
᾽Ελιξύδ, ὁ – [2] (subst) Eliud.
᾽Διηζάβεη
᾽Ελιράβες, ἡ – [9] (subst) Elisa-
beta.
᾽Ελιραῖξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Elisei.
ἑλίρρτ – [2] [viit.: ἑιίμσ] (vb) a
face sul, a înfășura, a înveli.
ἑλκόξμαι – [1] [pf. pas.:
εἵιθσκαη] (vb) a provoca răni
sau bube.
ἕλκξς, -ξσς, ςό – [3] (subst) ra-
nă, bubă, ulcerație.
ἕλκτ – [8] [impf.: εἷιθνλ] (vb) a
târî, a trage după sine.
῾Ελλάς, -άδξς, ἡ – [1] (subst)
Grecia.
῞Ελλην, -ηνξς, ὁ – [25] (subst)
grec.
῾Ελληνικός, -ή, -όν – [1] (adj)
grec, grecesc. Ex.: ἑλληνικῇ
gγλώρρῃ = 'în limba greacă'.
῾Ελληνίς, -ίδξς, ἡ – [2] (subst)
grecoaică.
῾Ελληνιρςής, -ξῦ, ὁ – [3] (subst)
elenist, grec, evreu sau
iudeo-creştin care vorbeşte
greceşte.
῾Ελληνιρςί – [2] (adv) în limba
greacă, grecește.
ἐλλξγέτ – [2] [inf.: ἐιινγεῖλ;
imperativ: ἐιιφγα] (vb) a so-
coti, a pune la socoteală, a im-
puta.
᾽Ελμαδάμ, ὁ – [1] (subst)
Elmadam.
ἐλπίζτ – [31] [viit.: ἐιπη῵; 1aor.:
ἤιπηζα; pf.: ἤιπηθα] (vb) a spe-
ra.
ἐλπίς, -ίδξς, ἡ – [53] (subst)
speranţă, nădejde.
᾽Ελύμας, -α, ὁ – [1] (subst)
Elimas.
ἐκόο
ελτι – [2] (subst. indecl) Eloi,
Dumnezeul meu.
ἐμασςξῦ, -ῆς – [37] (pron) eu
însumi.
ἐμβαίντ – [16] [2aor.: ἐλέβελ;
ptc.: ἐκβάο] (vb) a se urca
(într-o corabie).
ἐμβάλλτ – [1] [2aor.: ἐλέβαινλ;
inf.: ἐκβαιεῖλ] (vb) a arunca, a
azvârli.
ἐμβάπςτ – [2] [1aor.: ἐλέβαςα]
(vb) a cufunda, a întinge.
ἐμβαςεύτ – [1] (vb) a pătrunde
în, a scruta, a cerceta.
ἐμβιβάζτ – [1] [1aor.:
ἐλεβίβαζα] (vb) a îmbarca, a sui
pe cineva (în corabie).
ἐμβλέπτ – [12] [impf.:
ἐλέβιεπνλ; 1aor.: ἐλέβιεςα]
(vb) a se uita la, a-și fixa privi-
rea pe.
ἐμβπιμάξμαι – [5] [prez. act.
ptc.: ἐκβξηκ῵λ; 1aor. med.:
ἐλεβξηκεζάκελ; 1aor. pas.:
ἐλεβξηκήζελ] (vb) 1. a cârti, a
murmura împotriva cuiva; 2. a
porunci cu asprime, a vorbi se-
ver.
ἐμέτ – [1] [1aor.: ἤκεζα] (vb) a
vomita, a vărsa.
ἐμμαίνξμαι – [1] (vb) a fi înfuri-
at, a fi cuprins de mânie.
᾽Εμμανξσήλ, ὁ – [1] (subst)
Emanuel.
᾽Εμμαξῦς, ἡ – [1] (subst) Emaus.
ἐμμέντ – [4] [1aor.: ἐλέκεηλα]
(vb) a persevera, a respecta, a
rămâne credincios faţă de ceva,
a stărui.
῾Εμμώπ, ὁ – [1] (subst) Hamor.
ἐμός, -ή, -όν – [74] (adj) al meu,
a mea. Ex.: ξὐκ ἔρςιν ἐμόν =
53
ἐκπαηγκνλή
'nu depinde de mine'.
ἐμπαιγμξνή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
batjocură, zeflemea.
ἐμπαιγμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
dispreţ, batjocură.
ἐμπαίζτ – [13] [viit.: ἐκπαίμσ;
1aor.: ἐλέπαημα; 1aor. pas.:
ἐλεπαίρζελ; 1viit. pas.:
ἐκπαηρζήζνκαη] (vb) a batjo-
cori, a-și bate joc, a nesocoti.
ἐμπαίκςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
bajtocoritor.
ἐμπεπιπαςέτ – [1] [viit.:
ἐκπεξηπαηήζσ] (vb) a umbla de
colo până, a umbla în mijlocul.
ἐμπίπλημι – [5] [1aor.:
ἐλέπιεζα; pf. pas.:
ἐκπέπιεζκαη; 1aor. pas.:
ἐλεπιήζζελ] (vb) a umple, a
sătura.
ἐμπίππημι – [1] [1aor.:
ἐλέπξεζα] (vb) a da foc, a arde.
ἐμπίπςτ – [7] [viit. med.:
ἐκπεζνῦκαη; 2aor.: ἐλέπεζνλ]
(vb) a cădea în.
ἐμπλέκξμαι – [2] [2aor. pas.:
ἐλεπιάθελ] (vb) a fi prins în, a
se încurca în, a împleti.
ἐμπλξκή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) îm-
pletitură, împletire.
ἐμπνέτ – [1] (vb) a respira, a in-
spira, a răsufla.
ἐμπξπεύξμαι – [2] [viit.:
ἐκπνξεχζνκαη] (vb) a face ne-
goț, a face afaceri.
ἐμπξπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
negustorie, afaceri, comerţ.
ἐμπόπιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
piaţă, târg.
ἔμπξπξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
negustor, comerciant.
ἔμππξροεν – [48] (prep +
54
ἐλδεήο
gesuadvst.) în faţa, înaintea.
ἐμπςύτ – [6] [viit.: ἐκπηχζσ;
1aor.: ἐλέπηπζα; 1viit. pas.:
ἐκπηπζζήζνκαη] (vb) a scuipa
pe.
ἐμφανής, -ές – [2] (adj) vizibil,
clar, evident, vădit.
ἐμφανίζτ – [10] [viit.: ἐκθαλίζσ;
1aor.: ἐλεθάληζα; 1aor. pas.:
ἐλεθαλίζζελ] (vb) 1. a apărea, a
se arăta, a se manifesta; 2. a fa-
ce cunoscut, a comunica, a
transmite, a arăta.
ἔμφξβξς, -ξν – [5] (adj) înspăi-
mântat, înfricoşat.
ἐμφσράτ – [1] [1aor.:
ἐλεθχζεζα] (vb) a sufla peste, a
sufla asupra.
ἔμφσςξς, -ξν – [1] (adj) sădit în,
plantat.
ἐν – [2752] (prep + dat) 1. (sens
locativ) în, înăuntru; 2. (sens
instrumental) prin, cu ajutorul,
cu. Ex.: ἐν δσνάμει = 'cu pu-
tere, în putere.'.; Ex.: ἐν γαπᾷ
= 'cu bucurie.'.
ἐναγκαλίζξμαι – [2] [1aor.:
ἐλεγθαιηζάκελ] (vb) a stânge
în braţe, la piept.
ἐνάλιξς – [1] (adj) aparţinând
mării, creaturi marine.
ἔνανςι – [2] (prep + gesuadvst.)
înainte.
ἐνανςίξν – [5] (prep +
gesuadvst.) înainte, în faţa.
ἐνανςίξς, -α, -ξν – [8] (adj)
opus, duşman, potrivnic.
ἐνάπγξμαι – [2] [1aor.:
ἐλεξμάκελ] (vb) a începe.
ἔναςξς, -η, -ξν – [10] (adj) al
nouălea.
ἐνδεής, -ές – [1] (adj) sărac, ne-
ἔλδεηγκα
voiaş, lipsit, amărât.
ἔνδειγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
dovadă, mărturie, semn.
ἐνδείκνσμι – [11] [1aor. med.:
ἐλεδεημάκελ] (vb) a arăta, a
demonstra.
ἔνδειυις, -ετς, ἡ – [4] (subst)
dovadă, semn, demonstraţie,
mărturie.
ἕνδεκα – [6] (adj) unsprezece.
ἑνδέκαςξς, -η, -ξν – [3] (adj) al
unsprezecelea.
ἐνδέγξμαι – [1] (vb) a fi posibil.
ἐνδημέτ – [3] [1aor.: ἐλεδήκεζα]
(vb) a fi acasă, a locui în.
ἐνδιδύρκτ – [2] [impf. med.:
ἐλεδηδπζθφκελ] (vb) a (se) îm-
brăca.
ἔνδικξς, -ξν – [2] (adj) drept,
cinstit, potrivit cu dreptatea.
ἐνδξυάζξμαι – [2] [1aor.:
ἐλεδνμάζζελ] (vb) a fi glorifi-
cat, slăvit.
ἔνδξυξς, -ξν – [4] (adj) slăvit,
onorat, strălucitor, glorios, re-
numit.
ἔνδσμα, -ςξς, ςό – [8] (subst)
îmbrăcăminte, veșmânt.
ἐνδσναμότ – [7] [1aor.:
ἐλεδπλάκσζα; 1aor. pas.:
ἐλεδπλακψζελ] (vb) a întări, a
consolida, a face puternic.
ἐνδύντ – [1] (vb) a aluneca în.
ἔνδσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
îmbrăcare.
ἐνδύτ – [27] [viit.: ἐλδχζσ;
1aor.: ἐλέδπζα; med.:
ἐλεδπζάκελ; pf. pas.:
ἐλδέδπκαη] (vb) 1. a (se) îm-
brăca; 2. a intra, a pătrunde, a
se vârî în.
ἐλζύκεζηο
ἐνδώμηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
capcană, cursă, uneltire.
ἐνέδπα, -ας, ἡ – [2] (subst) am-
buscadă.
ἐνεδπεύτ – [2] (vb) a pândi, a
pune la cale o capcană, a întin-
de o cursă.
ἐνειλέτ – [1] [1aor.: ἐλείιεζα]
(vb) a (se) înfăşura cu.
ἔνειμι – [7] [ptc.: ἐλψλ] (vb) a fi
înăuntru.
ἕνεκα – [26] (prep + gesuadvst.)
datorită, de dragul, din cauza,
din pricina.
ἐνενήκξνςα – [4] (adj) nouăzeci.
ἐνεός, -ά, -όν – [1] (adj) înmăr-
murit, mut de uimire.
ἐνέπγεια, -ας, ἡ – [8] (subst) lu-
crare, forță, energie.
ἐνεπγέτ – [21] [1aor.: ἐλήξγεζα;
pf.: ἐλήξγεθα] (vb) a lucra, a
face.
ἐνέπγημα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
lucrare.
ἐνεπγής, -ές – [3] (adj) lucrător,
eficace.
ἐνεσλξγέτ – [2] [1viit. pas.:
ἐλεπινγεζήζνκαη] (vb) a bine-
cuvânta.
ἐνέγτ – [3] [impf.: ἐλεῖρνλ] (vb)
1. a purta pică cuiva, a avea
necaz pe cineva, a urî, a fi mâ-
nios pe cineva; 2. a fi prins, a fi
pus sub.
ἐνοάδε – [8] (adv) aici.
ἔνοεν – [2] (adv) de aici.
ἐνοσμέξμαι – [2] [1aor.:
ἐλεζπκήζελ] (vb) a cugeta, a se
gândi.
ἐνούμηρις, -ετς, ἡ – [4] (subst)
gând, cugetare.
55
ἐληαπηόο
ἐνιασςός, -ξῦ, ὁ – [14] (subst)
an.
ἐνίρςημι – [7] [viit. med.:
ἐλζηήζνκαη; 2aor.: ἐλέζηελ;
pf.: ἐλέζηεθα; ptc.: ἐλεζηεθψο
ἐλεζηψο] (vb) a fi prezent.
ἐνιργύτ – [2] [1aor.: ἐλίζρπζα;
1aor. pas.: ἐληζρχζελ] (vb) a
(se) întări.
ἐννέα – [5] (adj) nouă.
ἐννεύτ – [1] [impf.: ἐλέλεπνλ]
(vb) a da din cap, a face semne.
ἔννξια, -ας, ἡ – [2] (subst) gând,
cugetare, intenție.
ἔννξμξς, -ξν – [2] (adj) legal;
conform legii.
ἔννσγξς – [1] (adv) de noapte, pe
timp de noapte.
ἐνξικέτ – [5] [viit.: ἐλνηθήζσ;
1aor.: ἐλῴθεζα] (vb) a locui
printre, în.
ἐνξπκίζτ – [1] (vb) a implora, a
cere cu stăruinţă.
ἑνόςης, -ηςξς, ἡ – [2] (subst)
unitate, unicitate.
ἐνξγλέτ – [2] (vb) a tulbura, a
chinui.
ἔνξγξς, -ξν – [10] (adj) vinovat,
implicat.
ἔνςαλμα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
precept, poruncă.
ἐνςαφιάζτ – [2] [1aor.:
ἐλεηαθίαζα] (vb) a pregăti pen-
tru îngropare, a înmormânta, a
pune în mormânt.
ἐνςαφιαρμός, -ξῦ, ὁ – [2]
(subst) pregătire pentru îngro-
pare, îngropare, înmormântare.
ἐνςέλλξμαι – [15] [1aor.:
ἐλεηεηιάκελ; pf. act.:
ἐληέηαιθα; pf. pas.: ἐληέηαικαη]
56
ἐλύπληνλ
(vb) a porunci.
ἐνςεῦοεν – [10] (adv) de aici.
ἔνςεσυις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
rugăciune, rugăminte, cerere.
ἔνςιμξς, -ξν – [5] (adj) cinstit,
apreciat, preţuit.
ἐνςξλή, -ῆς, ἡ – [67] (subst) po-
runcă, învățătură, lege, sfat.
ἐνςόπιξς, -α, -ξν – [1] (adj) lo-
calnic.
ἐνςός – [2] (prep + gesuadvst.)
înăuntru, printre, în mijlocul.
ἐνςπέπτ – [9] [2aor. pas.:
ἐλεηξάπελ; 2viit. pas.:
ἐληξαπήζνκαη] (vb) 1. a (se) ru-
şina; 2. a respecta, a ţine seama
de.
ἐνςπέφξμαι – [1] (vb) a hrăni.
ἔνςπξμξς, -ξν – [3] (adj) în-
spăimântat, înfricoșat, tremu-
rând.
ἐνςπξπή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) ru-
şine.
ἐνςπσφάτ – [1] (vb) a duce o vi-
aţă de plăceri.
ἐνςσγγάντ – [5] [2aor.:
ἐλέηπρνλ] (vb) 1. a întâlni; 2. a
mijloci, a interveni în favoarea
cuiva.
ἐνςσλίρρτ – [3] [1aor.:
ἐλεηχιημα; pf. pas.:
ἐληεηχιηγκαη] (vb) a înfăşura.
ἐνςσπότ – [1] [pf. pas. ptc.:
ἐληεηππσκέλνο] (vb) a grava, a
tăia în piatră, a întipări.
ἐνσβπίζτ – [1] [1aor.: ἐλχβξηζα]
(vb) a jigni, a insulta.
ἐνσπνιάζξμαι – [2] [viit.:
ἐλππληαζζήζνκαη] (vb) a visa.
ἐνύπνιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
vis.
ἐλώπηνλ ἐμεηάδσ

ἐνώπιξν – [94] (prep + ἐυανίρςημι – [3] [1aor.:

gesuadvst.) înainte. ἐμαλέζηεζα; 2aor.: ἐμαλέζηελ]
᾽Ενώς, ὁ – [1] (subst) Enos. (vb) a se ridica, a se înălţa.
ἐντςίζξμαι – [1] [1aor.: ἐυαπαςάτ – [6] [1aor.:
ἐλσηηζάκελ] (vb) 1. a asculta pe ἐμεπάηεζα; 1aor. pas.:
cineva, a pleca urechea; 2. a ἐμεπαηήζελ] (vb) a păcăli, a
pricepe, a înțelege. amăgi.
῾Ενώγ, ὁ – [3] (subst) Enoh. ἐυάπινα – [1] (adv) deodată, pe
ἕυ – [13] (adj) şase. neaşteptate.
ἐυαγγέλλτ – [2] [1aor.: ἐυαπξπέξμαι – [2] [1aor.:
ἐμήγγεηια] (vb) a proclama; a ἐμεπνξήζελ] (vb) a deznădăj-
declara. dui, a dispera.
ἐυαγξπάζτ – [4] [1aor.: ἐυαπξρςέλλτ – [13] [viit.:
ἐμεγφξαζα] (vb) a răscumpăra. ἐμαπνζηει῵; 1aor.:
ἐυάγτ – [12] [2aor.: ἐμήγαγνλ] ἐμαπέζηεηια; 2aor. pas.:
(vb) a scoate afară. ἐμαπεζηάιελ] (vb) a trimite.
ἐυαιπέτ – [8] [2aor.: ἐμεῖινλ; ἐυαπςίζτ – [2] [1aor.: ἐμήξηηζα;
med.: ἐμεηιάκελ] (vb) a elibera, pf. pas.: ἐμήξηηζκαη] (vb) a ter-
a scoate. mina, a pregăti.
ἐυαίπτ – [1] [1aor.: ἐμ῅ξα] (vb) a ἐυαρςπάπςτ – [1] (vb) a fi stră-
muta, a scoate. lucitor precum fulgerul.
ἐυαιςέξμαι – [1] [1aor. med.: ἐυασςῆς – [6] (adv) imediat, în-
ἐμῃηεζάκελ] (vb) a cere. dată ce.
ἐυαίφνης – [5] (adv) deodată, pe ἐυεγείπτ – [2] [viit.: ἐμεγεξ῵;
neașteptate, subit. 1aor.: ἐμήγεηξα] (vb) a trezi, a
ἐυακξλξσοέτ – [3] [viit.: învia.
ἐμαθνινπζήζσ; 1aor.: ἔυειμι1 – [34] [inf.: ἐμηέλαη; ptc.:
ἐμεθνινχζεζα] (vb) a urma, a ἐμηψλ; impf.: ἐμῄεηλ] (vb) a ple-
imita, a asculta. ca, a ieşi.
ἑυακόριξι, -αι, -α – [2] (adj) ἔυειμι2 – [1] (vb) a se depărta.
şase sute. ἐυέλκτ – [1] (vb) a trage, a fi tâ-
ἐυαλείφτ – [5] [viit.: ἐμαιείςσ; rât.
1aor.: ἐμήιεηςα; 1aor. pas.: ἐυέπαμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
ἐμειείθζελ] (vb) a nimici, a vomă, vărsătură.
şterge. ἐυεπασνάτ – [1] [1aor.:
ἐυάλλξμαι – [1] (vb) a sări. ἐμεξαχλεζα] (vb) a încerca să
ἐυανάρςαρις, -ετς, ἡ – [1] afle.
(subst) înviere. ἐυέπγξμαι – [218] [viit.:
ἐυαναςέλλτ – [2] [1aor.: ἐμειεχζνκαη; 2aor. act.:
ἐμαλέηεηια] (vb) a răsări (o să- ἐμ῅ιζνλ ἐμ῅ιζα; pf. act.:
mânţă). ἐμειήιπζα] (vb) a ieşi, a pleca.
ἐυεςάζτ – [3] [1aor.: ἐμήηαζα]

57
ἐμεγένκαη
(vb) a examina, a face o căuta-
re, a cerceta.
ἐυηγέξμαι – [6] [1aor.:
ἐμεγεζάκελ] (vb) a relata, a
explica.
ἑυήκξνςα – [9] (adj) șaizeci.
ἑυῆς – [5] (adv) următor, în urmă,
apoi, după aceea.
ἐυηγέξμαι – [1] [pf. pas.:
ἐμήρεκαη] (vb) a suna, a răsuna.
ἕυις, -ετς, ἡ – [1] (subst) matu-
ritate, obişnuinţă, experiență,
folosință.
ἐυίρςημι – [17] [med.: ἐμίζηακαη;
impf.: ἐμέζηαλνλ; med.:
ἐμηζηάκελ; 1aor.: ἐμέζηεζα;
2aor.: ἐμέζηελ; pf.: ἐμέζηεθα]
(vb) a uimi, a fi uimit.
ἐυιργύτ – [1] [1aor.: ἐμίζρπζα]
(vb) a fi capabil, a fi în stare.
ἔυξδξς, -ξσ, ἡ – [3] (subst) ieși-
re, plecare, exod.
ἐυξλεοπεύτ – [1] [1viit. pas.:
ἐμνιεζξεπζήζνκαη] (vb) a dis-
truge, a fi nimicit.
ἐυξμξλξγέτ – [10] [viit. med.:
ἐμνκνινγήζνκαη; 1aor.:
ἐμσκνιφγεζα] (vb) a mărturisi.
ἐυξπκίζτ – [1] (vb) a pune sub
jurământ, a jura.
ἐυξπκιρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
exorcist.
ἐυξπύρρτ – [2] [1aor.: ἐμψξπμα]
(vb) a dezgropa, a smulge, a
scoate.
ἐυξσδενέτ – [1] [1aor. pas.:
ἐμνπδελήζελ] (vb) a dispreţui.
ἐυξσοενέτ – [11] [1aor.:
ἐμνπζέλεζα; pf. pas.:
ἐμνπζέλεκαη; 1aor. pas.:
ἐμνπζελήζε] (vb) a dispreţui.
ἐυξσρία, -ας, ἡ – [102] (subst)
58
ἐπαηλέσ
autoritate, putere.
ἐυξσριάζτ – [4] [1viit. pas.:
ἐμνπζηαζζήζνκαη] (vb) a avea
autoritate asupra.
ἐυξγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) supe-
rioritate, hegemonie.
ἐυσπνίζτ – [1] [1aor.: ἐμχπληζα]
(vb) a se trezi.
ἔυσπνξς, -ξν – [1] (adj) trezit,
treaz.
ἔυτ – [63] (adv) fără; în afară.
ἔυτοεν – [13] (adv) de afară, din
afară, în afară, fără de care.
ἐυτοέτ – [2] [1aor.: ἐμ῵ζα] (vb)
a scoate.
ἐυώςεπξς, -α, -ξν – [3] (adj) ex-
tern, exterior.
ἔξικα – [2] (vb) a fi ca şi, a fi
asemenea cu.
ἑξπςάζτ – [1] (vb) a avea o săr-
bătoare, a prăznui.
ἑξπςή, -ῆς, ἡ – [25] (subst) praz-
nic, sărbătoare.
ἐπαγγελία, -ας, ἡ – [52] (subst)
promisiune, făgăduinţă.
ἐπαγγέλλξμαι – [15] [1aor. pas.:
ἐπεγγεηιάκελ; pf.: ἐπήγγεικαη]
(vb) a promite, a făgădui.
ἐπάγγελμα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
făgăduinţă.
ἐπάγτ – [3] [1aor. ptc.: ἐπάμαο;
2aor.: ἐπήγαγνλ] (vb) a aduce.
ἐπαγτνίζξμαι – [1] (vb) a discu-
ta în contradictoriu.
ἐπαοπξίζξμαι – [1] (vb) a crește,
a se îngrămădi, a se aduna.
᾽Επαίνεςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Epenet.
ἐπαινέτ – [6] [viit.: ἐπαηλέζσ;
1aor.: ἐπῄλεζα] (vb) a lăuda, a
proslăvi.
ἔπαηλνο
ἔπαινξς, -ξσ, ὁ – [11] (subst)
laudă, elogiu, proslăvire.
ἐπαίπτ – [19] [1aor.: ἐπ῅ξα; pf.:
ἐπ῅ξθα; 1aor. pas.: ἐπήξζελ]
(vb) 1. a ridica, a se înălţa, a se
ridica; 2. a se purta cu trufie, cu
semeţie, a trata pe cineva de
sus.
ἐπαιργύνξμαι – [11] [1aor.:
ἐπαηζρχλζελ; 1viit.:
ἐπαηζρπλζήζνκαη] (vb) a se ru-
şina.
ἐπαιςέτ – [2] (vb) a ruga, a cerşi.
ἐπακξλξσοέτ – [4] [1aor.:
ἐπεθνινχζεζα] (vb) a urma
după, a se consacra, a se dedica.
ἐπακξύτ – [1] [1aor.: ἐπήθνπζα]
(vb) a auzi, a asculta.
ἐπακπξάξμαι – [1] [impf.:
ἐπεθξνψκελ] (vb) a asculta.
ἐπάν – [3] (conj) când, imediat
ce.
ἐπάναγκες – [1] (adv) necesar.
ἐπανάγτ – [3] [2aor.:
ἐπαλήγαγνλ] (vb) 1. a duce
(corabia) în mare; 2. a reveni, a
se întoarce, a se înapoia.
ἐπαναμιμνῄρκτ – [1] (vb) a
aminti cuiva.
ἐπαναπαύξμαι – [2] [viit.:
ἐπαλαπαχζνκαη; pf.:
ἐπαλαπέπαπκαη; 2viit.:
ἐπαλαπαήζνκαη] (vb) a se
odihni.
ἐπανέπγξμαι – [2] [2aor. act.:
ἐπαλ῅ιζνλ] (vb) a restitui, a
înapoia.
ἐπανίρςημι – [2] [viit. med.:
ἐπαλαζηήζνκαη] (vb) a se re-
volta împotriva.
ἐπανόποτρις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) corectare, îndreptare.
ἐπεθηείλνκαη
ἐπάντ – [19] (prep + gesuadvst.)
deasupra, peste, mai mult.
ἐπάπαςξς, -ξν – [1] (adj) bles-
temat.
ἐπαπκέτ – [3] [1aor.: ἐπήξθεζα]
(vb) a ajuta, a da ajutor, a spri-
jini.
ἐπαπγεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
provincie, regiune, eparhie.
ἔπασλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
locuinţă, casă.
ἐπαύπιξν – [17] (adv) ziua ur-
mătoare, a doua zi.
᾽Επαφπᾶς, -ᾶ, ὁ – [3] (subst)
Epafras.
ἐπαφπίζτ – [1] (vb) a spumega.
᾽Επαφπόδιςξς, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) Epafrodit.
ἐπεγείπτ – [2] [1aor.: ἐπήγεηξα]
(vb) a se trezi, a trezi, a răscula.
ἐπεί – [26] (conj) 1. fiindcă, de-
oarece, de vreme ce; 2. după ce,
când.
ἐπειδή – [10] (conj) deoarece ,
fiindcă, pentru că, de vreme ce.
ἐπειδήπεπ – [1] (conj) deoarece,
fiindcă.
ἔπειμι – [5] [ptc.: ἐπηψλ νῦζα φλ]
(vb) a da de/peste, a fi în căuta-
rea, a urma.
ἐπειραγτγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
introducere.
ἐπειρέπγξμαι – [1] [viit.:
ἐπεηζειεχζνκαη] (vb) a veni, a
lua prin surprindere.
ἔπειςα – [16] (adv) atunci, apoi,
după aceea.
ἐπέκεινα – [1] (prep +
gesuadvst.) departe de, dincolo
de.
ἐπεκςείνξμαι – [1] (vb) a (se) în-
59
ἐπελδύηεο
tinde.
ἐπενδύςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
veșmânt exterior, manta.
ἐπενδύτ – [2] [1aor. med.:
ἐπελεδπζάκελ] (vb) a fi îmbră-
cat cu.
ἐπέπγξμαι – [9] [viit.:
ἐπειεχζνκαη; 2aor. act.:
ἐπ῅ιζνλ] (vb) 1. a veni în apro-
piere de, a veni lângă; 2. a fi
gata să vină, a urma să vină, a
se apropia; 3. a veni pe neaş-
teptate, a veni asupra cuiva, a
veni peste cineva.
ἐπεπτςάτ – [56] [impf.:
ἐπεξψησλ; viit.: ἐπεξσηήζσ;
1aor.: ἐπεξψηεζα; 1aor. pas.:
ἐπεξσηήζελ] (vb) a întreba, a
cere.
ἐπεπώςημα, -ςξς, ςό – [1]
(subst) 1. întrebare, cerere; 2.
făgăduință solemnă.
ἐπέγτ – [5] [impf.: ἐπεῖρνλ;
2aor.: ἐπέζρνλ] (vb) 1. a ţine cu
putere; 2. a lua seamă, a băga
de seamă; 3. a aştepta, a se opri.
ἐπηπεάζτ – [2] (vb) a ponegri, a
insulta.
ἐπί – [890] (prep + gesuadvst.)
pe, peste, în fruntea. , (prep +
dat) potrivit cu, corespunzător
cu, mai mult. , (prep + ac) îm-
potriva, împreună, laolaltă, în
timpul, în acelaşi loc, pentru.
ἐπιβαίντ – [6] [2aor.: ἐπέβελ;
pf.: ἐπηβέβεθα] (vb) a se urca
pe, a se sui la, a se îmbarca.
ἐπιβάλλτ – [18] [2aor.:
ἐπέβαινλ] (vb) 1. a pune pe; 2.
a se urca peste, a se prăvăli
peste; 3. a-i aparţine, a-i reveni,
a i se cuveni.
60
ἐπηδέρνκαη
ἐπιβαπέτ – [3] [1aor.:
ἐπεβάξεζα] (vb) a apăsa, a fi
povară.
ἐπιβιβάζτ – [3] [1aor.:
ἐπεβίβαζα] (vb) a urca (pune)
pe pe cineva pe un animal de
călărie.
ἐπιβλέπτ – [3] [1aor.: ἐπέβιεςα]
(vb) a se uita la, a arunca o pri-
vire spre, a căuta (cu privirea)
spre.
ἐπίβλημα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
petec, bucată de stofă.
ἐπιβξσλή, -ῆς, ἡ – [4] (subst)
complot, cursă.
ἐπιγαμβπεύτ – [1] [viit.:
ἐπηγακβξεχζσ] (vb) a se căsă-
tori cu văduva fratelui său.
ἐπίγειξς, -ξν – [7] (adj) pămân-
tesc.
ἐπιγίνξμαι – [1] [2aor.:
ἐπεγελφκελ] (vb) 1. a sosi, a se
întâmpla; 2. a se porni vântul, a
începe să sufle vântul.
ἐπιγινώρκτ – [44] [viit. med.:
ἐπηγλψζνκαη; 2aor.: ἐπέγλσλ;
pf.: ἐπέγλσθα; 1aor. pas.:
ἐπεγλψζζελ] (vb) a cunoaşte.
ἐπίγντρις, -ετς, ἡ – [20] (subst)
cunoaştere, cunoștință.
ἐπιγπαφή, -ῆς, ἡ – [5] (subst)
inscripţie.
ἐπιγπάφτ – [5] [viit.: ἐπηγξάςσ;
pf. pas.: ἐπηγέγξακκαη;
pluperfect pas.: ἐπεγεγξάκκελ;
2aor. pas.: ἐπεγξάθελ] (vb) a
scrie pe, a înscrie.
ἐπιδείκνσμι – [7] [1aor.:
ἐπέδεημα] (vb) a arăta, a de-
monstra.
ἐπιδέγξμαι – [2] [1aor.:
ἐπεδεμάκελ] (vb) a primi, a ac-
ἐπηδεκέσ
cepta.
ἐπιδημέτ – [2] (vb) a vizita, a
locui ca străin.
ἐπιδιαςάρρξμαι – [1] (vb) a
adăuga o clauză la un testament
sau pact.
ἐπιδίδτμι – [9] [impf. 3sg.:
ἐπεδίδνπ; viit.: ἐπηδψζσ; 1aor.:
ἐπέδσθα; 1aor. pas.: ἐπεδφζελ]
(vb) 1. a da, a oferi; 2. a se lăsa
în voia soartei.
ἐπιδιξποότ – [1] [1aor.:
ἐπεδηφξζσζα; med.:
ἐπεδηνξζσζάκελ] (vb) a corec-
ta, a rectifica.
ἐπιδύτ – [1] (vb) a apune, a as-
finţi.
ἐπιείκεια, -ας, ἡ – [2] (subst)
bunătate, amabilitate, îngădu-
ință, bunăvoință.
ἐπιεικής, -ές – [5] (adj) potrivit,
oportun, amabil, îngăduitor.
ἐπιζηςέτ – [13] [impf.:
ἐπεδήηνπλ; 1aor.: ἐπεδήηεζα]
(vb) 1. a căuta, a umbla după; 2.
a dori, a se strădui să dobân-
dească ceva.
ἐπιοανάςιξς, -ξν – [1] (adj)
condamnat la moarte, osândit.
ἐπίοερις, -ετς, ἡ – [4] (subst)
punere (a mâinilor).
ἐπιοσμέτ – [16] [impf.:
ἐπεζχκνπλ; 1aor.: ἐπεζχκεζα]
(vb) a dori, a râvni.
ἐπιοσμηςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
care doreşte, doritor.
ἐπιοσμία, -ας, ἡ – [38] (subst)
dorinţă, poftă.
ἐπικαοίζτ – [1] [1aor.:
ἐπεθάζηζα] (vb) a aşeza pe, a
sta pe.
ἐπικαλέτ – [30] [viit. med.:
ἐπηιείρσ
ἐπηθαιέζνκαη; 1aor.:
ἐπεθάιεζα; med.:
ἐπεθαιεζάκελ; pf. pas.:
ἐπηθέθιεκαη; pluperfect med.:
ἐπεθεθιήκελ; 1aor. pas.:
ἐπεθιήζελ] (vb) 1. a numi, a da
un nume; 2. a invoca, a apela la,
a lua pe cineva ca martor.
ἐπικάλσμμα, -ςξς, ςό – [1]
(subst) văl, acoperământ, înve-
litoare.
ἐπικαλύπςτ – [1] [1aor. pas.:
ἐπεθαιχθζελ] (vb) a acoperi.
ἐπικαςάπαςξς, -ξν – [2] (adj)
blestemat.
ἐπίκειμαι – [7] [impf.: ἐπεθείκελ]
(vb) 1. a fi aşezat; 2. a îmbulzi,
a ţine pe cineva din scurt, a se
înghesui; 3. a impune, a fi im-
pus.
ἐπικέλλτ – [1] [1aor.: ἐπέθεηια]
(vb) a naufragia.
᾽Επικξύπειξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) epicurian.
ἐπικξσπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
ajutor, sprijin.
ἐπικπίντ – [1] [1aor.: ἐπέθξηλα]
(vb) a decreta, a pronunţa o
sentinţă, a hotărî.
ἐπιλαμβάνξμαι – [19] (vb) a ho-
tărî.
ἐπιλανοάνξμαι – [8] [pf. pas.:
ἐπηιέιεζκαη; 2aor.:
ἐπειαζφκελ] (vb) a uita, a ne-
glija, a nu se preocupa de.
ἐπιλέγτ – [2] [1aor. med.:
ἐπειεμάκελ] (vb) 1. a numi, a
porecli; 2. a alege.
ἐπιλείπτ – [1] [viit.: ἐπηιείςσ]
(vb) a lipsi.
ἐπιλείγτ – [1] [impf.: ἐπέιεηρνλ]
(vb) a linge.
61
ἐπηιεζκνλή
ἐπιληρμξνή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
uitare.
ἐπίλξιπξς, -ξν – [1] (adj) rămas.
ἐπίλσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
explicaţie, interpretare, lămuri-
re.
ἐπιλύτ – [2] [impf.: ἐπέιπνλ;
1viit. pas.: ἐπηιπζήζνκαη] (vb)
1. a explica, a clarifica; 2. a ho-
tărî, a decide, a rezolva.
ἐπιμαπςσπέτ – [1] (vb) a da
mărturie, a mărturisi, a dovedi.
ἐπιμέλεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
grijă.
ἐπιμελέξμαι – [3] [1aor.:
ἐπεκειήζελ; viit.:
ἐπηκειήζνκαη] (vb) a avea grijă
de, a purta de grijă.
ἐπιμελῶς – [1] (adv) cu grijă.
ἐπιμέντ – [16] [impf.: ἐπέκελνλ;
viit.: ἐπηκελ῵; 1aor.: ἐπέκεηλα]
(vb) a continua, a stărui, a in-
sista, a rămâne.
ἐπινεύτ – [1] [1aor.: ἐπέλεπζα]
(vb) a consimţi (printr-un semn
cu capul).
ἐπίνξια, -ας, ἡ – [1] (subst)
gând, cuget, intenție, plan.
ἐπιξπκέτ – [1] [viit.: ἐπηνξθήζσ]
(vb) a jura strâmb.
ἐπίξπκξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) care
jură strâmb.
ἐπιξύριξς, -ξν – [2] (adj) pentru
astăzi, zilnic, pentru existență.
ἐπιπίπςτ – [11] [2aor.:
ἐπέπεζνλ; pf.: ἐπηπέπησθα] (vb)
a cădea peste, a năvăli.
ἐπιπλήρρτ – [1] [1aor.:
ἐπέπιεμα] (vb) a mustra.
ἐπιπξοέτ – [9] [1aor.:
ἐπεπφζεζα] (vb) a dori, a pofti.
62
ἐπηζπείξσ
ἐπιπόοηρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
dorință.
ἐπιπόοηςξς, -ξν – [1] (adj) dorit,
râvnit.
ἐπιπξοία, -ας, ἡ – [1] (subst)
dorinţă, tânjire.
ἐπιπξπεύξμαι – [1] (vb) a călă-
tori spre, a merge.
ἐπιπάπςτ – [1] (vb) a coase pe.
ἐπιπίπςτ – [2] [1aor.: ἐπέξηςα]
(vb) a arunca asupra cuiva, a
lăsa.
ἐπίρημξς, -ξν – [2] (adj) vestit,
faimos.
ἐπιριςιρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
mâncare, hrană, merinde.
ἐπιρκέπςξμαι – [11] [1aor.:
ἐπεζθεςάκελ] (vb) 1. a vizita, a
avea grijă de; 2. a căuta, a cer-
ceta cu atenţie.
ἐπιρκεσάζξμαι – [1] [1aor.:
ἐπεζθεπαζάκελ] (vb) a fi gata,
a (se) echipa.
ἐπιρκηνότ – [1] [1aor.:
ἐπεζθήλσζα] (vb) a locui, a
aşeza cortul.
ἐπιρκιάζτ – [5] [1aor.:
ἐπεζθίαζα] (vb) a umbri.
ἐπιρκξπέτ – [2] (vb) a veghea.
ἐπιρκξπή, -ῆς, ἡ – [4] (subst) 1.
supraveghere, cercetare (de că-
tre Dumnezeu); 2. îndatorire,
slujire, slujba episcopului.
ἐπίρκξπξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
episcop.
ἐπιρπάξμαι – [1] (vb) 1. a deveni
necircumcis; 2. a întinde, a as-
cunde urmele tăierii împrejur.
ἐπιρπείπτ – [1] [1aor.:
ἐπέζπεηξα] (vb) a semăna mai
mult.
ἐπίζηακαη ἐπηθαλήο

ἐπίρςαμαι – [14] (vb) a înţelege. tărie.

ἐπίρςαρις, -ετς, ἡ – [2] (subst) ἐπιρτπεύτ – [1] [viit.:
preocupare, grijă. ἐπηζσξεχζσ] (vb) a acumula, a
ἐπιρςάςης, -ξσ, ὁ – [7] (subst) îngrămădi.
căpetenie, comandant, domn. ἐπιςαγή, -ῆς, ἡ – [7] (subst) 1.
ἐπιρςέλλτ – [3] [1aor.: ordin, poruncă; 2. autoritate.
ἐπέζηεηια] (vb) a trimite o ἐπιςάρρτ – [10] [1aor.: ἐπέηαμα]
scrisoare, a scrie. (vb) a porunci.
ἐπιρςήμτν, -ξν – [1] (adj) care ἐπιςελέτ – [10] [viit.: ἐπηηειέζσ;
ştie, care este învăţat, priceput. 1aor.: ἐπεηέιεζα] (vb) a termi-
ἐπιρςηπίζτ – [4] [1aor.: na, a săvârşi, a împlini, a desă-
ἐπεζηήξημα] (vb) a întări. vârşi.
ἐπιρςξλή, -ῆς, ἡ – [24] (subst) ἐπιςήδειξς, -α, -ξν – [1] (adj)
scrisoare, epistolă. necesar, potrivit.
ἐπιρςξμίζτ – [1] (vb) a reduce la ἐπιςίοημι – [39] [impf. 3pl.:
tăcere, a închide gura cuiva, a ἐπεηίζεζαλ; viit.: ἐπηζήζσ;
pune frâul, zăbala unui cal. med.: ἐπηζήζνκαη; 1aor.:
ἐπιρςπέφτ – [36] [viit.: ἐπέζεθα; 2aor.: ἐπέζελ; med.:
ἐπηζηξέςσ; 1aor.: ἐπέζηξεςα; ἐπεζέκελ] (vb) a sta pe, a pune
2aor. pas.: ἐπεζηξάθελ] (vb) a pe.
se întoarce la, a reveni, a se în- ἐπιςιμάτ – [29] [impf.: ἐπεηίκσλ;
apoia. 1aor.: ἐπεηίκεζα] (vb) a dojeni,
ἐπιρςπξφή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) a certa, a mustra.
convertire. ἐπιςιμία, -ας, ἡ – [1] (subst)
ἐπιρσνάγτ – [8] [viit.: pedeapsă.
ἐπηζπλάμσ; 1aor. inf.: ἐπιςπέπτ – [18] [1aor.:
ἐπηζπλάμαη; 2aor. inf.: ἐπέηξεςα; pf. pas.:
ἐπηζπλαγαγεῖλ; pf. pas.: ἐπηηέηξακκαη; 2aor. pas.:
ἐπηζχλεγκαη; 1aor. pas.: ἐπεηξάπελ] (vb) a permite, a
ἐπηζπλήρζελ; 1viit. pas.: îngădui.
ἐπηζπλαρζήζνκαη] (vb) a strân- ἐπιςπξπή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
ge, a aduna. însărcinare, misiune.
ἐπιρσναγτγή, -ῆς, ἡ – [2] ἐπίςπξπξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
(subst) adunare, întrunire, întâl- tutore, îngrijitor, administrator.
nire. ἐπιςσγγάντ – [5] [2aor.:
ἐπιρσνςπέγτ – [1] (vb) a alerga, ἐπέηπρνλ] (vb) a dobândi.
a da năvală. ἐπιφαίντ – [4] [1aor.: ἐπέθαλα;
ἐπιρφαλής, -ές – [1] (adj) nesi- 2aor. pas.: ἐπεθάλελ] (vb) a
gur, periculos. apărea, a se arăta.
ἐπιργύτ – [1] [impf.: ἐπίζρπνλ] ἐπιφάνεια, -ας, ἡ – [6] (subst)
(vb) 1. a creşte puternic, a se epifanie, apariţie, strălucire.
întări; 2. a stărui, a afirma cu ἐπιφανής, -ές – [1] (adj) splen-

63
ἐπηθαύζθσ ἐξίθηνλ

did, strălucitor, remarcabil, vă- şapte mii.

dit. ῎Επαρςξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
ἐπιφαύρκτ – [1] [viit.: Erast.
ἐπηθαχζσ] (vb) a apărea, a ἐπασνάτ – [6] [1aor.: ἞ξαχλεζα]
străluci. (vb) a căuta, a cerceta.
ἐπιφέπτ – [2] [2aor.: ἐπήλεγθνλ] ἐπγάζξμαι – [41] [1aor.:
(vb) 1. a aduce; 2. a aduce o în- ἞ξγαζάκελ εἰξγαζάκελ] (vb) a
vinuire, a aduce mânie. lucra, a munci.
ἐπιφτνέτ – [4] [impf.: ἐπγαρία, -ας, ἡ – [6] (subst) lu-
ἐπεθψλνπλ] (vb) a striga. cru, faptă, îndeletnicire, activi-
ἐπιφώρκτ – [2] [impf.: tate, câștig.
ἐπέθσζθνλ] (vb) a se lumina. ἐπγάςης, -ξσ, ὁ – [16] (subst)
ἐπιγειπέτ – [3] [impf.: lucrător, muncitor, meșteșugar.
ἐπερείξνπλ; 1aor.: ἐπερείξεζα] ἔπγξν, -ξσ, ςό – [169] (subst)
(vb) a încerca, a întreprinde. muncă, faptă, lucrare.
ἐπιγέτ – [1] (vb) a turna peste. ἐπεοίζτ – [2] [1aor.: ἞ξέζηζα]
ἐπιγξπηγέτ – [5] [1aor.: (vb) 1. a stârni, a provoca; 2. a
ἐπερνξήγεζα; 1viit. pas.: încuraja, a însufleţi, a îmboldi.
ἐπηρνξεγεζήζνκαη] (vb) a adu- ἐπείδτ – [1] [1aor.: ἤξεηζα] (vb)
ce în plus, a adăuga. a fixa, a înfige.
ἐπιγξπηγία, -ας, ἡ – [2] (subst) ἐπεύγξμαι – [1] [viit.: ἐξεχμνκαη]
sprijin, ajutor. (vb) a proclama, a striga.
ἐπιγπίτ – [2] [1aor.: ἐπέρξηζα] ἐπημία, -ας, ἡ – [4] (subst) pus-
(vb) a unge. tie, deşert.
ἐπξικξδξμέτ – [7] [1aor.: ἐπημόξμαι – [5] [pf. pas. ptc.:
ἐπνηθνδφκεζα; 1aor. pas.: ἞ξεκσκέλνο; 1aor. pas.:
ἐπνηθνδνκήζελ] (vb) a se bizui ἞ξεκψζελ] (vb) a pustii, a de-
pe. vasta.
ἐπξνξμάζξμαι – [1] (vb) a numi. ἔπημξς, -ξσ, ἡ – [48] (subst) 1.
ἐπξπςεύτ – [2] [1aor.: deşert, pustie; 2. sterp, nerodi-
ἐπψπηεπζα] (vb) a pândi, a privi tor.
îndelung. ἐπήμτρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
ἐπόπςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst) pustiire, distrugere.
martor ocular. ἐπίζτ – [1] [viit.: ἐξίζσ] (vb) a se
ἔπξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) cu- certa.
vânt. ἐπιοεία, -ας, ἡ – [7] (subst) riva-
ἐπξσπάνιξς, -ξν – [19] (adj) ce- litate, ceartă, dispută.
resc. ἔπιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst) lână.
ἑπςά – [88] (adj) şapte. ἔπις, -ιδξς, ἡ – [9] (subst) com-
ἑπςάκις – [4] (adv) de şapte ori. petiţie, ceartă, luptă.
ἑπςακιργίλιξι, -αι, -α – [1] (adj) ἐπίφιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) țap,

64
ἔξηθνο
ied, capră.
ἔπιφξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) ied,
ţap.
῾Επμᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
Hermas.
ἑπμηνεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
interpretare, tălmăcire.
ἑπμηνεύτ – [3] (vb) a interpreta,
a tâlcui.
῾Επμῆς, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
Hermes.
῾Επμξγένης, -ξσς, ὁ – [1] (subst)
Hermoghene.
ἑππεςόν, -ξῦ, ςό – [4] (subst)
târâtoare, reptilă.
ἐπσοπός, -ά, -όν – [2] (adj) roşu.
ἔπγξμαι – [632] [impf.: ἞ξρφκελ;
viit.: ἐιεχζνκαη; 2aor. act.:
ἦιζνλ ἦιζα; pf. act.: ἐιήιπζα]
(vb) a veni, a merge.
ἐπτςάτ – [63] [viit.: ἐξσηήζσ;
1aor.: ἟ξψηεζα] (vb) a întreba,
a cere.
ἐροής, -ῆςξς, ἡ – [8] (subst) îm-
brăcăminte, veștmânt, haină.
ἐροίτ1 – [157] [viit. med.:
θάγνκαη; 2aor.: ἔθαγνλ] (vb) a
mânca.
ἐροίτ2 – [1] [viit. med.: θάγνκαη;
2aor.: ἔθαγνλ] (vb) a mânca.
῾Ερλί, ὁ – [1] (subst) Hesli.
ἔρξπςπξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
oglindă.
ἑρπέπα, -ας, ἡ – [3] (subst) sea-
ră.
῾Ερπώμ, ὁ – [3] (subst) Hesrom.
ἑρρόξμαι – [1] (vb) a fi inferior,
a fi mai rău decât.
ἔργαςξς, -η, -ξν – [52] (adj) ul-
timul, capăt, sfârşit.
ἐργάςτς – [1] (adv) ultim, la ca-
εὐαγγειίδσ
păt. Ex.: ἐργάςτς ἔγειν = 'a fi
pe punctul de a muri'.
ἔρτ – [9] (adv) 1. înăuntru; 2.
spre.
ἔρτοεν – [12] (adv) pe dinăuntru,
înăuntru.
ἐρώςεπξς, -α, -ξν – [2] (prep +
gesuadvst.) înăuntru, interior.
ἑςαῖπξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) co-
leg, prieten, tovarăș.
ἑςεπόγλτρρξς, -ξν – [1] (adj) de
limbă străină.
ἑςεπξδιδαρκαλέτ – [2] (vb) a
învăţa diferit, a predica o doc-
trină eretică.
ἑςεπξζσγέτ – [1] (vb) a fi înjugat
la un jug nepotrivit.
ἕςεπξς, -α, -ξν – [98] (adj) altul,
un altul, altfel, celălalt.
ἑςέπτς – [1] (adv) altfel, diferit.
ἔςι – [93] (adv) încă, mai.
ἑςξιμάζτ – [40] [1aor.:
἟ηνίκαζα; pf.: ἟ηνίκαθα; pf.
pas.: ἟ηνίκαζκαη; 1aor. pas.:
἟ηνηκάζζελ] (vb) a pregăti.
ἑςξιμαρία, -ας, ἡ – [1] (subst)
pregătire.
ἕςξιμξς, -η, -ξν – [17] (adj) gata,
pregătit.
ἑςξίμτς – [3] (adv) pregătit, gata.
ἔςξς, -ξσς, ςό – [49] (subst) an.
εὖ – [5] (adv) bun, bine.
Εὕα, -ας, ἡ – [2] (subst) Eva.
εὐαγγελίζτ – [54] [impf. med.:
εὐεγγειηδφκελ; 1aor.:
εὐεγγέιηζα; med.:
εὐεγγειηζάκελ; pf. pas.:
εὐεγγέιηζκαη; 1aor. pas.:
εὐεγγειίζζελ] (vb) a aduce
veşti bune, a face cunoscută
Evanghelia.
65
εὐαγγέιηνλ
εὐαγγέλιξν, -ξσ, -ν – [76]
(subst) veste bună, Evanghelia.
εὐαγγελιρςής, -ξῦ, ὁ – [3]
(subst) evanghelist, cel care
aduce vești bune, binevestitor.
εὐαπερςέτ – [3] [1aor.:
εὐεξέζηεζα; pf.: εὐεξέζηεθα]
(vb) a fi plăcut cuiva.
εὐάπερςξς, -ξν – [9] (adj) plăcut.
εὐαπέρςτς – [1] (adv) plăcut,
acceptabil, în chip plăcut.
Εὔβξσλξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Eubul.
εὖγε – [1] (adv) bine făcut, bra-
vo!.
εὐγενής, -ές – [3] (adj) 1. nobil,
de neam bun; 2. mărinimos,
amabil.
εὐδία, -ας, ἡ – [1] (subst) vreme
bună.
εὐδξκέτ – [21] [impf.: εὐδφθνπλ
εὐδφθνπλ; 1aor.: εὐδφθεζα
εὐδφθεζα] (vb) 1. a socoti bine
să, a găsi de cuviinţă, a con-
simţi; 2. a binevoi, a găsi plă-
cere în.
εὐδξκία, -ας, ἡ – [9] (subst)
plăcere, bunăvoință, bunăvoire.
εὐεπγερία, -ας, ἡ – [2] (subst)
binefacere.
εὐεπγεςέτ – [1] (vb) a face bine
cuiva.
εὐεπγέςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
binefăcător.
εὔοεςξς, -ξν – [3] (adj) folositor,
corespunzător, bine rânduit.
εὐοέτς – [36] (adv) imediat, în-
dată.
εὐοσδπξμέτ – [2] [1aor.:
εὐζπδξφκεζα] (vb) a merge
drept.
66
εὐινγεηόο
εὐοσμέτ – [3] (vb) a fi vesel, a
avea curaj.
εὔοσμξς, -ξν – [1] (adj) voios,
plin de curaj, cu încredere.
εὐούμτς – [1] (adv) cu voioşie,
cu curaj, cu încredere.
εὐούντ – [2] [1aor.: εὔζπλα] (vb)
a îndrepta.
εὐούς, -εῖα, -ύ – [59] (adv) 1.
drept; 2. îndată.
εὐούςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
dreptate.
εὐκαιπέτ – [3] [impf.: εὐθαίξνπλ
εὐθαίξνπλ; 1aor.: εὐθαίξεζα]
(vb) a avea ocazia, a găsi prile-
jul.
εὐκαιπία, -ας, ἡ – [2] (subst)
timp potrivit, prilej.
εὔκαιπξς, -ξν – [2] (adj) potrivit,
la timp.
εὐκαίπτς – [2] (adv) la momen-
tul potrivit, la timp.
εὔκξπξς – [7] (adj) uşor de făcut.
Ex.: εὐκξπώςεπόν ἐρςιν = 'e
mai ușor să'.
εὐλάβεια, -ας, ἡ – [2] (subst)
smerenie, reverență pietate,
evlavie.
εὐλαβέξμαι – [1] [1aor. ptc.:
εὐιαβεζείο] (vb) a adora, a
respecta.
εὐλαβής, -ές – [4] (adj) devotat,
temător de Dumnezeu,
evalvios, cucernic.
εὐλξγέτ – [41] [impf.: εὐιφγνπλ;
viit.: εὐινγήζσ; 1aor.:
εὐιφγεζα; pf.: εὐιφγεθα; pf.
pas. ptc.: εὐινγεκέλνο; 1viit.
pas.: εὐινγεζήζνκαη] (vb) a
binecuvânta, a slăvi, a mulțumi.
εὐλξγηςός, -ή, -όν – [8] (adj)
binecuvântat, vorbitr de bine.
εὐινγία
εὐλξγία, -ας, ἡ – [16] (subst) 1.
binecuvântare; 2. laudă, proslă-
vire; 3. vorbe lingușitoare, mă-
gulitoare.
εὐμεςάδξςξς, -ξν – [1] (adj) al-
truist, generos.
Εὐνίκη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Eunice.
εὐνξέτ – [1] (vb) a fi de acord cu,
a se împăca.
εὔνξια, -ας, ἡ – [1] (subst) bu-
năvoinţă, bună intenţie.
εὐνξσγίζτ – [2] [1aor.:
εὐλνχρηζα; 1aor. pas.:
εὐλνπρίζζελ] (vb) a castra.
εὐνξῦγξς, -ξσ, ὁ – [8] (subst)
eunuc, famen.
Εὐξδία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Evodia.
εὐξδόξμαι – [4] [1viit. pas.:
εὐνδσζήζνκαη] (vb) a prospera,
a reuşi.
εὐπάπεδπξς – [1] (adj) stăruitor,
credincios față de, sârguincios.
εὐπειοής, -ές – [1] (adj) ascultă-
tor, supus.
εὐπεπίρςαςξς, -ξν – [1] (adj)
care împresoară cu uşurinţă, în
grabă.
εὐπξιι – [1] (subst) binefacere,
facere de bine, o faptă bună.
εὐπξπέξμαι – [1] [impf. med.:
εὐπνξνχκελ] (vb) a prospera,
a-i merge bine.
εὐπξπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
prosperitate, câştig, bogăție.
εὐππέπεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
frumuseţe.
εὐππόρδεκςξς, -ξν – [5] (adj)
acceptabil, bine primit, potrivit.
εὐππξρτπέτ – [1] [1aor.:
εὐθεκία
εὐπξνζψπεζα] (vb) a plăcea.
Εὐπακύλτν, -τνξς, ὁ – [1]
(subst) Eurachilon, Euracvilon,
un vânt de nord-est.
εὑπίρκτ – [176] [impf.:
εὕξηζθνλ; viit.: εὑξήζσ; 2aor.:
εὗξνλ; pf.: εὕξεθα; 1aor. pas.:
εὑξέζελ; 1viit. pas.:
εὑξεζήζνκαη] (vb) a găsi, a afla,
a descoperi.
εὐπύγτπξς, -ξν – [1] (adj) larg,
spaţios.
εὐρέβεια, -ας, ἡ – [15] (subst)
evlavie, pietate.
εὐρεβέτ – [2] (vb) a arăta evlavie
sau un respect profund pentru, a
cinsti, a-și arăta cucernicia.
εὐρεβής, -ές – [3] (adj) evlavios,
cucernic.
εὐρεβῶς – [2] (adv) în chip cu-
cernic.
εὔρημξς, -ξν – [1] (adj) clar,
deslușit, distinct, ușor de înțe-
les.
εὔρπλαγγνξς, -ξν – [2] (adj)
milostiv, îndurător.
εὐργημόντς – [3] (adv) cuviin-
cios, potrivit, decent.
εὐργημξρύνη, -ης, ἡ – [1]
(subst) cuviinţă, bunăcuviinţă.
εὐργήμτν, -ξν – [5] (adj) cinstit,
respectat, ales.
εὐςόντς – [2] (adv) cu tărie, cu
forță, energic, vehement.
εὐςπαπελία, -ας, ἡ – [1] (subst)
batjocură, glumă, zeflemea.
Εὔςσγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Eutih.
εὐφημία, -ας, ἡ – [1] (subst) re-
nume bun, reputaţie, faimă, la-
udă.
67
εὔθεκνο
εὔφημξς, -ξν – [1] (adj) vrednic
de cinste, lăudabil.
εὐφξπέτ – [1] [1aor.: εὐθφξεζα]
(vb) a fi rodnic, a da roade bu-
ne.
εὐφπαίντ – [14] [impf. pas.:
εὐθξαηλφκελ; 1aor. pas.:
εὐθξάλζελ] (vb) a (se) bucura.
Εὐφπάςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Eufrat, fluviu care udă Babilo-
nul.
εὐφπξρύνη, -ης, ἡ – [2] (subst)
bucurie, voioșie.
εὐγαπιρςέτ – [38] [1aor.:
εὐραξίζηεζα εὐραξίζηεζα] (vb)
a mulțumi, a aduce mulţumiri.
εὐγαπιρςία, -ας, ἡ – [15] (subst)
1. mulţumire; 2. Euharistia, Ci-
na Domnului.
εὐγάπιρςξς, -ξν – [1] (adj) mul-
ţumitor, recunoscător.
εὐγή, -ῆς, ἡ – [3] (subst) 1. rugă-
ciune; 2. făgăduinţă, legământ,
jurământ.
εὔγξμαι – [7] [impf.: εὐρφκελ;
1aor.: εὐμάκελ] (vb) 1. a se ru-
ga; 2. a face urări, a ura, a dori.
εὔγπηρςξς, -ξν – [3] (adj) folo-
sitor.
εὐψσγέτ – [1] (vb) a fi încreză-
tor, a avea curaj.
εὐτδία, -ας, ἡ – [3] (subst) mi-
reasmă, aromă.
εὐώνσμξς, -ξν – [9] (adj) 1. de
nume bun, onorat; 2. eufemism
care înseamnă: ceea ce se află
la stânga.
ἐφάλλξμαι – [1] [2aor.:
ἐθαιφκελ] (vb) a sări asupra
cuiva, a se arunca asupra cuiva,
a se repezi la.
ἐφάπαυ – [5] (adv) 1. o dată pen-
68
ἕσο
tru totdeauna; 2. odată; în ace-
laşi timp, deodată.
᾽Εφέριξς, -α, -ξν – [5] (adj)
efesean, din Efes.
῎Εφερξς, -ξσ, ἡ – [16] (subst)
Efes.
ἐφεσπεςής, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
inventator, născocitor.
ἐφημεπία, -ας, ἡ – [2] (subst) 1.
slujba zilnică a preoţilor la
templu; 2. ceată preoţească la
templul din Ierusalim.
ἐφήμεπξς, -ξν – [1] (adj) zilnic.
ἐφικνέξμαι – [2] [2aor.:
ἐθηθφκελ] (vb) 1. a ajunge (pâ-
nă) la; 2. a sta deasupra, a sta
lângă; 3. a veni peste, a se nă-
pusti peste, a se repezi la; 4. a fi
aici, a se apropia, a sosi.
ἐφίρςημι – [21] [2aor.: ἐπέζηελ;
pf. ptc.: ἐθεζηψο] (vb) a sta
peste, a veni peste.
ἐφξπάτ – [2] (vb) a-și arunca
privirea peste, a privi la.
᾽Εφπαίμ, ὁ – [1] (subst) Efraim.
ἐφφαοά – [1] (subst. indecl) des-
chide-te!.
ἐγοές – [3] (adv) ieri.
ἔγοπα, -ας, ἡ – [6] (subst) duş-
mănie, vrăjmăşie, ostilitate.
ἐγοπός, -ή, -όν – [32] (adj)
duşmănos, vrăjmaş, ostil. ,
(subst) duşman, vrăjmaş, ina-
mic.
ἔγιδνα, -ης, ἡ – [5] (subst) nă-
pârcă, viperă.
ἔγτ – [708] [impf.: εἶρνλ; viit.:
ἕμσ; 2aor.: ἔζρνλ; pf.: ἔζρεθα]
(vb) 1. a avea, a deţine; 2. a
crede, a socoti, a considera
drept.
ἕτς – [146] (prep + gesuadvst.)
Εαβνπιώλ
1. fi:cu_conj. fv:ἄλ: până când,
până ce; 2. până (la, în); cât
timp, câtă vreme, până când.
Ζαβξσλών, ὁ – [3] (subst)
Zabulon.
Ζακγαῖξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Zacheu.
Ζάπα, ὁ – [1] (subst) Zara.
Ζαγαπίας, -ξσ, ὁ – [11] (subst)
Zaharia.
ζάτ – [140] [impf.: ἔδσλ; viit.:
δήζσ; med.: δήζνκαη; 1aor.:
ἔδεζα] (vb) a trăi, a fi viu.
Ζεβεδαῖξς, -ξσ, ὁ – [12] (subst)
Zebedeu.
ζερςός, -ή, -όν – [3] (adj) fier-
binte.
ζεῦγξς, -ξσς, ςό – [2] (subst)
pereche, jug.
ζεσκςηπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
legătură, lanţ.
Ζεύς – [2] (subst) Zeus.
ζέτ – [2] (vb) a fierbe, a fi fier-
binte.
ζηλεύτ – [1] (vb) a fi sârguincios,
zelos.
ζῆλξς, -ξσ, ὁ – [16] (subst) 1.
zel, râvnă, înflăcărare; 2. invi-
die, pizmă.
ζηλότ – [11] [1aor.: ἐδήισζα]
(vb) 1. a râvni, a năzui; 2. a
pizmui, a invidia, a fi invidios.
ζηλτςής, -ξῦ, ὁ – [8] (subst)
zelot, plin de râvnă.
ζημία, -ας, ἡ – [4] (subst) daună,
pierdere, pagubă.
ζημιότ – [6] [1aor. pas.:
ἐδεκηψζελ; 1viit. pas.:
δεκησζήζνκαη] (vb) a suferi o
pierdere.
Ζηνᾶς – [1] (subst) Zenas.
δῳνπνηέσ
ζηςέτ – [117] [impf.: ἐδήηνπλ;
viit.: δεηήζσ; 1aor.: ἐδήηεζα;
1viit. pas.: δεηεζήζνκαη] (vb) 1.
a căuta; 2. a se strădui să, a se
sili s.
ζήςημα, -ςξς, ςό – [5] (subst)
discuţie, controversă.
ζήςηρις, -ετς, ἡ – [7] (subst)
dezbatere, controversă, motiv,
pricină de discuţie.
ζιζάνιξν, -ξσ, ςό – [8] (subst)
neghină.
Ζξπξβαβέλ, ὁ – [3] (subst)
Zorobabel.
ζόφξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) ne-
gură, beznă, întuneric.
ζσγός, -ξῦ, ὁ – [6] (subst) 1. jug;
2. cântar, balanţă.
ζύμη, -ης, ἡ – [13] (subst) aluat
dospit, plămădeală.
ζσμότ – [4] [1aor. pas.:
ἐδπκψζελ] (vb) a dospi, a fră-
mânta cu drojdie.
ζτγπέτ – [2] [pf. pas. ptc.:
ἐδσγξεκέλνο] (vb) a prinde, a
lua prizonier.
ζτή, -ῆς, ἡ – [135] (subst) viaţă.
ζώνη, -ης, ἡ – [8] (subst) curea,
brâu, cingătoare.
ζτννύτ – [3] [impf.: ἐδψλλπνλ;
viit.: δψζσ; 1aor. med. imper.
2sg: δ῵ζαη] (vb) a încinge, a
lega la mijloc.
ζῳξγξνέτ – [3] [viit.:
δῳνγνλήζσ; 1aor. inf.:
δσνγνλ῅ζαη] (vb) a da viaţă.
ζῷξν, -ξσ, ςό – [23] (subst)
animal, dobitoc.
ζῳξπξιέτ – [11] [viit.:
δῳνπνηήζσ; 1aor.: ἐδῳνπνίεζα;
1aor. pas.: ἐδῳνπνηήζελ] (vb) a
da viaţă.
69
ἤ ἦρνο
ἤ – [343] (conj) sau.
ἡγεμξνεύτ – [2] (vb) a conduce,
a cârmui.
ἡγεμξνία, -ας, ἡ – [1] (subst)
hegemonie, putere absolută,
domnie.
ἡγεμών, -όνξς, ὁ – [20] (subst)
căpetenie, dregător, lider, pro-
curator, guvernator (roman).
ἡγέξμαι – [28] [1aor.: ἟γεζάκελ;
pf.: ἥγεκαη] (vb) 1. a conduce, a
îndruma, a călăuzi; 2. a crede, a
socoti, a considera.
ἡδέτς – [5] (adv) în chip plăcut,
cu plăcere.
ἤδη – [61] (adv) acum, deja, chiar
de atunci, din clipa aceea,
cândva.
ἡδξνή, -ῆς, ἡ – [5] (subst) plă-
cere, desfătare.
ἡδύξρμξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
mentă, izmă.
ἦοξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) obi-
cei.
ἥκτ – [26] (vb) a ajunge, a veni, a
sosi.
ἠλί – [3] (subst) Eli, Dumnezeul
meu.
᾽Θλίας, -ξσ, ὁ – [29] (subst) Ilie.
ἡλικία, -ας, ἡ – [8] (subst) matu-
ritate, vârstă, statură.
ἡλίκξς, -η, -ξν – [3] (adj) cât de
mare, ce mare.
ἥλιξς, -ξσ, ὁ – [32] (subst) soare.
ἧλξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) cui,
piron.
ἡμέπα, -ας, ἡ – [389] (subst) zi.
ἡμέςεπξς, -α, -ξν – [7] (adj) al
nostru, a noastră.
ἡμιοανής, -ές – [1] (adj) pe ju-
mătate mort.
70
ἥμιρσς, -εια, -σ – [5] (adj) ju-
mătate.
ἡμιώπιξν – [1] (subst) jumătate
de oră.
ἡνίκα – [2] (conj) când, de fiecare
dată.
ἤπεπ – [1] (conj) ca, decât.
ἤπιξς, -α, -ξν – [1] (adj) blând,
amabil.
῎Θπ, ὁ – [1] (subst) Er.
ἤπεμξς, -ξν – [1] (adj) tăcut, ne-
tulburat, paşnic.
῾Θπῴδης, -ξσ, ὁ – [43] (subst)
Irod.
῾Θπῳδιανξί, -ῶν, ὁ – [3] (subst)
irodian.
῾Θπῳδιάς, -άδξς, ἡ – [6] (subst)
Irodiada.
῾Θπῳδίτν, -τνξς, ὁ – [1] (subst)
Herodion.
᾽Θραι – [22] (subst) Isaia.
᾽Θραῦ, ὁ – [3] (subst) Esau.
ἥρρτν, -ξν – [2] (adv) inferior,
mai puțin, neînsemnat.
ἡρσγάζτ – [5] [1aor.: ἟ζχραζα]
(vb) 1. a trăi în linişte; 2. a tă-
cea.
ἡρσγία, -ας, ἡ – [4] (subst) tă-
cere, linişte, tihnă, pace.
ἡρύγιξς, -ξν – [2] (adj) liniştit,
paşnic.
ἤςξι – [1] (conj) fie unul, fie altul
v.
ἡςςάξμαι – [2] (vb) a fi biruit, în-
frânt.
ἥςςημα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
pierdere, coborâre, micșorare,
decădere.
ἠγέτ – [1] (vb) a suna, a răsuna.
ἦγξς, -ξσς, ςό – [4] (subst) 1.
vuiet, zgomot, sunet; 2. veste,
ζα
zvon, rumoare.
οα – [1] (subst. indecl) parte din
salutul Maranata, Domnul vi-
ne!.
Παδδαῖξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Tadeu.
οάλαρρα, -ης, ἡ – [91] (subst)
mare, lac.
οάλπτ – [2] (vb) a îngriji, mân-
gâiere.
Παμάπ, ἡ – [1] (subst) Tamar.
οαμβέξμαι – [3] [impf. pas.:
ἐζακβνχκελ; 1aor. pas.:
ἐζακβήζελ] (vb) a surprinde, a
uimi,a fi înspăimântat.
οάμβξς, -ξσς, ςό – [3] (subst)
uimire, teamă, frică.
οανάριμξς – [1] (adj) mortal, fa-
tal.
οαναςηφόπξς, -ξν – [1] (adj)
aducător de moarte, fatal.
οάναςξς, -ξσ, ὁ – [120] (subst)
moarte.
οαναςότ – [11] [viit.: ζαλαηψζσ;
1aor.: ἐζαλάησζα; 1aor. pas.:
ἐζαλαηψζελ] (vb) a omorî.
οάπςτ – [11] [1aor.: ἔζαςα;
2aor. pas.: ἐηάθελ] (vb) a în-
gropa.
Πάπα, ὁ – [1] (subst) Tara.
οαππέτ – [6] [1aor.: ἐζάξξεζα]
(vb) a avea curaj, a avea încre-
dere.
οαπρέτ – [7] (vb) a avea curaj, a
nu se teme.
οάπρξς, -ξσς, ςό – [1] (subst)
curaj, încredere. Ex.:
λαμβάνειν + οάπρξς = 'a
prinde curaj, a se îmbărbăta'.
οαῦμα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
minune, uimire.
ζεκέιηνλ
οασμάζτ – [43] [impf.:
ἐζαχκαδνλ; viit.: ζαπκάζνκαη;
1aor.: ἐζαχκαζα; 1aor. pas.:
ἐζαπκάζζελ; 1viit. pas.:
ζαπκαζζήζνκαη] (vb) 1. a se
minuna, a se mira; 2. a fi admi-
rat, a fi privit cu uimire; 3. a
linguşi, a măguli, a flata pe ci-
neva.
οασμάριξς, -α, -ξν – [1] (adj)
minunat, uluitor, remarcabil,
admirabil.
οασμαρςός, -ή, -όν – [6] (adj)
minunat, uimitor.
οεά, -ᾶς, ἡ – [1] (subst) zeiţă.
οεάξμαι – [22] [1aor. med.:
ἐζεαζάκελ; pf.: ηεζέακαη; 1aor.
pas. (cu sens pasiv): ἐζεάζελ]
(vb) a privi, a zări.
οεαςπίζτ – [1] (vb) a face de ru-
şine, a se face de râs.
οέαςπξν, -ξσ, ςό – [3] (subst)
teatru, spectacol, priveliște.
οεῖξν, -ξσ, ςό – [7] (subst) pu-
cioasă, sulf.
οεῖξς, -α, -ξν – [3] (adj) divin,
dumnezeiesc.
οειόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
dumnezeire, divinitate, natură
divină.
οειώδης, -ες – [1] (adj) sulforos,
din pucioasă.
οέλημα, -ςξς, ςό – [62] (subst)
voie, voinţă, hotărâre.
οέληρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
voinţă, voie.
οέλτ – [208] [impf.: ἤζεινλ; viit.:
ζειήζσ; 1aor.: ἞ζέιεζα] (vb)
1. a voi, a vrea; 2. a consimți, a
se complace, a-i plăcea.
οεμέλιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
temelie.
71
ζεκέιηνο
οεμέλιξς, -ξσ, ὁ – [15] (subst)
fundaţie.
οεμελιότ – [5] [viit.: ζεκειηψζσ;
1aor.: ἐζεκειίσζα; pf. pas.:
ηεζεκειίσκαη; pluperfect pas.:
ηεζεκειηψκελ] (vb) a pune te-
melia, a zidi, a construi.
οεξδίδακςξς, -ξν – [1] (adj) în-
văţat de Dumnezeu.
οεξμάγξς, -ξν – [1] (adj) luptă-
tor împotriva lui Dumnezeu.
οεόπνεσρςξς, -ξν – [1] (adj) in-
spirat de Dumnezeu.
οεός, -ξῦ, ὁ – [1317] (subst) 1.
zeu, zeitate; 2. Dumnezeu,
adevăratul Dumnezeu; 3. dia-
volul.
οεξρέβεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
pietate, evlavie.
οεξρεβής, -ές – [1] (adj) temător
de Dumnezeu, evlavios, consa-
crat, devotat.
οεξρςσγής, -ές – [1] (adj) urâtor
de Dumnezeu.
οεόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
dumnezeire, divinitate.
Πεόφιλξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Teofil.
οεπαπεία, -ας, ἡ – [3] (subst) 1.
vindecare, tămăduire; 2. totali-
tatea slujitorilor.
οεπαπεύτ – [43] [impf.:
ἐζεξάπεπνλ; pas.:
ἐζεξαπεπφκελ; viit.:
ζεξαπεχζσ; 1aor.: ἐζεξάπεπζα;
pf. pas.: ηεζεξάπεπκαη; 1aor.
pas.: ἐζεξαπεχζελ] (vb) a vin-
deca, a sluji, a fi slugă.
οεπάπτν, -ξνςξς, ὁ – [1] (subst)
slujitor, servitor.
οεπίζτ – [21] [viit.: ζεξίζσ;
1aor.: ἐζέξηζα; 1aor. pas.:
72
ζεζαπξίδσ
ἐζεξίζζελ] (vb) a culege.
οεπιρμός, -ξῦ, ὁ – [13] (subst)
recoltă, seceriş.
οεπιρςής, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
secerător, culegător.
οεπμαίνξμαι – [6] [impf. med.:
ἐζεξκαηλφκελ] (vb) a încălzi.
οέπμη, -ης, ἡ – [1] (subst) căl-
dură.
οέπξς, -ξσς, ςό – [3] (subst) va-
ră.
Περραλξνικεύς, -έτς, ὁ – [4]
(subst) tesalonicean.
Περραλξνίκη, -ης, ἡ – [5]
(subst) Tesalonic.
Πεσδᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
Teudas.
οετπέτ – [58] [impf.: ἐζεψξνπλ;
1aor.: ἐζεψξεζα] (vb) a privi, a
vedea.
οετπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
spectacol public, priveliște.
οήκη, -ης, ἡ – [1] (subst) teacă.
οηλάζτ – [5] [1aor.: ἐζήιαζα]
(vb) a alăpta.
οῆλσς, -εια, -σ – [5] (adj) 1. fe-
minin, femeiesc; 2. femeie.
οήπα, -ας, ἡ – [1] (subst) vână-
toare, laţ de vânătoare.
οηπεύτ – [1] [1aor.: ἐζήξεπζα]
(vb) a vâna, a prinde.
οηπιξμαγέτ – [1] [1aor.:
ἐζεξηνκάρεζα] (vb) a lupta cu
animale sălbatice.
οηπίξν, -ξσ, ςό – [46] (subst)
animal sălbatic, fiară.
οηρασπίζτ – [8] [1aor.:
ἐζεζαχξηζα; pf. pas.:
ηεζεζαχξηζκαη] (vb) 1. a păstra,
a pune deoparte; 2. a aduna
comori.
ζεζαπξόο
οηρασπός, -ξῦ, ὁ – [17] (subst)
vistierie, tezaur.
οιγγάντ – [3] [2aor.: ἔζηγνλ] (vb)
a atinge.
ολίβτ – [10] [pf. pas.: ηέζιηκκαη]
(vb) 1. a strânge, a strâmta, a
îmbulzi; 2. a necăji, a chinui.
ολῖψις, -ετς, ἡ – [45] (subst)
necaz, suferinţă, strâmtorare.
ονῄρκτ – [9] [pf.: ηέζλεθα] (vb) a
muri.
ονηςός, -ή, -όν – [6] (adj) muri-
tor, mortal.
οξπσβάζτ – [1] (vb) a se tulbura,
a se nelinişti.
οξπσβέτ – [4] [impf.: ἐζνξχβνπλ]
(vb) 1. a provoca agitaţie, tul-
burare, a face zgomot; 2. a aţâ-
ţa.
οόπσβξς, -ξσ, ὁ – [7] (subst)
tumult, tulburare, răscoală.
οπαύτ – [1] [pf. pas. ptc.:
ηεζξαπζκέλνο] (vb) a sfărâma, a
sparge, a zdrobi.
οπέμμα, -ςξς, ςό – [1] (subst) 1.
sugaci, copil; 2. animal domes-
tic.
οπηνέτ – [4] [impf.: ἐζξήλνπλ;
viit.: ζξελήζσ; 1aor.:
ἐζξήλεζα] (vb) a se tângui, a
jeli, a boci.
οπηρκεία, -ας, ἡ – [4] (subst) re-
ligie, cult, adorare, venerare.
οπηρκός, -όν – [1] (adj) religios.
οπιαμβεύτ – [2] [1aor.:
ἐζξηάκβεπζα] (vb) a birui, a în-
vinge.
οπίυ, -ςπιγός, ἡ – [15] (subst)
păr, păr de cămilă.
οπξέξμαι – [3] [1aor. pas.:
ἐζξνήζελ] (vb) a se înspăimân-
ζπζία
ta, a fi înspăimântat.
οπόμβξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) 1.
picătură; 2. cheag (de sânge).
οπόνξς, -ξσ, ὁ – [62] (subst)
tron.
Πσάςειπα – [4] (subst) Tiatira.
οσγάςηπ, -ςπός, ἡ – [28] (subst)
fiică.
οσγάςπιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
fiică micuță, copilă.
ούελλα, -ης, ἡ – [1] (subst) fur-
tună, vijelie.
ούϊνξς, -η, -ξν – [1] (adj) 1. de
tuia, sau lemn de lămâi; 2. de
lemn mirositor, parfumat.
οσμίαμα, -ςξς, ςό – [6] (subst) 1.
ofrandă de tămâie care arde,
tămâiere; 2. mirodenii, parfu-
muri.
οσμιαςήπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) altarul tămâierii, cădel-
niță.
οσμιάτ – [1] [1aor.: ἐζπκίαζα]
(vb) a arde tămâie, a tămâia.
οσμξμαγέτ – [1] (vb) a se mânia,
a fi foarte mânios.
οσμόξμαι – [1] [1aor. pas.:
ἐζπκψζελ] (vb) a înfuria, a se
mânia foarte tare.
οσμός, -ξσ, ὁ – [18] (subst) fu-
rie, mânie.
ούπα, -ας, ἡ – [39] (subst) ușă,
intrare, poartă, poartă stâmtă.
οσπεός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) pro-
tecție, scut, pavăză.
οσπίς, -ίδξς, ἡ – [2] (subst) fe-
reastră.
οσπτπός, -ξῦ, ὁ – [4] (subst)
portar.
οσρία, -ας, ἡ – [28] (subst) jert-
fă.
73
ζπζηαζηήξηνλ
οσριαρςήπιξν, -ξσ, ςό – [23]
(subst) altar.
ούτ – [14] [impf.: ἔζπνλ; 1aor.:
ἔζπζα; pf. pas.: ηέζπκαη; 1aor.
pas.: ἐηχζελ] (vb) a sacrifica, a
aduce jertfă.
Πτμᾶς, -ᾶ, ὁ – [11] (subst) To-
ma.
οώπαυ, -ακξς, ὁ – [5] (subst)
platoșă.
᾽Ιάϊπξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) Iair.
᾽Ιακώβ, ὁ – [27] (subst) Iacov.
᾽Ιάκτβξς, -ξσ, ὁ – [42] (subst)
Iacov.
ἴαμα, -ςξς, ςό – [3] (subst) vin-
decare, tămăduire.
᾽Ιαμβπῆς, ὁ – [1] (subst) Iambre.
᾽Ιανναί, ὁ – [1] (subst) Iana.
᾽Ιάννης, ὁ – [1] (subst) Iannes
sau Iambres.
ἰάξμαι – [26] [impf.: ἰψκελ;
1aor. med.: ἰαζάκελ] (vb) a
vindeca.
᾽Ιάπες, ὁ – [1] (subst) Iared.
ἴαρις, -ετς, ἡ – [3] (subst) vin-
decare, tămăduire.
ἴαρπις, -ιδξς, ἡ – [4] (subst) iasp
(piatră translucidă).
᾽Ιάρτν, -ξνξς, ὁ – [5] (subst)
Iason.
ἰαςπός, -ξῦ, ὁ – [7] (subst) doc-
tor, medic.
ἴδε – [28] (interj) iată! uite!.
ἴδιξς, -α, -ξν – [114] (adj) 1.
personal, propriu; 2. în chip
deosebit, special. Ex.: κας᾿
ἰδίαν = 'aparte, deoparte'.
ἰδιώςης, -ξσ, ὁ – [5] (subst) 1.
particular, persoană particulară;
2. incult, nepriceput, neînvățat.
ἰδξύ – [200] (interj) uite! iată!
74
ἱεξνπξγέσ
privește!.
᾽Ιδξσμαία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Idumeea.
ἱδπώς, -ῶςξς, ὁ – [1] (subst)
transpirație, sudoare.
᾽Ιεζάβελ, ἡ – [1] (subst) Izabela.
῾Ιεπάπξλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
Hierapolis, Ierapole.
ἱεπαςεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
preoție.
ἱεπάςεσμα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
preoție.
ἱεπαςεύτ – [1] (vb) a sluji, a în-
deplini slujba preoțească.
᾽Ιεπεμίας, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Ieremia.
ἱεπεύς, -έτς, ὁ – [31] (subst)
preot.
᾽Ιεπιγώ, ἡ – [7] (subst) Ierihon.
ἱεπόοσςξς, -ξν – [1] (adj) oferit
ca jertfă, închinat idolilor.
ἱεπόν, -ξῦ, ςό – [72] (subst)
templu, sanctuar.
ἱεπξππεπής, -ές – [1] (adj) res-
pectuos, vrednic de lucruri
sfinte.
ἱεπός, -ά, -όν – [2] (adj) sfânt,
sacru.
῾Ιεπξρόλσμα1, ςό – [62] (subst)
Ierusalim.
῾Ιεπξρόλσμα2, ςό – [77] (subst)
Ierusalim.
῾Ιεπξρξλσμίςης, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) locuitor al Ierusalimului.
ἱεπξρσλέτ – [1] (vb) a jefui, a
prăda templele zeilor, a fi pro-
fanator.
ἱεπόρσλξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
vinovat de sacrilegiu.
ἱεπξσπγέτ – [1] (vb) a sluji, a
îndeplini îndatoririle sfinte.
ἱεξσζύλε
ἱεπτρύνη, -ης, ἡ – [3] (subst)
preoţie.
᾽Ιερραί, ὁ – [5] (subst) Iesei.
᾽Ιεφοάε, ὁ – [1] (subst) Iefta.
᾽Ιεγξνίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Iconia.
᾽Ιηρξῦς – [917] (subst) Isus,
Iosua.
ἱκανός, -ή, -όν – [39] (adj) 1.
îndestulător, suficient, destul de
mare, mult, destul de numeros;
2. vrednic de, capabil, destoi-
nic.
ἱκανόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
destoinicie, vrednicie.
ἱκανότ – [2] [1aor.: ἱθάλσζα]
(vb) a învrednici, a face vred-
nic, destoinic, capabil să.
ἱκεςηπία, -ας, ἡ – [1] (subst) 1.
cerere, implorare, rugăciune,
rugăminte; 2. ramură de măslin
ţinută de cel ce se roagă.
ἰκμάς, -άδξς, ἡ – [1] (subst)
umezeală, umiditate.
᾽Ικόνιξν, -ξσ, ςό – [6] (subst)
Iconium, Iconia.
ἱλαπός, -ά, -όν – [1] (adj) voios,
vesel.
ἱλαπόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
voioșie, bucurie, veselie, voie
bună.
ἱλάρκξμαι – [2] [1aor. pas. im-
perativ: ἱιάζζεηη] (vb) 1. a fi
milostiv, binevoitor faţă de ci-
neva; 2. a împăca, a ispăși.
ἱλαρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst) is-
pășire, împăcare.
ἱλαρςήπιξς – [2] (subst) 1. mijloc
de ispășire; 2. loc al împăcării;
propițiatoriu: capacul chivotului
Legii; altarul împăcării, tronul
împăcării; scaunul harului.
᾽Ινπλη᾵ο
ἵλετς, -τν – [2] (adj) milostiv,
milos, binevoitor, prielnic.
᾽Ιλλσπικόν, -ξῦ, ςό – [1] (subst)
Iliria.
ἱμάς, -άνςξς, ὁ – [4] (subst) cu-
rea.
ἱμαςίζτ – [2] [pf. pas. ptc.:
ἱκαηηζκέλνο] (vb) a fi îmbrăcat,
a fi înveșmântat.
ἱμάςιξν, -ξσ, ςό – [60] (subst)
manta, veșmânt, haină, tunică.
ἱμαςιρμός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst)
veșmânt, haină, îmbrăcăminte.
ἵνα – [663] (conj) ca să, pentru ca
să, astfel încât.
ἱναςί – [6] (adv) cu scop? pentru
ce? de ce?.
᾽Ιόππη, -ης, ἡ – [10] (subst) Iope.
᾽Ιξπδάνης, -ξσ, ὁ – [15] (subst)
Iordan.
ἰός, -ξῦ, ὁ – [3] (subst) 1. venin,
otravă; 2. rugină.
᾽Ιξσδαία, -ας, ἡ – [43] (subst)
Iudeea.
᾽Ιξσδαΐζτ – [1] (vb) a trăi ca iu-
deii, a iudaiza.
᾽Ιξσδαϊκός, -ή, -όν – [1] (adj)
evreiesc, iudaic.
᾽Ιξσδαϊκῶς – [1] (adv) într-o ma-
nieră evreiască, după obiceiul
iudaic.
᾽Ιξσδαῖξς, -α, -ξν – [195] (adj)
1. evreu, iudaic; 2. Iudeea.
᾽Ιξσδαϊρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
iudaism.
᾽Ιξύδας, -α, ὁ – [44] (subst) Iu-
da.
᾽Ιξσλία, -ας, ἡ – [1] (subst) Iulia.
᾽Ιξύλιξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) Iu-
liu.
᾽Ιξσνιᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
75
᾽Ινῦζηνο
Iunia.
᾽Ιξῦρςξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Iust.
ἱππεύς, -έτς, ὁ – [2] (subst) că-
lăreț, cavalerist.
ἱππικός – [1] (adj) călăreț, ec-
vestru, călărind.
ἵππξς, -ξσ, ὁ – [17] (subst) cal.
ἶπις, -ιδξς, ἡ – [2] (subst) cur-
cubeu.
᾽Ιραάκ, ὁ – [20] (subst) Isaac.
ἰράγγελξς, -ξν – [1] (adj) înge-
resc, asemenea îngerilor, la fel
ca îngerii.
᾽Ιρκαπιώο – [11] (subst)
iscariotean.
ἴρξς, -η, -ξν – [8] (adj) egal,
asemenea, deopotrivă cu.
ἰρόςης, -ηςξς, ἡ – [3] (subst)
egalitate, potrivire.
ἰρόςιμξς, -ξν – [1] (adj) egal, la
fel, de același preț.
ἰρόψσγξς, -ξν – [1] (adj) care
împărtăşeşte sentimentele cui-
va, care gândeşte la fel.
᾽Ιρπαήλ, ὁ – [68] (subst) Israel.
᾽Ιρπαηλίςης, -ξσ, ὁ – [9] (subst)
israelit.
᾽Ιρραγάπ, ὁ – [1] (subst) Isahar.
ἵρςημι – [155] [viit.: ζηήζσ;
med.: ζηήζνκαη; 1aor.: ἔζηεζα;
2aor.: ἔζηελ; pf.: ἕζηεθα
ἔζηεθα; pluperf.: εἱζηήθεηλ;
1aor. pas.: ἐζηάζελ; 1viit. pas.:
ζηαζήζνκαη] (vb) 1. a pune în
faţă, a arăta, a înfăţişa, a pre-
zenta; 2. a stabili, a statornici, a
întemeia, a sta, a sta pe loc.
ἱρςξπέτ – [1] [1aor.: ἱζηφξεζα]
(vb) 1. a vizita, a vedea pe ci-
neva; 2. a se informa, a cerceta.
76
᾽Ισζίαο
ἰργσπός, -ά, -όν – [29] (adj) pu-
ternic, viguros, tare, energic.
ἰργύς, -ύξς, ἡ – [10] (subst) pu-
tere, tărie, forță.
ἰργύτ – [28] [viit.: ἰζρχζσ; 1aor.:
ἴζρπζα] (vb) 1. a fi puternic,
capabil; 2. a putea, a fi în stare.
ἴρτς – [1] (adv) poate, probabil.
᾽Ιςαλία, -ας, ἡ – [4] (subst) Ita-
lia.
᾽Ιςαλικός, -ή, -όν – [1] (adj) ita-
liană, italică.
᾽Ιςξσπαῖξς, -α, -ξν – [1] (subst)
Ituria.
ἰγούδιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
pește mic, peștișor.
ἰγούς, -ύξς, ὁ – [20] (subst)
pește.
ἴγνξς, -ξσς, ςό – [3] (subst) ur-
ma piciorului, urmă, pas.
᾽Ιταοάμ, ὁ – [2] (subst) Iotam.
᾽Ιτανάν, ὁ – [1] (subst) Ioanan.
᾽Ιτάννα, -ας, ἡ – [2] (subst)
Ioana.
᾽Ιτάννης, -ξσ, ὁ – [135] (subst)
Ioan.
᾽Ιώβ, ὁ – [1] (subst) Iov.
᾽Ιτβήδ, ὁ – [3] (subst) Obed.
᾽Ιτδά, ὁ – [1] (subst) Ioda.
᾽Ιτήλ, ὁ – [1] (subst) Ioel.
᾽Ιτνάμ, ὁ – [1] (subst) Ionam.
᾽Ιτνᾶς, -ᾶ, ὁ – [9] (subst) Iona.
᾽Ιτπάμ, ὁ – [2] (subst) Ioram.
᾽Ιτπίμ, ὁ – [1] (subst) Iorim.
᾽Ιτραφάς, ὁ – [2] (subst) Iosafat.
᾽Ιτρῆς, -ῆ – [3] (subst) Jose, Io-
sif.
᾽Ιτρήφ, ὁ – [35] (subst) Iosif.
᾽Ιτρήγ, ὁ – [1] (subst) Ioseh
(Iosua).
᾽Ιτρίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
ἰ῵ηα
Iosia.
ἰῶςα, ςό – [1] (subst) iota, literă a
alfabetului.
καοά – [1] (conj) ca și, tocmai ca.
καοαίπερις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
distrugere, dărâmare, nimicire.
καοαιπέτ – [9] [2viit.: θαζει῵;
2aor.: θαζεῖινλ] (vb) a coborî,
a nimici, a dărâma, a surpa.
καοαίπτ – [1] (vb) a curăţi, a pu-
rifica.
καοάπεπ – [13] (conj) precum,
cum, ca și.
καοάπςτ – [1] [1aor.: θαζ῅ςα]
(vb) a se lega, a se agăța de, a se
prinde.
καοαπίζτ – [31] [viit.: θαζαξη῵;
1aor.: ἐθαζάξηζα; pf. pas.:
θεθαζάξηζκαη; 1aor. pas.:
ἐθαζαξίζζελ] (vb) a curăți, a
purifica.
καοαπιρμός, -ξῦ, ὁ – [7] (subst)
purificare, curățire.
καοαπός, -ά, -όν – [27] (adj)
curat.
καοαπόςης, -ηςξς, ἡ – [1]
(subst) puritate, curățire.
καοέδπα, -ας, ἡ – [3] (subst)
scaun, tron.
καοέζξμαι – [7] [impf.:
ἐθαζεδφκελ; viit.:
θαζεζζήζνκαη] (vb) a se așeza,
a sta jos.
καοευῆς – [5] (adv) succesiv, pe
rând, în ordine.
καοεύδτ – [22] [impf.:
ἐθάζεπδνλ] (vb) a dormi.
καοηγηςής, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
învățător, profesor, conducător.
καοήκτ – [2] (vb) 1. a fi potrivit
sau corespunzător; 2. a se în-
Κάτλ
tâmpla, a sosi.
κάοημαι – [91] [imperativ:
θάζνπ; impf.: ἐθαζήκελ; viit.:
θαζήζνκαη] (vb) a se aşeza, a
şedea.
καοημεπινός, -ή, -όν – [1] (adj)
zilnic.
καοίζτ – [46] [viit.: θαζίζσ
θαζη῵; 1aor.: ἐθάζηζα; pf.:
θεθάζηθα] (vb) a sta jos, a se
așeza.
καοίημι – [4] [1aor.: θαζ῅θα]
(vb) a lăsa în jos, a coborî.
καοίρςημι – [21] [viit.:
θαηαζηήζσ; 1aor.: θαηέζηεζα;
1aor. pas.: θαηεζηάζελ; 1viit.
pas.: θαηαζηαζήζνκαη] (vb) a
aşeza, a pune, a institui, a da o
însărcinare.
καοό – [4] (conj) după, după cum,
după cât, ca.
καοόλξσ – [1] (adv) 1. fără ex-
cepţie, total; 2. în general, în
chip general.
καοξπλίζτ – [1] [pf. pas. ptc.:
θαζσπιηζκέλνο] (vb) a se înar-
ma complet.
καοξπάτ – [1] (vb) a vedea, a
discerne.
καοόςι – [6] (conj) în funție de,
deoarece, pentru că, întrucât,
după cum.
καοώς – [182] (conj) la fel de, ca
și, chiar ca, ca şi, precum, după
cum.
καοώρπεπ – [1] (conj) la fel, du-
pă cum.
καί – [9018] (conj) şi, chiar, de
asemeni.
Καϊάφας, -α, ὁ – [9] (subst)
Caiafa.
Κάϊν, ὁ – [3] (subst) Cain.
77
Κατλάκ
Καϊνάμ, ὁ – [2] (subst) Cainan.
καινός, -ή, -όν – [42] (adj) nou.
καινόςης, -ηςξς, ἡ – [2] (subst)
înnoire.
καίπεπ – [5] (conj) deși, cu toate
că, măcar că.
καιπός, -ξῦ, ὁ – [85] (subst)
timp, clipă, moment, prilej.
Καῖραπ, -ξς, ὁ – [29] (subst)
Cezar.
Καιράπεια, -ας, ἡ – [17] (subst)
Cezareea.
καίςξι – [2] (part) încă, deși, cu
toate că, chiar dacă.
καίςξιγε – [1] (conj) totuşi, cu
toate acestea.
καίτ – [11] [pf. pas.: θέθαπκαη;
1aor. pas.: ἐθαχζελ; 1viit. pas.:
θαπζήζνκαη] (vb) a aprinde, a
arde.
κακία, -ας, ἡ – [11] (subst) 1.
răutate, rău, stare morală proas-
tă; 2. chin, pedeapsă, suferință.
κακξήοεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
deprinderi rele, depravare, pur-
tare rea.
κακξλξγέτ – [4] [1aor. inf.:
θαθνινγ῅ζαη] (vb) a vorbi de
rău pe cineva, a spune ceva rău
despre cineva, a bârfi.
κακξπάοεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
suferinţă cauzată de un necaz.
κακξπαοέτ – [3] [1aor.:
ἐθαθνπάζεζα] (vb) a suferi, a
îndura o suferinţă, a fi în sufe-
rinţă.
κακξπξιέτ – [4] [1aor.:
ἐθαθνπνίεζα] (vb) a face rău.
κακξπξιός, -ξῦ, ὁ – [3] (adj)
răufăcător.
κακός, -ή, -όν – [61] (adj) rău,
78
θαιύπησ
primejdios, periculos, dăunător,
vătămător. Ex.: ςὸ κακόν =
'calamitate, nenorocire, flagel'.
κακξῦπγξς, -ξσ, ὁ – [4] (adj)
criminal, răufăcător.
κακξσγέξμαι – [2] (vb) a chinui,
a zdrobi, a fi tratat în chip rău.
κακότ – [6] [viit.: θαθψζσ;
1aor.: ἐθάθσζα] (vb) a se purta
rău cu cineva, a asupri.
κακῶς – [16] (adv) 1. bolnav, a fi
în suferinţă; 2. a vorbi (de) rău.
Ex.: κακῶς εἰπεῖν ςινα = 'a
vorbi de rău pe cineva'.
κάκτρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
viaţă demnă de plâns, suferinţă.
καλάμη, -ης, ἡ – [1] (subst) pai,
tulpină de grâu.
κάλαμξς, -ξσ, ὁ – [12] (subst)
trestie.
καλέτ – [148] [impf.: ἐθάινπλ;
viit.: θαιέζσ; 1aor.: ἐθάιεζα;
pf.: θέθιεθα; pf. pas.:
θέθιεκαη; 1aor. pas.: ἐθιήζελ]
(vb) a da nume, a numi, a che-
ma pe nume.
καλλιέλαιξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
măslin bun, cultivat.
καλξδιδάρκαλξς, -ξν – [1] (adj)
învățând ce este bine.
καλξπξιέτ – [1] (vb) a face ceea
ce e bine, a săvârşi binele.
καλός, -ή, -όν – [102] (adj) 1.
bun; 2. frumos. Ex.: καλόν
ἐρςιν = 'este bine'.; Ex.:
καλλίτν = 'mai frumos'.; Ex.:
κάλλιρςξς = 'cel mai frumos'.
κάλσμμα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
văl, acoperitoare.
καλύπςτ – [8] [viit.: θαιχςσ;
1aor.: ἐθάιπςα; pf. pas.:
θεθάιπκκαη] (vb) a acoperi, a
θαι῵ο
înfăşura, a învălui, a ascunde.
καλῶς – [36] (adv) bine.
κάμηλξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst)
cămilă.
κάμινξς, -ξσ, ἡ – [4] (subst)
cuptor, văpaie, dogoarea focu-
lui.
καμμύτ – [2] [1aor.: ἐθάκκπζα]
(vb) a închide (ochii).
κάμντ – [2] [2aor.: ἔθακνλ] (vb)
1. a se obosi, a se osteni; 2. a
suferi, a fi bolnav.
κάμπςτ – [4] [viit.: θάκςσ;
1aor.: ἔθακςα] (vb) a îngenun-
chea înaintea cuiva, a se înco-
voia, a se pleca înaintea cuiva.
Κανά, ἡ – [4] (subst) Cana.
Καναναῖξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
din Cana, cananean.
Κανδάκη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Candace.
κανών, -όνξς, ὁ – [4] (subst)
trestie, măsură, regulă, dreptar.
καπηλεύτ – [1] (vb) a face co-
merț.
καπνός, -ξῦ, ὁ – [13] (subst)
fum.
Καππαδξκία, -ας, ἡ – [2]
(subst) Capadocia.
καπδία, -ας, ἡ – [156] (subst)
inimă.
καπδιξγνώρςης, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) care cunoaşte inimile.
Κάππξς1, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Carp.
καππός2, -ξῦ, ὁ – [66] (subst)
rod, fruct, urmaș.
καππξφξπέτ – [8] [1aor.:
ἐθαξπνθφξεζα] (vb) a rodi, a
aduce roade.
καππξφόπξς, -ξν – [1] (adj) ro-
θαηαγειάσ
ditor, fertil.
καπςεπέτ – [1] [1aor.:
ἐθαξηέξεζα] (vb) a ţine piept, a
rezista, a rămâne neclintit, a în-
frunta.
κάπφξς, -ξσς, ςό – [6] (subst)
pai.
καςά – [473] (prep + gesuadvst.)
1. de sus în jos,; 2. împotriva,
contra, pe. , (prep + ac) 1. pe
întinderea, în, pe, în lungul,
spre, aproape de, în faţa, prin,
în dreptul; 2. în timpul, pe vre-
mea, în ziua; 3. după, în vede-
rea.
καςαβαίντ – [81] [impf.:
θαηέβαηλνλ; viit. med.:
θαηαβήζνκαη; 2aor.: θαηέβελ;
pf.: θαηαβέβεθα] (vb) a coborî.
καςαβάλλτ – [2] (vb) 1. a arunca
la pământ, a doborî; 2. a pune, a
aşeza, a stabili.
καςαβαπέτ – [1] [1aor.:
θαηεβάξεζα] (vb) a împovăra.
καςαβαπύνξμαι – [1] (vb) a în-
greuia, a împovăra, a asupri.
καςάβαρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
coborâre, pantă.
καςαβξλή, -ῆς, ἡ – [11] (subst)
întemeiere, început, temelie.
καςαβπαβεύτ – [1] (vb) a răpi
premiul, a smulge (biruinţa), a
deposeda, a păgubi.
καςαγγελεύς, -έτς, ὁ – [1]
(subst) vestitor, predicator.
καςαγγέλλτ – [18] [impf.:
θαηήγγειινλ; 1aor.:
θαηήγγεηια; 2aor. pas.:
θαηεγγέιελ] (vb) a vesti, a
anunţa, a proclama.
καςαγελάτ – [3] [impf.:
θαηεγέισλ] (vb) a-și bate joc de
79
θαηαγηλώζθσ θαηαθνινπζέσ

cineva, a ridiculiza. θαηῃζρχλζελ; 1viit. pas.:

καςαγινώρκτ – [3] [pf. pas. ptc.:
θαηεγλσζκέλνο] (vb) a pronun-
ţa o pedeapsă, a condamna.
καςάγνσμι – [4] [viit.: θαηεάμσ;
1aor.: θαηέαμα; 2aor. pas.:
θαηεάγελ] (vb) a sparge, a
zdrobi, a frânge.
καςαγπάφτ – [1] [impf.:
θαηέγξαθνλ] (vb) a scrie, a de-
sena.
καςάγτ – [9] [2aor.: θαηήγαγνλ;
1aor. pas.: θαηήρζελ] (vb) 1. a
aduce jos, a coborî pe cineva; 2.
a aduce la ţărm, a trage la ţărm.
καςαγτνίζξμαι – [1] [1aor.:
θαηεγσληζάκελ] (vb) a birui, a
învinge, a supune.
καςαδέτ – [1] [1aor.: θαηέδεζα]
(vb) a lega, a bandaja.
καςάδηλξς, -ξν – [1] (adj) lămu-
rit, clar, evident.
καςαδικάζτ – [5] [1aor.:
θαηεδίθαζα; 1aor. pas.:
θαηεδηθάζζελ] (vb) a condam-
na, a osândi.
καςαδίκη, -ης, ἡ – [1] (subst)
condamnare, osândire.
καςαδιώκτ – [1] [1aor.:
θαηεδίσμα] (vb) a urmări, a
merge în căutarea cuiva.
καςαδξσλότ – [2] (vb) a robi, a
subjuga, a supune.
καςαδσναρςεύτ – [2] (vb) a
asupri, a oprima.
καςάοεμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
1. blestem, anatemă; 2. rezervă,
provizie.
καςαοεμαςίζτ – [1] (vb) a bles-
tema.
καςαιργύντ – [13] [impf. pas.:
θαηῃζρπλφκελ; 1aor. pas.:
θαηαηζρπλζήζνκαη] (vb) 1. a
necinsti, a face de ruşine, a
umili, a ruşina; 2. a încurca, a
face confuz.
καςακαίτ – [12] [impf.:
θαηέθαηνλ; viit.: θαηαθαχζσ;
1aor.: θαηέθαπζα; 2aor. pas.:
θαηεθάελ; 1viit. pas.:
θαηαθαπζήζνκαη; 2viit. pas.:
θαηαθαήζνκαη] (vb) a arde
complet.
καςακαλύπςξμαι – [3] (vb) a-și
acoperi capul, a se înveli, a se
îmbrobodi.
καςακασγάξμαι – [4] (vb) a se
mândri, a se trufi.
καςάκειμαι – [12] [impf.:
θαηεθείκελ] (vb) 1. a sta culcat
la masă, a şedea la masă; 2. a
zăcea, a fi culcat, a fi bolnav.
καςακλάτ – [2] [1aor.:
θαηέθιαζα] (vb) a rupe, a frân-
ge.
καςακλείτ – [2] [1aor.:
θαηέθιεηζα; pf. pas.:
θαηαθέθιεηζκαη] (vb) a închide.
καςακληπξνξμέτ – [1] [1aor.:
θαηεθιεξνλφκεζα] (vb) a îm-
părţi prin tragere la sorţi.
καςακλίντ – [5] [1aor.:
θαηέθιηλα; 1aor. pas.:
θαηεθιίζελ] (vb) a se întinde, a
lua loc la masă, a se aşeza la
masă.
καςακλύζτ – [1] [1aor. pas.:
θαηεθιχζζελ] (vb) a scufunda,
a inunda.
καςακλσρμός, -ξῦ, ὁ – [4]
(subst) inundaţie, potop.
καςακξλξσοέτ – [2] [1aor.:
θαηεθνινχζεζα] (vb) a însoţi, a

80
θαηαθόπησ θαηαλνέσ

se întovărăşi cu, a urma pe ci- θαηειείθζελ] (vb) a lăsa, a pă-

neva. răsi, a abandona.
καςακόπςτ – [1] (vb) a lovi, a καςαλιοάζτ – [1] [viit.:
răni. θαηαιηζάζσ] (vb) a lapida, a
καςακπημνίζτ – [1] [1aor.: ucide cu pietre.
θαηεθξήκληζα] (vb) a arunca de καςαλλαγή, -ῆς, ἡ – [4] (subst)
pe zid. împăcare.
καςάκπιμα, -ςξς, ςό – [3] (subst) καςαλλάρρτ – [6] [1aor.:
osândă, condamnare. θαηήιιαμα; 2aor. pas.:
καςακπίντ – [18] [viit.: θαηειιάγελ] (vb) a împăca pe
θαηαθξηλ῵; 1aor.: θαηέθξηλα; cineva cu cineva, a fi împăcat, a
pf. pas.: θαηαθέθξηκαη; 1aor. se împăca.
pas.: θαηεθξίζελ; 1viit. pas.: καςάλξιπξς, -ξν – [1] (adj) rest,
θαηαθξηζήζνκαη] (vb) a con- rămășiță.
damna, a osândi pe cineva. καςάλσμα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
καςάκπιρις, -ετς, ἡ – [2] (subst) loc pentru popas, casă de oas-
condamnare, osândire, osândă. peţi, han, odaie de oaspeţi.
καςακύπςτ – [1] [1aor.: καςαλύτ – [17] [viit.: θαηαιχζσ;
θαηέθπςα] (vb) a se apleca. 1aor.: θαηέιπζα; 1aor. pas.:
καςακσπιεύτ – [4] [1aor.: θαηειχζελ; 1viit. pas.:
θαηεθπξίεπζα] (vb) a stăpâni θαηαιπζήζνκαη] (vb) 1. a dis-
peste, a domni peste, a birui, a truge, a dărâma, a anula; 2. a
pune sub jug. poposi, a găsi o locuinţă, a opri.
καςαλαλέτ – [5] (vb) a grăi de καςαμανοάντ – [1] [2aor.:
rău, a bârfi. θαηέκαζνλ] (vb) a studia, a ob-
καςαλαλιά, -ᾶς, ἡ – [2] (subst) serva, a cerceta.
clevetire, bârfă. καςαμαπςσπέτ – [3] (vb) a măr-
καςάλαλξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) turisi împotriva cuiva.
bârfitor, vorbitor de rău. καςαμέντ – [1] [viit.: θαηακελ῵]
καςαλαμβάντ – [15] [2aor.: (vb) a locui, a sta, a rămâne.
θαηέιαβνλ; pf.: θαηείιεθα; pf. καςαναλίρκτ – [1] (vb) a mistui,
pas.: θαηείιεκκαη; 1aor. pas.: a distruge, a arde.
θαηειήκθζελ] (vb) a pune mâ- καςαναπκάτ – [3] [viit.:
na pe, a dobândi, a obţine, a θαηαλαξθήζσ; 1aor.:
lua, a prinde, a apuca. θαηελάξθεζα] (vb) 1. a adormi,
καςαλέγτ – [1] (vb) a înscrie pe o a ameți; 2. a apăsa pe, a fi o
listă. povară pentru.
καςαλείπτ – [24] [impf.: καςανεύτ – [1] [1aor.:
θαηέιεηπνλ; viit.: θαηαιείςσ; θαηέλεπζα] (vb) a face semn.
1aor.: θαηέιεηςα; 2aor.: καςανξέτ – [14] [impf.:
θαηέιηπνλ; pf. pas.: θαηελφνπλ; 1aor.: θαηελφεζα]
θαηαιέιεηκκαη; 1aor. pas.: (vb) 1. a observa, a zări, a privi;

81
θαηαληάσ
2. a cerceta, a se gândi, a lua
aminte la.
καςανςάτ – [13] [1aor.:
θαηήληεζα; pf.: θαηήληεθα]
(vb) a sosi, a ajunge la.
καςάνσυις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
1. înţepătură, pişcătură, senti-
ment sfâşietor, durere; 2. stu-
poare, toropeală, împietrire.
καςανύρρξμαι – [1] [2aor. pas.:
θαηελχγελ] (vb) a fi străpuns.
καςαυιότ – [3] [1aor. pas.:
θαηεμηψζελ] (vb) a considera
pe cineva vrednic de ceva.
καςαπαςέτ – [5] [viit.:
θαηαπαηήζσ; 1aor.:
θαηεπάηεζα; 1aor. pas.:
θαηεπαηήζελ] (vb) a călca în
picioare, a batjocori.
καςάπασρις, -ετς, ἡ – [9]
(subst) odihnă, repaus, tihnă.
καςαπαύτ – [4] [1aor.:
θαηέπαπζα] (vb) 1. a potoli, a
calma, a pune capăt; 2. a se
odihni, a da odihnă.
καςαπέςαρμα, -ςξς, ςό – [6]
(subst) perdea, văl, voal.
καςαπίντ – [7] [2aor.: θαηέπηνλ;
1aor. pas.: θαηεπφζελ] (vb) a
înghiţi.
καςαπίπςτ – [3] [2aor.:
θαηέπεζνλ] (vb) a cădea brusc.
καςαπλέτ – [1] [1aor.:
θαηέπιεπζα] (vb) a naviga.
καςαπξνέτ – [2] (vb) a umili, a
zdrobi, a asupri, a oprima, a
chinui.
καςαπξνςίζξμαι – [2] [1aor.
pas.: θαηεπνληίζζελ] (vb) a se
scufunda.
καςάπα, -ας, ἡ – [6] (subst)
blestem.
82
θαηαζθελόσ
καςαπάξμαι – [5] [1aor.:
θαηεξαζάκελ; pf. pas.:
θαηήξακαη] (vb) a blestema.
καςαπγέτ – [27] [viit.:
θαηαξγήζσ; 1aor.: θαηήξγεζα;
pf.: θαηήξγεθα; pf. pas.:
θαηήξγεκαη; 1aor. pas.:
θαηεξγήζελ; viit. pas.:
θαηαξγεζήζνκαη] (vb) 1. a
ocupa (fără folos) locul; 2. a
anula, a aboli, a nimici, a strica,
a desfiinţa; 3. a face să dispară,
a lepăda, a dezlega de o obliga-
ție.
καςαπιομέτ – [1] [pf. pas.:
θαηεξίζκεκαη] (vb) a fi pus în
numărul, a fi socotit (numărat)
printre.
καςαπςίζτ – [13] [viit.:
θαηαξηίζσ; 1aor.: θαηήξηηζα;
med.: θαηεξηηζάκελ; pf. pas.:
θαηήξηηζκαη] (vb) 1. a pune în
ordine, a aranja, a desăvârşi, a
împlini; 2. a pregăti, a organiza,
a crea, a întemeia.
καςάπςιρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
împlinire, desăvârşire.
καςαπςιρμός, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) împlinire, desăvârşire.
καςαρείτ – [4] [1aor.:
θαηέζεηζα] (vb) a face semn.
καςαρκάπςτ – [2] [1aor.:
θαηέζθαςα] (vb) a dărâma din
temelie, a surpa, a distruge.
καςαρκεσάζτ – [11] [viit.:
θαηαζθεπάζσ; 1aor.:
θαηεζθεχαζα; pf. pas. ptc.:
θαηαζθεπαζκέλνο; 1aor. pas.:
θαηεζθεπάζζελ] (vb) 1. a pre-
găti; 2. a zidi, a construi, a
înălţa.
καςαρκηνότ – [4] [viit.:
θαηαζθήλσζηο θαηαθξνλεηήο

θαηαζθελψζσ; 1aor.: omorî.

θαηεζθήλσζα] (vb) a locui, a se καςαρφπαγίζτ – [1] [pf. pas.
odihni, a-și face cuib. ptc.: θαηεζθξαγηζκέλνο] (vb) a
καςαρκήντρις, -ετς, ἡ – [2] pecetlui, a sigila.
(subst) locuinţă, sălaş, cuib. καςάργερις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
καςαρκιάζτ – [1] (vb) a umbri. proprietate, posesiune, stăpâni-
καςαρκξπέτ – [1] [1aor.: re.
θαηεζθφπεζα] (vb) a iscodi, a καςαςίοημι – [2] [1aor.:
spiona. θαηέζεθα; 2aor. med.:
καςάρκξπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) θαηεζέκελ] (vb) 1. a pune, a
iscoadă, cercetaş, spion. depune (într-un mormânt); 2. a
καςαρξφίζξμαι – [1] [1aor.: fi pe plac cuiva, a face plăcere
θαηεζνθηζάκελ] (vb) a umbla cuiva.
cu vicleșug, a se purta ca un vi- καςαςξμή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
clean. tăietură, amputare, incizie, cir-
καςαρςέλλτ – [2] [1aor.: cumcizie.
θαηέζηεηια; pf. pas. ptc.: καςαςπέγτ – [1] [2aor.:
θαηεζηαικέλνο] (vb) a potoli, a θαηέδξακνλ] (vb) a alerga.
linişti, a calma. καςαφέπτ – [4] [1aor.:
καςάρςημα, -ςξς, ςό – [1] θαηήλεγθα; 1aor. pas.:
(subst) ţinută, aspect, înfăţişare, θαηελέρζελ] (vb) 1. a aduce, a
fel de viaţă. aduce împotriva cuiva: un vot,
καςαρςξλή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) învinuiri, acuzaţii; 2. a fi în-
îmbrăcăminte. greunat de somn, a fi apăsat de
καςαρςπέφτ – [2] [1aor.: somn.
θαηέζηξεςα; pf. pas. ptc.: καςαφεύγτ – [2] [2aor.:
θαηεζηξακκέλνο] (vb) a răstur- θαηέθπγνλ] (vb) a fugi, a se re-
na, a distruge, a ruina. fugia, a căuta scăpare.
καςαρςπηνιάτ – [1] [1aor.: καςαφοείπτ – [1] [pf. pas. ptc.:
θαηεζηξελίαζα] (vb) a arde de θαηεθζαξκέλνο] (vb) a distruge,
dorinţă pentru. a strica, a ruina.
καςαρςπξφή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) καςαφιλέτ – [6] [impf.:
surpare, dărâmare, ruină, dis- θαηεθίινπλ; 1aor.:
trugere. θαηεθίιεζα] (vb) a săruta (în
καςαρςπώννσμι – [1] [1aor. semn de salut).
pas.: θαηεζηξψζελ] (vb) a culca καςαφπξνέτ – [9] [viit.:
la pământ, a doborî, a nimici, a θαηαθξνλήζσ; 1aor.:
ucide. θαηεθξφλεζα] (vb) a dispreţui,
καςαρύπτ – [1] (vb) a târâ cu a nesocoti, a socoti fără valoare.
forţa. καςαφπξνηςής, -ξῦ, ὁ – [1]
καςαρφάζτ – [1] [1aor.: (subst) disprețuitor, batjocori-
θαηέζθαμα] (vb) a înjunghia, a tor, ponegritor.

83
θαηαρέσ
καςαγέτ – [2] [1aor. p3 sing.:
θαηέρεελ] (vb) a vărsa.
καςαγοόνιξς, -ξν – [1] (adj)
subpământean, fiinţele de jos,
din infern.
καςαγπάξμαι – [2] [1aor.:
θαηερξεζάκελ] (vb) a se folosi
de.
καςαψύγτ – [1] [1aor.:
θαηέςπμα] (vb) a răcori.
καςείδτλξς, -ξν – [1] (adj) plin
de idoli.
καςένανςι – [8] (prep +
gesuadvst.) în faţă, înaintea, în
prezenţa.
καςενώπιξν – [3] (prep +
gesuadvst.) în faţa, înaintea.
καςευξσριάζτ – [2] (vb) a-și
exercita puterea, a stăpâni.
καςεπγάζξμαι – [22] [1aor.
med.: θαηεηξγαζάκελ; pf.:
θαηείξγαζκαη; 1aor. pas.:
θαηεηξγάζζελ] (vb) 1. a săvârşi,
a face, a împlini, a termina; 2. a
produce, a naşte, a crea, a pri-
cinui, a lucra.
καςέπγξμαι – [16] [2aor. act.:
θαη῅ιζνλ] (vb) a coborî, a veni
de sus, a veni jos.
καςεροίτ – [14] [viit. med.:
θαηαθάγνκαη; 2aor.:
θαηέθαγνλ] (vb) a mânca, a
devora.
καςεσούντ – [3] [1aor.:
θαηεχζπλα] (vb) a îndrepta.
καςεσλξγέτ – [1] [impf.:
θαηεπιφγνπλ] (vb) a binecu-
vânta.
καςεφίρςαμαι – [1] (vb) a ridica,
a înălța.
καςέγτ – [17] [impf.: θαηεῖρνλ;
2aor.: θαηέζρνλ] (vb) 1. a păs-
84
θαηνπηξίδνκαη
tra, a ţine cu tărie, a stăpâni, a
pune mâna pe, a deţine, a aca-
para; 2. a opri, a împiedica, a
reţine, a înfrâna; 3. a se îndrepta
către.
καςηγξπέτ – [23] [impf.:
θαηεγφξνπλ; viit.: θαηεγνξήζσ;
1aor.: θαηεγφξεζα] (vb) a vorbi
împotrivă, a acuza pe cineva.
καςηγξπία, -ας, ἡ – [3] (subst)
învinuire, vină, acuzaţie.
καςήγξπξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
pârâş, acuzator.
καςήγτπ, -ξπξς, ὁ – [1] (subst)
pârâş, acuzator.
καςήφεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
întristare, tristeţe, jale, durere.
καςηγέτ – [8] [1aor.: θαηήρεζα;
pf. pas.: θαηήρεκαη; 1aor. pas.:
θαηερήζελ] (vb) a transmite, a
învăţa (pe cineva). Ex.:
καςηγξύμενξς = 'cel care
primeşte învăţătură'.
καςιόξμαι – [1] [pf. pas.:
θαηίσκαη] (vb) a rugini, a fi ru-
ginit.
καςιργύτ – [3] [impf.:
θαηίζρπνλ; viit.: θαηηζρχζσ;
1aor.: θαηίζρπζα] (vb) a birui.
καςξικέτ – [44] [1aor.:
θαηῴθεζα] (vb) a locui.
καςξίκηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
locuinţă.
καςξικηςήπιξν, -ξσ, ςό – [2]
(subst) casă, locaş, locuinţă.
καςξικία, -ας, ἡ – [1] (subst)
casă, locuinţă.
καςξικίζτ – [1] [1aor.:
θαηῴθηζα] (vb) a locui, a sălăş-
lui.
καςξπςπίζξμαι – [1] (vb) oglin-
dă, a privi ca în oglindă, a cer-
θάησ
ceta, a iscodi.
κάςτ – [9] (adv) jos, în jos.
καςώςεπξς, -α, -ξν – [1] (adj)
inferior, din lumea de jos.
καςτςέπτ – [1] (adv) sub, de jos.
Καῦδα – [1] (subst) Clauda.
καῦμα, -ςξς, ςό – [2] (subst) ar-
șiță, căldură.
κασμαςίζτ – [4] [1aor.:
ἐθαπκάηηζα; 1aor. pas.:
ἐθαπκαηίζζελ] (vb) a arde.
καῦρις, -ετς, ἡ – [1] (subst) ar-
dere, incendiu, foc.
κασρόξμαι – [2] (vb) a aprinde, a
incendia, a arde.
κασρςηπιάζτ – [1] [pf. pas. ptc.:
θεθαπζηεξηαζκέλνο sau
θεθαπηεξηαζκέλνο] (vb) a mar-
ca cu fierul roşu, a înfiera.
καύρτν, -τνξς, ὁ – [3] (subst)
arşiţa soarelui, vipie, căldură.
κασγάξμαι – [37] [viit.:
θαπρήζνκαη; 1aor.:
ἐθαπρεζάκελ; pf.: θεθαχρεκαη]
(vb) a se făli.
καύγημα, -ςξς, ςό – [11] (subst)
subiect de mândrie, de îngâm-
fare, de lăudăroşenie, titlu de
glorie, laudă, slavă.
καύγηρις, -ετς, ἡ – [11] (subst)
slavă deşartă, acţiunea de a se
lăuda, înfumurare.
Καφαπναξύμ, ἡ – [16] (subst)
Capernaum.
Κεγγπεαί, -ῶν, ἡ – [2] (subst)
Chenhrea.
Κεδπών, ὁ – [1] (subst) Chedron.
κεῖμαι – [24] [impf. 3sg.: ἔθεηην]
(vb) a fi culcat, întins.
κειπία, -ας, ἡ – [1] (subst) fâşie
de pânză, bandaj.
θεξάλλπκη
κείπτ – [4] [1aor.: ἔθεηξα; med.:
ἐθεηξάκελ] (vb) a se tunde, a se
rade.
κέλεσρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
ordin, semnal.
κελεύτ – [25] [impf.: ἐθέιεπνλ;
1aor.: ἐθέιεπζα] (vb) a porunci
cuiva.
κενξδξυία, -ας, ἡ – [1] (subst)
slavă deşartă, mărire deşartă.
κενόδξυξς, -ξν – [1] (adj) dori-
tor de slavă deşartă.
κενός, -ή, -όν – [18] (adj) gol,
inutil, zadarnic.
κενξφτνία, -ας, ἡ – [2] (subst)
vorbărie deşartă, vorbărie goală,
discuţie fără rost.
κενότ – [5] [viit.: θελψζσ; 1aor.:
ἐθέλσζα; pf. pas.: θεθέλσκαη;
1aor. pas.: ἐθελψζελ] (vb) a
goli, a deşerta, a zădărnici, a
nimici.
κένςπξν, -ξσ, ςό – [4] (subst) ac,
bold, înţepătură, ţepuşă, unealtă
pentru a îndemna animalele.
κενςσπίτν, -τνξς, ὁ – [3]
(subst) centurion, sutaş.
κενῶς – [1] (adv) zadarnic, în
zadar, în van, în deşert.
κεπαία, -ας, ἡ – [2] (subst) cra-
timă, liniuţă, cirtă.
κεπαμεύς, -έτς, ὁ – [3] (subst)
olar.
κεπαμικός, -ή, -όν – [1] (adj) de
pământ ars, de olărie.
κεπάμιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
vas de pământ, urcior.
κέπαμξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) ar-
gilă, țiglă, cărămidă.
κεπάννσμι – [3] [1aor.: ἐθέξαζα;
pf. pas. ptc.: θεθεξαζκέλνο]
85
θέξαο
(vb) a amesteca.
κέπας, -αςξς, ςό – [11] (subst)
corn.
κεπάςιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
roşcovă, fructul roşcovului.
κεπδαίντ – [17] [viit.: θεξδήζσ
and θεξδαλ῵; 1aor.: ἐθέξδεζα
and ἐθέξδαλα; 1viit. pas.:
θεξδεζήζνκαη] (vb) 1. a câști-
ga; 2. a scuti, a evita.
κέπδξς, -ξσς, ςό – [3] (subst)
câştig, profit.
κέπμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
monedă.
κεπμαςιρςής, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
schimbător de bani, zaraf.
κεφάλαιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
1. punct important, lucru de
căpetenie; 2. capital, sumă im-
portantă, cheltuială mare.
κεφαλή, -ῆς, ἡ – [75] (subst) 1.
cap, căpetenie, conducător; 2.
capul unghiului, piatra din
unghi.
κεφαλιότ – [1] [1aor.:
ἐθεθαιίσζα (or ἐθεθαιαίσζα)]
(vb) a bate la cap (pe cineva).
κεφαλίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst)
carte sub formă de sul.
κημότ – [1] [viit.: θεκψζσ] (vb)
a pune botniţă (cu un coş).
κῆνρξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) bir,
tribut, impozit.
κῆπξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) gră-
dină.
κηπξσπός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
grădinar.
κήπσγμα, -ςξς, ςό – [9] (subst)
vestire, propovăduire, predică.
κῆπσυ, -σκξς, ὁ – [3] (subst)
vestitor, predicator, propovădu-
itor, crainic.
86
θιαίσ
κηπύρρτ – [61] [impf.:
ἐθήξπζζνλ; viit.: θεξχμσ;
1aor.: ἐθήξπμα; 1aor. pas.:
ἐθεξχρζελ; 1viit. pas.:
θεξπρζήζνκαη] (vb) a vesti, a
predica, a propovădui.
κῆςξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) chit,
monstru marin.
Κηφᾶς, -ᾶ, ὁ – [9] (subst) Chifa.
κιβτςός, -ξῦ, ἡ – [6] (subst) 1.
cufăr, ladă, chivotul legămân-
tului; 2. arcă (corabie).
κιοάπα, -ας, ἡ – [4] (subst) chi-
tară, liră, harpă.
κιοαπίζτ – [2] (vb) a cânta la
chitară, la harpă, la liră.
κιοαπῳδός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
cântăreţ la chitară, cântăreț la
liră, cântăreț la harfă.
Κιλικία, -ας, ἡ – [8] (subst)
Cilicia.
κινδσνεύτ – [4] [impf.:
ἐθηλδχλεπνλ] (vb) a fi în pri-
mejdie.
κίνδσνξς, -ξσ, ὁ – [9] (subst)
primejdie, pericol.
κινέτ – [8] [viit.: θηλήζσ; 1aor.:
ἐθίλεζα; 1aor. pas.: ἐθηλήζελ]
(vb) 1. a mișca, a muta, a da din
cap; 2. a (se) răscula, a (se) ri-
dica.
κιννάμτμξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) scorțișoară.
Κίς, ὁ – [1] (subst) Chiș.
κίγπημι – [1] [1aor.: ἔρξεζα]
(vb) a împrumuta.
κλάδξς, -ξσ, ὁ – [11] (subst)
ramură, creangă.
κλαίτ – [40] [impf.: ἔθιαηνλ;
viit.: θιαχζσ; med.: θιαχζνκαη;
1aor.: ἔθιαπζα] (vb) a plânge.
θιάζηο
κλάρις, -ετς, ἡ – [2] (subst) ru-
pere, frângere.
κλάρμα, -ςξς, ςό – [9] (subst)
bucată, fărâmitură, resturi.
Κλασδία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Claudia.
Κλαύδιξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Claudiu.
κλασομός, -ξῦ, ὁ – [9] (subst)
plângere, plânset, bocet, la-
crimi.
κλάτ – [14] [1aor.: ἔθιαζα] (vb)
a rupe, a frânge.
κλείς, -κλειδός, ἡ – [6] (subst)
cheie.
κλείτ – [16] [viit.: θιείζσ; 1aor.:
ἔθιεηζα; pf. pas.: θέθιεηζκαη;
1aor. pas.: ἐθιείζζελ] (vb) a
închide.
κλέμμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
furt, hoţie.
Κλεξπᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
Cleopa.
κλέξς, -ξσς, ςό – [1] (subst)
slavă omenească, laudă, faimă.
κλέπςης, -ξσ, ὁ – [16] (subst)
hoț.
κλέπςτ – [13] [viit.: θιέςσ;
1aor.: ἔθιεςα] (vb) a fura.
κλῆμα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
curpen, mlădiţă, lăstar, ramură,
cârcel de viţă.
Κλήμης, -ενςξς, ὁ – [1] (subst)
Clement.
κληπξνξμέτ – [18] [viit.:
θιεξνλνκήζσ; 1aor.:
ἐθιεξνλφκεζα; pf.:
θεθιεξνλφκεθα] (vb) a primi o
moştenire, a moşteni.
κληπξνξμία, -ας, ἡ – [14]
(subst) moștenire.
Κισπ᾵ο
κληπξνόμξς, -ξσ, ὁ – [15]
(subst) moștenitor.
κλῆπξς, -ξσ, ὁ – [11] (subst) 1.
sorţ, a trage la sorţi; 2. parte
atribuită, soartă.
κληπότ – [1] [1aor. pas.:
ἐθιεξψζελ] (vb) a desemna
prin (tragere la sorţi).
κλῆρις, -ετς, ἡ – [11] (subst)
chemare, invitaţie.
κληςός, -ή, -όν – [10] (adj)
chemat.
κλίβανξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
cuptor.
κλίμα, -ςξς, ςό – [3] (subst) re-
giune, ţinut.
κλινάπιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
pat.
κλίνη, -ης, ἡ – [9] (subst) pat.
κλινίδιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
pat, targă.
κλίντ – [7] [1aor.: ἔθιηλα; pf.:
θέθιηθα] (vb) 1. a lăsa în jos, a
înclina, a pleca (capul); 2. a în-
toarce, a răsturna (o tabără mi-
litară în fugă).
κλιρία, -ας, ἡ – [1] (subst) 1.
ceată, grup de persoane care
mănâncă împreună; 2. ospăţ,
banchet.
κλξπή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) hoţie,
furt.
κλύδτν, -τνξς, ὁ – [2] (subst)
agitaţie a apei, hulă puternică,
val.
κλσδτνίζξμαι – [1] (vb) a zgu-
dui, a hâţâna, a legăna, a îm-
pinge dintro parte în alta (vor-
bind de valuri).
Κλτπᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
Cleopa.
87
θλήζνκαη
κνήοξμαι – [1] (vb) 1. a gâdila în
chip plăcut; 2. a avea urechile
gâdilate, a dori săşi desfăteze
auzul.
Κνίδξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
Cnid.
κξδπάνςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
sfert de as, codrant, monedă.
κξιλία, -ας, ἡ – [22] (subst) 1.
pântece; 2. sân (sânul mamei
sau interiorul omului; piept,
inimă).
κξιμάξμαι – [18] [pf.:
θεθνίκεκαη; 1aor.: ἐθνηκήζελ;
1viit.: θνηκεζήζνκαη] (vb) a
dormi, a adormi.
κξίμηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
somn, moarte.
κξινός, -ή, -όν – [14] (adj) 1.
comun, obişnuit, de obște; 2.
necurat, impur, întinat, pângă-
rit, pătat.
κξινότ – [14] [1aor.: ἐθνίλσζα;
pf.: θεθνίλσθα; pf. pas.:
θεθνίλσκαη] (vb) a întina, a
spurca, a pângări, a profana un
loc, a considera impur.
κξιντνέτ – [8] [1aor.:
ἐθνηλψλεζα; pf.: θεθνηλψλεθα]
(vb) a avea parte de, a se îm-
părtăşi cu, a lua parte la, a se
face părtaş la.
κξιντνία, -ας, ἡ – [19] (subst) 1.
împărţeală intimă, împărtăşire;
2. cununie, comuniune în căsă-
torie, participare la, asociere,
tovărăşie, punct comun.
κξιντνικός, -ή, -όν – [1] (adj)
care pune în comun, care face
comun ceva, care împarte ceva
cu cineva.
κξιντνός, -ξῦ, ὁ – [10] (subst)
88
θνιπκβήζξα
părtaş, care are parte la, care
participă la, asociat la, solidar.
κξίςη, -ης, ἡ – [4] (subst) 1. pat,
culcuş, pat conjugal; 2. a avea
legături sexuale cu, a se culca
cu.
κξιςών, -ῶνξς, ὁ – [1] (subst)
dormitor.
κόκκινξς, -η, -ξν – [6] (adj)
stacojiu, purpuriu, roşu.
κόκκξς, -ξσ, ὁ – [7] (subst) gră-
unte, bob, sămânţă.
κξλάζτ – [2] [1aor. med.:
ἐθνιαζάκελ] (vb) a penaliza, a
pedepsi.
κξλακεία, -ας, ἡ – [1] (subst)
linguşire.
κόλαρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
osândă, pedeapsă, pedepsire.
κξλαφίζτ – [5] [1aor.:
ἐθνιάθηζα] (vb) a lovi cu
pumnul, a da o lovitură, o pal-
mă, a lovi.
κξλλάξμαι – [12] [1aor. pas.:
ἐθνιιήζελ; 1viit. pas.:
θνιιεζήζνκαη] (vb) a se alătu-
ra, a se lipi de.
κξλλξύπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) alifie pentru ochi.
κξλλσβιρςής, -ξῦ, ὁ – [3] (subst)
schimbător de bani, zaraf.
κξλξβότ – [4] [1aor.:
ἐθνιφβσζα; 1aor. pas.:
ἐθνινβψζελ; 1viit. pas.:
θνινβσζήζνκαη] (vb) a amputa,
a scurta, a prescurta.
Κξλξρραί, -ῶν, ἡ – [1] (subst)
Colose.
κόλπξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) 1.
sân, piept; 2. golf.
κξλσμβάτ – [1] (vb) a înota.
κξλσμβήοπα, -ας, ἡ – [3] (subst)
θνισλία
scăldătoare, bazin cu apă.
κξλτνία, -ας, ἡ – [1] (subst)
colonie.
κξμάτ – [2] (vb) a lăsa părul să
crească lung, a avea părul lung.
κόμη, -ης, ἡ – [1] (subst) păr
(părul lung).
κξμίζτ – [10] [viit. med.:
θνκίζνκαη and θνκηνῦκαη;
1aor.: ἐθφκηζα; med.:
ἐθνκηζάκελ] (vb) a aduce, a re-
căpăta, a redobândi, a lua îna-
poi.
κξμψόςεπξν – [1] (adv) mai
convenabil, mai bine, a se face
sănătos.
κξνιάτ – [2] [pf. pas. ptc.:
θεθνληακέλνο] (vb) 1. praf,
pulbere; 2. var, a vărui, a albi.
κξνιξπςός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst)
praf, pulbere.
κξπάζτ – [3] [1aor.: ἐθφπαζα]
(vb) a obosi, a se potoli, a se li-
nişti, a înceta.
κξπεςός, -ξσ, ὁ – [1] (subst) 1.
lovitură; 2. plângere însoţită de
lovirea pieptului cu pumnii,
durere.
κξπή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) lovitu-
ră, înfrângere, masacru.
κξπιάτ – [23] [1aor.: ἐθνπίαζα;
pf.: θεθνπίαθα] (vb) a fi obosit,
ostenit, a se necăji, a se trudi, a
se osteni.
κόπξς, -ξσ, ὁ – [18] (subst) 1.
pedeapsă, necaz, hărţuială, su-
părare; 2. trudă, osteneală,
muncă grea.
κξππία, -ας, ἡ – [1] (subst) gu-
noi, bălegar.
κόππιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
gunoi, bălegar.
θόζκνο
κόπςτ – [8] [impf.: ἔθνπηνλ;
med.: ἐθνπηφκελ; viit. med.:
θφςνκαη; 1aor.: ἔθνςα; med.:
ἐθνςάκελ] (vb) 1. a tăia, a lovi;
2. a plânge, a boci (de durere).
κόπαυ, -ακξς, ὁ – [1] (subst)
corb.
κξπάριξν, -ξσ, ςό – [8] (subst)
fată tânără (fecioară), fetiţă, co-
pilă.
Κξπβᾶν – [1] (subst. indecl) dar,
ofrandă.
κξπβανᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
vistieria templului.
Κόπε, ὁ – [1] (subst) Core.
κξπέννσμι – [2] [pf. pas.:
θεθφξεζκαη; 1aor. pas.:
ἐθνξέζζελ] (vb) a (se) sătura
de.
Κξπίνοιξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
corintean.
Κόπινοξς, -ξσ, ἡ – [6] (subst)
Corint.
Κξπνήλιξς, -ξσ, ὁ – [8] (subst)
Corneliu.
κόπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) cor,
măsură.
κξρμέτ – [10] [impf.: ἐθφζκνπλ;
1aor.: ἐθφζκεζα; pf. pas.:
θεθφζκεκαη] (vb) a pune în or-
dine, a pregăti, a împodobi, a
înfrumuseţa.
κξρμικός, -ή, -όν – [2] (adj)
pământesc, lumesc.
κόρμιξς, -ξν – [2] (adj) bine
rânduit, ordonat, potrivit, mo-
dest, cuviincios.
κξρμξκπάςτπ, -ξπξς, ὁ – [1]
(subst) stăpânul lumii.
κόρμξς, -ξσ, ὁ – [186] (subst)
lume, univers, pământ.
89
Κνύαξηνο
Κξύαπςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Cvartus.
κξσμ – [1] (subst. indecl) a se ri-
dica, a sta în picioare.
κξσρςτδία, -ας, ἡ – [3] (subst)
strajă.
κξσφίζτ – [1] [impf.: ἐθφζκνπλ;
1aor.: ἐθφζκεζα; pf. pas.:
θεθφζκεκαη] (vb) a uşura.
κόφινξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) coș.
κπάβαςςξς, -ξσ, ὁ – [11] (subst)
saltea, rogojină, pat.
κπάζτ – [55] [impf.: ἔθξαδνλ;
viit.: θξάμσ; med.: θξάμνκαη
and θεθξάμνκαη; 1aor.: ἔθξαμα
and ἐθέθξαμα; pf.: θέθξαγα]
(vb) a scoate strigăte, a striga.
κπαιπάλη, -ης, ἡ – [1] (subst)
beție, orgie.
κπανίξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
căpăţână, craniu.
κπάρπεδξν, -ξσ, ςό – [5] (subst)
marginea unui veşmânt, poala
unei haine, ciucure al unui
veşmânt.
κπαςαιόξμαι – [4] [impf. pas.:
ἐθξαηαηνχκελ; 1aor. pas.:
ἐθξαηαηψζελ] (vb) a se întări, a
deveni puternic.
κπαςαιός, -ά, -όν – [1] (adj) pu-
ternic, tare.
κπαςέτ – [47] [impf.: ἐθξάηνπλ;
viit.: θξαηήζσ; 1aor.:
ἐθξάηεζα; pf.: θεθξάηεθα; pf.
pas.: θεθξάηεκαη] (vb) 1. a fi
puternic, a stăpâni; 2. a nu pă-
răsi pe cineva, a se ţine de (du-
pă) cineva.
κπάςιρςξς, -η, -ξν – [1] (adj) cel
mai puternic, cel mai bun.
κπάςξς, -ξσς, ςό – [12] (subst)
forţă, putere, tărie, autoritate,
90
Κξίζπνο
stăpânire.
κπασγάζτ – [9] [impf.:
ἐθξαχγαδνλ; viit.: θξαπγάζσ;
1aor.: ἐθξαχγαζα] (vb) a striga,
a scoate strigăte, a urla.
κπασγή, -ῆς, ἡ – [6] (subst) stri-
găt, ţipăt, strigare.
κπέας, -κπέαςξς – [2] (subst)
carne (ca mâncare), hrană.
κπεμάννσμι – [7] [med.:
θξέκακαη; 1aor.: ἐθξέκαζα;
1aor. pas.: ἐθξεκάζζελ] (vb) 1.
a atârna, a agăţa, a spânzura, a
bate în cuie pe cruce, a răstigni;
2. a se cuprinde în, a depinde
de.
κπημνός, -ξῦ, ὁ – [3] (subst)
ţărm abrupt.
Κπής, -ηςός, ὁ – [2] (subst) cre-
tan.
Κπήρκης, -ενςξς, ὁ – [1] (subst)
Crescens.
Κπήςη, -ης, ἡ – [5] (subst) Creta.
κπιοή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) orz.
κπίοινξς, -η, -ξν – [2] (adj) (din
făină) de orz.
κπίμα, -ςξς, ςό – [27] (subst)
proces, judecată, osândă, con-
damnare, pedeapsă.
κπίνξν, -ξσ, ςό – [2] (subst) crin.
κπίντ – [114] [impf. pas.:
ἐθξηλφκελ; viit.: θξηλ῵; 1aor.:
ἔθξηλα; pf.: θέθξηθα; pf. pas.:
θέθξακαη; 1aor. pas.: ἐθξίζελ;
1viit. pas.: θξηζήζνκαη] (vb) 1.
a judeca, a hotărî; 2. a separa, a
despărţi, a deosebi, a considera.
κπίρις, -ετς, ἡ – [47] (subst)
judecată, sentinţă, pedeapsă,
condamnare, dreptate.
Κπίρπξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Crisp.
θξηηήξηνλ
κπιςήπιξν, -ξσ, ςό – [3] (subst)
tribunal.
κπιςής, -ξσ, ὁ – [19] (subst) ju-
decător, conducător al poporu-
lui.
κπιςικός, -ή, -όν – [1] (adj) cri-
tic, care poate deosebi (discer-
ne, judeca).
κπξύτ – [9] [1aor.: ἔθξνπζα]
(vb) a bate.
κπύπςη, -ης, ἡ – [1] (subst) as-
cunzătoare, loc ascuns, boltă
subterană, criptă.
κπσπςός, -ή, -όν – [17] (adj)
ascuns, tainic.
κπύπςτ – [18] [1aor.: ἔθξπςα;
pf. pas.: θέθξπκκαη; 2aor. pas.:
ἐθξχβελ] (vb) a ascunde.
κπσρςαλλίζτ – [1] (vb) a străluci
sau a fi transparent (limpede)
precum cristalul.
κπύρςαλλξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
1. gheaţă, apă îngheţată; 2.
cristal (cleştar).
κπσφαῖξς, -α, -ξν – [2] (adj)
ascuns, tainic.
κπσφῇ – [1] (adv) în taină, secret,
ascuns.
κςάξμαι – [7] [viit.: θηήζνκαη;
1aor.: ἐθηεζάκελ] (vb) a do-
bândi, a câştiga, a agonisi, a
avea, a poseda.
κςῆμα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
avere, avuţie, posesiune.
κςῆνξς, -ξσς, ςό – [4] (subst)
dobitoc, animal de povară, vită.
κςήςτπ, -ξπξς, ὁ – [1] (subst)
posesor, stăpân.
κςίζτ – [15] [1aor.: ἔθηηζα; pf.
pas.: ἔθηηζκαη; 1aor. pas.:
ἐθηίζζελ] (vb) a întemeia, a
crea, a zidi.
Κύπξηνο
κςίρις, -ετς, ἡ – [19] (subst) 1.
facere, creaţie, zidire, înteme-
iere; 2. instituţie, orânduială,
orânduire.
κςίρμα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
făptură.
κςίρςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Creator, Ziditor, Ctitor.
κσβεία, -ας, ἡ – [1] (subst) 1. zar,
joc de zaruri; 2. înşelăciune.
κσβέπνηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
cârmuire, conducere.
κσβεπνήςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
cârmaci.
κσκλεύτ – [1] [1aor.:
ἐθχθιεπζα] (vb) a înconjura, a
încercui, a împresura.
κσκλόοεν – [3] (prep) de jur îm-
prejur, din toate părţile.
κσκλότ – [4] [1aor.: ἐθχθισζα;
1aor. pas.: ἐθπθιψζελ] (vb) a
înconjura, a împresura, a încer-
cui, a asedia.
κύκλῳ – [8] (adv) de jur împrejur,
într-un cerc.
κσλίξμαι – [1] [impf. med./pas.:
ἐθπιηφκελ; 1aor.: ἐθχιηζα] (vb)
a tăvăli, a se tăvăli, a se zvâr-
coli.
κσλιρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
rostogolire, tăvălire, vârtej.
κσλλός, -ή, -όν – [4] (adj) schi-
lod, neputincios, ciung.
κῦμα, -ςξς, ςό – [5] (subst) val.
κύμβαλξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
chimval.
κύμινξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
chimen.
κσνάπιξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
câine mic, căţel.
Κύππιξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) din
91
Κύπξνο
Cipru, cipriot.
Κύππξς, -ξσ, ἡ – [5] (subst) Ci-
pru.
κύπςτ – [2] [1aor.: ἔθπςα] (vb) a
se apleca, a se lăsa în jos, a se
îndoi.
Κσπηναῖξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst)
din Cirene.
Κσπήνη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Cirene.
Κσπήνιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Quiriniu.
κσπία, -ας, ἡ – [2] (subst)
doamnă, stăpână.
κσπιακός, -ή, -όν – [2] (adj) al
Domnului.
κσπιεύτ – [7] [viit.: ἐθπξηεχζσ;
1aor.: ἐθπξίεπζα] (vb) a avea
putere peste, a domni peste, a
stăpâni.
κύπιξς, -ξσ, ὁ – [717] (subst)
domn, stăpân, proprietar,
Domnul (sens religios).
κσπιόςης, -ηςξς, ἡ – [4] (subst)
1. domnie, dregătorie, stăpâni-
re; 2. ceată de îngeri.
κσπότ – [2] [1aor.: ἐθχξσζα; pf.
pas.: θεθχξσκαη] (vb) a ratifica,
a legaliza, a întări.
κύτν, -κσνός – [5] (subst) câine.
κῶλξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) ca-
davru, membru al corpului.
κτλύτ – [23] [impf.: ἐθψιπνλ;
1aor.: ἐθψιπζα; 1aor. pas.:
ἐθσιχζελ] (vb) a interzice, a
împiedica, a refuza, a opri.
κώμη, -ης, ἡ – [27] (subst) târg,
sat, orăşel.
κτμόπξλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
târg mare.
κῶμξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) ospăţ,
92
ιακπξόηεο
banchet zgomotos.
κώντψ, -τπξς, ὁ – [1] (subst)
ţânţar, musculiţă.
Κώς, -Κῶ – [1] (subst) Cos.
Κτράμ, ὁ – [1] (subst) Cosam.
κτφός, -ή, -όν – [14] (adj) surd,
mut.
λαγγάντ – [4] [2aor.: ἔιαρνλ]
(vb) a dobândi, a primi, a căpă-
ta, a lua.
Λάζαπξς, -ξσ, ὁ – [15] (subst)
Lazăr.
λάοπᾳ – [4] (adv) în ascuns, în
taină.
λαῖλαψ, -απξς, ἡ – [3] (subst)
furtună, uragan.
λακάτ – [1] [1aor.: ἐιάθεζα]
(vb) a deschide brusc.
λακςίζτ – [1] (vb) a călca (în pi-
cioare).
λαλέτ – [296] [impf.: ἐιάινπλ;
viit.: ιαιήζσ; 1aor.: ἐιάιεζα;
pf.: ιειάιεθα; pf. pas.:
ιειάιεκαη; 1aor. pas.:
ἐιαιήζελ; 1viit. pas.:
ιαιεζήζνκαη] (vb) a vorbi.
λαλιά, -ᾶς, ἡ – [3] (subst) 1. po-
vestire, relatare; 2. vorbire,
limbaj, accent.
λαμβάντ – [258] [impf.:
ἐιάκβαλνλ; viit. med.:
ιήκςνκαη (and ιήςνκαη);
2aor.: ἔιαβνλ; pf.: εἴιεθα] (vb)
a lua, a primi, a cuprinde.
Λάμεγ, ὁ – [1] (subst) Lameh.
λαμπάς, -άδξς, ἡ – [9] (subst)
făclie, torță, lampă, candelă.
λαμππός, -ά, -όν – [9] (adj) de
un alb strălucitor, luminos.
λαμππόςης, -ηςξς, ἡ – [1]
(subst) strălucire, lumină.
ιακπξ῵ο
λαμππῶς – [1] (adv) în chip
strălucit, în chip măreţ.
λάμπτ – [7] [viit.: ιάκςσ; 1aor.:
ἔιακςα] (vb) a străluci, a lu-
mina.
λανοάντ – [6] [2aor.: ἔιαζνλ]
(vb) a fi neştiut, a rămâne as-
cuns, a se ascunde, a trece ne-
observat.
λαυεσςός, -ή, -όν – [1] (adj)
dăltuit, săpat (tăiat) în piatră.
Λαξδίκεια, -ας, ἡ – [6] (subst)
Laodiceea.
Λαξδικεύς, -έτς, ὁ – [1] (subst)
laodicean.
λαός, -ξῦ, ὁ – [142] (subst) po-
por, mulțime, naţiune.
λάπσγυ, -γγξς, ὁ – [1] (subst)
gâtlej.
Λαραία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Lasea.
λαςξμέτ – [2] [1aor.:
ἐιαηφκεζα; pf. pas.:
ιειαηφκεκαη] (vb) a săpa (a tă-
ia) în piatră.
λαςπεία, -ας, ἡ – [5] (subst)
slujbă, funcţie, închinare, cult.
λαςπεύτ – [21] [viit.: ιαηξεχζσ;
1aor.: ἐιάηξεπζα] (vb) a sluji
(în sens religios sau cultic), a se
închina.
λάγανξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
legumă.
λεγιών, -ῶνξς, ἡ – [4] (subst)
legiune.
λέγτ – [2353] [impf.: ἔιεγνλ] (vb)
a spune, a zice.
λεῖμμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
rămăşiţă, rest.
λεῖξς, -α, -ξν – [1] (adj) neted.
λείπτ – [6] [2aor.: ἔιηπνλ] (vb) a
ι῅ξνο
lăsa de dorit, a fi lipsit de, a
duce lipsă de.
λειςξσπγέτ – [3] [1aor.:
ἐιεηηνχξγεζα] (vb) 1. a-și face
datoria, a-și îndeplini funcţiile,
a sluji; 2. a-și aduce contribuţia
la, a aduce sprijinul său finan-
ciar la.
λειςξσπγία, -ας, ἡ – [6] (subst)
funcţie, slujbă, slujire, slujbă
religioasă, cult.
λειςξσπγικός, -ή, -όν – [1] (adj)
slujitor.
λειςξσπγός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst)
slujitor al cultului, slujitor al lui
Dumnezeu.
λεμα – [2] (subst. indecl) de ce?
pentru ce?.
λένςιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
pânză, ştergar.
λεπίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst) solz,
crustă, coajă.
λέππα, -ας, ἡ – [4] (subst) lepră.
λεππός, -ξῦ, ὁ – [9] (adj) lepros.
λεπςός – [3] (adj) 1. subţire; 2.
bănuț.
Λεσί, -Λεσίς – [8] (subst) Levi.
Λεσίςης, -ξσ, ὁ – [3] (subst) le-
vit.
Λεσιςικός, -ή, -όν – [1] (adj)
levitic, de levit.
λεσκαίντ – [2] [1aor.: ἐιεχθαλα]
(vb) a înălbi, a face alb.
λεσκός, -ή, -όν – [25] (adj) alb.
λέτν, -ξνςξς, ὁ – [9] (subst) leu.
λήοη, -ης, ἡ – [1] (subst) uitare.
λῆμψις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
primire, recepție, încasare.
ληνός, -ξῦ, ἡ – [5] (subst) teasc.
λῆπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) bali-
vernă, vorbărie goală.
93
ιῃζηήο
λῃρςής, -ξῦ, ὁ – [15] (subst)
tâlhar, hoţ.
λίαν – [12] (adv) foarte, mult,
foarte mult.
λίβανξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) tă-
mâie.
λιβαντςός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
cădelniță.
Λιβεπςῖνξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
libert.
Λιβύη, -ης, ἡ – [1] (subst) Libia.
λιοάζτ – [9] [1aor.: ἐιίζαζα;
1aor. pas.: ἐιηζάζζελ] (vb) a
lapida, a ucide cu pietre.
λίοινξς, -η, -ξν – [3] (adj) de
piatră.
λιοξβξλέτ – [7] [impf.:
ἐιηζνβφινπλ; 1aor.:
ἐιηζνβφιεζα; 1viit. pas.:
ιηζνβνιεζήζνκαη] (vb) a lapi-
da, a ucide cu pietre.
λίοξς, -ξσ, ὁ – [59] (subst) pia-
tră, piatră prețioasă.
λιοόρςπτςξς – [1] (adj) pavat
(pardosit) cu pietre sau cu mo-
zaic.
λικμάτ – [2] [viit.: ιηθκήζσ] (vb)
1. a vântura; 2. a zdrobi, a sfă-
râma.
λιμήν, -ένξς, ὁ – [3] (subst) port,
liman, adăpost.
λίμνη, -ης, ἡ – [11] (subst) mare,
iaz, iezer, mlaştină.
λιμός, -ξῦ, ὁ – [12] (subst) foa-
me, foamete.
λίνξν, -ξσ, ςό – [2] (subst) feş-
tilă de in, pânză fină de in, sto-
fă.
Λίνξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) Linus.
λιπαπός, -ά, -όν – [1] (adj) gras,
lucios, lucitor.
94
ινηκόο
λίςπα, -ας, ἡ – [2] (subst) libră,
litră.
λίψ – [1] (subst) sudvest, Lips,
vânt de sudvest.
λξγεία, -ας, ἡ – [2] (subst) co-
lectă, strângere de ajutoare.
λξγίζξμαι – [40] [impf.:
ἐινγηδφκελ; 1aor. med.:
ἐινγηζάκελ; 1aor. pas.:
ἐινγίζζελ; 1viit.:
ινγηζζήζνκαη] (vb) 1. a socoti,
a calcula, a ţine seama de; 2. a
gândi, a crede, a aprecia, a es-
tima.
λξγικός, -ή, -όν – [2] (adj) logic,
conform Cuvântului, duhovni-
cesc, grijuliu, rezonabil.
λόγιξν – [4] (subst) cuvânt reve-
lat, zicere, oracol.
λόγιξς, -α, -ξν – [1] (adj) eloc-
vent, iscusit la cuvânt.
λξγιρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
judecată, raţiune, gândire, gând.
λξγξμαγέτ – [1] (vb) a se certa
pe cuvinte.
λξγξμαγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
ceartă de cuvinte.
λόγξς, -ξσ, ὁ – [330] (subst) 1.
cuvânt; 2. Cuvântul, revelația
lui Dumnezeu; 3. socoteală,
seamă, lucru.
λόγγη, -ης, ἡ – [1] (subst) suliță.
λξιδξπέτ – [4] [1aor.:
ἐινηδφξεζα] (vb) a ocărî, a in-
sulta, a batjocori, a jigni.
λξιδξπία, -ας, ἡ – [3] (subst)
ocară, insultă.
λξίδξπξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
ocărâtor, persoană care jigneşte.
λξιμός, -ξῦ, ὁ – [2] (adj) ciumă,
flagel, pacoste, urgie.
ινηπόο
λξιπός, -ή, -όν – [55] (adj) 1.
rămășiță, rest; 2. în rest, pe vii-
tor, de acum înainte.
Λξσκᾶς, -ᾶ, ὁ – [3] (subst) Luca.
Λξύκιξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Luciu.
λξσςπόν, -ξῦ, ςό – [2] (subst)
baie, spălare.
λξύτ – [5] [1aor.: ἔινπζα; pf.
pas.: ιέινπκαη and ιέινπζκαη]
(vb) a spăla, a îmbăia, a scălda,
a se spăla.
Λύδδα, -ας – [3] (subst) Lida.
Λσδία, -ας, ἡ – [2] (subst) Lidia.
Λσκαξνία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Licaonia.
Λσκαξνιρςί – [1] (adv) în limba
licaoniană.
Λσκία, -ας, ἡ – [1] (subst) Licia.
λύκξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) lup.
λσμαίνξμαι – [1] [impf. med.:
ἐιπκαηλφκελ] (vb) a devasta, a
distruge.
λσπέτ – [26] [1aor.: ἐιχπεζα;
pf.: ιειχπεθα; 1aor. pas.:
ἐιππήζελ; 1viit. pas.:
ιππεζήζνκαη] (vb) a întrista, a
amărâ, a mâhni, a îndurera.
λύπη, -ης, ἡ – [16] (subst) în-
tristare, tristeţe.
Λσρανίας, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Lisania.
Λσρίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Lisias.
λύρις, -ετς, ἡ – [1] (subst) dez-
legare, separare, divorţ.
λσριςελέτ – [1] (vb) a fi folosi-
tor, a fi de folos.
Λύρςπα – [6] (subst) Listra.
λύςπξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
răscumpărare.
καζεηήο
λσςπόξμαι – [3] [1aor. med.:
ἐιπηξσζάκελ; 1aor. pas.:
ἐιπηξψζελ] (vb) a plăti răs-
cumpărare, a răscumpăra, a iz-
băvi.
λύςπτρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
răscumpărare.
λσςπτςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
răscumpărător, salvator.
λσγνία, -ας, ἡ – [12] (subst)
sfeșnic.
λύγνξς, -ξσ, ὁ – [14] (subst) fă-
clie, luminător, lampă.
λύτ – [42] [impf.: ἔιπνλ; 1aor.:
ἔιπζα; pf. pas.: ιέιπκαη; 1aor.
pas.: ἐιχζελ; 1viit. pas.:
ιπζήζνκαη] (vb) 1. a dezlega, a
desfiinţa, a dizolva (o adunare);
2. a distruge, a nimici, a dărâ-
ma, a surpa, a strica.
Λτι – [1] (subst) Lois.
Λώς, ὁ – [4] (subst) Lot.
Μάαο, ὁ – [1] (subst) Maat.
Μαγαδάν, ἡ – [1] (subst)
Magadan.
Μαγδαληνή, -ῆς, ἡ – [12] (subst)
din Magdala.
μαγεία, -ας, ἡ – [1] (subst) vră-
jitorie, magie.
μαγεύτ – [1] (vb) a practica ma-
gia, a face vrăji.
μάγξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) mag,
vrăjitor.
Μαγώγ, ὁ – [1] (subst) Magog.
Μαδιάμ, ὁ – [1] (subst) Madian.
μαοηςεύτ – [4] [1aor.:
ἐκαζήηεπζα; 1aor. pas.:
ἐκαζεηεχζελ] (vb) a deveni
ucenic, a fi ucenic.
μαοηςής, -ξῦ, ὁ – [261] (subst)
ucenic, discipol.
95
καζήηξηα
μαοήςπια, -ας, ἡ – [1] (subst)
ucenică, uceniţă.
Μαοοαῖξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
Matei, unul din cei doisprezece
apostoli.
Μαοοάς – [2] (subst) Matat.
Μαοοίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Matia.
Μαοξσραλά, ὁ – [1] (subst)
Metusala.
μαίνξμαι – [5] (vb) a fi furios, a
fi turbat, a fi nebun.
μακαπίζτ – [2] [viit.: καθαξη῵]
(vb) a numi fericit, a socoti fe-
ricit, a ferici.
μακάπιξς, -α, -ξν – [50] (adj)
fericit.
μακαπιρμός, -ξῦ, ὁ – [3] (subst)
1. fericire; 2. binecuvântare.
Μακεδξνία, -ας, ἡ – [22] (subst)
Macedonia.
Μακεδών, -όνξς, ὁ – [5] (subst)
macedonean.
μάκελλξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
măcelărie, piaţă de carne, piaţă
de alimente.
μακπάν – [10] (adv) departe, la
distanţă.
μακπόοεν – [14] (adv) de departe,
departe.
μακπξοσμέτ – [10] [1aor.:
ἐκαθξνζχκεζα] (vb) a fi răb-
dător, a da dovadă de răbdare.
μακπξοσμία, -ας, ἡ – [14]
(subst) răbdare, îndelungă răb-
dare.
μακπξούμτς – [1] (adv) cu răb-
dare, cu îngăduinţă.
μακπός, -ά, -όν – [4] (adj) lung,
departe, îndepărtat.
μακπξγπόνιξς, -ξν – [1] (adj)
96
Μαξία
longeviv (care trăieşte mulţi
ani).
μαλακία, -ας, ἡ – [3] (subst) caz
de boală, neputinţă, slăbiciune.
μαλακός, -ή, -όν – [4] (adj) 1.
moale, fraged, delicat; 2. efe-
minat, malahian.
Μαλελεήλ, ὁ – [1] (subst)
Maleleel.
μάλιρςα – [12] (adv) mai ales, în
special, foarte, înainte de toate,
în mod deosebit.
μᾶλλξν – [81] (adv) mai, încă,
mai mult, mai degrabă, mai bi-
ne decât.
Μάλγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Malhu.
μάμμη, -ης, ἡ – [1] (subst) buni-
că.
μαμτνᾶς, -ᾶ, ὁ – [4] (subst) 1.
bogăţie, avuţie; 2. Mamona.
Μαναήν, ὁ – [1] (subst) Manaen.
Μαναρρῆ – [3] (subst) Manase.
μανοάντ – [25] [2aor.: ἔκαζνλ]
(vb) 1. a învăța, a studia; 2. a
învăța din experiență; 3. a afla.
μανία, -ας, ἡ – [1] (subst) nebu-
nie, demență, delir.
μάννα, ςό – [4] (subst) mană.
μανςεύξμαι – [1] (vb) a profeti-
za, a prezice viitorul, a ghici.
μαπαίνξμαι – [1] [1viit. pas.:
καξαλζήζνκαη] (vb) a se ves-
teji, a se ofili, a se usca.
μαπάνα – [1] (subst. indecl)
Maranata! Domnul vine!.
μαπγαπίςης, -ξσ, ὁ – [9] (subst)
mărgăritar, perlă.
Μάποα, -ας, ἡ – [13] (subst)
Marta.
Μαπία, -ας – [54] (subst) Maria.
Μ᾵ξθνο
Μᾶπκξς, -ξσ, ὁ – [8] (subst)
Marcu.
μάπμαπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
marmură.
μαπςσπέτ – [76] [impf.:
ἐκαξηχξνπλ; viit.: καξηπξήζσ;
1aor.: ἐκαξηχξεζα; pf.:
κεκαξηχξεθα; pf. pas.:
κεκαξηχξεκαη; 1aor. pas.:
ἐκαξηπξήζελ] (vb) 1. a mărtu-
risi, a fi martor, a depune măr-
turie; 2. a fi mărturisit, obiectul
unei mărturisi, a fi dovedit.
μαπςσπία, -ας, ἡ – [37] (subst)
mărturie, depoziția unui martor,
dovadă.
μαπςύπιξν, -ξσ, ςό – [19]
(subst) mărturie, dovadă. Ex.:
ρκηνὴ ςξῦ μαπςσπίξσ = 'cor-
tul mărturiei'.
μαπςύπξμαι – [5] (vb) a mărtu-
risi, a ruga fierbinte, a implora.
μάπςσς, -μάπςσπξς – [35]
(subst) martor.
μαράξμαι – [1] [impf.:
ἐκαζψκελ] (vb) a mușca, a
mânca, a mesteca.
μαρςιγότ – [7] [viit.:
καζηηγψζσ; 1aor.:
ἐκαζηίγσζα] (vb) a biciui, a
bate cu biciul, a flagela.
μαρςίζτ – [1] (vb) a bate, a bi-
ciui.
μάρςιυ, -ιγξς, ἡ – [6] (subst) 1.
rană; 2. suferinţă, durere.
μαρςός, -ξῦ, ὁ – [3] (subst) sân,
țâță, piept.
μαςαιξλξγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
vorbire nefolositoare, vorbire
deșartă.
μαςαιξλόγξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj)
palavragiu, grăitor în deșert.
κέγαο
μαςαιόξμαι – [1] [1aor. pas.:
ἐκαηαηψζελ] (vb) 1. a face za-
darnic; 2. a arăta deșert, a se
rătăci.
μάςαιξς, -α, -ξν – [6] (adj) van,
deșert, zadarnic, nefolositor.
μαςαιόςης, -ηςξς, ἡ – [3] (subst)
vanitate, deşertăciune, zădărni-
cie.
μάςην – [2] (adv) în zadar, fără
folos.
Μαςοάν, ὁ – [2] (subst) Matan.
Μαςςαοά, ὁ – [1] (subst) Matata.
Μαςςαοίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Matatia.
μάγαιπα, -ης, ἡ – [29] (subst)
sabie.
μάγη, -ης, ἡ – [4] (subst) luptă,
bătălie, conflict.
μάγξμαι – [4] [impf.: ἐκαρφκελ]
(vb) a se lupta, a se certa.
μεγαλεῖξς – [1] (adj) 1. măreț; 2.
minuni, fapte minunate.
μεγαλειόςης, -ηςξς, ἡ – [3]
(subst) splendoare, măreţie,
grandoare, măreţie.
μεγαλξππεπής, -ές – [1] (adj)
maiestuos, minunat, măiestuos.
μεγαλύντ – [8] [impf.:
ἐκεγάιπλνλ; med.:
ἐκεγαιπλφκελ; 1aor. pas.:
ἐκεγαιχλζελ; 1viit. pas.:
κεγαιπλζήζνκαη] (vb) a mări, a
face mare, a slăvi, a ridica în
slăvi.
μεγάλτς – [1] (adv) mult, foarte,
din belșug, din plin.
μεγαλτρύνη, -ης, ἡ – [3] (subst)
măreţie, splendoare, maiestate,
slavă.
μέγας, μεγάλη, μέγα – [243]
97
κέγεζνο
(adj) mare, vast.
μέγεοξς, -ξσς, ςό – [1] (subst)
mărime.
μεγιρςάν, -ᾶνξς, ὁ – [3] (subst)
1. personaj important, persoana
însemnată; 2. dregători, stăpâ-
nitori, domni, conducători.
μεοεπμηνεύτ – [8] (vb) a tradu-
ce, a interpreta.
μέοη, -ης, ἡ – [3] (subst) beţie,
băutură peste măsură.
μεοίρςημι – [5] [1aor.:
κεηέζηεζα; 1aor. pas.:
κεηεζηάζελ] (vb) 1. a îndepărta,
a scoate din, a muta, a deplasa,
a strămuta; 2. a întoarce, a face
să-și schimbe părerea.
μεοξδεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
uneltire, urmărire (pentru a face
rău).
μεούρκξμαι – [5] [1aor. pas.:
ἐκεζχζζελ] (vb) a se îmbăta, a
fi beat.
μέοσρξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) be-
ţiv.
μεούτ – [5] (vb) a fi beat, a fi bă-
ut.
μέλας, -αινα, -αν – [6] (adj) ne-
gru, cerneală.
Μελεά, ὁ – [1] (subst) Melea.
μέλει – [10] [impf.: ἔκειινλ and
ἤκειινλ; viit.: κειιήζσ] (vb) a
avea grijă.
μελεςάτ – [2] [1aor.: ἐκειέηεζα]
(vb) a se îngriji, a se procupa
de, a se gândi la.
μέλι, -ιςξς, ςό – [4] (subst) mie-
re.
Μελίςη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Malta.
μέλλτ – [109] [impf.: ἔκειινλ
and ἤκειινλ; viit.: κειιήζσ]
98
κέξηκλα
(vb) 1. trebuie să se întâmple; 2.
a fi gata să, a fi pe punctul, a
avea intenția să; 3. a trebui, a fi
hărăzit; 4. a întârzia, a zăbovi, a
ezita.
μέλξς, -ξσς, ςό – [34] (subst)
membru, mădular.
Μελγί, ὁ – [2] (subst) Melchi.
Μελγιρέδεκ, ὁ – [8] (subst)
Melhisedec.
μεμβπάνα, -ης, ἡ – [1] (subst)
pergament.
μέμφξμαι – [2] (vb) a mustra, a
dojeni, a face reproșuri.
μεμψίμξιπξς, -ξν – [1] (adj) ne-
satisfăcut, nemulțumit cu starea
lui.
μέν – [179] (part) 1. pentru a
marca o afirmație căreia i se
opune o altă afimație; 2. cu
adevărat, desigur, fără îndoială,
negreșit.
Μεννά, ὁ – [1] (subst) Menan.
μενξῦν – [1] (part) mult mai de-
grabă.
μενξῦνγε – [3] (part) dimpotrivă,
într-adevăr.
μένςξι – [8] (part) 1. desigur, fără
îndoială, într-adevăr; 2. totuși,
cu toate acestea, dar, însă.
μέντ – [118] [impf.: ἔκελνλ; viit.:
κελ῵; 1aor.: ἔκεηλα] (vb) 1. a
rămâne, a locui; 2. a dăinui, a
supravețui; 3. a aștepta.
μεπίζτ – [14] [1aor.: ἐκέξηζα;
pf.: κεκέξηθα; pf. pas.:
κεκέξηζκαη; 1aor. pas.:
ἐκεξίζζελ] (vb) a împărți, a
dezbina.
μέπιμνα, -ης, ἡ – [6] (subst) gri-
jă, preocupare, nelinişte, îngri-
jorare.
κεξηκλάσ
μεπιμνάτ – [19] [viit.:
κεξηκλήζσ; 1aor.: ἐκεξίκλεζα]
(vb) a fi neliniștit, a preocupat
de, a se îngrijora pentru.
μεπίς, -ίδξς, ἡ – [5] (subst) par-
te, porţiune.
μεπιρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst) 1.
despărțire, separare, despărțitu-
ră; 2. dar, atribuire, împărţire,
parte atribuită.
μεπιρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
separator, cel care separă, care
împarte, împărțitor.
μέπξς, -ξσς, ςό – [42] (subst) 1.
parte, parte a unui întreg; 2. re-
giune, ținut; 3. latură. Ex.: ἀπ
μέπξσς = 'în parte'.; Ex.: κας
μέπξς = 'în amănunt, cu
deamănuntul, în detaliu'.; Ex.:
ἐν ςξύςῳ ςῷ μέπει = 'în
această privinţă'.
μερημβπία, -ας, ἡ – [2] (subst) 1.
miazăzi; 2. amiază.
μεριςεύτ – [1] [1aor.:
ἐκεζίηεπζα] (vb) a mijloci, a fi
mijlocitor, a interveni.
μερίςης, -ξσ, ὁ – [6] (subst)
mijlocitor.
μερξνύκςιξν, -ξσ, ςό – [4]
(subst) miezul nopţii.
Μερξπξςαμία, -ας, ἡ – [2]
(subst) Mesopotamia.
μέρξς, -η, -ξν – [58] (adj) jumă-
tate, în mijloc.
μερόςξιγξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
zid despărțitor, perete mijlociu.
μερξσπάνημα, -ςξς, ςό – [3]
(subst) zenitul, înaltul cerului,
mijlocul cerului.
μερότ – [1] (vb) a fi în mijloc, a
fi la jumătate.
Μερρίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
κεηάιεκςηο
Mesia, Unsul.
μερςός, -ή, -όν – [9] (adj) plin.
μερςότ – [1] [pf. pas.:
κεκέζησκαη] (vb) a umple, a fi
plin de.
μεςά – [469] (prep + gesuadvst.)
printre, cu, în mijlocul. , (prep
+ ac) după, în urma, dincolo.
μεςαβαίντ – [12] [viit. med.:
κεηαβήζνκαη; 2aor.: κεηέβελ;
pf.: κεηαβέβεθα] (vb) 1. a (se)
muta, a(-și) schimba locul.; 2. a
pleca, a se retrage din; 3. a tre-
ce, a se muta de la.
μεςαβάλλξμαι – [1] [2aor. med.:
κεηεβαιφκελ] (vb) a-și schimba
părerea.
μεςάγτ – [2] [1aor. pas.:
κεηήρζελ] (vb) a duce, a con-
duce.
μεςαδίδτμι – [5] [2aor. subj.:
κεηαδ῵; inf.: κεηαδνῦλαη] (vb) a
da o parte din, a împărți, a îm-
părtăși ceva cuiva.
μεςάοερις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
schimbare, mutare, strămutare.
μεςαίπτ – [2] [1aor.: κεη῅ξα]
(vb) a pleca, a se duce.
μεςακαλέξμαι – [4] [viit. med.:
κεηαθαιέζνκαη; 1aor. med.:
κεηεθαιεζάκελ] (vb) a chema
la sine, a chema să vină.
μεςακινέτ – [1] (vb) 1. a (se)
mișca, a (se) clinti; 2. a renunța
la.
μεςαλαμβάντ – [7] [impf.:
κεηειάκβαλνλ; 2aor.:
κεηέιαβνλ] (vb) a dobândi, a
obține, a primi partea sa.
μεςάλημψις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) 1. participare, împărtă-
șire; 2. cosumare, gustare.
99
κεηαιιάζζσ
μεςαλλάρρτ – [2] [1aor.:
κεηήιιαμα] (vb) a schimba, a
face schimb.
μεςαμέλξμαι – [6] [impf.:
κεηεκειφκελ; 1aor.:
κεηεκειήζελ] (vb) a regreta, a
se căi (de).
μεςαμξπφόξμαι – [4] [1aor.
pas.: κεηεκνξθψζελ] (vb) a
transforma, transfigura, a fi
prefăcut.
μεςανξέτ – [34] [viit.:
κεηαλνήζσ; 1aor.: κεηελφεζα]
(vb) a se căi, a se pocăi, a re-
greta.
μεςάνξια, -ας, ἡ – [22] (subst)
pocăință, schimbare, convertire.
μεςαυύ – [9] (prep + gesuadvst.)
1. în mijlocul, în intervalul; 2.
între timp, apoi, după aceea; 3.
în mijlocul, printre, între.
μεςαπέμπξμαι – [9] (vb) a trimi-
te după, a chema.
μεςαρςπέφτ – [2] [1aor.:
κεηέζηξεςα; 2aor. pas.:
κεηεζηξάθελ; 2viit. pas.:
κεηαζηξαθήζνκαη] (vb) 1. a în-
toarce, a schimba; 2. a întoarce
pe dos; 3. a schimba, a trans-
forma.
μεςαργημαςίζτ – [5] [viit.:
κεηαζρεκαηίζσ; 1aor.:
κεηεζρεκάηηζα] (vb) 1. a
schimba, a preface, a transfor-
ma; 2. a potrivi, a adapta, a lua
chip de, a se preface în, a se
travesti, a se deghiza.
μεςαςίοημι – [6] [1aor.:
κεηέζεθα; 1aor. pas.:
κεηεηέζελ] (vb) 1. a muta, a
strămuta; 2. a întoarce, a
schimba; 3. a se întoarce, a se
100
κέησπνλ
abate, a trece de la; 4. a fi
schimbat.
μεςαςπέπτ – [1] [2aor. pas.:
κεηεηξάπελ] (vb) a (se)
(pre)schimba în.
μεςέπειςα – [1] (adv) după aceea,
mai apoi, apoi, mai târziu.
μεςέγτ – [8] [2aor.: κεηέζρνλ]
(vb) 1. a avea parte de, a se îm-
părtăși de; 2. a aparține, a face
parte din, a ține de.
μεςετπίζξμαι – [1] (vb) a fi te-
mător, a fi îngrijorat.
μεςξικερία, -ας, ἡ – [4] (subst)
strămutare, deportare, exil.
μεςξικίζτ – [2] [viit.: κεηνηθη῵;
1aor.: κεηῴθηζα] (vb) a trimite
să locuiască, a exila, a muta, a
strămuta.
μεςξγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) îm-
părtășire, măsură comună,
punct comun.
μέςξγξς, -ξσ, ὁ – [6] (adj) 1.
părtaș, care are parte de; 2. cel
care împarte, coparticipant, to-
varăș..
μεςπέτ – [11] [1aor.: ἐκέηξεζα;
1viit. pas.: κεηξεζήζνκαη] (vb)
a măsura.
μεςπηςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
metretă, măsură, bath.
μεςπιξπαοέτ – [1] (vb) a avea
înţelegere, bunăvoinţă, îngădu-
inţă faţă de cineva, a fi îngădu-
itor.
μεςπίτς – [1] (adv) cu măsură,
cumpătat, cu moderație.
μέςπξν, -ξσ, ςό – [14] (subst) 1.
măsură; 2. rezultatul măsurării,
estimare, prețuire, evaluare.
μέςτπξν, -ξσ, ςό – [8] (subst)
frunte.
κέρξη
μέγπι – [17] (prep + gesuadvst.)
1. până la; 2. până când, până
ce.
μή – [1042] (part) 1. nu; 2. dacă
nu, decât, în afară; 3. să nu, ca
să nu.
μηδαμῶς – [2] (adv) nicidecum,
deloc.
μηδέ – [56] (part) 1. și nu; 2. nici
chiar, nici măcar, nici cel puțin.
μηδείς1, μηδεμία, μηδέν – [89]
(pron) nici un, nici o, nimeni,
nimic.
μηδείς2, -μηδεμία, -μηδέν – [1]
(pron) nimeni, nimic.
μηδέπξςε – [1] (adv) niciodată.
μηδέπτ – [1] (adv) nu încă, încă
nu.
Μῆδξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) med.
μηκέςι – [22] (adv) nu mai.
μῆκξς, -ξσς, ςό – [3] (subst)
lungime.
μηκύντ – [1] (vb) a crește, a se
dezvolta, a se întinde.
μηλτςή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) piele
de oaie, pergament.
μήν, μηνός, ὁ – [19] (subst) 1.
lună; 2. sigur, fără îndoială, cu
adevărat.
μηνύτ – [4] [1aor.: ἐκήλπζα;
1aor. pas.: ἐκελχζελ] (vb) a da
pe față, a descoperi, a da de
veste, a face cunoscut, a de-
nunța, a divulga.
μήπξςε – [25] (conj) 1. niciodată;
2. ca nu cumva, de teamă să nu;
3. oare?, nu cumva?.
μήπτ – [2] (adv) nu înca.
μηπός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
coapsă.
μήςε – [34] (conj) nici.
κίζζηνο
μήςηπ, -ςπξς, ἡ – [83] (subst)
mamă.
μήςι – [18] (part) oare.
μήςπα, -ας, ἡ – [2] (subst) pân-
tece.
μηςπξλῴας, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
matricid, ucigaș de mamă.
μιαίντ – [5] [1aor.: ἐκίαλα; pf.
pas.: κεκίακκαη; 1aor. pas.:
ἐκηάλζελ] (vb) a păta, a pângări.
μίαρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
pată, întinăciune, murdărie.
μιαρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
necurăție, întinăciune.
μίγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
amestec, amestecătură.
μίγνσμι – [4] [1aor.: ἔκημα; pf.
pas.: κέκηγκαη] (vb) a amesteca.
μικπός, -ά, -όν – [46] (adj) mic,
puțin.
Μίληςξς, -ξσ, ἡ – [3] (subst)
Milet.
μίλιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) milă
romană, unitate de măsură.
μιμέξμαι – [4] (vb) a imita, a ur-
ma pe cineva.
μιμηςής, -ξῦ, ὁ – [6] (subst)
imitator.
μιμνῄρκξμαι – [23] (vb) a-și
aminti.
μιρέτ – [40] [impf.: ἐκίζνπλ;
viit.: κηζήζσ; 1aor.: ἐκίζεζα;
pf.: κεκίζεθα; pf. pas.:
κεκίζεκαη] (vb) a urî pe cineva.
μιροαπξδξρία, -ας, ἡ – [3]
(subst) plată, remunerație, răs-
plată.
μιροαπξδόςης, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) plătitor, răsplătitor.
μίροιξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) zi-
lier, angajat cu plată, argat.
101
κηζζόο
μιροός, -ξῦ, ὁ – [29] (subst)
plată, răsplată.
μιροότ – [2] [1aor. med.:
ἐκηζζσζάκελ] (vb) a plăti o
leafă, a angaja cu simbrie.
μίροτμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
chirie.
μιροτςός, -ξῦ, ὁ – [3] (adj)
simbriaș, muncitor cu simbrie.
Μιςσλήνη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Mitilene.
Μιγαήλ, ὁ – [2] (subst) Mihail.
μνᾶ, -ᾶς, ἡ – [9] (subst) mină,
monedă de 100 de drahme.
Μνάρτν, -τνξς, ὁ – [1] (subst)
Mnason.
μνεία, -ας, ἡ – [7] (subst) 1.
amintire; 2. pomenire, mențio-
nare.
μνῆμα, -ςξς, ςό – [8] (subst)
mormânt, groapă.
μνημεῖξν, -ξσ, ςό – [40] (subst)
1. mormânt; 2. monument co-
memorativ, de aducere aminte.
μνήμη, -ης, ἡ – [1] (subst) amin-
tire.
μνημξνεύτ – [21] [impf.:
ἐκλεκφλεπνλ; 1aor.:
ἐκλεκφλεπζα] (vb) a-și aminti.
μνημόρσνξν, -ξσ, ςό – [3]
(subst) amintire, aducere amin-
te, pomenire.
μνηρςεύξμαι – [3] [pf. pas. ptc.:
ἐκλεζηεπκέλε and
κεκλεζηεπκέλε; 1aor. pas.:
ἐκλεζηεχζελ] (vb) a fi logodită.
μξγιλάλξς, -ξν – [1] (adj) care
vorbește cu dificultate, gângav.
μόγις – [1] (adv) cu greu, în chip
dificil.
μόδιξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) 1.
102
κνξθή
obroc, baniță; 2. măsură de ca-
pacitate; 3. obiect în care se
păstrează câștigul.
μξιγαλίς, -ίδξς, ἡ – [7] (subst)
1. adulteră; 2. intenția de adul-
ter sau acțiunea; 3. necredincios
față de Dumnezeu.
μξιγάξμαι – [4] (vb) a comite
adulter.
μξιγεία, -ας, ἡ – [3] (subst)
adulter.
μξιγεύτ – [15] [viit.: κνηρεχζσ;
1aor.: ἐκνίρεπζα; 1aor. pas.:
ἐκνηρεχζελ] (vb) a comite
adulter.
μξιγός, -ξῦ, ὁ – [3] (subst) băr-
bat adulter.
μόλις – [6] (adv) abia, cu dificul-
tate, cu greu.
Μξλόγ, ὁ – [1] (subst) Moloh.
μξλύντ – [3] [1aor.: ἐκφιπλα;
1aor. pas.: ἐκνιχλζελ] (vb) a
întina, a mânji, a murdări.
μξλσρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
murdărie, întinare.
μξμφή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) doja-
nă, mustrare, reproș.
μξνή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) locuin-
ță, locaș.
μξνξγενής, -ές – [9] (adj) sin-
gurul fiu, fiu unic.
μξνόξμαι – [1] [pf. pas.:
κεκφλσκαη] (vb) a rămâne sin-
gur.
μόνξς, -η, -ξν – [114] (adv)
singur, doar.
μξνόφοαλμξς, -ξν – [2] (adj) cu
un singur ochi.
μξπφή, -ῆς, ἡ – [3] (subst) for-
mă, chip, aspect exterior, înfă-
țișare.
κνξθόσ
μξπφότ – [1] [1aor. pas.:
ἐκνξθψζελ] (vb) a forma, a da
formă.
μόπφτρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
întruchipare, formă, chip, înfă-
țișare.
μξργξπξιέτ – [1] [1aor.:
ἐκνζρνπνίεζα] (vb) a face un
vițel.
μόργξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) viţel.
μξσρικός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
cântăreț, muzician.
μόγοξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) tru-
dă, osteneală, efort.
μσελός, -ξσ, ὁ – [1] (subst) mă-
duvă.
μσέξμαι – [1] [pf. pas.:
κεκχεκαη] (vb) a iniția, a învă-
ța.
μῦοξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) basm,
mit, poveste.
μσκάξμαι – [1] (vb) a rage, a
răcni.
μσκςηπίζτ – [1] (vb) a batjocori,
a disprețui.
μσλικός, -ή, -όν – [1] (adj) de
moară.
μύλινξς, -η, -ξν – [1] (adj) piatră
de moară, moară.
μύλξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) moa-
ră, piatră de moară.
Μύπα, -τν, ςό – [1] (subst)
Myra.
μσπιάς, -άδξς, ἡ – [8] (subst)
10.000, imensitate, număr vast,
miriadă.
μσπίζτ – [1] [1aor.: ἐκχξηζα]
(vb) a unge.
μύπιξι, -αι, -α – [3] (adj) zece
mii.
μύπξν, -ξσ, ςό – [14] (subst)
Ναδσξαῖνο
mir, parfum, ulei mirositor.
Μσρία, -ας, ἡ – [2] (subst) Mi-
sia.
μσρςήπιξν, -ξσ, ςό – [28] (subst)
taină, mister, lucru secret.
μστπάζτ – [1] (vb) a fi miop, a
avea vedere scrută.
μώλτψ, -τπξς, ὁ – [1] (subst)
rană.
μτμάξμαι – [2] [1aor. med.:
ἐκσκεζάκελ; 1aor. pas.:
ἐκσκήζελ] (vb) a ironiza, a-și
bate joc, a defăima.
μῶμξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) oca-
ră, bătaie de joc, oprobiu, ruși-
ne.
μτπαίντ – [4] [1aor.: ἐκψξαλα;
1aor. pas.: ἐκσξάλζελ] (vb) 1.
a-și pierde calitatea, a se strica,
a-și pierde gustul, savoarea; 2. a
se zăpăci, a deveni nebun.
μτπία, -ας, ἡ – [5] (subst) pro-
stie, nebunie, nesăbuință.
μτπξλξγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
flecăreală, trăncăneală, vorbe
nebunești, prostii.
μτπός, -ά, -όν – [12] (adj) ne-
săbuit, nebun, necugetat, fără
minte.
Μτϋρῆς, -έτς, ὁ – [80] (subst)
Moise.
Νααρρών, ὁ – [3] (subst)
Naasson.
Ναγγαί, ὁ – [1] (subst) Nagai.
Ναζαπά, Ναζαπέο – [12] (subst)
Nazaret.
Ναζαπηνός, -ξῦ, ὁ – [6] (adj)
nazarinean, locuitor al Nazare-
tului.
Ναζτπαῖξς, -ξσ, ὁ – [13] (subst)
1. locuitor din Nazaret, nazari-
nean; 2. consacrat, sfințit, în-
103
Ναζάκ
chinat.
Ναοάμ, ὁ – [1] (subst) Natan.
Ναοαναήλ, ὁ – [6] (subst)
Natanael.
Ναι1 – [1] (subst) Nain.
ναί2 – [33] (part) da, adevărat.
Ναιμάν, ὁ – [1] (subst) Naaman.
ναός, -ξῦ, ὁ – [45] (subst) tem-
plu.
Ναξύμ, ὁ – [1] (subst) Naum.
νάπδξς, -ξσ, ἡ – [2] (subst) nard,
mir foarte prețios.
Νάπκιρρξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Narcis.
νασαγέτ – [2] (vb) a naufragia.
ναύκληπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
armator, proprietare de corăbii,
căpitan de vas.
ναῦς – [1] (subst) corabie, vas,
navă.
ναύςης1, -ξσ, ὁ – [2] (subst) ma-
rinar, corăbier.
ναύςης2, -ξσ, ὁ – [1] (subst) ma-
rinar, corăbier.
Ναγώπ, ὁ – [1] (subst) Nahor.
νεανίας, -ξσ, ὁ – [3] (subst) tâ-
năr, om tânăr.
νεανίρκξς, -ξσ, ὁ – [11] (subst)
adolescent, tânăr.
νεκπός, -ά, -όν – [128] (adj) 1.
mort; 2. mort, în sens duhovni-
cesc, fără forță, fără putere.
νεκπότ – [3] [1aor.: ἐλέθξσζα;
pf. pas.: λελέθξσκαη] (vb) a
omorî, a fi aproape mort, a fi ca
și mort.
νέκπτρις, -ετς, ἡ – [2] (subst) 1.
omorâre, moarte; 2. nerodnicie,
sterilitate, stare de moarte.
νεξμηνία, -ας, ἡ – [1] (subst)
lună nouă.
104
λήθσ
νέξς, -α, -ξν – [24] (adj) nou,
tânăr.
νεόςης, -ηςξς, ἡ – [4] (subst) ti-
nereţe.
νεόφσςξς, -ξν – [1] (adj) neofit,
recent convertit, botezat de cu-
rând.
νεύτ – [2] [1aor.: ἔλεπζα] (vb) a
face semn cu capul.
νεφέλη, -ης, ἡ – [25] (subst) nor.
Νεφοαλίμ, ὁ – [3] (subst)
Neftali.
νέφξς, -ξσς, ςό – [1] (subst) nor.
νεφπός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) ri-
nichi, rărunchi.
νετκόπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
păzitor al templului, protector.
νετςεπικός, -ή, -όν – [1] (adj)
tineresc, vioi, juvenil.
νή – [1] (part) da, pe baza (parti-
culă folosită în jurăminte).
νήοτ – [2] (vb) a toarce.
νηπιάζτ – [1] (vb) a fi copil,
prunc.
νήπιξς, -α, -ξν – [15] (adj)
prunc, copil.
Νηπεύς, -έτς, ὁ – [1] (subst)
Nereus.
Νηπί, ὁ – [1] (subst) Neri.
νηρίξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) in-
sulă mică.
νῆρξς, -ξσ, ἡ – [9] (subst) insulă.
νηρςεία, -ας, ἡ – [5] (subst) post.
νηρςεύτ – [20] [viit.: λεζηεχζσ;
1aor.: ἐλήζηεπζα] (vb) a posti.
νῆρςις, -ιδξς – [2] (adj) înfome-
tat, cu stomagul gol, nemâncat.
νηφάλιξς, -α, -ξν – [3] (adj) so-
bru, temperat, controlat.
νήφτ – [6] [1aor.: ἔλεςα] (vb) a
fi treaz, a se abţine de la vin, a
Νίγεξ
fi cumpătat la băutură.
Νίγεπ, ὁ – [1] (subst) Niger.
Νικάντπ, -ξπξς, ὁ – [1] (subst)
Nicanor.
νικάτ – [28] [viit.: ληθήζσ; 1aor.:
ἐλίθεζα; pf.: λελίθεθα] (vb) a
învinge, a birui, a bate.
νίκη, -ης, ἡ – [1] (subst) victorie,
biruință.
Νικόδημξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
Nicodim.
Νικξλαι – [2] (subst) nicolait.
Νικόλαξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Nicolae.
Νικόπξλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
Nicopole.
νῖκξς, -ξσς, ςό – [4] (subst) vic-
torie.
Νινεσίςης, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
locuitor al cetăţii Ninive,
ninivitean.
νιπςήπ, -ῆπξς, ὁ – [1] (subst)
lighean.
νίπςτ – [17] [1aor.: ἔληςα; med.:
ἐληςάκελ] (vb) a spăla, a se
spăla.
νξέτ – [14] [1aor.: ἐλφεζα] (vb)
a înțelege, a-și da seama, a ob-
serva.
νόημα, -ςξς, ςό – [6] (subst)
gând, cugetare, cuget.
νόοξς, -η, -ξν – [1] (adj) copil
nelegitim, bastard.
νξμή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) păşune.
νξμίζτ – [15] [impf.: ἐλφκηδνλ;
pas.: ἐλνκηδφκελ; 1aor.:
ἐλφκηζα] (vb) a gândi, a crede, a
socoti.
νξμικός, -ή, -όν – [9] (adj) 1.
legal, care privește legea, care
are legătură cu legea; 2. jurist,
λνῦο
învățător al Legii.
νξμίμτς – [2] (adv) corect,
portrivit legii, conform legii,
legal.
νόμιρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
monedă de argint.
νξμξδιδάρκαλξς, -ξσ, ὁ – [3]
(subst) învățător al Legii.
νξμξοερία, -ας, ἡ – [1] (subst)
darul Legii, legislație.
νξμξοεςέξμαι – [2] [pf. pas.:
λελνκνζέηεκαη] (vb) a legifera,
a da lege, a fi instituit, stabilit.
νξμξοέςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
legiutor, dătător de lege.
νόμξς, -ξσ, ὁ – [194] (subst) le-
ge, Legea.
νξρέτ – [1] (vb) a fi bolnav, a
avea un cusur.
νόρξς, -ξσ, ἡ – [11] (subst) boa-
lă.
νξρρία, -ᾶς, ἡ – [1] (subst) cuib.
νξρρίξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) pui
de pasăre.
νξρρός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) pui
de pasăre.
νξρφίζξμαι – [3] [1aor. med.:
ἐλνζθηζάκελ] (vb) a păzi spa-
tele.
νόςξς, -ξσ, ὁ – [7] (subst) 1.
vântul de sud; 2. sud, miazăzi.
νξσοερία, -ας, ἡ – [3] (subst)
imbold, încurajare, învățătura,
povățuire, mustrare, certare.
νξσοεςέτ – [8] (vb) a sfătui, a
dojeni, a îndemna, a îmboldi.
νξσνεγῶς – [1] (adv) cu înțelep-
ciune, în chip rațional, cu cum-
pătare.
νξῦς, -νξός, -νξι – [24] (subst)
gând, gândire, cuget, inteligen-
105
Νύκθα
ță, rațiune, minte.
Νύμφα, -ας, ἡ – [1] (subst)
Nimfa.
νύμφη, -ης, ἡ – [8] (subst) 1.
mireasă, logodnică; 2. noră.
νσμφίξς, -ξσ, ὁ – [16] (subst)
mire, soț tânăr.
νσμφών, -ῶνξς, ὁ – [3] (subst)
1. casa nunții, cameră conjuga-
lă; 2. nuntă.
νῦν – [147] (adv) 1. acum, în
prezent, în momentul de față,
întro clipă, numaidecât, de
acum înainte; 2. actual, de azi,
de acum; 3. de acum, începând
din acest moment, până acum,
acum.
νσνί – [20] (adv) chiar acum,
tocmai acum.
νύυ, -νσκςός, ἡ – [61] (subst) 1.
noapte; 2. noaptea, în timpul
nopții.
νύρρτ – [1] [1aor.: ἔλπμα] (vb) a
împunge, a străpunge.
νσρςάζτ – [2] [1aor.: ἐλχζηαμα]
(vb) a moțăi, a ațipi.
νσγοήμεπξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) o zi și o noapte, 24 de
ore.
Νῶε, ὁ – [8] (subst) Noe.
ντοπός, -ά, -όν – [2] (adj) leneş,
indiferent, moale, nepăsă-
tor,apatic.
νῶςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) spate,
spinare, dos.
υενία, -ας, ἡ – [2] (subst) han,
locuință, domiciliu, loc de găz-
duit.
υενίζτ – [10] [1aor.: ἐμέληζα;
1aor. pas.: ἐμελίζζελ] (vb) 1. a
primi ca oaspete, a găzdui, a
primi în gazdă, a ospăta; 2. a
106
ὁδεύσ
dezrădăcina, a se expatria, a
emigra; 3. a se mira, a fi sur-
prins, a considera ciudat.
υενξδξγέτ – [1] [1aor.:
ἐμελνδφρεζα] (vb) a fi primitor,
ospitalier.
υένξς, -η, -ξν – [14] (adj) 1.
străin de, care nu are parte; 2.
gazdă, cel care primește pe
străin; 3. ciudat, straniu, bizar.
υέρςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst) ul-
cior, oală, vas.
υηπαίντ – [15] [1aor.: ἐμήξαλα;
pf. pas.: ἐμήξακκαη; 1aor. pas.:
ἐμεξάλζελ] (vb) a seca, a usca,
a se usca, a fi uscat.
υηπός, -ά, -όν – [8] (adj) uscat,
sec.
υύλινξς, -η, -ξν – [2] (adj) de
lemn.
υύλξν, -ξσ, ςό – [20] (subst) 1.
lemn, butuc, obiect de lemn,
baston, toiag; 2. copac, arbore,
pom.
υσπάξμαι – [3] [prez. med./pas.
inf.: μπξ᾵ζζαη; viit. med.:
μπξήζνκαη; 1aor. med. inf.:
μχξαζζαη (as from μχξσ); pf.
pas.: ἐμχξεκαη (as from
μπξάσ)] (vb) a tunde, a rade, a
se rade, a se tunde.
ὁ, ἡ, ςό – [19863] (d) articol ho-
tărât.
ὀγδξήκξνςα – [2] (adj) optzeci.
ὄγδξξς, -η, -ξν – [5] (adj) al
optulea.
ὄγκξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) pova-
ră, greutate.
ὅδε, ἥδε, ςόδε – [10] (pron)
acesta, aceasta.
ὁδεύτ – [1] (vb) a călători, a face
o călătorie.
ὁδεγέσ
ὁδηγέτ – [5] [viit.: ὁδεγήζσ] (vb)
a călăuzi, a îndruma, a conduce,
a duce.
ὁδηγός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst) că-
lăuză, îndrumător, conducător.
ὁδξιπξπέτ – [1] (vb) a merge pe
cale, a călători.
ὁδξιπξπία, -ας, ἡ – [2] (subst)
călătorie, drum.
ὁδός, -ξῦ, ἡ – [101] (subst) 1.
drum, cale; 2. călătorie, itinerar,
traseu; 3. cale, învățătură.
ὀδξύς, -ὀδόνςξς, ὁ – [12]
(subst) dinte.
ὀδσνάξμαι – [4] [pas. 2sg.:
ὀδπλ᾵ζαη] (vb) a suferi, a se
chinui, a fi cuprins de jale.
ὀδύνη, -ης, ἡ – [2] (subst) sufe-
rință, durere.
ὀδσπμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst) ja-
le, plâns, plângere, vaiet, bocet.
᾽Ξζίας, -ξσ, ὁ – [2] (subst) Uzia.
ὄζτ – [1] (vb) răspândi un miros,
a mirosi, a puți.
ὅοεν – [15] (adv) 1. de unde, din
ce loc; 2. de aceea, pentru ace-
ea.
ὀοόνη, -ης, ἡ – [2] (subst) văl,
pânză.
ὀοόνιξν, -ξσ, ςό – [5] (subst)
bucată de pânză de in, giulgiu.
ξἶδα – [318] [inf.: εἰδέλαη; ptc.:
εἰδψο and εἰδπῖα; viit.: εἰδήζσ]
(vb) 1. a vedea; 2. a ști, a cu-
noaște pe cineva, ceva, a ști pe
cineva; 3. a se pricepe, a putea,
a fi în stare; 4. a înțelege; 5. a
ști, a-și aduce aminte, a-și
aminti.
ξἰκεῖξς, -ξσ, ὁ – [3] (adj) gos-
podărie, membrii gospodăriei.
νἶθνο
ξἰκεςεία, -ας, ἡ – [1] (subst)
slugi, slujitori.
ξἰκέςης, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
sclav, rob, slugă, slujitor.
ξἰκέτ – [9] (vb) a locui împreună
cu cineva.
ξἴκημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
locuință, încăpere, cameră, loc
de ședere.
ξἰκηςήπιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
locuință, clădire.
ξἰκία, -ας, ἡ – [93] (subst) 1.
casă; 2. clădire, edificiu; 3.
neam, familie și persoanele care
trăiesc sub același acoperiș.
ξἰκιακός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
membru al unei familii, slujitor,
servitor, sclav, rob de casă.
ξἰκξδερπξςέτ – [1] (vb) a fi stă-
pânul casei, a fi capul familiei.
ξἰκξδερπόςης, -ξσ, ὁ – [12]
(subst) stăpânul casei.
ξἰκξδξμέτ – [40] [impf.:
ᾠθνδφκνπλ; viit.: νἰθνδνκήζσ;
1aor.: ᾠθνδφκεζα; 1aor. pas.:
ᾠθνδνκήζελ or νἰθνδνκήζελ;
1viit. pas.: νἰθνδνκεζήζνκαη]
(vb) a construi, a zidi, a clădi.
ξἰκξδξμή, -ῆς, ἡ – [18] (subst)
clădire; construcție, zidire.
ξἰκξδόμξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
constructor, arhitect, zidar.
ξἰκξνξμέτ – [1] (vb) a adminis-
tra, a fi administrator.
ξἰκξνξμία, -ας, ἡ – [9] (subst)
economie, iconomie, isprăvni-
cie, administrație, sarcină, mi-
siune.
ξἰκξνόμξς, -ξσ, ὁ – [10] (subst)
administrator, intendent, eco-
nom, ispravnic.
ξἶκξς, -ξσ, ὁ – [114] (subst) 1.
107
νἰθνπκέλε
casă, locuință; 2. locuitorii ca-
sei; 3. neam, urmași, descen-
dență.
ξἰκξσμένη, -ης, ἡ – [15] (subst)
1. lume, univers, pământul lo-
cuit; 2. lumea.
ξἰκξσπγός, -όν – [1] (adj) care
are grija casei, gospodină.
ξἰκςιπμός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst)
compasiune, milă, îndurare.
ξἰκςίπμτν, -ξν – [3] (adj) îndu-
rător, milos, compătimitor, mi-
lostiv.
ξἰκςίπτ – [2] [viit.: νἰθηηξήζσ]
(vb) a avea milă, compasiune.
ξἰνξπόςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
bețiv.
ξἶνξς, -ξσ, ὁ – [34] (subst) vin.
ξἰνξφλσγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
beție, stare de beție.
ξἴξμαι – [3] (vb) a crede, a gândi,
a socoti, a-și închipui.
ξἷξς, -α, -ξν – [14] (pron) 1.
asemenea, de acest fel, atare; 2.
acelaşi care; 3. așa cum, nu însă
că, dar nu că.
ὀκνέτ – [1] [1aor.: ὤθλεζα] (vb)
a întârzia, a amâna.
ὀκνηπός, -ά, -όν – [3] (adj) le-
neş, indiferent, apatic, nepăsă-
tor.
ὀκςαήμεπξς, -ξν – [1] (adj) de
opt zile.
ὀκςώ – [8] (adj) opt.
ὄλεοπξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
pieire, moarte, ruină, nimicire,
distrugere.
ὀλιγξπιρςία, -ας, ἡ – [1] (subst)
credință puțină.
ὀλιγόπιρςξς, -ξν – [5] (adj) pu-
țin credincios.
108
ὁκείξνκαη
ὀλίγξς, -η, -ξν – [40] (adj) 1.
putin, puțin numeros; 2. mic, în
cantitate mică; 3. puțin, pentru
puțin timp, o clipă, un pic.
ὀλιγόψσγξς, -ξν – [1] (adj) puțin
curajos, fricos.
ὀλιγτπέτ – [1] (vb) a disprețui, a
neglija, a nu da importanță.
ὀλίγτς – [1] (adv) de-abia, cu
greu.
ὀλξοπεσςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
distrugător, nimicitor, pierzător.
ὀλξοπεύτ – [1] (vb) 1. a distruge,
a ruina, a nimici; 2. a aduce o
ardere de tot, holocaust.
ὁλξκαύςτμα, -ςξς, ςό – [3]
(subst) jertfă de ardere de tot.
ὁλξκληπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
sănătate desăvârșită, vigoare
deplină.
ὁλόκληπξς, -ξν – [2] (adj)
intreg, complet, fără defect, fără
meteahnă.
ὀλξλύζτ – [1] (vb) a striga, a ți-
pa, a se tângui.
ὅλξς, -η, -ξν – [109] (adj) com-
plet, întreg.
ὁλξςελής, -ές – [1] (adj) com-
plet, perfect, desăvârșit.
᾽Ξλσμπᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
Olympas.
ὄλσνοξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
smochină necoaptă, prea târzie,
încă verde.
ὅλτς – [4] (adv) în total, în ge-
neral, îndeobşte.
ὄμβπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
ploaie.
ὁμείπξμαι – [1] (vb) a fi plin de
tandreţe, de afecţiune pentru
cineva, a îndrăgi.
ὁκηιέσ
ὁμιλέτ – [4] [impf.: ὡκίινπλ;
1aor.: ὡκίιεζα] (vb) a sta de
vorbă, a se întreţine cu cineva.
ὁμιλία, -ας, ἡ – [1] (subst) tovă-
răşie, relaţie, legătură, prietenie.
ὁμίγλη, -ης, ἡ – [1] (subst) nor,
ceaţă, pâclă, negură.
ὄμμα, -ςξς, ςό – [2] (subst) ochi.
ὀμνύτ – [26] (vb) a jura, a face
un jurământ.
ὁμξοσμαδόν – [11] (adv) într-un
cuget, laolaltă, într-un singur
glas.
ὁμξιξπαοής, -ές – [2] (adj) care
are aceleaşi sentimente, patimi;
care suferă la fel.
ὅμξιξς, -α, -ξν – [45] (adj)
asemănător, asemenea.
ὁμξιόςης, -ηςξς, ἡ – [2] (subst)
asemănare, analogie.
ὁμξιότ – [15] [viit.: ὁκνηψζσ;
1aor. pas.: ὡκνηψζελ] (vb) 1. a
se asemăna, a fi asemenea; 2. a
compara cu, a asemăna cu.
ὁμξίτμα, -ςξς, ςό – [6] (subst)
asemănare, formă.
ὁμξίτς – [30] (adv) în chip ase-
mănător, de asemenea, aseme-
nea, la fel, în chip similar.
ὁμξίτρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
asemenea, similar.
ὁμξλξγέτ – [26] [impf.:
ὡκνιφγνπλ; viit.: ὁκνινγήζσ;
1aor.: ὡκνιφγεζα] (vb) 1. a
făgădui, a promite; 2. a recu-
noaşte, a admite; 3. a mărturisi,
a declara, a face cunoscut, a
afirma, a depune mărturie.
ὁμξλξγία, -ας, ἡ – [6] (subst) 1.
mărturisire; 2. ceea ce este
mărturisit.
ὁμξλξγξσμέντς – [1] (adv) după
ὄλνο
mărturisirea tuturor; mărturisit
de toți.
ὁμόςεγνξς, -ξν – [1] (adj) de
aceeași meserie.
ὁμξῦ – [4] (adv) împreună, lao-
laltă.
ὁμόφπτν, -ξν – [1] (adj) care are
acelaşi sentiment, aceeaşi păre-
re, care este de acord, care este
în acelaşi gând cu cineva.
ὅμτς – [3] (adv) încă, cu toate
acestea.
ὄναπ, ςό – [6] (subst) vis.
ὀνάπιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
măgăruș, asin.
ὀνειδίζτ – [9] [impf.: ὠλείδηδνλ;
1aor.: ὠλείδηζα] (vb) a mustra,
a reproşa, a certa, a ocărî, a do-
jeni, a învinui.
ὀνειδιρμός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst)
ocară, batjocorire, insultă, do-
jană, mustrare.
ὄνειδξς, -ξσς, ςό – [1] (subst)
ocară, ruşine, umilire.
᾽Ξνήριμξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Onisim.
᾽Ξνηρίφξπξς, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) Onisifor.
ὀνικός, -ή, -όν – [2] (adj) mişcat
de un măgar (se spune despre o
piatră de moară mare).
ὀνίναμαι – [1] (vb) a beneficia, a
profita.
ὄνξμα, -ςξς, ςό – [230] (subst)
nume.
ὀνξμάζτ – [10] [1aor.:
ὠλφκαζα; 1aor. pas.:
ὠλνκάζζελ] (vb) 1. a pronunța
un nume; 2. a numi pe cineva;
3. a denumi, a desemna.
ὄνξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) măgar,
asin.
109
ὄλησο
ὄνςτς – [10] (adv) cu adevărat,
într-adevăr.
ὄυξς, -ξσς, ςό – [6] (subst) oțet.
ὀυύς, -εῖα, -ύ – [8] (adj) 1. ascu-
ţit; 2. iute, repede, rapid.
ὀπή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) peşteră,
grotă, văgăună, deschizătură,
gaură.
ὄπιροεν – [7] (adv) 1. pe la spate,
din urmă, dinapoi, în urmă, în
spate; 2. în urma, în spatele.
ὀπίρτ – [35] (prep + gesuadvst.)
1. în spate, în urmă, îndărăt,
înapoi, la spate; 2. apoi, după
aceea; 3. după, în urma, înapo-
ia, în spatele.
ὁπλίζξμαι – [1] [1aor. med.:
ὡπιηζάκελ] (vb) a echipa, a se
înarma.
ὅπλξν, -ξσ, ςό – [6] (subst)
unealtă, instrument, armă.
ὁπξῖξς, -α, -ξν – [5] (adj) 1. la
fel ca, precum, cum; 2. ce fel.
ὅπξσ – [82] (conj) 1. unde, acolo
unde; 2. încolo, într-acolo; 3.
câtă vreme, cât timp; 4. din
moment ce, din cauza, din pri-
cina.
ὀπςάνξμαι – [1] (vb) a apărea, a
se arăta.
ὀπςαρία, -ας, ἡ – [4] (subst)
arătare, apariţie, vedenie.
ὀπςός, -ή, -όν – [1] (adj) fript,
copt.
ὀπώπα, -ας, ἡ – [1] (subst) ano-
timpul roadelor, fruct, rod.
ὅπτς – [53] (conj) 1. cum; 2. să,
ca să.
ὅπαμα, -ςξς, ςό – [12] (subst)
apariţie, vedenie, arătare (rea-
lă).
110
ὄξζξνο
ὅπαρις, -ετς, ἡ – [4] (subst) as-
pect, înfăţişare.
ὁπαςός, -ή, -όν – [1] (adj) văzut,
care se vede, vizibil.
ὁπάτ – [455] [impf.: ἑψξσλ; viit.
med.: ὄςνκαη; 2aor.: εἶδνλ; pf.:
ἑψξαθα; 1aor. pas.: ὤθζελ;
1viit. pas.: ὀθζήζνκαη] (vb) a
vedea.
ὀπγή, -ῆς, ἡ – [36] (subst) furie,
mânie.
ὀπγίζξμαι – [8] [1aor. pas.:
ὠξγίζζελ] (vb) a se mânia pe
cineva, a se aprinde de mânie
împotriva cuiva.
ὀπγίλξς, -η, -ξν – [1] (adj)
grabnic la mânie, irascibil, co-
leric.
ὀπγσιά, -ᾶς, ἡ – [2] (subst) braţ.
ὀπέγξμαι – [3] (vb) a dori, a tinde
spre, a aspira la.
ὀπεινός – [2] (subst) de munte,
muntos,. Ex.: ὀπεινὴ γώπα =
'ţară (regiune) muntoasă'.
ὄπευις, -ετς, ἡ – [1] (subst) do-
rinţă, poftă.
ὀποξπξδέτ – [1] (vb) a fi drept,
onest, a merge drept.
ὀποός, -ή, -όν – [2] (adj) drept,
în linie dreaptă.
ὀποξςξμέτ – [1] (vb) 1. a croi un
drum drept; 2. a învăţa drept, a
interpreta corect.
ὀποπίζτ – [1] [impf.: ὤξζξηδνλ]
(vb) a veni disdedimineaţă, a se
scula de dimineață.
ὀποπινός, -ή, -όν – [1] (adj) ma-
tinal, de dimineaţă.
ὄποπξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst) zori,
revărsat de zori, foarte de di-
mineață.
ὀξζ῵ο
ὀποῶς – [4] (adv) în chip drept,
corect, drept, bine.
ὁπίζτ – [8] [1aor.: ὥξηζα; pf.
pas.: ὥξηζκαη; 1aor. pas.:
ὡξίζζελ] (vb) a limita, a preci-
za, a mărgini, a hotărî, a stabili,
a decide, a orândui, a rândui.
ὅπιξν, -ξσ, ςό – [12] (subst) ho-
tar.
ὁπκίζτ – [2] (vb) a jura (ruga,
implora) pe cineva în numele
altcuiva.
ὅπκξς, -ξσ, ὁ – [10] (subst) ju-
rământ.
ὁπκτμξρία, -ας, ἡ – [4] (subst)
acţiunea de a depune jurământ,
jurământ.
ὁπμάτ – [5] [1aor.: ὥξκεζα] (vb)
a se repezi, a se arunca, a se
năpusti, a da năvală.
ὁπμή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) avânt,
însufleţire, entuziasm.
ὅπμημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
asalt violent, atac puternic.
ὄπνεξν, -ξσ, ςό – [3] (subst) pa-
săre.
ὄπνις, -ιοξς, ἡ – [2] (subst) găi-
nă, pasăre.
ὁπξοερία, -ας, ἡ – [1] (subst)
hotar, limită.
ὄπξς, -ξσς, ςό – [63] (subst)
munte.
ὀπύρρτ – [3] [1aor.: ὤξπμα] (vb)
a săpa, a îngropa în pământ.
ὀπφανός, -ή, -όν – [2] (adj) or-
fan, lipsit de părinţi.
ὀπγέξμαι – [4] [1aor.:
ὠξρεζάκελ] (vb) a dansa, a ju-
ca.
ὅς, ἥ, ὅ – [1431] (pron) 1. care,
ce; 2. acel, acela, cel, acesta.
νὐδακ῵ο
ὁράκις – [3] (conj) ori de câte ori.
ὅριξς, -α, -ξν – [8] (adj) sfânt,
care place lui Dumnezeu, cu-
cernic, pios.
ὁριόςης, -ηςξς, ἡ – [2] (subst)
sfinţenie.
ὁρίτς – [1] (adv) cu sfinţenie.
ὀρμή, -ῆς, ἡ – [6] (subst) miros,
mireasmă.
ὅρξς, -η, -ξν – [110] (pron) 1. tot
atât (de, ca), la fel de mare ca,
tot atât (cât); 2. cei care, câţi; 3.
cât de numeros, cât de mult; 4.
cât timp, câtă vreme, atât timp
cât.
ὀρςέξν, -ξσ – [4] (subst) os.
ὅρςις, ἥςις, ὅςι – [144] (pron)
cel care, oricine, oricine ar fi
cel care.
ὀρςπάκινξς, -η, -ξν – [2] (adj)
de lut, de pământ.
ὄρφπηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
miros, simţul mirosului.
ὀρφύς, -ύξς, ἡ – [8] (subst) 1.
şale, talie, mijloc, brâu (locul
unde se poartă cingătoarea),
brâu, cingătoare; 2. rinichii,
coapsele (= organul naşterii, al
înmulţirii).
ὅςαν – [123] (conj) 1. ori de câte
ori, de câte ori; 2. când.
ὅςε – [103] (conj) când.
ὅςι – [1296] (conj) 1. căci, deoa-
rece, încât; 2. deoarece, pentru
că, fiindcă.
ξὐ – [1623] (adv) 1. nu; 2. nu
cumva.
ξὐά – [1] (interj) hei!, hm!.
ξὐαί – [46] (interj) vai și amar!
nenorocire, vaiul.
ξὐδαμῶς – [1] (adv) nicidecum,
111
νὐδέ
deloc.
ξὐδέ – [143] (conj) 1. și nu; 2. nu
mai mult; 3. nici chiar, nici
măcar.
ξὐδείς, ξὐδεμία, ξὐδέν – [234]
(pron) 1. nici un, nici; 2. ni-
meni.
ξὐδέπξςε – [16] (adv) niciodată.
ξὐδέπτ – [4] (adv) încă nu.
ξὐκέςι – [47] (adv) nu mai.
ξὐκξῦν – [1] (adv) deci, aşadar,
prin urmare.
ξὖν – [499] (conj) 1. deci, aşadar,
prin urmare; 2. atunci, aşadar;
3. dacă, aşadar dacă.
ξὔπτ – [26] (adv) nu încă, încă
nu.
ξὐπά, -ᾶς, ἡ – [5] (subst) coadă.
ξὐπάνιξς, -ξν – [9] (adj) ceresc,
celest.
ξὐπανόοεν – [2] (adv) din cer.
ξὐπανός, -ξῦ, ὁ – [273] (subst)
1. cer; 2. cerul, văzduhul; 3.
cerurile (noţiune iudaică), păr-
ţile, sferele cerului; 4. lăcaşul
sau tronul lui Dumnezeu; 5.
sinonim al lui Dumnezeu.
Ξὐπβανός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
Urban.
Ξὐπίας, -ξσ, ὁ – [1] (subst) Urie.
ξὖς, ὠςός, ςό – [36] (subst)
ureche.
ξὐρία, -ας, ἡ – [2] (subst) (ter-
men juridic) avere, bogăţie,
bunuri.
ξὔςε – [87] (conj) 1. nici; 2. une-
ori.
ξὗςξς, αὕςη, ςξῦςξ – [1387]
(pron) acesta, aceasta.
ξὕςτ, ξὕςτς – [208] (adv) astfel,
aşa, în acest chip, aşa cum, aşa
112
ὀςάξηνλ
precum.
ξὐγί – [54] (adv) nu, nicidecum,
deloc.
ὀφειλέςης, -ξσ, ὁ – [7] (subst)
datornic, îndatorat, dator.
ὀφειλή, -ῆς, ἡ – [3] (subst) dato-
rie.
ὀφείλημα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
datorie, datorie morală, greşea-
lă.
ὀφείλτ – [35] [impf.: ὤθεηινλ]
(vb) 1. a fi dator, a datora, a
avea o datorie; 2. a fi obligat, a
fi silit, a fi constrâns, a fi dator
față de.
ὄφελξν – [4] (part) o dacă!, do-
resc asta (folosită pentru a ex-
prima o dorinţă).
ὄφελξς, -ξσς, ςό – [3] (subst)
folos, profit, avantaj.
ὀφοαλμξδξσλία, -ας, ἡ – [2]
(subst) ascultare, supunere (de
ochii stăpânului), sub suprave-
ghere.
ὀφοαλμός, -ξῦ, ὁ – [100] (subst)
ochi.
ὄφις, -ετς, ὁ – [14] (subst) șar-
pe.
ὀφπύς, -ύξς, ἡ – [1] (subst)
sprânceană.
ὀγλέξμαι – [1] (vb) a apăsa, a
brutaliza, a chinui, a tortura.
ὀγλξπξιέτ – [1] [1aor. ptc.:
ὀρινπνηήζαο] (vb) a aduna
mulţimea, gloata; a aţâţa (a în-
demna la revoltă) poporul.
ὄγλξς, -ξσ, ὁ – [175] (subst)
mulțime, gloată.
ὀγύπτμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
fortăreață, întăritură.
ὀψάπιξν, -ξσ, ςό – [5] (subst)
peşte, hrană, mâncare.
ὀςέ
ὀψέ – [3] (adv) după, târziu, sea-
ra.
ὀψία, -ας, ἡ – [15] (subst) seară,
târziu, din vremea târzie.
ὄψιμξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) ploaie
târzie, ploaia de primăvară.
ὄψις, -ετς, ἡ – [3] (subst) înfă-
ţişare, aparenţă, aspect.
ὀψώνιξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
plată, compensaţie.
παγιδεύτ – [1] [1aor.:
ἐπαγίδεπζα] (vb) a prinde pe
cineva cu o înșelătorie.
παγίς, -ίδξς, ἡ – [5] (subst)
capcană, cursă.
Οάγξς – [2] (subst) Areopag,
Dealul lui Marte.
πάοημα, -ςξς, ςό – [16] (subst)
pătimire, suferinţă, patimă.
παοηςός, -ή, -όν – [1] (adj) su-
pus suferinţei.
πάοξς, -ξσς, ςό – [3] (subst) su-
ferinţă, patimă (în general, în
sens peiorativ).
παιδαγτγός, -ξῦ, ὁ – [3] (subst)
pedagog, îndrumător, sclav care
conducea copiii la şcoală şi îi
supraveghea.
παιδάπιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
copilaş, băieţaş, puşti.
παιδεία, -ας, ἡ – [6] (subst)
(educaţia copiilor) îndreptare,
pedeapsă, certare, mustrare.
παιδεσςής, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
povăţuitor, educator, învăţător.
παιδεύτ – [13] [impf.:
ἐπαίδεπνλ; 1aor.: ἐπαίδεπζα;
pf. pas.: πεπαίδεπκαη; 1aor.
pas.: ἐπαηδεχζελ] (vb) 1. a
creşte (un copil), a educa, a în-
văţa, a instrui; 2. a pedepsi, a
certa, a muta, a îndrepta.
παλδνρεῖνλ
παιδιόοεν – [1] (adv) din copilă-
rie, din pruncie.
παιδίξν, -ξσ, ςό – [52] (subst)
prunc, copilaș.
παιδίρκη, -ης, ἡ – [13] (subst)
slujnică, roabă, sclavă, servi-
toare.
παίζτ – [1] (vb) a se juca, a se
distra.
παῖς, -παιδός, ὁ, ἡ – [24]
(subst) slugă, servitor, slujitor,
rob, sclav.
παίτ – [5] [1aor.: ἔπαηζα] (vb) a
lovi, a bate, a înţepa, a împun-
ge.
πάλαι – [7] (adv) 1. odinioară,
altădată, pe vremuri, de demult;
2. de mult timp.
παλαιός, -ά, -όν – [19] (adj)
vechi.
παλαιόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
vechime.
παλαιότ – [4] [pf.: πεπαιαίσθα;
1viit. pas.: παιαησζήζνκαη]
(vb) a se învechi, a se toci, a se
roade.
πάλη, -ης, ἡ – [1] (subst) luptă.
παλιγγενερία, -ας, ἡ – [2]
(subst) naştere din nou, a doua
naştere.
πάλιν – [141] (adv) 1. înapoi, în-
dărăt, în sens invers; 2. la rân-
dul său, din partea sa; 3. din
nou, iarăşi, încă o dată; 4. mai
mult, în plus, încă.
παμπληοεί – [1] (adv) toţi îm-
preună, cu toţii.
Οαμφσλία, -ας, ἡ – [5] (subst)
Pamfilia.
πανδξγεῖξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) han, pensiune, loc pen-
tru găzduit.
113
παλδνρεύο
πανδξγεύς, -έτς, ὁ – [1] (subst)
hangiu, gazdă.
πανήγσπις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
adunare de sărbătoare.
πανξικεί – [1] (adv) cu întreaga
casă.
πανξπλία, -ας, ἡ – [3] (subst)
armură, toate armele.
πανξσπγία, -ας, ἡ – [5] (subst)
viclenie, vicleşug, şiretenie, şi-
retlic.
πανξῦπγξς, -ξν – [1] (adj) vi-
clean, şiret, isteţ, priceput.
πανςαγῇ – [1] (adv) peste tot,
pretutindeni.
πανςαγξῦ – [7] (adv) pretutin-
deni, peste tot.
πανςελής, -ές – [2] (adj) termi-
nat, împlinit, săvârşit.
πάνςῃ – [1] (adv) totdeauna, ori-
cum.
πάνςξοεν – [3] (adv) de pretu-
tindeni, din orice parte, din toa-
te părţile.
πανςξκπάςτπ, -ξπξς, ὁ – [10]
(subst) Atotţiitorul, Atotputer-
nicul.
πάνςξςε – [41] (adv) totdeauna,
în orice clipă.
πάνςτς – [8] (adv) 1. complet, cu
totul; 2. oricum, desigur, cu si-
guranţă, fără îndoială; 3. cu
orice chip, cu orice preţ; 4.
nicidecum, cu desăvârşire nu.
παπά – [194] (prep + gesuadvst.)
de la, din partea (în general a
unei persoane). , (prep+ dat) în
prezența, lângă, printre; împo-
triva, contra. , (prep + ac) de-a
lungul, pe lângă, pe marginea.
παπαβαίντ – [3] [2aor.:
παξέβελ] (vb) 1. a se depărta de
114
παξαδεηγκαηίδσ
drum, a se abate de la drum; 2.
a încălca (o lege, un consemn).
παπαβάλλτ – [1] [2aor.:
παξέβαινλ] (vb) 1. a compara,
a asemăna; 2. a se îndrepta spre,
a naviga spre.
παπάβαρις, -ετς, ἡ – [7] (subst)
infracțiune, greşeală, încălcare
(a Legii), păcat.
παπαβάςης, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
infractor, călcător de lege, pă-
cătos.
παπαβιάζξμαι – [2] [1aor.:
παξεβηαζάκελ] (vb) a ruga stă-
ruitor, a stărui, a insista, a îndu-
pleca.
παπαβξλεύξμαι – [1] [1aor.:
παξεβνιεπζάκελ] (vb) a se ex-
pune primejdiei.
παπαβξλή, -ῆς, ἡ – [50] (subst)
1. comparaţie, pildă, simbol; 2.
parabolă, pildă, enigmă.
παπαγγελία, -ας, ἡ – [5] (subst)
poruncă, dispoziţie, ordin, re-
comandare.
παπαγγέλλτ – [32] [impf.:
παξήγγειινλ; viit.: παξαγγει῵;
1aor.: παξήγγεηια] (vb) a po-
runci, a comanda, a trimite un
ordin.
παπαγίνξμαι – [37] [impf.:
παξεγηλφκελ; 2aor.:
παξεγελφκελ; 2prf. act. inf.:
παξαγεγνλέλαη] (vb) 1. a sosi, a
veni; 2. a veni în ajutor, a ajuta,
a sprijini.
παπάγτ – [10] [impf.: παξ῅γνλ]
(vb) 1. a conduce, a călăuzi, a
se duce, a pleca, a trece, a fi pe
punctul de a trece; 2. a trece
înainte, a trece pe lângă.
παπαδειγμαςίζτ – [1] (vb) 1. a
παξάδεηζνο
da ca exemplu; 2. a face de râs,
de batjocură, a expune ironiei,
bătăii de joc.
παπάδειρξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
paradis, rai.
παπαδέγξμαι – [6] [viit.:
παξαδέμνκαη; 1aor. pas.:
παξεδέρζελ] (vb) 1. a primi, a
accepta; 2. a întâmpina.
παπαδίδτμι – [119] [impf.:
παξεδίδνπλ and παξεδίδνζαλ
(III plural); viit.: παξαδψζσ]
(vb) 1. a da, a preda, a încre-
dinţa, a înmâna; 2. a preda (jus-
tiţiei, tribunalului) a trăda, a
vinde; 3. a comunica, a trans-
mite (o tradiţie).
παπάδξυξς, -ξν – [1] (adj) ciu-
dat, surprinzător, impresionant,
uluitor, minunat.
παπάδξρις, -ετς, ἡ – [13]
(subst) tradiţie, datină, preda-
nie.
παπαζηλότ – [4] [viit.:
παξαδειψζσ; 1aor.:
παξεδήισζα] (vb) a întărâta
mânia, a aţâţa, a face pe cineva
invidios.
παπαοαλάρριξς, -α, -ξν – [1]
(adj) (care este) aşezat pe malul
mării.
παπαοετπέτ – [1] [impf.:
παξεζεψξνπλ] (vb) a neglija, a
trece cu vederea, a nu se îngriji
de.
παπαοήκη, -ης, ἡ – [3] (subst)
arvună, depozit încredinţat cui-
va.
παπαινέτ – [2] [impf.:
παξῄλνπλ] (vb) a îndemna, a
îmboldi.
παπαιςέξμαι – [12] [impf.:
παξαθνινπζέσ
παξῃηνχκελ; 1aor.:
παξῃηεζάκελ; pf. pas.:
παξῄηεκαη] (vb) 1. a cere prin
rugăminţi; 2. a-și cere iertare, a
se scuza; 3. a refuza, a respinge,
a îndepărta, a se feri de, a se
lepăda de.
παπακαοέζξμαι – [1] [1aor.:
παξεθαζέζζελ] (vb) a se aşeza
la picioarele cuiva.
παπακαλέτ – [109] [impf.:
παξεθάινπλ; 1aor.:
παξεθάιεζα; pf. pas.:
παξαθέθιεκαη; 1aor. pas.:
παξεθιήζελ; 1viit. pas.:
παξαθιεζήζνκαη] (vb) 1. a ru-
ga, a invita, a chema; 2. a în-
demna; 3. a ruga mult, a cere cu
insistenţă; 4. a încuraja, a mân-
gâia.
παπακαλύπςξμαι – [1] [pf. pas.:
παξαθεθάιπκκαη] (vb) a as-
cunde, a acoperi.
παπάκειμαι – [2] (vb) a fi pre-
zent.
παπάκληρις, -ετς, ἡ – [29]
(subst) 1. îndemn, îndemnare,
exortație; 2. cerere, rugăminte;
3. mângâiere, consolare, îm-
bărbătare, încurajare.
παπάκληςξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
advocat, cel care este chemat
alături, apărător, mijlocitor,
mângâietor.
παπακξή, -ῆς, ἡ – [3] (subst)
neascultare, nesupunere.
παπακξλξσοέτ – [4] [viit.:
παξαθνινπζήζσ; 1aor.:
παξεθνινχζεζα; pf.:
παξεθνινχζεθα] (vb) 1. a în-
soţi, a întovărăşi, a urma; 2. a se
informa despre, a cerceta; 3. a
115
παξαθνύσ
urma cu credinţă, cu statornicie.
παπακξύτ – [3] [1aor.:
παξήθνπζα] (vb) a nu asculta, a
refuza să înţeleagă.
παπακύπςτ – [5] [1aor.:
παξέθπςα] (vb) a se apleca, a se
înclina.
παπαλαμβάντ – [49] [viit. med.:
παξαιήκςνκαη (and
παξαιήςνκαη); 2aor.:
παξέιαβνλ; 1viit. pas.:
παξαιεκζήζνκαη] (vb) 1. a lua
cu sine, a lua lângă el; 2. a
primi, a întâmpina pe cineva; 3.
a primi (o tradiţie sau prin tra-
diţie), a învăţa.
παπαλέγξμαι – [2] [impf.:
παξειεγφκελ] (vb) a merge pe
lângă, a naviga de-a lungul, a
trece pe lângă.
παπάλιξς, -ξσ, ἡ – [1] (adj)
aşezat pe coasta mării; maritim.
παπαλλαγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
schimbare, modificare.
παπαλξγίζξμαι – [2] (vb) a în-
şela, a păcăli, a amăgi.
παπαλύξμαι – [5] [pf. pas.:
παξαιέιπκαη] (vb) a fi parali-
zat, a fi slăbănog, paralitic.
παπαλσςικός, -ξῦ, ὁ – [10] (adj)
paralizat, paralitic, slăbănog.
παπαμέντ – [4] [viit.: παξακελ῵;
1aor.: παξέκεηλα] (vb) a rămâ-
ne, a sta, a locui lângă, a sta
împreună cu.
παπαμσοέξμαι – [4] [1aor.:
παξεκπζεζάκελ] (vb) a conso-
la, a mângâia, a încuraja, a îm-
bărbăta.
παπαμσοία, -ας, ἡ – [1] (subst)
încurajare, mângâiere, consola-
re, îmbărbătare.
116
παξαζθεπή
παπαμύοιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) încurajare, îmbărbătare,
mângâiere.
παπανξμέτ – [1] (vb) a încălca o
lege.
παπανξμία, -ας, ἡ – [1] (subst)
ilegalitate, nelegiuire, călcarea
Legii,.
παπαπικπαίντ – [1] [1aor.:
παξεπίθξαλα] (vb) a acri, a de-
veni ursuz, a se răzvrăti.
παπαπικπαρμός, -ξῦ, ὁ – [2]
(subst) acrire, exasperare, re-
voltă, răzvrătire.
παπαπίπςτ – [1] [2aor.:
παξέπεζνλ] (vb) a cădea afară
din, a apostazia.
παπαπλέτ – [1] [1aor.:
παξέπιεπζα] (vb) a trece pe apă
pe lângă, a naviga în largul.
παπαπλήριξς – [1] (adv) asemă-
nător, similar.
παπαπληρίτς – [1] (adv) în chip
asemănător, în acelaşi fel.
παπαπξπεύξμαι – [5] [impf.:
παξεπνξεπφκελ] (vb) 1. a trece;
2. a traversa, a străbate, a merge
prin, a trece prin.
παπάπςτμα, -ςξς, ςό – [19]
(subst) greşeală, păcat.
παπαππέτ – [1] [2aor. pas. subj.:
παξαξπ῵] (vb) a se pierde, a
dispărea.
παπάρημξς, -ξν – [1] (adj) sub
semnul, cu semnul, care are
semnul.
παπαρκεσάζτ – [4] [viit. med.:
παξαζθεπάζνκαη; pf. med./pas.:
παξεζθεχαζκαη] (vb) 1. a pre-
găti; 2. a se pregăti, a fi gata.
παπαρκεσή, -ῆς, ἡ – [6] (subst)
pregătire; în N.T. termenul de-
παξαηείλσ παξεκβάιισ

semnează zilele de pregătire a παπαγειμαρία, -ας, ἡ – [1]

unei sărbători, de ex. sabatul. (subst) iernat, petrecerea iernii.
παπαςείντ – [1] [1aor.: παπαγπῆμα – [18] (adv) imediat,
παξέηεηλα] (vb) a prelungi îndată, numaidecât.
(discursul, cuvântul, predica). πάπδαλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
παπαςηπέτ – [6] [impf.: leopard.
παξεηήξνπλ; impf. med.: παπεδπεύτ – [1] (vb) a se afla
παξεηεξνχκελ; 1aor.: lângă, a participa (la serviciul
παξεηήξεζα] (vb) 1. a pândi, a religios, a sluji), a se ocupa de,
spiona; 2. a păzi, a suprave- a se îndeletnici cu.
ghea. πάπειμι – [24] [ptc.: παξψλ; impf.
παπαςήπηρις, -ετς, ἡ – [1] 3pl.: παξ῅ζαλ; viit. med. 3sg.:
(subst) descoperire, dezvăluire, παξέζηαη] (vb) a fi prezent, a fi
observaţie directă, observare. de faţă, fi la dispoziţia cuiva, a
παπαςίοημι – [19] [viit.: ajunge la.
παξαζήζσ; 1aor.: παξέζεθα; παπειράγτ – [1] [viit.:
2aor. inf.: παξαζεῖλαη; med.: παξεηζάμσ] (vb) a strecura, a
παξεζέκελ; imperativ: băga pe furiş, a introduce pe
παξάζνπ; 1aor. pas.: ascuns.
παξεηέζελ] (vb) 1. a oferi, a παπείρακςξς, -ξν – [1] (adj)
pune înainte (alimente), a pre- strecurat, care a pătruns pe fu-
zenta, a înfăţişa; 2. a dovedi, a riş.
demonstra, a arăta; 3. a chema παπειρδύτ – [1] [1aor.:
în ajutor. παξεηζέδπζα; 2aor. pas.:
παπαςσγγάντ – [1] (vb) a în- παξεηζεδχεζα] (vb) a se stre-
tâlni. cura, a pătrunde pe ascuns, a
παπασςίκα – [1] (adv) în acest intra pe furiş.
moment, în clipa de faţă. παπειρέπγξμαι – [2] [2aor.:
παπαφέπτ – [4] [2aor.: παξεηζ῅ιζνλ] (vb) a intra pe fu-
παξήλεγθνλ] (vb) 1. a lua, a riş, a pătrunde pe ascuns.
duce; 2. a îndepărta, a se lăsa παπειρφέπτ – [1] [2aor.:
târât (amăgit, ademenit, înşe- παξεηζήλεγθα] (vb) a aduce mai
lat). mult, a depune mai multă oste-
παπαφπξνέτ – [1] (vb) a fi ne- neală.
bun, nesăbuit, neînţelept. παπεκςός – [3] (prep +
παπαφπξνία, -ας, ἡ – [1] (subst) gesuadvst.) afară de, cu excep-
nebunie. ţia, în afară.
παπαγειμάζτ – [4] [viit.: παπεμβάλλτ – [1] [viit.:
παξαρεηκάζσ; 1aor.: παξεκβαι῵] (vb) 1. a include, a
παξερείκαζα; pf.: intercala, a întrețese; 2. a ridica
παξαθερείκαθα] (vb) a petrece o palisadă (un gard), a înconju-
iarna, a ierna. ra (a împrejmui) cu o fortifica-

117
παξεκβνιή
ţie, a săpa un şanţ în jurul.
παπεμβξλή, -ῆς, ἡ – [10] (subst)
1. fortăreaţă, întăritură; 2. tabă-
ră, armată.
παπενξγλέτ – [1] (vb) a tulbura,
a provoca supărări, necazuri.
παπεπίδημξς, -ξσ, ὁ – [3] (adj)
care stă într-o ţară străină, călă-
tor, care trăieşte printre străini.
παπέπγξμαι – [29] [viit.:
παξειεχζνκαη; 2aor. act.:
παξ῅ιζνλ; pf. act.:
παξειήιπζα] (vb) 1. a trece
alături, a trece pe lângă, a trece
mai departe, a depăşi; 2. a trece
(timpul, vremea); 3. a (se) trece,
a înceta să mai existe, a se
sfârşi; 4. a neglija, a lăsa la o
parte, a nu da importanţă, a
omite; 5. a călca (o poruncă).
πάπερις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
iertare.
παπέγτ – [16] [impf.: παξεῖρνλ;
3pl.: παξεῖραλ; med.:
παξεηρφκελ; viit.: παξέμσ; med.
2sg.: παξέμῃ; 2aor.: παξέζρνλ]
(vb) 1. a oferi, a da, a arăta, a
prezenta, a întinde, a fi atent, a
lua aminte; 2. a se arăta, a se
prezenta, a acorda, a da, a con-
feri.
παπηγξπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
mângâiere, consolare.
παποενία, -ας, ἡ – [1] (subst)
feciorie, virginitate.
παποένξς, -ξσ, ἡ – [15] (subst)
fecioară, fecior.
Οάποξς – [1] (subst) part (popor
din Asia).
παπίημι – [2] [2aor. inf.:
παξεῖλαη; pf. pas. ptc.:
παξεηκέλνο] (vb) 1. a da dru-
118
παξνμπζκόο
mul, a lăsa în voie, a îngădui; 2.
a slăbi, a fi foarte ostenit.
παπίρςημι – [41] [viit.:
παξαζηήζσ; med.:
παξαζηήζνκαη; 1aor.:
παξέζηεζα; 2aor.: παξέζηελ;
ptc.: παξεζηεθψο or παξεζηψο;
pf.: παξέζηεθα; pluperf.:
παξεηζηήθεηλ] (vb) a fii prezent,
a sta lângă.
Οαπμενᾶς, -ᾶ – [1] (subst)
Parmena.
πάπξδξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
trecere, pasaj.
παπξικέτ – [2] (vb) a locui ca
străin, a fi străin, a locui vre-
melnic (temporar), a zăbovi.
παπξικία, -ας, ἡ – [2] (subst)
ședere, sejur, locuire temporară
într-un loc.
πάπξικξς, -ξσ, ὁ – [4] (adj)
străin, locuitor vremelnic, oas-
pete.
παπξιμία, -ας, ἡ – [5] (subst) 1.
vorbire indirectă, figurată, pil-
dă, parabolă, alegorie; 2. pro-
verb, zicală.
πάπξινξς, -ξσ, ὁ – [2] (adj) be-
ţiv, dedat la băutură.
παπξίγξμαι – [1] [pf.:
παξῴρεκαη] (vb) a se duce, a
trece.
παπξμξιάζτ – [1] (vb) a semăna,
a se asemăna.
παπόμξιξς, -ξν – [1] (adj) ase-
mănător, asemenea.
παπξυύνξμαι – [2] [impf. pas.:
παξσμπλφκελ] (vb) a mânia, a
enerva, a irita, a aţâţa; a se mâ-
nia, a se aprinde de mânie.
παπξυσρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
1. provocare, aţâţare, iritare,
παξνξγίδσ
mânie, neînţelegere; 2. îndemn,
stimulare.
παπξπγίζτ – [2] [viit.:
παξνξγη῵] (vb) a mânia, a
aprinde (a aţâţa) mânia, a întă-
râta.
παπξπγιρμός, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) mânie, furie.
παπξςπύντ – [1] [1aor.:
παξψηξπλα] (vb) a împinge, a
îndemna, a asmuţi, a întărâta, a
îndemna la revoltă, a aţâţa îm-
potriva cuiva.
παπξσρία, -ας, ἡ – [24] (subst)
1. prezenţă, venire; 2. înfăţişare
sau putere (a trupului); 3.
parusia (revenirea sau întoarce-
rea lui Hristos, a doua venire a
Mântuitorului); 4. înscăunare,
suire pe tron.
παπξψίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst)
farfurie, vas, blid.
παππηρία, -ας, ἡ – [31] (subst)
1. sinceritate; 2. încredere, în-
drăzneală.
παππηριάζξμαι – [9] [impf.:
ἐπαξξεζηαδφκελ; 1aor.:
ἐπαξξεζηαζάκελ] (vb) a vorbi
cu îndrăzneală, cu curaj; a pre-
dica cu încredere, fără teamă.
πᾶς, πᾶρα, πᾶν – [1243] (adj) 1.
tot, toată, oricare, orice, fiecare
(totalitate sau pluralitate); 2. fi-
ecare, oricine.
πάργα, ςό – [29] (subst) 1. (in-
declinabil) Paştele iudaic şi
pregătirile speciale care îl înso-
ţesc; 2. mielul pascal.
πάργτ – [42] [2aor.: ἔπαζνλ; pf.:
πέπνλζα] (vb) 1. a trece prin
încercări; 2. a pătimi, a suferi, a
îndura, a răbda.
Πάθνο
Οάςαπα, -τν, ςό – [1] (subst)
Patara.
παςάρρτ – [10] [viit.: παηάμσ;
1aor.: ἐπάηαμα] (vb) a lovi, a
bate, a ucide, a omorî în bătaie.
παςέτ – [5] [viit.: παηήζσ; 1aor.
pas.: ἐπαηήζελ] (vb) a călca în
picioare.
παςήπ, παςπός, ὁ – [413] (subst)
1. tată; 2. strămoș; 3. părinte
(titlu onorific); 4. Dumnezeu
Tatăl.
Οάςμξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Patmos.
παςπιά, -ᾶς, ἡ – [3] (subst) fa-
milie (în sens larg), neam, po-
por.
παςπιάπγης, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
patriarh, bătrân venerabil.
παςπικός, -ή, -όν – [1] (adj) an-
cestral, moştenit, de la părinţi,
părintesc, strămoşesc.
παςπίς, -ίδξς, ἡ – [8] (subst) pa-
trie, ţară de origine.
Οαςπξβᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst)
Patrobas.
παςπξλῴας, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
patricid.
παςπξπαπάδξςξς, -ξν – [1]
(adj) moştenit de la părinţi.
παςπῷξς, -α, -ξν – [3] (adj) pă-
rintesc, care vine de la părinţi.
Οαῦλξς, -ξσ, ὁ – [158] (subst)
Pavel.
παύξμαι – [15] [impf. med.:
ἐπαπφκελ; viit. med.: παχζνκαη;
1aor.: ἔπαπζα; med.:
ἐπαπζάκελ; pf. med.: πέπαπκαη]
(vb) a opri, a pune capăt.
Οάφξς, -ξσ, ἡ – [2] (subst)
Pafos.
119
παρύλνκαη
παγύνξμαι – [2] [1aor. pas.:
ἐπαρχλζελ] (vb) a îngroşa, a
îndesi, a (se) întări.
πέδη, -ης, ἡ – [3] (subst) obadă,
piedică pentru legat picioarele.
πεδινός, -ή, -όν – [1] (adj) ne-
ted, de câmpie, de şes.
πεζεύτ – [1] (vb) a merge pe jos,
a călători pe uscat, a călători pe
jos.
πεζῇ – [2] (adv) pe jos, cu picio-
rul, pe uscat.
πειοαπγέτ – [4] [1aor.:
ἐπεηζάξρεζα] (vb) a se supune,
a asculta.
πειοός, -ή, -όν – [1] (adj) con-
vingător.
πείοτ – [52] [impf.: ἔπεηζνλ;
med./pas.: ἐπεηζφκελ; viit.:
πείζσ; 1aor.: ἔπεηζα; 2prf.:
πέπνηζα; pluperf.: ἐπεπνίζεηλ;
pf. pas.: πέπεηζκαη; 1aor. pas.:
ἐπείζζελ; 1viit. pas.:
πεηζζήζνκαη] (vb) 1. a câştiga,
a calma, a linişti, a îndupleca;
2. a avea încredere; 3. a fi con-
vins, a crede, a se supune, a as-
culta de, a se lăsa convins, a se
încrede în.
πεινάτ – [23] [viit.: πεηλάζσ;
1aor.: ἐπείλαζα] (vb) a flă-
mânzi, a fi flămând.
πεῖπα, -ας, ἡ – [2] (subst) încer-
care, experienţă.
πειπάζτ – [38] [impf.: ἐπείξαδνλ;
viit.: πεηξάζσ; 1aor.: ἐπείξαζα;
med.: ἐπεηξαζάκελ; pf. pas.:
πεπείξαζκαη; 1aor. pas.:
ἐπεηξάζζελ] (vb) 1. a încerca, a
se strădui; 2. a pune la încerca-
re; 3. a ispiti.
πειπάξμαι – [1] [impf.:
120
πεληήθνληα
ἐπεηξψκελ] (vb) 1. a încerca, a
întreprinde, a se strădui; 2. a is-
piti, a pune la încercare.
πειπαρμός, -ξῦ, ὁ – [21] (subst)
încercare, ispită, ispitire.
πειρμξνή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) 1.
convingere; 2. influenţă rea.
πέλαγξς, -ξσς, ςό – [2] (subst)
mare, largul mării.
πελεκίζτ – [1] [pf. pas.:
πεπειέθηζκαη] (vb) a lovi cu
toporul (cu securea), a decapita.
πέμπςξς, -η, -ξν – [4] (adj) al
cincilea.
πέμπτ – [79] [viit.: πέκςσ;
1aor.: ἔπεκςα; 1aor. pas.:
ἐπέκθζελ] (vb) a trimite.
πένης, -ηςξς, ὁ – [1] (subst) să-
rac, nevoiaş.
πενοεπά, -ᾶς, ἡ – [6] (subst)
soacră.
πενοεπός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
socru.
πενοέτ – [10] [viit.: πελζήζσ;
1aor.: ἐπέλζεζα] (vb) 1. a fi
îndurerat, a fi mâhnit, a fi trist,
a plânge; 2. a purta doliu, a jeli,
a plânge.
πένοξς, -ξσς, ςό – [5] (subst)
durere, jale, tânguire, mâhnire.
πενιγπός, -ά, -όν – [1] (adj) să-
rac, sărman, nevoiaş.
πενςάκις – [1] (adv) de cinci ori.
πενςακιργίλιξι, -αι, -α – [6]
(adj) cinci mii.
πενςακόριξι, -αι, -α – [2] (adj)
cinci sute.
πένςε – [38] (adj) cinci.
πενςεκαιδέκαςξς, -η, -ξν – [1]
(adj) al cincisprezecelea.
πενςήκξνςα – [7] (adj) cincizeci.
πεληεθνζηή
πενςηκξρςή, -ῆς, ἡ – [3] (subst)
Cincizecimea.
πεπξίοηρις, -ετς, ἡ – [6] (subst)
încredinţare, încredere, certitu-
dine.
πεπαιςέπτ – [1] (adv) în plus,
mai mult, pe deasupra.
πέπαν – [23] (prep + gesuadvst.)
dincolo de, de cealaltă parte.
πέπας, -αςξς, ςό – [4] (subst) 1.
margine, limită, hotar, graniță;
2. sfârşit, concluzie.
Οέπγαμξς, -ξσ, ἡ – [2] (subst)
Pergam.
Οέπγη, -ης, ἡ – [3] (subst) Perga.
πεπί – [333] (prep + gesuadvst.)
1. în privinţa, în legătură cu,
despre (a vorbi, a scrie, a vesti);
2. în ceea ce priveşte, cât des-
pre, cât priveşte; 3. din cauza,
pentru. , (prep + ac) 1. în jurul,
împrejurul; 2. spre, pe vremea,
aproape de, cam pe la, pe la; 3.
relativ la, cu privire la.
πεπιάγτ – [6] [impf.: πεξη῅γνλ]
(vb) 1. a parcurge, a străbate; 2.
a duce cu sine (în călătorie).
πεπιαιπέτ – [5] [impf. pas.:
πεξηῃξνχκελ; 2aor. inf.:
πεξηειεῖλ; ptc.: πεξηειψλ] (vb) a
lua, a ridica.
πεπιάπςτ – [1] [1aor. ptc.:
πεξηάςαο] (vb) a aprinde, a da
foc.
πεπιαρςπάπςτ – [2] [1aor.:
πεξηήζηξαςα] (vb) a străluci în
jurul (împrejurul) cuiva.
πεπιβάλλτ – [23] [viit.:
πεξηβαι῵; 2aor.: πεξηέβαινλ;
med.: πεξηεβαιφκελ; pf. pas.:
πεξηβέβιεκαη] (vb) 1. a arunca
în jur; a îmbrăca, a înveşmânta;
πεξηθάζαξκα
2. a se îmbrăca, a se înveşmân-
ta, a fi îmbrăcat.
πεπιβλέπξμαι – [7] [impf. med.:
πεξηεβιεπφκελ; 1aor. med.:
πεξηεβιεςάκελ] (vb) a privi în
jur, a privi cu atenţie, a cerceta,
a examina.
πεπιβόλαιξν, -ξσ, ςό – [2]
(subst) haină, mantie, acoperă-
mânt.
πεπιδέτ – [1] [pluperfect pas.:
πεξηεδεδφκελ] (vb) a înfăşura
strâns.
πεπιεπγάζξμαι – [1] (vb) a se
amesteca, a se băga în treaba
altuia, a iscodi.
πεπίεπγξς, -ξσ, ὁ – [2] (adj) 1.
care se ocupă de ceea ce nu îl
priveşte, indiscret, iscoditor; 2.
din domeniul magiei, vrăjitori-
ei, al speculaţiilor deşarte.
πεπιέπγξμαι – [3] [2aor. act.:
πεξη῅ιζνλ] (vb) 1. a merge din
loc în loc, a cutreiera, a rătăci, a
fi rătăcitor sau vagabond; 2. a
înconjura ceva, a trece pe lângă.
πεπιέγτ – [2] [2aor.: πεξηέζρνλ]
(vb) 1. a pune stăpânire pe, a
cuprinde, a înhăţa, a pune mâ-
na; 2. a cuprinde, a conţine.
πεπιζώννσμι – [6] [1viit. med.:
πεξηδψζνκαη; 1aor. med.:
πεξηεδσζάκελ; pf. pas.:
πεξηέδσζκαη] (vb) a încinge.
πεπίοερις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
1. acţiunea de a aşeza (pune) în
jur, purtare de; 2. podoabă.
πεπιΐρςημι – [4] [2aor.:
πεξηέζηελ; pf. ptc.: πεξηεζηψο]
(vb) a sta în jurul, a ocoli, a fugi
de.
πεπικάοαπμα, -ςξς, ςό – [1]
121
πεξηθαιύπησ
(subst) murdărie, gunoi, moloz.
πεπικαλύπςτ – [3] [1aor.:
πεξηεθάιπςα; pf. pas.:
πεξηθεθάιπκκαη] (vb) a acoperi,
a ascunde, a fereca.
πεπίκειμαι – [5] (vb) 1. a sta în
jurul, a purta ceva în jurul; 2. a
fi înconjurat de, a fi stăpânit.
πεπικεφαλαία, -ας, ἡ – [2]
(subst) coif, cască.
πεπικπαςής, -ές – [1] (adj) care
are putere, stăpân peste.
πεπικπύβτ – [1] [impf.:
πεξηέθξπβνλ] (vb) a ascunde, a
acoperi, a ţine secret.
πεπικσκλότ – [1] [viit.:
πεξηθπθιψζσ] (vb) a împresu-
ra, a înconjura, a împrejmui, a
încercui, a asedia.
πεπιλάμπτ – [2] [1aor.:
πεξηέιακςα] (vb) a străluci îm-
prejurul, a lumina.
πεπιλείπξμαι – [2] (vb) a rămâ-
ne, a fi în urmă.
πεπίλσπξς, -ξν – [5] (adj) foarte
trist, foarte îndurerat, mâhnit.
πεπιμέντ – [1] (vb) a aştepta.
πέπιυ – [1] (adv) de jur împrejur,
din jur.
πεπιξικέτ – [1] (vb) a locui în
jurul, a locui împrejurul, a locui
în apropierea.
πεπίξικξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) ve-
cin, care locuieşte în apropiere.
πεπιξύριξς, -ξν – [1] (adj) ales,
special (care este deasupra, care
se află mai sus).
πεπιξγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
conţinut, fragment, pasaj, peri-
copă din Sfânta Scriptură.
πεπιπαςέτ – [95] [impf.:
πεξηεπάηνπλ; viit.: πεξηπαηήζσ;
122
πεξηζζεύσ
1aor.: πεξηεπάηεζα] (vb) a
merge, a se plimba, a umbla de
colo până colo, a umbla.
πεπιπείπτ – [1] [1aor.:
πεξηέπεηξα] (vb) a străpunge.
πεπιπίπςτ – [3] [2aor.:
πεξηέπεζνλ] (vb) 1. a cădea în
mâinile cuiva; 2. a cădea pe un
loc nisipos, a eşua; 3. a cădea
în.
πεπιπξιέξμαι – [3] [1aor. med.:
πεξηεπνηεζάκελ] (vb) 1. a păs-
tra, a mântui, a salva; 2. a do-
bândi, a câştiga.
πεπιπξίηρις, -ετς, ἡ – [5]
(subst) 1. păstrare, salvare,
mântuire; 2. dobândire, câşti-
gare, agoniseală.
πεπιπήγνσμι – [1] [1aor.:
πεξηέξεμα,πεξηέξξεμα] (vb) a
rupe, a sfâşia, a smulge.
πεπιρπάξμαι – [1] [impf. pas.
3sg.: πεξηεζπ᾵ην] (vb) 1. a fi
tras încolo şi încoace; 2. a fi
preocupat, a fi agitat.
πεπιρρεία, -ας, ἡ – [4] (subst) 1.
belşug, abundenţă; 2. prisos,
prisosinţă, surplus.
πεπίρρεσμα, -ςξς, ςό – [5]
(subst) 1. belşug, abundenţă,
prisosinţă; 2. rămăşiţă, rest,
prisos.
πεπιρρεύτ – [39] [impf.:
ἐπεξίζζεπνλ; viit.: πεξηζζεχζσ;
1aor.: ἐπεξίζζεπζα; 1viit. pas.:
πεξηζζεπζήζνκαη] (vb) 1. a fi în
plus, a rămâne; 2. a prisosi, a fi
din abundenţă, a abunda; 3. a se
distinge, a excela în; 4. a da
cuiva ceva din belşug, a îmbo-
găţi pe cineva sau ceva, a în-
mulţi, a face să prisosească.
πεξηζζόο
πεπιρρός, -ή, -όν – [22] (adj) 1.
care depăşeşte (în cantitate, ca
valoare), care este prea mult; 2.
ceea ce este din belşug, ceea ce
prisoseşte, ceea ce este de pri-
sos = zadarnic, inutil, fără fo-
los; 3. ceva mai mult, ceva în
plus, ceva mai mare; 4. cu mai
multă forţă, mai din plin, mai
mult, mai lămurit.
πεπιρρξςέπτς – [12] (adv) 1.
mai mult, mai din belşug, încă
(şi) mai mult, în plus; 2. mai
ales, în mod deosebit, mai cu
seamă, în special.
πεπιρρῶς – [4] (adv) cu mai
multă forţă, mai tare, în chip
mai violent, mai mult.
πεπιρςεπά, -ᾶς, ἡ – [10] (subst)
porumbel.
πεπιςέμντ – [17] [2aor.:
πεξηέηεκνλ; pf. pas.:
πεξηηέηκεκαη; 1aor. pas.:
πεξηεηκήζελ] (vb) a tăia împre-
jur, a circumcide.
πεπιςίοημι – [8] [1aor.:
πεξηέζεθα; 2aor.: πεξηέζελ]
(vb) 1. a pune ceva în jur la alt-
ceva, a împrejmui; 2. a îmbrăca,
a înfăşura, a acoperi; 3. a în-
conjura, a copleşi cu grijă, cu
atenţie).
πεπιςξμή, -ῆς, ἡ – [36] (subst) 1.
tăiere împrejur, circumcizie; 2.
actul (ritualul) tăierii împrejur;
3. rezultatul, consecinţa, starea
tăierii împrejur; 4. totalitatea
celor tăiaţi împrejur.
πεπιςπέπτ – [1] (vb) a întoarce, a
aduce.
πεπιςπέγτ – [1] [2aor.:
πεξηέδξακνλ] (vb) a străbate, a
πειόο
parcurge.
πεπιφέπτ – [3] (vb) 1. a purta ici
şi colo, a duce din loc în loc; 2.
a fi purtat încoace şi încolo.
πεπιφπξνέτ – [1] (vb) a dispre-
ţui.
πεπίγτπξς, -ξσ, ἡ – [9] (adj) 1.
care se întinde în jur, vecin; 2.
ţinut, regiune, împrejurime, ve-
cinătate.
πεπίψημα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
măturătură, pleavă, gunoi.
πεππεπεύξμαι – [1] (vb) a se lă-
uda, a se făli, a se mândri.
Οεπρίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst)
Persida.
πέπσρι – [2] (adv) anul trecut,
anul precedent.
πεςεινόν, -ξσ, ςό – [14] (subst)
1. care zboară; 2. pasăre.
πέςξμαι – [5] (vb) a zbura.
πέςπα, -ας, ἡ – [15] (subst) pia-
tră, stâncă.
Οέςπξς, -ξσ, ὁ – [156] (subst) 1.
piatră, stâncă; 2. Petru, ucenicul
lui Iisus.
πεςπώδης – [4] (adj) 1. de piatră,
de stâncă; 2. loc pietros.
πήγανξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
untariţă (plantă comestibilă).
πηγή, -ῆς, ἡ – [11] (subst) izvor,
fântână.
πήγνσμι – [1] [1aor.: ἔπεμα] (vb)
a înfinge (un stâlp, un par), a
ridica un cort, a pune un cort.
πηδάλιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
cârmă.
πηλίκξς, -η, -ξν – [2] (adj) cât
de mare?.
πηλός, -ξῦ, ὁ – [6] (subst) mâl,
nămol, pământ, mocirlă, argilă,
123
πήξα
tină.
πήπα, -ας, ἡ – [6] (subst) desagă,
traistă, sac.
πῆγσς, -ετς, ὁ – [4] (subst) cot
(0,462 m).
πιάζτ – [12] [1aor.: ἐπίαζα;
1aor. pas.: ἐπηάζζελ] (vb) 1. a
apuca, a prinde de mână; 2. a
prinde, a aresta, a pune mâna
pe.
πιέζτ – [1] [pf. pas.: πεπίεζκαη]
(vb) a îndesa, a îngrămădi, a
apăsa.
πιοανξλξγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
vorbire convingătoare, cuvânt
amăgitor.
πικπαίντ – [4] [viit.: πηθξαλ῵;
1aor. pas.: ἐπηθξάλζελ] (vb) 1.
a amărî, a acri; 2. a se amărî
împotriva cuiva.
πικπία, -ας, ἡ – [4] (subst) amă-
răciune, amăreală.
πικπός, -ά, -όν – [2] (adj) amar.
πικπῶς – [2] (adv) cu amar, cu
amărăciune.
Οιλᾶςξς, -ξσ, ὁ – [55] (subst)
Pilat (Ponţiu), procurator al Iu-
deii.
πίμπλημι – [24] [1aor.: ἔπιεζα;
1aor. pas.: ἐπιήζζελ; 1viit.
pas.: πιεζζήζνκαη] (vb) 1. a
umple; 2. a se împlini, a trece, a
se scurge (despre timp).
πίμππημι – [1] [pas.: πίκπξακαη;
pf. pas. ptc.: πεπξεζκέλνο] (vb)
1. a fi aprins; a avea febră; 2. a
se umfla, a fi inflamat.
πινακίδιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
tăbliţă (de scris).
πίναυ, -ακξς, ἡ – [5] (subst) 1.
scândură; 2. tipsie, farfurie.
πίντ – [73] [impf.: ἔπηλνλ; viit.
124
πηζηόο
med.: πίνκαη; 2sg.: πίεζαη;
2aor.: ἔπηνλ; inf.: πηεῖλ
(contracted form πεῖλ); pf.:
πέπσθα] (vb) a bea.
πιόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
grăsime. Ex.: ῥίζα ςῆς
πιόςηςξς = 'ebraism: rădăcină
plină de sevă uleioasă'.
πιππάρκτ – [9] [impf.:
ἐπίπξαζθνλ; pf.: πέπξαθα; pf.
pas.: πέπξακαη; 1aor. pas.:
ἐπξάζελ] (vb) a vinde.
πίπςτ – [90] [impf.: ἔπηπηνλ; viit.
med.: πεζνῦκαη; 2aor.: ἔπεζνλ
and ἔπεζα; pf.: πέπησθα] (vb) a
cădea.
Οιριδία, -ας, ἡ – [1] (subst)
Pisidia.
Οιρίδιξς, -α, -ξν – [1] (adj) din
Pisidia.
πιρςεύτ – [241] [impf.:
ἐπίζηεπνλ; viit.: πηζηεχζσ;
1aor.: ἐπίζηεπζα; pf.:
πεπίζηεπθα; pluperf.:
πεπηζηεχθεηλ; pf. pas.:
πεπίζηεπκαη; 1aor. pas.:
ἐπηζηεχζελ] (vb) a crede, a
crede în.
πιρςικός, -ή, -όν – [2] (adj) în
care se poate avea încredere, de
bună calitate, de mare preţ.
πίρςις, -ετς, ἡ – [243] (subst) 1.
credinţă; 2. credinţă religioasă,
credinţă în Dumnezeu; 3. cre-
dinţă, încredere, cunoaştere.
πιρςόξμαι – [1] [1aor. pas.:
ἐπηζηψζελ] (vb) 1. a fi încreză-
tor, a avea încredere; 2. a do-
bândi certitudinea despre, a fi
încredinţat.
πιρςός, -ή, -όν – [67] (adj) 1.
credincios, devotat; 2. demn de
πιαλάσ
încredere, vrednic de crezare; 3.
credincios (religios).
πλανάτ – [39] [viit.: πιαλήζσ;
1aor.: ἐπιάλεζα; pf. pas.:
πεπιάλεκαη; 1aor. pas.:
ἐπιαλήζελ] (vb) 1. a amăgi, a
înşela, a rătăci, a induce în
eroare; 2. a se rătăci, a se înde-
părta; 3. a se înşela, a se amăgi.
πλάνη, -ης, ἡ – [10] (subst) rătă-
cire, greşeală, amăgire.
πλανήςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
rătăcitor.
πλάνξς, -ξν – [5] (subst) care te
face să greşeşti, care înşeală,
care ademeneşte, amăgitor.
πλάυ, -πλακός, ἡ – [3] (subst)
tablă, suprafaţă plană.
πλάρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
obiect modelat, vas de lut, oală
de pământ.
πλάρρτ – [2] [1aor.: ἔπιαζα;
1aor. pas.: ἐπιάζζελ] (vb) a
modela, a da formă, a plăsmui,
a crea.
πλαρςός, -ή, -όν – [1] (adj) 1.
modelat, plăsmuit; 2. prezentat
cu dibăcie, mincinos, neadevă-
rat, fals, înşelător, amăgitor.
πλάςξς, -ξσς, ςό – [4] (subst)
lărgime, lăţime.
πλαςύντ – [3] [pf. pas. 3sg.:
πεπιάηπληαη; 1aor. pas.:
ἐπιαηχλζελ] (vb) 1. a lăţi, a
lărgi; 2. a se lăţi, a se lărgi, a se
deschide.
πλαςύς, -εῖα, -ύ – [10] (adj)
larg, lat, încăpător, vast, spaţi-
os.
πλέγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
şuviţă, împletitură (a părului),
cosiţă, obiect împletit.
πιήξεο
πλέκτ – [3] [1aor.: ἔπιεμα] (vb)
a împleti.
πλεξνάζτ – [9] [1aor.:
ἐπιεφλαζα] (vb) a abunda; a fi
din belșug.
πλεξνεκςέτ – [5] [1aor.:
ἐπιενλέθηεζα; 1aor. pas.:
ἐπιενλεθηήζελ] (vb) 1. a profita
de cineva; 2. a fi înşelat (păcă-
lit, tras pe sfoară).
πλεξνέκςης, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
1. care caută mai mult; 2. la-
com, avid, nesăţios, hrăpăreţ.
πλεξνευία, -ας, ἡ – [10] (subst)
lăcomie, avariţie, poftă de ave-
re.
πλεσπά, -ᾶς, ἡ – [5] (subst)
coastă (a pieptului).
πλέτ – [6] [impf.: ἔπιενλ] (vb) a
naviga, a pluti pe mare.
πληγή, -ῆς, ἡ – [22] (subst) 1.
lovitură, bătaie; 2. rană, plagă,
flagel; 3. pedeapsă.
πλῆοξς, -ξσς, ςό – [31] (subst)
1. număr foarte mare; 2. mulţi-
me (de oameni, de lucruri),
gloată, adunare.
πληούντ – [12] [impf. pas.:
ἐπιεζπλφκελ; viit.: πιεζπλ῵;
1aor. pas.: ἐπιεζχλζελ] (vb) a
(se) înmulţi, a spori.
πλήκςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst) care
loveşte, care bate, bătăuş, agre-
siv.
πλήμμσπα, -ης, ἡ – [1] (subst)
inundaţie, potop.
πλήν – [31] (conj) 1. dar, însă; 2.
totuşi, cu toate acestea, atât
doar; 3. afară de cazul când,
numai, cu excepţia, în afară de.
πλήπης, -ες – [16] (adj) 1. plin
de, umplut cu; 2. complet, total,
125
πιεξνθνξέσ
deplin.
πληπξφξπέτ – [6] [1aor.:
ἐπιεξνθφξεζα; pf. pas.:
πεπιεξνθφξεκαη; 1aor. pas.:
ἐπιεξνθνξήζελ] (vb) 1. a să-
vârşi, a realiza, a împlini, a în-
deplini; 2. a fi plin de încredere,
a fi încredinţat pe deplin, a avea
încredere.
πληπξφξπία, -ας, ἡ – [4] (subst)
1. deplinătate, plinătate, pleni-
tudine; 2. convingere, încredin-
ţare, certitudine.
πληπότ – [86] [impf.: ἐπιήξνπλ;
pas.: ἐπιεξνχκελ; viit.:
πιεξψζσ; 1aor.: ἐπιήξσζα;
pf.: πεπιήξσθα; pf. pas.:
πεπιήξσκαη; 1aor. pas.:
ἐπιεξψζελ; 1viit. pas.:
πιεξσζήζνκαη] (vb) 1. a um-
ple, a fi umplut, a se umple, a fi
plin de; 2. a fi împlinit, a se îm-
plini; 3. a îndeplini o slujbă, a
săvârşi ceva.
πλήπτμα, -ςξς, ςό – [17] (subst)
întreg, plenitudine, plinătate,
totalitate, împlinire.
πληρίξν – [17] (adv) 1. vecin,
apropiat (substantiv); 2. aproa-
pe de, în apropiere de, lângă.
πληρμξνή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
satisfacţie, mulţumire (cu ideea
de vanitate, de măgulire, de
mândrie, trufie, orgoliu).
πλήρρτ – [1] [2aor. pas.:
ἐπιήγελ] (vb) a lovi, a izbi.
πλξιάπιξν, -ξσ, ςό – [5] (subst)
corăbioară, corabie mică.
πλξῖξν, -ξσ, ςό – [67] (subst)
corabie.
πλόξς – [3] (subst) navigaţie, că-
lătorie pe apă, plutire.
126
πνηέσ
πλξύριξς, -α, -ξν – [28] (adj)
bogat.
πλξσρίτς – [4] (adv) cu belşug,
din belşug, cu bogăţie, din plin.
πλξσςέτ – [12] [1aor.:
ἐπινχηεζα; pf.: πεπινχηεθα]
(vb) a fi bogat, a se îmbogăţi, a
deveni bogat.
πλξσςίζτ – [3] [1aor. pas.:
ἐπινπηίζζελ] (vb) a (se) îmbo-
găţi.
πλξῦςξς, -ξσ, ὁ – [22] (subst)
bogăţie.
πλύντ – [3] [impf.: ἔπιπλνλ;
1aor.: ἔπιπλα] (vb) a spăla.
πνεῦμα, -ςξς, ςό – [379] (subst)
1. suflare, duh, suflet, viaţă; 2.
Sfântul Duh.
πνεσμαςικός, -ή, -όν – [26] (adj)
1. duhovnicesc, influenţat (in-
spirat) de Duhul, spiritual; 2.
bărbat inspirat, profet, prooroc.
πνεσμαςικῶς – [2] (adv) duhov-
niceşte, potrivit cu duhul.
πνέτ – [7] [1aor.: ἔπλεπζα] (vb)
a sufla.
πνίγτ – [3] [impf.: ἔπληγνλ;
1aor.: ἔπλημα] (vb) a înăbuşi, a
sufoca, a sugruma, a gâtui, a
strangula, a strânge de gât.
πνικςός, -ή, -όν – [3] (adj) su-
grumat.
πνξή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) 1. su-
flare; 2. vânt.
πξδήπης, -ξσς, ὁ – [1] (adj) robă
lungă până la picioare.
πόοεν – [29] (adv) de unde?.
πξιέτ – [568] [impf.: ἐπνίνπλ;
med.: ἐπνηνχκελ; viit.: πνηήζσ;
1aor.: ἐπνίεζα; med.:
ἐπνηεζάκελ; pf.: πεπνίεθα;
pluperf.: πεπνηήθεηλ; pf.
πνίεκα
med./pas.: πεπνίεκαη; pas. ptc.:
πεπνηεκέλνο] (vb) 1. a face, a
realiza, a săvârşi, a crea; 2. a
săvârşi, a realiza, a împlini.
πξίημα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
lucrare, creaţie, făptură, creatu-
ră.
πξίηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
lucrare, faptă.
πξιηςής, -ξῦ, ὁ – [6] (subst) 1.
poet; 2. împlinitor al faptei.
πξικίλξς, -η, -ξν – [10] (adj)
variat, divers, felurit.
πξιμαίντ – [11] [viit.: πνηκαλ῵;
1aor.: ἐπνίκαλα] (vb) 1. a paşte
(o turmă), a păstori, a duce la
păscut; 2. a călăuzi, a îndruma.
πξιμήν, -ένξς, ὁ – [18] (subst)
păstor, cioban.
πξίμνη, -ης, ἡ – [5] (subst) tur-
mă.
πξίμνιξν, -ξσ, ςό – [5] (subst)
turmă mică.
πξῖξς, -α, -ξν – [33] (adj) 1. ce
fel de?, de ce natură?; 2. care?
ce?.
πξλεμέτ – [7] [viit.: πνιεκήζσ;
1aor.: ἐπνιέκεζα] (vb) a face
război, a se război.
πόλεμξς, -ξσ, ὁ – [18] (subst)
război, luptă, bătălie.
πόλις, -ετς, ἡ – [163] (subst)
oraş, cetate.
πξλιςάπγης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
politarh, fruntaş al cetăţii.
πξλιςεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
cetăţenie.
πξλίςεσμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
cetate, drept de cetate.
πξλιςεύξμαι – [2] [pf.:
πεπνιίηεπκαη] (vb) a se purta ca
un cetăţean.
Πόληηνο
πξλίςης, -ξσ, ὁ – [4] (subst) ce-
tăţean, locuitor al cetăţii.
πξλλάκις – [18] (adv) adesea.
πξλλαπλαρίτν, -ξν – [1] (adj)
înmulţit, cu mult mai mult.
πξλσλξγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
flecăreală, trăncăneală, vorbărie
inutilă.
πξλσμεπῶς – [1] (adv) în multe
rânduri, de multe ori.
πξλσπξίκιλξς, -ξν – [1] (adj)
felurit, de multe feluri, foarte
variat.
πξλύς, πξλλή, πξλύ – [416]
(adj) 1. numeros, mult, mare; 2.
majoritate, mulţime, gloată,
popor.
πξλύρπλαγγνξς, -ξν – [1] (adj)
compătimitor, înţelegător, în-
durător.
πξλσςελής, -ές – [3] (adj) de
mare preţ, foarte preţios, de
mare valoare.
πξλύςιμξς, -ξν – [3] (adj) foarte
preţios, costisitor, valoros.
πξλσςπόπτς – [1] (adv) în multe
chipuri, în multe feluri.
πόμα, -ςξς, ςό – [2] (subst) bă-
utură.
πξνηπία, -ας, ἡ – [7] (subst) ră-
utate, viclenie.
πξνηπός, -ά, -όν – [78] (adj) 1.
rău, vicios, necinstit, viclean; 2.
cel rău, cel viclean; 3. răul.
πόνξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) 1.
muncă, trudă, osteneală, efort,
râvnă; 2. durere.
Οξνςικός, -ή, -όν – [1] (adj) din
Pont.
Οόνςιξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Pontius, numele de familie al
127
πόληνο
lui Pilat.
πόνςξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) Pont.
Οόπλιξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Publius.
πξπεία, -ας, ἡ – [2] (subst) 1.
călătorie; 2. drum, alergătură,
activitate, acţiune.
πξπεύξμαι – [153] [impf.:
ἐπνξεπφκελ; viit.: πνξεχζνκαη;
pf. ptc.: πεπνξεπκέλνο; 1aor.:
ἐπνξεχζελ] (vb) 1. a merge, a
se duce, a pleca; 2. a merge
după, a trăi conform unui stan-
dard; 3. a umbla după (pofte).
πξποέτ – [3] [impf.: ἐπφξζνπλ;
1aor.: ἐπφξζεζα] (vb) 1. a
brusca, a prigoni; 2. a pustii, a
nimici, a devasta.
πξπιρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
câştig, folos, profit; sursă de
câştig.
Οόπκιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Porcius.
πξπνεία, -ας, ἡ – [25] (subst)
desfrânare, destrăbălare, prosti-
tuţie, relaţii interzise de lege,
desfrâu, adulter.
πξπνεύτ – [8] [1aor.:
ἐπφξλεπζα] (vb) 1. a se prosti-
tua, a se deda desfrânării, a se
desfrâna; 2. a se consacra ido-
lilor, a se închina la idoli.
πόπνη, -ης, ἡ – [12] (subst) cur-
tezană, prostituată, desfrânată.
πόπνξς, -ξσ, ὁ – [10] (subst)
desfrânat, bărbat care se prosti-
tuează.
πόππτ – [4] (adv) departe (în
afară), departe de, mai departe.
πόππτοεν – [2] (adv) de departe,
la distanţă.
πξπφύπα, -ας, ἡ – [4] (subst)
128
Πνύδεο
purpură, porfiră, veşmânt de
purpură.
πξπφσπόπτλις, -ιδξς, ἡ – [1]
(subst) vânzătoare de porfiră.
πξπφσπξῦς, -ᾶ, -ξῦν – [4] (adj)
purpură.
πξράκις – [3] (adv) de câte ori?.
πόρις, -ετς, ἡ – [3] (subst) bău-
tură.
πόρξς, -η, -ξν – [27] (adj) 1. cât
de mare? cât de mult?; 2. cât,
câtă.
πξςαμός, -ξῦ, ὁ – [17] (subst)
râu, fluviu.
πξςαμξφόπηςξς, -ξν – [1] (adj)
dus de apă, târât de apă, purtat
de râu.
πξςαπός, -ή, -όν – [7] (adj) ci-
ne? ce fel de?.
πξςέ1 – [29] (adv) 1. cândva,
odată, odinioară; 2. niciodată.
πόςε2 – [19] (adv) 1. când?; 2.
pînă când?.
πόςεπξν – [1] (adv) dacă.
πξςήπιξν, -ξσ, ςό – [31] (subst)
potir, cupă, pahar, vas de băut.
πξςίζτ – [15] [impf.: ἐπφηηδνλ;
1aor.: ἐπφηηζα; pf.: πεπφηηθα;
1aor. pas.: ἐπνηίζζελ] (vb) 1. a
da să bea cuiva, a se adăpa, a
bea; 2. a adăpa (animalele); 3. a
uda, a stropi.
Οξςίξλξι, -τν, ὁ – [1] (subst)
Puteoli.
πόςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) beție,
chef, băutură.
πξύ1 – [4] (adv) 1. undeva; 2.
aproape, în jur de, aproximativ.
πξῦ2 – [48] (adv) unde? în ce
loc?.
Οξύδης, -ενςξς, ὁ – [1] (subst)
πνύο
Pudens.
πξύς, πξδός, ὁ – [93] (subst)
picior.
ππᾶγμα, -ςξς, ςό – [11] (subst)
1. lucru făcut, faptă, fapt, eve-
niment; 2. afacere, treabă, acti-
vitate. Ex.: ππᾶγμα ἔγειν ππός
ςινα = 'a fi în conflict cu cine-
va, a fi în proces cu cineva'.
ππαγμαςεία – [1] (subst) îndelet-
nicire, treabă, ocupaţie.
ππαγμαςεύξμαι – [1] [1aor.:
ἐπξαγκαηεπζάκελ] (vb) a face
negoţ, a se ocupa cu comerţul, a
face afaceri.
ππαιςώπιξν, -ξσ, ςό – [8]
(subst) pretoriu.
ππάκςτπ, -ξπξς, ὁ – [2] (subst)
1. perceptor, cel care încasează
(percepe) impozitele, amenzile,
taxele; 2. uşier, aprod, portărel.
ππᾶυις, -ετς, ἡ – [6] (subst)
faptă, activitate, practică, acţi-
une, lucrare.
ππαριά, -ᾶς, ἡ – [2] (subst) grup.
ππάρρτ – [39] [viit.: πξάμσ;
1aor.: ἔπξαμα; pf.: πέπξαρα; pf.
pas.: πέπξαγκαη; 1aor. pas.:
ἐπξάρζελ] (vb) 1. a face, a să-
vârşi, a îndeplini; 2. a cere îna-
poi (banii), a recupera, a recă-
păta; 3. a face bine, a prospera,
a izbuti, a reuşi, a avea succes,
a se simţi bine.
ππασ1 – [11] (subst) blândeţe.
ππαΰ2 – [4] (adj) blând.
ππαϋπαοία – [1] (subst) gingă-
șie, tandreţe, delicateţe, blânde-
ţe.
ππέπτ – [7] [impf. 3sg.: ἔπξεπε]
(vb) 1. a se cuveni, a trebui, a se
potrivi; 2. se cuvine, trebuie, se
πξναθνύσ
cade.
ππερβεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
solie; sol, ambasadă.
ππερβεύτ – [2] (vb) a fi amba-
sador, solul cuiva.
ππερβσςέπιξν, -ξσ, ςό – [3]
(subst) adunarea bătrânilor din
Ierusalim (autorităţile iudaice),
sfatul bătrânilor.
ππερβύςεπξς, -α, -ξν – [66]
(adj) 1. mai bătrân, mai în vâr-
stă, mai vârstnic; 2. prezbiter.
ππερβύςης, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
bătrân.
ππερβῦςις, -ιδξς, ἡ – [1] (subst)
femeie bătrână.
ππηνής, -ές – [1] (adj) înclinat,
aplecat, prosternat cu capul
înainte.
ππίζτ – [1] [1aor. pas.:
ἐπξίζζελ] (vb) a tăia cu ferăs-
trăul.
ππίν – [13] (conj) înainte ca să,
înainte de a.
Οπίρκα – [6] (subst) Prisca sau
Priscila.
ππό – [47] (prep + gesuadvst.) 1.
înaintea, în fața; 2. înainte de
orice, mai presus de toate.
ππξάγτ – [20] [impf.: πξν῅γνλ;
viit.: πξνάμσ; 2aor.:
πξνήγαγνλ] (vb) 1. a aduce în
faţă; 2. a merge în faţă, a con-
duce, a călăuzi.
ππξαιπέξμαι – [1] [pf. med.:
πξνῄξεκαη] (vb) a alege, a pre-
fera.
ππξαιςιάξμαι – [1] [1aor.:
πξνῃηηαζάκελ] (vb) a dovedi
mai înainte, a acuza mai înainte.
ππξακξύτ – [1] [1aor.:
πξνήθνπζα] (vb) a auzi mai
129
πξνακαξηάλσ
înainte.
ππξαμαπςάντ – [2] [pf.:
πξνεκάξηεθα] (vb) a păcătui
(mai) înainte.
ππξαύλιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
vestibul, prima curte.
ππξβαίντ – [5] [2aor.: πξνέβελ;
pf.: πξνβέβεθα] (vb) a merge
mai departe, a înainta.
ππξβάλλτ – [2] [2aor.:
πξνέβαινλ] (vb) 1. a împinge
înainte; 2. a înmuguri.
ππξβαςικός, -ή, -όν – [1] (adj)
al (a) oilor (poartă în zidul de
nord al Ierusalim).
ππόβαςξν, -ξσ, ςό – [39] (subst)
oaie.
ππξβιβάζτ – [1] [1aor.:
πξνεβίβαζα and πξνζεβίβαζα;
1aor. pas.: πξνεβηβάζζελ] (vb)
a împinge înainte, a îndemna, a
stimula.
ππξβλέπξμαι – [1] [1aor. med.:
πξνεβιεςάκελ] (vb) a preve-
dea, a anticipa, a asigura, a fur-
niza.
ππξγίνξμαι – [1] [pf. act.:
πξνγέγνλα] (vb) a se întâmpla
mai înainte, a face mai înainte.
ππξγινώρκτ – [5] [2aor.:
πξνέγλσλ] (vb) a cunoaşte di-
nainte, a şti cu anticipaţie, a
cunoaşte de mai înainte.
ππόγντρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
ştiinţa cea dinainte, cunoaştere
de mai înainte, preștiință.
ππόγξνξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
părinţi, strămoși.
ππξγπάφτ – [4] [1aor.:
πξνέγξαςα; pf. pas.:
πξνγέγξακκαη; 2aor. pas.:
πξνεγξάθελ] (vb) 1. a scrie mai
130
πξνεπαγγειίδνκαη
înainte; 2. a menţiona, a desco-
peri mai înainte, a hotărî mai de
demult; 3. a zugrăvi, a picta, a
descrie, a înfăţişa.
ππόδηλξς, -ξν – [3] (adj) cu-
noscut de toţi, evident, clar.
ππξδίδτμι – [1] [1aor.:
πξνέδσθα; 2aor. subj. 3sg.:
πξνδνῖ] (vb) 1. a da mai înainte;
2. a trăda, a da în vileag, a vin-
de, a preda.
ππξδόςης, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
trădător, vânzător.
ππόδπξμξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj)
precursor, înaintaş, premergă-
tor.
ππξελπίζτ – [1] [pf.: πξνήιπηθα]
(vb) a nădăjdui dinainte, a spera
mai înainte.
ππξενάπγξμαι – [2] [1aor.:
πξνελεξμάκελ] (vb) a începe, a
întreprinde.
ππξεπαγγέλλξμαι – [2] [1aor.
med.: πξνεπεγγεηιάκελ] (vb) a
promite.
ππξέπγξμαι – [9] [impf.:
πξνεξρφκελ; viit.:
πξνειεχζνκαη; 2aor. act.:
πξν῅ιζνλ] (vb) 1. a înainta, a
merge mai înainte, a merge
înaintea cuiva, a merge în faţa
cuiva, a merge în frunte; 2. a
preceda, a sosi înaintea cuiva, a
pleca înainte, a merge undeva
înaintea altcuiva, a veni mai în-
tâi (undeva, întrun loc anumit);
3. a se urca (într-o corabie).
ππξεςξιμάζτ – [2] [1aor.:
πξνεηνίκαζα] (vb) a pregăti, a
găti mai înainte.
ππξεσαγγελίζξμαι – [1] [1aor.:
πξνεπεγγειηζάκελ] (vb) a
πξνέρνκαη
anunţa dinainte o veste bună.
ππξέγξμαι – [1] (vb) a excela, a
întrece, a fi primul, a fi mai bun
decât cineva sau ceva.
ππξηγέξμαι – [1] (vb) a merge
înainte, a preceda, a veni înain-
te, a întrece, a fi superior, a de-
păşi.
ππόοερις, -ετς, ἡ – [12] (subst)
1. prezentare, oferire (a pâinilor
la templu), punere înainte; 2.
plan, hotărâre, intenţie, voie,
gând.
ππξοερμία, -ας, ἡ – [1] (subst)
zi stabilită, timp stabilit, decis.
ππξοσμία, -ας, ἡ – [5] (subst)
bunăvoinţă, zel, amabilitate, în-
flăcărare.
ππόοσμξς, -ξν – [3] (adj) bine-
voitor, plin de bunăvoinţă, plin
de zel.
ππξούμτς – [1] (adv) cu dragos-
te, cu bunăvoinţă, din toată
inima, bucuros.
ππόϊμξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) tim-
puriu.
ππξΐρςημι – [8] [2aor.:
πξνέζηελ; pf. ptc.: πξνεζηψο]
(vb) 1. a fi în frunte, a cârmui, a
administra, a guverna, a con-
duce, a se afla în frunte; 2. a se
îngriji de, a se interesa, a purta
de grijă, a face, a realiza.
ππξκαλέξμαι – [1] (vb) a provo-
ca, a soma.
ππξκαςαγγέλλτ – [2] [1aor.:
πξνθαηήγγεηια] (vb) a vesti di-
nainte, a declara dinainte, a
dezvălui mai dinainte.
ππξκαςαπςίζτ – [1] [1aor. subj.:
πξνθαηαξηίζσ] (vb) a hotărî, a
fixa, a pune la punct, a orândui
πξνλνέσ
dinainte.
ππόκειμαι – [5] (vb) a fi pus îna-
inte, a fi oferit, a fi pus la în-
demână, a sta înainte.
ππξκηπύρρτ – [1] [1aor.:
πξνεθήξπμα] (vb) a vesti dina-
inte, a propovădui înainte de.
ππξκξπή, -ῆς, ἡ – [3] (subst)
sporire, propăşire, progres.
ππξκόπςτ – [6] [impf.:
πξνέθνπηνλ; viit.: πξνθφςσ;
1aor.: πξνέθνςα] (vb) a pro-
gresa, a spori, a se dezvolta.
ππόκπιμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
prejudecată, părtinire, parţiali-
tate.
ππξκσπότ – [1] [pf. pas.:
πξνθεθχξσκαη] (vb) a fi ratifi-
cat în avans.
ππξλαμβάντ – [3] [2aor.:
πξνέιαβνλ; 1aor. pas.:
πξνειήκθζελ] (vb) 1. a antici-
pa, a face mai dinainte, a se
grăbi să facă o acţiune; 2. a
surprinde, a prinde asupra fap-
tului.
ππξλέγτ – [15] [impf.:
πξνειέγνλ; 2aor.: πξνεῖπνλ; pf.:
πξνείξεθα] (vb) a spune dina-
inte, a prevesti.
ππξμαπςύπξμαι – [1] (vb) a
mărturisi mai dinainte.
ππξμελεςάτ – [1] (vb) a se pre-
ocupa dinainte, a se îngriji mai
dinainte.
ππξμεπιμνάτ – [1] (vb) a se ne-
linişti dinainte, a se îngrijora de
mai înainte, a se frământa di-
nainte, a se preocupa dinainte,
a-și face griji de mai înainte.
ππξνξέτ – [3] (vb) a se gândi
dinainte la, a prevedea, a purta
131
πξόλνηα
de grijă, a avea grijă de.
ππόνξια, -ας, ἡ – [2] (subst)
prevedere, preocupare, provi-
dență, purtare de grijă.
ππξξπάτ – [4] [impf. med.:
πξννξψκελ; 2aor.: πξνεῖδνλ;
pf.: πξνεψξαθα] (vb) 1. a vedea
mai înainte, a prevedea; 2. a
profeţi.
ππξξπίζτ – [6] [1aor.:
πξνψξηζα; 1aor. pas.:
πξνσξίζζελ] (vb) a delimita, a
hotărî de mai înainte, a rândui
mai înainte, a predestina.
ππξπάργτ – [1] [2aor.:
πξνέπαζνλ] (vb) a suferi în pre-
alabil.
ππξπάςτπ, -ξπξς, ὁ – [1]
(subst) strămoş.
ππξπέμπτ – [9] [impf.:
πξνέπεκπνλ; 1aor.: πξνέπεκςα;
1aor. pas.: πξνεπέκθζελ] (vb) a
însoţi, a întovărăşi, a conduce, a
trimite înainte.
ππξπεςής, -ές – [2] (adj) pripit,
care face ceva cu uşurinţă, fără
judecată, în chip nesăbuit; ne-
cuviincios.
ππξπξπεύξμαι – [2] [viit.:
πξνπνξεχζνκαη] (vb) a merge
înaintea cuiva.
ππός – [700] (prep + gesuadvst.)
pentru, spre, în numele. , (prep
+ dat) la, lângă, pe lângă, în
apropiere de, cu. , (prep + ac)
1. (locativ) spre, către, la; 2.
(temporal) în jur de, pe la; 3. în
ceea ce privește, în privința, în
comparație cu, în vederea.
ππξράββαςξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) ziua dinaintea sabatului.
ππξραγξπεύτ – [1] [1aor. pas.:
132
πξνζδνθάσ
πξνζεγνξεχζελ] (vb) a numi, a
chema pe nume, a saluta.
ππξράγτ – [4] [2aor.:
πξνζήγαγνλ; 1aor. pas.:
πξνζήρζελ] (vb) 1. a aduce, a
duce; 2. a se apropia de.
ππξραγτγή, -ῆς, ἡ – [3] (subst)
intrare, acces, apropiere.
ππξραιςέτ – [1] (vb) a cerşi.
ππξραίςης, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
cerşetor.
ππξραναβαίντ – [1] [2aor.:
πξνζαλέβελ] (vb) a înainta, a
(se) urca mai sus, a se muta mai
sus.
ππξραναλίρκτ – [1] [1aor. ptc.:
πξνζαλαιψζαο] (vb) a cheltui.
ππξραναπληπότ – [2] [1aor.:
πξνζαλεπιήξσζα] (vb) a îm-
plini (o lipsă), a suplini, a com-
pleta.
ππξραναςίοημι – [2] [2aor.
med.: πξνζαλεζέκελ] (vb) 1. a
se încrede în, a se bizui pe, a
cere sfatul cuiva; 2. a adăuga, a
contribui cu.
ππξραπειλέξμαι – [1] [1aor.
med.: πξνζεπεηιεζάκελ] (vb) a
adăuga ameninţări, a ameninţa
mai mult.
ππξρδαπανάτ – [1] [1aor.:
πξνζεδαπάλεζα] (vb) a cheltui
în plus, a cheltui mai mult.
ππξρδέξμαι – [1] (vb) a avea
nevoie de ceva în plus.
ππξρδέγξμαι – [14] [impf.:
πξνζεδερφκελ; 1aor.:
πξνζεδεμάκελ] (vb) 1. a primi
pe cineva, a întâmpina; 2. a aş-
tepta.
ππξρδξκάτ – [16] [impf.:
πξνζεδφθσλ] (vb) a aştepta.
πξνζδνθία
ππξρδξκία, -ας, ἡ – [2] (subst)
aşteptare.
ππξρεάτ – [1] (vb) a îngădui mai
mult, a lăsa să se apropie.
ππξρεπγάζξμαι – [1] [1aor.:
πξνζεξγαζάκελ] (vb) a câştiga,
a dobândi, a aduce beneficii, a
aduce câştig.
ππξρέπγξμαι – [86] [impf.:
πξνζεξρφκελ; viit.:
πξνζειεχζνκαη; 2aor. act.:
πξνζ῅ιζνλ; pf. act.:
πξνζειήιπζα] (vb) a se apro-
pria de, a veni lângă.
ππξρεσγή, -ῆς, ἡ – [36] (subst)
1. rugăciune; 2. loc de rugăciu-
ne.
ππξρεύγξμαι – [85] [impf.:
πξνζεπρφκελ; viit.:
πξνζεχμνκαη; 1aor.:
πξνζεπμάκελ] (vb) 1. a se ruga,
a adresa rugăciuni; 2. a cere
ceva rugându-te.
ππξρέγτ – [24] [impf.:
πξνζεῖρνλ; 2aor.: πξνζέζρνλ;
pf.: πξνζέζρεθα] (vb) 1. a lua
aminte, a fi atent, a asculta de;
2. a se strădui, a se osteni pen-
tru, a se deda la, a se consacra,
a se dedica, a se ocupa de, a se
îngriji de; 3. a se feri, a se păzi
de, a nu avea încredere în.
ππξρηλότ – [1] [1aor.:
πξνζήισζα] (vb) a bate în cuie,
a ţintui, a pironi (pe cruce).
ππξρήλσςξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
prozelit, păgân care se conver-
teşte la credinţa iudaică.
ππόρκαιπξς, -ξν – [4] (adj) tre-
cător, temporar, care se întâm-
plă ocazional.
ππξρκαλέξμαι – [29] (vb) a
πξνζθπλέσ
aduna, a-și aminti.
ππξρκαπςεπέτ – [10] [viit.:
πξνζθαξηεξήζσ] (vb) 1. a re-
zista, a ţine piept, a stărui în, a
persevera; 2. a rămâne legat de,
a rămâne ataşat de cineva sau
ceva.
ππξρκαπςέπηρις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) stăruinţă, perseverenţă,
ataşament puternic.
ππξρκεφάλαιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) pernă.
ππξρκληπόξμαι – [1] [1aor.
pas.: πξνζεθιεξψζελ] (vb) 1. a
atribui prin tragere la sorţi; 2. a
se uni cu, a trece de partea cui-
va.
ππξρκλίνξμαι – [1] [1aor. pas.:
πξνζεθιίζελ] (vb) 1. a înclina
spre; 2. a se uni cu, a fi de ace-
eaşi părere.
ππόρκλιρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
părtinire, parţialitate.
ππξρκξλλάξμαι – [2] [1viit.
pas.: πξνζθνιιεζήζνκαη] (vb)
1. a lipi, a fixa în chip trainic, a
adera (la), a se alătura; 2. a se
uni (sexual) cu.
ππόρκξμμα, -ςξς, ςό – [6]
(subst) piatra de care te împie-
dici, sminteală, poticnire, ob-
stacol, încercare grea.
ππξρκξπή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
sminteală, poticnire.
ππξρκόπςτ – [8] [1aor.:
πξνζέθνςα] (vb) a ciocni, a
izbi, a lovi (o piatră), a se îm-
piedica, a se poticni.
ππξρκσλίτ – [2] [1aor.:
πξνζεθχιηζα] (vb) a rostogoli,
a da de-a dura.
ππξρκσνέτ – [60] [impf.:
133
πξνζθπλεηήο πξνζθέξσ

πξνζεθχλνπλ; viit.: ππξρπξιέξμαι – [1] [1aor. med.:

πξνζθπλήζσ; 1aor.: πξνζεπνηεζάκελ] (vb) a se
πξνζεθχλεζα] (vb) a se pro- preface, a se face (că), a simula.
sterna, a se închina în faţa cui- ππξρπξπεύξμαι – [1] (vb) a
va. merge spre, a veni lângă, a se
ππξρκσνηςής, -ξῦ, ὁ – [1] apropia.
(subst) închinător, persoană ca- ππξρπήρρτ – [2] [1aor.:
re se închină. πξνζέξεμα or πξνζέξξεμα]
ππξρλαλέτ – [2] [1aor.: (vb) a sparge în bucăţi.
πξνειάιεζα] (vb) a vorbi cu ππξρςάρρτ – [7] [1aor.:
cineva, a vorbi către cineva, a πξνζέηαμα; pf. pas.:
se adresa cuiva. πξνζηέηαγκαη] (vb) a porunci, a
ππξρλαμβάνξμαι – [12] [2aor.: ordona.
πξνζέιαβνλ; med.: ππξρςάςις, -ιδξς, ἡ – [1] (subst)
πξνζειαβφκελ] (vb) a primi, a ocrotitor, protector.
accepta, a lua alături. ππξρςίοημι – [18] [impf.:
ππόρλημψις, -ετς, ἡ – [1] πξνζεηίζνπλ; 1aor.:
(subst) primire, primire la loc, πξνζέζεθα; 2aor. inf.:
reacceptare, reintegrare. πξνζζεῖλαη; ptc.: πξνζζείο; im-
ππξρμέντ – [7] [1aor.: perativ 2sg.: πξφζζεο; med.:
πξνζέκεηλα] (vb) 1. a rămâne πξνζεζέκελ; 1aor. pas.:
lângă, a aştepta, a locui; 2. a πξνζεηέζελ; 1viit. pas.:
rămâne credincios, a stărui în. πξνζηεζήζνκαη] (vb) 1. a spori,
ππξρξπμίζξμαι – [1] [1aor. pas.: a face să crească, a mări, a se
πξνζσξκίζζελ] (vb) 1. a acosta, adăuga; 2. a hotărî, a hotărî pe
a aborda; 2. a atinge pământul, deasupra (mai mult).
a trage la ţărm. ππξρςπέγτ – [3] [2aor.:
ππξρξφείλτ – [1] (vb) a fi dator. πξνζέδξακνλ] (vb) a alerga, a
ππξρξγοίζτ – [2] [1aor.: alerga spre, a veni în fuga mare.
πξνζψρζηζα] (vb) a se mânia, a ππξρφάγιξν, -ξσ, ςό – [1]
se supăra pe cineva, a se mâhni, (subst) hrană, mâncare.
a se înfuria. ππόρφαςξς, -ξν – [1] (adj) ina-
ππόρπεινξς, -ξν – [1] (adj) flă- ugurat de curând, nou, proaspăt,
mând, înfometat. recent.
ππξρπήγνσμι – [1] [1aor.: ππξρφάςτς – [1] (adv) de cu-
πξνζέπεμα] (vb) a fixa, a ataşa, rând, recent.
a pironi, a răstigni. ππξρφέπτ – [47] [1aor.:
ππξρπίπςτ – [8] [impf.: πξνζήλεγθα; 2aor.:
πξνζέπηπηνλ; 2aor.: πξνζήλεγθνλ; pf.:
πξνζέπεζνλ or πξνζέπεζα] (vb) πξνζελήλνρα; 1aor. pas.:
a cădea, a se prosterna, a se în- πξνζελέρζελ] (vb) 1. a oferi, a
china în faţa cuiva. aduce ceva cuiva; a aduce o

134
πξνζθηιήο
jertfă; 2. a se purta, a se com-
porta.
ππξρφιλής, -ές – [1] (adj) 1. plin
de prietenie, plin de bunăvoin-
ţă; 2. iubit, plăcut, drag, dră-
găstos, care merită să fie iubit.
ππξρφξπά, -ᾶς, ἡ – [9] (subst)
ofrandă, jertfă, prinos.
ππξρφτνέτ – [7] [impf.:
πξνζεθψλνπλ; 1aor.:
πξνζεθψλεζα] (vb) a chema, a
striga, a vorbi.
ππόργσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
scurgere, vărsare, stropire (cu
sânge).
ππξρψαύτ – [1] (vb) a atinge.
ππξρτπξλημπςέτ – [1] (vb) a
lua în considerare (persoana), a
se uita la faţa omului, a favori-
za, a părtini.
ππξρτπξλήμπςης, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) părtinitor, care are pre-
ferinţe, care acordă avantaj
cuiva, care nu este obiectiv.
ππξρτπξλημψία, -ας, ἡ – [4]
(subst) favoritism, părtinire.
ππόρτπξν, -ξσ, ςό – [76]
(subst) 1. faţă, figură, chip; 2.
suprafaţa pământului.
ππξςείντ – [1] [1aor.:
πξνέηεηλα] (vb) a întinde, a lega
pe cineva pentru a putea fi bi-
ciuit.
ππόςεπξς, -α, -ξν – [11] (adj)
care este înainte, anterior, mai
înainte, întâi, mai devreme.
ππξςίοημι – [3] [2aor. med.:
πξνεζέκελ] (vb) 1. a rândui, a
hotărî, a hărăzi, a oferi; 2. a
plănui, a-şi pune în gând, a avea
de gând, a-şi propune.
ππξςπέπτ – [1] [1aor. med.:
πξνρεηξνηνλέσ
πξνεηξεςάκελ] (vb) a întoarce
spre, a îndemna, a încuraja.
ππξςπέγτ – [2] [2aor.:
πξνέδξακνλ] (vb) a alerga îna-
inte.
ππξϋπάπγτ – [2] [impf.:
πξνυπ῅ξρνλ] (vb) a se afla, a fi
mai înainte, a fi mai dinainte.
ππόφαρις, -ετς, ἡ – [6] (subst)
1. ceea ce este pus înainte, pre-
text, motiv, scuză; 2. aparenţă,
de ochii lumii, din făţărnicie.
ππξφέπτ – [2] (vb) a scoate, a
provoca, a da naştere, a produ-
ce.
ππξφηςεία, -ας, ἡ – [19] (subst)
profeţie, proorocie.
ππξφηςεύτ – [28] [impf.:
ἐπξνθήηεπνλ; viit.:
πξνθεηεχζσ; 1aor.:
ἐπξνθήηεπζα and
πξνεθήηεπζα] (vb) a prooroci, a
profeţi, a prezice, a prevesti.
ππξφήςης, -ξσ, ὁ – [144] (subst)
profet, prooroc.
ππξφηςικός, -ή, -όν – [2] (adj)
profetic.
ππξφῆςις, -ιδξς, ἡ – [2] (subst)
profetesă, proorociţă.
ππξφοάντ – [1] [1aor.:
πξνέθζαζα] (vb) a face ceva
înaintea altcuiva, a o lua înain-
tea cuiva, a întrece, a depăşi.
ππξγειπίζξμαι – [3] [1aor.:
πξνερεηξηζάκελ; pf. pas.:
πξνθερείξηζκαη] (vb) 1. a de-
semna, a indica, a arăta (cu
mâna ridicată); 2. a rândui, a
hărăzi, a stabili, a numi.
ππξγειπξςξνέτ – [1] [pf. pas.:
πξνθερεηξνηφλεκαη] (vb) a
numi dinainte, a alege dinainte.
135
Πξόρνξνο
Οπόγξπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Prohor.
ππύμνα, -ης, ἡ – [3] (subst) pupă
(partea din urmă a corăbiei).
ππτι1 – [2] (subst) zori, diminea-
ţă.
ππτΐ2 – [12] (adv) dimineaţa, di-
mineaţa devreme,
disdedimineaţă, în zori.
ππτϊνός, -ή, -όν – [2] (adj) de-
vreme, de dimineaţă.
ππῷπα, -ης, ἡ – [2] (subst) proră,
provă (partea dinainte a corăbi-
ei).
ππτςεύτ – [1] (vb) a fi primul, a
fi cel dintâi, a ocupa primul loc.
ππτςξκαοεδπία, -ας, ἡ – [4]
(subst) primul loc, locul de
onoare, scaunul din faţă (în si-
nagogă).
ππτςξκλιρία, -ας, ἡ – [5]
(subst) loc de onoare la masă.
ππῶςξς, -η, -ξν – [155] (adv)
primul, cel dintâi, care este
înainte.
ππτςξρςάςης, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) lider, conducător, căpe-
tenie.
ππτςξςόκια, -τν, ςό – [1]
(subst) dreptul de întâi născut,
primogenitură.
ππτςόςξκξς, -ξν – [8] (adj)
primul născut, întâiul născut.
ππώςτς – [1] (adv) mai întâi, în-
tâia oară, în primul rând.
πςαίτ – [5] [1aor.: ἔπηαηζα] (vb)
a se poticni, a se împiedica, a
lovi, a ciocni (un obstacol), a
greşi, a păcătui.
πςέπνα, -ης, ἡ – [1] (subst) căl-
câi.
136
πύζσλ
πςεπύγιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
1. partea cea mai înaltă a unei
clădiri, vârf, culme; 2. aripă
mică, aripioară.
πςέπσυ, -σγξς, ἡ – [5] (subst)
aripă (de pasăre).
πςηνός – [1] (adj) care zboară,
zburătoare, pasăre.
πςξέξμαι – [2] [1aor. pas.:
ἐπηνήζελ] (vb) a înspăimânta, a
înfricoşa, a îngrozi, a speria.
πςόηρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
spaimă, groază, teroare, teamă.
Οςξλεμαι – [1] (subst) Ptolomeu.
πςύξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
vânturătoare, dârmon.
πςύπξμαι – [1] (vb) a îngrozi, a
înspăimânta, a înfricoşa.
πςύρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
salivă, scuipat.
πςύρρτ – [1] [1aor.: ἔπηπμα] (vb)
a rula, a face sul (o carte), a în-
făşura, a împături.
πςύτ – [3] [1aor.: ἔπηπζα] (vb) a
scuipa.
πςῶμα, -ςξς, ςό – [7] (subst)
cadavru, stârv, leş.
πςῶρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
cădere, ruină, pieire, distrugere,
năruire.
πςτγεία, -ας, ἡ – [3] (subst) să-
răcie, lipsă.
πςτγεύτ – [1] [1aor.:
ἐπηψρεπζα] (vb) a deveni sărac,
a sărăci, a deveni cerşetor.
πςτγός, -ή, -όν – [34] (adj) care
se ghemuieşte, cerşetor, sărac.
πσγμή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) pumn,
mâna închisă.
πύοτν, -τνξς, ὁ – [1] (subst)
duh pitonicesc, duh al divinaţi-
ππθλόο
ei, al prezicerii, al ghicirii.
πσκνός, -ή, -όν – [3] (adj) 1.
strâns, unit, dens, des, riguros,
precis, exact; (temporal) frec-
vent, des; 2. cu grijă, cu atenţie,
cu meticulozitate.
πσκςεύτ – [1] (vb) a bate cu
pumnii, a lupta cu pumnul.
πύλη, -ης, ἡ – [10] (subst) poar-
tă.
πσλών, -ῶνξς, ὁ – [18] (subst)
uşă, uşă mare, portal (templu,
cetate).
πσνοάνξμαι – [12] [impf.:
ἐππλζαλφκελ; 2aor.: ἐππζφκελ]
(vb) a se informa, a se lămuri
despre, a afla, a cerceta; a în-
treba ceva pe cineva.
πῦπ, -ός, ςό – [71] (subst) foc.
πσπά, -ᾶς, ἡ – [2] (subst) rug,
foc de lemne.
πύπγξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) 1.
turn; 2. casă cu etaj.
πσπέρρτ – [2] (vb) a avea friguri,
a avea febră.
πσπεςός, -ξῦ, ὁ – [6] (subst) fe-
bră, friguri.
πύπινξς, -η, -ξν – [1] (adj)
scânteietor ca focul, strălucitor
ca focul.
πσπόξμαι – [6] [pf. pas.:
πεπχξσκαη; 1aor. pas.:
ἐππξψζελ] (vb) a arde, a aprin-
de; a fi în foc, a lua foc.
πσππάζτ – [2] (vb) a fi roşiatic,
purpuriu, a fi roşu.
Ούππξς1, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Pyrrhus, Pirus.
πσππός2, -ά, -όν – [2] (adj) roş-
cat, roşcovan, roşu, roşu ca fo-
cul.
πύπτρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
ῥαθά
arsură, arsură gravă.
πτλέτ – [22] [impf.: ἐπψινπλ;
1aor.: ἐπψιεζα] (vb) a vinde.
πῶλξς, -ξσ, ὁ – [12] (subst) pui
de animal; mânz, măgăruş.
πώπξςε – [6] (adv) cândva, oda-
tă; niciodată, vreodată.
πτπότ – [5] [1aor.: ἐπψξσζα;
pf.: πεπψξσθα; pf. pas.:
πεπψξσκαη; 1aor. pas.:
ἐπσξψζελ] (vb) a pietrifica, a
întări, a învârtoşa, a împietri.
πώπτρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
învârtoşare, împietrire, duritate.
πώς1 – [15] (adv) deloc, oarecum,
în nici un caz.
πῶς2 – [103] (adv) cum? în ce
chip?.
῾Ραάβ, ἡ – [2] (subst) Rahav.
ῥαββί, ὁ – [15] (subst) Rabi, în-
văţător (indeclinabil).
ῥαββξσνί – [2] (subst) Rabuni,
Învăţătorul meu.
ῥαβδίζτ – [2] [1aor. pas.:
ἐξαβδίζζελ] (vb) a bate cu ver-
gile.
ῥάβδξς, -ξσ, ἡ – [12] (subst) 1.
baston, toiag; 2. vargă, vergea,
nuia; 3. sceptru.
ῥαβδξῦγξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
purtător de vergi, lictor.
῾Ραγαύ, ὁ – [1] (subst) Ragav.
ῥᾳδιξύπγημα, -ςξς, ςό – [1]
(subst) faptă, faptă rea, crimă.
ῥᾳδιξσπγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
înşelăciune, înşelătorie, lipsă de
scrupule, comportare reproba-
bilă, urâtă.
῾Ραιφάν, ὁ – [1] (subst) Rephan.
ῥακά – [1] (subst) nebun, smintit,
nesăbuit.
137
ῥάθνο
ῥάκξς, -ξσς, ςό – [2] (subst)
bucată de stofă, de ţesătură, pe-
tic.
῾Ραμά, ἡ – [1] (subst) Rama.
ῥανςίζτ – [4] [1aor.: ἐξάληηζα
and ἐξξάληηζα; pf. pas.:
ῥεξάληηζκαη] (vb) 1. a stropi; 2.
a curăţi, a purifica, a spăla; a se
curăţi, a se purifica, a se spăla.
ῥανςιρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
stropire.
ῥαπίζτ – [2] [1aor.: ἐξάπηζα]
(vb) a pălmui, a da o palmă.
ῥάπιρμα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
lovitură, palmă peste obraz.
ῥαφίς, -ίδξς, ἡ – [2] (subst) ac.
῾Ραγάβ, ἡ – [1] (subst) Rahav.
῾Ραγήλ, ἡ – [1] (subst) Rahela.
῾Ρεβέκκα, -ας, ἡ – [1] (subst)
Rebeca.
ῥέδη, -ης, ἡ – [1] (subst) car cu
patru roţi.
ῥέτ – [1] [viit.: ῥεχζσ] (vb) a
curge.
῾Ρήγιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
Regium.
ῥῆγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
ruptură, sfâşietură, spărtură,
surpare, prăbuşire, ruină.
ῥήγνσμι – [7] (vb) 1. a rupe, a
sfâşia, a sparge; 2. a izbucni, a
scoate strigăte, a-și manifesta
bucuria.
ῥῆμα, -ςξς, ςό – [68] (subst)
cuvânt pronunţat, vorbă.
῾Ρηρά, ὁ – [1] (subst) Resa.
ῥήςτπ, -ξπξς, ὁ – [1] (subst)
retor, orator.
ῥηςῶς – [1] (adv) lămurit, expli-
cit, clar, literalmente.
ῥίζα, -ης, ἡ – [17] (subst) 1. ră-
138
ῥππαξόο
dăcină; 2. mlădiţă, lăstar, des-
cendent, urmaş.
ῥιζόξμαι – [2] [pf. pas.:
ἐξξίδσκαη] (vb) a prinde rădă-
cini, a înrădăcina.
ῥιπή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) clipit,
clipire de ochi, clipeală de ochi.
ῥιπίζξμαι – [1] (vb) a clătina, a
agita, a fi bătut de vânt încoace
şi încolo.
ῥίπςτ – [8] [1aor.: ἔξξηςα; pf.
pas.: ἔξξηκκαη] (vb) a arunca, a
pune pe pământ (la picioarele
cuiva).
῾Ρξβξάμ, ὁ – [2] (subst) Roboam.
῾Ρόδη, -ης, ἡ – [1] (subst) Rhode,
Rode.
῾Ρόδξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst) Ro-
dos.
ῥξιζηδόν – [1] (adv) cu vuiet
mare, cu zgomot strident, cu
vacarm, cu bubuit.
ῥξμφαία, -ας, ἡ – [7] (subst) sa-
bie.
῾Ρξσβήν, ὁ – [1] (subst) Ruben.
῾Ρξύο, ἡ – [1] (subst) Rut.
῾Ρξῦφξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Rufus, Ruf.
ῥύμη, -ης, ἡ – [4] (subst) stradă,
uliţă, străduţă, ulicioară.
ῥύξμαι – [17] [viit.: ῥχζνκαη;
1aor. med.: ἐξξπζάκελ; 1aor.
pas.: ἐξξχζζελ] (vb) a smulge,
a scăpa, a elibera, a izbăvi, a
salva, a mântui.
ῥσπαίνξμαι – [1] [1aor. pas.:
ἐξξππάλζελ] (vb) a murdări, a
păta, a spurca, a mânji, a întina.
ῥσπαπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
murdărie, vulgaritate.
ῥσπαπός, -ά, -όν – [2] (adj)
ῥύπνο
murdar, necurat, spurcat, înti-
nat, pătat.
ῥύπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) mur-
dărie, spurcăciune, necurăţie,
întinare.
ῥύρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
scurgere, hemoragie.
ῥσςίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst) rid,
zbârcitură (a pielii).
῾Ρτμαῖξς, -ξσ, ὁ – [12] (subst)
Roman.
῾Ρτμαϊρςί – [1] (adv) în limba
latină.
῾Ρώμη, -ης, ἡ – [8] (subst) Roma.
ῥώννσμαι – [1] [pf. pas.:
ἔξξσκαη] (vb) 1. a întări, a for-
tifica; a fi sănătos, a fi puternic,
a fi viguros; 2. salut: fii sănă-
tos! fiţi sănătoşi! sănătate! la
revedere!.
ραβαγοάνι – [2] (subst. indecl)
Sabahtani, „m-ai lăstat, m-ai
părăsit“.
΢αβαώο – [2] (subst) Savaot, al
armatelor, Domnul oştirilor.
ραββαςιρμός, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) odihna sabatului, sărbă-
toarea sabatului.
ράββαςξν, -ξσ, ςό – [68] (subst)
sabat.
ραγήνη, -ης, ἡ – [1] (subst) nă-
vod.
΢αδδξσκαῖξς, -ξσ, ὁ – [14]
(subst) saducheu.
΢αδώκ, ὁ – [2] (subst) Sadoc,
Țadok.
ραίνξμαι – [1] (vb) a zgudui, a
zdruncina, a impresiona, a tul-
bura.
ράκκξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) semn
de doliu, de pocăinţă.
Σακςώλ
΢αλά, ὁ – [2] (subst) Şela, Sala.
΢αλαοιήλ, ὁ – [3] (subst)
Salatiel.
΢αλαμίς, -ῖνξς, ἡ – [1] (subst)
Salamina.
΢αλείμ – [1] (subst) Salim.
ραλεύτ – [15] [1aor.: ἐζάιεπζα;
pf. pas.: ζεζάιεπκαη; 1aor.
pas.: ἐζαιεχζελ; 1viit. pas.:
ζαιεπζήζνκαη] (vb) a clătina, a
zgudui, a tulbura, a cutremura;
a aţâţa, a agita (mulţimea).
΢αλήμ, ἡ – [2] (subst) Salem.
΢αλμών, ὁ – [2] (subst) Salmon.
΢αλμώνη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Salmone.
ράλξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) valuri
agitate.
ράλπιγυ, -ιγγξς, ἡ – [11] (subst)
trompetă, trâmbiţă, sunetul
trâmbiţei.
ραλπίζτ – [12] [viit.: ζαιπίζσ;
1aor.: ἐζάιπηζα] (vb) a trâmbi-
ţa, a suna din trâmbiţă.
ραλπιρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
trâmbiţaş, cântăreţ din trâmbiţă,
din trompetă.
΢αλώμη, -ης, ἡ – [2] (subst)
Salomea.
΢αμάπεια, -ας, ἡ – [11] (subst)
Samaria.
΢αμαπίςης, -ξσ, ὁ – [9] (subst)
samarinean, samaritean.
΢αμαπῖςις, -ιδξς, ἡ – [2] (subst)
samarineancă, samariteancă.
΢αμξοπᾴκη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Samotracia.
΢άμξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst) Sa-
mos.
΢αμξσήλ, ὁ – [3] (subst) Samuel.
΢αμψών, ὁ – [1] (subst) Samson.
139
ζαλδάιηνλ
ρανδάλιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
sandală, sanda.
ρανίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst)
scândură, bârnă.
΢αξύλ, ὁ – [9] (subst) Saul.
ραππός, -ά, -όν – [8] (adj) pu-
tred, stricat, corupt, vătămător,
dăunător, de nefolosit, inutili-
zabil, care nu se poate mânca.
΢άπφιπα – [1] (subst) Safira.
ράπφιπξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
safir, piatră preţioasă albastră.
ραπγάνη, -ης, ἡ – [1] (subst) coş.
΢άπδεις, -ετν, ἡ – [3] (subst)
Sardes.
ράπδιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
piatra de sardiu.
ραπδόνσυ, -σγξς, ὁ – [1] (subst)
sardonix.
΢άπεπςα, -τν, ςό – [1] (subst)
Sarepta.
ραπκικός, -ή, -όν – [7] (adj) 1.
de carne; 2. care aparţine ordi-
nii omeneşti a lucrurilor, ome-
nesc, pământesc; 3. trupesc,
carnal.
ράπκινξς, -η, -ξν – [4] (adj)
trupesc, de carne, ceea ce apar-
ţine trupului, care este slab,
trecător, păcătos, supus păcatu-
lui.
ράπυ, ραπκός, ἡ – [147] (subst)
1. carne; 2. corp, trup; om, făp-
tură; carne şi sânge (= fiinţa
omenească); 3. natura umană.
ραπότ – [3] [1aor.: ἐζάξσζα; pf.
pas.: ζεζάξσκαη; 1aor. pas.:
ἐζαξψζελ] (vb) a mătura.
΢άππα, -ας, ἡ – [4] (subst) Sara.
΢απών, -ῶνξς, ὁ – [1] (subst)
Saron.
140
ζεκλόο
΢αςανᾶς, -ᾶ, ὁ – [36] (subst)
Satana.
ράςξν, -ξσ, ςό – [2] (subst) uni-
tate de măsură.
΢αῦλξς, -ξσ, ὁ – [15] (subst)
Saul.
ρβέννσμι – [6] [viit.: ζβέζσ;
1aor.: ἔζβεζα] (vb) a stinge.
ρεασςξῦ, -ῆς – [43] (pron) tu în-
suţi.
ρεβάζξμαι – [1] [1aor.:
ἐζεβάζζελ] (vb) a se închina.
ρέβαρμα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
obiect de venerare, obiect de
cult.
ρεβαρςός, -ή, -όν – [3] (adj)
venerat, cinstit (în cel mai înalt
grad), vrednic de respect.
ρέβτ – [10] (vb) a venera, a se
închina, a fi plin de reverență.
ρειπά – [1] (subst) lanţ, legătură.
ρειρμός, -ξῦ, ὁ – [14] (subst)
zdruncinare, cutremur.
ρείτ – [5] [viit.: ζείζσ; 1aor.
pas.: ἐζείζζελ] (vb) a scutura, a
zgâlţâi, a zgudui, a (se) cutre-
mura.
΢εκξῦνδξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Secundus.
΢ελεύκεια, -ας, ἡ – [1] (subst)
Seleucia.
ρελήνη, -ης, ἡ – [9] (subst) luna.
ρεληνιάζξμαι – [2] (vb) a fi lu-
natic (epileptic).
΢εμει – [1] (subst) Semein.
ρεμίδαλις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
făină foarte fină de grâu, lamu-
ră.
ρεμνός, -ή, -όν – [4] (adj) vred-
nic de respect, demn de cinstire,
cucernic, sfânt, credincios.
ζεκλόηεο
ρεμνόςης, -ηςξς, ἡ – [3] (subst)
cuviinţă, bunăcuviinţă, cinste,
seriozitate.
΢έπγιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Sergius Paulus.
΢επξύγ, ὁ – [1] (subst) Seruh
(Serug, Sarug).
΢ήο, ὁ – [1] (subst) Set.
΢ήμ, ὁ – [1] (subst) Sem.
ρημαίντ – [6] [impf.: ἐζήκαηλνλ;
1aor.: ἐζήκαλα] (vb) a arăta, a
face cunoscut, a anunţa.
ρημεῖξν, -ξσ, ςό – [77] (subst) 1.
semn, indiciu; 2. minune.
ρημειόξμαι – [1] (vb) pentru a
scrie, marca, a lua notă de.
ρήμεπξν – [41] (adv) azi, astăzi.
ρήπτ – [1] [pf.2: ζέζεπα] (vb) a
fi putred, descompus, stricat,
putrezit.
ρής, -ρηςός, ὁ – [3] (subst) mo-
lie.
ρηςόβπτςξς, -ξν – [1] (adj)
mâncat de molii.
ροενότ – [1] [viit.: ζζελψζσ]
(vb) a întări, a da putere.
ριαγών, -όνξς, ἡ – [2] (subst)
obraz.
ριγάτ – [10] [1aor.: ἐζίγεζα; pf.
pas.: ζεζίγεκαη] (vb) a tăcea.
ριγή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) tăcere,
linişte.
ρίδηπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) fier.
ριδηπξῦς, -ᾶ, -ξῦν – [5] (adj) de
fier.
΢ιδών, -ῶνξς, ἡ – [9] (subst)
Sidon.
΢ιδώνιξς, -α, -ξν – [2] (adj) din
Sidon.
ρικάπιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
sicar, asasin, ucigaş, fanatic,
ζθαλδαιίδσ
iudeu antiroman, zelot.
ρίκεπα, ςό – [1] (subst) sicheră,
băutură ameţitoare, îmbătătoa-
re.
΢ιλᾶς, -α, ὁ – [12] (subst) Sila.
΢ιλξσανός, -ξῦ, ὁ – [4] (subst)
Silvan.
΢ιλτάμ, ὁ – [3] (subst) Siloam.
ριμικίνοιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
cămaşă de muncitor, şorţ, bas-
ma, broboadă, batistă.
΢ίμτν, -τνξς, ὁ – [75] (subst)
Simon.
΢ινᾶ – [4] (subst) Sinai.
ρίναπι, -ετς, ςό – [5] (subst)
muştar (plantă).
ρινδών, -όνξς, ἡ – [6] (subst)
stofă fină de in.
ρινιάζτ – [1] [1aor.: ἐζηλίαζα]
(vb) a trece prin sită, a cerne.
ριπικός – [1] (adj) îngrăşat, gras.
ριςεσςός, -ή, -όν – [3] (adj) în-
grășat.
ριςίξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
hrană, alimente, aprovizionare
(cu alimente).
ριςιρςός, -ή, -όν – [1] (adj) bine
hrănit, îngrăşat, gras.
ριςξμέςπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) parte (porţie, tain) de
grâu, de alimente.
ρῖςξς, -ξσ, ὁ – [14] (subst) grâu.
΢ιών, ἡ – [7] (subst) Sion.
ριτπάτ – [10] [impf.: ἐζηψπσλ;
viit.: ζησπήζσ; 1aor.:
ἐζηψπεζα] (vb) a tăcea, a nu
spune nimic, a face linişte.
ρκανδαλίζτ – [29] [impf. pas.:
ἐζθαλδαιηδφκελ; 1aor.:
ἐζθαλδάιηζα; 1aor. pas.:
ἐζθαλδαιίζζελ; 1viit. pas.:
141
ζθάλδαινλ
ζθαλδαιηζζήζνκαη] (vb) 1. a
sminti, a face pe cineva să pă-
cătuiască, a fi motiv de cădere
(în păcat) pentru cineva; 2. a fi
scandalizat (indignat, revoltat),
a se scandaliza (indigna, revol-
ta).
ρκάνδαλξν, -ξσ, ςό – [15]
(subst) 1. cursă, capcană, ob-
stacol care face pe cineva să se
smintească, prilej pentru a că-
dea în păcat; 2. scandal, indig-
nare, revoltă, fapt scandalos,
revoltător.
ρκάπςτ – [3] [1aor.: ἔζθαςα]
(vb) a săpa.
ρκάφη, -ης, ἡ – [3] (subst) barcă,
luntre.
ρκέλξς, -ξσς, ςό – [3] (subst)
gambă, fluierul piciorului,
coapsă.
ρκέπαρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
învelitoare, veşmânt, îmbrăcă-
minte.
΢κεσᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst) Sceva.
ρκεσή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) echi-
pamentul unei corăbii.
ρκεῦξς, -ξσς, ςό – [23] (subst)
unealtă, ustensilă.
ρκηνή, -ῆς, ἡ – [20] (subst) cort,
colibă; tabernacol, cort sfânt.
ρκηνξπηγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
acţiunea de a ridica un cort,
sărbătoarea corturilor.
ρκηνξπξιός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
făcător de corturi sau de ţesături
din care se fac pânzele de cora-
bie, corturile.
ρκῆνξς, -ξσς, ςό – [2] (subst)
cort.
ρκηνότ – [5] [viit.: ζθελψζσ;
1aor.: ἐζθήλσζα] (vb) a locui, a
142
ζθνπέσ
sălăşlui, a înălţa cortul.
ρκήντμα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
1. cort, tabernacol; 2. denumi-
rea templului lui Dumnezeu; 3.
corpul omenesc, trupul omului.
ρκιά, -ᾶς, ἡ – [7] (subst) umbră;
imagine, oglindire (în opoziţie
cu realitatea).
ρκιπςάτ – [3] [1aor.: ἐζθίξηεζα]
(vb) a sări, a sălta, a tresălta, a
tresări, a se veseli, a se bucura.
ρκληπξκαπδία, -ας, ἡ – [3]
(subst) învârtoşarea inimii, îm-
pietrirea inimii.
ρκληπός, -ά, -όν – [5] (adj) 1.
aspru, sever, neînduplecat,
aprig, violent; 2. dificil (de în-
ţeles), greu (de înţeles), greu (=
neplăcut, chinuitor, apăsător),
greu (de suportat).
ρκληπόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
învârtoşare, împietrire, asprime.
ρκληπξςπάγηλξς, -ξν – [1] (adj)
cu grumazul ţeapăn, tare în cer-
bice, răzvrătit, nesupus, care nu
vrea să înţeleagă.
ρκληπύντ – [6] [impf. pas.:
ἐζθιεξπλφκελ; 1aor.:
ἐζθιήξπλα; 1aor. pas.:
ἐζθιεξχλζελ] (vb) a întări, a
învârtoşa, a împietri.
ρκξλιός, -ά, -όν – [4] (adj) 1.
strâmb, cotit, întortochiat, si-
nuos; 2. nesincer, viclean, ne-
cinstit, rău, ursuz, morocănos,
urâcios.
ρκόλξψ, -ξπξς, ὁ – [1] (subst)
spin, ghimpe, mărăcine, ţeapă.
ρκξπέτ – [6] (vb) a privi cu aten-
ţie, a se uita la, a fi atent la, a
observa, a lua seama, a băga de
seamă, a avea grijă să, a veghea
ζθνπόο
să nu cumva, a cerceta dacă nu
cumva.
ρκξπός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
scop, țintă, capătul unei curse.
ρκξππίζτ – [5] [1aor.:
ἐζθφξπηζα; 1aor. pas.:
ἐζθνξπίζζελ] (vb) 1. a risipi, a
împrăştia, a răspândi; 2. a îm-
părţi, a repartiza, a distribui.
ρκξππίξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst)
scorpion, scorpie.
ρκξςεινός, -ή, -όν – [3] (adj)
întunecat, întunecos, obscur,
tenebros.
ρκξςία, -ας, ἡ – [16] (subst) în-
tuneric, beznă.
ρκξςίζξμαι – [5] [pf. pas.:
ἐζθφηηζκαη; 1aor. pas.:
ἐζθνηίζζελ; 1viit. pas.:
ζθνηηζζήζνκαη] (vb) a fi întu-
necat, a se întuneca.
ρκξςόξμαι – [3] [pf. pas.:
ἐζθφησκαη; 1aor. pas.:
ἐζθνηψζελ] (vb) a întuneca; a fi
cufundat în întuneric.
ρκόςξς, -ξσς, ςό – [31] (subst)
întuneric, beznă.
ρκύβαλξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
ceea ce se aruncă, resturi, deşe-
uri, gunoi, excrement.
΢κύοης, -ξσ, ὁ – [1] (subst) scit.
ρκσοπτπός, -ή, -όν – [2] (adj)
cu chipul trist, întunecat, po-
somorât.
ρκύλλτ – [4] [pf. pas.: ἔζθπικαη]
(vb) 1. a jupui; a chinui, a tor-
tura, a supăra pe cineva, a ne-
căji; 2. a se osteni, a se trudi.
ρκῦλξν – [1] (subst) pradă, jaf.
ρκτληκόβπτςξς, -ξν – [1] (adj)
mâncat de viermi.
ρκώληυ, -ηκξς, ὁ – [1] (subst)
ζπαξγαλόσ
vierme.
ρμαπάγδινξς, -η, -ξν – [1] (adj)
de smarald.
ρμάπαγδξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
smarald.
ρμύπνα, -ης, ἡ – [4] (subst) mir
(parfum costisitor); smirnă.
ρμσπνίζτ – [1] [pf. pas.:
ἐζκχξληζκαη] (vb) a fi ameste-
cat cu smirnă.
΢όδξμα, -τν, ςό – [9] (subst)
Sodoma.
΢ξλξμών, -ῶνξς – [12] (subst)
Solomon.
ρξπός, -ξῦ, ἡ – [1] (subst) urnă
funerară; sicriu.
ρός, -ρή, -ρόν – [24] (adj) al tău,
a ta.
ρξσδάπιξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
şervet, prosop, mahramă, giul-
giu.
΢ξσράννα, -ης, ἡ – [1] (subst)
Suzana.
ρξφία, -ας, ἡ – [51] (subst) în-
ţelepciune.
ρξφίζτ – [2] [1aor.: ἐζφθηζα; pf.
pas.: ζεζφθηζκαη] (vb) 1. a face
înţelept, a da înţelepciune, a în-
ţelepţi; 2. a falsifica, a denatura.
ρξφός, -ή, -όν – [20] (adj) înţe-
lept.
΢πανία, -ας, ἡ – [2] (subst)
Spania.
ρπάξμαι – [2] [1aor. med.:
ἐζπαζάκελ] (vb) a scoate, a
trage (sabia din teacă).
ρπαπάρρτ – [3] [1aor.:
ἐζπάξαμα] (vb) a scutura, a
zgâlţâi, a agita, a zgudui, a
brusca.
ρπαπγανότ – [2] [1aor.:
143
ζπαηαιάσ
ἐζπαξγάλσζα; pf. pas.:
ἐζπαξγάλσκαη] (vb) a înfăşa în
scutece.
ρπαςαλάτ – [2] [1aor.:
ἐζπαηάιεζα] (vb) a trăi în de-
sfătări, în lux, în voluptate, în
abundenţă.
ρπεῖπα, -ης, ἡ – [7] (subst) co-
hortă (a zecea parte dintr-o le-
giune).
ρπείπτ – [52] [1aor.: ἔζπεηξα; pf.
pas.: ἔζπαξκαη; 2aor. pas.:
ἐζπάξελ] (vb) a semăna.
ρπεκξσλάςτπ, -ξπξς, ὁ – [1]
(subst) gardă de corp, soldat
însărcinat cu diferite misiuni,
paznic, sol, trimis.
ρπένδξμαι – [2] (vb) a oferi o li-
baţie; a se jertfi, a servi drept
libaţie.
ρπέπμα, -ςξς, ςό – [43] (subst)
1. sămânţă; 2. mlădiţă; 3. des-
cendenţă, urmaş, posteritate.
ρπεπμξλόγξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj)
1. care adună sau ciugule gră-
unţe, pasăre guralivă (corb?
coţofană? papagal?); 2. om fle-
car, guraliv, vorbăreţ peste mă-
sură; semănător de cuvinte (?).
ρπεύδτ – [6] [impf.: ζπεπδνλ;
1aor.: ζπεπζα] (vb) a se grăbi, a
fi plin de zel pentru, a lua în se-
rios.
ρπήλαιξν, -ξσ, ςό – [6] (subst)
vizuină, bârlog.
ρπιλάς, -άδξς, ἡ – [1] (subst)
piedică, stavilă, stâncă, pată (de
necurăţie) pe o suprafaţă ca o
stâncă ieşind din apele mării.
ρπίλξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) pată,
defect, tară.
ρπιλότ – [2] [pf. pas.: ζπίισκαη]
144
ζηάδηνλ
(vb) a păta, a mânji, a murdări,
a întina, a spurca.
ρπλαγγνίζξμαι – [12] [1aor.:
ζπιαγρλίζζελ] (vb) a avea milă,
a fi mişcat din milă pentru ci-
neva, a se milostivi de, a i se
face milă de.
ρπλάγγνξν, -ξσ, ςό – [11]
(subst) 1. măruntaie, viscere; 2.
metaforic: milă, milostivire,
îndurare.
ρπόγγξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
burete.
ρπξδός, -ξῦ, ἡ – [3] (subst) ce-
nuşă.
ρπξπά, -ᾶς, ἡ – [1] (subst) să-
mânţă.
ρπόπιμξς – [3] (adj) câmp însă-
mânţat, semănături, holdă.
ρπόπξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) să-
mânţă.
ρπξσδάζτ – [11] [viit.:
ζπνπδάζσ; 1aor.: ἐζπνχδαζα]
(vb) 1. a fi grăbit, a se grăbi; 2.
a-şi da osteneala, a se sili, a se
strădui, a-şi da silinţa, a fi sâr-
guincios, a se sârgui, a fi zelos
pentru, a se nevoi.
ρπξσδαῖξς, -α, -ξν – [3] (adj)
sârguitor, sârguincios, zelos,
energic, serios, grav, cu mai
mult zel, cu mai multă osârdie.
ρπξσδαίτς – [4] (adv) stăruitor,
cu zel, cu grijă, cu băgare de
seamă.
ρπξσδή, -ῆς, ἡ – [12] (subst) 1.
grabă, zor, iuţeală; 2. sârguinţă,
zel, râvnă.
ρπσπίς, -ίδξς, ἡ – [5] (subst)
coş, paner.
ρςάδιξν – [1] (subst) 1. stadiu,
măsură de lungime de aprox.
ζηάδηνο
185 m; 2. stadion.
ρςάδιξς – [6] (subst) stadie
(aprox. 600 de picioare).
ρςάμνξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst) vas
de lut ars în care se păstra ma-
na, năstrapă, urnă.
ρςαριαρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
aţâţător la răscoală, răsculat,
rebel, răzvrătit, instigator.
ρςάρις, -ετς, ἡ – [9] (subst) 1.
poziţie verticală, a sta în pi-
cioare, a rezista; 2. răzvrătire,
răscoală, neînţelegere, conflict,
disensiune.
ρςαςήπ, -ῆπξς, ὁ – [1] (subst)
stater, monedă care valora 4
drahme.
ρςασπός, -ξῦ, ὁ – [27] (subst) 1.
stâlp, cruce; 2. cruce = moartea
lui Hristos.
ρςασπότ – [46] [viit.: ζηαπξψζσ;
1aor.: ἐζηαχξσζα; pf. pas.:
ἐζηαχξσκαη; 1aor. pas.:
ἐζηαπξψζελ] (vb) a răstigni, a
crucifica.
ρςαφσλή, -ῆς, ἡ – [3] (subst)
ciorchine de struguri, struguri.
ρςάγσς, -σξς, ὁ – [6] (subst)
spic.
ρςέγη, -ης, ἡ – [3] (subst) acope-
riş.
ρςέγτ – [4] (vb) 1. a acoperi, a
înveli; 2. a cuprinde, a include,
a conţine; 3. a răbda, a suferi, a
îndura, a suporta.
ρςεῖπα, -ας, ἡ – [5] (subst) inca-
pabilă de a naşte, de a face co-
pii, stearpă, neroditoare, sterilă.
ρςέλλξμαι – [2] (vb) 1. a pregăti
pentru o călătorie, a trimite; 2. a
se abţine, a sta deoparte, a se
îndepărta, a se retrage; 3. a se
ζη῅ζνο
feri de, a evita să.
ρςέμμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
cunună, coroană, bentiţă, legă-
tură din lână.
ρςεναγμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
suspin, geamăt, vaiet, oftat,
murmur.
ρςενάζτ – [6] [1aor.: ἐζηέλαμα]
(vb) 1. a suspina, a geme; 2. a
se plânge, a murmura împotriva
cuiva, a cârti.
ρςενός, -ή, -όν – [3] (adj) îngust,
a strâmt.
ρςενξγτπέξμαι – [3] (vb) a în-
gusta, a strâmta; a fi apăsat,
înăbuşit, sugrumat, a fi strivit,
strâmtorat.
ρςενξγτπία, -ας, ἡ – [4] (subst)
nevoie, necesitate, strâmtorare,
constrângere, silă, ananghie.
ρςεπεός, -ά, -όν – [4] (adj) tare,
solid, vârtos, temeinic.
ρςεπεότ – [3] [impf. pas.:
ἐζηεξενχκελ; 1aor.:
ἐζηεξέσζα; 1aor. pas.:
ἐζηεξεψζελ] (vb) a întări, a fa-
ce tare, viguros.
ρςεπέτμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
1. firmament, tărie, cer, boltă
cerească; 2. tărie, temeinicie,
fermitate, trăinicie, seriozitate.
΢ςεφανᾶς, -ᾶ, ὁ – [3] (subst)
Ştefan.
ρςέφανξς, -ξσ, ὁ – [25] (subst)
1. cunună, coroană; 2. premiu,
răsplată, recompensă.
ρςεφανότ – [3] [1aor.:
ἐζηεθάλσζα; pf. pas.:
ἐζηεθάλσκαη] (vb) a încununa,
a încorona.
ρςῆοξς, -ξσς, ςό – [5] (subst)
piept.
145
ζηήθσ
ρςήκτ – [9] [impf.: ἔζηεθνλ] (vb)
1. a sta drept, a sta în picioare, a
sta, a se afla, a fi; 2. a se ţine
tare, a se ţine bine, a rezista, a
nu se da bătut.
ρςηπιγμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
tărie, statornicie, constanţă, în-
tărire.
ρςηπίζτ[viit.: ζηεξίμσ and
ζηεξίζσ; 1aor.: ἐζηήξημα and
ἐζηήξηζα; pf. pas.: ἐζηήξηγκαη;
1aor. pas.: ἐζηεξίρζελ] (vb) 1.
a fixa, a statornici, a stabili, a
întemeia, a aşeza; 2. a întări, a
fortifica, a consolida.
ρςιβάς, -άδξς, ἡ – [1] (subst)
mănunchi de ierburi sau braţ de
frunze, ramuri verzi de copaci,
ghirlandă de foi, cunună de
frunze.
ρςίγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
semn, pecete, amprentă, stig-
mat.
ρςιγμή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) punct
în curgerea timpului, moment,
clipă, clipită.
ρςίλβτ – [1] (vb) a străluci, a
scânteia, a sclipi.
ρςξά, -ᾶς, ἡ – [4] (subst) portic,
galerie, pridvor.
΢ςξϊκός, -ή, -όν – [1] (adj) stoic.
ρςξιγεῖξν – [7] (subst) 1. ele-
ment, parte constitutivă, princi-
piu, noţiune elementară, rudi-
ment, început; 2. stihie.
ρςξιγέτ – [5] [viit.: ζηνηρήζσ]
(vb) a merge pe urmele cuiva, a
urma; a merge, a umbla.
ρςξλή, -ῆς, ἡ – [9] (subst) haină
lungă, veşmânt, stolă.
ρςόμα, -ςξς, ςό – [78] (subst) 1.
gură, bot (la unele animale); 2.
146
ζηξέθσ
gura săbiei, tăişul, ascuţişul
săbiei.
ρςόμαγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
stomac.
ρςπαςεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
expediţie militară, campanie
militară, luptă.
ρςπάςεσμα, -ςξς, ςό – [8] (subst)
oştire, oaste, armată, trupă.
ρςπαςεύξμαι – [7] [1aor. med.:
ἐζηξαηεπζάκελ] (vb) a face
razboi, de aici inainte a servi ca
un soldat.
ρςπαςηγός, -ξῦ, ὁ – [10] (subst)
1. conducătorul armatei, gene-
ral, strateg, căpetenie, fruntaş,
comandant, magistrat, judecător
(în coloniile romane); 2. co-
mandantul gărzii templului din
Ierusalim.
ρςπαςιά, -ᾶς, ἡ – [2] (subst) 1.
oştire, oaste, armată; 2. metafo-
ric: îngerii.
ρςπαςιώςης, -ξσ, ὁ – [26]
(subst) ostaş, soldat.
ρςπαςξλξγέτ – [1] [1aor.:
ἐζηξαηνιφγεζα] (vb) a înrola, a
recruta, a încorpora, a strânge o
armată.
ρςπαςόπεδξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) tabără (militară), armată
care îşi instalează tabăra.
ρςπεβλότ – [1] (vb) a suci, a ră-
suci, a chinui, a schimba, a
strica, a răstălmăci.
ρςπέφτ – [21] [1aor.: ἔζηξεςα;
2aor. pas.: ἐζηξάθελ] (vb) 1. a
întoarce, a se întoarce; 2. a se
schimba, a se transforma, a se
converti; 3. a restitui (bani), a
da înapoi (bani), a aduce înapoi
(banii).
ζηξεληάσ
ρςπηνιάτ – [2] [1aor.:
ἐζηξελίαζα] (vb) a trăi în de-
sfătări, a fi trufaş, insolent, im-
pertinent, a face paradă de luxul
său.
ρςπῆνξς, -ξσς, ςό – [1] (subst)
desfătare, plăcere, lux provoca-
tor, insolent; trufie, impertinen-
ţă, insolenţă.
ρςπξσοίξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
vrabie.
ρςπτννύτ – [6] [impf.:
ἐζηξψλλπνλ; 1aor.: ἔζηξσζα;
pf. pas.: ἔζηξσκαη] (vb) 1. a
expune, a întinde, a aşterne; 2. a
face, a strânge (patul); a pregăti
o sală (pentru masă).
ρςσγηςός, -ή, -όν – [1] (adj)
demn de ură, odios, detestabil,
mârşav.
ρςσγνάζτ – [2] [1aor.:
ἐζηχγλαζα] (vb) a fi trist, a se
întrista; a se întuneca, a deveni
ameninţător.
ρςῦλξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) pi-
lon.
ρύ – [2908] (pron) tu.
ρσγγένεια, -ας, ἡ – [3] (subst)
familie, neam, rudenie, rubede-
nie.
ρσγγενής, -ξῦς – [11] (adj) rudă,
de acelaşi neam.
ρσγγενίς, -ίδξς, ἡ – [1] (subst)
rudă, rudenie.
ρσγγνώμη, -ης, ἡ – [1] (subst)
îngăduinţă, încuviinţare, con-
simţământ, bunătate, bunăvoin-
ţă.
ρσγκάοημαι – [2] (vb) a şedea
împreună cu, a fi aşezat împre-
ună cu.
ρσγκαοίζτ – [2] [1aor.:
ζπγθεξάλλπκη
ζπλεθάζηζα] (vb) 1. a se aşeza
împreună cu, a şedea împreună
cu, a fi aşezat împreună cu; 2. a
aşeza, a face să ia loc.
ρσγκακξπαοέτ – [2] [1aor.:
ζπλεθαθνπάζεζα] (vb) a suferi,
a pătimi, a rezista, a nu se da
bătut.
ρσγκακξσγέξμαι – [1] (vb) a fi
chinuit împreună cu, a se chinui
împreună cu, a pătimi, a suferi
împreună cu.
ρσγκαλέτ – [8] [2aor.:
ζπλεθάιεζα; med.:
ζπλεθαιεζάκελ] (vb) a aduna, a
chema, a invita.
ρσγκαλύπςτ – [1] [pf. pas.:
ζπγθεθάιπκκαη] (vb) a acoperi
complet, a ascunde.
ρσγκάμπςτ – [1] [1aor.:
ζπλέθακςα] (vb) a îndoi, a în-
covoia.
ρσγκαςαβαίντ – [1] [2aor.:
ζπγθαηέβελ] (vb) a coborî, a
coborî împreună cu cineva.
ρσγκαςάοερις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) acord, uniune.
ρσγκαςαςίοεμαι – [1] [pf.:
ζπγθαηαηέζεηκαη] (vb) a se aso-
cia la o hotărâre, a se învoi, a
încuviinţa, a consimţi, a fi de
acord.
ρσγκαςαψηφίζξμαι – [1] [1aor.
pas.: ζπγθαηεςεθίζζελ] (vb) a
fi înscris cu, a fi numărat cu.
ρσγκεπάννσμι[1aor.:
ζπλεθέξαζα; pf. pas.:
ζπγθεθέξαζκαη or
ζπγθεθέξακαη] (vb) 1. a rândui,
a orândui, a întocmi, a organi-
za; 2. a se uni, a se contopi, a se
amesteca, a ajunge la.
147
ζπγθηλέσ ζπθνθαληέσ

ρσγκινέτ – [1] [1aor.: a pune laolaltă, a răvăşi, a tul-

ζπλεθίλεζα] (vb) a pune în bura, a agita, a întărâta, a agita;
mişcare, a întărâta, a incita la 2. a fi tulburat, a se tulbura, a fi
revoltă, a răzvrăti, a răscula, a agitat, a se agita.
aţâţa. ρσγγπάξμαι – [1] (vb) a avea re-
ρσγκλείτ – [4] [1aor.: laţii, raporturi cu cineva.
ζπλέθιεηζα] (vb) 1. a închide ρύγγσρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
împreună, laolaltă, a prinde tulburare, agitaţie, dezordine,
într-un năvod; 2. a închide. tărăboi, scandal.
ρσγκληπξνόμξς, -ξν – [4] (adj) ρσζάτ – [3] [viit.: ζπδήζσ; 1aor.:
împreună moştenitor, comoşte- ἐζχδεζα] (vb) 1. a trăi cu, a
nitor. vieţui împreună cu; 2. „pe viaţă
ρσγκξιντνέτ – [3] [1aor.: şi pe moarte“.
ζπλεθνηλψλεζα] (vb) a lua par- ρσζεύγνσμι – [2] [1aor.:
te la, a fi părtaş, a împărtăşi, a ζπλέδεπμα] (vb) a pune împre-
împărţi. ună la jug, a înjuga împreună, a
ρσγκξιντνός, -ξῦ, ὁ – [4] uni, a împreuna.
(subst) care are parte la, care ρσζηςέτ – [10] [impf.:
participă la, care ia parte la, ca- ζπλεδήηνπλ] (vb) 1. a căuta îm-
re se alătură la, părtaş, partici- preună; 2. a discuta cu, a se
pant. sfădi cu, a se certa cu; a se în-
ρσγκξμίζτ – [1] [1aor.: treba.
ζπλεθφκηζα] (vb) a înmormân- ρσζηςηςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
ta, a îngropa, a înhuma. cel care discută, care polemi-
ρσγκπίντ – [3] [1aor.: zează, care cercetează, cercetă-
ζπλέθξηλα] (vb) 1. a exprima; 2. tor.
a asemăna, a compara, a con- ρύζσγξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj) unit,
frunta. legat, asociat, tovarăş, coleg.
ρσγκύπςτ – [1] (vb) a fi gârbovit, ρσζτξπξιέτ – [2] [1aor.:
a fi încovoiat. ζπλεδσνπνίεζα] (vb) a învia pe
ρσγκσπία, -ας, ἡ – [1] (subst) cineva împreună cu, a chema
hazard, întâmplare (neprevăzu- laolaltă la viaţă.
tă), întâlnire întâmplătoare, co- ρσκάμινξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
incidenţă; din întâmplare, în- sicomor, dud.
tâmplător. ρσκῆ, -ῆς, ἡ – [16] (subst) smo-
ρσγγαίπτ – [7] [impf.: chin.
ζπλέραηξνλ; 2aor. pas.: ρσκξμξπέα, -ας, ἡ – [1] (subst)
ζπλεράξελ] (vb) a se bucura cu. sicomor.
ρσγγέτ[impf.: ζπλέρενλ and ρῦκξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
ζπλέρπλλνλ; pf. pas.: smochină.
ζπγθέρπκαη; 1aor. pas.: ρσκξφανςέτ – [2] [1aor.:
ζπλερχζελ] (vb) 1. a amesteca, ἐζπθνθάληεζα] (vb) 1. a de-

148
ζπιαγσγέσ
nunţa, a pârî, a învinui în mod
fals, pe nedrept; 2. a lipsi pe
cineva de ceva în chip nedrept,
a stoarce (scoate) bani de la ci-
neva, a năpăstui.
ρσλαγτγέτ – [1] (vb) a face din
cineva o victimă, o pradă; a
duce rob, prizonier; a înşela, a
fura minţile.
ρσλάτ – [1] [1aor.: ἐζχιεζα]
(vb) a jefui, a prăda.
ρσλλαλέτ – [6] [impf.:
ζπλειάινπλ; 1aor.:
ζπλειάιεζα] (vb) a vorbi îm-
preună sau a vorbi cu, a sta de
vorbă cu.
ρσλλαμβάντ[viit. med.:
ζπιιήκςνκαη; 2aor.:
ζπλέιαβνλ; med.:
ζπλειαβφκελ; pf.: ζπλείιεθα;
1aor. pas.: ζπλειήκθζελ] (vb)
1. a prinde, a lua, a aresta, a
pune mâna pe, a înhăţa; 2. a
zămisli, a fi gravidă (însărcina-
tă).
ρσλλέγτ – [8] [viit.: ζπιιέμσ;
1aor.: ζπλέιεμα] (vb) a aduna,
a strânge, a culege.
ρσλλξγίζξμαι – [1] [1aor.:
ζπλεινγηζάκελ] (vb) a calcula,
a socoti, a aprecia, a cugeta în
sine.
ρσλλσπέξμαι – [1] (vb) a regreta,
a-i părea rău.
ρσμβαίντ – [8] [impf.:
ζπλέβαηλνλ; 2aor.: ζπλέβελ;
pf.: ζπκβέβεθα] (vb) a se în-
tâmpla (vorbind despre un eve-
niment).
ρσμβάλλτ – [6] [impf.:
ζπλέβαιινλ; 2aor.: ζπλέβαινλ]
(vb) 1. a discuta cu cineva, a sta
ζπκκνξθίδνκαη
de vorbă cu cineva; 2. a pune
în, a păstra în, a aduna, a cugeta
cu privire la (?), a se gândi la
(?).
ρσμβαριλεύτ – [2] [viit.:
ζπκβαζηιεχζσ; 1aor.:
ζπλεβαζίιεπζα] (vb) a domni
împreună cu, a împărăţi împre-
ună cu.
ρσμβιβάζτ[viit.: ζπκβηβάζσ;
1aor.: ζπλεβίβαζα; 1aor. pas.:
ζπλεβηβάζζελ] (vb) 1. a întări
legătura, a lega la un loc, a uni,
a încheia bine, a întocmi temei-
nic; 2. a dovedi, a demonstra, a
afirma, a înţelege, a pricepe, a
deduce, a fi informat că.
ρσμβξσλεύτ – [4] [1aor.:
ζπλεβνχιεπζα] (vb) 1. a în-
druma, a sfătui; 2. a se sfătui, a
hotărî.
ρσμβξύλιξν, -ξσ, ςό – [8]
(subst) 1. sfat, îndemn; 2. adu-
nare, consiliu.
ρύμβξσλξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
sfetnic, consilier, sfătuitor.
΢σμεών, ὁ – [7] (subst) Simeon.
ρσμμαοηςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
ucenic.
ρσμμαπςσπέτ – [3] (vb) 1. a da
mărtuire, a aduce mărturie, a fi
martor; 2. a confirma, a întări.
ρσμμεπίζξμαι – [1] (vb) a avea
părtășie.
ρσμμέςξγξς, -ξσ, ὁ – [2] (adj)
împreună părtaş la, părtaş cu
cineva.
ρσμμιμηςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
imitator, care merge pe urmele
cuiva.
ρσμμξπφίζξμαι – [1] (vb) a fi
conform cu, a face asemănător,
149
ζύκκνξθνο
a asemăna.
ρύμμξπφξς, -ξν – [2] (adj) cu
aceeaşi formă, asemănător,
asemenea.
ρσμπαοέτ – [2] [1aor.:
ζπλεπάζεζα] (vb) a simpatiza
cu.
ρσμπαοής, -ές – [1] (adj) înțele-
gător.
ρσμπαπαγίνξμαι – [1] [2aor.:
ζπκπαξεγελφκελ] (vb) 1. a veni
să asiste pentru a privi; 2. a veni
pentru a ajuta.
ρσμπαπακαλέξμαι – [1] [1aor.
pas.: ζπκπαξεθιήζελ] (vb) a
încuraja, a mângâia.
ρσμπαπαλαμβάντ – [4] (vb) a
lua împreună cu, a lua cu sine.
ρσμπάπειμι – [1] (vb) a fi prezent
împreună cu, a fi de faţă în ace-
laşi timp cu.
ρσμπάργτ – [2] (vb) a pătimi
împreună cu, a suferi cu.
ρσμπέμπτ – [2] [1aor.:
ζπλέπεκςα] (vb) a trimite îm-
preună cu.
ρσμπεπιλαμβάντ – [1] [2aor.:
ζπκπεξηέιαβνλ] (vb) a lua în
braţe, a îmbrățișa.
ρσμπίντ – [1] [2aor.: ζπλέπηνλ]
(vb) a bea împreună cu.
ρσμπίπςτ – [1] [2aor.:
ζπλέπεζνλ] (vb) a se surpa, a se
prăvăli, a se prăbuşi.
ρσμπληπότ – [3] [impf. pas.:
ζπλεπιεξνχκελ] (vb) 1. a um-
ple, a fi plin (de apă), a fi inun-
dat; 2. a împlini, a îndeplini.
ρσμπνίγτ – [5] [impf.:
ζπλέπληγνλ; 1aor.: ζπλέπλημα]
(vb) a sufoca, a asfixia, a înă-
buși.
150
ζύκθσλνο
ρσμπξλίςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
concetățean.
ρσμπξπεύξμαι – [4] [impf.:
ζπλεπνξεπφκελ] (vb) a veni
împreună, a merge împreună
cu, a se aduna în jurul cuiva.
ρσμπόριξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
banchet, ospăţ, grup de come-
seni.
ρσμππερβύςεπξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) care este prezbiter îm-
preună cu altul.
ρσμφέπτ – [15] [1aor.:
ζπλήλεγθα] (vb) 1. a aduce lao-
laltă; 2. a ajuta, a da ajutor, a fi
folositor, a fi de folos.
ρύμφημι – [1] (vb) a fi de acord
cu, a fi de aceeaşi părere.
ρύμφξπξς – [2] (adj) benefic,
profitabil, folositor, avantajos.
ρσμφσλέςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
din acelaşi trib, din acelaşi
neam, compatriot.
ρσμφύξμαι – [1] [2aor. pas. ptc.:
ζπκθπείο (sau ζπλθπείο)] (vb) a
crește împreună cu.
ρύμφσςξς, -ξν – [1] (adj) care a
crescut împreună cu, de aceeaşi
natură.
ρσμφτνέτ – [6] [viit.:
ζπκθσλήζσ; 1aor.:
ζπλεθψλεζα; 1aor. pas.:
ζπλεθσλήζελ] (vb) a fi de
acord cu, a se înţelege cu.
ρσμφώνηρις, -ετς, ἡ – [1]
(subst) acord, înţelegere, învoi-
re, armonie.
ρσμφτνία, -ας, ἡ – [1] (subst)
muzică, simfonie.
ρύμφτνξς – [1] (adj) 1. de ace-
eaşi părere, de acord; 2. învoia-
lă, bună învoială, înţelegere.
ζπκςεθίδσ
ρσμψηφίζτ – [1] [1aor.:
ζπλεςήθηζα] (vb) a socoti, a
evalua.
ρύμψσγξς, -ξν – [1] (adj) armo-
nios, cu aceleaşi sentimente.
ρύν – [128] (prep + dat) cu, îm-
preună cu.
ρσνάγτ – [59] [viit.: ζπλάμσ;
2aor.: ζπλήγαγνλ; pf. pas.:
ζπλ῅γκαη; 1aor. pas.:
ζπλήρζελ; 1viit. pas.:
ζπλαρζήζνκαη] (vb) a aduna, a
strânge laolaltă.
ρσναγτγή, -ῆς, ἡ – [56] (subst)
1. loc de adunare, sinagogă; 2.
adunare.
ρσναγτνίζξμαι – [1] [1aor.:
ζπλεγσληζάκελ] (vb) a lupta
împreună cu.
ρσναολέτ – [2] [1aor.:
ζπλήζιεζα] (vb) a lupta în
acord cu, a lupta împreună cu.
ρσναοπξίζτ – [2] [1aor.:
ζπλήζξνηζα; pf. pas.:
ζπλήζξνηζκαη] (vb) a aduna, a
reuni, a întruni.
ρσναίπτ – [3] [1aor. inf.:
ζπλ᾵ξαη] (vb) a face socoteala,
a pune la punct afacerile.
ρσναιγμάλτςξς, -ξσ, ὁ – [3]
(subst) tovarăş de închisoare.
ρσνακξλξσοέτ – [3] [impf.:
ζπλεθνινχζνπλ; 1aor.:
ζπλεθνινχζεζα] (vb) a urma, a
veni după, a însoţi.
ρσναλίζξμαι – [1] (vb) a se re-
uni, a se aduna.
ρσναλλάρρτ – [1] [impf.:
ζπλήιιαζζνλ] (vb) a reconcilia,
a împăca.
ρσναναβαίντ – [2] [2aor.:
ζπλαλέβελ] (vb) a se sui îm-
ζπλδένκαη
preună cu.
ρσνανάκειμαι – [7] [impf.:
ζπλαλεθείκελ] (vb) a şedea la
masă, a se aşeza la masă îm-
preună cu.
ρσναναμίγνσμι – [3] (vb) a se
asocia cu, a se amesteca.
ρσναναπαύξμαι – [1] [1aor.:
ζπλαλεπαπζάκελ] (vb) a-și găsi
liniştea, odihna.
ρσνανςάτ – [6] [viit.:
ζπλαληήζσ; 1aor.: ζπλήληεζα]
(vb) a se întâlni cu, a se întâm-
pla, a surveni.
ρσνανςιλαμβάνξμαι – [2]
[2aor.: ζπλαληειαβφκελ] (vb) a
ajuta, a veni în ajutor.
ρσναπάγξμαι – [3] [1aor. pas.:
ζπλαπήρζελ] (vb) a duce cu si-
ne, a fi târât, a fi dus, a fi atras,
a fi tras.
ρσναπξονῄρκτ – [3] [2aor.:
ζπλαπέζαλνλ] (vb) a muri îm-
preună cu.
ρσναπόλλσμι – [1] [2aor. med.:
ζπλαπσιφκελ] (vb) a pieri îm-
preună cu.
ρσναπξρςέλλτ – [1] [1aor.:
ζπλαπέζηεηια] (vb) a trimite
împreună cu.
ρσναπμξλξγέξμαι – [2] (vb) a se
potrivi, a fi bine alcătuit.
ρσναππάζτ – [4] [1aor.:
ζπλήξπαζα; pluperf.:
ζπλεξπάθεηλ; 1aor. pas.:
ζπλεξπάζζελ] (vb) a pune mâ-
na pe, a pune stăpânire, a înhă-
ţa, a lua.
ρσνασυάνξμαι – [1] (vb) a crește
impreună.
ρσνδέξμαι – [1] [pf. pas.:
ζπλδέδεκαη] (vb) a fi legat îm-
151
ζύλδεζκνο
preună cu cineva, a fi închis
împreună cu cineva.
ρύνδερμξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
legătură, lanțuri.
ρσνδξυάζξμαι – [1] [1aor. pas.:
ζπλεδνμάζζελ] (vb) a fi slăvit
împreună cu, a fi preamărit îm-
preună cu.
ρύνδξσλξς, -ξσ, ὁ – [10] (subst)
tovarăş de sclavie, tovarăş de
robie, împreună slujitor.
ρσνδπξμή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
acţiunea de a se aduna alergând,
alergare.
ρσνεγείπτ – [3] [1aor.:
ζπλήγεηξα; 1aor.: pass.
ζπλεγέξζελ] (vb) 1. a scula, a
trezi pe cineva împreună cu; 2.
a învia împreună cu.
ρσνέδπιξν, -ξσ, ςό – [22] (subst)
1. sanhedrin, sinedriu; 2. marele
consiliu al Ierusalimului.
ρσνείδηρις, -ετς, ἡ – [30]
(subst) conștiință, cuget.
ρύνειμι – [3] [ptc.: ζπλφληνο;
impf.: pers. 3 pl. ζπλ῅ζαλ] (vb)
a se aduna.
ρσνειρέπγξμαι – [2] [2aor. act.:
ζπλεηζ῅ιζνλ] (vb) a intra îm-
preună cu, a se îmbarca împre-
ună cu.
ρσνέκδημξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
tovarăş de călătorie.
ρσνεκλεκςός – [1] (adj) ales, de-
semnat, selectat cu.
ρσνεπιμαπςσπέτ – [1] (vb) a
adeveri, a sprijini printr-o măr-
turie.
ρσνεπιςίοημι – [1] [2aor. med.:
ζπλεπεζέκελ] (vb) a adeveri
spusele cuiva, a ataca împreună
acuzând.
152
ζπλέρσ
ρσνέπξμαι – [1] [impf.:
ζπλεηπφκελ] (vb) a însoţi, a în-
tovărăşi.
ρσνεπγέτ – [5] [impf.:
ζπλήξγνπλ] (vb) 1. a munci
împreună cu, a lucra împreună
cu; 2. a colabora, a coopera.
ρσνεπγός, -ξῦ, ὁ – [13] (adj)
tovarăş de lucru, împreună lu-
crător, colaborator.
ρσνέπγξμαι[impf.: ζπλεξρφκελ;
2aor. act.: ζπλ῅ιζνλ; pf. act.:
ζπλειήιπζα; pluperfect act.:
ζπλειειχζεηλ] (vb) a se întâlni,
a se întruni, a se aduna, a se
strânge.
ρσνεροίτ – [5] [impf.:
ζπλήζζηνλ; 2aor.: ζπλέθαγνλ]
(vb) a mânca împreună cu, a lua
masa cu.
ρύνερις, -ετς, ἡ – [7] (subst) 1.
înţelegere, cunoaştere, pricepe-
re, înţelepciune; 2. spirit de pă-
trundere, inteligenţă, minte,
perspicacitate.
ρσνεςός, -ή, -όν – [4] (adj) pri-
ceput, pătrunzător, perspicace,
înţelept.
ρσνεσδξκέτ – [6] (vb) 1. a apro-
ba, a încuviinţa, a fi de acord; 2.
a consimţi, a cădea de acord.
ρσνεστγέξμαι – [2] (vb) a se
ospăta împreună, a face chef.
ρσνεφίρςημι – [1] [2aor.:
ζπλεπέζηελ] (vb) a se răscula, a
se răzvrăti, a se ridica, scula,
împotriva.
ρσνέγτ – [12] [impf. med./pas.:
ζπλεηρφκελ; viit.: ζπλέμσ;
2aor.: ζπλέζρνλ] (vb) 1. a ţine
unit, a ţine apăsat, a astupa; 2. a
îmbulzi, a înăbuşi, a apăsa, a
ζπλήδνκαη
hărţui; 3. a fi strâns din două
părţi, a fi hărţuit din două părţi,
a fi sfâşiat în două.
ρσνήδξμαι – [1] (vb) a se bucura
cu, a se bucura.
ρσνήοεια, -ας, ἡ – [3] (subst)
obicei, obişnuinţă, tradiţie, da-
tină.
ρσνηλικιώςης, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) tovarăş de aceeaşi vâr-
stă, de aceeaşi vârstă.
ρσνοάπςξμαι – [2] [2aor. pas.:
ζπλεηάθελ] (vb) a îngropa cu, a
îngropa împreună cu.
ρσνολάξμαι – [2] [1viit. pas.:
ζπλζιαζζήζνκαη] (vb) a zdrobi,
a sparge, a sfărâma.
ρσνολίβτ – [2] [impf.:
ζπλέζιηβνλ] (vb) a îmbulzi, a
înăbuşi, a strâmtora.
ρσνοπύπςτ – [1] (vb) a sparge, a
frânge (inima), a sfâşia (inima),
a supăra, a chinui, a înduioşa.
ρσνίημι[inf.: ζπληέλαη (AC
7.25a); viit.: ζπλήζσ; 1aor.:
ζπλ῅θα; 2aor.: subjunctive
ζπλ῵] (vb) a înţelege, a pricepe.
ρσνίρςημι – [16] [1aor.:
ζπλέζηεζα; pf.: ζπλέζηεθα;
ptc.: ζπλεζη῵ο] (vb) 1. a pre-
zenta, a recomanda; 2. a sta
lângă, a sta cu.
ρσνξδεύτ – [1] (vb) a face dru-
mul cu, a călători cu.
ρσνξδία, -ας, ἡ – [1] (subst)
grup de călători, caravană.
ρύνξιδα – [2] [pf. ptc.: feminine
singular ζπλεηδπῖα] (vb) 1. a şti
cu, a fi de acord, a fi conştient;
2. a avea pe conştiinţă, a fi vi-
novat, a se şti vinovat.
ρσνξικέτ – [1] (vb) a locui îm-
ζπληξέρσ
preună cu, a trăi împreună cu, a
coabita.
ρσνξικξδξμέτ – [1] (vb) a clădi,
a construi, a edifica, a zidi, a
făuri.
ρσνξμιλέτ – [1] (vb) a vorbi cu
cineva, a sta de vorbă cu.
ρσνξμξπέτ – [1] (vb) a se înve-
cina cu.
ρσνξπάτ – [2] [2aor.: ζπλεῖδνλ]
(vb) a observa, a cerceta, a băga
de seamă, a-şi da seama, a înţe-
lege.
ρσνξγή, -ῆς, ἡ – [2] (subst)
strângere (de inimă), spaimă,
nelinişte, teamă, îngrijorare.
ρσνςάρρτ – [3] [1aor.:
ζπλέηαμα] (vb) a porunci, a or-
dona.
ρσνςέλεια, -ας, ἡ – [6] (subst)
sfârşit, împlinire, terminare,
desăvârşire.
ρσνςελέτ – [6] [viit.: ζπληειέζσ;
1aor. pas.: ζπλεηειέζζελ] (vb)
a sfârşi, a împlini, a termina, a
duce la capăt, a săvârşi, a reali-
za.
ρσνςέμντ – [1] (vb) a scurta, a
trunchia, a sfârşi grabnic, rapid.
ρσνςηπέτ – [3] [impf.:
ζπλεηήξνπλ] (vb) a păstra, a
păzi, a apăra, a ocroti.
ρσνςίοημι – [3] [2aor. med.:
ζπλεζέκελ; pluperfect med.:
ζπλεηεζείκελ] (vb) 1. a con-
veni, a cădea de acord, a se în-
ţelege, a se învoi; 2. a hotărî, a
decide, a pune la cale, a unelti,
a complota.
ρσνςόμτς – [2] (adv) pe scurt,
concis, în puţine cuvinte.
ρσνςπέγτ – [3] [2aor.:
153
ζπληξίβσ
ζπλέδξακνλ] (vb) 1. a alerga
împreună, a alerga cu; 2. a
alerga în acelaşi loc.
ρσνςπίβτ – [7] [viit.: ζπληξίςσ;
1aor.: ζπλέηξηςα; pf. pas.:
ζπληέηξηκκαη; inf.:
ζπληεηξῖθζαη; 2aor. pas.:
ζπλεηξίβελ; 2viit. pas.:
ζπληξηβήζνκαη] (vb) a zdrobi, a
strivi, a nimici, a sparge, a sfă-
râma.
ρύνςπιμμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
distrugere, nimicire, ruină, nă-
ruire, pieire.
ρύνςπξφξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj)
care a fost hrănit împreună cu,
care a fost crescut împreună cu.
ρσνςσγγάντ – [1] [2aor.:
ζπλέηπρνλ] (vb) a veni la, a se
apropia, a se întâlni cu, a intra
în vorbă cu cineva.
΢σνςύγη, -ης, ἡ – [1] (subst)
Syntyhe.
ρσνσπξκπίνξμαι – [1] [1aor.:
ζπλππεθξίζελ] (vb) a fi făţărnic
împreună cu, a se preface.
ρσνσπξσπγέτ – [1] (vb) a adăuga
ajutorul său, a ajuta, a da ajutor,
a conlucra ajutând, a colabora
dând ajutor.
ρσντδίντ – [1] (vb) a suferi du-
rerile naşterii împreună cu.
ρσντμξρία, -ας, ἡ – [1] (subst)
unire prin jurământ, complot,
conspiraţie, conjuraţie.
΢σπάκξσραι, -ῶν, ἡ – [1] (subst)
Siracuza.
΢σπία, -ας, ἡ – [8] (subst) Siria.
΢ύπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) sirian.
΢σπξφξινίκιρρα, -ης, ἡ – [1]
(subst) sirofeniciană, feniciană,
femeie din Fenicia Siriei.
154
ζπζηξέθσ
΢ύπςις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
Sirta.
ρύπτ – [5] [impf.: ἔζπξνλ] (vb) 1.
a trage (un năvod, o mreajă); 2.
a târî, a trage.
ρσρπαπάρρτ – [2] [1aor.:
ζπλεζπάξαμα] (vb) a chinui, a
tortura, a agita, a zgâlţâi, a
zgudui, a tulbura, a răscoli.
ρύρρημξν, -ξσ, ἡ – [1] (subst)
semn convenit.
ρύρρτμξς, -ξν – [1] (adj) mem-
bru (mădular) al aceluiaşi trup,
unit într-un singur trup.
ρσρςαςικός, -ή, -όν – [1] (adj)
care prezintă, care recomandă.
ρσρςασπόξμαι – [5] [pf. pas.:
ζπλεζηαχξσκαη; 1aor. pas.:
ζπλεζηαπξψζελ] (vb) a fi răs-
tignit împreună cu.
ρσρςέλλτ – [2] [1aor.:
ζπλέζηεηια; pf. pas.:
ζπλέζηαικαη] (vb) 1. a scurta, a
prescurta, a micşora, a reduce, a
restrânge; 2. a înfăşura în giul-
giu.
ρσρςενάζτ – [1] (vb) a suspina
împreună, a geme împreună, a
plânge împreună.
ρσρςξιγέτ – [1] (vb) a fi pe ace-
eaşi linie, a sta în acelaşi rând, a
se potrivi cu, a coincide, a fi
conform cu.
ρσρςπαςιώςης, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) tovarăş de arme, împre-
ună luptător, împreună oştean.
ρσρςπέφτ – [2] [1aor.:
ζπλέζηξεςα; pf. pas. ptc.:
ζπλεζηξακκέλνο (AC 11.28);
2aor. pas.: ζπλεζηξάθελ] (vb)
1. a strânge, a aduna, a pune în
mănunchi; 2. a se aduna, a se
ζπζηξνθή
întâlni, a locui cu, a trăi cu.
ρσρςπξφή, -ῆς, ἡ – [2] (subst)
răscoală, complot, adunare răz-
vrătită, revoltă, răzvrătire.
ρσργημαςίζξμαι – [2] (vb) a se
potrivi după, a se conforma cu,
a se potrivi cu, a se adapta la, a
se acomoda.
΢σγάπ, ἡ – [1] (subst) Sihar.
΢σγέμ – [2] (subst) Sihem.
ρφαγή, -ῆς, ἡ – [3] (subst) ma-
sacru, înjunghiere, junghiere,
ucidere, crimă, omor.
ρφάγιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
animal de sacrificiu, jertfă
(adusă zeilor), victimă pentru
un sacrificiu.
ρφάζτ – [10] [viit.: ζθάμσ;
1aor.: ἔζθαμα; pf. pas.:
ἔζθαγκαη; 2aor. pas.: ἐζθάγελ]
(vb) a tăia beregata, a ucide, a
omorî, a sacrifica, a jertfi, a în-
junghia.
ρφόδπα – [11] (adv) foarte, mult,
extrem de, tare, absolut, com-
plet, pe dea-ntregul.
ρφξδπῶς – [1] (adv) cu putere,
cu forţă, tare.
ρφπαγίζτ – [15] [1aor.:
ἐζθξάγηζα; med.:
ἐζθξαγηζάκελ; pf. pas.:
ἐζθξάγηζκαη; 1aor. pas.:
ἐζθξαγίζζελ] (vb) 1. a pecetlui;
2. a garanta, a asigura, a atesta,
a adeveri; 3. a încredinţa, a da
în grijă.
ρφπαγίς, -ῖδξς, ἡ – [16] (subst)
1. pecete, sigiliu; 2. pecete, in-
strument cu care se pune sigili-
ul, cu care se pecetluieşte.
ρφσδπόν, -ξῦ, ςό – [1] (subst)
gleznă, călcâi, picior.
Σσζίπαηξνο
ργεδόν – [3] (adv) aproape, apro-
ximativ, cam, circa, în jur de.
ργῆμα, -ςξς, ςό – [2] (subst) as-
pect exterior, înfăţişare, chip,
figură, aparenţă.
ργίζτ – [11] [viit.: ζρίζσ; 1aor.:
ἔζρηζα; 1aor. pas.: ἐζρίζζελ]
(vb) a se crăpa, a se despica, a
se sfâşia, a se împărţi.
ργίρμα, -ςξς, ςό – [8] (subst) 1.
ruptură, sfâşietură; 2. dezbinare,
vrajbă, împărţire.
ργξινίξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
funie, ştreang, frânghie.
ργξλάζτ – [2] [1aor.: ἐζρφιαζα]
(vb) 1. a fi liber pentru, a se
ocupa cu, a se îndeletnici cu; 2.
a fi gol.
ργξλή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) școală.
ρῴζτ – [106] [impf. pas.:
ἐζῳδφκελ; viit.: ζψζσ; 1aor.:
ἔζσζα; pf.: ζέζσθα; pf. pas.:
ζέζῳζκαη; 1aor. pas.: ἐζψζελ;
1viit. pas.: ζσζήζνκαη] (vb) a
mântui, a salva, a izbăvi, a scă-
pa.
ρῶμα, -ςξς, ςό – [142] (subst)
trup, corp.
ρτμαςικός, -ή, -όν – [2] (adj)
trupesc, corporal, care are un
trup, fizic.
ρτμαςικῶς – [1] (adv) trupeşte.
΢ώπαςπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Sopater.
ρτπεύτ – [2] [viit.: ζσξεχζσ; pf.
pas.: ζεζψξεπκαη] (vb) 1. a în-
grămădi, a aduna grămadă, a
strânge; 2. a împovăra, a co-
pleşi cu, a încărca.
΢τροένης, -ξσς, ὁ – [2] (subst)
Sosten.
΢τρίπαςπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
155
ζσηήξ
Sosipater.
ρτςήπ, -ῆπξς, ὁ – [24] (subst)
Mântuitorul.
ρτςηπία, -ας, ἡ – [46] (subst)
mântuire, salvare, izbăvire,
scăpare, eliberare.
ρτςήπιξς1, -ξν – [4] (subst)
aducerea mântuirii.
ρτςήπιξς2, -ξν – [1] (adj) mân-
tuire, salvare, izbăvire, scăpare,
eliberare.
ρτφπξνέτ – [6] [1aor.:
ἐζσθξφλεζα] (vb) 1. a fi raţio-
nal, a avea mintea sănătoasă, a
fi întreg la minte, a fi cu mintea
întreagă, a fi cu judecată, a fi cu
bunsimţ; 2. a se purta cu înţe-
lepciune, a fi înţelept, cumpătat,
modest.
ρτφπξνίζτ – [1] (vb) a face în-
ţelept, cumpătat, ascultător, cu
bu nsimţ, cu judecată, a înţe-
lepţi, a învăţa.
ρτφπξνιρμός, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) cumpătare, moderaţie,
sobrietate, prudenţă, înţelep-
ciune.
ρτφπόντς – [1] (adv) cu înţe-
lepciune, cu cumpătare.
ρτφπξρύνη, -ης, ἡ – [3] (subst)
1. înţelepciune; 2. cumpătare,
cuminţenie, ruşine, sfială, mo-
destie, moderaţie.
ρώφπτν, -ξν – [4] (adj) echili-
brat, moderat, modest, cumpă-
tat, înţelept, cu bunsimţ, cu ju-
decată, cu mintea trează, întreg
la minte.
ςαβέπνη, -ης, ἡ – [1] (subst) han,
tavernă.
Σαβιοά, ἡ – [2] (subst) Tabita.
ςάγμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
156
ηαπεηλόσ
ceată, tagmă, categorie, treaptă,
rând, şir.
ςακςός, -ή, -όν – [1] (adj) rân-
duit, fixat, stabilit.
ςαλαιπτπέτ – [1] [1aor.:
ἐηαιαηπψξεζα] (vb) a fi neferi-
cit, a-şi da seama de nefericire,
de nimicnicie, a fi pătruns de
durere.
ςαλαιπτπία, -ας, ἡ – [2] (subst)
necaz, suferinţă, zbucium, tru-
dă, osteneală, durere, nenoroci-
re.
ςαλαίπτπξς, -ξν – [2] (adj) ne-
fericit, nenorocit, deplorabil,
vrednic de plâns, ticălos, ne-
mernic.
ςαλανςιαῖξς, -α, -ξν – [1] (adj)
care cântăreşte un talant.
ςάλανςξν, -ξσ, ςό – [14] (subst)
talant (26 sau 36 kg).
ςαλιοά – [1] (subst. indecl)
Talita, fată, fetiță, fiică, copilă.
ςαμεῖξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
cămară, cameră, tainiță.
ςάυις, -ετς, ἡ – [9] (subst) ordin,
grup.
ςαπεινός, -ή, -όν – [8] (adj)
smerit, umil, modest, neînsem-
nat, simplu, fără trufie, netrufaş,
nemândru, de condiţie joasă.
ςαπεινξφπξρύνη, -ης, ἡ – [7]
(subst) smerenie, umilinţă, mo-
destie.
ςαπεινόφπτν, -ξν – [1] (adj)
umil, smerit.
ςαπεινότ – [14] [viit.:
ηαπεηλψζσ; 1aor.: ἐηαπείλσζα;
1aor. pas.: ἐηαπεηλψζελ; 1viit.
pas.: ηαπεηλσζήζνκαη] (vb) 1. a
coborî, a (se) pleca, a (se)
smeri; 2. a umili, a înjosi, a
ηαπείλσζηο
micşora.
ςαπείντρις, -ετς, ἡ – [4] (subst)
smerenie, umilinţă, modestie,
umilire, înjosire.
ςαπάρρτ – [17] [impf.:
ἐηάξαζζνλ; 1aor.: ἐηάξαμα; pf.
pas.: ηεηάξαγκαη; 1aor. pas.:
ἐηαξάρζελ] (vb) 1. a tulbura, a
agita; 2. a impresiona, a tulbura,
a răvăşi.
ςάπαγξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
tulburare, agitaţie, tumult, dez-
ordine.
Σαπρεύς, -έτς, ὁ – [2] (subst)
din Tars.
Σαπρός, -ξῦ, ἡ – [3] (subst)
Tars.
ςαπςαπότ – [1] [1aor.:
ἐηαξηάξσζα] (vb) a prăvăli, a
arunca în Tartar.
ςάρρτ – [8] [1aor.: ἔηαμα; med.:
ἐηαμάκελ; pf.: ηέηαρα; pf. pas.:
ηέηαγκαη] (vb) 1. a rândui, a
orândui, a pune în ordine, a
aranja; 2. a porunci, a hotărî, a
decide.
ςαῦπξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) taur,
bou.
ςαφή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) în-
mormântare, mormânt.
ςάφξς, -ξσ, ὁ – [7] (subst) mor-
mânt.
ςάγα – [2] (adv) posibil, probabil.
ςαγέτς – [15] (adv) repede, iute,
prompt, rapid, îndată, grabnic,
curând, degrabă.
ςαγινός, -ή, -όν – [2] (adj) imi-
nent, grabnic, rapid.
ςάγξς, -ξσς, ςό – [8] (subst) vi-
teză, iuţeală, rapiditate, repezi-
ciune.
ςαγύς, -εῖα – [13] (adv) prompt,
ηειεζθνξέσ
rapid, grabnic, iute, vioi.
ςέ – [215] (conj) și (particulă en-
clitică).
ςεῖγξς, -ξσς, ςό – [9] (subst) zid,
perete.
ςεκμήπιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
dovadă, probă, mărturie, semn.
ςεκνίξν, -ξσ, ςό – [8] (subst)
copil mic, copilaş, copil.
ςεκνξγξνέτ – [1] (vb) a naşte co-
pii, a da naştere, a zămisli, a
procrea.
ςεκνξγξνία, -ας, ἡ – [1] (subst)
naştere, zămislire, procreaţie.
ςέκνξν, -ξσ, ςό – [99] (subst)
copil.
ςεκνξςπξφέτ – [1] [1aor.:
ἐηεθλνηξφθεζα] (vb) a-şi creşte
copiii.
ςέκςτν, -ξνξς, ὁ – [2] (subst)
dulgher, teslar.
ςέλειξς, -α, -ξν – [19] (adj)
ajuns la desăvârşire, terminat,
isprăvit, adult, desăvârşit.
ςελειόςης, -ηςξς, ἡ – [2] (subst)
desăvârşire, împlinire, perfec-
ţiune, maturitate.
ςελειότ – [23] [1aor.: ἐηειείσζα;
pf.: ηεηειείσθα; pf. pas.:
ηεηειείσκαη; 1aor. pas.:
ἐηειεηψζελ] (vb) 1. a termina, a
sfârşi, a împlini, a duce la ca-
păt, a realiza, a săvârşi; 2. a de-
săvârşi, a duce la desăvârşire.
ςελείτς – [1] (adv) în chip desă-
vârşit, pe deplin.
ςελείτρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
desăvârşire, împlinire.
ςελειτςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
înfăptuitor, realizator, împlini-
tor, cel care duce la împlinire.
ςελερφξπέτ – [1] (vb) a rodi, a
157
ηειεπηάσ
face rod, a aduce rod, a ajunge
la maturitate, a se coace.
ςελεσςάτ – [11] [1aor.:
ἐηειεχηεζα; pf.: ηεηειεχηεθα]
(vb) a sfârşi, a muri.
ςελεσςή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) sfâr-
şit.
ςελέτ – [28] [viit.: ηειέζσ; 1aor.:
ἐηέιεζα; pf.: ηεηέιεθα; pf. pas.:
ηεηέιεζκαη; 1aor. pas.:
ἐηειέζζελ; 1viit. pas.:
ηειεζζήζνκαη] (vb) 1. a sfârşi, a
termina, a săvârşi, a isprăvi, a
se descotorosi de cineva; 2. a
plăti, a se achita de o datorie.
ςέλξς, -ξσς, ςό – [40] (subst) 1.
sfârşit, încheiere, încetare, ca-
păt; 2. plată, sumă plătită, im-
pozit, bir, dajdie, tribut, vamă,
taxă.
ςελώνης, -ξσ, ὁ – [21] (subst)
vameș, perceptor, încasator.
ςελώνιξν, -ξσ, ςό – [3] (subst)
birou vamal, vamă.
ςέπας, -αςξς, ςό – [16] (subst)
minuni, miracole.
Σέπςιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Terțius.
Σέπςσλλξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Tertulus, retor, avocat al vrăj-
maşilor lui Pavel.
ςέρραπες – [41] (adj) patru.
ςερραπερκαιδέκαςξς, -η, -ξν –
[2] (adj) al patrusprezecelea.
ςερρεπάκξνςα – [22] (adj) pa-
truzeci.
ςερρεπακξνςαεςής, -ές – [2]
(adj) patruzeci de ani.
ςεςαπςαῖξς, -α, -ξν – [1] (adj) al
patrulea.
ςέςαπςξς, -η, -ξν – [10] (adj) 1.
al patrulea; 2. pătrime, a patra
158
ηεξέσ
parte, sfert.
ςεςπααπγέτ – [3] (vb) a fi te-
trarh.
ςεςπαάπγης, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
tetrarh.
ςεςπάγτνξς, -ξν – [1] (adj) cu
patru colțuri, pătrat.
ςεςπάδιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
număr de patru, reuniune de
patru persoane, patru lucruri,
strajă de patru ostaşi.
ςεςπακιργίλιξι, -αι, -α – [5]
(adj) patru mii.
ςεςπακόριξι, -αι, -α – [4] (adj)
patru sute.
ςεςπάμηνξς, -ξσ, ἡ – [1] (adj) de
patru luni, care durează patru
luni.
ςεςπαπλξῦς, -ῆ, -ξῦν – [1] (adj)
împătrit, cvadruplu, de patru ori
mai mult.
ςεςπάπξσς – [3] (adj) cu patru
picioare, patruped.
ςεφπότ – [1] [1aor.: ἐηέθξσζα]
(vb) a preface în cenuşă.
ςέγνη, -ης, ἡ – [3] (subst) meş-
teşug, meserie, pricepere, în-
demânare, măiestrie.
ςεγνίςης, -ξσ, ὁ – [4] (subst)
meşter, meşteşugar, meseriaş,
făuritor.
ςήκξμαι – [1] (vb) a topi.
ςηλασγῶς – [1] (adv) limpede,
clar, evident, precis.
ςηλικξῦςξς, -αύςη, -ξῦςξ – [4]
(adj) atât de mare, atât de larg.
ςηπέτ – [70] [impf.: ἐηήξνπλ;
viit.: ηεξήζσ; 1aor.: ἐηήξεζα;
pf.: ηεηήξεθα; pf. pas.:
ηεηήξεκαη; 1aor. pas.:
ἐηεξήζελ] (vb) 1. a păzi, a su-
praveghea, a veghea asupra
ηήξεζηο
cuiva; 2. a păzi (legea), a res-
pecta (legea), a împlini (legea, o
poruncă).
ςήπηρις, -ετς, ἡ – [3] (subst) 1.
pază, temniţă, închisoare; 2. ac-
ţiunea de a respecta, de a păzi
(legile, poruncile), respectare.
Σιβεπιάς, -άδξς, ἡ – [3] (subst)
Tiberiada.
Σιβέπιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Tiberiu.
ςίοημι – [100] [impf.: ἐηίζνπλ;
viit.: ζήζσ; med.: ζήζνκαη;
1aor.: ἔζεθα; 2aor. subj.: ζ῵;
imperativ 2pl.: ζέηε; inf.:
ζεῖλαη; ptc.: ζείο; med.: ἐζέκελ;
pf.: ηέζεηθα; pf. pas.: ηέζεηκαη;
1aor. pas.: ἐηέζελ] (vb) 1. a
pune, a așeza; 2. a îndoi ge-
nunchii, a cădea în genunchi; 3.
a pune deoparte; 4. a rândui
spre, a hărăzi pentru, spre, a
destina spre.
ςίκςτ – [18] [viit. med.: ηέμνκαη;
2aor.: ἔηεθνλ; 1aor. pas.:
ἐηέρζελ] (vb) a da naștere, a
crea, a produce.
ςίλλτ – [3] [impf.: ἔηηιινλ] (vb) a
săpa, a smulge.
Σιμαῖξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Timeu.
ςιμάτ – [21] [viit.: ηηκήζσ; 1aor.:
ἐηίκεζα; med.: ἐηηκεζάκελ; pf.
pas.: ηεηίκεκαη] (vb) 1. a eva-
lua, a preţui, a estima, a pune
(fixa) un preţ; 2. a trata cu cin-
ste, a cinsti.
ςιμή, -ῆς, ἡ – [41] (subst) 1. preţ
datorat, valoare, sumă plătită
sau primită; 2. stimă, conside-
raţie, cinste, onoare.
ςίμιξς, -α, -ξν – [13] (adj) 1. de
ηνικάσ
mare valoare, scump, preţios; 2.
cinstit, stimat, onorat, respectat.
ςιμιόςης, -ηςξς, ἡ – [1] (subst)
opulenţă, bogăţie, belşug, co-
moară, abundenţă de bunuri
preţioase.
Σιμόοεξς, -ξσ, ὁ – [24] (subst)
Timotei.
Σίμτν, -τνξς, ὁ – [1] (subst)
Timon.
ςιμτπέτ – [2] [1aor. pas.:
ἐηηκσξήζελ] (vb) a pedepsi.
ςιμτπία, -ας, ἡ – [1] (subst) pe-
deapsă.
ςίντ – [1] [viit.: ηίζσ] (vb) a fi
pedepsit, a lua ca pedeapsă, a
plăti, a se achita de o obligaţie.
ςὶς1, ςὶ – [534] (pron) 1. cineva,
ceva, unul, una; 2. vreunul, ce-
va, un anumit lucru.
ςίς2, ςί – [555] (pron) care?, ci-
ne?, ce?, de ce?.
Σίςιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) Tițiu.
ςίςλξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) in-
scripţie, titlu, tăbliţă.
Σίςξς, -ξσ, ὁ – [13] (subst) Titus.
ςξιγαπξῦν – [2] (part) de aceea,
din acestă cauză, iată deci pen-
tru ce, prin urmare.
ςξίνσν – [3] (conj) deci, prin ur-
mare, aşadar.
ςξιόρδε, -άδε, -όνδε – [1] (adj)
astfel de, asemenea.
ςξιξῦςξς, -αύςη, -ξῦςξν – [57]
(adj) asemănător, similar, ase-
menea.
ςξῖγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) zid,
perete.
ςόκξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) ceea
ce este născut, creat, produs.
ςξλμάτ – [16] [impf.: ἐηφικσλ;
159
ηνικεξόο
viit.: ηνικήζσ; 1aor.:
ἐηφικεζα] (vb) a îndrăzni, a
cuteza.
ςξλμηπός – [1] (adv) îndrăzneţ,
curajos, cutezător.
ςξλμηςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
om îndrăzneţ, curajos, cuteză-
tor.
ςξμός, -ή, -όν – [1] (adj) mai
tăios, mai ascuţit.
ςόυξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) arc.
ςξπάζιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
topaz.
ςόπξς, -ξσ, ὁ – [94] (subst) 1. un
loc; 2. slujbă, funcţie, post, ser-
viciu, ocupaţie; 3. pasaj, frag-
ment dintr-o carte.
ςξρξῦςξς, -αύςη, -ξῦςξν – [20]
(adj) atât de mare, atât de mult,
atât de numeros, aşa de mare,
aşa de mult.
ςόςε – [160] (adv) atunci, în acea
vreme, în acel moment, în acel
timp.
ςπάγξς, -ξσ, ὁ – [4] (subst) ţap.
ςπάπεζα, -ης, ἡ – [15] (subst) 1.
masă; 2. masa pâinilor punerii
înainte.
ςπαπεζίςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
zaraf, schimbător de bani, ban-
cher.
ςπαῦμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
rană.
ςπασμαςίζτ – [2] [1aor.:
ἐηξαπκάηηζα; pf. pas.:
ηεηξαπκάηηζκαη] (vb) a răni.
ςπαγηλίζξμαι – [1] [pf. pas. ptc.:
ηεηξαρειηζκέλνο] (vb) a des-
coperi, a expune loviturilor.
ςπάγηλξς, -ξσ, ὁ – [7] (subst)
gât, grumaz, ceafă.
ςπαγύς, -εῖα, -ύ – [2] (adj)
160
ηξόκνο
stâncos, colţuros, bolovănos,
desfundat, gloduros.
Σπαγτνῖςις, -ιδξς, ἡ – [1]
(subst) Trahonitida.
ςπεῖς, -ςπία – [69] (adj) trei.
ςπέμτ – [3] (vb) 1. a tremura; 2. a
se teme.
ςπέφτ – [9] [1aor.: ἔζξεςα; pf.
pas.: ηέζξακκαη] (vb) a face să
crească, a hrăni.
ςπέγτ – [20] [impf.: ἔηξερνλ;
2aor.: ἔδξακνλ] (vb) a alerga, a
fugi.
ςπῆμα, -ςξς, ςό – [1] (subst) ga-
ură, deschidere, orificiu, ureche.
ςπιάκξνςα – [11] (adj) treizeci.
ςπιακόριξι, -αι, -α – [2] (adj)
trei sute.
ςπίβξλξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
mărăcine, ciulin, scaiete.
ςπίβξς, -ξσ, ἡ – [3] (subst) căra-
re, cale, potecă, drum.
ςπιεςία, -ας, ἡ – [1] (subst) du-
rată de trei ani, perioada de trei
ani.
ςπίζτ – [1] (vb) 1. a face un
zgomot strident, ascuţit; 2. a
scrâşni din dinţi.
ςπίμηνξς – [1] (adj) de trei luni,
trimestrial.
ςπίς – [12] (adv) de trei ori.
ςπίρςεγξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
etajul al treilea.
ςπιργίλιξι, -αι, -α – [1] (adj) trei
mii.
ςπίςξς, -η, -ξν – [56] (adj) 1. al
treilea; 2. a treia parte, treime.
ςπίγινξς, -η, -ξν – [1] (adj) tre-
mur, cutremur, frică, spaimă.
ςπόμξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) tre-
murături, tremurător.
ηξνπή
ςπξπή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) ocol,
schimbare, întorsătură, revolu-
ţie astrală.
ςπόπξς, -ξσ, ὁ – [13] (subst) în-
torsătură, turnură, chip, fel,
mod, privinţă, manieră.
ςπξπξφξπέτ – [1] [1aor.:
ἐηξνπνθφξεζα] (vb) a suporta
caracterul cuiva.
ςπξφή, -ῆς, ἡ – [16] (subst) hra-
nă, mâncare, aliment.
Σπόφιμξς, -ξσ, ὁ – [3] (subst)
Trofim.
ςπξφός, -ξῦ, ἡ – [1] (subst) doi-
că, dădacă.
ςπξγιά, -ᾶς, ἡ – [1] (subst) urmă
de roată, urmă, cărare, potecă.
ςπξγός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) roata
vieții, cursul existenţei, drumul
vieţii.
ςπύβλιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
vas, farfurie, blid.
ςπσγάτ – [3] [1aor.: ἐηξχγεζα]
(vb) a recolta, a culege, a culege
via.
ςπσγών, -όνξς, ἡ – [1] (subst)
turturică, turturea.
ςπσμαλιά, -ᾶς, ἡ – [1] (subst)
gaură, ureche de ac.
ςπύπημα, -αςξς, ςό – [1] (subst)
gaură, ureche de ac.
Σπύφαινα, -ης, ἡ – [1] (subst)
Trifena.
ςπσφάτ – [1] [1aor.: ἐηξχθεζα]
(vb) a trăi în desfătare, a se
desfăta, a trăi în plăceri.
ςπσφή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) des-
fătare, plăcere, viaţă senzuală,
lux.
Σπσφῶρα, -ης, ἡ – [1] (subst)
Trifosa.
Τπρηθόο
Σπῳάς, -άδξς, ἡ – [6] (subst)
Troia.
ςπώγτ – [6] (vb) a mânca, a roa-
de.
ςσγγάντ – [12] [2aor.: ἔηπρνλ;
pf.: ηέηεπρα ηέηπρα and
ηεηχρεθα] (vb) a dobândi, a
câştiga, a obţine.
ςσμπανίζτ – [1] [1aor. pas.:
ἐηπκπαλίζζελ] (vb) a lovi, a
chinui, a tortura.
ςσπικῶς – [1] (adv) în chip spe-
cific, pentru a servi ca exemplu,
ca pildă.
ςύπξς, -ξσ, ὁ – [15] (subst) 1.
semn, urmă, amprentă; 2. chip,
figură, imagine, efigie; 3. mo-
del, pildă, exemplu, asemănare,
tip.
ςύπςτ – [13] [impf.: ἔηππηνλ]
(vb) a lovi, a bate, a da o lovi-
tură.
Σύπαννξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Tiran.
Σύπιξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
tirian.
Σύπξς, -ξσ, ἡ – [11] (subst) Tir.
ςσφλός, -ή, -όν – [50] (adj) orb.
ςσφλότ – [3] [1aor.: ἐηχθισζα;
pf.: ηεηχθισθα] (vb) a orbi, a
lua vederea cuiva.
ςύφξμαι – [1] (vb) a scoate fum,
a fumega, a face fum.
ςσφόξμαι – [3] [pf. pas.:
ηεηχθσκαη; 1aor. pas.:
ἐηπθψζελ] (vb) a fi umflat de
mândrie, a se trufi, a se mândri,
a se îngâmfa.
ςσφτνικός, -ή, -όν – [1] (adj) de
furtună, vijelios.
Σσγικός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst)
Tihic.
161
ὑαθίλζηλνο
ὑακίνοινξς, -η, -ξν – [1] (adj)
de culoarea hiacintului.
ὑάκινοξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
hiacint, piatră preţioasă de cu-
loare violet sau albastru închis.
ὑάλινξς, -η, -ξν – [3] (adj) de
sticlă, care seamănă cu sticla,
transparent precum sticla, pre-
cum cristalul.
ὕαλξς, -ξσ, ἡ – [2] (subst) sticlă.
ὑβπίζτ – [5] [1aor.: ὕβξηζα;
1aor. pas.: ὑβξίζζελ; 1viit.
pas.: ὑβξηζζήζνκαη] (vb) a bat-
jocori, a ocărî.
ὕβπις, -ετς, ἡ – [3] (subst) 1.
trufie, orgoliu, insolenţă; 2. de-
făimare, insultă, ofensă; 3. pa-
gubă, stricăciune, vătămare,
primejdie.
ὑβπιρςής, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
obraznic, semeţ, batjocoritor,
violent.
ὑγιαίντ – [12] (vb) a fi sănătos.
ὑγιής, -ές – [11] (adj) sănătos,
teafăr.
ὑγπός, -ά, -όν – [1] (adj) 1. mu-
iat, ud, umed; 2. plin de sevă,
verde.
ὑδπία, -ας, ἡ – [3] (subst) vas
pentru apă, urcior, găleată.
ὑδπξπξςέτ – [1] (vb) a bea apă.
ὑδπτπικός, -ή, -όν – [1] (adj)
hidropic, bolnav de hidropică.
ὕδτπ, ὕδαςξς, ςό – [76] (subst)
apă.
ὑεςός, -ξσ, ὁ – [5] (subst) ploaie.
σἱξοερία, -ας, ἡ – [5] (subst)
adopţie, înfiere.
σἱός, -ξῦ, ὁ – [377] (subst) 1.
fiu; 2. descendent, urmaş.
ὕλη, -ης, ἡ – [1] (subst) lemn,
162
ὑπέξ
pădure, codru.
῾Τμέναιξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
Hymeneu.
ὑμέςεπξς, -α, -ξν – [11] (adj) al
vostru, a voastră.
ὑμνέτ – [4] [impf.: ὕκλνπλ; viit.:
ὑκήλζσ; 1aor.: ὕκλεζα] (vb) 1.
a cânta; 2. a lăuda.
ὕμνξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) imn,
cântec de laudă.
ὑπάγτ – [79] [impf.: ὑπ῅γνλ] (vb)
a pleca, a se duce, a se îndepăr-
ta, a se retrage, a merge.
ὑπακξή, -ῆς, ἡ – [15] (subst)
supunere, ascultare.
ὑπακξύτ – [21] [impf.:
ὑπήθνπνλ] (vb) 1. a asculta cu
multă atenţie, a fi atent la; 2. a
asculta de, a se supune.
ὕπανδπξς, -ξν – [1] (adj) căsă-
torită.
ὑπανςάτ – [10] [viit.: ὑπαληήζσ;
1aor.: ὑπήληεζα] (vb) 1. a veni
la întâlnire, a întâmpina; 2. a
lua cu asalt, a se împotrivi.
ὑπάνςηρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
întâlnire, întâmpinare.
ὕπαπυις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
avere, bunuri.
ὑπάπγτ – [60] [impf.: ὑπήξρνλ]
(vb) a exista, a se afla, a se găsi,
a fi la îndemână, a fi la dispozi-
ţia cuiva.
ὑπείκτ – [1] (vb) a ceda locul, a
se retrage, a fi supus, a se su-
pune.
ὑπενανςίξς, -α, -ξν – [2] (adj)
potrivnic, ostil, adversar, ina-
mic, contrar, răzvrătit.
ὑπέπ – [150] (prep + gesuadvst.)
1. deasupra, peste; 2. pentru, în
favoarea. , (prep + ac) dincolo
ὑπεξαίξνκαη
de, peste, mai presus de, mai
presus de, mai mare ca.
ὑπεπαίπξμαι – [3] (vb) 1. a se
ridica, a se înălţa; 2. a se revol-
ta, a protesta.
ὑπέπακμξς, -ξν – [1] (adj) 1.
care are vârsta măritişului; 2. a
cărui dorinţă este fierbinte.
ὑπεπάντ – [3] (prep +
gesuadvst.) mai presus de, dea-
supra, peste.
ὑπεπασυάντ – [1] (vb) a creşte
mult, peste măsură, a se dez-
volta în chip minunat.
ὑπεπβαίντ – [1] (vb) a depăşi, a
trece dincolo, a călca, a viola
legea.
ὑπεπβαλλόνςτς – [1] (adv) peste
măsură, cu mult mai mult, infi-
nit mai mult.
ὑπεπβάλλτ – [5] (vb) a depăşi, a
întrece, a fi deasupra, a fi supe-
rior.
ὑπεπβξλή, -ῆς, ἡ – [8] (subst)
înălţime, importanţă, strălucire,
glorie, caracter excepţional, ex-
traordinar.
ὑπεπέκεινα – [1] (adv) dincolo.
ὑπεπεκπεπιρρξῦ – [3] (adv) cu
mult mai presus, în mod exce-
siv, mai presus de măsura
obişnuită.
ὑπεπεκςείντ – [1] (vb) a întinde
sau a lungi peste măsură.
ὑπεπεκγύννξμαι – [1] (vb) a se
revărsa, a da pe dinafară.
ὑπεπενςσγγάντ – [1] (vb) a in-
terveni în favoarea cuiva, a in-
terveni pentru, a mijloci pentru.
ὑπεπέγτ – [5] (vb) a fi superior, a
depăşi, a întrece, a covârşi, a se
remarca, a se ridica deasupra, a
ὑπήθννο
se distinge.
ὑπεπηφανία, -ας, ἡ – [1] (subst)
trufie, mândrie, semeţie, vani-
tate, orgoliu.
ὑπεπήφανξς, -ξν – [5] (adj) tru-
faş, mândru, semeţ, orgolios,
vanitos.
ὑπεπλίαν – [2] (adv) în chip ex-
cesiv, în chip superior.
ὑπεπνικάτ – [1] (vb) a învinge în
întregime, a fi mare învingător.
ὑπέπξγκξς, -ξν – [2] (adj) um-
flat peste măsură, foarte umflat,
enorm, nemăsurat.
ὑπεπξπάτ – [1] [2aor.:
ὑπεξεῖδνλ] (vb) a trece cu ve-
derea, a închide ochii asupra.
ὑπεπξγή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) su-
perioritate, autoritate.
ὑπεππεπιρρεύτ – [2] [1aor.:
ὑπεξεπεξίζζεπζα] (vb) 1. a
prisosi; 2. a fi copleşit, a fi co-
vârşit de.
ὑπεππεπιρρῶς – [1] (adv) peste
măsură, în mod excesiv.
ὑπεππλεξνάζτ – [1] [1aor.:
ὑπεξεπιεφλαζα] (vb) a prisosi.
ὑπεπσψότ – [1] [1aor.:
ὑπεξχςσζα] (vb) a înălţa peste
măsură, a înălţa în cel mai înalt
grad, a preaînălţa.
ὑπεπφπξνέτ – [1] (vb) a fi înfu-
murat, a fi mândru, vanitos, a
avea o părere prea bună despre
sine.
ὑπεπῷξν, -ξσ, ςό – [4] (subst)
ultimul etaj, încăperea de la
etaj, camera de sus.
ὑπέγτ – [1] (vb) a suferi (o pe-
deapsă).
ὑπήκξξς, -ξν – [3] (adj) ascultă-
tor, supus, docil.
163
ὑπεξεηέσ
ὑπηπεςέτ – [3] [1aor.:
ὑπεξέηεζα] (vb) 1. a sluji, a fi
în slujba cuiva, a fi supus cuiva;
2. a avea grijă de, a lucra pen-
tru.
ὑπηπέςης, -ξσ, ὁ – [20] (subst)
vâslaş sub ordinele unei căpe-
tenii, slujitor, subordonat.
ὕπνξς, -ξσ, ὁ – [6] (subst) somn.
ὑπό – [220] (prep + gesuadvst.)
de, de către, din cauza. , (prep
+ dat) sub, la picioarele. , (prep
+ ac) sub.
ὑπξβάλλτ – [1] [1aor.:
ὑπέβαινλ] (vb) a pune sub, a
mitui, a corupe.
ὑπξγπαμμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
pildă, model, exemplu.
ὑπόδειγμα, -ςξς, ςό – [6] (subst)
1. pildă, model, exemplu; 2.
chip, umbră, închipuire.
ὑπξδείκνσμι – [6] [viit.:
ὑπνδείμσ; 1aor.: ὑπέδεημα] (vb)
a arăta, a indica, a învăţa pe ci-
neva, a demonstra.
ὑπξδέξμαι – [3] [1aor. med.:
ὑπεδεζάκελ; pf. med. ptc.:
ὑπνδεδεκέλνο] (vb) a lega pe
dedesubt, a încălţa (sandalele),
a se încălţa.
ὑπξδέγξμαι – [4] [1aor.:
ὑπεδεμάκελ; pf.: ὑπνδέδεγκαη]
(vb) a primi, a primi în casă
(sub acoperişul său), a întâm-
pina.
ὑπόδημα, -ςξς, ςό – [10] (subst)
încălţăminte, sandală, sanda.
ὑπόδικξς, -ξν – [1] (adj) care
poate fi citat în justiţie, supus
judecăţii, învinovăţit, vinovat.
ὑπξζύγιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
animal de tracţiune, de corvoa-
164
ὑπνκνλή
dă, dobitoc, măgar.
ὑπξζώννσμι – [1] [ptc.:
ὑπνδσλλχο] (vb) a încinge co-
rabia pe dedesubt, a încinge, a
lega, a strânge.
ὑπξκάςτ – [11] (prep +
gesuadvst.) jos, dedesubt, sub,
în josul.
ὑπξκπίνξμαι – [1] (vb) a juca cu
făţărnicie rolul de, a se preface,
a simula.
ὑπόκπιρις, -ετς, ἡ – [6] (subst)
făţărnicie, prefăcătorie, ipocri-
zie.
ὑπξκπιςής, -ξῦ, ὁ – [17] (subst)
actor, comedian, ipocrit, făţar-
nic, prefăcut.
ὑπξλαμβάντ – [5] [2aor.:
ὑπέιαβνλ] (vb) 1. a lua pe de-
desubt, a sustrage; 2. a primi, a
sprijini.
ὑπόλειμμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
rămășiță.
ὑπξλείπτ – [1] [1aor. pas.:
ὑπειείθζελ] (vb) a rămâne.
ὑπξλήνιξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
teasc, bazinul teascului.
ὑπξλιμπάντ – [1] (vb) a părăsi, a
lăsa in urmă.
ὑπξμέντ – [17] [1aor.: ὑπέκεηλα;
pf. ptc.: ὑπνκεκελεθψο] (vb) 1.
a rămâne în urmă; 2. a rezista, a
nu ceda, a stărui.
ὑπξμιμνῄρκτ – [7] [viit.:
ὑπνκλήζσ; 1aor.: ὑπέκλεζα;
1aor. pas.: ὑπεκλήζζελ] (vb) a
aminti, a aduce aminte.
ὑπόμνηρις, -ετς, ἡ – [3] (subst)
memorial, amintire, aducere
aminte.
ὑπξμξνή, -ῆς, ἡ – [32] (subst)
răbdare, stăruinţă. perseverenţă,
ὑπνλνέσ
tenacitate, statornicie.
ὑπξνξέτ – [3] [impf.: ὑπελφνπλ]
(vb) a socoti, a bănui, a presu-
pune, a crede, a-şi închipui.
ὑπόνξια, -ας, ἡ – [1] (subst)
presupunere, bănuială, suspici-
une.
ὑπξπλέτ – [2] [1aor.:
ὑπέπιεπζα] (vb) a naviga la
adăpost.
ὑπξπνέτ – [1] [1aor.:
ὑπέπλεπζα] (vb) a sufla uşor.
ὑπξπόδιξν, -ξσ, ςό – [7] (subst)
scăunaş, scăunel pentru picioa-
re.
ὑπόρςαρις, -ετς, ἡ – [5] (subst)
substanţă, esenţă, fiinţă, reali-
tate.
ὑπξρςέλλτ – [4] [impf.:
ὑπέζηειινλ; 1aor. med.:
ὑπεζηεηιάκελ] (vb) 1. a se sus-
trage, a se eschiva, a se feri; 2. a
se retrage, a abandona, a se în-
depărta, a se îndoi.
ὑπξρςξλή, -ῆς, ἡ – [1] (subst)
îndoială, abandonare, teamă,
frică, slăbiciune, laşitate.
ὑπξρςπέφτ – [35] [impf.:
ὑπέζηξεθνλ; viit.: ὑπνζηξέςσ;
1aor.: ὑπέζηξεςα] (vb) a se în-
toarce, a se întoarce la, a se în-
toarce de la.
ὑπξρςπτννύτ – [1] [impf.:
ὑπεζηξψλλπνλ] (vb) a întinde, a
aşterne, a pune sub.
ὑπξςαγή, -ῆς, ἡ – [4] (subst)
supunere, ascultare.
ὑπξςάρρτ – [38] [1aor.:
ὑπέηαμα; pf. pas.: ὑπνηέηαγκαη;
2aor. pas.: ὑπεηάγελ; 2viit.
pas.: ὑπνηαγήζνκαη] (vb) a su-
pune, a subordona.
ὑςειόο
ὑπξςίοημι – [2] [1aor.: ὑπέζεθα]
(vb) 1. a se apleca, a face cu-
noscut, a învăța; 2. a pune îna-
intea ochilor, a expune vederii,
a prezenta, a înfăţişa, a oferi.
ὑπξςπέγτ – [1] [2aor.:
ὑπέδξακνλ] (vb) a trece (a na-
viga) pe lângă.
ὑπξςύπτρις, -ετς, ἡ – [2]
(subst) pildă, model, exemplu,
dreptar.
ὑπξφέπτ – [3] [1aor.: ὑπήλεγθα]
(vb) a răbda, a îndura, a suferi,
a suporta.
ὑπξγτπέτ – [2] [1aor.:
ὑπερψξεζα] (vb) a se retrage, a
se îndepărta, a pleca.
ὑπτπιάζτ – [2] (vb) a lovi, a în-
vineţi, a stâlci în bătaie, a mo-
lesta, a enerva, a bate la cap, a
supăra, a chinui, a pedepsi.
ὗς, -ὑός, ἡ – [1] (subst) porc.
ὕρρτπξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
isop.
ὑρςεπέτ – [16] [1aor.: ὑζηέξεζα;
pf.: ὑζηέξεθα; 1aor. pas.:
ὑζηεξήζελ] (vb) a fi în întârzi-
ere, a fi în urmă, a rămâne în
urmă.
ὑρςέπημα, -ςξς, ςό – [9] (subst)
1. lipsă, nevoie, sărăcie; 2. ceea
ce lipseşte, insuficienţă, lacună,
gol.
ὑρςέπηρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
sărăcie, nevoie, lipsă.
ὕρςεπξς, -α, -ξν – [12] (adv)
ceea ce este în urmă, în spate,
care este în urmă.
ὑφανςός, -ή, -όν – [1] (adj) ţe-
sut.
ὑψηλός, -ή, -όν – [11] (adj)
mândru, trufaş, îngâmfat, mă-
165
ὑςεινθξνλέσ
reţ, semeţ, vanitos.
ὑψηλξφπξνέτ – [1] (vb) a fi se-
meţ, trufaş, sfidător, îngâmfat,
mândru, a se semeţi.
ὕψιρςξς, -η, -ξν – [13] (adj) lo-
curi foarte înalte, puterile cele
mai înalte, puterile cereşti, cel
mai înalt dintre ceruri. Ex.: ὁ
ὕψιρςξς = 'Cel Preaînalt'.
ὕψξς, -ξσς, ςό – [6] (subst) înăl-
țime, înalt.
ὑψότ – [20] [viit.: ὑςψζσ; 1aor.:
ὕςσζα; 1aor. pas.: ὑςψζελ;
1viit. pas.: ὑςσζήζνκαη] (vb) a
înălţa, a ridica.
ὕψτμα, -ςξς, ςό – [2] (subst) 1.
înălțime, lucru măreț; 2. putere
trufaşă, trufie, orgoliu, vanitate.
φάγξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) mân-
căcios.
φαιλόνης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
manta, mantie.
φαίντ – [31] [viit. med.:
θαλνῦκαη; 1aor.: ἔθαλα; 2aor.
pas.: ἐθάλελ; 2viit. pas.:
θαλήζνκαη] (vb) a luci, a stră-
luci, a lumina.
Ζάλεκ, ὁ – [1] (subst) Peleg.
φανεπός, -ά, -όν – [18] (adj) vi-
zibil, evident, vădit, clar, cu-
noscut, învederat, ceea ce se
poate vedea, ceea ce se poate
arăta.
φανεπότ – [49] [viit.:
θαλεξψζσ; 1aor.: ἐθαλέξσζα;
pf.: πεθαλέξσθα; pf. pas.:
πεθαλέξσκαη; 1aor. pas.:
ἐθαλεξψζελ; 1viit. pas.:
θαλεξσζήζνκαη] (vb) a face vi-
zibil, a arăta cu claritate, cu
evidenţă, a înfăţişa, a face cu-
noscut.
166
θέγγνο
φανεπῶς – [3] (adv) în chip des-
chis, pe faţă, sub ochii tuturor,
în chip public, în chip lămurit.
φανέπτρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
arătare, manifestare, evidenţă,
învederare.
φανός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) torţă,
felinar, lampă.
Ζανξσήλ, ὁ – [1] (subst) Fanuel,
Penuel.
φανςάζξμαι – [1] (vb) a arăta, a
da iluzia, a apărea, a dezvălui.
φανςαρία, -ας, ἡ – [1] (subst)
fast, pompă, alai, lux.
φάνςαρμα, -ςξς, ςό – [2] (subst)
apariţie, viziune, nălucă, fan-
tomă, umbră, spectru, stafie,
aparenţă.
φάπαγυ, -αγγξς, ἡ – [1] (subst)
vale, viroagă, prăpastie.
Ζαπαώ, ὁ – [5] (subst) Faraon.
Ζάπες, ὁ – [3] (subst) Fares.
Ζαπιραῖξς, -ξσ, ὁ – [98] (subst)
fariseu.
φαπμακεία, -ας, ἡ – [2] (subst)
băutură magică, vrajă, farmece,
vrăjitorie, magie, fermecătorie.
φάπμακξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
otravă, vrajă, vrăjitorie.
φάπμακξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
fermecător, vrăjitor, magician.
φάρις, -ετς, ἡ – [1] (subst) ves-
te, informaţie, zvon.
φάρκτ – [3] [impf.: ἔθαζθνλ]
(vb) a spune, a afirma, a susţi-
ne, a pretinde.
φάςνη, -ης, ἡ – [4] (subst) iesle,
staul.
φαῦλξς, -η, -ξν – [6] (adj) rău,
dăunător, josnic, abject.
φέγγξς, -ξσς, ςό – [2] (subst)
θείδνκαη
strălucire (a luminii), lumină.
φείδξμαι – [10] [viit.: θείζνκαη;
1aor.: ἐθεηζάκελ] (vb) 1. a
cruţa; 2. a se abţine, a se feri, a
evita.
φειδξμέντς – [2] (adv) cu zgâr-
cenie.
φέπτ – [66] [impf.: ἔθεξνλ; viit.:
νἴζσ; 1aor.: ἤλεγθα; 2aor. inf.:
ἐλεγθεῖλ; 1aor. pas.: ἞λέρζελ]
(vb) a căra, a aduce, a conduce.
φεύγτ – [29] [viit. med.:
θεχμνκαη; 2aor.: ἔθπγνλ] (vb)
1. a fugi; 2. a se feri, a evita, a
fugi de.
Ζῆλιυ, -ικξς, ὁ – [9] (subst)
Antonius sau Claudius Felix.
φήμη, -ης, ἡ – [2] (subst) ceea ce
se spune, zgomot, gălăgie, zar-
vă, zvon, veste.
φημί – [66] [impf./2aor.:
hird-person singular ἔθε] (vb) a
zice, a spune, a afirma, a decla-
ra.
Ζῆρςξς, -ξσ, ὁ – [13] (subst)
Porcius Festus.
φοάντ – [7] [1aor.: ἔθζαζα; pf.:
ἔθζαθα] (vb) 1. a o lua înainte,
a întrece, a depăşi; 2. a sosi, a
veni, a ajunge.
φοαπςός, -ή, -όν – [6] (adj) pie-
ritor, stricăcios, coruptibil.
φοέγγξμαι – [3] [1aor.:
ἐθζεγμάκελ] (vb) a vorbi, a
deschide gura, a grăi, a rosti, a
spune.
φοείπτ – [9] [viit.: θζεξ῵; 1aor.:
ἔθζεηξα; 2aor. pas.: ἐθζάξελ;
2viit. pas.: θζαξήζνκαη] (vb) 1.
a nimici, a distruge, a strica, a
ruina; 2. a corupe, a strica, a vi-
cia, a perverti.
θηιάξγπξνο
φοινξπτπινός, -ή, -όν – [1]
(adj) de la sfârşitul toamnei,
tomnatic, autumnal.
φοόγγξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst)
sunet, notă muzicală, voce, cu-
vânt, glas.
φοξνέτ – [1] (vb) a pizmui, a in-
vidia.
φοόνξς, -ξσ, ὁ – [9] (subst) in-
vidie, pizmă, reavoinţă, răutate,
ură, duşmănie.
φοξπά, -ᾶς, ἡ – [9] (subst) 1.
stricăciune, pieire, distrugere,
ruină, moarte, putrezire, nimi-
cire; 2. depravare, desfrâu, per-
vertire, decădere morală.
φιάλη, -ης, ἡ – [12] (subst) cupă,
bol.
φιλάγαοξς, -ξν – [1] (adj) iubi-
tor de bine, care iubeşte binele.
Ζιλαδέλφεια, -ας, ἡ – [2]
(subst) Filadelfia.
φιλαδελφία, -ας, ἡ – [6] (subst)
iubire frăţească, dragoste fra-
ternă.
φιλάδελφξς, -ξν – [1] (adj) care
îşi iubeşte fratele sau sora, iu-
bitor de frate (de soră).
φίλανδπξς – [1] (adj) care îşi
iubeşte soţul.
φιλανοπτπία, -ας, ἡ – [2]
(subst) 1. iubire de oameni
(vorbind despre Dumnezeu); 2.
bunătate, bunăvoinţă, îndatori-
re, primire ospitalieră.
φιλανοπώπτς – [1] (adv) cu
omenie, cu bunătate, cu bună-
voinţă.
φιλαπγσπία, -ας, ἡ – [1] (subst)
iubire de argint, iubire de bani,
lăcomie, avariţie.
φιλάπγσπξς, -ξν – [2] (adj) care
167
θίιαπηνο
iubeşte banii, iubitor de argint,
avar, lacom.
φίλασςξς, -ξν – [1] (adj) îndră-
gostit de sine, egoist, iubitor de
sine.
φιλέτ – [25] [impf.: ἐθίινπλ;
1aor.: ἐθίιεζα; pf.: πεθίιεθα]
(vb) 1. a iubi; 2. a da un semn
de prietenie, a săruta pe cineva.
φιλήδξνξς, -ξν – [1] (adj) 1. ca-
re iubeşte sau caută plăcerea; 2.
care iubeşte desfătarea, iubitor
de desfătări.
φίλημα, -ςξς, ςό – [7] (subst)
sărut, sărutare.
Ζιλήμτν, -ξνξς, ὁ – [1] (subst)
Filimon.
Ζίληςξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) Fi-
let.
φιλία, -ας, ἡ – [1] (subst) priete-
nie, dragoste.
Ζιλιππήριξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) filipean.
Ζίλιππξι, -τν, ὁ – [4] (subst)
Filipi.
Ζίλιππξς, -ξσ, ὁ – [36] (subst)
Filip.
φιλόοεξς, -ξν – [1] (adj) iubitor
de Dumnezeu.
Ζιλόλξγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Filolog.
φιλξνεικία, -ας, ἡ – [1] (subst)
dispută, discuţie, neînţelegere,
controversă.
φιλόνεικξς, -ξν – [1] (adj) cer-
tăreţ, gâlcevitor, cel care iubeş-
te cearta.
φιλξυενία, -ας, ἡ – [2] (subst)
iubire de străini, ospitalitate,
primire de oaspeţi, bună găzdu-
ire.
φιλόυενξς, -ξν – [3] (adj) ospi-
168
θιύαξνο
talier, primitor de străini, pri-
mitor de oaspeţi.
φιλξππτςεύτ – [1] (vb) a vrea să
ocupe primul loc, a dori întâie-
tatea.
φίλξς, -ξσ, ὁ – [29] (adj) drag,
scump, iubit, prieten.
φιλξρξφία, -ας, ἡ – [1] (subst)
filosofie.
φιλόρξφξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
filosof.
φιλόρςξπγξς, -ξν – [1] (adj) ca-
re iubeşte cu duioşie, cu tan-
dreţe pe ai săi; plin de tandreţe,
de duioşie, de gingăşie.
φιλόςεκνξς, -ξν – [1] (adj) care
îşi iubeşte copiii.
φιλξςιμέξμαι – [3] (vb) a se
strădui, a râvni, a năzui, a avea
ambiţia.
φιλξφπόντς – [1] (adv) cu prie-
tenie, prietenos.
φιμότ – [7] [viit.: θηκψζσ; 1aor.:
ἐθίκσζα; pf. pas.: se-
cond-person singular imperati-
ve πεθίκσζν; 1aor. pas.:
ἐθηκψζελ] (vb) a lega puternic
capul, a pune botniţă, a reduce
la tăcere, a închide gura cuiva, a
impune tăcerea, a face pe cine-
va să tacă.
Ζλέγτν, -ξνςξς, ὁ – [1] (subst)
Flegon.
φλξγίζτ – [2] (vb) a aprinde.
φλόυ, -φλξγός, ἡ – [7] (subst)
flacără, văpaie, pară.
φλσαπέτ – [1] (vb) a spune bali-
verne, a trăncăni, a flecări, a
defăima, a vorbi urât despre ci-
neva.
φλύαπξς, -ξν – [1] (adj) flecar,
guraliv, vorbăreţ, palavragiu.
θνβένκαη
φξβέξμαι – [95] [impf. pas.:
ἐθνβνχκελ; 1aor. pas.:
ἐθνβήζελ; 1viit. pas.:
θνβεζήζνκαη] (vb) 1. a se în-
fricoşa, a se înspăimânta, a se
teme, a-i fi frică; 2. a se teme
(în sens religios), a venera, a
respecta profund.
φξβεπός, -ά, -όν – [3] (adj) în-
fricoşător, înspăimântător, în-
grozitor, groaznic.
φόβηςπξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
fenomen înspăimântător, spai-
mă, groază.
φόβξς, -ξσ, ὁ – [47] (subst)
teamă, frică, spaimă, groază.
Ζξίβη, -ης, ἡ – [1] (subst) Fivi,
Febe.
Ζξινίκη, -ης, ἡ – [3] (subst)
Fenicia.
φξῖνιυ – [3] (subst) palmier,
finic.
φξνεύς, -έτς, ὁ – [7] (subst)
ucigaș, asasin.
φξνεύτ – [12] [viit.: θνλεχζσ;
1aor.: ἐθφλεπζα; 1viit. pas.:
θνλεπζήζνκαη] (vb) a omorî, a
ucide.
φόνξς, -ξσ, ὁ – [9] (subst) crimă,
omor, asasinat, ucidere, moarte.
φξπέτ – [6] [viit.: θνξέζσ; 1aor.:
ἐθφξεζα] (vb) a purta (îmbră-
căminte, podoabe).
Ζόπξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) for,
piaţă.
φόπξς, -ξσ, ὁ – [5] (subst) dare,
tribut, bir, impozit.
φξπςίζτ – [2] [pf. pas. ptc.:
πεθνξηηζκέλνο] (vb) a încărca,
a împovăra.
φξπςίξν, -ξσ, ςό – [6] (subst)
povară, greutate, sarcină, în-
θξόληκνο
cărcătură.
Ζξπςξσνᾶςξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) Fortunat.
φπαγέλλιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) bici.
φπαγελλότ – [2] [1aor.:
ἐθξαγέιισζα] (vb) a bate, a bi-
ciui, a flagela.
φπαγμός, -ξῦ, ὁ – [4] (subst)
zid, perete, gard, îngrăditură,
împrejmuire.
φπάζτ – [1] [1aor.: ἔθξαζα] (vb)
a explica, a lămuri, a desluşi.
φπάρρτ – [3] [1aor.: ἔθξαμα;
2aor. pas.: ἐθξάγελ; 2viit. pas.:
θξαγήζνκαη] (vb) a închide, a
îngrădi, a împrejmui.
φπέαπ, -αςξς, ςό – [7] (subst)
puţ, fântână.
φπεναπαςάτ – [1] (vb) a amăgi,
a înşela, a induce în eroare, a
trage pe sfoară.
φπεναπάςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
înşelător, amăgitor.
φπήν, -φπενός, ἡ – [2] (subst)
minte, judecată, raţiune.
φπίρρτ – [1] (vb) a tremura, a se
înfiora, a se cutremura.
φπξνέτ – [26] [impf.: ἐθξφλνπλ;
viit.: θξνλήζσ] (vb) 1. a avea
sentimente care însufleţesc via-
ţa; 2. a se purta potrivit cu, a
avea grijă de, a avea o părere
despre.
φπόνημα, -ςξς, ςό – [4] (subst)
gândire, cugetare, judecată, in-
tenţie, scop, năzuinţă, senti-
ment, mod de a gândi.
φπόνηρις, -ετς, ἡ – [2] (subst)
judecată, gândire, înţelepciune,
pricepere, înţelegere.
φπόνιμξς, -ξν – [14] (adj) înţe-
169
θξνλίκσο
lept, raţional, cu judecată,
chibzuit, priceput.
φπξνίμτς – [1] (adv) cu înţelep-
ciune, cu chibzuinţă.
φπξνςίζτ – [1] (vb) a se preocu-
pa, a se îngriji, a avea grijă, a se
frământa.
φπξσπέτ – [4] [impf.:
ἐθξνχξνπλ; pas.: ἐθξνπξνχκελ;
viit.: θξνπξήζσ] (vb) a păzi, a
apăra, a ocroti.
φπσάρρτ – [1] [1aor.: ἐθξχαμα]
(vb) 1. a necheza, a tropăi, a
face hărmălaie, tărăboi; 2. a se
trufi, a se întărâta, a avea o ati-
tudine trufaşă; 3. a striga, a ţipa,
a urla.
φπύγανξν, -ξσ, ςό – [1] (subst)
mic lemn uscat, găteje, mără-
cini.
Ζπσγία, -ας, ἡ – [3] (subst)
Frigia.
Ζύγελξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
Figel.
φσγή, -ῆς, ἡ – [1] (subst) fugă.
φσλακή, -ῆς, ἡ – [47] (subst) 1.
strajă, gardă; 2. temniţă, închi-
soare.
φσλακίζτ – [1] (vb) a arunca în
temniţă, a duce la închisoare.
φσλακςήπιξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) filacteriu, mic sul pe
care erau scrise versete din Le-
ge şi care se purta la gât.
φύλαυ, -ακξς, ὁ – [3] (subst)
paznic, străjer, gardian.
φσλάρρτ – [31] [impf.:
ἐθχιαζζνλ; viit.: θπιάμσ;
1aor.: ἐθχιαμα; med.:
ἐθπιαμάκελ] (vb) a apăra, a
ocroti, a păstra.
φσλή, -ῆς, ἡ – [31] (subst) trib,
170
θσλέσ
seminţie.
φύλλξν, -ξσ, ςό – [6] (subst)
frunză.
φύπαμα, -ςξς, ςό – [5] (subst)
frământătură.
φσρικός, -ή, -όν – [3] (adj) fi-
resc, natural, potrivit cu natura,
conform naturii.
φσρικῶς – [1] (adv) în chip na-
tural, în chip firesc, în confor-
mitate cu natura.
φσριότ – [7] [pf. pas. ptc.:
πεθπζησκέλνο; 1aor. pas.:
ἐθπζηψζελ] (vb) a se umfla în
pene, a se făli, a se îngâmfa, a
se semeţi, a se trufi.
φύρις, -ετς, ἡ – [14] (subst) 1.
natură; 2. putere de dezvoltare,
creştere, origine, legile naturii,
fire; 3. ordine a naturii, rându-
ială a naturii, legea naturală; 4.
specie, varietate, gen, fel.
φσρίτρις, -ετς, ἡ – [1] (subst)
îngâmfare, impertinenţă, trufie,
obrăznicie, mândrie.
φσςεία, -ας, ἡ – [1] (subst) răsad,
plantă, vlăstar, rod al pământu-
lui.
φσςεύτ – [11] [impf.: ἐθχηεπνλ;
1aor.: ἐθχηεπζα; pf. pas.:
πεθχηεπκαη; 1aor. pas.:
ἐθπηεχζελ] (vb) a planta, a sădi.
φύτ – [3] [2aor. pas.: ἐθχελ;
ptc.: masculine θπείο neuter
θπέλ] (vb) a răsări, a odrăsli, a
creşte.
φτλεός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst) vi-
zuină, bârlog.
φτνέτ – [43] [impf.: ἐθψλνπλ;
viit.: θσλήζσ; 1aor.: ἐθψλεζα;
1aor. pas.: ἐθσλήζελ] (vb) 1. a
scoate sunete, a cânta; 2. a
θσλή
numi, a chema pe cineva cu un
titlu.
φτνή, -ῆς, ἡ – [139] (subst) 1.
sunet, voce, orice zgomot din
natură; 2. limbă, grai, limbaj.
φῶς, -φτςός, ςό – [73] (subst)
lumină.
φτρςήπ, -ῆπξς, ὁ – [2] (subst)
luminător, stea, astru.
φτρφόπξς, -ξσ, ὁ – [1] (adj)
luceafăr, purtător de lumină,
steaua dimineţii.
φτςεινός, -ή, -όν – [5] (adj) lu-
minos, strălucitor, luminat.
φτςίζτ – [11] [viit.: θσηίζσ;
1aor.: ἐθψηηζα; pf. pas. ptc.:
πεθσηηζκέλνο; 1aor. pas.:
ἐθσηίζζελ] (vb) a lumina.
φτςιρμός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
strălucire, lumină strălucitoare.
γαίπτ – [74] [impf.: ἔραηξνλ;
2aor. pas.: ἐράξελ; 2viit. pas.:
ραξήζνκαη] (vb) a se bucura, a
se veseli, a fi vesel, a fi bucu-
ros.
γάλαζα, -ης, ἡ – [4] (subst)
grindină.
γαλάτ – [7] [viit.: ραιάζσ; 1aor.:
ἐράιαζα; 1aor. pas.:
ἐραιάζζελ] (vb) a lăsa jos, a
coborî (un obiect), a lăsa să
plece, a arunca mreaja (în apă).
Γαλδαῖξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
haldeu.
γαλεπός, -ή, -όν – [2] (adj) greu,
anevoios, dificil, apăsător, ne-
plăcut, supărător, primejdios,
periculos, cumplit, sălbatic.
γαλιναγτγέτ – [2] [1aor.:
ἐραιηλαγψγεζα] (vb) a pune
frâul, a ţine în frâu, a înfrâna.
γαλινός, -ξῦ, ὁ – [2] (subst)
ράξηο
frâu, căpăstru, zăbală.
γαλκεύς, -έτς, ὁ – [1] (subst)
fierar, arămar.
γαλκηδών, -όνξς, ὁ – [1] (subst)
calcedoniu, piatră preţioasă.
γαλκίξν, -ξσ, ςό – [1] (subst) vas
de bronz, farfurie de aramă.
γαλκξλίβανξν, -ξσ, ςό – [2]
(subst) bronz lustruit.
γαλκός, -ξῦ, ὁ – [5] (subst)
aramă, bronz, monedă de bronz,
bani.
γαλκξῦς, -ῆ, -ξῦν – [1] (adj) de
bronz, făcut din bronz, de ara-
mă.
γαμαί – [2] (adv) la pământ.
Γανάαν, ἡ – [2] (subst) Canaan.
Γαναναῖξς, -α, -ξν – [1] (adj)
canaanit.
γαπά, -ᾶς, ἡ – [59] (subst) bucu-
rie.
γάπαγμα, -ςξς, ςό – [8] (subst)
semn, pecete.
γαπακςήπ, -ῆπξς, ὁ – [1] (subst)
amprentă (a monedei), figură
gravată pe lemn, piatră sau me-
tal.
γάπαυ, -ακξς, ὁ – [1] (subst)
împrejmuire, palisadă.
γαπίζξμαι – [23] [viit.:
ραξίζνκαη; 1aor. med.:
ἐραξηζάκελ; pf.: θεράξηζκαη;
1aor. pas.: ἐραξίζζελ; 1viit.:
ραξηζζήζνκαη] (vb) 1. a dărui, a
da, a acorda; 2. a ierta.
γάπιν – [9] (prep + gesuadvst.) 1.
în vederea, în interesul, în fa-
voarea; 2. din cauza, din prici-
na, pentru.
γάπις, -ιςξς, ἡ – [155] (subst) 1.
ceea ce este plăcut, agreabil;
farmec, graţie, gingăşie; 2. re-
171
ράξηζκα
cunoştinţă, mulţumire.
γάπιρμα, -ςξς, ςό – [17] (subst)
har acordat, dar, harismă.
γαπιςότ – [2] [1aor.: ἐραξίησζα;
pf. pas. ptc.: θεραξηησκέλνο]
(vb) a umple cu har dumneze-
iesc, a dărui harul divin.
Γαππάν, ἡ – [2] (subst) Haran.
γάπςης, -ξσ, ὁ – [1] (subst) foaie
de papirus, hârtie.
γάρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
prăpastie, hău, abis.
γεῖλξς, -ξσς, ςό – [7] (subst) 1.
buze; 2. mal, ţărm, coastă.
γειμάζξμαι – [1] (vb) a fi puter-
nic lovit (bătut) de furtună.
γείμαππξς – [1] (subst) pârâu,
torent.
γειμών, -ῶνξς, ὁ – [6] (subst)
vreme rea, timp, urât, furtună,
vijelie.
γείπ, γειπός, ἡ – [177] (subst) o
mână.
γειπαγτγέτ – [2] (vb) a conduce
de mână.
γειπαγτγός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
care duce de mână, călăuză.
γειπόγπαφξν, -ξσ, ςό – [1]
(subst) 1. manuscris; 2. docu-
ment, zapis.
γειπξπξίηςξς, -ξν – [6] (adj)
facut de mână.
γειπξςξνέτ – [2] [1aor.:
ἐρεηξνηφλεζα; 1aor. pas.:
ἐρεηξνηνλήζελ] (vb) a vota cu
mâna ridicată, a alege.
Γεπξύβ – [1] (subst) heruvim,
creatură cu aripi.
γήπα, -ας, ἡ – [26] (subst) vă-
duvă.
γιλίαπγξς, -ξσ, ὁ – [21] (subst)
172
ρνξεγέσ
comandant peste o mie de oa-
meni, hiliarh, tribun militar,
comandant de cohortă.
γιλιάς, -άδξς, ἡ – [23] (subst) 1.
o mie, numărul o mie; 2. mii de
mii.
γίλιξι, -αι, -α – [11] (adj) o mie.
Γίξς, -ξσ, ἡ – [1] (subst) Chios.
γιςών, -ῶνξς, ὁ – [11] (subst) 1.
veşmânt simplu, fără mâneci,
purtat direct pe piele; 2. căma-
şă, tunică, haină, veşmânt.
γιών, -όνξς, ἡ – [2] (subst) ză-
padă.
γλαμύς, -ύδξς, ἡ – [2] (subst)
hlamidă, manta militară.
γλεσάζτ – [1] [impf.: ἐριεχαδνλ]
(vb) a-şi bate joc, a zeflemi, a
ironiza, a lua în derâdere, a
batjocori, a lua în râs.
γλιαπός, -ά, -όν – [1] (adj) căl-
duţ, căldicel.
Γλόη, -ης, ἡ – [1] (subst) Hloe,
Cloe.
γλτπός, -ά, -όν – [4] (adj) ver-
de, verzui, galben-vânăt.
γξϊκός, -ή, -όν – [4] (adj) făcut
din lut, din pământ, pământesc.
γξῖνιυ, -ικξς, ἡ – [2] (subst)
măsură de capacitate pentru
grâu.
γξῖπξς, -ξσ, ὁ – [12] (subst)
porc.
γξλάτ – [1] (vb) a se mânia, a se
supăra.
γξλή, -ῆς, ἡ – [2] (subst) bilă,
fiere.
Γξπαζίν, ἡ – [2] (subst) Horazin.
γξπηγέτ – [2] [viit.: ρνξεγήζσ]
(vb) a da, a oferi, a procura, a
furniza, a administra.
ρνξόο
γξπός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst) dans,
joc, horă, cor.
γξπςάζτ – [16] [1aor.:
ἐρφξηαζα; 1aor. pas.:
ἐρνξηάζζελ; 1viit. pas.:
ρνξηαζζήζνκαη] (vb) a sătura.
γόπςαρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
hrană, mâncare, alimente.
γόπςξς, -ξσ, ὁ – [15] (subst)
iarbă, fân.
Γξσζᾶς, -ᾶ, ὁ – [1] (subst) Huza.
γξῦς, -γξός – [2] (subst) praf,
pulbere, ţărână.
γπάξμαι – [11] (vb) 1. nevoie,
trebuinţă, necesitate; 2. lipsă,
sărăcie, nevoie, trebuinţă.
γπεία, -ας, ἡ – [49] (subst) ne-
voie.
γπεξφειλέςης, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) datornic.
γπή – [1] (vb) trebuie.
γπῄζτ – [5] (vb) a fi lipsit de, a
avea nevoie de.
γπῆμα, -ςξς, ςό – [6] (subst)
bunuri, avere, bogăţie, bani.
γπημαςίζτ – [9] [viit.:
ρξεκαηίζσ; 1aor.: ἐρξεκάηηζα;
pf. pas.: θερξεκάηηζκαη; 1aor.
pas.: ἐρξεκαηίζζελ] (vb) a în-
ştiinţa, a informa, a descoperi, a
dezvălui.
γπημαςιρμός, -ξῦ, ὁ – [1]
(subst) răspunsul unui oracol,
oracol.
γπήριμξς – [1] (adj) folositor,
util, avantajos.
γπῆρις, -ετς, ἡ – [2] (subst) 1.
folosinţă, întrebuinţare, utiliza-
re, practică; 2. relaţii intime,
legătură intimă.
γπηρςεύξμαι – [1] (vb) a fi bun,
ρξπζνῦο
binevoitor, prietenos, îndatori-
tor, a se comporta ca un om
bun.
γπηρςξλξγία, -ας, ἡ – [1] (subst)
limbaj frumos, vorbe frumoase,
cuvinte viclene, amăgitoare.
γπηρςός, -ή, -όν – [7] (adj) 1.
plăcut, agreabil, de bună calita-
te; 2. binefăcător, binevoitor,
darnic, generos, bun.
γπηρςόςης, -ηςξς, ἡ – [10]
(subst) bunăvoinţă, amabilitate,
comportare frumoasă, îndatori-
toare.
γπῖρμα, -ςξς, ςό – [3] (subst)
ungere.
Γπιρςιανός, -ξῦ, ὁ – [3] (subst)
creștin.
Γπιρςός, -ξῦ, ὁ – [529] (subst)
Hristos, Mesia, Unsul.
γπίτ – [5] [1aor.: ἔρξηζα] (vb) a
unge.
γπξνίζτ – [5] [viit.: ρξνλίζσ]
(vb) a întârzia, a ajunge cu în-
târziere.
γπόνξς, -ξσ, ὁ – [54] (subst)
timp, vreme, durată.
γπξνξςπιβέτ – [1] [1aor. inf.:
ρξνλνηξηβ῅ζαη] (vb) a pierde
timpul.
γπσρίξν, -ξσ, ςό – [12] (subst)
aur.
γπσρξδακςύλιξς, -ξν – [1] (adj)
care are inel de aur pe deget.
γπσρόλιοξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
hrisolit, piatră preţioasă.
γπσρόππαρξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) hrisopras, piatră preţi-
oasă.
γπσρός, -ξῦ, ὁ – [10] (subst) aur.
γπσρξῦς, -ῆ, -ξῦν – [18] (adj) de
aur.
173
ρξπζόσ
γπσρότ – [2] [pf. pas. ptc.:
θερξπζσκέλνο] (vb) a auri.
γπώς, -γπτςός, ὁ – [1] (subst)
piele.
γτλός, -ή, -όν – [14] (adj) olog,
șchiop.
γώπα, -ας, ἡ – [28] (subst) țară,
regiune, meleag.
γτπέτ – [10] [viit.: ρσξήζσ;
1aor.: ἐρψξεζα] (vb) a face loc,
a se deplasa, a se mişca din loc.
γτπίζτ – [13] [viit.: ρσξίζσ;
1aor.: ἐρψξηζα; pf. pas.:
θερψξηζκαη; 1aor. pas.:
ἐρσξίζζελ] (vb) a despărţi, a
separa.
γτπίξν, -ξσ, ςό – [10] (subst)
ţarină, ogor, câmp.
γτπίς – [41] (prep + gesuadvst.)
fără, aparte, în afară de.
γῶπξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst) vânt
de nord-vest.
ψάλλτ – [5] [viit.: ςαι῵] (vb) a
cânta sau a recita un imn de la-
udă sau un psalm.
ψαλμός, -ξῦ, ὁ – [7] (subst)
Psalm.
ψεσδάδελφξς, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) frate mincinos, fals.
ψεσδαπόρςξλξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) apostol mincinos, fals.
ψεσδής, -ές – [3] (adj) mincinos.
ψεσδξδιδάρκαλξς, -ξσ, ὁ – [1]
(subst) învăţător mincinos.
ψεσδξλόγξς, -ξσ, ὁ – [1] (subst)
mincinos.
ψεύδξμαι – [12] [viit.: ςεχζνκαη;
1aor.: ἐςεπζάκελ] (vb) a minţi,
a trage pe sfoară.
ψεσδξμαπςσπέτ – [5] [impf.:
ἐςεπδνκαξηχξνπλ; viit.:
174
ςύρνκαη
ςεπδνκαξηπξήζσ; 1aor.:
ἐςεπδνκαξηχξεζα] (vb) a de-
pune mărturie mincinoasă.
ψεσδξμαπςσπία, -ας, ἡ – [2]
(subst) mărturisire mincinoasă.
ψεσδόμαπςσς, -σπξς, ὁ – [2]
(subst) martor mincinos.
ψεσδξππξφήςης, -ξσ, ὁ – [11]
(subst) prooroc mincinos, profet
fals.
ψεῦδξς, -ξσς, ςό – [10] (subst)
minciună.
ψεσδόγπιρςξς, -ξσ, ὁ – [2]
(subst) Hristos mincinos.
ψεσδώνσμξς, -ξν – [1] (adj)
pretins, aşa-zis, care poartă
nume fals.
ψεῦρμα, -ςξς, ςό – [1] (subst)
minciună, neadevăr.
ψεύρςης, -ξσ, ὁ – [10] (subst)
mincinos.
ψηλαφάτ – [4] [1aor.:
ἐςειάθεζα] (vb) a pipăi.
ψηφίζτ – [2] [1aor.: ἐςήθηζα]
(vb) a socoti, a calcula.
ψῆφξς, -ξσ, ἡ – [3] (subst) pie-
tricică folosită la vot.
ψιοσπιρμός, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
murmur, şuşoteală.
ψιοσπιρςής, -ξῦ, ὁ – [1] (subst)
bârfitor, pârâtor.
ψιγίξν, -ξσ, ςό – [2] (subst) fi-
rimitură, fărâmă.
ψσγή, -ῆς, ἡ – [103] (subst) su-
flet, suflu, suflare, principiu de
viaţă.
ψσγικός, -ή, -όν – [6] (adj) na-
tural, firesc, psihic, omenesc,
pământesc.
ψύγξμαι – [1] [2viit. pas.:
ςπγήζνκαη] (vb) a se răci.
ςῦρνο ὠθέιηκνο

ψῦγξς, -ξσς, ςό – [3] (subst) ῾Υρηέ, ὁ – [1] (subst) Osea.

frig. ὥρπεπ – [36] (conj) precum, după
ψσγπός, -ά, -όν – [4] (adj) apă cum, aşa cum.
rece. ὡρπεπεί – [1] (conj) ca, precum,
ψτμίζτ – [2] [1aor.: ἐςψκηζα] ca şi, întocmai ca.
(vb) a da să ciugulească, a hrăni ὥρςε – [83] (conj) astfel, aşa, prin
cu firimituri. urmare, aşadar.
ψτμίξν, -ξσ, ςό – [4] (subst) ὠςάπιξν, -ξσ, ςό – [2] (subst)
bucăţică, îmbucătură. ureche.
ψώγτ – [1] (vb) a freca, a strivi, a ὠςίξν, -ξσ, ςό – [3] (subst) ure-
sfărâma. che.
ὦ – [20] (subst) oh!. ὠφέλεια, -ας, ἡ – [2] (subst)
ὧδε – [61] (adv) aici, încoace, în beneficiu, avantaj.
acest loc. ὠφελέτ – [15] [viit.: ὠθειήζσ;
ᾠδή, -ῆς, ἡ – [7] (subst) cântare, 1aor.: ὠθέιεζα; 1aor. pas.:
cântec, odă. ὠθειήζελ; 1viit. pas.:
ὠδίν, -ῖνξς, ἡ – [4] (subst) dure- ὠθειεζήζνκαη] (vb) a fi folo-
rile nașterii. sitor, a fi de folos, a folosi.
ὠδίντ – [3] (vb) a avea durerile ὠφέλιμξς, -ξν – [4] (adj) folosi-
nașterii, a naşte cu dureri. tor, util.
ὦμξς, -ξσ, ὁ – [2] (subst) umăr.
ὠνέξμαι – [1] [1aor.: ὠλεζάκελ]
(vb) a cumpăra.
ᾠόν, -ξῦ, ςό – [1] (subst) ou.
ὥπα, -ας, ἡ – [106] (subst) peri-
oadă de timp, oră, ceas.
ὡπαῖξς, -α, -ξν – [4] (adj) 1.
care vine la timpul său; 2. fru-
mos, strălucitor, cu înfăţişare
frumoasă.
ὠπύξμαι – [1] (vb) a rage, a
răcni.
ὡς – [504] (conj) ca, precum, du-
pă cum, aşa cum, ca şi.
ὡραννά – [6] (subst. indecl) osa-
na.
ὡραύςτς – [17] (adv) la fel, tot
aşa, în acelaşi fel, în chip ase-
mănător.
ὡρεί – [21] (adv) ca, aşa cum,
după cum.

175
 Index domenii semantice
Index subdomenii semantice

Subdomeniu Domeniu semantic

abandon 35.Ajutor, purtare de grijă
abundență, exces, risipă 59.Cantitate
abuz 88.Calități morale și etice
accentuare 91.Indicatori discurs
acoperit 79.Caracteristici ale obiectelor
acord 33.Comunicare
acord, consens 31.Credințe, păreri, opinii
activități casnice 46.Activități casnice
activități maritime 54.Activități maritime
acuzație 56.Instanțe și proceduri legale
acuzație, învinuire 33.Comunicare
adaos 89.Relații
adăugare, scădere 59.Cantitate
adecvat, calificat 75.Adecvat, calificat
adecvat, inadecvat 66.Adecvat, inadecvat
adevărat, fals 72.Adevărat, fals
adiție 89.Relații
adjunct emfatic 92.Referenți discurs
adopție 35.Ajutor, purtare de grijă
adresare directă 91.Indicatori discurs
adresat 92.Referenți discurs
adunare, strângere 15.Mișcări lineare
aer 02.Substanțe naturale
afirmație 69.Afirmație, negație
afirmație, declarație 33.Comunicare
agent 90.Cazualitate
agent marcat de verb 90.Cazualitate
agricultură 43.Agricultură
agricultură și gospodărie 06.Obiecte și unelte
aici, acolo 83.Poziții spațiale
a încercui 15.Mișcări lineare
ajungerea la o înțelegere 32.Înțelegere

176
ajutor 35.Ajutor, purtare de grijă
alăturare 34.Asociere
alegere, selecție, preferință 30.Gândire
alergare 15.Mișcări lineare
alergarea după 15.Mișcări lineare
alimente 05.Alimente
alipire, unire 18.Atașament
alternativă 89.Relații
amabilitate, blândețe 88.Calități morale și etice
ambuscadă 39.Dușmănie, conflict
amenințare 33.Comunicare
amestec 63.Întreg, părți
animale 04.Animale
apartenență 34.Asociere
apă 02.Substanțe naturale
apărare, scuză 33.Comunicare
apăsare 19.Impact fizic
ape 01.Univers
aplicarea pedepsei 56.Instanțe și proceduri legale
aplicarea și îndepărtarea lichidelor 47.Activități care implică li-
sau a substanțelor chide sau substanțe
apropiere 15.Mișcări lineare
aproximativ 78.Grad
aranjare 62.Aranjare, Organizare
ardere 14.Stări și evenimente fizice
arii guvernamental-administrative 01.Univers
armată 55.Activități militare
arme şi armuri 06.Obiecte și unelte
aroganță, trufie, mândrie 88.Calități morale și etice
arunca, a azvârli 15.Mișcări lineare
ascuțit 79.Caracteristici ale obiectelor
asigura, a fi în afara pericolului 21.Pericol, risc, siguranță, sal-
vare
asociat, asociere 34.Asociere
asociere 89.Relații
asprime 88.Calități morale și etice
aspru, neted/fin 79.Caracteristici ale obiectelor
așezare, plasare 85.Existență în spațiu
atac 39.Dușmănie, conflict
atenție 27.Învățare

177
atenție, neatenție 88.Calități morale și etice
atenționare 91.Indicatori discurs
audiere judiciară, anchetă 56.Instanțe și proceduri legale
auto-control, lipsă de auto-control 88.Calități morale și etice
auto-expunere la pericole 21.Pericol, risc, siguranță, sal-
vare
autoritate 37.Control, regulă
auz 24.Stări și experiențe senzoriale
avantajos, dezavantajos 65.Valoare
avertizare 33.Comunicare
axiome, acceptare ca adevăr 31.Credințe, păreri, opinii
bani şi monede 06.Obiecte și unelte
batjocură 33.Comunicare
bază 89.Relații
bărbat, femeie 79.Caracteristici ale obiectelor
bărbați 09.Oameni
bărci şi părţi de corabie 06.Obiecte și unelte
bârfă 33.Comunicare
beneficiu 90.Cazualitate
beție 88.Calități morale și etice
binecuvântare, blestem 33.Comunicare
boală, slăbiciune 23.Stări și procese fiziologice
bogăție 57.Posesie, transfer, schimb
botez 53.Activități religioase
bucura, a se 25.Atitudini și emoții
bunătate 88.Calități morale și etice
bunăvoință 25.Atitudini și emoții
bun, rău 65.Valoare
bun-venit, primire 34.Asociere
candele, lumini 06.Obiecte și unelte
capabil 74.Capabil
capacitatea de a înțelege 32.Înțelegere
capcane, curse 06.Obiecte și unelte
cardinale 60.Numerale
cardinale ale timpului 60.Numerale
cauza experienței 90.Cazualitate
cauzarea de probleme, dificultăți 22.Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile
cauză și/sau motiv 89.Relații
cădere 15.Mișcări lineare

178
călătorie, pelerinaj 15.Mișcări lineare
călători împreună 15.Mișcări lineare
călca, a păși 15.Mișcări lineare
căsătorie, divorț 34.Asociere
cântec, lamentare 33.Comunicare
câștig, afaceri 57.Posesie, transfer, schimb
câștig, pierdere 57.Posesie, transfer, schimb
ceartă, conflict 33.Comunicare
cedare 39.Dușmănie, conflict
centre populate 01.Univers
cerere 33.Comunicare
cheltuială 57.Posesie, transfer, schimb
chemare 33.Comunicare
clasă, tip 58.Natură, clasă, exemplu
clădiri 07.Construcții
clădiri, construcții 45.Clădiri, construcții
coacere 23.Stări și procese fiziologice
coborâre 15.Mișcări lineare
coduce, a aduce, a lua 15.Mișcări lineare
cognoscibil 28.Cunoaștere
combinație 89.Relații
comoară 57.Posesie, transfer, schimb
comparativ 78.Grad
comparație 64.Comparație
competiții și jocuri 50.Competiții și jocuri
completare, terminare 68.Aspect
comportament, conduită 41.Comportament
comportament pașnic 88.Calități morale și etice
comunicare non-verbală 33.Comunicare
concesie 89.Relații
condamnare, achitare 56.Instanțe și proceduri legale
condimente 05.Alimente
condiție 89.Relații
conducere 36.Călăuzire, discipulat
confirmarea, stabilirea unei relații 34.Asociere
confiscare, custodie 37.Control, regulă
conflict, luptă 39.Dușmănie, conflict
construcții 07.Construcții
construcții descoperite 07.Construcții
construcții diverse 07.Construcții

179
continuare 68.Aspect
contradicție, opoziție 33.Comunicare
contrast 89.Relații
control 37.Control, regulă
conținut 90.Cazualitate
conversație, discuție 33.Comunicare
copaci 03.Plante
copii 09.Oameni
corpuri cereşti 01.Univers
creație 42.A face
credință, creștinism 31.Credințe, păreri, opinii
credință, veracitate 31.Credințe, păreri, opinii
creștere 23.Stări și procese fiziologice
creșterea animalelor, pescuit 44.Creșterea animalelor, pescuit
creștere, descreștere 59.Cantitate
critică 33.Comunicare
cucerire 39.Dușmănie, conflict
cugetare, gândire 30.Gândire
culoare 79.Caracteristici ale obiectelor
cumpărare, vindere 57.Posesie, transfer, schimb
cunoaștere 28.Cunoaștere
cunoștințe 28.Cunoaștere
curaj, îndrăzneală 25.Atitudini și emoții
curat, murdar 79.Caracteristici ale obiectelor
curtea de justiție 56.Instanțe și proceduri legale
cuvânt, pasaj 33.Comunicare
dans 15.Mișcări lineare
datornic, datorie 57.Posesie, transfer, schimb
dărui, a da 57.Posesie, transfer, schimb
deasupra 83.Poziții spațiale
de, a-și găsi plăcerea în 25.Atitudini și emoții
decizie, concluzie 30.Gândire
dedicare, consacrere 53.Activități religioase
deictic, demonstrativ 92.Referenți discurs
demonstrat, dovedit, cunoscut 28.Cunoaștere
dependență 89.Relații
deplasare de la o sursă 84.Mișcare și extindere în
spațiu
depresiuni şi văi 01.Univers
desăvârșire 88.Calități morale și etice

180
deschis, închis 79.Caracteristici ale obiectelor
descoperire 27.Învățare
descriere 89.Relații
descurajare 25.Atitudini și emoții
desemnare funcție 37.Control, regulă
destul, suficient 59.Cantitate
dezbinare, despărțire 19.Impact fizic
dificil, greu 22.Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile
dincolo 83.Poziții spațiale
direcție 84.Mișcare și extindere în
spațiu
disciplină 36.Călăuzire, discipulat
disociere 89.Relații
dispoziția de a învăța 27.Învățare
dispreț, batjocură 88.Calități morale și etice
dispută, dezbatere 33.Comunicare
distinct, unic 58.Natură, clasă, exemplu
distribuire 89.Relații
distrugere 20.Violență
diverse 06.Obiecte și unelte
divizare, separare 39.Dușmănie, conflict
dorință, cerere 25.Atitudini și emoții
dorință puternică 25.Atitudini și emoții
dragoste, afecțiune, compasiune 25.Atitudini și emoții
dreptate, neprihănire 88.Calități morale și etice
drept, strâmb 79.Caracteristici ale obiectelor
drumuri 01.Univers
dulce, amar, fără gust 79.Caracteristici ale obiectelor
durate de timp cu referire la anumite 67.Timp
puncte ale timpului
durate de timp cu referire la anumite 67.Timp
unități de timp
durate de timp fără referire la puncte 67.Timp
sau unități ale timpului
durere 24.Stări și experiențe senzoriale
echivalență 89.Relații
elemente 02.Substanțe naturale
elemente specifice ale comporta- 41.Comportament
mentului
eliberare 37.Control, regulă

181
eliberat dintr-un pericol 21.Pericol, risc, siguranță, sal-
vare
elibere din necaz 22.Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile
epexegeză 91.Indicatori discurs
eroare 31.Credințe, păreri, opinii
esență 89.Relații
etnico-cultural 11.Grupuri de oameni
evaluare, discernământ 30.Gândire
evenimente care implică lichide și 14.Stări și evenimente fizice
substanțe
evenimente cuatificabile 90.Cazualitate
exact, inexact 72.Adevărat, fals
exclusiv și inclusiv 92.Referenți discurs
existența într-un loc 85.Existență în spațiu
existență 13.A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla
exorcism 53.Activități religioase
experiență 90.Cazualitate
extravaganță, necumpătare 88.Calități morale și etice
facere, îndeplinire 42.A face
facultăți psihologice 26.Facultăți psihologice
faptă rușinoasă 88.Calități morale și etice
favoritism 88.Calități morale și etice
fărădelege 88.Calități morale și etice
femei 09.Oameni
fericit, bucuros, vesel 25.Atitudini și emoții
fierbinte, căldicel, rece 79.Caracteristici ale obiectelor
ființe supranaturale 12.Ființe și forțe supranaturale
ființe umane 09.Oameni
filozofic 11.Grupuri de oameni
fizic material, spiritual 79.Caracteristici ale obiectelor
flatare, măgulire 33.Comunicare
foc 02.Substanțe naturale
formă 79.Caracteristici ale obiectelor
forme bidimensionale și tridimen- 79.Caracteristici ale obiectelor
sionale
forme de relief 01.Univers
forțe supranaturale 12.Ființe și forțe supranaturale
fructe 03.Plante

182
frumos, urât 79.Caracteristici ale obiectelor
funcție 42.A face
funerare 52.Funerare
furt, jaf 57.Posesie, transfer, schimb
gata, pregătit 77.Gata, pregătit
gândi cu privire la consecințe viitoare 30.Gândire
gânduri, gândire 30.Gândire
general 11.Grupuri de oameni
genuin, aparent 73.Genuin, aparent
girant, garant 90.Cazualitate
glorios 79.Caracteristici ale obiectelor
grad, cantitate 78.Grad
greu, ușor 86.Greutate
grijă 35.Ajutor, purtare de grijă
gust 24.Stări și experiențe senzoriale
guvernare, stăpânire 37.Control, regulă
haine, piele şi obiecte din piele 06.Obiecte și unelte
haine și podoabe 49.Haine și podoabe
icoane șo idoli 06.Obiecte și unelte
identificare, recunoaștere 27.Învățare
iertare 40.Reconciliere
ieșirea în față 15.Mișcări lineare
imaculat, nemurdărit, nediluat 79.Caracteristici ale obiectelor
imoraliatate, perversiune 88.Calități morale și etice
imoralitate sexuală 88.Calități morale și etice
important, neimportant 65.Valoare
indiscreție 88.Calități morale și etice
informare, anunț, veste 33.Comunicare
insecte 04.Animale
insistență 33.Comunicare
instrument 90.Cazualitate
instrumente de măsură 06.Obiecte și unelte
instrumente de pedeapsă şi execuţie 06.Obiecte și unelte
instrumente muzicale 06.Obiecte și unelte
insultă, calomnie 33.Comunicare
interpretare, înțeles, explicare 33.Comunicare
intimitate 41.Comportament
intrare 15.Mișcări lineare
invidie, gelozie 88.Calități morale și etice
invitație 33.Comunicare

183
ipocrizie, prefăcătorie 88.Calități morale și etice
izomorfism 89.Relații
îmbrăcăminte 48.Îmbrăcăminte
împăcare 40.Reconciliere
împărțire 63.Întreg, părți
împrăștiere, risipire 15.Mișcări lineare
împrejur 83.Poziții spațiale
împrumut, chirie 57.Posesie, transfer, schimb
împrumut, dobândă 57.Posesie, transfer, schimb
înainte 83.Poziții spațiale
înalt, jos, adânc 81.Dimensiuni
înarmare 55.Activități militare
încăpățânare 88.Calități morale și etice
încântare, plăcere 25.Atitudini și emoții
început 68.Aspect
încercare 68.Aspect
încercarea de a învăța 27.Învățare
încetare 68.Aspect
închinare, reverență 53.Activități religioase
înconjura 15.Mișcări lineare
încredere 31.Credințe, păreri, opinii
încredere, încredințare 35.Ajutor, purtare de grijă
încurajare, consolare 25.Atitudini și emoții
îndemn, convingere 33.Comunicare
îndoi, a se îndrepta 17.Poziții ale corpului
îndreptățire 56.Instanțe și proceduri legale
înfășurat 79.Caracteristici ale obiectelor
înfățișa, a se 15.Mișcări lineare
înfățișare, aparență 58.Natură, clasă, exemplu
îngenunchiere 17.Poziții ale corpului
îngrijire 35.Ajutor, purtare de grijă
îngrijorare, anxietate, pace 25.Atitudini și emoții
îngust, larg 81.Dimensiuni
înnot 15.Mișcări lineare
înșelătorie 88.Calități morale și etice
întâmpina dificultăți 22.Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile
întâmpla 13.A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla
întinat, neîntinat 79.Caracteristici ale obiectelor

184
întoarcere 15.Mișcări lineare
întrebare, răspuns 33.Comunicare
întreg 63.Întreg, părți
întuneric 14.Stări și evenimente fizice
înțelegere 32.Înțelegere
învățare 27.Învățare
jertfă, sacrificiu 53.Activități religioase
jurământ 33.Comunicare
laudă 33.Comunicare
lângă 83.Poziții spațiale
legătură 89.Relații
legături 06.Obiecte și unelte
lege, regulă, precept 33.Comunicare
lemn şi produse din lemn 03.Plante
lenevie, trândăvie 88.Calități morale și etice
limba scrisă 33.Comunicare
limbă 33.Comunicare
limitare 34.Asociere
limită, hotar 80.Spațiu
lipsa capacității de înțelegere 32.Înțelegere
loc, spațiu 80.Spațiu
locuire, rezidență 85.Existență în spațiu
locuri 93.Nume
lovituri 19.Impact fizic
lucrare 42.A face
lumea subpământeană 01.Univers
lumină 14.Stări și evenimente fizice
lungime 81.Dimensiuni
lung, scurt, departe 81.Dimensiuni
luptă 55.Activități militare
magie 53.Activități religioase
manieră 89.Relații
marcatori afirmativi 69.Afirmație, negație
marcatori negativi 69.Afirmație, negație
mare, mic 79.Caracteristici ale obiectelor
martor, mărturie 33.Comunicare
materiale de construcții 07.Construcții
maturitate 88.Calități morale și etice
mărturie adevărată, falsă 33.Comunicare
mărturisire de credință 33.Comunicare

185
măsură 81.Dimensiuni
mâncare, băutură 23.Stări și procese fiziologice
mândrie 25.Atitudini și emoții
mândrie, laudă 33.Comunicare
mânie, indignare 88.Calități morale și etice
mântuire, salvare 21.Pericol, risc, siguranță, sal-
vare
medicamente 06.Obiecte și unelte
mediere 89.Relații
memorare 29.Memorie
meșteșug, comerț 42.A face
metale 02.Substanțe naturale
mijlocire, intermediere 33.Comunicare
milă 88.Calități morale și etice
miros 24.Stări și experiențe senzoriale
mișcare rapidă 15.Mișcări lineare
mișcare, venire, plecare 15.Mișcări lineare
mișcări ale pământului 14.Stări și evenimente fizice
mișcări de lichide sau corpuri 47.Activități care implică li-
chide sau substanțe
mișcări nelineare 16.Mișcări nelineare
moale, calm 79.Caracteristici ale obiectelor
mobilier 06.Obiecte și unelte
model, exemplu, tipar 58.Natură, clasă, exemplu
modestie, decență 88.Calități morale și etice
modificări de stare 13.A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla
motivație 90.Cazualitate
multiplii 60.Numerale
mult, puțin 59.Cantitate
mulțime, colectiv, întindere 59.Cantitate
mulți, puțini 59.Cantitate
mulțumire 33.Comunicare
mulțumire, acceptare 25.Atitudini și emoții
mulțumitor, recunoscător 25.Atitudini și emoții
mustrare 33.Comunicare
naștere, procreere 23.Stări și procese fiziologice
natural omenesc, spiritual 79.Caracteristici ale obiectelor
natură 58.Natură, clasă, exemplu
natură, caracter 58.Natură, clasă, exemplu

186
necesar, inutil 71.Mod
necunoscut, secret 28.Cunoaștere
necurăție 88.Calități morale și etice
negație 69.Afirmație, negație
negații clitice 69.Afirmație, negație
neobișnuit, ieșit din comun 58.Natură, clasă, exemplu
nevoie, lipsă 57.Posesie, transfer, schimb
niveluri ale limbii 33.Comunicare
non-temporal 58.Natură, clasă, exemplu
nou, vechi 58.Natură, clasă, exemplu
numărabil 59.Cantitate
nume 33.Comunicare
numere, nenumărabil 60.Numerale
obiceiuri, tradiții 41.Comportament
obiecte 06.Obiecte și unelte
obiecte din atmosferă 01.Univers
obligativitate 71.Mod
obligație 37.Control, regulă
oboseală, odihnă 23.Stări și procese fiziologice
ofensă 25.Atitudini și emoții
omolog, echivalență 58.Natură, clasă, exemplu
onestitate, sinceritate 88.Calități morale și etice
onoare, respect 87.Statut
opinie, punct de vedere 31.Credințe, păreri, opinii
opoziție 90.Cazualitate
opoziție, ostilitate 39.Dușmănie, conflict
ordinale 60.Numerale
ordine 61.Ordine
organizare 62.Aranjare, Organizare
ospitalitate 34.Asociere
parfum 79.Caracteristici ale obiectelor
parfumuri şi tămâie 06.Obiecte și unelte
participare 90.Cazualitate
participare, prezență 89.Relații
păcat, faptă rea, vină 88.Calități morale și etice
pământ, nămol, nisip, roci 02.Substanțe naturale
pământul în contrast cu marea 01.Univers
părăsire 85.Existență în spațiu
părți 63.Întreg, părți
părți ale trupului 08.Trup, părți ale trupului

187
părți de clădiri 07.Construcții
părți fracționale 60.Numerale
părţile plantelor 03.Plante
păsări 04.Animale
păşuni şi terenuri cultivate 01.Univers
pătat, nepătat 79.Caracteristici ale obiectelor
pângărit, necurat, obișnuit/comun 53.Activități religioase
pedeapsă 38.Pedeapsă, răsplată
percepții senzoriale generale 24.Stări și experiențe senzoriale
perechi, colective 60.Numerale
perfect 79.Caracteristici ale obiectelor
pericol 21.Pericol, risc, siguranță, sal-
vare
persecuție 39.Dușmănie, conflict
persoane 93.Nume
persoane neajutorate 09.Oameni
pescuit 06.Obiecte și unelte
peste, prin 15.Mișcări lineare
peşti şi creaturi marine 04.Animale
pietre şi materiale preţioase 02.Substanțe naturale
plan, intenție 30.Gândire
plante 03.Plante
plante care nu sunt copaci 03.Plante
plată, preț 57.Posesie, transfer, schimb
plângere 33.Comunicare
pleca, a se depărta 15.Mișcări lineare
plin, gol 59.Cantitate
ploaie 14.Stări și evenimente fizice
podoabe 06.Obiecte și unelte
poruncă, ordin 33.Comunicare
posibilitate, imposibilitate 71.Mod
post 53.Activități religioase
povară financiară 57.Posesie, transfer, schimb
pozitiv-negativ 78.Grad
poziție 82.Orientare
poziție, rang 87.Statut
practici religioase 53.Activități religioase
predare, învățare 33.Comunicare
predicare, proclamare 33.Comunicare
presupunere 31.Credințe, păreri, opinii

188
previziuni 33.Comunicare
prietenos, respingător 88.Calități morale și etice
primire 57.Posesie, transfer, schimb
prindere, ținere 18.Atașament
printre, între 83.Poziții spațiale
prizonieri 55.Activități militare
probabil, improbabil 71.Mod
probleme, necazuri 22.Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile
procese care implică gura 23.Stări și procese fiziologice
procese, cazuri 56.Instanțe și proceduri legale
procuror, avocat 56.Instanțe și proceduri legale
produse din plante 06.Obiecte și unelte
produse fiziologice 08.Trup, părți ale trupului
profanare 53.Activități religioase
profeție 33.Comunicare
promisiuni 33.Comunicare
proprietate, avere 57.Posesie, transfer, schimb
proptotip, antitip 58.Natură, clasă, exemplu
prosternare, reverență 17.Poziții ale corpului
prostrație 17.Poziții ale corpului
proveniență 89.Relații
puncte cardinale 82.Orientare
punct în timp cu referire la alte 67.Timp
puncte în timp
punct în timp cu referire la durată 67.Timp
punct în timp cu referire la unități ale 67.Timp
timpului
punct în timp fără referire la alte 67.Timp
puncte în timp
purificare, curățire 53.Activități religioase
purta 15.Mișcări lineare
purta, a duce 15.Mișcări lineare
putere, forță 76.Putere, forță
puternic, slab 79.Caracteristici ale obiectelor
putrezire 23.Stări și procese fiziologice
rapid, pe neașteptate 68.Aspect
răbdare, perseverență 25.Atitudini și emoții
rămânere 85.Existență în spațiu
rănire, lovire 20.Violență

189
răsplată, recompensă 38.Pedeapsă, răsplată
răsucire 15.Mișcări lineare
răsucit 79.Caracteristici ale obiectelor
rău, dăunător, destructiv 88.Calități morale și etice
răutate 88.Calități morale și etice
răzbunare 39.Dușmănie, conflict
râs, plâns, murmur 25.Atitudini și emoții
real, ireal 70.Real, ireal
reamintire 29.Memorie
rebeliune 39.Dușmănie, conflict
receptor 92.Referenți discurs
reciprocitate 92.Referenți discurs
recomandare, propunere 33.Comunicare
recunoaștere 31.Credințe, păreri, opinii
recunoaștere, confesare, negare 33.Comunicare
regiuni deasupra pământului 01.Univers
regiuni nelocuite 01.Univers
regiuni sociopolitice 01.Univers
relativitate 92.Referenți discurs
relație 89.Relații
relații pe principiul corespondenței 89.Relații
relații sexuale 23.Stări și procese fiziologice
reptile şi târâtoare 04.Animale
resentiment 88.Calități morale și etice
respirație, suflare 23.Stări și procese fiziologice
responsabilitate 90.Cazualitate
rest 63.Întreg, părți
revoltă 39.Dușmănie, conflict
rezervoare pentru păstrarea apei 07.Construcții
rezistență 39.Dușmănie, conflict
rezultat 89.Relații
rob, liber 87.Statut
roluri și funcții 53.Activități religioase
rude de sânge 10.Rudenie
rudenie după căsătorie 10.Rudenie
rudenie în cadrul aceleiași generații 10.Rudenie
rude prin descendență 10.Rudenie
rugăciune 33.Comunicare
rușine, disgrație, umilință 25.Atitudini și emoții
salt, săritură 15.Mișcări lineare

190
salutări, îmbrățișări, sărutări 34.Asociere
santinelă, strajă 37.Control, regulă
sănătate, vigoare, putere 23.Stări și procese fiziologice
săpat 19.Impact fizic
sărăcie 57.Posesie, transfer, schimb
sărbători 51.Sărbători
scăpare din primejdie 21.Pericol, risc, siguranță, sal-
vare
schimb 57.Posesie, transfer, schimb
schimbarea comportamentului 41.Comportament
schimbare de opinie 31.Credințe, păreri, opinii
scop, mijloace 89.Relații
scop, țintă 84.Mișcare și extindere în
spațiu
separare 63.Întreg, părți
servire 35.Ajutor, purtare de grijă
sfat 33.Comunicare
sfânt, curat 88.Calități morale și etice
sigur, nesigur 71.Mod
situații sau circumstanțe favorabile 22.Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile
socio-politic 11.Grupuri de oameni
socio-religios 11.Grupuri de oameni
soldați, ofițeri 55.Activități militare
solid, lichid 79.Caracteristici ale obiectelor
somn, deșteptare 23.Stări și procese fiziologice
spargere, străpungere 19.Impact fizic
speranță, așteptare 25.Atitudini și emoții
sprijini, a se 17.Poziții ale corpului
sta în picioare 17.Poziții ale corpului
sta întins 17.Poziții ale corpului
sta jos/a ședea 17.Poziții ale corpului
stare 13.A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla
statut sau rang inferior 87.Statut
statut sau rang înalt 87.Statut
stăruință, osteneală 68.Aspect
stocare de informații 29.Memorie
străpungere, tăiere 19.Impact fizic
suficient 57.Posesie, transfer, schimb

191
suficiență 78.Grad
sunete 14.Stări și evenimente fizice
suprafaţa pământului 01.Univers
supunere, neascultare 36.Călăuzire, discipulat
surprindere 27.Învățare
surpriză, uimire 25.Atitudini și emoții
sursă 90.Cazualitate
sus, jos 83.Poziții spațiale
susținere 35.Ajutor, purtare de grijă
tactil 24.Stări și experiențe senzoriale
taxă, tribut 57.Posesie, transfer, schimb
tăcere 33.Comunicare
teamă, teroare, panică 25.Atitudini și emoții
temniță 37.Control, regulă
tip sau clasă diferită 58.Natură, clasă, exemplu
tipuri de discurs 33.Comunicare
totalitate 59.Cantitate
tot, oricare, fiecare, toți 59.Cantitate
trage, a atrage, a târî 15.Mișcări lineare
transparent 79.Caracteristici ale obiectelor
tranziție 91.Indicatori discurs
trădare 37.Control, regulă
trece 15.Mișcări lineare
tristețe, regret 25.Atitudini și emoții
trup 08.Trup, părți ale trupului
tunet și fulger 14.Stări și evenimente fizice
ține socoteala datoriilor 57.Posesie, transfer, schimb
țintă 89.Relații
ucenicie 36.Călăuzire, discipulat
ucidere 20.Violență
ud, uscat 79.Caracteristici ale obiectelor
uitare 29.Memorie
umilință 88.Calități morale și etice
undeva, oriunde 83.Poziții spațiale
unelte de scris 06.Obiecte și unelte
unități 63.Întreg, părți
unități definite de timp 67.Timp
unități de măsură 86.Greutate
unități de timp cu referire la alte 67.Timp
unități sau puncte de timp

192
unități nedefinite de timp 67.Timp
univers, creaţie 01.Univers
ură 25.Atitudini și emoții
ură, dușmănie 88.Calități morale și etice
urcare 15.Mișcări lineare
urma, a însoți 15.Mișcări lineare
urmări 15.Mișcări lineare
urmărire 15.Mișcări lineare
ușor 22.Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile
ușor/dificil 32.Înțelegere
util, inutil 65.Valoare
utilizarea lichidelor 47.Activități care implică li-
chide sau substanțe
valoros, fără valoare 65.Valoare
vase şi containere 06.Obiecte și unelte
văz 24.Stări și experiențe senzoriale
vânt 14.Stări și evenimente fizice
vehicule 06.Obiecte și unelte
venire 15.Mișcări lineare
venire, ajungere 15.Mișcări lineare
viață, moarte 23.Stări și procese fiziologice
violență 20.Violență
vizavi, opus 83.Poziții spațiale
vizită 34.Asociere
volum 81.Dimensiuni
vorbire 33.Comunicare
vorbire necugetată 33.Comunicare
vorbitor 92.Referenți discurs
vorbitor 92.Referenți discurs
vrednic, nevrednic 65.Valoare
vreme 14.Stări și evenimente fizice
zbor 15.Mișcări lineare
zel, devotament 25.Atitudini și emoții
ziduri și împrejmuiri 07.Construcții

193
 Numerotare domenii semantice
1. Univers ....................................................................................... 198
2. Substanțe naturale ..................................................................... 199
3. Plante .......................................................................................... 199
4. Animale ...................................................................................... 200
5. Alimente ..................................................................................... 200
6. Obiecte și unelte ......................................................................... 200
7. Construcții ................................................................................. 202
8. Trup, părți ale trupului ............................................................. 203
9. Oameni ....................................................................................... 203
10. Rudenie....................................................................................... 204
11. Grupuri de oameni .................................................................... 204
12. Ființe și forțe supranaturale ..................................................... 205
13. A fi, a deveni, a exista, a se întâmpla ....................................... 205
14. Stări și evenimente fizice ........................................................... 207
15. Mișcări lineare ........................................................................... 207
16. Mișcări nelineare ....................................................................... 210
17. Poziții ale corpului ..................................................................... 210
18. Atașament .................................................................................. 210
19. Impact fizic................................................................................. 210
20. Violență ...................................................................................... 211
21. Pericol, risc, siguranță, salvare ................................................. 211
22. Probleme, dificultăți, ușurare, circumstanțe favorabile ......... 212
23. Stări și procese fiziologice ......................................................... 212
24. Stări și experiențe senzoriale .................................................... 214
25. Atitudini și emoții ...................................................................... 215
26. Facultăți psihologice .................................................................. 217
27. Învățare ...................................................................................... 217

194
28. Cunoaștere ................................................................................. 218
29. Memorie ..................................................................................... 218
30. Gândire ...................................................................................... 219
31. Credințe, păreri, opinii ............................................................. 220
32. Înțelegere ................................................................................... 221
33. Comunicare................................................................................ 221
34. Asociere ...................................................................................... 225
35. Ajutor, purtare de grijă ............................................................ 226
36. Călăuzire, discipulat ................................................................. 226
37. Control, regulă .......................................................................... 227
38. Pedeapsă, răsplată ..................................................................... 228
39. Dușmănie, conflict ..................................................................... 228
40. Reconciliere................................................................................ 229
41. Comportament .......................................................................... 229
42. A face .......................................................................................... 229
43. Agricultură ................................................................................ 230
44. Creșterea animalelor, pescuit ................................................... 230
45. Clădiri, construcții .................................................................... 230
46. Activități casnice........................................................................ 230
47. Activități care implică lichide sau substanțe ........................... 230
48. Îmbrăcăminte ............................................................................ 230
49. Haine și podoabe ....................................................................... 230
50. Competiții și jocuri .................................................................... 231
51. Sărbători .................................................................................... 231
52. Funerare..................................................................................... 231
53. Activități religioase.................................................................... 231
54. Activități maritime .................................................................... 232
55. Activități militare ...................................................................... 232
56. Instanțe și proceduri legale ....................................................... 232

195
57. Posesie, transfer, schimb ........................................................... 233
58. Natură, clasă, exemplu .............................................................. 235
59. Cantitate ..................................................................................... 235
60. Numerale .................................................................................... 236
61. Ordine......................................................................................... 237
62. Aranjare, Organizare ................................................................ 237
63. Întreg, părți ................................................................................ 237
64. Comparație ................................................................................ 237
65. Valoare ....................................................................................... 237
66. Adecvat, inadecvat ..................................................................... 238
67. Timp ........................................................................................... 238
68. Aspect ......................................................................................... 240
69. Afirmație, negație ...................................................................... 240
70. Real, ireal ................................................................................... 240
71. Mod ............................................................................................. 241
72. Adevărat, fals ............................................................................. 241
73. Genuin, aparent ......................................................................... 241
74. Capabil ....................................................................................... 241
75. Adecvat, calificat ....................................................................... 241
76. Putere, forță ............................................................................... 241
77. Gata, pregătit ............................................................................. 242
78. Grad............................................................................................ 242
79. Caracteristici ale obiectelor ...................................................... 242
80. Spațiu .......................................................................................... 243
81. Dimensiuni ................................................................................. 243
82. Orientare .................................................................................... 244
83. Poziții spațiale ............................................................................ 244
84. Mișcare și extindere în spațiu ................................................... 244
85. Existență în spațiu ..................................................................... 245

196
86. Greutate ..................................................................................... 245
87. Statut .......................................................................................... 245
88. Calități morale și etice............................................................... 246
89. Relații ......................................................................................... 249
90. Cazualitate ................................................................................. 250
91. Indicatori discurs ...................................................................... 251
92. Referenți discurs........................................................................ 251
93. Nume .......................................................................................... 251

197
 Domenii semantice

θσζθόξνο ἀλσηεξηθόο
1. Univers ἀζηήξ λ῅ζνο
Univers, Creaţie πξσΐ λεζίνλ
θόζκνο Obiecte din atmosferă δηζάιαζζνο
αἰώλ λεθέιε ηόπνο
γ῅ ὁκίριε Ape
νὐξαλόο ἀηκίο ζάιαζζα
θηίζηο θαπλόο παξαζαιάζζηνο
Regiuni deasupra ἶξηο ιίκλε
pământului Suprafaţa pământului πέιαγνο
νὐξαλόο γ῅ θόιπνο
ἀήξ θνζκηθόο ιηκήλ
ἐπνπξάληνο ἐπίγεηνο πνηακόο
νὐξαλόζελ ρντθόο ρείκαξξνο
κεζνπξάλεκα νὐξαλόο πεγή
νὐξαλόο ὑπό Regiuni sociopolitice
νὐξάληνο ἔδαθνο γ῅
ὕςνο ρακαί πεξίρσξνο
παξάδεηζνο Forme de relief παηξίο
δόμα ὄξνο Arii guvernamen-
θόιπνο ὀξεηλόο tal-administrative
Lumea subpământeană βνπλόο βαζηιεία
θαηαρζόληνο ὀθξῦο νἰθνπκέλε
βάζνο θξεκλόο ἐπαξρεία
ᾅδεο Depresiuni şi văi κεξίο
ἄβπζζνο θάξαγμ Regiuni nelocuite
γέελλα ρείκαξξνο ἐξεκία
ιίκλε ὀπή ἀγξόο
ζθόηνο ράζκα ρώξα
δόθνο βόζπλνο Centre populate
ζθόηνο θσιεόο πόιηο
ηαξηαξόσ ζπήιαηνλ θνισλία
Corpuri cereşti θξέαξ θσκόπνιηο
ἐπνπξάληνο ζηξόο θώκε
ζ῵κα Pământul în contrast cu ἀγξόο
θσζηήξ marea παξεκβνιή
ἥιηνο γ῅ Păşuni şi terenuri culti-
ζειήλε παξάιηνο vate
ἀζηήξ ρεῖινο ἀγξόο
ἄζηξνλ αἰγηαιόο ρώξα
ἄζηξνλ ἄκκνο ρσξίνλ

198
 γεώξγηνλ Pietre şi materiale ζπθνκνξέα
θ῅πνο preţioase θνῖλημ
λνκή ιίζνο ἐιαία
Drumuri ἴαζπηο θαιιηέιαηνο
ὁδόο ζάπθηξνο ἀγξηέιαηνο
ηξίβνο ραιθεδώλ ἐιαηώλ
ἄκθνδνλ ζκάξαγδνο Plante care nu sunt co-
δηέμνδνο ζκαξάγδηλνο paci
πιαηεῖα ζαξδόλπμ ρισξόλ
ῥύκε ζάξδηνλ βνηάλε
θξαγκόο ρξπζόιηζνο ρόξηνο
βήξπιινο βάηνο
2. Substanțe natu- ηνπάδηνλ ἄθαλζα
rale ρξπζόπξαζνο ἀθάλζηλνο
Elemente ὑάθηλζνο θάιακνο
ζηνηρεῖα ἀκέζπζηνο ζίλαπη
Aer καξγαξίηεο ἄςηλζνο
ἀήξ ἐιεθάληηλνο πήγαλνλ
Foc κάξκαξνο ἟δύνζκνλ
πῦξ θξύζηαιινο ἄλεζνλ
θιόμ θξπζηαιιίδσ θύκηλνλ
ππξά δηνπεηέο ὕζζσπνο
ἀλζξαθηά Metale ἄκπεινο
Apă ρξπζίνλ ἀκπειώλ
ὕδσξ ρξπζνῦο ιάραλνλ
ἄλπδξνο ἀξγύξηνλ δηδάληνλ
ἰθκάο ἄξγπξνο ζῖηνο
ὑεηόο ἀξγπξνθόπνο θξίλνλ
θξύζηαιινο ἀξγπξνῦο Fructe
ρηώλ ραιθόο θαξπόο
ράιαδα ραιθεύο ὀπώξα
Pământ, nămol, nisip, ραιθνῦο θόθθνο
roci ραιθνιίβαλνλ ζῦθνλ
γ῅ ζίδεξνο ὄιπλζνο
ρνῦο ζηδεξνῦο βόηξπο
ρντθόο ἰόο ἐιαία
βόξβνξνο θαηηόνκαη ζηάρπο
πειόο βξ῵ζηο ζῖηνο
θεξακηθόο ζηηίνλ
ὀζηξάθηλνο 3. Plante ἅισλ
πέηξα Plante θξηζή
πεηξ῵δεο θπηεία θξίζηλνο
ιίζνο Copaci θεξάηηνλ
ιίζνο δέλδξνλ Părţile plantelor
ιίζηλνο ὕιε ῥίδα
ζεῖνλ μύινλ ρόξηνο
ς῅θνο ζπθ῅ θιάδνο
ἄκκνο ζπθάκηλνο θι῅κα

199
 θύιινλ ἵππνο βξ῵κα
ζηηβάο θάκεινο ἄξηνο
βάτνλ ὄλνο ἄιεπξνλ
ζθόινς ὀληθόο ζεκίδαιηο
θάιακνο π῵ινο δύκε
ἄλζνο θύσλ δπκόσ
ἄρπξνλ θπλάξηνλ ἄδπκνο
θαιάκε ρνῖξνο θξέαο
πηόηεο ὗο εἰδσιόζπηνλ
Lemn şi produse din Păsări ὀςάξηνλ
lemn πεηεηλόλ πξνζθάγηνλ
μύινλ λνζζίνλ ᾠόλ
μύιηλνο λνζζηά γάια
ζύτλνο νὐξαλόο κέιη
ὕιε πεηεηλόλ θεξίνλ
θξύγαλνλ ἀεηόο κάλλα
θάξθνο θόξαμ Condimente
ἄλζξαμ πεξηζηεξά ἄκσκνλ
ἀιέθησξ θηλλάκσκνλ
4. Animale ζηξνπζίνλ ἅιαο
Animale Insecte ἁιπθόο
ςπρή ἀθξίο ἄλαινο
δῶνλ θώλσς ἁιίδσ
ζεξίνλ ζήο
ζξέκκα κειίζζηνο 6. Obiecte și unelte
θη῅λνο Reptile şi târâtoare Obiecte
ὑπνδύγηνλ ἑξπεηόλ ζθεῦνο
ἀγέιε ὄθηο ζθεπή
πἱόο ἀζπίο ὅπινλ
ἀιώπεμ δξάθσλ Agricultură și
ιύθνο βάηξαρνο gospodărie
ἄξθνο ζθνξπίνο ἄξνηξνλ
πάξδαιηο ζθώιεμ δξέπαλνλ
ιέσλ Peşti şi creaturi marine πηύνλ
βνῦο ἐλάιηνλ ραιηλόο
ηαῦξνο ἰρζύο δπγόο
κόζρνο ἰρζύδηνλ θέληξνλ
δάκαιηο θ῅ηνο Pescuit
ἔξηθνο ἄγθηζηξνλ
αἴγεηνο 5. Alimente δίθηπνλ
ηξάγνο Alimente ἀκθίβιεζηξνλ
πξόβαηνλ ἄξηνο ζαγήλε
πξνβαηηθόο ρόξηαζκα Legături
ἀκλόο ζηηίνλ δεζκόο
ἀξήλ ζηηνκέηξηνλ ζεηξά
ἀξλίνλ ςσκίνλ ἅιπζηο
πάζρα ςηρίνλ πέδε
πνίκλε πόζηο ζρνηλίνλ

200
 δεπθηεξία πηλαθίδηνλ θαλόο
ἱκάο πιάμ ιακπάο
μύινλ ζθξαγίο ιπρλία
ἧινο ἐπηζηνιή Mobilier
Capcane, curse βηβιίνλ θιίλε
παγίο βηβιαξίδηνλ θιηλίδηνλ
ζήξα κεκβξάλα θνίηε
ζθάλδαινλ θεθαιίο ζνξόο
Instrumente de pedeapsă Bani şi monede πξνζθεθάιαηνλ
şi execuţie ρξ῅κα θαζέδξα
θξαγέιιηνλ ἀξγύξηνλ ζξόλνο
ζηαπξόο λόκηζκα ηξάπεδα
μύινλ θέξκα ζπζηαζηήξηνλ
Arme şi armuri ραιθόο βσκόο
ὅπινλ ἀξγύξηνλ ζπκηαηήξηνλ
παλνπιία ἄξγπξνο ὑπνπόδηνλ
μύινλ ρξπζόο Vase şi containere
ῥνκθαία δελάξηνλ ζθεῦνο
κάραηξα δξαρκή ζήθε
ιόγρε ἀζζάξηνλ ἀγγεῖνλ
ὑζζόο θνδξάληεο ἄγγνο
βέινο ιεπηόλ πνηήξηνλ
ηόμνλ ζηαηήξ ληπηήξ
πεξηθεθαιαία κλ᾵ ἄληιεκα
ζώξαμ ηάιαληνλ θηάιε
ζπξεόο Instrumente muzicale ζηάκλνο
Bărci şi părţi de corabie θηζάξα μέζηεο
πινῖνλ θηζαξίδσ ὑδξία
πινηάξηνλ θηζαξῳδόο θεξάκηνλ
λαῦο αὐιόο θεξακεύο
θηβσηόο αὐιέσ ραιθίνλ
ζθάθε αὐιεηήο ἀιάβαζηξνλ
πξῶξα ζάιπηγμ ἀζθόο
πξύκλα ζαιπίδσ ζπόγγνο
ἄγθπξα ζαιπηζηήο πίλαμ
ἀξηέκσλ ζαιπίδσ παξνςίο
πεδάιηνλ ζάιπηγμ ηξύβιηνλ
παξάζεκνλ θύκβαινλ θάηλε
Vehicule ραιθόο ιηβαλσηόο
ἅξκα Icoane șo idoli θηβσηόο
ῥέδε εἰθώλ ζεζαπξόο
Unelte de scris εἴδσινλ γαδνθπιάθηνλ
ζθξαγίο θαηείδσινο δ῵ξνλ
ζθξαγίδσ ρεξνύβ γισζζόθνκνλ
θάιακνο λαόο βαιιάληηνλ
κέιαλ κνζρνπνηέσ πήξα
ράξηεο Candele, lumini θαηαζθήλσζηο
κεκβξάλα ιακπάο θαηαζθελόσ

201
 ζαξγάλε ζηέκκα αὐιή
ζππξίο θξάζπεδνλ πξαηηώξηνλ
θόθηλνο θπιαθηήξηνλ ζθήλσκα
κόδηνο δηάδεκα ζθελή
Haine, piele şi obiecte Produse din plante ζθελνπνηόο
din piele νἶλνο θαηάιπκα
ῥάθνο νἶλνο παλδνρεύο
ὀζόλε γιεῦθνο ἀθξναηήξηνλ
ὀζόληνλ ζίθεξα ζρνιή
ζηλδώλ ὄμνο λαόο
θεηξία ἔιαηνλ ἱεξόλ
ἐπίβιεκα Medicamente ζθελή
ιίλνλ θνιινύξηνλ ἅγηα
ζνπδάξηνλ ἐζκπξληζκέλνο ἅγηνλ
θαηαπέηαζκα ζκπξλίδσ εἰδσιεῖνλ
ιέληηνλ Parfumuri şi tămâie ζπλαγσγή
ἔλδπκα κύξνλ ὀρύξσκα
πεξηβόιαηνλ κπξίδσ παξεκβνιή
ζάθθνο ἄξσκα πύξγνο
ιίλνλ ζκύξλα δεζκσηήξηνλ
βύζζνο ἀιόε ἀπνζήθε
βύζζηλνλ λάξδνο Părți de clădiri
ζηξηθόλ ζπκίακα νἴθεκα
πνξθύξα ιίβαλνο ἀλάγαηνλ
θόθθηλνλ Instrumente de măsură ηακεῖνλ
ἔξηνλ θάιακνο θνηηώλ
ἐπελδύηεο δπγόο θαηάιπκα
ριακύο Diverse μελία
ζηνιή ῥαθίο ηακεῖνλ
πνδήξεο ηξ῅κα θνξβαλ᾵ο
ρηηώλ ἀμίλε λπκθώλ
θάιπκκα ῥάβδνο ἅγηα
δώλε θι῅ξνο ηξίζηεγνλ
ζηκηθίλζηνλ θιείο πξναύιηνλ
θξάζπεδνλ ἔζνπηξνλ ππιώλ
θόιπνο ὕαινο ζύξα
ὑπόδεκα ὑάιηλνο ζηνά
ζαλδάιηνλ θέξακνο ζεκέιηνο
δέξκα ζθύβαινλ ζεκειηόσ
δεξκάηηλνο ζεκέιηνο
βπξζεύο 7. Construcții ἀθξνγσληαῖνο
κεισηή Construcții θεθαιή
Podoabe νἰθνδνκή ζηῦινο
θόζκνο Clădiri ηνῖρνο
ρξπζίνλ νἶθνο ζπξίο
δαθηύιηνο νἰθία πύιε
ρξπζνδαθηύιηνο ἔπαπιηο ζύξα
ζηέθαλνο βαζίιεηνλ ζηέγε

202
 δ῵κα Părți ale trupului ηύπνο
ἀλαβαζκόο κέινο ιεπίο
πηεξύγηνλ θεθαιή ζπιάγρλα
Construcții descoperite θξαλίνλ ἁξκόο
ζέαηξνλ ζξίμ ἁθή
ζηάδηνλ ηξίρηλνο ὀζηνῦλ
αὐιή θόκε κπειόο
Rezervoare pentru ἔξηνλ ζάξμ
păstrarea apei κέησπνλ αἷκα
πεγή θέξαο ζξόκβνο
θνιπκβήζξα πξόζσπνλ ζηόκαρνο
Ziduri și împrejmuiri ζηόκα θνηιία
θξαγκόο ὀδνύο γαζηήξ
ράξαμ γι῵ζζα θνηιία
ηεῖρνο ζηαγώλ Produse fiziologice
κεζόηνηρνλ ὀθζαικόο ἐμέξακα
Construcții diverse νὖο πηύζκα
β῅κα ηξάρεινο ἱδξώο
θάηλε ιάξπγμ δάθξπνλ
ἅισλ ὦκνο ἰόο
ιελόο ἀγθάιε ρνιή
ὑπνιήληνλ πηέξπμ θόπξηνλ
κύινο ρείξ θνπξία
κύινο αὐηόρεηξνο
κπιηθόο δεμηά 9. Oameni
ιηζόζηξσηνλ ἀξηζηεξά Ființe umane
ἀθεδξώλ δάθηπινο ἀλήξ
θάκηλνο ππγκή ἄλζξσπνο
θιίβαλνο ζη῅ζνο πἱόο
ηάθνο καζηόο ἄλζξσπνο
κλεκεῖνλ ζώξαμ ἀλζξώπηλνο
Materiale de construcții θόιπνο ρείξ
ἐλδώκεζηο λ῵ηνο ἀλζξώπηλνο
δνθόο πιεπξά ἐπίγεηνο
ζαλίο ὀζθῦο ζ῵κα
ὀζθῦο πξόζσπνλ
8. Trup, părți ale νὐξά ηέιεηνο
trupului θέληξνλ ζάξμ
Trup ζθέινο ζάξθηλνο
ζ῵κα γόλπ αἷκα
ζσκαηηθόο κεξόο γόλπ
ἄλζξσπνο πνύο ρείξ
ἔμσ πεδῆ γι῵ζζα
ζάξμ ζθπδξόλ ὄλνκα
ζθ῅λνο πηέξλα ςπρή
ζθεῦνο ρξώο ζθεῦνο
πη῵κα ῥπηίο νἰθνπκέλε
θ῵ινλ ζηίγκα θόζκνο

203
Bărbați ἀπάησξ πελζεξά
ἀλήξ κήηεξ λύκθε
ἄλζξσπνο ἀκήησξ ρήξα
εὐλνῦρνο γνλεύο
εὐλνπρίδσ κάκκε 11. Grupuri de oameni
εὐλνπρίδσ πξνπάησξ General
εὐλνῦρνο παηξῶνο ὄρινο
εὐλνῦρνο παηξηάξρεο ὀρινπνηέσ
γέξσλ ζπνξά λέθνο
πξεζβύηεο γέλεζηο γελεά
λεαλίζθνο γελεαινγένκαη θιηζία
παξζέλνο γελεαινγία πξαζηά
Femei ἀγελεαιόγεηνο πἱόο
γπλή γελεά κέξνο
γπλαηθάξηνλ ζπέξκα ζύζζσκνο
γπλαηθεῖνο πἱόο ἔμσ
πξεζβῦηηο ζπγάηεξ ἔμσζελ
γξαώδεο γέλνο ἔζσ
παξζέλνο ῥίδα Socio-religios
θνξάζηνλ θαξπόο ιαόο
Copii ἀλαηέιισ πἱόο
παῖο ηέθλνλ θ῵ο
παηδίνλ παηδίνλ αἱ δώδεθα θπιαί
λήπηνο θαξπόο θπιή
λεπηάδσ λόζνο αἰώλ
βξέθνο ὀξθαλόο πηζηή
Persoane neajutorate ἄηεθλνο ηέιεηνο
παηδίνλ πἱόο ἄπηζηνο
ζπγάηεξ πξσηόηνθνο ἄδηθνο
ηαιηζα πξσηνηόθηα λεόθπηνο
ἄξζελ ἀδειθόηεο
10. Rudenie ζπγάηεξ ἀδειθόο
Rude de sânge ζπγάηξηνλ ἀδειθή
γέλνο ἔθγνλνλ παηήξ
θπιή Rudenie în cadrul ἅγηνο
δσδεθάθπινλ aceleiași generații ἐπηθαιένκαη
γελεά ἀδειθόο ἀξλίνλ
ζπγγέλεηα ἀδειθή πξόβαηνλ
ζπγγελήο ζύληξνθνο πνίκληνλ
ζπγγελίο ἀλεςηόο ἐθθιεζία
νἶθνο ἀλήξ ζ῵κα
παξά Rudenie după căsătorie Χξηζηηαλόο
παλνηθεί ἄλζξσπνο ςεπδάδειθνο
νἰθεῖνο γπλή ἔζλνο
ἴδηνο ζθεῦνο ἐζληθόο
κνλόνκαη λπκθίνο ἐζληθ῵ο
Rude prin descendență λύκθε Ἕιιελ
παηήξ πελζεξόο ἗ιιελίο

204
 ἄλνκνο ἀδειθόο ζηξαηηά
ἀιιόθπινο γείησλ ἀξράγγεινο
ζπλαγσγή Etnico-cultural δῶνλ
ζπλαγσγή Ἕιιελ πλεῦκα
ἀπνζπλάγσγνο ἗ιιελίο δηάβνινο
ἐθεκεξία ἗ιιεληθόο πνλεξόο
Σαδδνπθαῖνο ἗ιιεληζηήο πεηξάδσ
Φαξηζαῖνο βάξβαξνο πλεῦκα
αἵξεζηο Filozofic πλεῦκα
πεξηηέκλσ ἖πηθνύξεηνο πλεῦκα
ἀθξνβπζηία Σηντθόο δαηκνληώδεο
πξνζήιπηνο δαηκνλίδνκαη
Socio-politic 12. Ființe și forțe su- πλεῦκα
ἔζλνο pranaturale Forțe Supranaturale
παηξηά Ființe supranaturale ζηνηρεῖα
ἀδειθόο ζεόο ἀήξ
ζπκθπιέηεο ἄζενο αἰώλ
νἶθνο ειη ἀξρή
ηόπνο ὕςηζηνο πλεπκαηηθόο
ἐληόπηνο κεγαισζύλε νὐξαλόο
πόιηο κεγαινπξεπήο ζηξαηηά
θώκε παληνθξάησξ ὕςσκα
ηέθλνλ Σαβαώζ βάζνο
ρώξα θύξηνο πύζσλ
ζπγάηεξ θπξηαθόο δόμα
ζπγάηεξ καξαλα ᾅδεο
πνιηηεία αββα πύιε
πνιίηεο παηήξ
πἱόο ζεόηεο 13. A fi, a deveni, a
πνιηηεία ζεῖνο exista, a se
πνιίηεπκα ζεόο întâmpla
ζπκπνιίηεο πἱόο Stare
μέλνο νὐξαλόο εἰκί
ἀιιόηξηνο ἐπνπξάληνο ἔρσ
ἀπαιινηξηόνκαη πλεῦκα γίλνκαη
ἀιινγελήο παξάθιεηνο εἰκί
πάξνηθνο πλεπκαηηθόο ὑπάξρσ
ἐθθιεζία πλεπκαηηθόο πεξίθεηκαη
ζπλέδξηνλ πλεπκαηηθ῵ο εὑξίζθνκαη
ζπλέδξηνλ ζεόο ἐλ
Ἄξεηνο Πάγνο εἴδσινλ πνηέσ
Ἀξενπαγίηεο αἰώλ πεξηηίζεκη
γεξνπζία ζεά παξίζηεκη
πξεζβπηέξηνλ δαηκόληνλ ἀπνθπέσ
βνπιεπηήο δίθε ηάζζσ
ζπκβνύιηνλ ἄγγεινο βάιισ
Ἡξῳδηαλνί ἰζάγγεινο πξνηίζεκαη
δεισηήο νὐξάληνο θζάλσ

205
 εὑξίζθσ ἀπαξάβαηνο ἐθθόπησ
ηειεηόσ ἀπό ἐμαιείθσ
δεηέσ ἀπνζηξέθσ ἀπνβνιή
ἐπεθηείλνκαη ζηξέθσ Întâmpla
ὑζηεξέσ κεηαζηξέθσ εἰκί
ἥηηεκα ἀπνθαζίζηεκη πξ᾵γκα
ἀλαζάιισ ἀπνθαηάζηαζηο ἀλαπιεξόσ
ὑπνζηξέθσ ἰάνκαη πιεξνθνξέσ
ἀλαπαύνκαη ἀλαθαηλίδσ γίλνκαη
παξέρσ ἀλαθαηλόσ ἐπηηειέσ
δηαηειέσ ἐθβάιισ ἐλίζηακαη
ἀπεθδέρνκαη Existență εἰζέξρνκαη
ἐθδέρνκαη εἰκί ζπκβαίλσ
ἵζηακαη ἔλη ἥθσ
ζηήθσ γέλεζηο παξαθνινπζέσ
ἀζάιεπηνο ζηάζηο πξνάγσ
ηεξέσ ἀπόθεηκαη ιόγνο
ζπληεξέσ θεῖκαη ζπγθπξία
θξαηέσ ἀπνιείπνκαη ἔξρνκαη
θέξσ πξόθεηκαη πνῦ
ἀζέηεζηο πξόθεηκαη ἐπέξρνκαη
ἀθίεκη ὑπάξρσ ζπλαληάσ
ἀθαηξέσ πξνυπάξρσ θαηαληάσ
ἐθιείπσ πξσηόηνθνο πίπησ
ἀπαιιάζζνκαη γίλνκαη θζάλσ
ἐπηιείπσ ἀλίζηακαη ἐλεξγήο
κεηαθηλέσ ζπλίζηακαη ζπγθιείσ
θαηαπίλσ ἐγείξσ ηειέσ
ἀπνθηείλσ ἐγθαηλίδσ παξέρσ
ἀπνβάιισ πξνθέξσ δίδσκη
βάιισ θαξπόο γελλάσ
δηαζηξέθσ πνηέσ θαηαξηίδσ
ἀθαηάιπηνο ἀπνθπέσ ἐλδείθλπκαη
Modificări de stare ζπληειέσ παξεηζάγσ
γίλνκαη κέλσ θέξσ
γέλεκα ἵζηακαη ὁξάσ
ἔξρνκαη ὑπνιηκπάλσ ζεζαπξίδσ
κεηαβαίλσ θαηαιείπσ ἀπνδίδσκη
κεηάζεζηο ἀπέξρνκαη θεξδαίλσ
κεηακνξθόνκαη παξάγσ ἐάσ
ὑπάγσ καξαίλνκαη πξνζεάσ
ἀλαγελλάσ θεύγσ ἀπνιείπσ
γελλάσ ἀπόιιπκαη ἀθίεκη
πξνθόπησ πίπησ ζπγγλώκε
θέξνκαη ἀθαλίδνκαη δίδσκη
πίπησ ἀθαληζκόο ἐθθιείσ
ἀλάζηαζηο ἀλέθιεηπηνο ἀζέκηηνο
ἀκεηάζεηνο ιύσ παξίεκη

206
 θσιύσ ἐπηβάιισ Ardere
ἐγθόπησ ζεηζκόο θαίσ
ἐγθνπή γαιήλε ηύθνκαη
ὄγθνο ζησπάσ ἀλάπησ
θαηέρσ θῦκα ἅπησ
ἀθσιύησο ζάινο θαηαθαίσ
θείδνκαη ἀθξόο θαύζσλ
δηαηεξέσ ἀθξίδσ θαπκαηίδσ
θπιάζζνκαη ἐπαθξίδσ ζβέλλπκαη
ἐθηξέπνκαη ἅιινκαη ζβέλλπκη
ἀπνιέγνκαη βξύσ ἄζβεζηνο
πεξηΐζηακαη δηζάιαζζνο ηεθξόσ
ἀπέρνκαη πιήκκπξα ζπνδόο
ζηέιινκαη θαηαθιύδσ Sunete
ὑπνζηέιισ πίλσ θσλή
θεύγσ Lumină ἦρνο
θαηαξγένκαη θ῵ο θσλέσ
θαηαξγέσ ιάκπσ κπθάνκαη
ἐθιάκπσ ὠξύνκαη
14. Stări și eveni- θσηίδσ ζόξπβνο
mente fizice ἟κέξα ἞ρέσ
Vreme ἀλαηέιισ πξνζαρέσ
εὐδία ἀλαηνιή ἀιαιάδσ
ρεηκώλ ὕςνο ζπκθσλία
ρεηκάδνκαη δηαπγάδσ κνπζηθόο
Vânt πεξηιάκπσ ῥνηδεδόλ
ἄλεκνο πεξηαζηξάπησ θηκόσ
πλέσ ἀζηξαπή Mișcări ale pământului
ὑπνπλέσ ἀζηξάπησ ζεηζκόο
ζύειια ζηίιβσ
ηπθσληθόο ἀπαύγαζκα 15. Mișcări lineare
λόηνο ιακπξόηεο Mișcare, venire, plecare
Δὐξαθύισλ ιακπξόο θηλέσ
Ploaie θσηεηλόο κεηαβαίλσ
ὑεηόο θαηνπηξίδνκαη θηλέσ
βξέρσ Întuneric ἀζάιεπηνο
ὄκβξνο ζθόηνο ἐξείδσ
ὄςηκνο ζθνηεηλόο ζπλαξπάδσ
πξότκνο ζθνηόνκαη ἔξρνκαη
Tunet și fulger ζηπγλάδσ ἄπεηκη
βξνληή δόθνο κεζίζηεκη
ἀζηξαπή αὐρκεξόο πνξεύνκαη
Evenimente care implică λύμ θέξνκαη
lichide și substanțe ζθηά δηΐζηακαη
ῥέσ ἀπνζθίαζκα ρσξέσ
ἐθρένκαη ζθηά ἀπνρσξίδνκαη
ὑπεξεθρύλλνκαη ἐπηζθηάδσ παξάγσ
δηεγείξνκαη πξνβαίλσ

207
 δηέξρνκαη θαηαιείπσ ἐλδύλσ
Călătorie, pelerinaj ἐθιείπσ ἐκβαίλσ
πνξεύνκαη ἀπνιείπσ ἐκβηβάδσ
ὁδεύσ ἐθλεύσ Venire
ὁδνηπνξέσ θεύγσ ἐπηβαίλσ
δηνδεύσ θαηαθεύγσ ἐπηβηβάδσ
δηαπνξεύνκαη ἐθθεύγσ ἀλαβαίλσ
πεξηάγσ δηαθεύγσ ἀλαιακβάλσ
πιαλάνκαη θιίλσ Urcare
ἀζηαηέσ ἀπνιύσ ἀλαβαίλσ
πιαλήηεο ἀπνζηέιισ ἀλέξρνκαη
Trece (peste, prin), a πέκπσ ὑπνιακβάλσ
încercui ἀπνζηέιισ ἀλάιεκςηο
πξνέξρνκαη πέκπσ ἀλαηέιισ
παξέξρνκαη ἐθπέκπσ ἀλαηνιή
πάξνδνο ζπκπέκπσ ἐπαίξσ
ἀληηπαξέξρνκαη ἀλαπέκπσ πξνζαλαβαίλσ
δηαπεξάσ ἀλαπέκπσ Coborâre
δητθλένκαη πξνπέκπσ θαηαβαίλσ
πεξηέξρνκαη κεηαπέκπνκαη θαηαβηβάδσ
Pleca, a se depărta ἀπνθαζίζηεκη θαηάβαζηο
ἄγσ Apropiere θαζαηξέσ
πνξεύνκαη ἐγγίδσ ραιάσ
ὑπάγσ ζπληπγράλσ βάιισ
ἀλίζηακαη πξνζεγγίδσ δύλσ
ἀπέξρνκαη ἀπαληάσ ἐπηδύσ
ἄθημηο ἀπάληεζηο βπζίδσ
ἀπνιύνκαη ζπκβάιισ θαηαπνληίδνκαη
ἀπνβαίλσ ἀπξόζηηνο θαηαπνληίδσ
ἐθπνξεύνκαη Venire, ajungere Cădere
ἐθρσξέσ ἔξρνκαη πίπησ
ἔμνδνο ζα πίπησ
ἀπνιύσ ἐπέξρνκαη ἀπνπίπησ
ἀθίεκη ἐθηθλένκαη ἐκπίπησ
ἐθβάιισ πεξηπίπησ βάιισ
ἐμσζέσ παξέξρνκαη Adunare, strângere
ἀπσζένκαη εἴζνδνο ζπλάγνκαη
ἀπνδεκέσ Întoarcere ἐπηζπλάγνκαη
ἀθίεκη ὑπνζηξέθσ ζπλάγσ
ρσξίδσ ἀλαθάκπησ ἐπηζπλάγσ
δηαρσξίδνκαη ἀλαιύσ πξνζιακβάλνκαη
ἀπνρσξέσ ἀλαζηξέθσ ἐπηζπλαγσγή
ἀθίζηακαη ἀλαρσξέσ ἀζξνίδνκαη
ὑπάγσ ἐπηζηξέθσ ζπλαζξνίδνκαη
ἀλαρσξέσ ἐπαλέξρνκαη ζπλαζξνίδσ
ἀπνζπάνκαη ἀπέξρνκαη ἐπαζξνίδνκαη
ἀπνηάζζνκαη Intrare ζπληξέρσ
ἀπειαύλσ εἰζέξρνκαη ἐπηζπληξέρσ

208
Împrăștiere, risipire πξνζάγσ ἀλαβηβάδσ
ζθνξπίδσ εἰζάγσ ἀλαζπάσ
δηαζθνξπίδσ ἐμάγσ ἀπνζπάσ
δηαζπνξά θαηάγσ Arunca, a azvârli
ἐθρέσ ἀλάγσ βάιισ
ιύσ ἀλαθέξσ βνιή
δηακεξίδνκαη ἀπάγσ ῥίπησ
Înfățișa, a se ἀπαίξσ ἐπηβάιισ
θζάλσ ἀπνιακβάλσ ἐπηξίπησ
πξνάγσ ἀπνθέξσ ἐθβάιισ
Ieșirea în față ζύξσ θαηαθξεκλίδσ
πξνάγσ θαηαζύξσ Mișcare rapidă
Alergarea după παξαιακβάλσ ὁξκάσ
ἀθνινπζέσ πξνέξρνκαη Urmărire
θαηαθνινπζέσ ὁδεγέσ δηώθσ
Înconjura ὁδεγόο Călca, a păși
θπθιόσ ρεηξαγσγέσ πεδεύσ
θπθιεύσ ρεηξαγσγόο ἐκβαίλσ
Călători împreună κεηάγσ παηέσ
ζπλέξρνκαη Purta πεξηπαηέσ
ζπλνδεύσ θέξσ πξνζθόπησ
ζπλνδία βαζηάδσ πξόζθνκκα
ζπλέθδεκνο ζθξαγίδσ Alergare
ζπλεηζέξρνκαη πεξηθέξσ ηξέρσ
ζπλαλαβαίλσ θνκίδσ πεξηηξέρσ
ζπγθαηαβαίλσ πξνζθέξσ εἰζηξέρσ
πξνπέκπσ πέκπσ θαηαηξέρσ
Urma, a însoți εἰζθέξσ πξνζηξέρσ
ἀθνινπζέσ ζηξέθσ πξνηξέρσ
ζπλαθνινπζέσ δηαθέξσ ἐθπεδάσ
Urmări ἐθθέξσ εἰζπεδάσ
δηώθσ ἐθθνκίδσ Salt, săritură
ἐθδηώθσ θαζαηξέσ ἅιινκαη
Purta, a duce ζπζηέιισ ἐθάιινκαη
θέξσ βαζηάδσ ἐμάιινκαη
ἐιαύλσ ἀπνθέξσ ἀλαπεδάσ
παξαθέξσ αἴξσ ἀπνξίπησ
δηαθέξσ ἀλαιακβάλσ ζθηξηάσ
ἀλεκίδνκαη πεξηαηξέσ Dans
Coduce, a aduce, a lua πνηακνθόξεηνο ὀξρένκαη
ἄγσ ἀλαθέξσ Zbor
θέξσ θνξηίδσ πέηνκαη
πξνζιακβάλνκαη θνξηίνλ Înnot
ἀλαιακβάλσ ἀπνθνξηίδνκαη θνιπκβάσ
παξαιακβάλσ ἄγσ ἐθθνιπκβάσ
ζπκπαξαιακβάλσ ἀλάγσ Răsucire
πεξηάγσ Trage, a atrage, a târî ἀπνθπιίσ
πξνάγσ ζύξσ πξνζθπιίσ

209
16. Mișcări nelineare Îngenunchiere ιύσ
Mișcări nelineare γόλπ ἀλίεκη
θίλεζηο γνλππεηέσ πξνζειόσ
θηλέσ ηίζεκη θνιιάνκαη
ηαξάζζσ Prostrație θξέκακαη
ηαξαρή πξελήο θξεκάλλπκη
ῥηπή Prosternare, reverență
ηξέκσ πξνζθπλέσ 19. Impact fizic
ζείσ πίπησ Lovituri
ἀπνηηλάζζσ Sprijini, a se ηύπησ
ἀπνκάζζνκαη ἀλάθεηκαη δέξσ
ῥίπησ ἀλαθιίλνκαη παηάζζσ
ῥηπίδνκαη ἀλαθιίλσ ῥαπίδσ
θιπδσλίδνκαη ἀλάθεηκαη πξνζθόπησ
ζηξέθνκαη ἀλαπίπησ πξνζξήγλπκη
ζηξέθσ Sta întins θνιαθίδσ
ηξνπή θεῖκαη ῥαβδίδσ
θιίλσ θαηάθεηκαη θξαγειιόσ
θπιίνκαη ἀλαθιίλσ θαηαβάιισ
ἀλαηξέπσ Îndoi, a se îndrepta πξνζπίπησ
ἐθηείλσ θύπησ θξνύσ
ἐπεθηείλνκαη θαηαθύπησ θεθαιηόσ
πξνηείλσ παξαθύπησ Străpungere, tăiere
ζηξώλλπκη ζπγθύπησ ἐθθεληέσ
ὑπνζηξσλλύσ ἀλαθύπησ λύζζσ
ἀλνξζόσ παίσ
17. Poziții ale corpului θόπησ
Sta în picioare 18. Atașament ἀπνθόπησ
ἵζηακαη Prindere, ținere ἐθθόπησ
ζπλίζηακαη ιακβάλσ δηρνηνκέσ
παξίζηακαη πξνζιακβάλνκαη πξίδσ
πεξηΐζηεκη πηάδσ θαηαθόπησ
ἐθίζηακαη ἁξπάδσ θαηαηνκή
ἀλίζηακαη ζπλαξπάδσ θείξσ
ἵζηακαη ἅπηνκαη μπξάσ
ἀλίζηεκη θξαηέσ ιαηνκέσ
θνπκ θαζάπησ ιαμεπηόο
ἐγείξνκαη ἄγξα Dezbinare, despărțire
ἐγείξσ ηίιισ ζρίδσ
ἐμαλίζηακαη ζπιιέγσ ζρίζκα
Sta jos/a ședea πξνζςαύσ δηαζπάσ
θαζέδνκαη Alipire, unire ιαθάσ
ζπγθάζεκαη ἀζθαιίδσ ῥήγλπκη
παξαθαζέδνκαη δέσ δηαξξήγλπκη
ἐπηθαζίδσ πεξηδέσ πεξηξήγλπκη
ἀλαθαζίδσ δεζκεύσ Spargere, străpungere
θαζίδσ δέζκε θιάσ
ζπγθαζίδσ ζύλδεζκνο θαηάγλπκη

210
 ἐθθιάσ παηέσ αἴξσ
ζξύπησ θζείξσ ἀπάγσ
θαηαθιάσ ιπκαίλνκαη δεηέσ
ζπληξίβσ ἀδηθέσ κάξηπο
θιάζκα δάθλσ κάραηξα
δηνξύζζσ θνιαθίδσ θέληξνλ
ἐμνξύζζσ ηξαπκαηίδσ ζπεθνπιάησξ
Apăsare ηξαῦκα ἀλαίξεζηο
ἐπίθεηκαη ζηόκα ἀλαηξέσ
ἀπνζιίβσ θξάζζσ ζύσ
ζιίβσ Distrugere παηάζζσ
ζπλζιίβσ ἀπόιιπκη θνπή
ζπληξίβσ ἀπώιεηα ζηγγάλσ
ιηθκάσ ζπλαπόιιπκαη ζηαπξόσ
ζπκπλίγσ ὄιεζξνο ἀλαζηαπξόσ
πηέδσ ὀινζξεύσ ζπζηαπξόσ
ςώρσ ἐμνιεζξεύσ ιηζάδσ
παηέσ ὀινζξεπηήο ἀπνθεθαιίδσ
θαηαπαηέσ πνξζέσ πειεθίδσ
πλίγσ θζνξά ἀπάγρνκαη
πληθηόο θζείξσ θνλεύσ
Săpat δηαθζείξσ αἷκα
ὀξύζζσ ἐξεκόνκαη αἷκα
ἐξήκσζηο ἀλδξνθόλνο
20. Violență θαζαηξέσ ἀλζξσπνθηόλνο
Violență αἴξσ θνλεύο
βία ἐζζίσ ζηθάξηνο
ραιεπόο θαηεζζίσ κεηξνιῴαο
ζθιεξόο ἀθαλίδσ παηξνιῴαο
ἅξπαμ ἀλαιίζθσ
ἀλήκεξνο θαηαλαιίζθσ 21. Pericol, risc,
ἄγξηνο θαηαζηξνθή siguranță, salvare
βαξύο πη῵ζηο Pericol
βίαηνο ζπκπίπησ θίλδπλνο
βηάδνκαη θαηαπίλσ θηλδπλεύσ
βηάδνκαη ιύσ ἐπηζθαιήο
βηαζηήο θαηαιύσ παγίο
Rănire, lovire θαηαιύσ ζπηιάο
θαθόσ θαηαζθάπησ Auto-expunere la peri-
βιαβεξόο ἐδαθίδσ cole
ζαπξόο ῥ῅γκα θηλδπλεύσ
ηύπησ ζύληξηκκα παξαβνιεύνκαη
ἅπηνκαη πίπησ ηξάρεινλ ὑπνηίζεκη
θαηαζηξνθή Ucidere ὑπνηίζεκαη
θαθόο ἀπνθηείλσ Eliberat dintr-un pericol
ὕβξηο δηαρεηξίδνκαη ἀζθάιεηα
ζεηόβξσηνο θαηαζηξώλλπκη ἀζθαιήο
θαηαβάιισ ἐδαθίδσ ἀζθαι῵ο

211
 ἀζθαιίδσ πιεγή κεηέρσ
θξύπησ πξνζθνπή ηξώγσ
ζηεξηγκόο Întâmpina dificultăți βξώζηκνο
Asigura, a fi în afara pe- ζιίβνκαη ςσκίδσ
ricolului ζθύιινκαη ηξέθσ
ἀπνθεύγσ ἐλνριένκαη ζειάδσ
θεύγσ βαξένκαη ζειάδσ
θαηαθεύγσ ζηελνρσξένκαη βόζθνκαη
ἔθβαζηο ζάξμ βόζθσ
Scăpare din primejdie ζθόινς θαηεζζίσ
ἐμαηξένκαη Cauzarea de probleme, ζπλεζζίσ
ζῴδσ dificultăți ζπλαιίδνκαη
δηαζῴδσ ζιίβσ ζπλεπσρένκαη
θηάνκαη ζξαύσ ρνξηάδνκαη
ςπρή ζθύιισ ρνξηάδσ
δηαθπιάζζσ ὀριέσ ἐκπίκπιεκη
ζσηήξ παξελνριέσ ἐκπίκπιακαη
ῥύνκαη θαηαβαξέσ γαζηήξ
πεξηπνηένκαη ἐπηηίζεκη ἀξηζηάσ
ςπρή θείδνκαη ἄξηνο
Mântuire, salvare Dificil, greu θιάσ
ζσηεξία ραιεπόο ἀλάθεηκαη
ζσηεξία βαξύο ἄξηζηνλ
ζῴδσ δεηλόο ἄξηζηνλ
ζσηήξηνο δύζθνινο ἀξηζηάσ
ζσηήξηνλ κόιηο δεῖπλνλ
ζσηήξηνλ δπζβάζηαθηνο ηξάπεδα
ζσηήξ Elibere din necaz δνρή
ἀπόιιπκαη ἀλάςπμηο ἀγάπε
ἄλεζηο πεηλάσ
22. Probleme, ἀλάπαπζηο πξόζπεηλνο
dificultăți, Ușor λ῅ζηηο
ușurare, ἐιαθξόο ἀζηηία
circumstanțe fa- εὔθνπνο ἄζηηνο
vorabile ρξεζηόο ιηκόο
Probleme, necazuri Situații sau circumstanțe πίλσ
ἀλάγθε favorabile πνηίδσ
ζιῖςηο εἰξήλε ζπκπίλσ
ἀζζελήο ἟ζπρία κεζύσ
βάξνο εὐπξόζδεθηνο ὑδξνπνηέσ
θαθία θαηξόο δηςάσ
ινηκόο ἀθνξκή Procese care implică
θόπνο εὐνδόνκαη gura
ὀθλεξόο καζάνκαη
νὐαί 23. Stări și procese ηξίδσ
ζηελνρσξία fiziologice ἐπηιείρσ
ηαιαηπσξία Mâncare, băutură πηύσ
ηαιαίπσξνο ἐζζίσ ἐκέσ

212
 θαηαπίλσ ἀλάπαπζηο πλίγνκαη
Naștere, procreere θαηαπαύσ ἀπνπλίγσ
γέλεζηο ἟ζπράδσ πλίγσ
γελλεηόο θεθαιή λεθξόο
ἀξηηγέλλεηνο θιίλσ ἟κηζαλήο
ζπιιακβάλσ ἀλαπαύσ δίο
ἔγθπνο θαηαπαύσ ζλεηόο
βαζηάδσ ζπλαλαπαύνκαη θζαξηόο
θνηιία ἀλάπαπζηο ἀζαλαζία
ηίθησ Viață, moarte ἀθζαξζία
γέλλεκα δάσ ἄθζαξηνο
ὠδίλσ δῳνγνλέσ Sănătate, vigoare, putere
ἔθηξσκα ζάξμ ὑγηαίλσ
ζηεῖξα ἐλδεκέσ ἰζρύσ
λέθξσζηο δῳνγνλέσ ὁινθιεξία
γελλάσ ἀλαδάσ ἁπινῦο
ἀλίζηεκη ἀλάζηαζηο ῥώλλπκαη
ἐμαλίζηακαη ἀλίζηακαη θξαηαηόνκαη
ζπέξκα δάσ θνκςόηεξνλ
ἐμέξρνκαη ἐθ η῅ο ἀλίζηεκη ἰάνκαη
ὀζθύνο ἐγείξσ θαζαξίδσ
Relații sexuale ζπλεγείξσ ἴακα
γηλώζθσ ζπδάσ ζεξαπεύσ
θνίηε γξεγνξέσ ἐγείξσ
θηάνκαη ἄςπρνο ἰαηξόο
ζθεῦνο ἀπνζλῄζθσ Boală, slăbiciune
παξζελία δίδσκη θάκλσ
ρξ῅ζηο ἀλάιπζηο ἀζζέλεηα
Somn, deșteptare ἀλαιύσ ἀζζελέσ
θαζεύδσ ηειεπηάσ ἀζζελήο
λπζηάδσ ἐθπλέσ δηαθζείξσ
θαηαθέξνκαη θαζεύδσ ἄξξσζηνο
βαξένκαη πίπησ ἔρσ
θαηαβαξύλνκαη ἀπόιιπκαη θαθ῵ο
ὀθζαικόο αἷκα πνλεξόο
ἀθππλόσ ᾅδεο εἰο
βαξένκαη ἀθίεκη ἐζράησο
θαηαθέξνκαη παξαδίδσκη ἔρσ
γξεγνξέσ πλεῦκα βάιισ
ἀγξππλία ἀπόζεζηο κάζηημ
ἐγείξνκαη αἷκα καιαθία
ἔμππλνο ςπρή λόζνο
δηαγξεγνξέσ ἀπόιιπκη δεζκόο
δηεγείξσ ζαλάζηκνλ δέσ
Oboseală, odihnă ἐπηζαλάηηνο ινηκόο
θνπηάσ ἀπνζλῄζθσ ππξέζζσ
ἐθιύνκαη ζπλαπνζλῄζθσ δπζεληέξηνλ
ἀλαπαύνκαη ἀπνπλίγνκαη ιέπξα

213
 ιεπξόο Putrezire ἀλάβιεςηο
πίκπξακαη ζήπσ ἀλνίγσ
ὑδξσπηθόο θαηνπηξίδνκαη
γάγγξαηλα 24. Stări și experiențe ἐπνπηεύσ
ζθσιεθόβξσηνο senzoriale αὐηόπηεο
ζπαξάζζσ Văz ἀλαζεσξέσ
ῥήγλπκη ὁξάσ παξαηεξέσ
ζειεληάδνκαη ὅξακα ἀηελίδσ
παξαιύνκαη ὁξαηόο θαηαζθνπέσ
παξαιπηηθόο ἀόξαηνο θαηαλνέσ
μεξαίλνκαη πξννξάσ Auz
μεξόο θεύγσ ἀθνή
παξίεκαη βιέπσ ἀθνύσ
ρσιόο βιέκκα ἀθνή
θπιιόο ἐκβιέπσ νὖο
ἀλάπεηξνο ἀλαβιέπσ εἰζθέξσ
ἐθηξέπσ πεξηβιέπνκαη ἀθξναηήο
ἕιθνο ἐπηβιέπσ ἀθνή
ἑιθόνκαη παξαθύπησ ἀθνύσ
αἱκνξξνέσ ζεσξέσ ἔρσ
πεγή ζεσξία εἰζαθνύσ
ῥύζηο ὀθζαικόο ἐπαθξνάνκαη
αἱκαηεθρπζία ὀπηάλνκαη ἐλσηίδνκαη
ἀπνςύρσ θαίλνκαη ἀθνή
Respirație, suflare θαλεξόσ ἀθνύσ
ἐκθπζάσ θαλεξόο νὖο
πλεῦκα ἐπηθαίλνκαη ηίζεκη
πλνή ἐκθαλήο πξναθνύσ
Creștere ἀλαθαίλνκαη παξαθνύσ
αὐμάλσ πξόζσπνλ ἀθνύσ
αὔμεζηο ἐπηδείθλπκη θσθόο
ἀλαβαίλσ θαληάδνκαη ἀλνίγσ
κεθύλνκαη ἀθαλίδνκαη νὖο
θύσ ἄθαληνο ζπλέρσ
ζπλαπμάλνκαη θξύπησ Miros
ζπκθύνκαη θξύπησ ὄζθξεζηο
ηίθησ ὅξαζηο Gust
βιαζηάλσ ζθνπέσ γεύνκαη
ἀλαβαίλσ ἐπέρσ Tactil
Coacere ἐπαίξσ ἅπηνκαη
ἀθκάδσ δηαβιέπσ ζηγγάλσ
μεξαίλνκαη ηειαπγ῵ο πξνζςαύσ
θαξπνθνξέσ αἴληγκα ςειαθάσ
θαξπόο ηπθιόο Durere
θαξπνθόξνο κνλόθζαικνο πόλνο
ἄθαξπνο ἀριύο πάζρσ
ηειεζθνξέσ βιέπσ πξνπάζρσ
εὐθνξέσ ἀλαβιέπσ ζπκπαζέσ

214
 πίλσ ἅξπαμ Bunăvoință
πνηήξηνλ αἰζρξνθεξδήο ἑθνύζηνο
βαπηίδσ αἰζρξνθεξδ῵ο αὐζαίξεηνο
αἴξσ ἟δνλή ἄθσλἄθνπζαἆθνλ
ζπκπάζρσ θνηιία Zel, devotament
παζεηόο ζέιεκα πξνζπκία
θέληξνλ ζάξμ πξόζπκνο
ὠδίλσ πάζνο ἐθηέλεηα
ζπλσδίλσ ππξόνκαη ἐθηελήο
θαθνπαζέσ ὁκνηνπαζήο εὔλνηα
βάζαλνο Dragoste, afecțiune, δέσ
πύξσζηο compasiune πλεῦκα
ὀδπλάνκαη θηιέσ ζπεύδσ
πίπησ θηιαδειθία ζπνπδαῖνο
ζπγθάκπησ θηιάδειθνο δειόσ
Percepții senzoriale ge- θηιαλζξσπία δεισηήο
nerale θίιαλδξνο θηινηηκένκαη
ἄδεινο θηιόηεθλνο ἀληηιακβάλνκαη
θίιαπηνο Încântare, plăcere
25. Atitudini și emoții θηιόζενο θνξέλλπκη
Dorință, cerere θηιόζηνξγνο ἀξθένκαη
ζέισ ἄζηνξγνο ρνξηάδνκαη
ζέιεκα ἀγάπε αὐηάξθεηα
βνύινκαη ἀγαπάσ αὐηάξθεο
βνύιεκα ἀγαπεηόο Mulțumire, acceptare
ἀμηόσ δειόσ ἀπόδεθηνο
εὔρνκαη ἐπηπνζέσ δεθηόο
δνθέσ ἐπηπόζεηνο εὐπξόζδεθηνο
εὐδνθία ζπιαγρλίδνκαη εὐδνθέσ
δεηέσ ζπιάγρλα εὐδνθία
λνζέσ εὔζπιαγρλνο ράξηο
ἀθνή πνιύζπιαγρλνο ἀξέζθσ
θλήζνκαη θαξδία ἀξεζθεία
Dorință puternică πιαηύλσ ἀξεζηόο
ἐπηζπκέσ ζπιάγρλα εὐαξεζηέσ
ἐπηζπκεηήο ζηελνρσξένκαη εὐάξεζηνο
πιεζκνλή θιείσ ἐπηζηξέθσ
ὀξέγνκαη ἐκβξηκάνκαη ἱθαλόο
ἐθθαίνκαη ζπκπαζέσ πνηέσ
ὄξεμηο ζπκπαζήο πξνζθηιήο
δηςάσ Speranță, așteptare ἀλζξσπάξεζθνο
ἐπηπνζέσ ἐιπίδσ Mulțumitor,
ζπκόο πξνειπίδσ recunoscător
ἐπηζπκέσ ἐιπίο εὐράξηζηνο
δειόσ ἐιπίο εὐραξηζηέσ
πιενλεμία ἀπεθδέρνκαη ἀράξηζηνο
πιενλέθηεο ἀπνθαξαδνθία
ἁξπαγή

215
Bucura, a se ~ de, a-și Încurajare, consolare ἐγθόπησ
găsi plăcerea în εὐςπρέσ Ură
ζέισ εὔζπκνο βδειύζζνκαη
θηιέσ ἀλάςπμηο βδέιπγκα
ἀγαπάσ ἀλαςύρσ βδειπθηόο
θηιάγαζνο παξαθαιέσ Rușine, disgrație,
ἀθηιάγαζνο ζπκπαξαθαιένκαη umilință
θηιαξγπξία ἀλνξζόσ αἰζρύλε
θηιάξγπξνο γόλπ αἰζρύλνκαη
ἀθηιάξγπξνο παξαιύνκαη αἰζρύλε
θηινπξσηεύσ παξακπζένκαη ἀλεπαίζρπληνο
἟δνλή παξακύζηνλ ἐπαηζρύλνκαη
θηιήδνλνο παξεγνξία θαηαηζρύλσ
εὐδνθέσ Curaj, îndrăzneală ἐληξνπή
ἐκπίκπιακαη ζαξξέσ ἐληξέπσ
ἀπόιαπζηο ζάξζνο ἀπαιγέσ
Fericit, bucuros, vesel ιακβάλσ ηαπεηλόσ
ἱιαξόηεο παξξεζία ζσξεύσ
ἱιαξόο παξξεζηάδνκαη δεηγκαηίδσ
καθαξηζκόο ἐπαίξσ ζεαηξίδσ
καθάξηνο ηνικάσ ἀζρεκνζύλε
καθαξίδσ ηνικεξόηεξνλ Mândrie
εὐθξνζύλε ἀπνηνικάσ θαύρεκα
εὐθξαίλνκαη ηνικεηήο θαύρεζηο
ραξά ἀλδξίδνκαη δόμα
ραξά θαξδία Surpriză, uimire
ραίξσ πεηζώ μελίδνκαη
ζπγραίξσ Răbdare, perseverență κέγαο
ζπλήδνκαη καθξνζπκία ζάκβνο
ἀζκέλσο καθξνζπκέσ ζακβένκαη
἟δέσο καθξνζύκσο ἐθζακβένκαη
ἀζπάδνκαη ἀλεμίθαθνο ἔθζακβνο
εὐθξαίλσ ἀλέρνκαη ζαῦκα
ἀγαιιίαζηο ἀλνρή ζαπκάδσ
ἀγαιιηάσ ἀλεθηόο ἐθζαπκάδσ
ζθηξηάσ ηξνπνθνξέσ ζαπκάζηνο
Râs, plâns, murmur ὑπνκνλή ζαῦκα
γειάσ ὑπνκέλσ ἔθζηαζηο
ηαιαηπσξέσ ζηέγσ ἐμίζηακαη
δαθξύσ βαζηάδσ ἐθπιήζζνκαη
θιαίσ θαξηεξέσ ἐμίζηεκη
ἀιαιάδσ Ofensă ζπγρέσ
ὀινιύδσ ζθαλδαιίδσ ζηπγλάδσ
ζξελέσ ζθαλδαιίδνκαη Îngrijorare, anxietate,
πελζέσ ζθάλδαινλ pace
ζηελάδσ πξνζθόπησ κέιεη
ἀλαζηελάδσ πξνζθνπή κέξηκλα
ζπζηελάδσ ἀπξόζθνπνο κεξηκλάσ

216
 ἀκέξηκλνο ἀκεηακέιεηνο ὁξκή
πξνκεξηκλάσ ιύπε ζπλείδεζηο
πξνζδνθάσ ιύπε λνῦο
ππξόνκαη ιππένκαη θξήλ
θαηαπνλένκαη ιππέσ θξνλέσ
ἀλαζθεπάδσ ζπιιππένκαη
κεηεσξίδνκαη πεξίιππνο 27. Învățare
ζείσ ἀιππόηεξνο Învățare
ζνξπβένκαη ῥνκθαία εὑξίζθσ
ὀδύλε ςπρή γηλώζθσ
ὀδπλάνκαη ςπρή δηαγηλώζθσ
ἐμαπνξένκαη θαξδία εἰο
πεξηζπάνκαη θαηαλύζζνκαη ἐπίγλσζηο
ἐπίζηαζηο θαξδία ὁξάσ
ζπλνρή ζπλζξύπησ ἀθνξάσ
ζπλέρνκαη ἀγσλία θαζνξάσ
ζαιεύνκαη πηθξ῵ο ἐπηγηλώζθσ
ηάξαρνο θαηαπίλνκαη ἀθξηβόσ
ηαξάζζσ ζηπγλάδσ θαηαιακβάλνκαη
ὑπσπηάδσ ζθπζξσπόο ππλζάλνκαη
δηαηαξάζζνκαη Descurajare καλζάλσ
ἀδεκνλέσ ἐγθαθέσ παξαιακβάλσ
εἰξήλε θνπηάσ κπένκαη
εἰξεληθόο ὀιηγόςπρνο καλζάλσ
ἐπηξίπησ θάκλσ καζεηήο
κέξηκλα ςπρή ὁδεγέσ
Teamă, teroare, panică ἀζπκέσ γηλώζθσ
θόβνο ἀπνςύρσ ζπεξκνιόγνο
θνβένκαη ῥίπηνκαη ιόγηνο
ἀθόβσο ηαπεηλόο γξάκκαηα
θόβνο θαηήθεηα γξακκαηεύο
θνβεξόο ἀγξάκκαηνο
ἔθθνβνο 26. Facultăți psiholo- ἀκαζήο
ἐθθνβέσ gice ἀπαίδεπηνο
θόβεηξνλ Facultăți psihologice ἰδηώηεο
ηξέκσ ἄλζξσπνο Descoperire
θξίζζσ ἔζσ εὑξίζθσ
ἔληξνκνο ἔζσζελ ἀλεπξίζθσ
ζξνένκαη θαξδία ἀπόιιπκη
πηύξνκαη ςπρή Surprindere
πηνένκαη ἰζόςπρνο ἀγξεύσ
πηόεζηο ζύκςπρνο πεηξάδσ
δεηιία ζάξμ ἐπηιακβάλνκαη
δεηιηάσ ζαξθηθόο πξνιακβάλσ
δεηιόο πλεῦκα Încercarea de a învăța
ἀζζέλεηα πλεπκαηηθόο ἐξαπλάσ
Tristețe, regret πλεπκαηηθ῵ο ἐθδεηέσ
κεηακέινκαη ζπιάγρλα ζθνπέσ

217
 ἐμεηάδσ ἀγλνέσ θαίλνκαη
παξαθνινπζέσ ἄγλνηα ἐπηθάιπκκα
παξαθύπησ ιαλζάλσ Cognoscibil
ςειαθάσ ἄπεηξνο γλσζηόο
δεηέσ ἀγλσζία δ῅ινο
ἀλαδεηέσ Cunoștințe ἔθδεινο
θαηαδηώθσ γλ῵ζηο πξόδεινο
ἀλαθξίλσ ἐπίγλσζηο ηξαρειίδνκαη
δνθηκάδσ γλ῵ζηο γπκλόο
πεηξάδσ πξόγλσζηο θαλεξ῵ο
θαηάζθνπνο γλσζηόο ἐλ
Dispoziția de a învăța ὀλνκάδνκαη ἐπί
εὐγελήο ἀθηθλένκαη θ῵ο
δηαλνίγσ δηαλέκνκαη ἀπνδείθλπκη
θακκύσ ιόγνο δεκόζηνο
ὀθζαικόο γλσξίδσ θαη᾽ ἰδίαλ
πσξόσ ἄγλσζηνο θαηά
πώξσζηο Demonstrat, dovedit, Necunoscut, secret
θαξδία cunoscut ἀθαλήο
πεξόσ θαλεξόο θξππηόο
θαπζηεξηάδνκαη γλσζηόο ἀπόθξπθνο
ζπλείδεζηο ἐπίζεκνο θξπθῆ
Atenție γλσζηόο θξπθαῖνο
ἀλαδώλλπκαη θαηλόο εἰο
γξεγνξέσ μέλνο νὖο
ἀγξππλέσ ἐκθαλήο κή
βιέπσ θαλεξόσ θξππηόο
πξνζέρσ αὐγάδσ βαζύο
παξαηηένκαη ἀπνθαιύπησ κπζηήξηνλ
Identificare, ἀπνθάιπςηο θξύπηε
recunoaștere ρξεκαηίδσ θξύπησ
ἐπηγηλώζθσ ρξεκαηηζκόο ἀπνθξύπησ
ἀλαγλσξίδνκαη ἐμεγένκαη ζπγθαιύπησ
δειόσ παξαθαιύπησ
28. Cunoaștere βέβαηνο ιαλζάλσ
Cunoaștere βεβαηόσ
γηλώζθσ ηεθκήξηνλ 29. Memorie
ἐπηγηλώζθσ ζπκβηβάδσ Stocare de informații
ἐπίζηακαη δείθλπκη ζπληεξέσ
ζύλνηδα δεῖγκα θαξδία
ζύλνηδα ζπλίζηεκη ηίζεκη
πξνγηλώζθσ ἀπνδείθλπκη ζεκεηόνκαη
νἶδα ἐλδείθλπκαη ινγίδνκαη
ζνθία ἀπόδεημηο νὖο
ζνθόο ἔλδεημηο ηίζεκη
ζνθίδνκαη ζθξαγίδσ Memorare
γλώζηεο ἀλαδείθλπκη νἶδα
θαξδηνγλώζηεο ἀλάδεημηο κλεκνλεύσ

218
 ἀλακηκλῄζθνκαη ἀπνβιέπσ νἰθνλνκία
ἀλακηκλῄζθσ ἀθνξάσ ἐθεπξεηήο
ἀλάκλεζηο εὐπεξίζπαζηνο ἐλεδξεύσ
κλεκόζπλνλ ἀπεξηζπάζησο ἐπηβνπιή
Uitare ἐθθξέκακαη ζπζηξνθή
ιαλζάλσ πξνζέρσ ζπλσκνζία
ἐπηιαλζάλνκαη αἴξσ ζπκβνπιεύνκαη
ἐθιαλζάλνκαη παξαθνύσ Decizie, concluzie
Reamintire ἀγλνέσ θξίλσ
κλεκνλεύσ Cugetare, gândire θαξδία
ἐπηιαλζάλνκαη κέιεη πλεῦκα
κλεκνλεύσ ἐπηκειένκαη ηίζεκη
ἐπηκει῵ο γίλνκαη
30. Gândire ἐπηιακβάλνκαη ὁξκή
Gânduri, gândire θαηαλνέσ πξόθξηκα
ἐλζπκένκαη ἀξγόο πξόζσπνλ
δηελζπκένκαη ἐπηβιέπσ ζηεξίδσ
λνέσ ἐθνξάσ ἐπηιύσ
θαηαλνέσ ὁξάσ ζπκβηβάδσ
λνῦο ἐπηζθνπέσ ὁξίδσ
πλεῦκα πξνλνέσ πξννξίδσ
ζπκβάιισ παξαζεσξέσ ηαθηόο
βνπιεύνκαη ὑπεξνξάσ Alegere, selecție,
ινγίδνκαη ἀκειέσ preferință
ἀλαινγίδνκαη θαηαιείπσ αἱξένκαη
δηαινγίδνκαη ἀπαξλένκαη ἐθιέγνκαη
ινγηζκόο ἀξλένκαη ἵζηεκη
ἄινγνο Gândi cu privire la ἐπηιέγνκαη
ιόγνο consecințe viitoare πξνρεηξίδνκαη
ὄςηο ἐθδέρνκαη ἐμαηξένκαη
ἐλζύκεζηο ἀπειπίδσ αἱξένκαη
δηαινγηζκόο ἐιπίδσ αἱξεηίδσ
ἀλαβαίλσ πξνζδνθάσ ἐθιέγνκαη
ζπλέρνκαη Plan, intenție ἐθιεθηόο
θαηάλπμηο βνπιεύνκαη ζπλεθιεθηόο
θξνλέσ βνύινκαη ἀμηόσ
ὁκόθξσλνλ βνπιή δνθέσ
ζσθξνλέσ βνύιεκα εὐδνθέσ
εὐλνέσ ζέισ δνθηκάδσ
καίλνκαη ζέιεκα θξίλσ
λήθσ κειεηάσ πξνβιέπνκαη
ἐθλήθσ πξνκειεηάσ ρεηξνηνλέσ
ἀλαλήθσ πξνηίζεκαη ἐπηζθέπηνκαη
ἀλαζεσξέσ πξόζεζηο θαηαθέξσ ς῅θνλ
βάιισ ἑθνπζίσο ιαγράλσ
θαξδία ἀδήισο θιεξόσ
πιεξόσ ἔλλνηα ιαγράλσ
θαηακαλζάλσ γλώκε θι῅ξνο

219
 πίπησ ἀζύκθσλνο ἀπνζηξέθνκαη
Evaluare, discernământ ἀξλένκαη ἀπσζένκαη
θξίλσ Recunoaștere ἀθίεκη
ἀλαθξίλσ ἀπνδέρνκαη ἀλαθάκπησ
θξίζηο γηλώζθσ ὑπνζηξέθσ
θξίζηο ἔρσ ἐθηξέπνκαη
δηάθξηζηο Presupunere ζαίλνκαη
δηαθξίλσ νἶκαη ἀπνπιαλάνκαη
δνθηκάδσ δνθεῖ πιαλάνκαη
δόθηκνο θαηά ἀζηνρέσ
ἀπνδηνξίδσ πξόζσπνλ παξαξξέσ
ἀπνδνθηκάδσ ὑπνλνέσ ἀπνζηξέθσ
θαηαγηλώζθσ ἐθδήηεζηο δηαζηξέθσ
αὐηνθαηάθξηηνο ἄθαθνο ἀλαηξέπσ
βιέπσ Credință, veracitate κεζίζηεκη
πξόζσπνλ πηζηεύσ ἀπνζπάσ
θαηαβξαβεύσ πηζηόνκαη παξαθέξσ
ἐμνπζία δηαθξίλνκαη ζπλαπάγνκαη
δίςπρνο ζθαλδαιίδνκαη
31. Credințe, păreri, ἀπηζηέσ ζθαλδαιίδσ
opinii ἄπηζηνο ἀζηήξηθηνο
Opinie, punct de vedere ἀζθάιεηα ἀθιηλήο
θξνλέσ ἀζθαιήο ἀκεηαθίλεηνο
ιόγνο ἀζθαι῵ο Încredere
γλώκε πίζηηο πείζσ
ζέισ παξάδνμνο ἐπαλαπαύνκαη
ιέγσ πιεξνθνξένκαη ὑπόζηαζηο
λνέσ πείζνκαη πηζηεύσ
ἵζηακαη ἐπέρσ πηζηόο
Eroare θαηέρσ πηζηόο
πιαλάσ ἀληέρνκαη πίζηηο
πιάλνο Axiome, acceptare ca ἀπηζηία
πιάλε adevăr βέβαηνο
ἀπνπιαλάσ ιακβάλσ βεβαηόσ
ἀπαηάσ δέρνκαη ἑδξαῖνο
ἀπάηε ἀπνδέρνκαη ἑδξαίσκα
θξελαπάηεο ἀπνδνρή ζεκειηόσ
Acord, consens πξνζδέρνκαη ὀιηγνπηζηία
γλώκε ἀλέρνκαη ὀιηγόπηζηνο
ζπκθσλέσ βαζηάδσ ἀπηζηέσ
ζύκθεκη ἀθνή ἀπηζηία
ζπλεπδνθέσ ἀθνύσ ἄπηζηνο
ζπληίζεκαη ρσξέσ ἐθθιίλσ
πξνζέξρνκαη Schimbare de opinie ἀζεηέσ
εὐλνέσ κεηαβάιινκαη κνηραιίο
κεζηηεύσ κεηακέινκαη Credință, creștinism
κεζίηεο ζηξέθνκαη πηζηεύσ
ὁκνζπκαδόλ ἐπηζηξέθσ πηζηή

220
 πίζηηο θξόλεζηο Cuvânt, pasaj
ἀπηζηέσ θξόληκνο ῥ῅κα
ἀπηζηία ζνθία ηόπνο
ἄπηζηνο ζνθόο Tipuri de discurs
ἀπείζεηα ζσθξνλέσ δηήγεζηο
ἀπεηζέσ ζνθόο θεθάιαηνλ
ζνθίδσ κῦζνο
32. Înțelegere ζνθία παξνηκία
Înțelegere θηινζνθία παξαβνιή
ἀθνύσ θηιόζνθνο παξαβνιή
λνέσ κάγνο παξαηίζεκη
ἐπίζηακαη ζνθία ἐλ
νἶδα Lipsa capacității de ἀιιεγνξέσ
ζπλίεκη înțelegere γέλεζηο
ζύλεζηο ηπθιόο ἀζπάδνκαη
ἀγλνέσ ηπθιόσ ἀζπαζκόο
ἀγλσζία ζθνηίδνκαη ἀπαζπάδνκαη
ἀγλσζία παρύλνκαη ραίξσ
ἀπνξέσ ἀθνύσ ἀπνηάζζνκαη
ἀπνξία βαξέσο ῥώλλπκαη
δηαπνξέσ νὖο πνηεηήο
Ajungerea la o înțelegere λσζξόο Niveluri ale limbii
ζεσξέσ κπσπάδσ δηαιέγνκαη
θαηαλνέσ ἀζύλεηνο πξνζθσλέσ
ζπλνξάσ ἀλόεηνο ἀπνθξίλνκαη
καλζάλσ ἄλνηα ἀλνίγσ
ςεθίδσ ἄθξσλνλ ρξεζηνινγία
γηλώζθσ ἀθξνζύλε πηζαλνινγία
εἰο ἄζνθνο ιόγηνο
ἐπίγλσζηο κσξόο αἰζρξνινγία
θαηαιακβάλσ κσξαίλνκαη εὐηξαπειία
Ușor/dificil κσξία Limba scrisă
εὔζεκνο κσξόο γξάκκα
θαηάδεινο κσξαίλσ ἰ῵ηα
αἴληγκα θελόο θεξαία
δπζλόεηνο ῥαθά βίβινο
ἀλεμεξαύλεηνο γξάκκα
ἀλεμηρλίαζηνο 33. Comunicare ρεηξόγξαθνλ
Capacitatea de a înțelege Limbă ἀπνζηάζηνλ
ὀθζαικόο θσλή ἀπνγξάθσ
ὀθζαικόο γι῵ζζα ἀπνγξαθή
ηπθιόσ γι῵ζζα θαηαιέγσ
ζπλίεκη ἑηεξόγισζζνο ἐιινγέσ
ζπλεηόο ἗ιιεληζηί ηίηινο
αἰζζάλνκαη ἗βξατζηί ζθξαγίο
αἴζζεζηο Ῥσκατζηί ἐπηζηνιή
αἰζζεηήξηνλ Λπθανληζηί ἐπηζηέιισ
λνπλερ῵ο γξάκκα

221
 ιόγνο νὖο θαιέσ
βίβινο πξόο ἐπνλνκάδνκαη
γξαθή εἰζθέξσ ὀλνκάδσ
γξαθαί ὀλνκάδσ Interpretare, înțeles, ex-
λόκνο ῥεη῵ο plicare
λόκνο ἄξξεηνο δύλακηο
ἄλνκνο ἀιάιεηνο ἄθσλνο
λόκνο ἀλεθιάιεηνο ζέισ
πξνθ῅ηαη ιόγηα ἀθίεκη
Μσυζ῅ο ῥ῅κα ιέγσ
πξνθ῅ηαη ιόγνο ἔπνο
γξάθσ ιόγνο ὡο
ἐγγξάθσ ιαιηά θεκί
θαηαγξάθσ ιαιηά ἐπηιύσ
γξαπηόο θσλή δηαλνίγσ
ἐπηγξάθσ θζόγγνο δηαζαθέσ
πξνγξάθσ δίδσκη πιεξόσ
ἐληππόσ ἄιαινο ἑξκελεύσ
ἀλαγηλώζθσ ἄθσλνο δηεξκελεπηήο
ἀλάγλσζηο θσθόο ἑξκελεία
Vorbire κνγηιάινο δηεξκελεύσ
ιέγσ ἐλεόο δπζεξκήλεπηνο
ιαιέσ Cântec, lamentare δείθλπκη
πξνζιαιέσ ᾄδσ ἀλαηίζεκαη
πξνζαγσγή ᾠδή ηίζεκη
ἐθιαιέσ ςάιισ δειόσ
ζηόκα ςαικόο ζεκαίλσ
ζηόκα ὑκλέσ ζπγθξίλσ
ἀπνθζέγγνκαη ὕκλνο ζηξεβιόσ
θζέγγνκαη ζξελέσ Conversație, discuție
ἀλαθσλέσ ζξ῅λνο ὁκηιέσ
θσλέσ Tăcere ζπλνκηιέσ
ἐπαίξσ ζησπάσ δηαιαιέσ
πξνζθσλέσ ζησπάσ ζπκβάιισ
θσλή ἟ζπράδσ ἀληηβάιισ
ἀλαβνάσ ζηγή Cerere
βνάσ ζηγάσ ἐξσηάσ
βνή θηκνῦκαη ἐπεξώηεκα
ἀλαθξάδσ θηκόσ αἰηέσ
θξάδσ ἐπηζηνκίδσ αἴηεκα
θξαπγή ζηόκα ἀπαηηέσ
ῥήγλπκη θξάζζσ ἐμαηηένκαη
πξνιέγσ Nume δεηέσ
πνιπινγία ὄλνκα παξαθαιέσ
βαηηαινγέσ ρξεκαηίδσ ἐληπγράλσ
βαηηαινγέσ ἐπηηίζεκη δένκαη
παξξεζηάδνκαη θαιέσ δέεζηο
ιαιέσ ςεπδώλπκνο ἱθεηεξία

222
 ἐπαηηέσ Afirmație, declarație ιόγνο
πξνζαίηεο θάζθσ ζεόπλεπζηνο
πξνζαλαηίζεκαη ἐπαγγέιινκαη Martor, mărturie
ἐπηθαιένκαη ἀπνιέγνκαη καξηπξέσ
θαι῵ο ὁκνινγέσ καξηπξέσ
Rugăciune ἐμερένκαη καξηπξία
εὔρνκαη καξηύξνκαη καξηπξία
πξνζεπρή Predare, învățare ζπκκαξηπξέσ
Întrebare, răspuns δηδάζθσ ἀκάξηπξνο
ἐξσηάσ θαηερέσ ζπλεπηκαξηπξέσ
ππλζάλνκαη παηδεύσ θαηακαξηπξέσ
ἐμεηάδσ δηδαθηόο κάξηπο
ἀπνζηνκαηίδσ ζενδίδαθηνο ςεπδνκαξηπξέσ
ἀπνθξίλνκαη ζσθξνλίδσ ςεπδνκαξηπξία
ἀπόθξηζηο ὑπνηίζεκαη ςεπδόκαξηπο
ἀληαπνθξίλνκαη λνπζεηέσ Mărturisire de credință
ὑπνιακβάλσ ἀλαηξέθσ ὁκνινγέσ
πξνζιέγσ δηδαθηηθόο Recunoaștere, confesare,
Informare, anunț, veste ὀξζνηνκέσ negare
ἀγγέιισ ἑηεξνδηδαζθαιέσ ὁκνινγέσ
θαηερέσ δηδαρή ὁκνινγνπκέλσο
πξνγξάθσ παξαδίδσκη ἀπαξλένκαη
ἐξεύγνκαη παξαιακβάλσ ἀξλένκαη
ἀγγειία παξάδνζηο Acord
ἀπόζηνινο παηξνπαξάδνηνο ἐμνκνινγέσ
ἄγγεινο αἵξεζηο ἐπηλεύσ
ζπεθνπιάησξ ἐληξέθσ ἐπαγγειία
ἀλαγγέιισ δηδάζθαινο Previziuni
ἀπαγγέιισ παηδεπηήο πξνιέγσ
πιεξόσ θαζεγεηήο πξνκαξηύξνκαη
δηαζαθέσ ῥαββί πξνθαηαγγέιισ
ἐμεγένκαη ῥαββνπλη καληεύνκαη
ἀλεθδηήγεηνο λνκνδηδάζθαινο ἔρσ
δηαγγέιισ θαινδηδάζθαινο Promisiuni
θαηαγγέιισ ςεπδνδηδάζθαινο ἐπαγγέιινκαη
θαηαγγειεύο Mărturie adevărată, πξνεπαγγέιινκαη
θεξύζζσ falsă ἐπάγγεικα
θεξύζζσ ἀιεζεύσ πίζηηο
ἐκθαλίδσ ἀλνίγσ ὅζηνο
κελύσ ζηόκα Amenințare
βαζηάδσ ςεύδνκαη ἀπεηιέσ
θάζηο ςεῦδνο ἀπεηιή
ἀθνύσ ςεύζηεο πξνζαπεηιένκαη
ἀθνή Predicare, proclamare ἐκπλέσ
δηαθεκίδσ θεξύζζσ Sfat
εὐαγγειίδσ πξνθεξύζζσ ζπκβνπιεύσ
πξνεπαγγειίδνκαη θήξπγκα παξαηλέσ
εὐαγγέιηνλ θ῅ξπμ βνπιή

223
 ηίζεκη λνκηθόο θιύαξνο
ζύκβνπινο λνκνζεηέσ θελνθσλία
ζπκβηβάδσ λνκνζέηεο καηαηνινγία
Îndemn, convingere λόκνο καηαηνιόγνο
πξνβηβάδσ ἔλλνκνο κσξνινγία
πξνηξέπνκαη Recomandare, propunere ι῅ξνο
πείζσ ἵζηεκη ζπεξκνιόγνο
ἀλαπείζσ ζπλίζηεκη Plângere
πεηζκνλή ζπζηαηηθόο γνγγύδσ
πεηζόο ηάζζσ δηαγνγγύδσ
εὐπεηζήο Mijlocire, intermediere ζηελάδσ
πεηζώ ἐληπγράλσ κνκθή
Chemare ὑπεξεληπγράλσ γνγγπζηήο
θσλέσ Mulțumire Insultă, calomnie
πξνζθσλέσ εὐραξηζηέσ θαηαιαιέσ
ζπγθαιέσ ράξηο θαηάιαινο
παξαθαιέσ ἀλζνκνινγένκαη ὀλεηδίδσ
κεηαθαιένκαη ἐμνκνινγένκαη ὑβξίδσ
θαιέσ εὐράξηζηνο ὕβξηο
θι῅ζηο ἀράξηζηνο ὑβξηζηήο
θιεηόο Laudă ινηδνξέσ
Invitație αἴλεζηο ἀληηινηδνξέσ
θαιέσ αἰλέσ ινίδνξνο
εἰζθαιένκαη αἶλνο ἐθβάιισ
ἀληηθαιέσ ἔπαηλνο δηάβνινο
θιεηόο εὐινγέσ δπζθεκέσ
Insistență δνμάδσ θαθνινγέσ
καξηύξνκαη κεγαιύλσ βιαζθεκέσ
ἐκβξηκάνκαη ἐμνκνινγένκαη βιαζθεκία
δητζρπξίδνκαη εὔθεκνο βιάζθεκνο
δηαβεβαηόνκαη ἀρξεῖνο βιάζθεκνο
Poruncă, ordin εὐινγεηόο Bârfă
θειεύσ ἁιιεινπτά ςηζπξηζκόο
θέιεπζκα ὡζαλλά ςηζπξηζηήο
ηάζζσ Flatare, măgulire Batjocură
ἐπηηαγή ζαπκάδσ ἐκπαίδσ
ἀπαγγέιισ εὐινγία ἐκπαίθηεο
παξαγγειία θνιαθεία ριεπάδσ
ἐληέιινκαη Mândrie, laudă κπθηεξίδσ
ἐληνιή αὐρέσ θαηαγειάσ
ἐπηηηκάσ θαπράνκαη νὐά
δόγκα πεξπεξεύνκαη Critică
Lege, regulă, precept θαηαθαπράνκαη ἀλαθξίλσ
λόκνο θαύρεκα δηαθξίλνκαη
δηθαίσκα θαύρεκα ἀληαπνθξίλνκαη
θαλώλ ὑπέξνγθνο κσκάνκαη
ἔλλνκνο Vorbire necugetată ἀθαηάγλσζηνο
λνκηθόο θιπαξέσ ἀλεπίιεκπηνο

224
 ἀπειεγκόο ἀληηινγία κεηνρή
Mustrare ἀληίζεζηο κέηνρνο
ἐιέγρσ ἀλαληίξξεηνο κηνρνο
λνπζεηέσ Profeție ἑηεξνδπγέσ
ἐπηηηκάσ πξνθεηεύσ ζπλαλάθεηκαη
ἐπηπιήζζσ πξνθεηεία θίινο
ἐκβξηκάνκαη πξνθεηεία θίιε
ὀλεηδίδσ πξνθεηηθόο ρσξέσ
Avertizare Jurământ ἀλαγθαῖνο
πξνιέγσ ὀκλύσ ζύληξνθνο
λνπζεηέσ ἐπηνξθέσ ἑηαῖξνο
δηακαξηύξνκαη ἐπηνξθέσ γλσζηόο
Acuzație, învinuire ἐπίνξθνο εἰκί
δηαβάιισ ὁξθίδσ ζπζηξαηηώηεο
θαηεγνξέσ δίδσκη ζπλαγσλίδνκαη
θαηεγνξία εὐρή ὀξθαλόο
θαηήγσξ Binecuvântare, blestem Alăturare
πξναηηηάνκαη εὐινγέσ πξνζθιίλνκαη
κέκθνκαη θαηαξάνκαη πξνζέξρνκαη
κεκςίκνηξνο ἀλαζεκαηίδσ ἀληέρνκαη
ἀλέγθιεηνο ἀλάζεκα ζηξέθνκαη
ζπθνθαληέσ ἀξά ἀπνζηξέθνκαη
Apărare, scuză ἀλάζεκα ἀθίζηακαη
ἀπνινγένκαη ἐπάξαηνο παξαπίπησ
ἀπνινγία Comunicare non-verbală κεηαηίζεκαη
ἀπνινγία ζύζζεκνλ ζηξέθσ
πξόθαζηο ζεκεῖνλ παξείζαθηνο
ἀλαπνιόγεηνο θαηαζείσ παξεηζέξρνκαη
Dispută, dezbatere παξάζεκνο Apartenență
ζπκβάιισ ηέξαο κεηέρσ
ζπδεηέσ ζηίγκα κεηέρσ
ζπδεηεηήο ράξαγκα ηξάπεδα
ἐθδήηεζηο ζθξαγίο θαηαξηζκένκαη
δηαθαηειέγρνκαη ζθξαγίδσ πξόζιεκςηο
δηαθξίλνκαη λεύσ παξαηηένκαη
ἀληηινγία ὄλαξ ἀθνξίδσ
Ceartă, conflict ἐλππληάδνκαη ἐθθιείσ
δηαιέγνκαη ὅξαζηο ἐθπηύσ
ἐξίδσ ἔθζηαζηο ἀπνβνιή
ζηάζηο θξαγκόο
θηινλεηθία 34. Asociere Limitare
θηιόλεηθνο Asociat, asociere θαηαιείπσ
παξνμπζκόο ζπλαλακίγλπκη ἀπνηξέπνκαη
δηαπαξαηξηβή πξνζθαξηεξέσ ἀθίζηακαη
ζπκνκαρέσ δηακέλσ Confirmarea, stabilirea
ινγνκαρέσ ζπγθνηλσλέσ unei relații
Contradicție, opoziție θνηλσλία δεμηά
ἀληηιέγσ θνηλσλόο δίδσκη

225
 δηαηίζεκαη grijă ἐπίζθνπνο
δηαζήθε Ajutor ἐπηκειένκαη
ἀζύλζεηνο ἀληέρνκαη ηξέθσ
δηθαηόσ ἀληηιακβάλνκαη ζάπησ
δίθαηνο ὠθειέσ Încredere, încredințare
ἀξλένκαη ἀκύλνκαη παξαηίζεκαη
ἀπαξλένκαη ὀλίλακαη παξαζήθε
Vizită ζπιιακβάλνκαη θι῅ξνο
ὁξάσ παξαγίλνκαη πηζηεύσ
ἐπηζθνπή ἐπηθνπξία Îngrijire
ἱζηνξέσ ἐπηβιέπσ ἀλαηξέθσ
Bun-venit, Primire ἀληίιεκςηο ηξέθσ
ἀλαδέρνκαη βνήζεηα ηξνθόο
ἀπνδέρνκαη βνεζόο Adopție
ἀπνιακβάλσ πξνΐζηακαη ἀλαηξένκαη
πξνζιακβάλνκαη πξνζηάηηο Abandon
δεθηόο παξεγνξία ἀλίεκη
ἀζπάδνκαη εὐεξγέηεο ἐγθαηαιείπσ
εἴζνδνο παξάθιεηνο ἔξεκνο
Ospitalitate θαηαιείπσ ζαβαρζαλη
μελίδσ ἀπνζηξέθνκαη
θηιόμελνο Servire 36. Călăuzire, disci-
λίπησ ζεξαπεύσ pulat
πνύο ζεξάπσλ Conducere
μέλνο δηαθνλία ἄγσ
θαηαιύσ ιεηηνπξγέσ ἟γένκαη
Salutări, îmbrățișări, ιεηηνπξγόο πνηκαίλσ
sărutări ιεηηνπξγηθόο θπβέξλεζηο
θηιέσ ιεηηνπξγία ὁδεγόο
ἐλαγθαιίδνκαη παξεδξεύσ ἐπίηξνπνο
ἐπηπίπησ δνπιεύσ ἀξρεγόο
ζπκπεξηιακβάλσ πξνζθαξηεξέσ ζηῦινο
Căsătorie, divorț ὀθζαικνδνπιία παηήξ
γακέσ δνπιαγσγέσ πξόδξνκνο
γάκνο Susținere Disciplină
γίλνκαη ρνξεγέσ παηδεύσ
γπλή ἐπαξθέσ γπκλάδσ
ἐπηγακβξεύσ πιεξόσ Supunere, neascultare
γακίζθσ πξνζαλαπιεξόσ πείζνκαη
ζπδεύγλπκη πξνβιέπνκαη εὐιαβένκαη
ἁξκόδνκαη Grijă ἀθνύσ
ὕπαλδξνο ζάιπσ ὑπαθνύσ
ἄγακνο δηαθνλέσ ὑπήθννο
παξζέλνο δηαθνλία ἀλαπιεξόσ
ἀπνιύσ ἐπηζθνπέσ ἀπνπιεξόσ
ἀθίεκη ἐπηζθνπή ὑπνηάζζνκαη
ἀγξππλέσ θπιάζζσ
35. Ajutor, purtare de ἐπίζηαζηο ηειέσ

226
 δνγκαηίδνκαη ζηελνρσξένκαη βαζηιεύσ
δηθαηόσ θαηαιακβάλσ ιακβάλσ
ἀπείζεηα βξαβεύσ ζπκβαζηιεύσ
ἀπεηζέσ αὐζεληέσ βαζηιεύο
ἀπεηζήο βαζηιεύσ βαζίιηζζα
πξνάγσ πεξηθξαηήο βαζηιηθόο
ἀλππόηαθηνο δνπιόνκαη ζξόλνο
παξαθνύσ δνπιεύσ θνζκνθξάησξ
παξαβαίλσ δνπιεία Καῖζαξ
παξαβάηεο δνπιόσ ζεβαζηόο
ιύσ ἁξπάδσ Καλδάθε
Ucenicie αἰρκαισηίδσ ηεηξαάξρεο
ἀθνινπζέσ ραξίδνκαη ηεηξααξρέσ
καζεηεύσ ὑπνηάζζσ ἐζλάξρεο
παξαθνινπζέσ ἀθαηάζηαηνο Ἀζηάξρεο
ἐμαθνινπζέσ ἀλππόηαθηνο ἀλζύπαηνο
πείζνκαη Obligație ἟γεκώλ
ὀπίζσ ἀλαγθάδσ βαζηιηθόο
ἀπέξρνκαη ἀγγαξεύσ εὐλνῦρνο
καζεηεύσ Autoritate ἐπίηξνπνο
καζεηήο ἐμνπζία πξεζβεία
πἱόο νἰθνλόκνο πξεζβεύσ
ηέθλνλ ἐπηηξνπή ῥαβδνῦρνο
καζήηξηα ἐμνπζηαζηηθόο ζηξαηεγόο
ζπκκαζεηήο ἐπηηαγή πξάθησξ
ἀξλένκαη θηίζηο πνιηηάξρεο
ἐπί γξακκαηεύο
37. Control, regulă δέσ ἄξρσλ
Control δέσ Desemnare funcție
δακάδσ ιύσ ἀλαδείθλπκη
βξόρνο Guvernare, stăpânire ηάζζσ
δνῦινο ἐμνπζηάδσ ἀθνξίδσ
ἐλέρνκαη θξίλσ δίδσκη
ἔλνρνο θπξηεύσ παξαιακβάλσ
εὐπεξίζηαηνο θύξηνο κεξίδσ
ὑπό θπξηόηεο θι῅ξνο
πνύο ῥάβδνο ἐπί
ὑπό ἄξρσ ρεηξνηνλέσ
ἐπί ἀξρή θαζίζηεκη
ζπιαγσγέσ ἀξρή δηαηίζεκαη
πεξηπίπησ ἄξρσλ πνηέσ
παξαδίδσκη πνηκαίλσ ρξίσ
ρείξ ἟γένκαη Confiscare, custodie
ἐμνπζία ἟γεκώλ θαηαιακβάλσ
ρείξ ἟γεκνλεύσ ζπιιακβάλσ
παγίο δύλακηο θξαηέσ
θξαηέσ δπλάζηεο Trădare
ὑπεξέρσ δεζπόηεο παξαδίδσκη

227
 ἔθδνηνο ἔθδηθνο Cedare
πξνδόηεο ὀξγή εἴθσ
Temniță καζηηγόσ Conflict, luptă
θπιαθίδσ δηρνηνκέσ ἔξηο
ἅιπζηο βαζαλίδσ κάρνκαη
δεζκόο Răsplată, recompensă ἄκαρνο
ζπλδένκαη κηζζόο κάραηξα
δέζκηνο ἀληηκηζζία πνιεκέσ
ζπλαηρκάισηνο ἀπνδίδσκη δηακάρνκαη
Santinelă, strajă κηζζαπνδνζία ζεξηνκαρέσ
θξνπξέσ κηζζαπνδόηεο ἀγώλ
θπιάζζσ ἀληαπνδίδσκη ἀγσλίδνκαη
θύιαμ ἀληαπόδνκα ἐπαγσλίδνκαη
ζπλέρσ ἀληαπόδνζηο ἀληαγσλίδνκαη
θπιαθή ζενκάρνο
δεζκνθύιαμ 39. Dușmănie, con- Răzbunare
θαηαθιείσ flict ἐθδηθέσ
βαζαληζηήο Opoziție, Ostilitate Rebeliune
Eliberare ἀλζίζηεκη ἀθαηαζηαζία
ἀπαιιάζζσ ἀληηδηαηίζεκαη ἀλίζηακαη
ἀπνιύσ ἀληίθεηκαη ἀπνζηαζία
ιύσ ἀληηηάζζνκαη ἀληηινγία
ἀπνιύηξσζηο ἀληηζηξαηεύνκαη ἀθαηαζηαζία
ιπηξόνκαη ἐπαίξσ ιῃζηήο
ιπηξσηήο ἐλέρσ ζηαζηαζηήο
ἀληίιπηξνλ ηάξαρνο ἐπαίξνκαη
ιύηξνλ ἐθ ὑπεξαίξνκαη
ἀγνξάδσ ἐλαληίνο παξαπηθξαίλσ
ἄθεζηο ἐξηζεία ἀλαζηαηόσ
ἐιεπζεξία παξνηξύλσ ἀθίζηεκη
ἐιεύζεξνο ἀληίδηθνο Revoltă
ἐιεπζεξόσ ἔρζξα ζόξπβνο
θαηαξγένκαη ἐρζξόο ζύγρπζηο
ἄλεζηο ἀιιόηξηνο ἀλαζείσ
δηθαηόσ Divizare, separare ζνξπβέσ
ζρίζκα Persecuție
38. Pedeapsă, δηακεξίδσ δηώθσ
răsplată βάιισ δηώθηεο
Pedeapsă πῦξ Atac
θξίζηο ἀπνδηνξίδσ ἐθίζηακαη
θνιάδσ αἱξεηηθόο θαηαιακβάλσ
κάραηξα Rezistență ἁξπάδσ
θνξέσ ἀλζίζηεκη ζπλεπηηίζεκαη
παηδεύσ ἀληηθαζίζηεκη Ambuscadă
παηδεπηήο ἀληηπίπησ ἐλεδξεύσ
ηηκσξέσ ιαθηίδσ Cucerire
δεκηόνκαη πξόο θαηαγσλίδνκαη
ἐθδηθέσ ὑπνκέλσ ζπληξίβσ

228
 παηέσ ζπληξέρσ ἐπηζηξέθσ
θαηαθπξηεύσ ὁδόο κεηαλνέσ
θαηηζρύσ θαηεπζύλσ ἄλσζελ
ληθάσ βηόσ γελλάσ
ὑπεξληθάσ βησηηθόο ἀκεηαλόεηνο
ζξηακβεύσ ἐξγαζία
ζξηακβεύσ ἐξγάηεο 42. A face
἟ηηάνκαη ζπλαπάγνκαη Funcție
πξαγκαηεῖαη ἄγσ
40. Reconciliere εἰζέξρνκαη ἀξγέσ
Împăcare Obiceiuri, tradiții ἐλεξγέσ
ἀπνθαηαιιάζζσ ἔζνο ἐλεξγέσ
θαηαιιάζζσ ἐζίδσ πξ᾵μηο
δηαιιάζζνκαη παξαηεξέσ ἀλαδάσ
ἀπαιιάζζνκαη λνκίδνκαη Facere, îndeplinire
εἰξελνπνηέσ Elemente specifice ale πνηέσ
εἰξελνπνηόο comportamentului πξάζζσ
κεζίηεο ζπζρεκαηίδνκαη πξ᾵γκα
ἄζπνλδνο ὀξζόο ἕμηο
Iertare πνύο ἔξγνλ
ἀπνιύσ ηξνρηά ἔξγνλ
ἄθεζηο βάξβαξνο θαξπόο
ἀθίεκη Ἰνπδαΐδσ αὐηόθσξνο
ἱιάζθνκαη Ἰνπδατζκόο ζπλεξγέσ
ραξίδνκαη πνιηηεύνκαη θνηλσλέσ
ἐπηθαιύπησ ὁδόο θαηεξγάδνκαη
ἱιαζκόο ὀξζνπνδέσ πξνθόπησ
ἱιαζηήξηνλ ζπλαιίδνκαη ζηέθαλνο
αἰώλ πνηεηήο
41. Comportament ηόπνο
Comportament, conduită θόζκνο
θνζκηθόο ρξεία
γίλνκαη ρξάνκαη
δάσ πλεπκαηηθόο
ςπρηθόο ἀπόρξεζηο
ἀγσγή νἰθνλνκία
ἀλαζηξέθνκαη ζάξθηλνο
ἄλζξσπνο δξόκνο
ἀλαζηξνθή δαπαλάσ
δηάγσ παιαηόο
Intimitate ἐθδαπαλάσ
ρξάνκαη Creație
ρξάνκαη κηκένκαη
κηκεηήο πνηέσ
θαηαρξάνκαη πνίεκα
πνηέσ ζπκκηκεηήο
ἐπαθνινπζέσ πιάζζσ
θαηάζηεκα ρεηξνπνίεηνο
ζπλνηθέσ πεξηπαηέσ
ζηνηρέσ ἀρεηξνπνίεηνο
ηξόπνο νἰθνδνκή
πεξηπαηέσ ἐμαθνινπζέσ
πξνζπνηένκαη θηίδσ
ζηνηρέσ θαηαξηίδσ
ἐθρένκαη Schimbarea comporta-
mentului θαηαβνιή
ηξέρσ θηίζηο
ζηξέθνκαη

229
 θηίζηο Creșterea animalelor, ζηληάδσ
θηίζηεο pescuit ζαξόσ
Lucrare βόζθσ
ἐξγάδνκαη ζηηεπηόο 47. Activități care
ἔξγνλ πνηκαίλσ implică lichide sau
ἐξγάηεο πνηκήλ substanțe
ζπλεξγόο ἀξρηπνίκελ Mișcări de lichide sau
ζύδπγνο θεκόσ corpuri
ἀξγόο ἁιηεύσ ἀληιέσ
θνπηάσ ἀκθηβάιισ βάιισ
κόρζνο ζπγθιείσ θεξάλλπκη
πόλνο ἁιηεύο ἐθρέσ
ζπλαζιέσ ἅισζηο θαηαρέσ
Meșteșug, comerț ἐπηρέσ
ηέρλε 45. Clădiri, construcții πξόζρπζηο
ὁκόηερλνο Clădiri, construcții Utilizarea lichidelor
ηερλίηεο νἰθνδνκέσ πιύλσ
πήγλπκη λίπησ
43. Agricultură ἀλνηθνδνκέσ ἀπνλίπησ
Agricultură ἀλνξζόσ βάπησ
γεσξγέσ ἐπνηθνδνκέσ ινύσ
γεσξγόο ζπλνηθνδνκνῦκαη ἄληπηνο
ζθάπησ νἰθνδόκνο Aplicarea și
ἀξνηξηάσ δεκηνπξγόο îndepărtarea lichidelor
θπηεύσ ηέθησλ sau a substanțelor
ζπείξσ ἀξρηηέθησλ ἀιείθσ
ζπόξηκα ἀπνζηεγάδσ ἐγρξίσ
ἐπηζπείξσ θνληάσ ῥαίλσ
πνηίδσ πεξηξαίλσ
ἐγθεληξίδσ 46. Activități casnice ἐμαιείθσ
ἐθξηδόσ Activități casnice
θαζαίξσ νἰθνλνκέσ 48. Îmbrăcăminte
ἀκάσ νἰθνδεζπνηέσ Îmbrăcăminte
ζεξίδσ νἰθνπξγόο μαίλσ
θαξπόο νἰθνλόκνο λήζσ
ζεξηζηήο νἰθέηεο ὑθαίλσ
ἀπνζηέιισ νἰθεηεία ὑθαληόο
βάιισ ἀξρηηξίθιηλνο ἐπηξάπησ
πέκπσ ζπξσξόο ἄξαθνο
ηξπγάσ ζηξώλλπκη γλαθεύο
ἀινάσ ζηξώλλπκη ἄγλαθνο
θεπνπξόο ὑπαθνύσ
παξαζθεπάδσ 49. Haine și podoabe
ἀκπεινπξγόο Haine și podoabe
δηαθνλέσ
44. Creșterea anima- ἀξηύσ ἐλδύσ
lelor, pescuit ὀπηόο ἐπελδύνκαη
ἀιήζσ ἀκθηάδσ
δηυιίδσ ἀκθηέλλπκη
πεξίθεηκαη

230
 ἀκθηάδσ πάζρα ὁινθαύησκα
ἀκθηέλλπκη πεληεθνζηή ζπκηάσ
ζπαξγαλόσ ἐγθαίληα ἄξηνο
πεξίζεζηο ζθελνπεγία ζπέλδσ
δώλλπκη λεζηεία Purificare, curățire
ἐγθνκβόνκαη γελέζηα θαζαξίδσ
ιακβάλσ θαζαξόο
θνξέσ 52. Funerare ἁγλίδσ
θαηαζηνιή Funerare ἁγληζκόο
ἔρσ θόπηνκαη βαπηίδσ
δώλλπκη ζξελέσ ῥαληίδσ
πεξηδώλλπκαη ὀδπξκόο Pângărit, necurat,
θαηαθαιύπηνκαη ζάπησ obișnuit/comun !
ὑπνδένκαη ζπγθνκίδσ θνηλόσ
ἐθδύσ ἐληαθηάδσ κηαίλσ
ἀπνβάιισ παηήξ κνιπζκόο
ἀπεθδύνκαη πξνζηίζεκη ἀκίαληνο
ἀπέθδπζηο ζπλζάπησ ἀιίζγεκα
ηίζεκη ηαθή βδέιπγκα
γπκλόο 53. Activități reli- ἐξήκσζηο
γπκλόηεο gioase ἀθάζαξηνο
γπκληηεύσ Practici religioase θνηλόο
θνκάσ ζξεζθεία θνηλόσ
ἐκπινθή δεηζηδαηκνλία Botez
πιέθσ δεηζηδαίκσλνλ βαπηίδσ
πιέγκα δηθαηνζύλε βαπηηζηήο
ρξπζόνκαη εὐζέβεηα ινπηξόλ
εὐζεβήο Dedicare, consacrere
50. Competiții și jocu- ἁγηάδσ
ri εὐιαβένκαη
εὐιαβήο ἁγηαζκόο
Competiții și jocuri ἁγησζύλε
ἀγσλίδνκαη ἱεξόο
ἀζέβεηα ὁζηόηεο
ἀζιέσ ἅγηνο
ἄζιεζηο ἀζεβέσ
ἀζεβήο ἀλόζηνο
ἀγώλ δίδσκη
δξόκνο ἐζεινζξεζθία
ιεηηνπξγέσ βαπηίδσ
ππθηεύσ ηειεηόσ
γπκλαζία Jertfă, sacrificiu
ιαηξεύσ πεξηηέκλσ
παίδσ ἐπηζπάνκαη
ἐκβαηεύσ
51. Sărbători πξνζθνξά Închinare, reverență
Sărbători ἀλαθέξσ ζέβνκαη
ἑνξηάδσ ἀλάζεκα ζέβαζκα
ἑνξηή ζύσ ζέβαζκα
εὐθξαίλνκαη ζπζία πξνζθπλέσ
παλήγπξηο ἱεξόζπηνο πξνζθπλεηήο
λενκελία θνξβ᾵λ θνβένκαη
πάζρα ἀπαξρή θόβνο
ἀθόβσο

231
 γόλπ ἐμνξθηζηήο Armată
θάκπησ Profanare ζηξαηόπεδνλ
ὄλνκα ἱεξνζπιέσ ιεγηώλ
ὀλνκάδσ ἱεξόζπινο ζπεῖξα
εἰδσινιαηξία ζηξάηεπκα
εἰδσινιάηξεο 54. Activități maritime ηεηξάδηνλ
Post Activități maritime πξαηηώξηνλ
λεζηεύσ πιέσ θνπζησδία
Roluri și funcții βξαδππινέσ Soldați, ofițeri
δηαθνλέσ εὐζπδξνκέσ ζηξαηνπέδαξρνο
δηάθνλνο ἀλάγνκαη ρηιίαξρνο
εὐπάξεδξνλ ἐπαλάγσ θεληπξίσλ
ἐπηζθνπή ἐθπιέσ ζηξαηηώηεο
ἐπηζθνπέσ ἀπνπιέσ ζηξαηεύνκαη
ἐπίζθνπνο παξαιέγνκαη ζηξαηνινγέσ
πνηκήλ παξαπιέσ ζηξαηνινγέσ
ἀπνζηνιή ὑπνπιέσ ἱππεύο
ἀπόζηνινο δηαπιέσ δεμηνιάβνο
ςεπδαπόζηνινο παξαβάιισ Prizonieri
εὐαγγειηζηήο θαηαπιέσ αἰρκαισζία
πξεζβύηεξνο ζπκπιεξόνκαη αἰρκαισηεύσ
ζπκπξεζβύηεξνο θαηέξρνκαη αἰρκαισηίδσ
πξνθήηεο θαηάγσ αἰρκάισηνο
πξνθ῅ηηο ἐμσζέσ
ςεπδνπξνθήηεο ἐπηθέιισ 56. Instanțe și pro-
Χξηζηόο ἐθπίπησ ceduri legale
ἀληίρξηζηνο πξνζνξκίδνκαη Curtea de justiție
ςεπδόρξηζηνο εὐζύλσ ἀγνξαῖνο
ἱεξνπξγέσ θαηέρσ Procese, cazuri
ἱεξαηεία βνιίδσ πξ᾵γκα
ἱεξεύο πεξηαηξέσ εὐλνέσ
ἀξρηεξεύο ὑπνδώλλπκη Acuzație
ἀξρηεξεύο λαπαγέσ αἰηία
ἀξρηεξαηηθόο πιέσ αἰηία
Λεπίηεο θπβεξλήηεο αἰηίσκα
Λεπηηηθόο λαύθιεξνο ἔγθιεκα
ἀξρηζπλάγσγνο λαύηεο ιόγνο
γξακκαηεύο ἐκθαλίδσ
55. Activități militare ἐθδεηέσ
λεσθόξνο Înarmare
Magie θαηά
θαζνπιίδσ ἀληίδηθνο
καγεύσ Luptă
κάγνο Audiere judiciară,
ἐγείξνκαη anchetă
βαζθαίλσ ὑπαληάσ
πεξίεξγνο ἀλαθξίλσ
ζηξαηεύνκαη ἀλάθξηζηο
θαξκαθεία πνιεκέσ
θάξκαθνο ἀθνύσ
κάραηξα ἐπεξσηάσ
Exorcism
ἐθβάιισ ἐπηθαιένκαη

232
 ἀλεηάδσ θη῅κα θαηάζρεζηο
ὑπόδηθνο ὕπαξμηο θηάνκαη
ἀλαβάιισ πάξεηκη δεηέσ
ἀθαηάθξηηνο βίνο ἐπηηπγράλσ
Condamnare, achitare νὐζία πεξηπνηένκαη
θξίλσ ζθεῦνο πεξηπνίεζηο
δηαγηλώζθσ νἰθία θιείο
θξίκα Suficient εὐνδόνκαη
θξηηηθόο θνξέλλπκη πξάζζσ
θξίζηο πιενλάδσ ινγεία
θξίζηο πεξηζζεύσ ἀπόιιπκη
ἀπόθξηκα Bogăție ἀπόιιπκη
δηθαηνθξηζία πινπηέσ δεκηόνκαη
θξηηήο πινύζηνο ἀπνηάζζνκαη
ἄξρσλ εὐπνξένκαη Dărui, a da
θξίλσ πινπηέσ δίδσκη
θαηαθξίλσ πινπηίδσ δόηεο
θξίζηο πινῦηνο δόζηο
πίπησ ρξ῅κα πξνδίδσκη
ὑπό εὐπνξία ἐπηδίδσκη
἟κέξα ἀγαζόο ἀλαδίδσκη
ζθαγή κακσλ᾵ο παξαδίδσκη
δηθαηόσ ηηκηόηεο πξνζηίζεκη
Îndreptățire Comoară ἀλαπιεξόσ
ἐθδηθέσ γάδα πξνζθέξσ
Procuror, avocat Nevoie, lipsă παξίζηεκη
ῥήησξ ὑζηεξέσ πνύο
λνκηθόο ὑζηέξεκα ηίζεκη
Aplicarea pedepsei ρξῄδσ δσξένκαη
ἀπάγσ ρξεία δώξεκα
ἐιαηηνλέσ δσξεάλ
57. Posesie, transfer, θελόο δσξνθνξία
schimb ιείπσ ζθξαγίδσ
Proprietate, avere ιείπσ θι῅ξνο
ἔρσ πξνζδένκαη δηακεξίδσ
γίλνκαη ἐθιείπσ κεξίδσ
ἐπηβάιισ ἀπνζηεξέσ δηαηξέσ
ἴδηνο ἐπηηήδεηνο κεηξέσ
πεξηνύζηνο Sărăcie ἀληηκεηξέσ
κεηέρσ πεληρξόο δηαδίδσκη
ζπκκεξίδνκαη πέλεο ζθνξπίδσ
ζπκκέηνρνο ἐλδεήο κεηαδίδσκη
θνηλόο πησρεία εὐκεηάδνηνο
ζπγθνηλσλόο πησρόο θνηλσλέσ
θηήησξ πησρεύσ ἔρσ
θύξηνο Câștig, pierdere θνηλσληθόο
δεζπόηεο ιακβάλσ θνηλσλία
νἰθνδεζπόηεο θαηαιακβάλσ ραξίδνκαη

233
 ράξηο Cheltuială ἀγνξάδσ
πινπηέσ δαπαλάσ Câștig, afaceri
εὐινγία πξνζδαπαλάσ θεξδαίλσ
ἁπιόηεο πξνζαλαιίζθσ ἄξηνο
ἁπινῦο δαπαλάσ ἐζζίσ
ἁπι῵ο θαηεζζίσ πξνζεξγάδνκαη
ὀθζαικόο δηαζθνξπίδσ θέξδνο
πνλεξόο Plată, preț ἐξγαζία
ἀγαζσζύλε δίδσκη πνξηζκόο
ἀγαζόο ἀπνδίδσκη δηαπξαγκαηεύνκαη
δηθαηνζύλε ἀληαπνδίδσκη ἐκπνξεύνκαη
ἐιεεκνζύλε ἀληαπόδνκα πξαγκαηεύνκαη
ςσκίδσ ἀπνηίλσ ἐξγάδνκαη
ἀπνδεθαηόσ ζηξέθσ κέξνο
ἀπνδεθαηόσ ἵζηεκη πνξεία
παξαηίζεκη ἀθπζηεξέσ εὐπνξία
ηηκάσ δαπάλε θαπειεύσ
ὀςώληνλ ηηκή ἔκπνξνο
δηαθνλία θεθάιαηνλ πνξθπξόπσιηο
βξαβεῖνλ ἐθ θνιιπβηζηήο
ζηέθαλνο ἀδάπαλνο ἐκπόξηνλ
ζηεθαλόσ ηηκάσ ἀγνξά
δηαηίζεκαη ὀςώληνλ κάθειινλ
δηαζήθε ηηκή Împrumut, dobândă
Primire ἀκνηβή δαλείδσ
δέρνκαη ἱθαλόλ δάλεηνλ
θνκίδνκαη ἀξξαβώλ δαληζηήο
ιαγράλσ ἀπαξρή ηόθνο
ἀπνιακβάλσ Împrumut, chirie δαλείδνκαη
κεηαιακβάλσ κηζζόνκαη θίρξεκη
δηαδέρνκαη κηζζόο ηξάπεδα
θιεξνλνκέσ κίζζηνο ηξαπεδίηεο
θιεξνλνκία κίζζσκα ηίζεκη
θιεξνλόκνο ὑπνβάιισ αἴξσ
ζπγθιεξνλόκνο ἐθδίδνκαη Datornic, datorie
θαηαθιεξνλνκέσ Taxă, tribut ὀθείισ
ἀπνιακβάλσ ηειέσ πξνζνθείισ
ἀπέρσ ηέινο ὀθεηιή
θιεξνλνκέσ θ῅λζνο ὀθεηιέηεο
θιεξνλόκνο δίδξαρκνλ ἀθίεκη
θιεξνλνκία θόξνο Povară financiară
ἀπόβιεηνο ηειώληνλ ἐπηβαξέσ
Schimb ηειώλεο ἀβαξήο
ἀιιάζζσ ἀξρηηειώλεο Ține socoteala datoriilor
ἀληάιιαγκα Cumpărare, vindere ἐιινγέσ
ζπλάγσ ἀπνδίδνκαη ινγίδνκαη
ἀληί πσιέσ ιόγνο
ἀλδξαπνδηζηήο ζπλαίξσ

234
 δηαθνλέσ ἀξρή ραξαθηήξ
ηξάπεδα Clasă, tip Proptotip, Antitip
νἰθνλόκνο ηάμηο ηύπνο
Furt, jaf ὄλνκα παηήξ
θιέπησ γέλνο ζθηά
θιέπηεο θύζηο ζ῵κα
ζπιάσ ηύπνο εἰκί
ἁξπαγή πἱόο ζπζηνηρέσ
ἁξπαγκόο ἐγθξίλσ ἀληίηππνο
ἁξπάδσ π᾵ο Nou, vechi
ἁξπαγκόο πνιπηξόπσο (non-temporal)
ἁξπαγή πνηαπόο θαηλόηεο
δηαξπάδσ Omolog, echivalență θαηλόο
ἅξπαμ αὐηόο ἀλαθαηλόσ
ιῃζηήο ἰζόηεο ἀλαθαίλσζηο
ἱεξνζπιέσ ἴζνο ἀλαλεόσ
ἱεξόζπινο ἰζόηηκνο πξόζθαηνο
ζθῦια εἰθώλ παιαηόηεο
ἀθξνζίληνλ Tip sau clasă diferită παιαηόο
δηαζείσ ἄιινο
λνζθίδνκαη ἄιισο 59. Cantitate
θαηεζζίσ παξεθηόο Mulți, puțini (numărabil)
ἀπνζηεξέσ δηαίξεζηο πνιύο
δηάθνξνο ἱθαλόο
58. Natură, clasă, δηαθέξσ ὀιίγνο
exemplu δηαζηνιή βξαρύο
Natură, caracter ἀιιάζζσ πόζνο
ὑπόζηαζηο παξαιιαγή ηνζνῦηνο
κνξθή πνηθίινο ὅζνο
κόξθσζηο πνιππνίθηινο πνιύο
κνξθόσ Distinct, unic πι῅ζνο
ζύκκνξθνο ἴδηνο πιήξεο
ζπκκνξθίδνκαη πεξηνύζηνο Mult, puțin (mulțime,
ζρ῅κα ηνηόζδε colectiv, întindere)
θύζηο κόλνο πνιύο
θπζηθόο κόλνο ἱθαλόο
ζάξμ κνλνγελήο ὀιίγνο
πιάζζσ ἀγαπεηόο βξαρύο
πιάζκα Neobișnuit, ieșit din κηθξόο
ζπέξκα comun θαησηέξσ
Înfățișare, aparență ἄηνπνο πόζνο
εἶδνο γλσζηόο ηνζνῦηνο
κνξθή παξάδνμνο ὅζνο
κεηακνξθόνκαη πεξηζζόο πνιιαπιαζίσλνλ
ζρ῅κα Model, exemplu, tipar ἕσο
κεηαζρεκαηίδσ ηύπνο κέγαο
Natură ηππηθ῵ο
ζηνηρεῖα εἰθώλ

235
Tot, oricare, fiecare, toți πξνθόπησ ἐλελήθνληα
(totalitate) ἐπηζσξεύσ ἑθαηόλ
π᾵ο θνιιάνκαη δηαθόζηνηαηα
π᾵ο πιενλάδσ ηξηαθόζηνηαηα
ἀκθόηεξνη πιεζύλσ ηεηξαθόζηνηαηα
ἀκθόηεξνη πιεζύλσ πεληαθόζηνηαηα
ἕθαζηνο δηπιόσ ἑμαθόζηνηαηα
πακπιεζεί θνινβόσ ρίιηνηαηα
ὅινο Adăugare, scădere δηζρίιηνηαηα
ὁιόθιεξνο πξνζηίζεκη ηξηζρίιηνηαηα
πιήξεο ἐπηδηαηάζζνκαη ηεηξαθηζρίιηνηαηα
πιήξσκα ἐπηρνξεγέσ πεληαθηζρίιηνηαηα
ἀλαπιεξόσ ἔηη ἑπηαθηζρίιηνηαηα
πιεξόσ παξά κύξηνη
ἀληαλαπιεξόσ Ordinale
Plin, gol 60. Numerale α
πιήξεο Numere, nenumărabil πξ῵ηνο
πιήξσκα ἀξηζκόο πξόηεξνο
πιεξόσ ἀξηζκέσ πξώησο
πίκπιεκη ςεθίδσ β
κεζηόο ζπγθαηαςεθίδνκαη δεύηεξνο
κεζηόσ ἀλαξίζκεηνο ηξίηνο
γέκσ κπξίνο ηέηαξηνο
γεκίδσ κπξηάο πέκπηνο
ζρνιάδσ δηζκπξηάο ἕθηνο
Destul, suficient Cardinale ἕβδνκνο
ἱθαλόο εἷο ὄγδννο
ἀξθεηόο δύν ἔλαηνο
ἀξθέσ ηξεῖο δέθαηνο
ἀπέρσ ηέζζαξεο ἑλδέθαηνο
Abundență, exces, risipă πέληε δσδέθαηνο
πιενλάδσ ἕμ ηεζζαξεζθαηδέθαηνο
ὑπεξπιενλάδσ ἑπηά πεληεθαηδέθαηνο
ἐθρέσ ὀθηώ Părți fracționale
πεξηζζόο ἐλλέα ἥκηζπο
πεξηζζεύσ δέθα ηξίηνλ
πεξίζζεπκα ἕλδεθα ηέηαξηνλ
πεξηζζεύσ δώδεθα δέθαηνλ
θόζκνο δεθαηέζζαξεο δεθάηε
ἐπ᾽ εὐινγίαηο δεθαπέληε Cardinale ale timpului
πινύζηνο δεθανθηώ ἅπαμ
πινπηέσ εἴθνζη ἅπαμ
πινπηίδσ ηξηάθνληα δίο
ἁδξόηεο ηεζζεξάθνληα ἅπαμ
θεηδνκέλσο πεληήθνληα ηξίο
Creștere, descreștere ἑμήθνληα πεληάθηο
αὐμάλσ ἑβδνκήθνληα ἑπηάθηο
αὐμάλσ ὀγδνήθνληα ἑβδνκεθνληάθηο

236
Multiplii εἷο παξαπιήζηνο
δηπινῦο Unități ζπκθσλέσ
ηεηξαπινῦο ζπκβηβάδσ ὅκσο
ἑβδνκεθνληάθηο ζπλίζηεκη ὡο
ἑθαηνληαπιαζίσλνλ ζύλδεζκνο ὥζπεξ
Perechi, colective ἀλαθεθαιαηόσ θαζά
δεῦγνο Amestec θαζάπεξ
ρηιηάο θεξάλλπκη ὡζαύησο
κίγλπκη πξόο
61. Ordine κίγκα ἤ
Ordine θύξακα ἤπεξ
θαζεμ῅ο Părți
ἀπό κεξίο 65. Valoare
ηάμηο κέξνο Valoros, fără valoare
ἀλά ἀπό ηηκή
ηξνρόο ἐθ ηίκηνο
ἀλώηεξνλ κέξνο βαξύηηκνο
ἄιθα θαηά ὑπεξέρσ
ἀπαξρή κέινο δνμάδνκαη
νὕησο θι῅ξνο δηαθέξσ
νὕησο πνιπκεξ῵ο πηόηεο
δηάδνρνο ἐθ ζηηεπηόο
δεπηεξόπξσηνο Rest ὑςειόο
ἔζραηνο ινηπόο ζεζαπξόο
ινηκόο ιεῖκκα ἀπνζεζαπξίδσ
πέξαο Împărțire ζεζαπξίδσ
ὕζηεξνο κεξίδσ δνθηκή
ηέινο κεξηζκόο ἀδόθηκνο
Ω κεξηζηήο ἀπώιεηα
ἀπέξαληνο ζρίδσ θνηλόο
αἵξεζηο πησρόο
62. Aranjare, Organi- Vrednic, nevrednic
zare Separare
ἀθνξίδσ ἄμηνο
Aranjare ἀμίσο
ζπλαξκνινγένκαη ρσξίδσ
ἀπνρσξίδνκαη ἀμηόσ
ζπγθεξάλλπκη ἀλάμηνο
Organizare ρσξίο
ἀλαμίσο
ἀλαηάζζνκαη 64. Comparație Bun, rău
ἐπηδηνξζόσ Comparație ἀγαζόο
δηόξζσζηο νἷνο θξείηησλ
ηάμηο ηνηνῦηνο θαιόο
δηαηάζζσ ὁκνηόηεο θαι῵ο
πξνζηάζζσ ἀθνκνηόσ πξ῵ηνο
63. Întreg, părți ὁκνηόσ ρξεζηόο
Întreg ὁκνηόσ θαθόο
ὅινο ζπγθξίλσ πνλεξόο
π᾵ο παξόκνηνο ζαπξόο
ἑλόηεο παξνκνηάδσ ἥζζσλ

237
Util, inutil ἀλαίδεηα ἄξηη
ρξήζηκνο λῦλ
εὔρξεζηνο 67. Timp ἤδε
εὔζεηνο Punct în timp fără refe- ἐλίζηακαη
ἀρξεῖνο rire la alte puncte în timp ἄξηη
ἄρξεζηνο θαηξόο ὥξα
ἄθαξπνο πξνζεζκία δεῦξν
ἀλεύζεηνο ὡξαῖνο εἶηα
ἀξγόο εὐθαηξέσ ἐπεηδή
κάηαηνο εὐθαηξία πόξξσζελ
καηαηόνκαη εὔθαηξνο ηόηε
λεθξόο ἀθαηξένκαη κεηά
Avantajos, dezavantajos ἀθαίξσο ἄρξη
ὄθεινο πνηέ δεύηεξνο
ὠθέιεηα κήπνηε ὀςέ
ἐμαγνξάδνκαη πνιιά ἐλ
θαιόο ππθλόο εὐζύο
ιπζηηειεῖ ππθλόηεξνλ κεηαμύ
ζύκθνξνλ πνζάθηο ἄλσζελ
πεξηζζόο δηά πάιηλ
πεξηζζεύσ πξόο ηαρύ
ἀληηιακβάλνκαη Punct în timp cu referire ὡο
ἀιπζηηειήο la alte puncte în timp αὔξηνλ
ἀλσθειήο ἄρξη δηά
ὑζηεξέσ πξό δηά
Important, neimportant πξ῵ηνο ἐγγύο
πξ῵ηνο πξό κέιισ
κέγηζηνο πξόζσπνλ ἐθίζηακαη
πξό ἤδε ἄγσ
βαξύο ἐγγίδσ παξίζηακαη
ἐιάρηζηνο πάιαη Punct în timp cu referire
πξνζθάησο la durată
66. Adecvat, inadec- πάιαη ἀξρή
vat αἰώλ ἄξρνκαη
Adecvat, inadecvat ἀπό ηέινο
ἀλήθεη πξεζβύηεξνο ηειέσ
πξέπεη θαηλόηεξνλ ἔθβαζηο
θαιόο πξνθζάλσ πιήξσκα
εὔζεηνο πόηε πίκπιακαη
εὐζρεκόλσο ὅηαλ ἐμαξηίδσ
δίθαηνο ἐάλ ζπληέκλσ
ἄμηνο θαηά Punct în timp cu referire
ἀμίσο ἅκα la unități ale timpului
ἀλαμίσο θαηά αὐγή
ἀξεζηόο ὅηαλ κεζεκβξία
δεθηόο πάξεηκη κεζνλύθηηνλ
θόζκηνο ἄξηη ὀςέ
πιείσλ λῦλ ὥξα

238
Durate de timp fără refe- ἄθλσ δηάζηεκα
rire la puncte sau unități ἐλ ἟ιηθία
ale timpului λένο βξέθνο
ρξόλνο λένο παηδηόζελ
ἄγσ εἰο λεόηεο
ρξνλνηξηβέσ Durate de timp cu refe- λεσηεξηθόο
εὐθαηξέσ rire la anumite puncte ἟ιηθία
ζρνιάδσ ale timpului γ῅ξαο
ρξνλίδσ ζπζηέιισ ὑπέξαθκνο
ηξνρόο ἄρξη ζπλειηθηώηεο
δηαγίλνκαη ἕσο εἰο
παξέξρνκαη παξαηείλσ ὑπό
ἀεί κέιισ πξόο
αἰώλ ρξνλίδσ Unități definite de timp
πάληνηε βξαδύο ζέξνο
καθξόο βξαδύλσ θζηλνπσξηλόο
ἄλσζελ ὀθλέσ ρεηκώλ
ἐπί καθξνζπκέσ παξαρεηκάδσ
἟κέξα ἀλαβνιή ἔηνο
἟κέξα ἀθκήλ ἐληαπηόο
ἔηε νὔπσ δηεηία
ηεζζεξάθνληα νὐθέηη δηεηήο
αἰώλ ἀπό ηξηεηία
δηελεθήο ἐθ ηεζζεξαθνληαεηήο
εἰο ἔθπαιαη ἑθαηνληαεηήο
παληειήο αἰώλ κήλ
ἀΐδηνο ινηπόο ηξίκελνλ
αἰώληνο κέιισ ηεηξάκελνο
παιαηόο Durate de timp cu refe- ζάββαηνλ
ἀξραῖνο rire la anumite unități de ἟κέξα
἟κέξα timp λπρζήκεξνλ
πξνβαίλσ ἐλ δεπηεξαῖνο
παιαηόηεο κεζόσ ηεηαξηαῖνο
θαηλόηεο ἐλ ὀθηαήκεξνο
κείδσλ ἄρξη θαζεκεξηλόο
παιαηόσ ὡο ζάββαηνλ
παιαηόνκαη δηά ζαββαηηζκόο
γεξάζθσ πάιαη ἟κέξα
ἐλ Unități nedefinite de timp πξσΐ
κηθξόο ἟κέξα πξστλόο
ζπληόκσο αἰώλ ὀξζξηλόο
ἀπό γελεά ὀξζξίδσ
πξόζθαηξνο θαηξόο ἑζπέξα
ηαρύο ἐληαπηόο λύμ
ηάρνο παιηγγελεζία ἔλλπρα
ὀμύο ὥξα αὐιίδνκαη
αἰθλίδηνο ἄηνκνο δηαλπθηεξεύσ
ἄξηη ζηηγκή θπιαθή

239
 ὀςία δηαλύσ δηώθσ
ἀιεθηνξνθσλία πιεξόσ πξνΐζηακαη
ὥξα ἀλαπιεξόσ πξνζθαξηεξέσ
἟κίσξνλ ἀπαξηηζκόο ηάζζσ
Unități de timp cu refe- θξαηέσ πξνεγένκαη
rire la alte unități sau εὐνδόνκαη ἐπηζρύσ
puncte de timp ηειεηόσ ἀζθέσ
παξαζθεπή πιεξνθνξέσ ἐμαγνξάδνκαη
πξνζάββαηνλ ὠθειέσ ἀγσλίδνκαη
ἐρζέο Încetare ἐθρένκαη
πέξπζη ἀλάπαπζηο ζσξεύνκαη
ζήκεξνλ παύνκαη κεζηόο
ἐπηνύζηνο ἐάσ ὑπεξεθηείλσ
αὔξηνλ δηαιείπσ Rapid, pe neașteptate
ἑμ῅ο ἀπνηίζεκαη ζπνπδάδσ
ἐπαύξηνλ κεζίζηακαη ζπεύδσ
ἔπεηκη παξαβαίλσ ῥήγλπκη
ἀπνγίλνκαη ὅξκεκα
68. Aspect ἐθθιίλσ
Început ἵζηακαη 69. Afirmație, negație
ἀξρή ἀλίεκη Afirmație
ἄξρνκαη ἀθίεκη λαί
ἀξρεγόο ἀπνζηξέθσ Negație
ἐλάξρνκαη θξάζζσ νὔ
πξνελάξρνκαη παύσ νὐ
ἐπηβάιισ ἀθαηξέσ νὐρί
ἐπηβάιισ ζαλαηόσ νὐδακ῵ο
εἰζέξρνκαη πίπησ Negații clitice
ἀλαδσππξέσ κεηαιιάζζσ νὐδέ
ἐπεγείξσ θιίλσ νὔηε
ἐπεηζαγσγή ζβέλλπκη κήγε
Continuare ὑπνζηέιισ Marcatori afirmativi
κέλσ ἐθ νὐ
ἐθηελήο ἀδηάιεηπηνο νὐρί
πξνζηίζεκαη ἀδηαιείπησο νὔ
ἐθίζηακαη ἀθαηάπαπζηνο Marcatori negativi
ἐθθξέκακαη ἀθζαξζία ἆξα
ἐπίθεηκαη Încercare κή
ὑπνκέλσ πεηξάδσ κήηη
δηαλύσ ἐπηρεηξέσ
ζπλέρνκαη 70. Real, ireal
δεηέσ Real, ireal
κειεηάσ ηξέρσ
παξαηείλσ ὅισο
δίδσκη ὄλησο
Completare, terminare Stăruință, osteneală
ἀπνηειέσ ἀιεζήο
ζπνπδάδσ ἀιεζηλόο
ηειέσ παξεηζθέξσ
ηέιεηνο ἀιεζ῵ο
ζπνπδή ἐλ
ηειεησηήο ζπνπδαίσο

240
 θέξσ κέιισ δπλαηόο
θπξόσ ἀπόθεηκαη δύλακαη
ζσκαηηθ῵ο ἀλάγθε δπλακόσ
ἔγγπνο ἀλαγθαῖνο ἐλδπλακόνκαη
πεξηζζόο ἰζρύο
71. Mod ἰζρύσ
Posibilitate, imposibili- 72. Adevărat, fals ἐμηζρύσ
tate Adevărat, fals θαηαθαπράνκαη
εἰκί ἀιεζήο ἔρσ
δπλαηόο ἀιεζηλόο ἄζιεζηο
ἀδπλαηεῖ ἀιήζεηα ζζελόσ
ἀδύλαηνο θσηηζκόο νἰθνδνκέσ
ἐλδέρεηαη παξίζηεκη θαζαίξεζηο
ἀλέλδεθηνο ἀπνδείθλπκη βεβαηόνκαη
ηόπνο ἐπηδείθλπκη ῥηδόνκαη
ἄξα ἀκήλ ζηεξίδσ
ἄλ δνθηκή ζηεξέσκα
ἀλνίγσ ἔιεγρνο ζηεξεόο
ηπρόλ δνιόσ ἀδύλαηνο
Probabil, improbabil θελόο ἀζζέλεηα
ἴζσο πιαζηόο ἀζζέλεκα
ηάρα Exact, inexact ἀζζελήο
εἰ θαι῵ο ἀζζελέσ
Sigur, nesigur ὀξζ῵ο ἀπνγίλνκαη
ἄλ ὑγηήο ἀπνζλῄζθσ
βέβαηνο ὑγηαίλσ λεθξόο
πάλησο ἐπαλόξζσζηο
πηζηόο δηόξζσκα 75. Adecvat, calificat
κήπνηε λνκίκσο Adecvat, calificat
ἄξα ἀθξηβ῵ο ἱθαλόηεο
ἀδειόηεο ἀθξίβεηα ἱθαλόο
Obligativitate ἀξγόο ἱθαλόσ
δεῖ θαθ῵ο ἄξηηνο
ρξή ἐμαξηίδσ
ρξεία 73. Genuin, aparent αὐηάξθεηα
ὀθεηιή Genuin, aparent πίπησ
ὀθείισ γλήζηνο
ὀθείιεκα ἀιεζηλόο 76. Putere, forță
ὀθεηιέηεο δνθίκηνλ Putere, forță
ὄθεινλ δόθηκνο δύλακηο
εὐζεβέσ ινγηθόο κεγαιεηόηεο
ἀλάγθε ηέιεηνο ρείξ
ἀλαγθαζη῵ο ηειεηόσ δεμηά
ἔμεζηη ἀλππόθξηηνο βξαρίσλ
ιείπσ ζθξαγίο θξάηνο
Necesar, inutil θξάηνο
74. Capabil κεγαιεῖνλ
δεῖ Capabil
ὀθείισ θξαηαηόο
δύλακηο

241
 θξαηαηόνκαη ἐθ 79. Caracteristici ale
ἰζρπξόο ὡο obiectelor
ἐμνπζία ἱθαλόο Fizic material, spiritual
δόμα πινῦηνο ζαξθηθόο
ἀξεηή ἰζρπξόο ςπρηθόο
ζθιεξόο θαθ῵ο πλεπκαηηθόο
θέξαο εὐηόλσο Natural omenesc, spiri-
ἐπίθεηκαη ζθόδξα tual
θπξόσ ἐθ ζάξθηλνο
πξνθπξόσ θαι῵ο ςπρηθόο
ἵζηεκη βάζνο πλεπκαηηθόο
ἵζηεκη βάξνο Solid, lichid
ἀλαηξέσ δεηλ῵ο ζηεξεόο
θαηαιύσ δ῅ινο ηήθνκαη
ἀζεηέσ ἀλάρπζηο Frumos, urât
ἀζέηεζηο ἄκεηξνο θαιόο
ἀθπξόσ εἰο ὡξαῖνο
θαηαξγέσ Comparativ ἀζηεῖνο
θελόσ πιείσλ θνζκέσ
παξά εὐπξέπεηα
77. Gata, pregătit ἐπάλσ κεγαινπξεπήο
Gata, pregătit πεξηζζεία εὐζρήκσλ
ἑηνηκαζία πεξηζζεύσ ἀζρήκσλνλ
ἕηνηκνο ὑπεξβάιισ ἀθαλίδσ
ἑηνηκάδσ ὑπεξεθπεξηζζνῦ Glorios
πξνεηνηκάδσ πξνεγένκαη δόμα
ὀζθῦο ηειηθνῦηνο ἔλδνμνο
πεξηδώλλπκαη πύξσζηο ιακπξόο
θαηαζθεπάδσ ἥζζσλ ιηπαξόο
θαηαζθεπάδσ ςύρνκαη ἐπηθαλήο
ὁδόο Aproximativ ἀκαξάληηλνο
ἐπηζθεπάδνκαη πνύ Transparent
ἀπαξαζθεύαζηνο ὀιίγσο δηαπγήο
ὁπιίδνκαη ὡο ιακπξόο
78. Grad βξαρύο Culoare
Pozitiv-negativ Suficiență κέιαο
ιίαλ π᾵ο ιεπθόο
κέγαο κεζηόο ιεπθαίλσ
πνιύο πίκπιακαη θόθθηλνο
νὕησο ηέινο ἐξπζξόο
αὐμάλνκαη ἐθ ππξξόο
ὑπεξαπμάλσ κέξνο ππξξάδσ
κάιηζηα ἱθαλόο πύξηλνο
ὀιίγνο Grad, cantitate ρισξόο
κηθξόο ἕσο ρισξόο
ἐιαθξόο ὅζνο ζεηώδεο
κεηξίσο θαζό ὑαθίλζηλνο
πνξθπξνῦο

242
Dulce, amar, fără gust βξέρσ πεξηθαιύπησ
γιπθύο μεξόο ἀθαηαθάιππηνο
πηθξία μεξαίλνκαη ἀλαθαιύπησ
πηθξόο μεξαίλσ Înfășurat
πηθξαίλσ ἐθκάζζσ ἐλεηιέσ
ἄςηλζνο Aspru, neted/fin ζπζηέιισ
κσξαίλνκαη ηξαρύο Răsucit
Parfum πεδηλόο ἑιίζζσ
ὀζκή ιεῖνο ἕιηγκα
εὐσδία ηαπεηλόσ ἀλαπηύζζσ
ὄδσ Drept, strâmb Mare, mic
Curat, murdar ὀξζόο κέγαο
θαζαξόο εὐζύλσ κεγαιύλσ
θαζαξίδσ ζθνιηόο κηθξόο
ἐθθαζαίξσ Forme bidimensionale și πειίθνο
δηαθαζαίξσ tridimensionale ἟ιίθνο
ῥππαξόο ηεηξάγσλνο ηειηθνῦηνο
πεξηθάζαξκα θύξακα Perfect
ἀθαζαξζία πξόζσπνλ ηέιεηνο
ῥύπνο δίζηνκνο
κνιύλσ Ascuțit 80. Spațiu
Pătat, nepătat ὀμύο Loc, spațiu
ζπίινο ηνκόο ηόπνο
ζπηιόσ Imaculat, nemurdărit, θαλώλ
ἄζπηινο nediluat β῅κα
Întinat, neîntinat πηζηηθόο ρσξέσ
κ῵κνο ἄδνινο Limită, hotar
ἄκσκνο ἄθξαηνο ὁξνζεζία
Puternic, slab Moale, calm πέξαο
ἰζρύο καιαθόο ἄθξνλ
ἰζρπξόο ἁπαιόο 81. Dimensiuni
ἰζρύσ Bărbat, femeie Măsură
ἐληζρύσ ἄξζελελ κέηξνλ
ἐληζρύσ ζ῅ιπο κεηξέσ
ζηεξεόνκαη Formă Înalt, jos, adânc
ζηεξεόσ ἄθξνλ ὕςνο
ἀζζελήο θέξαο ἟ιηθία
Fierbinte, căldicel, rece ἀξρή ὑςόσ
ζέξκε γσλία ὑςειόο
δεζηόο κέξνο ηαπεηλόσ
ππξόσ ζηόκα βάζνο
ζεξκαίλνκαη Deschis, închis βαζύο
ριηαξόο ἀλνίγσ βαζύλσ
ςῦρνο εθθαζα Lung, scurt, departe
θαηαςύρσ θιείσ κ῅θνο
ςπρξόο ἀπνθιείσ κηθξόο
Ud, uscat Acoperit καθξόο
ὑγξόο θαιύπησ

243
Îngust, larg Printre, între Deasupra
πιάηνο κέζνο ἐπί
πιαηύο κέζνο ἐλ
πιαηύλσ κεηαμύ Sus, Jos
εὐξύρσξνο θαηά ἄλσ
ζηελόο ἔζσ ὑπεξάλσ
Volum θαξδία ὑςειόηεξνο
βάηνο ἐζώηεξνο ὑπό
θόξνο ἔζσζελ ὑπνθάησ
κεηξεηήο ἐληόο θάησ
ζάηνλ Împrejur θαηώηεξνο
ρνῖλημ πεξί Dincolo
Lungime θύθιῳ ἐπέθεηλα
π῅ρπο ἔμσ κεηά
ὀξγπηά ἔμσζελ
ζηάδηνο θπθιόζελ 84. Mișcare și extin-
ὁδόο Lângă dere în spațiu
ζάββαηνλ ἐπί Deplasare de la o sursă
κίιηνλ πξόο λνκή
παξά δηαλέκσ
82. Orientare ἐγγύο ἀπό
Puncte cardinale πιεζίνλ ἐθ
ἀλαηνιή ἆζζνλ παξά
δύζηο ἐρόκελνο πόζελ
βνξξ᾵ο καθξάλ πάληνζελ
λόηνο πόξξσ ἀιιαρόζελ
ρ῵ξνο πνξξώηεξνλ ἔλζελ
ιίς Înainte ἐθεῖζελ
Poziție ἔκπξνζζελ ὅζελ
ἀξηζηεξόο θαη᾽ ὀθζαικνύο ὄπηζζελ
δεμηόο θαηά ἄλσζελ
ἀληνθζαικέσ ἐπί ἔζσζελ
βιέπσ ἔκπξνζζελ ἔμσζελ
ἐλαληίνο πξόζσπνλ Scop, Țintă
θέξσ θαηά εἰο
ζηόκα ἐπί
83. Poziții spațiale πξόο
Aici, acolo ὀπίζσ
ὄπηζζελ ἄρξη
ὧδε ἕσο
ἐθεῖ Vizavi, opus
ἀπέλαληη ἐπί
αὐηνῦ θαηά
ἀιιαρνῦ ἐθ
ἐλαληίνο εἰο
Undeva, oriunde πξόο
ὅπνπ θαηέλαληη
ἀληηπέξα δεῦξν
πνῦ ἄλσ
πνύ πέξαλ
ἄληηθξπο θάησ
παληαρῆ ἔμσ
παληαρνῦ θαηά
ζθνπόο

244
Direcție ἵζηεκη θαηνηθίδσ
δηά ρσξίδσ κεηνηθίδσ
θαηά θέξσ ἔξεκνο
δηά ἐμαηξέσ θπιαθή
ἀπάγσ ἀπνηίζεκαη
ἀθαηξέσ 86. Greutate
85. Existență în spațiu ἀθίεκη Greu, ușor
Existența într-un loc ἐθηίζεκη βαξύο
εἰκί ἔθζεηνο ἐιαθξόο
ζύλεηκη ζπλάγσ θνπθίδσ
θεῖκαη θαηαβάιινκαη Unități de măsură
ἐπίθεηκαη ἐγθξύπησ ιίηξα
πεξίθεηκαη ἐπηηίζεκη ηαιαληηαῖνο
γίλνκαη ἀπνζηξέθσ
γίλνκαη 87. Statut
ἀπόθεηκαη Poziție, rang
ἵζηακαη πεξίθεηκαη
θαηέρσ ηόπνο
Rămânere θι῅ζηο
ἥθσ κέλσ
ἐπηζθέπηνκαη βαζκόο
παξακέλσ Onoare, respect
παξαηπγράλσ ὑπνκέλσ
παξίζηακαη ηηκή
ἀλαπαύνκαη θιένο
παξίζηεκη πξνζκέλσ
ζπλνκνξέσ ηίκηνο
ἀλακέλσ δόθηκνο
ἀπέρσ κέλσ
ἀπνξθαλίδσ ηηκάσ
πεξηκέλσ ἐλδνμάδνκαη
παξίζηακαη δηαηξίβσ
ἔλεηκη ζπλδνμάδνκαη
ἀθίεκη ἐληξέπνκαη
ἐλδεκέσ θαζίδσ
ἐθδεκέσ νἶδα
ἀγξαπιέσ ζηεθαλόσ
ἀπόδεκνο Părăsire
πάξεηκη θνβένκαη
ἀπνιείπσ κεγαιύλσ
ἀλαπιεξόσ πεξηιείπνκαη
παξνπζία ὑπεξπςόσ
Locuire, rezidență ἐπηβιέπσ
πξόζσπνλ νἰθέσ
ἄπεηκη πξσηνθιηζία
νἰθεηήξηνλ Statut sau rang înalt
ἀπνπζία θαηνηθέσ
ὑζηέξεκα ὕςνο
θαηνηθία ὑςόσ
ζπκπάξεηκη παξνηθέσ
ἔκθπηνο κεγαισζύλε
ἐγθαηνηθέσ κέγαο
Așezare, plasare νἰθέσ
ηίζεκη δόμα
πεξηνηθέσ δνμάδσ
δίδσκη ζθελόσ
βάιισ θαιόο
κνλή ὑπεξνρή
ἐκβάιισ ζθήλσκα
βιεηένο εὐγελήο
ἐπηδεκέσ θξείηησλ
ῥίπησ παξνηθία
ζηεξίδσ ἀλώηεξνλ
ἀζηαηέσ ὑπέξ
πεξηηίζεκη ἐκπεξηπαηέσ

245
 ἐπάλσ πη῵ζηο ὁζίσο
πειίθνο Rob, liber ἁγηόηεο
εὐζρήκσλ δνῦινο ἁγησζύλε
ἐθ παῖο ὁζηόηεο
ἐθ ζ῵κα ἁγηάδσ
θαζίδσ δνπιεύσ ἁγηάδσ
αὐμάλσ εἰκί ἁγλόο
ἐμεγείξσ ζύλδνπινο ἁγλεία
ἀλάζηαζηο δνπιόσ ἁγλόηεο
νἱ κεγάινη δνύιε ἁγλίδσ
κεγηζηάλ ἐιεύζεξνο ἀπνινύσ
δνθέσ ἀπειεύζεξνο θαξδία
δπλαηόο Ληβεξηῖλνο ῥαληίδνκαη
ἰζρπξόο ἀθέξαηνο
πξ῵ηνο 88. Calități morale și ἄζπηινο
πξσηεύσ etice ἄκσκνο
πξσηόηνθνο Bunătate ἀκώκεηνο
παηήξ ἀγαζόο Desăvârșire
εἰκί ἀγαζσζύλε ηέιεηνο
ἐπηζηάηεο ἄθαθνο ηειεηόηεο
θεθαιή ἀγαζνεξγέσ ηειεηόσ
πξσηνζηάηεο ἀγαζνπνηέσ Onestitate, sinceritate
θύξηνο ἀγαζνπνηΐα ἀιεζήο
θπξία θαιόο ἀςεπδήο
θξάηηζηνο θαινπνηέσ εἰιηθξηλήο
θύξηνο εὖ εἰιηθξίλεηα
πίπησ εὐεξγεηέσ ἀθζνξία
ζηήθσ ἀγαζνπνηόο ἁπιόηεο
θαληαζία ρξεζηόο ἁγλ῵ο
Statut sau rang inferior ρξεζηόηεο Modestie, decență
κηθξόο ἀξεηή ζεκλόηεο
ἀγελήο Dreptate, neprihănire ζεκλόο
ἄζεκνο δίθαηνο θόζκηνο
ηαπείλσζηο δηθαηνζύλε αἰδώο
ηαπεηλόο δηθαίσκα εὐζρεκόλσο
ηαπεηλόσ ἔλδηθνο Umilință
ηαπεηλόνκαη δηθαηόσ ηαπείλσζηο
ὄρινο εὐζύο ηαπεηλόο
ὑζηεξέσ εὐζεῖα ηαπεηλνθξνζύλε
ἔζραηνο ὁδόο ηαπεηλόθξσλνλ
ἐιάζζσλ εὐζύηεο ἀθειόηεο
ἐιαηηόσ ἄδηθνο ηαπεηλόσ
ἐιαηηόνκαη ἀδίθσο πλεῦκα
θελόσ ἀδηθία πησρόο
ἀηηκία ἀδηθέσ λίπησ
ἄηηκνο ἀδίθεκα πνύο
ὄλεηδνο Sfânt, curat Amabilitate, blândețe
ἀηηκάδσ ἅγηνο πξαΰηεο

246
 πξαΰο Comportament pașnic Abuz
ἤπηνο εἰξελεύσ πιενλεθηέσ
ἐπηείθεηα ἟ζπράδσ θαηεζζίσ
ἐπηεηθήο ἟ζύρηνο ιακβάλσ
ηαπεηλόο Rău, dăunător, destructiv θαηαζνθίδνκαη
κεηξηνπαζέσ θαθία ἐκπνξεύνκαη
Prietenos, respingător θαθόο Faptă rușinoasă
ραξηηόσ ρείξσλ αἰζρξόηεο
ρξεζηεύνκαη πνλεξία αἰζρύλε
ρξεζηόο πνλεξίαη ἀζρεκνλέσ
εὐινγέσ πνλεξόο ἀζρεκνζύλε
εὐινγία ἀδόθηκνο αἰζρξόο
θηιαλζξσπία ἄηνπνο ἀθόβσο
θηιαλζξώπσο θαθνπνηέσ Înșelătorie
ἀπνηνκία θαθνήζεηα ἀπάγσ
ἀπνηόκσο θαθνπνηόο παξαινγίδνκαη
Milă βέβεινο δνιηόσ
ἱιάζθνκαη θαῦινο δόιηνο
ἐιεάσ ἀζζελήο ἐκπαίδσ
ἵιεσο ἁκαξηία θπβεία
ἐιεεηλόο ζεξίνλ κεζνδεία
νἰθηίξσ ἀιώπεμ βαζθαίλσ
νἰθηίξκσλνλ ιύθνο Invidie, gelozie
ἀλειεήκσλνλ θύσλ θζόλνο
ἀλέιενο ἔρηδλα θζνλέσ
Auto-control, lipsă de δηάβνινο δ῅ινο
auto-control ζθόηνο δειόσ
ἐγθξαηεύνκαη Răutate παξαδειόσ
ἐγθξαηήο θαθνπρέσ ὀθζαικόο
ραιηλαγσγέσ ἀηηκάδσ πνλεξόο
λήθσ ἀδηθέσ εἰο
λεθάιηνο ἐπεξεάδσ Resentiment
γπκλάδσ ὑβξίδσ ἐξηζεία
ὑπσπηάδσ ὕβξηο ἐξεζίδσ
ἀθεηδία ὑβξηζηήο ἐλέρσ
ἀθξαζία ἐμνπδελέσ πηθξόο
ἀθξαηήο ἑζζόνκαη Mânie, indignare
Atenție, neatenție Asprime ρνιάσ
ζσθξνληζκόο ζθιεξόο πξνζνρζίδσ
ζώθξσλ ζθιεξόο ὀξγή
κή πιήθηεο ὀξγίδνκαη
ἀζσηία αὐζηεξόο ὀξγίινο
ἀζώησο Fărădelege παξνξγηζκόο
πξνπεηήο ἀλνκία παξνξγίδσ
ἐιαθξία ἄλνκνο ζπκόο
Maturitate ἄζεζκνο ζπκόνκαη
ηέιεηνο παξαλνκία ζπκνκαρέσ
ηειεηόηεο ἀζέκηηνο δηαπξίνκαη

247
 ἐκκαίλνκαη ζθιεξνηξάρεινο ἀρξεηόνκαη
ἄλνηα ζθιεξύλνκαη ἀπνζηξέθσ
βξύρσ ζθιεξύλσ ἐθζηξέθνκαη
θξπάζζσ Ipocrizie, prefăcătorie θζείξσ
ἀγαλάθηεζηο ὑπνθξίλνκαη θζνξά
ἀγαλαθηέσ ὑπνθξηηήο ζθνιηόο
πξνθαιένκαη ζπλππνθξίλνκαη παλνῦξγνο
παξνμύλνκαη πξόθαζηο παλνπξγία
δηαπνλένκαη ἀξλένκαη Imoralitate sexuală
ἔα γόεο πνξλεύσ
Dispreț, batjocură ἔξρνκαη ἀζέιγεηα
θαηαθξνλέσ θνληάσ θνίηε
θαηαθξνλεηήο ηνῖρνο πόξλνο
θαηαθαπράνκαη δίινγνο πόξλε
ἐμνπζελέσ εὐπξνζσπέσ κνηρεύσ
θαηαπαηέσ δύκε κνηρόο
ὀιηγσξέσ Favoritism κνηραιίο
Ură, dușmănie πξνζσπνιεκπηέσ ἀπέξρνκαη
κηζέσ πξνζσπνιήκπηεο ἀξζελνθνίηεο
θαθία ἀπξνζσπνιήκπησο καιαθόο
θαθόσ πξόζθιηζηο θύσλ
ςπρή ἀδηάθξηηνο Beție
πηθξία Indiscreție κεζύσ
πηθξαίλνκαη πεξηεξγάδνκαη νἰλνθιπγία
ἀπνζηπγέσ πεξίεξγνο κεζύζθνκαη
ζηπγεηόο ἀιινηξηεπίζθνπνο θξαηπάιε
ζενζηπγήο Lenevie, trândăvie θ῵κνο
Aroganță, trufie, ἀηαθηέσ κέζπζνο
mândrie ἄηαθηνο Păcat, faptă rea, vină
αὐζάδεο ἀξγόο ἁκαξηάλσ
ὕςσκα λσζξόο ἁκαξηία
ὑςειόο ὀθλεξόο ἁκάξηεκα
ὑςεινθξνλέσ ἀγνξαῖνο πηαίσ
ὑπεξθξνλέσ Extravaganță, ἄπηαηζηνο
ὑπεξαίξνκαη necumpătare πξνακαξηάλσ
ἐπαίξνκαη ζπαηαιάσ ἁκαξησιόο
ὑπεξεθαλία ηξπθάσ ἁκαξησιόο
ὑπεξήθαλνο ζηξεληάσ ὑπεξβαίλσ
θπζίσζηο ιακπξ῵ο παξάπησκα
θπζηόνκαη Necurăție ὀθείισ
θπζηόσ ῥππαξία ὀθείιεκα
ηπθόνκαη ῥππαξόο ὀθεηιέηεο
ἀιαδνλεία ῥππαίλνκαη ῥᾳδηνπξγία
ἀιαδώλ κίαζκα ἀγλόεκα
θελνδνμία κηαίλσ δειεάδσ
θελόδνμνο ἀθαζαξζία ζθαλδαιίδσ
Încăpățânare Imoraliatate, perversiune ζθαλδαιίδνκαη
ζθιεξόηεο πιάλε ζθάλδαινλ

248
 πξόζθνκκα γάξ εἴπεξ
πεηξάδσ ἀληί ἐάλ
ἀπείξαζηνο ἀπό ἐάλπεξ
ἁκαξηία δηά εἴηε
ἀλακάξηεηνο ἐπί πόηεξνλ
ἔλνρνο ὑπέξ Concesie
πνλεξόο ράξηλ θαίπεξ
αἰηία εἰ θαίηνη
αἴηηνλ ἕλεθελ θἄλ
ἀζῶνο ἐπεί ὅκσο
ἀλαίηηνο ὅηη ὅκσο
ἄκεκπηνο θαζώο Scop, mijloace
ἀπξόζθνπνο ὅπνπ εἰο
πεξί ἐθ
89. Relații ὡο κεηά
Relație πόζελ Participare, prezență
αἰηία Rezultat κεηά
Dependență ἔθβαζηο ἐλ
θξέκακαη ηέινο Manieră
Proveniență ἀπνβαίλσ πνιπκεξ῵ο
ἐθ ὀςώληνλ πνιπηξόπσο
Descriere ἔξρνκαη ηξόπνο
θαηά πξόο ἐλ
ἐλ ἀληί ἐθ
πεξί ἄξα ὅπσο
πξόο δηό Adaos
Relații pe principiul εἰο θαί
corespondenței (izomor- ἵλα ηέ
fism) νὖλ πξνζηίζεκαη
θαηά ηνίλπλ Distribuire
πξόο ὡο θαηά
ἀλαινγία θελόο ἀλά
κεηαζρεκαηίδσ εἰθῆ Adiție
Bază Țintă θαί
ζεκέιηνλ ηέινο δέ
ἐπί θαηά ηέ
λή εἰο ἀιιά
Cauză și/sau motiv ἕλεθελ πάιηλ
αἰηία ἵλα ινηκόο
αἴηηνλ ἐπί πεξαηηέξσ
αἴηηνο ὡο εἶηα
ἀξρή κή ἐπί
ῥίδα πώο θαί
ιόγνο εἰθῆ ηέ
ἄινγνο θελόο κέλ
δσξεάλ θελ῵ο Legătură
αὐηόκαηνο Condiție ζύλ
ἀθνξκή εἰ

249
Echivalență Mediere Beneficiu
εἰκί ἀλά ὑπέξ
νὗηνο ἀληί
ηνῦη᾽ ἔζηηλ 90. Cazualitate δηά
Asociere Agent πεξί
ζύλ ὑπό ἐπί
κεηά ζύλ εἰο
κεηά ρείξ κεηά
πεξί παξά Motivație
παξά δηά ἕλεθελ
πξόο ἐπί δηά
θαηά ἐλ Evenimente cuatificabile
ἅκα ἀπό πνηέσ
κεηαμύ Instrument ἀπνδίδσκη
ὁκνῦ δηά ἐξγάδνκαη
ζύκθπηνο ἐπί ιακβάλσ
θνηλόο ἐλ πξνιακβάλσ
ἐλ ἀπό ἀθίεκη
Disociere ἐθ Agent marcat de verb
ἄλεπ ρξάνκαη δίδσκη
ἄηεξ Sursă δηεγείξσ
ἐθ παξά θηλέσ
ἀπό ἀπό ἀπνλέκσ
Combinație ἐθ ἐξεζίδσ
κεηά Responsabilitate Experiență
Contrast ἐπί ἐλ
δέ ἐπηξίπησ ἐπί
ἀιιά ἀπό πξόο
κ᾵ιινλ Participare εἰο
νὖλ παξά κεηά
κελνῦλ Conținut ηπγράλσ
πάιηλ ὅηη θαηαηίζεκαη
κέληνη ἵλα ἀπνιακβάλσ
εἰ ἐπί ιακβάλσ
παξά πεξί θέξσ
ἀληί πξόο ἔρσ
ηνὐλαληίνλ εἰ πάζρσ
ἔηη ἔρσ ἀπέρσ
κέλ ηύπνο ὑπέρσ
παξά Girant, Garant πεξηέρσ
ἐθηόο θαηά εἰζέξρνκαη
Alternativă ἐλ πίπησ
ἤ Opoziție ἐθπίπησ
Esență θαηά πεξηπείξσ
ἐλ κεηά πεξηπνίεζηο
ἀπό πξόο ἀλαδέρνκαη
ἐθ ἐπί πξάζζσ
ἀπέλαληη ηίλσ

250
 γεύνκαη Vorbitor Persoane
ὁξάσ ἐγώ Ἀαξώλ
βαζηάδσ ἐκόο Ἀβαδδώλ
ἐκπιέθνκαη ἐκαπηνῦ Ἅβει
ἐθρένκαη Vorbitor (exclusiv și in- Ἀβηά
ἔρσ clusiv) Ἀβηαζάξ
βαζηάδσ ἟κεῖο Ἀβηνύδ
Cauza experienței ἟κέηεξνο Ἀβξαάκ
ιακβάλσ Receptor Ἅγαβνο
ηίζεκη ζύ Ἁγάξ
ἐπηηίζεκη ὑκεῖο Ἀγξίππαο
πέκπσ ζόο Ἀδάκ
ἐθρέσ ὑκέηεξνο Ἀδδί
δίδσκη ζεαπηνῦ Ἀδκίλ
παξέρσ Adresat Ἀδώξ
θνκίδσ αὐηόο Αἰλέαο
εἰζθέξσ ηὶο Ἀθύιαο
ἐπηθέξσ ηίο Ἀιέμαλδξνο
βπζίδσ ηί Ἀικεί
αἴξσ π῵ο Ἁιθαῖνο
παξαθέξσ ὅπσο Ἀκηλαδάβ
πνηήξηνλ ὅζηηο Ἀκπιη᾵ηνο
δεῖλα Ἀκώλ
91. Indicatori discurs ἀιιόηξηνο Ἀκώο
Tranziție ἴδηνο Ἁλαλίαο
θαί εἷο Ἀλδξέαο
ἀιιά νὐδείο Ἀλδξόληθνο
κέλ ὁ Ἅλλα
λπλί ἑαπηνῦ Ἅλλαο
γίλνκαη Reciprocitate Ἀληηπ᾵ο
Accentuare ἀιιήισλ Ἀνπιία
κέλ Relativitate Ἀπειι῅ο
δήπνπ ὅο Ἀπνιιύσλ
εἰ νὗ Ἀπνιι῵ο
κήηηγε Deictic, demonstrativ Ἀπθία
πάλησο νὗηνο Ἀξάκ
ἀιιά ἐθεῖλνο Ἁξέηαο
θαί ηνηνῦηνο Ἀξεί
Atenționare ὅδε Ἀξίζηαξρνο
ἄγε ὅδε Ἀξηζηόβνπινο
ἴδε ἐληεῦζελ Ἀξκίλ
ἰδνύ ὧδε Ἀξλί
Adresare directă πνῖνο Ἀξηεκ᾵ο
ὦ Adjunct emfatic Ἄξηεκηο
Epexegeză αὐηόο Ἀξθαμάδ
ὅηη Ἀξρέιανο
93. Nume Ἄξρηππνο
92. Referenți discurs
Ἀζά

251
 Ἀζάθ Γηνλύζηνο Ἡξῴδεο
Ἀζήξ Γηόο Ἡξῳδηάο
Ἀζζά Γηόζθνπξνη Ἡξῳδίσλ
Ἀζύγθξηηνο Γηνηξέθεο Ἠζαΐαο
Αὐγνῦζηνο Γνλεῖ Ἠζαῦ
Ἀράδ Γνξθάο Θαδαῖνο
Ἀρατθόο Γξνύζηιια Θαδδαῖνο
Ἀρίκ Ἔβεξ Θακάξ
Βάαι ἗βξατθόο Θάξα
Βαιαάκ ἗βξαῖνο Θεόθηινο
Βαιάθ ἗δεθίαο Θεπδ᾵ο
Βαξαββ᾵ο ἖ιεάδαξ Θσκ᾵ο
Βαξάθ ἖ιηαθίκ Ἰάτξνο
Βαξαρίαο ἖ιηέδεξ Ἰαθώβ
Βαξζνινκαῖνο ἖ιηνύδ Ἰάθσβνο
Βαξηεζνῦο ἖ιηζάβεη Ἰακβξ῅ο
Βαξησλ᾵ ἖ιηζαῖνο Ἰαλλαί
Βαξλαβ᾵ο ἖ικαδάκ Ἰάλλεο
Βαξζαββ᾵ο ἖ιύκαο Ἰάξεη
Βαξηηκαῖνο ἖κκαλνπήι Ἰάζσλ
Βεειδεβνύι ἗κκώξ Ἰεδάβει
Βειηάξ ἖λώο Ἰεξεκίαο
Βεληακίλ ἗λώρ Ἰεζζαί
Βεξλίθε ἖παίλεηνο Ἰεθζάε
Βέξνο ἖παθξ᾵ο Ἰερνλίαο
Βεσνξζόξ ἖παθξόδηηνο Ἰεζνῦο
Βεώξ Ἔξαζηνο Ἰνπδαία
Βεξεύο ἗ξκ᾵ο Ἰνπδατθόο
Βιάζηνο ἗ξκ῅ο Ἰνπδαῖνο
Βναλεξγέο ἗ξκνγέλεο Ἰνύδαο
Βόεο ἗ζιί Ἰνύδαο
Βόνο ἗ζξώκ Ἰνπιία
Βνζόξ Δὕα Ἰνύιηνο
Γαβξηήι Δὔβνπινο Ἰνπλία
Γάδ Δὐλίθε Ἰνπλη᾵ο
Γάτνο Δὐνδία Ἰνῦζηνο
Γαιιίσλ Δὔηπρνο Ἰζαάθ
Γακαιηήι Εαβνπιώλ Ἰζθαξηώζ
Γεδεώλ Εαθραῖνο Ἰζξαήι
Γώγ Εάξα Ἰζξαειίηεο
Γαδδαῖνο Εαραξίαο Ἰζζαράξ
Γάκαξηο Εεβεδαῖνο Ἰσαζάκ
Γαληήι Εεύο Ἰσαθείκ
Γαπίδ Εελ᾵ο Ἰσαλάλ
Γεκ᾵ο Ενξνβαβέι Ἰσάλλα
Γεκήηξηνο Ἠιί Ἰσαλλ᾵ο
Γία Ἠιίαο Ἰσάλλεο
Γίδπκνο Ἤξ Ἰώβ

252
Ἰσβήδ Λώη ὆λήζηκνο
Ἰσδά Μάαζ ὆λεζίθνξνο
Ἰσήι Μαγδαιελή Οὐξβαλόο
Ἰσλάζαο Μαγώγ Οὐξίαο
Ἰσλάκ Μαζζαῖνο Παξκελ᾵ο
Ἰσλ᾵ο Μαζζάη Παηξνβ᾵ο
Ἰσξάκ Μαζζίαο Παῦινο
Ἰσξίκ Μαζνπζαιά Πεξζίο
Ἰσζαθάη Μαιειεήι Πέηξνο
Ἰσζ῅ο Μάιρνο Πηι᾵ηνο
Ἰσζήθ Μαλαήλ Πόληηνο
Ἰσζήρ Μαλαζζ῅ο Πόπιηνο
Ἰσζίαο Μάξζα Πόξθηνο
Κατάθαο Μαξία Πνύδεο
Κάτλ Μαξηάκ Πξίζθα
Κατλάκ Μ᾵ξθνο Πξόρνξνο
Καῖζαξ Μαηζάλ Πύζηνο
Καλδάθε Μαηηαζά Πύξξνο
Κάξπνο Μαηηαζίαο Ῥαάβ
Κεθ᾵ο Μειεά Ῥαγαύ
Κίο Μειρί Ῥαηθάλ
Κιαπδία Μειρηζέδεθ Ῥαράβ
Κιαύδηνο Μελλά Ῥαρήι
Κιενπ᾵ο Μηραήι Ῥεβέθθα
Κιήκεο Μλάζσλ Ῥεζά
Κισπ᾵ο Μνιόρ Ῥνβνάκ
Κόξε Μσυζ῅ο Ῥόδε
Κνξλήιηνο Νααζζώλ Ῥνπβήλ
Κνύαξηνο Ναγγαί Ῥνύζ
Κξήζθεο Ναζάκ Ῥνῦθνο
Κξίζπνο Ναζαλαήι Σαδώθ
Κπξήληνο Ναηκάλ Σαιά
Κσζάκ Νανύκ Σαιαζηήι
Λάδαξνο Νάξθηζζνο Σαιήκ
Λάκερ Ναρώξ Σαικάλ
Λεββαῖνο Νεθζαιίκ Σαικώλ
Λεββεδαῖνο Νεξεύο Σαιώκε
Λεγηώλ Νεξί Σακνπήι
Λεπεί Νήθα Σακςώλ
Λεπί Νίγεξ Σανύι
Λεπίο Νηθάλσξ Σάπθηξα
Λίλνο Νηθόδεκνο Σάξξα
Λνπθ᾵ο Νηθνιαΐηεο Σαηαλ᾵ο
Λνύθηνο Νηθόιανο Σαῦινο
Λπδία Νύκθα Σεηιε᾵ο
Λπζαλίαο Ν῵ε Σεθνῦλδνο
Λπζίαο ὆δίαο Σεκεΐλ
Λσΐο ὆ιπκπ᾵ο Σέξγηνο

253
 Σεξνύρ Φύγεινο Βεζιέεκ
Σήζ Χιόε Βεζζατδά
Σήκ Χνπδ᾵ο Βεζθαγή
Σηι᾵ο Χξηζηόο Βεζζατδά
Σηινπαλόο Ὡζεέ Βηζαξά
Σίκσλ Locuri Βηζπλία
Σθαξηόηα Ἀβηιελή Γαββαζα
Σθεπ᾵ο Ἀδξακπηηελόο Γαδαξελόο
Σνινκώλ Ἀδξίαο Γάδα
Σνπζάλλα Ἄδσηνο Γαδαξελόο
Σηάρπο Ἀζ῅λαη Γαιάηεο
Σηεθαλ᾵ο Ἀζελαῖνο Γαιαηία
Σηέθαλνο Ἀζελαῖνο Γαιαηηθόο
Σπκεώλ Αἰγύπηηνο Γαιηιαία
Σπληύρε Αἰγύπηηνο Γαιηιαῖνο
Σπρέκ Αἴγππηνο Γαιιία
Σώπαηξνο Αἰζίνς Γαύδε
Σσζζέλεο Αἰλώλ Γεζζεκαλί
Σσζίπαηξνο Ἁθειδακάρ Γελλεζαξέη
Ταβηζά Ἀιεμαλδξεύο Γεξαζελόο
Ταδδαῖνλ Ἀιεμαλδξῖλνο Γεξγεζελόο
Τέξηηνο Ἀκθίπνιηο Γεξζηλόο
Τέξηπιινο Ἀληηόρεηα Γνιγνζ᾵
Τηβέξηνο Ἀληηνρεύο Γόκνξξα
Τηκαῖνο Ἀληηπαηξίο Γύιιηνλ
Τηκόζενο Ἀπνιισλία Γαικαλνπζά
Τίκσλ Ἀππίνπ Φόξνλ Γαικαηία
Τίηηνο Ἀξαβία Γακαζθελόο
Τίηνο Ἄξας Γακαζθόο
Τξόθηκνο Ἄξεηνο Πάγνο Γεθάπνιηο
Τξύθαηλα Ἁξηκαζαία Γεξβαῖνο
Τξπθ῵ζα Ἁξκαγεδώλ Γέξβε
Τύξαλλνο Ἀζία Γνπβέξηνο
Τύρηθνο Ἀζηαλόο Ἔγππηνο
὘κέλαηνο Ἆζζνο ἖ιακίηεο
Φάιεθ Ἀηηάιεηα ἗ιιάο
Φαλνπήι Ἀραΐα ἖κκανῦο
Φαξαώ Βαβπιώλ Δὐθξάηεο
Φάξεο Βειδεζά ἖θέζηνο
Φ῅ιημ Βέξνηα ἖θέζηνο
Φ῅ζηνο Βεξνηαῖνο Ἔθεζνο
Φηιήκσλ Βεδζατδάλ ἖θξαίκ
Φίιεηνο Βεδαζά Εαβνπιώλ
Φίιηππνο Βεζαβαξά Θεζζαινληθεύο
Φηιόινγνο Βεζαλία Θεζζαινλίθε
Φιέγσλ Βεζαξαβά Θπάηεηξα
Φνίβε Βεζεζδά Ἰδνπκαία
Φνξηνπλ᾵ηνο Βεζδαζά Ἱεξάπνιηο

254
Ἰεξηρώ Μαγεδά Σακνζξᾴθε
Ἱεξνζόιπκα Μαδηάκ Σάκνο
Ἱεξνζνιπκίηεο Μαθεδνλία Σάξδεηο
Ἰθόληνλ Μαθεδώλ Σάξεπηα
Ἰιιπξηθόλ Μειίηε Σαξώλ
Ἰόππε Μεζνπνηακία Σειεύθεηα
Ἰνξδάλεο Μ῅δνο Σηδώλ
Ἰνπδαία Μίιεηνο Σηδώληνο
Ἰνπδαῖνο Μηηπιήλε Σηδώληνο
Ἰνύδαο Μύξα Σηισάκ
Ἰηαιία Μπζία Σηλ᾵
Ἰηαιηθόο Ναδαξά Σηώλ
Ἰηνπξαῖνο Ναδαξελόο Σθύζεο
Καηζάξεηα Ναδσξαῖνο ζκύξλα
Καινὶ Ληκέλεο Ναΐλ Σόδνκα
Καλά Ναξαῖνο Σπαλία
Καππαδνθία Νέα Πόιηο Σηνγύιηνλ
Καξπ῵ηνο Νεθζαιίκ Σπξάθνπζαη
Καῦδα Νηθόπνιηο Σπξία
Καθαξλανύκ Νηλεπίηεο Σύξνο
Κεγρξεαί Πακθπιία Σπξνθνηλίθηζζα
Κεδξώλ Πάξζνο Σύξηηο
Κηιηθία Πάηαξα Σπράξ
Κιαῦδα Πάηκνο Σπρέκ
Κλίδνο Πάθνο Ταξζεύο
Κνινζζαί Πέξγακνο Ταξζόο
Κνξίλζηνο Πέξγε Τηβεξηάο
Κόξηλζνο Πηζηδία Τξαρσλῖηηο
Κξήο Πηζίδηνο Τξῳάο
Κξήηε Πνληηθόο Τξσγύιιηνλ
Κύπξηνο Πόληνο Τύξηνο
Κύπξνο Πνηίνινη Τύξνο
Κπξελαῖνο Πηνιεκαΐο Φηιαδέιθεηα
Κπξήλε Ῥακά Φηιηππήζηνο
Κώο Ῥήγηνλ Φίιηππνη
Λανδίθεηα Ῥόδνο Φνηλίθε
Λανδηθεύο Ῥσκατθόο Φνῖλημ
Λαζαία Ῥσκαῖνο Φόξνλ
Ληβύε Ῥώκε Φξπγία
Λύδδα Σαιακίο Χαιδαῖνο
Λπθανλία Σαιείκ Χαλάαλ
Λπθία Σαιήκ Χαλαλαῖνο
Λύζηξα Σαικώλε Χαξξάλ
Μαγαδάλ Σακάξεηα Χίνο
Μαγδαιά Σακαξίηεο Χνξαδίλ
ΜαγδαιάλΜαγεδάι Σακαξῖηηο

255
 Index cuvinte cu domenii semantice
α – Numerale → Ordinale
Ἀαξώλ – Nume → Persoane
Ἀβαδδώλ – Nume → Persoane
ἀβαξήο – Posesie, transfer, schimb →
Povară financiară
αββα – Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale
Ἅβει – Nume → Persoane
Ἀβηά – Nume → Persoane
Ἀβηαζάξ – Nume → Persoane
Ἀβηιελή – Nume → Locuri
Ἀβηνύδ – Nume → Persoane
Ἀβξαάκ – Nume → Persoane
ἄβπζζνο – Univers → Lumea
subpământeană
Ἅγαβνο – Nume → Persoane
ἀγαζνεξγέσ – Calități morale și etice
→ Bunătate
ἀγαζνπνηέσ – Calități morale și etice
→ Bunătate
ἀγαζνπνηΐα – Calități morale și etice
→ Bunătate
ἀγαζνπνηόο – Calități morale și etice
→ Bunătate
ἀγαζόο – Posesie, transfer, schimb →
Bogăție; Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Valoare → Bun, rău;
Calități morale și etice → Bunătate
ἀγαζσζύλε – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da; Calități morale și etice
→ Bunătate
ἀγαιιίαζηο – Atitudini și emoții →
Fericit, bucuros, vesel
ἀγαιιηάσ – Atitudini și emoții → Fe-
ricit, bucuros, vesel
ἄγακνο – Asociere → Căsătorie,
divorț
ἀγαλαθηέσ – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
ἀγαλάθηεζηο – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
256
ἀγαπάσ – Atitudini și emoții → Dra-
goste, afecțiune, compasiune; Atitudi-
ni și emoții → Bucura, a se ~ de, a-și
găsi plăcerea în
ἀγάπε – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură; Atitudini și emoții
→ Dragoste, afecțiune, compasiune
ἀγαπεηόο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune;
Natură, clasă, exemplu → Distinct,
unic
Ἁγάξ – Nume → Persoane
ἀγγαξεύσ – Control, regulă →
Obligație
ἀγγεῖνλ – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ἀγγειία – Comunicare → Informare,
anunț, veste
ἀγγέιισ – Comunicare → Informare,
anunț, veste
ἄγγεινο – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale; Comunicare
→ Informare, anunț, veste
ἄγγνο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ἄγε – Indicatori discurs → Atenționare
ἀγέιε – Animale → Animale
ἀγελεαιόγεηνο – Rudenie → Rude
prin descendență
ἀγελήο – Statut → Statut sau rang in-
ferior
ἅγηα – Construcții → Clădiri;
Construcții → Părți de clădiri
ἁγηάδσ – Activități religioase → De-
dicare, consacrere; Calități morale și
etice → Sfânt, curat; Calități morale și
etice → Sfânt, curat
ἁγηαζκόο – Activități religioase →
Dedicare, consacrere
ἅγηνλ – Construcții → Clădiri
ἅγηνο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Activități religioase →
Dedicare, consacrere; Calități morale
și etice → Sfânt, curat
ἁγηόηεο – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ἁγησζύλε – Activități religioase →
Dedicare, consacrere; Calități morale
și etice → Sfânt, curat
ἀγθάιε – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ἄγθηζηξνλ – Obiecte și unelte → Pes-
cuit
ἄγθπξα – Obiecte și unelte → Bărci şi
părţi de corabie
ἄγλαθνο – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
ἁγλεία – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ἁγλίδσ – Activități religioase → Puri-
ficare, curățire; Calități morale și etice
→ Sfânt, curat
ἁγληζκόο – Activități religioase → Pu-
rificare, curățire
ἀγλνέσ – Cunoaștere → Cunoaștere;
Gândire → Gânduri, gândire;
Înțelegere → Înțelegere
ἀγλόεκα – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ἄγλνηα – Cunoaștere → Cunoaștere
ἁγλόο – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ἁγλόηεο – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ἁγλ῵ο – Calități morale și etice →
Onestitate, sinceritate
ἀγλσζία – Cunoaștere → Cunoaștere;
Înțelegere → Înțelegere; Înțelegere →
Înțelegere
ἄγλσζηνο – Cunoaștere → Cunoștințe
ἀγνξά – Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri
ἀγνξάδσ – Control, regulă → Elibe-
rare; Posesie, transfer, schimb →
Cumpărare, vindere
ἀγνξαῖνο – Instanțe și proceduri legale
→ Curtea de justiție; Calități morale și
etice → Lenevie, trândăvie
ἄγξα – Atașament → Prindere, ținere
ἀγξάκκαηνο – Învățare → Învățare
ἀγξαπιέσ – Existență în spațiu →
Rămânere
ἀγξεύσ – Învățare → Surprindere
ἀγξηέιαηνο – Plante → Copaci
ἄγξηνο – Violență → Violență
Ἀγξίππαο – Nume → Persoane
ἀγξόο – Univers → Regiuni nelocuite;
Univers → Centre populate; Univers
→ Păşuni şi terenuri cultivate
ἀγξππλέσ – Învățare → Atenție; Aju-
tor, purtare de grijă → Grijă
ἀγξππλία – Stări și procese fiziologice
→ Somn, deșteptare
ἄγσ – Mișcări lineare → Pleca, a se
depărta; Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Mișcări lineare → Purta;
Călăuzire, discipulat → Conducere; A
face → Funcție; Timp → Punct în
timp cu referire la alte puncte în timp;
Timp → Durate de timp fără referire
la puncte sau unități ale timpului
ἀγσγή – Comportament → Compor-
tament, conduită
ἀγώλ – Dușmănie, conflict → Con-
flict, luptă; Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri
ἀγσλία – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ἀγσλίδνκαη – Dușmănie, conflict →
Conflict, luptă; Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri; Aspect →
Stăruință, osteneală
Ἀδάκ – Nume → Persoane
ἀδάπαλνο – Posesie, transfer, schimb
→ Plată, preț
Ἀδδί – Nume → Persoane
ἀδειθή – Rudenie → Rudenie în ca-
drul aceleiași generații; Grupuri de
oameni → Socio-religios
ἀδειθόο – Rudenie → Rudenie în ca-
drul aceleiași generații; Grupuri de
oameni → Socio-religios; Grupuri de
oameni → Socio-politic; Grupuri de
oameni → Socio-politic
ἀδειθόηεο – Grupuri de oameni →
Socio-religios
ἄδεινο – Stări și experiențe senzoriale
257
→ Percepții senzoriale generale
ἀδειόηεο – Mod → Sigur, nesigur
ἀδήισο – Gândire → Plan, intenție
ἀδεκνλέσ – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
ᾅδεο – Univers → Lumea
subpământeană; Ființe și forțe supra-
naturale → Forțe Supranaturale; Stări
și procese fiziologice → Viață, moarte
ἀδηάθξηηνο – Calități morale și etice
→ Favoritism
ἀδηάιεηπηνο – Aspect → Încetare
ἀδηαιείπησο – Aspect → Încetare
ἀδηθέσ – Violență → Rănire, lovire;
Calități morale și etice → Dreptate,
neprihănire; Calități morale și etice →
Răutate
ἀδίθεκα – Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
ἀδηθία – Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
ἄδηθνο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
ἀδίθσο – Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
Ἀδκίλ – Nume → Persoane
ἀδόθηκνο – Valoare → Valoros, fără
valoare; Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
ἄδνινο – Caracteristici ale obiectelor
→ Imaculat, nemurdărit, nediluat
Ἀδξακπηηελόο – Nume → Locuri
Ἀδξίαο – Nume → Locuri
ἁδξόηεο – Cantitate → Abundență,
exces, risipă
ἀδπλαηεῖ – Mod → Posibilitate, impo-
sibilitate
ἀδύλαηνο – Mod → Posibilitate, im-
posibilitate; Capabil → Capabil
ᾄδσ – Comunicare → Cântec, lamen-
tare
ἀεί – Timp → Durate de timp fără re-
ferire la puncte sau unități ale timpului
ἀεηόο – Animale → Păsări
ἄδπκνο – Alimente → Alimente
Ἀδώξ – Nume → Persoane
Ἄδσηνο – Nume → Locuri
258
ἀήξ – Univers → Regiuni deasupra
pământului; Substanțe naturale →
Aer; Ființe și forțe supranaturale →
Forțe Supranaturale
ἀζαλαζία – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ἀζέκηηνο – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Calități morale
și etice → Fărădelege
ἄζενο – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale
ἄζεζκνο – Calități morale și etice →
Fărădelege
ἀζεηέσ – Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Putere, forță → Putere,
forță
ἀζέηεζηο – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Putere, forță →
Putere, forță
Ἀζ῅λαη – Nume → Locuri
Ἀζελαῖνο – Nume → Locuri; Nume
→ Locuri
ἀζιέσ – Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri
ἄζιεζηο – Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri; Capabil → Capa-
bil
ἀζξνίδνκαη – Mișcări lineare → Adu-
nare, strângere
ἀζπκέσ – Atitudini și emoții → Des-
curajare
ἀζῶνο – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
αἱ – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
αἴγεηνο – Animale → Animale
αἰγηαιόο – Univers → Pământul în
contrast cu marea
Ἀἰγύπηηνο – Nume → Locuri; Nume
→ Locuri
Ἀἴγππηνο – Nume → Locuri
ἀΐδηνο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
αἰδώο – Calități morale și etice →
Modestie, decență
Ἀἰζίνς – Nume → Locuri
αἷκα – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului; Oameni → Ființe umane;
Violență → Ucidere; Violență →
Ucidere; Stări și procese fiziologice →
Viață, moarte; Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte
αἱκαηεθρπζία – Stări și procese fizio-
logice → Boală, slăbiciune
αἱκνξξνέσ – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune
Ἀἰλέαο – Nume → Persoane
αἴλεζηο – Comunicare → Laudă
αἰλέσ – Comunicare → Laudă
αἴληγκα – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Înțelegere → Ușor/dificil
αἶλνο – Comunicare → Laudă
Ἀἰλώλ – Nume → Locuri
αἱξένκαη – Gândire → Alegere,
selecție, preferință; Gândire → Ale-
gere, selecție, preferință
αἵξεζηο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Comunicare → Predare,
învățare; Întreg, părți → Împărțire
αἱξεηίδσ – Gândire → Alegere,
selecție, preferință
αἱξεηηθόο – Dușmănie, conflict → Di-
vizare, separare
αἴξσ – Mișcări lineare → Purta;
Violență → Distrugere; Violență →
Ucidere; Stări și experiențe senzoriale
→ Durere; Gândire → Gânduri,
gândire; Posesie, transfer, schimb →
Împrumut, dobândă; Cazualitate →
Cauza experienței
αἰζζάλνκαη – Înțelegere → Capacita-
tea de a înțelege
αἴζζεζηο – Înțelegere → Capacitatea
de a înțelege
αἰζζεηήξηνλ – Înțelegere → Capacita-
tea de a înțelege
αἰζρξνθεξδήο – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
αἰζρξνθεξδ῵ο – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
αἰζρξνινγία – Comunicare → Nivelu-
ri ale limbii
αἰζρξόο – Calități morale și etice →
Faptă rușinoasă
αἰζρξόηεο – Calități morale și etice →
Faptă rușinoasă
αἰζρύλε – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință; Atitudini
și emoții → Rușine, disgrație,
umilință; Calități morale și etice →
Faptă rușinoasă
αἰζρύλνκαη – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
αἰηέσ – Comunicare → Cerere
αἴηεκα – Comunicare → Cerere
αἰηία – Instanțe și proceduri legale →
Acuzație; Instanțe și proceduri legale
→ Acuzație; Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină; Relații →
Relație; Relații → Cauză și/sau motiv
αἴηηνλ – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină; Relații → Cauză
și/sau motiv
αἴηηνο – Relații → Cauză și/sau motiv
αἰηίσκα – Instanțe și proceduri legale
→ Acuzație
αἰθλίδηνο – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
αἰρκαισζία – Activități militare →
Prizonieri
αἰρκαισηεύσ – Activități militare →
Prizonieri
αἰρκαισηίδσ – Control, regulă →
Control; Activități militare → Prizo-
nieri
αἰρκάισηνο – Activități militare →
Prizonieri
αἰώλ – Univers → Univers, Creaţie;
Grupuri de oameni → Socio-religios;
Ființe și forțe supranaturale → Ființe
supranaturale; Ființe și forțe suprana-
turale → Forțe Supranaturale; Com-
portament → Elemente specifice ale
comportamentului; Timp → Punct în
timp cu referire la alte puncte în timp;
Timp → Durate de timp fără referire
la puncte sau unități ale timpului;
Timp → Durate de timp fără referire
la puncte sau unități ale timpului;
Timp → Durate de timp cu referire la
anumite puncte ale timpului; Timp →
Unități nedefinite de timp
259
αἰώληνο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
ἀθαζαξζία – Caracteristici ale obiec-
telor → Curat, murdar; Calități morale
și etice → Necurăție
ἀθάζαξηνο – Activități religioase →
Pângărit, necurat, obișnuit/comun !
ἀθαηξένκαη – Timp → Punct în timp
fără referire la alte puncte în timp
ἀθαίξσο – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp
ἄθαθνο – Credințe, păreri, opinii →
Presupunere; Calități morale și etice
→ Bunătate
ἄθαλζα – Plante → Plante care nu sunt
copaci
ἀθάλζηλνο – Plante → Plante care nu
sunt copaci
ἄθαξπνο – Stări și procese fiziologice
→ Coacere; Valoare → Util, inutil
ἀθαηάγλσζηνο – Comunicare →
Critică
ἀθαηαθάιππηνο – Caracteristici ale
obiectelor → Acoperit
ἀθαηάθξηηνο – Instanțe și proceduri
legale → Audiere judiciară, anchetă
ἀθαηάιπηνο – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Stare
ἀθαηάπαπζηνο – Aspect → Încetare
ἀθαηαζηαζία – Dușmănie, conflict →
Rebeliune; Dușmănie, conflict → Re-
beliune
ἀθαηάζηαηνο – Control, regulă →
Control
Ἁθειδακάρ – Nume → Locuri
ἀθέξαηνο – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ἀθιηλήο – Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie
ἀθκάδσ – Stări și procese fiziologice
→ Coacere
ἀθκήλ – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
ἀθνή – Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Stări și experiențe senzoriale
260
→ Auz; Atitudini și emoții → Dorință,
cerere; Credințe, păreri, opinii →
Axiome, acceptare ca adevăr; Comu-
nicare → Informare, anunț, veste
ἀθνινπζέσ – Mișcări lineare → Aler-
garea după; Mișcări lineare → Urma,
a însoți; Călăuzire, discipulat → Uce-
nicie
ἀθνύσ – Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Credințe, păreri, opinii →
Axiome, acceptare ca adevăr;
Înțelegere → Înțelegere; Înțelegere →
Lipsa capacității de înțelegere; Comu-
nicare → Informare, anunț, veste;
Călăuzire, discipulat → Supunere, ne-
ascultare; Instanțe și proceduri legale
→ Audiere judiciară, anchetă
ἀθξαζία – Calități morale și etice →
Auto-control, lipsă de auto-control
ἀθξαηήο – Calități morale și etice →
Auto-control, lipsă de auto-control
ἄθξαηνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Imaculat, nemurdărit, nediluat
ἀθξίβεηα – Adevărat, fals → Exact,
inexact
ἀθξηβόσ – Învățare → Învățare
ἀθξηβ῵ο – Adevărat, fals → Exact,
inexact
ἀθξίο – Animale → Insecte
ἀθξναηήξηνλ – Construcții → Clădiri
ἀθξναηήο – Stări și experiențe senzo-
riale → Auz
ἀθξνβπζηία – Grupuri de oameni →
Socio-religios
ἀθξνγσληαῖνο – Construcții → Părți de
clădiri
ἀθξνζίληνλ – Posesie, transfer, schimb
→ Furt, jaf
ἄθξνλ – Caracteristici ale obiectelor
→ Formă; Spațiu → Limită, hotar
Ἀθύιαο – Nume → Persoane
ἀθπξόσ – Putere, forță → Putere, forță
ἀθσιύησο – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
ἄθσλἄθνπζαἆθνλ – Atitudini și emoții
→ Bunăvoință
ἀιάβαζηξνλ – Obiecte și unelte →
Vase şi containere
ἀιαδνλεία – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
ἀιαδώλ – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
ἀιαιάδσ – Stări și evenimente fizice
→ Sunete; Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur
ἀιάιεηνο – Comunicare → Vorbire
ἄιαινο – Comunicare → Vorbire
ἅιαο – Alimente → Condimente
ἀιείθσ – Activități care implică li-
chide sau substanțe → Aplicarea și
îndepărtarea lichidelor sau a
substanțelor
ἀιεθηνξνθσλία – Timp → Unități de-
finite de timp
ἀιέθησξ – Animale → Păsări
Ἀιεμαλδξεύο – Nume → Locuri
Ἀιεμαλδξῖλνο – Nume → Locuri
Ἀιέμαλδξνο – Nume → Persoane
ἄιεπξνλ – Alimente → Alimente
ἀιήζεηα – Adevărat, fals → Adevărat,
fals
ἀιεζεύσ – Comunicare → Mărturie
adevărată, falsă
ἀιεζήο – Real, ireal → Real, ireal;
Adevărat, fals → Adevărat, fals;
Calități morale și etice → Onestitate,
sinceritate
ἀιεζηλόο – Real, ireal → Real, ireal;
Adevărat, fals → Adevărat, fals; Ge-
nuin, aparent → Genuin, aparent
ἀιήζσ – Activități casnice →
Activități casnice
ἀιεζ῵ο – Real, ireal → Real, ireal
ἁιηεύο – Creșterea animalelor, pescuit
→ Creșterea animalelor, pescuit
ἁιηεύσ – Creșterea animalelor, pescuit
→ Creșterea animalelor, pescuit
ἁιίδσ – Alimente → Condimente
ἀιίζγεκα – Activități religioase →
Pângărit, necurat, obișnuit/comun !
ἀιιά – Relații → Adiție; Relații →
Contrast; Indicatori discurs →
Tranziție; Indicatori discurs → Ac-
centuare
ἀιιάζζσ – Posesie, transfer, schimb
→ Schimb; Natură, clasă, exemplu →
Tip sau clasă diferită
ἀιιαρόζελ – Mișcare și extindere în
spațiu → Deplasare de la o sursă
ἀιιαρνῦ – Poziții spațiale → Aici,
acolo
ἀιιεγνξέσ – Comunicare → Tipuri
de discurs
ἁιιεινπτά – Comunicare → Laudă
ἀιιήισλ – Referenți discurs → Reci-
procitate
ἀιινγελήο – Grupuri de oameni →
Socio-politic
ἅιινκαη – Stări și evenimente fizice
→ Evenimente care implică lichide și
substanțe; Mișcări lineare → Salt,
săritură
ἄιινο – Natură, clasă, exemplu → Tip
sau clasă diferită
ἀιινηξηεπίζθνπνο – Calități morale și
etice → Indiscreție
ἀιιόηξηνο – Grupuri de oameni →
Socio-politic; Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate; Referenți discurs
→ Adresat
ἀιιόθπινο – Grupuri de oameni →
Socio-religios
ἄιισο – Natură, clasă, exemplu →
Tip sau clasă diferită
Ἀικεί – Nume → Persoane
ἀινάσ – Agricultură → Agricultură
ἄινγνο – Gândire → Gânduri, gândi-
re; Relații → Cauză și/sau motiv
ἀιόε – Obiecte și unelte → Parfumuri
şi tămâie
ἁιπθόο – Alimente → Condimente
ἀιππόηεξνο – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ἅιπζηο – Obiecte și unelte →
Legături; Control, regulă → Temniță
ἀιπζηηειήο – Valoare → Avantajos,
dezavantajos
ἄιθα – Ordine → Ordine
Ἁιθαῖνο – Nume → Persoane
ἅισλ – Plante → Fructe; Construcții
→ Construcții diverse
261
ἀιώπεμ – Animale → Animale;
Calități morale și etice → Rău,
dăunător, destructiv
ἅισζηο – Creșterea animalelor, pescuit
→ Creșterea animalelor, pescuit
ἅκα – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Relații →
Asociere
ἀκαζήο – Învățare → Învățare
ἀκαξάληηλνο – Caracteristici ale
obiectelor → Glorios
ἁκαξηάλσ – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ἁκάξηεκα – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ἁκαξηία – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv; Calități
morale și etice → Păcat, faptă rea,
vină; Calități morale și etice → Păcat,
faptă rea, vină
ἀκάξηπξνο – Comunicare → Martor,
mărturie
ἁκαξησιόο – Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină; Calități mo-
rale și etice → Păcat, faptă rea, vină
ἄκαρνο – Dușmănie, conflict → Con-
flict, luptă
ἀκάσ – Agricultură → Agricultură
ἀκέζπζηνο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
ἀκειέσ – Gândire → Cugetare,
gândire
ἄκεκπηνο – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ἀκέξηκλνο – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
ἀκεηάζεηνο – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare
ἀκεηαθίλεηνο – Credințe, păreri, opinii
→ Schimbare de opinie
ἀκεηακέιεηνο – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ἀκεηαλόεηνο – Comportament →
Schimbarea comportamentului
ἄκεηξνο – Grad → Pozitiv-negativ
ἀκήλ – Adevărat, fals → Adevărat,
fals
ἀκήησξ – Rudenie → Rude prin
262
descendență
ἀκίαληνο – Activități religioase →
Pângărit, necurat, obișnuit/comun !
Ἀκηλαδάβ – Nume → Persoane
ἄκκνο – Univers → Pământul în con-
trast cu marea; Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
ἀκλόο – Animale → Animale
ἀκνηβή – Posesie, transfer, schimb →
Plată, preț
ἄκπεινο – Plante → Plante care nu
sunt copaci
ἀκπεινπξγόο – Agricultură →
Agricultură
ἀκπειώλ – Plante → Plante care nu
sunt copaci
Ἀκπιη᾵ηνο – Nume → Persoane
ἀκύλνκαη – Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
ἀκθηάδσ – Haine și podoabe → Haine
și podoabe; Haine și podoabe → Hai-
ne și podoabe
ἀκθηβάιισ – Creșterea animalelor,
pescuit → Creșterea animalelor, pes-
cuit
ἀκθίβιεζηξνλ – Obiecte și unelte →
Pescuit
ἀκθηέλλπκη – Haine și podoabe →
Haine și podoabe; Haine și podoabe
→ Haine și podoabe
Ἀκθίπνιηο – Nume → Locuri
ἄκθνδνλ – Univers → Drumuri
ἀκθόηεξνη – Cantitate → Tot, oricare,
fiecare, toți (totalitate); Cantitate →
Tot, oricare, fiecare, toți (totalitate)
ἀκώκεηνο – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ἄκσκνλ – Alimente → Condimente
ἄκσκνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Întinat, neîntinat; Calități morale și
etice → Sfânt, curat
Ἀκώλ – Nume → Persoane
Ἀκώο – Nume → Persoane
ἄλ – Mod → Posibilitate, imposibili-
tate; Mod → Sigur, nesigur
ἀλά – Ordine → Ordine; Relații →
Distribuire; Relații → Mediere
ἀλαβαζκόο – Construcții → Părți de
clădiri
ἀλαβαίλσ – Mișcări lineare → Venire;
Mișcări lineare → Urcare; Stări și
procese fiziologice → Creștere; Stări
și procese fiziologice → Creștere;
Gândire → Gânduri, gândire
ἀλαβάιισ – Instanțe și proceduri le-
gale → Audiere judiciară, anchetă
ἀλαβηβάδσ – Mișcări lineare → Trage,
a atrage, a târî
ἀλαβιέπσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz; Stări și experiențe sen-
zoriale → Văz
ἀλάβιεςηο – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
ἀλαβνάσ – Comunicare → Vorbire
ἀλαβνιή – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
ἀλάγαηνλ – Construcții → Părți de
clădiri
ἀλαγγέιισ – Comunicare → Infor-
mare, anunț, veste
ἀλαγελλάσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare
ἀλαγηλώζθσ – Comunicare → Limba
scrisă
ἀλαγθάδσ – Control, regulă →
Obligație
ἀλαγθαῖνο – Asociere → Asociat, aso-
ciere; Mod → Necesar, inutil
ἀλαγθαζη῵ο – Mod → Obligativitate
ἀλάγθε – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri; Mod → Obligati-
vitate; Mod → Necesar, inutil
ἀλαγλσξίδνκαη – Învățare → Identifi-
care, recunoaștere
ἀλάγλσζηο – Comunicare → Limba
scrisă
ἀλάγνκαη – Activități maritime →
Activități maritime
ἀλάγσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Mișcări lineare → Purta
ἀλαδείθλπκη – Cunoaștere → De-
monstrat, dovedit, cunoscut; Control,
regulă → Desemnare funcție
ἀλάδεημηο – Cunoaștere → Demons-
trat, dovedit, cunoscut
ἀλαδέρνκαη – Asociere → Bun-venit,
Primire; Cazualitate → Experiență
ἀλαδίδσκη – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
ἀλαδάσ – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte; A face → Funcție
ἀλαδεηέσ – Învățare → Încercarea de
a învăța
ἀλαδώλλπκαη – Învățare → Atenție
ἀλαδσππξέσ – Aspect → Început
ἀλαζάιισ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare
ἀλάζεκα – Comunicare → Bine-
cuvântare, blestem; Comunicare →
Binecuvântare, blestem
ἀλαζεκαηίδσ – Comunicare → Bine-
cuvântare, blestem
ἀλαζεσξέσ – Stări și experiențe sen-
zoriale → Văz; Gândire → Gânduri,
gândire
ἀλάζεκα – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
ἀλαίδεηα – Adecvat, inadecvat →
Adecvat, inadecvat
ἀλαηξένκαη – Ajutor, purtare de grijă
→ Adopție
ἀλαίξεζηο – Violență → Ucidere
ἀλαηξέσ – Violență → Ucidere; Pute-
re, forță → Putere, forță
ἀλαίηηνο – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ἀλαθαζίδσ – Poziții ale corpului →
Sta jos/a ședea
ἀλαθαηλίδσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare
ἀλαθαηλόσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare;
Natură, clasă, exemplu → Nou, vechi
(non-temporal)
ἀλαθαίλσζηο – Natură, clasă, exemplu
→ Nou, vechi (non-temporal)
ἀλαθαιύπησ – Caracteristici ale
obiectelor → Acoperit
ἀλαθάκπησ – Mișcări lineare → Înto-
arcere; Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie
ἀλάθεηκαη – Poziții ale corpului →
Sprijini, a se; Poziții ale corpului →
263
Sprijini, a se; Stări și procese fiziolo-
gice → Mâncare, băutură
ἀλαθεθαιαηόσ – Întreg, părți →
Unități
ἀλαθιίλνκαη – Poziții ale corpului →
Sprijini, a se
ἀλαθιίλσ – Poziții ale corpului →
Sprijini, a se; Poziții ale corpului →
Sta întins
ἀλαθξάδσ – Comunicare → Vorbire
ἀλαθξίλσ – Învățare → Încercarea de
a învăța; Gândire → Evaluare,
discernământ; Comunicare → Critică;
Instanțe și proceduri legale → Audiere
judiciară, anchetă
ἀλάθξηζηο – Instanțe și proceduri le-
gale → Audiere judiciară, anchetă
ἀλαθύπησ – Poziții ale corpului →
Îndoi, a se îndrepta
ἀλαιακβάλσ – Mișcări lineare → Ve-
nire; Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Mișcări lineare → Purta
ἀλάιεκςηο – Mișcări lineare → Urcare
ἀλαιίζθσ – Violență → Distrugere
ἀλαινγία – Relații → Relații pe prin-
cipiul corespondenței (izomorfism)
ἀλαινγίδνκαη – Gândire → Gânduri,
gândire
ἄλαινο – Alimente → Condimente
ἀλάιπζηο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ἀλαιύσ – Mișcări lineare → Întoarce-
re; Stări și procese fiziologice →
Viață, moarte
ἀλακάξηεηνο – Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină
ἀλακέλσ – Existență în spațiu →
Rămânere
ἀλακηκλῄζθνκαη – Memorie → Me-
morare
ἀλακηκλῄζθσ – Memorie → Memo-
rare
ἀλάκλεζηο – Memorie → Memorare
ἀλαλεόσ – Natură, clasă, exemplu →
Nou, vechi (non-temporal)
ἀλαλήθσ – Gândire → Gânduri,
gândire
Ἁλαλίαο – Nume → Persoane
264
ἀλαληίξξεηνο – Comunicare →
Contradicție, opoziție
ἀλάμηνο – Valoare → Vrednic, ne-
vrednic
ἀλαμίσο – Valoare → Vrednic, ne-
vrednic; Adecvat, inadecvat → Adec-
vat, inadecvat
ἀλαπαύνκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Stare; Stări și procese
fiziologice → Oboseală, odihnă;
Existență în spațiu → Rămânere
ἀλάπαπζηο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Elibere din necaz; Stări și procese fi-
ziologice → Oboseală, odihnă; Stări și
procese fiziologice → Oboseală,
odihnă; Aspect → Încetare
ἀλαπαύσ – Stări și procese fiziologice
→ Oboseală, odihnă
ἀλαπείζσ – Comunicare → Îndemn,
convingere
ἀλάπεηξνο – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune
ἀλαπέκπσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta
ἀλαπεδάσ – Mișcări lineare → Salt,
săritură
ἀλαπίπησ – Poziții ale corpului →
Sprijini, a se
ἀλαπιεξόσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Călăuzire,
discipulat → Supunere, neascultare;
Posesie, transfer, schimb → Dărui, a
da; Cantitate → Tot, oricare, fiecare,
toți (totalitate); Aspect → Completare,
terminare; Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἀλαπνιόγεηνο – Comunicare →
Apărare, scuză
ἀλαπηύζζσ – Caracteristici ale obiec-
telor → Răsucit
ἀλάπησ – Stări și evenimente fizice →
Ardere
ἀλαξίζκεηνο – Numerale → Numere,
nenumărabil
ἀλαζείσ – Dușmănie, conflict →
Revoltă
ἀλαζθεπάδσ – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
ἀλαζπάσ – Mișcări lineare → Trage, a
atrage, a târî
ἀλάζηαζηο – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare;
Stări și procese fiziologice → Viață,
moarte; Statut → Statut sau rang înalt
ἀλαζηαηόσ – Dușmănie, conflict →
Rebeliune
ἀλαζηαπξόσ – Violență → Ucidere
ἀλαζηελάδσ – Atitudini și emoții →
Râs, plâns, murmur
ἀλαζηξέθνκαη – Comportament →
Comportament, conduită
ἀλαζηξέθσ – Mișcări lineare →
Întoarcere
ἀλαζηξνθή – Comportament →
Comportament, conduită
ἀλαηάζζνκαη – Aranjare, Organizare
→ Organizare
ἀλαηέιισ – Rudenie → Rude prin
descendență; Stări și evenimente fizice
→ Lumină; Mișcări lineare → Urcare
ἀλαηίζεκαη – Comunicare → Interpre-
tare, înțeles, explicare
ἀλαηνιή – Stări și evenimente fizice
→ Lumină; Mișcări lineare → Urcare;
Orientare → Puncte cardinale
ἀλαηξέπσ – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare; Credințe, păreri,
opinii → Schimbare de opinie
ἀλαηξέθσ – Comunicare → Predare,
învățare; Ajutor, purtare de grijă →
Îngrijire
ἀλαθαίλνκαη – Stări și experiențe
senzoriale → Văz
ἀλαθέξσ – Mișcări lineare → Coduce,
a aduce, a lua; Mișcări lineare → Pur-
ta; Activități religioase → Jertfă, sa-
crificiu
ἀλαθσλέσ – Comunicare → Vorbire
ἀλάρπζηο – Grad → Pozitiv-negativ
ἀλαρσξέσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Mișcări lineare → Înto-
arcere
ἀλάςπμηο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Elibere din necaz; Atitudini și emoții
→ Încurajare, consolare
ἀλαςύρσ – Atitudini și emoții →
Încurajare, consolare
ἀλδξαπνδηζηήο – Posesie, transfer,
schimb → Cumpărare, vindere
Ἀλδξέαο – Nume → Persoane
ἀλδξίδνκαη – Atitudini și emoții →
Curaj, îndrăzneală
Ἀλδξόληθνο – Nume → Persoane
ἀλδξνθόλνο – Violență → Ucidere
ἀλέγθιεηνο – Comunicare →
Acuzație, învinuire
ἀλεθδηήγεηνο – Comunicare → In-
formare, anunț, veste
ἀλεθιάιεηνο – Comunicare → Vorbi-
re
ἀλέθιεηπηνο – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Existență
ἀλεθηόο – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
ἀλειεήκσλνλ – Calități morale și etice
→ Milă
ἀλέιενο – Calități morale și etice →
Milă
ἀλεκίδνκαη – Mișcări lineare → Purta,
a duce
ἄλεκνο – Stări și evenimente fizice →
Vânt
ἀλέλδεθηνο – Mod → Posibilitate,
imposibilitate
ἀλεμεξαύλεηνο – Înțelegere →
Ușor/dificil
ἀλεμίθαθνο – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
ἀλεμηρλίαζηνο – Înțelegere →
Ușor/dificil
ἀλεπαίζρπληνο – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
ἀλεπίιεκπηνο – Comunicare →
Critică
ἀλέξρνκαη – Mișcări lineare → Urcare
ἄλεζηο – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Elibere din
necaz; Control, regulă → Eliberare
ἀλεηάδσ – Instanțe și proceduri legale
→ Audiere judiciară, anchetă
ἄλεπ – Relații → Disociere
265
ἀλεύζεηνο – Valoare → Util, inutil
ἀλεπξίζθσ – Învățare → Descoperire
ἀλέρνκαη – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență; Credințe,
păreri, opinii → Axiome, acceptare ca
adevăr
ἀλεςηόο – Rudenie → Rudenie în ca-
drul aceleiași generații
ἄλεζνλ – Plante → Plante care nu sunt
copaci
ἀλήθεη – Adecvat, inadecvat →
Adecvat, inadecvat
ἀλήκεξνο – Violență → Violență
ἀλήξ – Oameni → Ființe umane; Oa-
meni → Bărbați; Rudenie → Rudenie
în cadrul aceleiași generații
ἀλζίζηεκη – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate; Dușmănie, con-
flict → Rezistență
ἀλζνκνινγένκαη – Comunicare →
Mulțumire
ἄλζνο – Plante → Părţile plantelor
ἀλζξαθηά – Substanțe naturale → Foc
ἄλζξαμ – Plante → Lemn şi produse
din lemn
ἀλζξσπάξεζθνο – Atitudini și emoții
→ Mulțumire, acceptare
ἀλζξώπηλνο – Oameni → Ființe uma-
ne; Oameni → Ființe umane
ἀλζξσπνθηόλνο – Violență → Ucidere
ἄλζξσπνο – Trup, părți ale trupului →
Trup; Oameni → Ființe umane; Oa-
meni → Ființe umane; Oameni →
Bărbați; Rudenie → Rudenie după
căsătorie; Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice; Comportament
→ Elemente specifice ale comporta-
mentului
ἀλζύπαηνο – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
ἀλίεκη – Atașament → Alipire, unire;
Ajutor, purtare de grijă → Abandon;
Aspect → Încetare
ἄληπηνο – Activități care implică li-
chide sau substanțe → Utilizarea li-
chidelor
ἀλίζηακαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Mișcări li-
266
neare → Pleca, a se depărta; Poziții
ale corpului → Sta în picioare; Stări și
procese fiziologice → Viață, moarte;
Dușmănie, conflict → Rebeliune
ἀλίζηεκη – Poziții ale corpului → Sta
în picioare; Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere; Stări și procese
fiziologice → Viață, moarte
Ἅλλα – Nume → Persoane
Ἅλλαο – Nume → Persoane
ἀλόεηνο – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
ἄλνηα – Înțelegere → Lipsa capacității
de înțelegere; Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
ἀλνίγσ – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Comunicare → Niveluri ale
limbii; Comunicare → Mărturie
adevărată, falsă; Mod → Posibilitate,
imposibilitate; Caracteristici ale ob-
iectelor → Deschis, închis
ἀλνηθνδνκέσ – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
ἀλνκία – Calități morale și etice →
Fărădelege
ἄλνκνο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Comunicare → Limba
scrisă; Calități morale și etice →
Fărădelege
ἀλνξζόσ – Poziții ale corpului →
Îndoi, a se îndrepta; Atitudini și emoții
→ Încurajare, consolare; Clădiri,
construcții → Clădiri, construcții
ἀλόζηνο – Activități religioase → De-
dicare, consacrere
ἀλνρή – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
ἀληαγσλίδνκαη – Dușmănie, conflict
→ Conflict, luptă
ἀληάιιαγκα – Posesie, transfer,
schimb → Schimb
ἀληαλαπιεξόσ – Cantitate → Tot,
oricare, fiecare, toți (totalitate)
ἀληαπνδίδσκη – Pedeapsă, răsplată →
Răsplată, recompensă; Posesie, trans-
fer, schimb → Plată, preț
ἀληαπόδνκα – Pedeapsă, răsplată →
Răsplată, recompensă; Posesie, trans-
fer, schimb → Plată, preț
ἀληαπόδνζηο – Pedeapsă, răsplată →
Răsplată, recompensă
ἀληαπνθξίλνκαη – Comunicare →
Întrebare, răspuns; Comunicare →
Critică
ἀληέρνκαη – Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate; Asociere →
Alăturare; Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
ἀληί – Posesie, transfer, schimb →
Schimb; Relații → Cauză și/sau mo-
tiv; Relații → Rezultat; Relații →
Contrast; Cazualitate → Beneficiu
ἀληηβάιισ – Comunicare →
Conversație, discuție
ἀληηδηαηίζεκαη – Dușmănie, conflict
→ Opoziție, Ostilitate
ἀληίδηθνο – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate; Instanțe și proce-
duri legale → Acuzație
ἀληίζεζηο – Comunicare →
Contradicție, opoziție
ἀληηθαζίζηεκη – Dușmănie, conflict →
Rezistență
ἀληηθαιέσ – Comunicare → Invitație
ἀληίθεηκαη – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate
ἄληηθξπο – Poziții spațiale → Vizavi,
opus
ἀληηιακβάλνκαη – Atitudini și emoții
→ Zel, devotament; Ajutor, purtare de
grijă → Ajutor; Valoare → Avantajos,
dezavantajos
ἀληηιέγσ – Comunicare →
Contradicție, opoziție
ἀληίιεκςηο – Ajutor, purtare de grijă
→ Ajutor
ἀληηινγία – Comunicare → Dispută,
dezbatere; Comunicare →
Contradicție, opoziție; Dușmănie,
conflict → Rebeliune
ἀληηινηδνξέσ – Comunicare →
Insultă, calomnie
ἀληίιπηξνλ – Control, regulă → Eli-
berare
ἀληηκεηξέσ – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
ἀληηκηζζία – Pedeapsă, răsplată →
Răsplată, recompensă
Ἀληηόρεηα – Nume → Locuri
Ἀληηνρεύο – Nume → Locuri
ἀληηπαξέξρνκαη – Mișcări lineare →
Trece (peste, prin), a încercui
Ἀληηπ᾵ο – Nume → Persoane
Ἀληηπαηξίο – Nume → Locuri
ἀληηπέξα – Poziții spațiale → Vizavi,
opus
ἀληηπίπησ – Dușmănie, conflict →
Rezistență
ἀληηζηξαηεύνκαη – Dușmănie, conflict
→ Opoziție, Ostilitate
ἀληηηάζζνκαη – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate
ἀληίηππνο – Natură, clasă, exemplu →
Proptotip, Antitip
ἀληίρξηζηνο – Activități religioase →
Roluri și funcții
ἀληιέσ – Activități care implică li-
chide sau substanțe → Mișcări de li-
chide sau corpuri
ἄληιεκα – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ἀληνθζαικέσ – Orientare → Poziție
ἄλπδξνο – Substanțe naturale → Apă
ἀλππόθξηηνο – Genuin, aparent →
Genuin, aparent
ἀλππόηαθηνο – Călăuzire, discipulat
→ Supunere, neascultare; Control,
regulă → Control
ἄλσ – Poziții spațiale → Sus, Jos;
Mișcare și extindere în spațiu → Scop,
Țintă
ἄλσζελ – Comportament → Schim-
barea comportamentului; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp; Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului; Mișcare și extindere în spațiu
→ Deplasare de la o sursă
ἀλσηεξηθόο – Univers → Pământul în
contrast cu marea
ἀλώηεξνλ – Ordine → Ordine; Statut
→ Statut sau rang înalt
ἀλσθειήο – Valoare → Avantajos,
267
dezavantajos
ἀμίλε – Obiecte și unelte → Diverse
ἄμηνο – Valoare → Vrednic, nevred-
nic; Adecvat, inadecvat → Adecvat,
inadecvat
ἀμηόσ – Atitudini și emoții → Dorință,
cerere; Gândire → Alegere, selecție,
preferință; Valoare → Vrednic, ne-
vrednic
ἀμίσο – Valoare → Vrednic, nevred-
nic; Adecvat, inadecvat → Adecvat,
inadecvat
ἀόξαηνο – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
Ἀνπιία – Nume → Persoane
ἀπαγγέιισ – Comunicare → Infor-
mare, anunț, veste; Comunicare →
Poruncă, ordin
ἀπάγρνκαη – Violență → Ucidere
ἀπάγσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Violență → Ucidere;
Instanțe și proceduri legale → Aplica-
rea pedepsei; Mișcare și extindere în
spațiu → Direcție; Calități morale și
etice → Înșelătorie
ἀπαίδεπηνο – Învățare → Învățare
ἀπαίξσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua
ἀπαηηέσ – Comunicare → Cerere
ἀπαιγέσ – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
ἀπαιιάζζνκαη – A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Stare; Recon-
ciliere → Împăcare
ἀπαιιάζζσ – Control, regulă → Eli-
berare
ἀπαιινηξηόνκαη – Grupuri de oameni
→ Socio-politic
ἁπαιόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Moale, calm
ἀπαληάσ – Mișcări lineare → Apro-
piere
ἀπάληεζηο – Mișcări lineare → Apro-
piere
ἅπαμ – Numerale → Cardinale ale
timpului; Numerale → Cardinale ale
timpului; Numerale → Cardinale ale
timpului
268
ἀπαξάβαηνο – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Modificări de stare
ἀπαξαζθεύαζηνο – Gata, pregătit →
Gata, pregătit
ἀπαξλένκαη – Gândire → Cugetare,
gândire; Comunicare → Recunoaștere,
confesare, negare; Asociere → Con-
firmarea, stabilirea unei relații
ἀπαξηηζκόο – Aspect → Completare,
terminare
ἀπαξρή – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu; Posesie, transfer,
schimb → Plată, preț; Ordine → Or-
dine
ἀπαζπάδνκαη – Comunicare → Tipuri
de discurs
ἀπαηάσ – Credințe, păreri, opinii →
Eroare
ἀπάηε – Credințe, păreri, opinii →
Eroare
ἀπάησξ – Rudenie → Rude prin
descendență
ἀπαύγαζκα – Stări și evenimente fizi-
ce → Lumină
ἀπείζεηα – Credințe, păreri, opinii →
Credință, creștinism; Călăuzire, disci-
pulat → Supunere, neascultare
ἀπεηζέσ – Credințe, păreri, opinii →
Credință, creștinism; Călăuzire, disci-
pulat → Supunere, neascultare
ἀπεηζήο – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare
ἀπεηιέσ – Comunicare → Amenințare
ἀπεηιή – Comunicare → Amenințare
ἄπεηκη – Mișcări lineare → Mișcare,
venire, plecare; Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἀπείξαζηνο – Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină
ἄπεηξνο – Cunoaștere → Cunoaștere
ἀπεθδέρνκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Stare; Atitudini și
emoții → Speranță, așteptare
ἀπεθδύνκαη – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
ἀπέθδπζηο – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
ἀπειαύλσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta
ἀπειεγκόο – Comunicare → Critică
ἀπειεύζεξνο – Statut → Rob, liber
Ἀπειι῅ο – Nume → Persoane
ἀπειπίδσ – Gândire → Gândi cu pri-
vire la consecințe viitoare
ἀπέλαληη – Poziții spațiale → Vizavi,
opus; Cazualitate → Opoziție
ἀπέξαληνο – Ordine → Ordine
ἀπεξηζπάζησο – Gândire → Gânduri,
gândire
ἀπέξρνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Mișcări li-
neare → Pleca, a se depărta; Mișcări
lineare → Întoarcere; Călăuzire, dis-
cipulat → Ucenicie; Calități morale și
etice → Imoralitate sexuală
ἀπέρνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
ἀπέρσ – Posesie, transfer, schimb →
Primire; Cantitate → Destul, suficient;
Existență în spațiu → Existența într-un
loc; Cazualitate → Experiență
ἀπηζηέσ – Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate; Credințe, păreri,
opinii → Încredere; Credințe, păreri,
opinii → Credință, creștinism
ἀπηζηία – Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Credințe, păreri, opinii →
Credință, creștinism
ἄπηζηνο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate; Credințe, păreri,
opinii → Încredere; Credințe, păreri,
opinii → Credință, creștinism
ἁπιόηεο – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Calități morale și etice →
Onestitate, sinceritate
ἁπινῦο – Stări și procese fiziologice
→ Sănătate, vigoare, putere; Posesie,
transfer, schimb → Dărui, a da
ἁπι῵ο – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
ἀπό – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare; Or-
dine → Ordine; Întreg, părți → Părți;
Timp → Punct în timp cu referire la
alte puncte în timp; Timp → Durate de
timp fără referire la puncte sau unități
ale timpului; Timp → Durate de timp
cu referire la anumite puncte ale tim-
pului; Mișcare și extindere în spațiu
→ Deplasare de la o sursă; Relații →
Cauză și/sau motiv; Relații → Diso-
ciere; Relații → Esență Cazualitate →
Agent; Cazualitate → Instrument;
Cazualitate → Sursă; Cazualitate →
Responsabilitate
ἀπνβαίλσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta; Relații → Rezultat
ἀπνβάιισ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Haine și podoa-
be → Haine și podoabe
ἀπνβιέπσ – Gândire → Gânduri,
gândire
ἀπόβιεηνο – Posesie, transfer, schimb
→ Primire
ἀπνβνιή – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Asociere →
Apartenență
ἀπνγίλνκαη – Aspect → Încetare; Ca-
pabil → Capabil
ἀπνγξαθή – Comunicare → Limba
scrisă
ἀπνγξάθσ – Comunicare → Limba
scrisă
ἀπνδείθλπκη – Cunoaștere → De-
monstrat, dovedit, cunoscut;
Cunoaștere → Cognoscibil; Adevărat,
fals → Adevărat, fals
ἀπόδεημηο – Cunoaștere → Demons-
trat, dovedit, cunoscut
ἀπνδεθαηόσ – Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da; Posesie, trans-
fer, schimb → Dărui, a da
ἀπόδεθηνο – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare
ἀπνδέρνκαη – Credințe, păreri, opinii
→ Recunoaștere; Credințe, păreri,
opinii → Axiome, acceptare ca
adevăr; Asociere → Bun-venit, Primi-
re
ἀπνδεκέσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta
ἀπόδεκνο – Existență în spațiu →
269
Existența într-un loc
ἀπνδίδνκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Cumpărare, vindere
ἀπνδίδσκη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Pedeapsă,
răsplată → Răsplată, recompensă; Po-
sesie, transfer, schimb → Plată, preț;
Cazualitate → Evenimente cuatifica-
bile
ἀπνδηνξίδσ – Gândire → Evaluare,
discernământ; Dușmănie, conflict →
Divizare, separare
ἀπνδνθηκάδσ – Gândire → Evaluare,
discernământ
ἀπνδνρή – Credințe, păreri, opinii →
Axiome, acceptare ca adevăr
ἀπόζεζηο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ἀπνζήθε – Construcții → Clădiri
ἀπνζεζαπξίδσ – Valoare → Valoros,
fără valoare
ἀπνζιίβσ – Impact fizic → Apăsare
ἀπνζλῄζθσ – Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte; Stări și procese
fiziologice → Viață, moarte; Capabil
→ Capabil
ἀπνθαζίζηεκη – A fi, a deveni, a exis-
ta, a se întâmpla → Modificări de sta-
re; Mișcări lineare → Pleca, a se
depărta
ἀπνθαιύπησ – Cunoaștere → De-
monstrat, dovedit, cunoscut
ἀπνθάιπςηο – Cunoaștere → De-
monstrat, dovedit, cunoscut
ἀπνθαξαδνθία – Atitudini și emoții →
Speranță, așteptare
ἀπνθαηαιιάζζσ – Reconciliere →
Împăcare
ἀπνθαηάζηαζηο – A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Modificări de
stare
ἀπόθεηκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Mod → Ne-
cesar, inutil; Existență în spațiu →
Așezare, plasare
ἀπνθεθαιίδσ – Violență → Ucidere
ἀπνθιείσ – Caracteristici ale obiecte-
lor → Deschis, închis
270
ἀπνθόπησ – Impact fizic →
Străpungere, tăiere
ἀπόθξηκα – Instanțe și proceduri lega-
le → Condamnare, achitare
ἀπνθξίλνκαη – Comunicare → Nive-
luri ale limbii; Comunicare → Între-
bare, răspuns
ἀπόθξηζηο – Comunicare → Întrebare,
răspuns
ἀπνθξύπησ – Cunoaștere → Necu-
noscut, secret
ἀπόθξπθνο – Cunoaștere → Necu-
noscut, secret
ἀπνθηείλσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Violență →
Ucidere
ἀπνθπέσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Existență
ἀπνθπιίσ – Mișcări lineare →
Răsucire
ἀπνιακβάλσ – Mișcări lineare →
Coduce, a aduce, a lua; Asociere →
Bun-venit, Primire; Posesie, transfer,
schimb → Primire; Posesie, transfer,
schimb → Primire; Cazualitate →
Experiență
ἀπόιαπζηο – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
ἀπνιέγνκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Întâmpla; Comunica-
re → Afirmație, declarație
ἀπνιείπνκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Existență
ἀπνιείπσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Mișcări li-
neare → Pleca, a se depărta; Existență
în spațiu → Părăsire
ἀπόιιπκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Pericol, risc,
siguranță, salvare → Mântuire, salva-
re; Stări și procese fiziologice →
Viață, moarte
ἀπόιιπκη – Violență → Distrugere;
Stări și procese fiziologice → Viață,
moarte; Învățare → Descoperire; Po-
sesie, transfer, schimb → Câștig,
pierdere; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, pierdere
Ἀπνιιύσλ – Nume → Persoane
Ἀπνιισλία – Nume → Locuri
Ἀπνιι῵ο – Nume → Persoane
ἀπνινγένκαη – Comunicare →
Apărare, scuză
ἀπνινγία – Comunicare → Apărare,
scuză; Comunicare → Apărare, scuză
ἀπνινύσ – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ἀπνιύνκαη – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta
ἀπνιύηξσζηο – Control, regulă →
Eliberare
ἀπνιύσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta; Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta; Asociere → Căsătorie,
divorț; Control, regulă → Eliberare;
Reconciliere → Iertare
ἀπνκάζζνκαη – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare
ἀπνλέκσ – Cazualitate → Agent mar-
cat de verb
ἀπνλίπησ – Activități care implică li-
chide sau substanțe → Utilizarea li-
chidelor
ἀπνπίπησ – Mișcări lineare → Cădere
ἀπνπιαλάνκαη – Credințe, păreri, opi-
nii → Schimbare de opinie
ἀπνπιαλάσ – Credințe, păreri, opinii
→ Eroare
ἀπνπιέσ – Activități maritime →
Activități maritime
ἀπνπιεξόσ – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare
ἀπνπλίγνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte
ἀπνπλίγσ – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ἀπνξέσ – Înțelegere → Înțelegere
ἀπνξία – Înțelegere → Înțelegere
ἀπνξίπησ – Mișcări lineare → Salt,
săritură
ἀπνξθαλίδσ – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἀπνζθίαζκα – Stări și evenimente fi-
zice → Întuneric
ἀπνζπάνκαη – Mișcări lineare → Ple-
ca, a se depărta
ἀπνζπάσ – Mișcări lineare → Trage, a
atrage, a târî; Credințe, păreri, opinii
→ Schimbare de opinie
ἀπνζηαζία – Dușmănie, conflict →
Rebeliune
ἀπνζηάζηνλ – Comunicare → Limba
scrisă
ἀπνζηεγάδσ – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
ἀπνζηέιισ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Agricultură →
Agricultură
ἀπνζηεξέσ – Posesie, transfer, schimb
→ Nevoie, lipsă; Posesie, transfer,
schimb → Furt, jaf
ἀπνζηνιή – Activități religioase →
Roluri și funcții
ἀπόζηνινο – Comunicare → Informa-
re, anunț, veste; Activități religioase
→ Roluri și funcții
ἀπνζηνκαηίδσ – Comunicare →
Întrebare, răspuns
ἀπνζηξέθνκαη – Credințe, păreri, opi-
nii → Schimbare de opinie; Asociere
→ Alăturare; Ajutor, purtare de grijă
→ Ajutor
ἀπνζηξέθσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare;
Credințe, păreri, opinii → Schimbare
de opinie; Aspect → Încetare;
Existență în spațiu → Așezare, plasa-
re; Calități morale și etice → Imora-
liatate, perversiune
ἀπνζηπγέσ – Calități morale și etice
→ Ură, dușmănie
ἀπνζπλάγσγνο – Grupuri de oameni
→ Socio-religios
ἀπνηάζζνκαη – Mișcări lineare →
Pleca, a se depărta; Comunicare →
Tipuri de discurs; Posesie, transfer,
schimb → Câștig, pierdere
ἀπνηειέσ – Aspect → Completare,
terminare
ἀπνηίζεκαη – Aspect → Încetare;
Existență în spațiu → Așezare, plasare
ἀπνηηλάζζσ – Mișcări nelineare →
271
Mișcări nelineare
ἀπνηίλσ – Posesie, transfer, schimb →
Plată, preț
ἀπνηνικάσ – Atitudini și emoții →
Curaj, îndrăzneală
ἀπνηνκία – Calități morale și etice →
Prietenos, respingător
ἀπνηόκσο – Calități morale și etice →
Prietenos, respingător
ἀπνηξέπνκαη – Asociere → Limitare
ἀπνπζία – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἀπνθέξσ – Mișcări lineare → Coduce,
a aduce, a lua; Mișcări lineare → Pur-
ta
ἀπνθεύγσ – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Asigura, a fi în afara peri-
colului
ἀπνθζέγγνκαη – Comunicare → Vor-
bire
ἀπνθνξηίδνκαη – Mișcări lineare →
Purta
ἀπόρξεζηο – A face → Facere, înde-
plinire
ἀπνρσξέσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta
ἀπνρσξίδνκαη – Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare; Întreg, părți
→ Separare
ἀπνςύρσ – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune; Atitudini și
emoții → Descurajare
Ἀππίνπ – Nume → Locuri
ἀπξόζηηνο – Mișcări lineare → Apro-
piere
ἀπξόζθνπνο – Atitudini și emoții →
Ofensă; Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ἀπξνζσπνιήκπησο – Calități morale
și etice → Favoritism
ἄπηαηζηνο – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ἅπηνκαη – Atașament → Prindere,
ținere; Violență → Rănire, lovire;
Stări și experiențe senzoriale → Tactil
ἅπησ – Stări și evenimente fizice →
Ardere
Ἀπθία – Nume → Persoane
272
ἀπσζένκαη – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Credințe, păreri, opinii
→ Schimbare de opinie
ἀπώιεηα – Violență → Distrugere;
Valoare → Valoros, fără valoare
ἀξά – Comunicare → Binecuvântare,
blestem
ἄξα – Mod → Posibilitate, imposibili-
tate; Mod → Sigur, nesigur; Relații →
Rezultat
ἆξα – Afirmație, negație → Marcatori
negativi
Ἀξαβία – Nume → Locuri
Ἀξάκ – Nume → Persoane
ἄξαθνο – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
Ἄξας – Nume → Locuri
ἀξγέσ – A face → Funcție
ἀξγόο – Gândire → Cugetare, gândire;
A face → Lucrare; Valoare → Util,
inutil; Adevărat, fals → Exact, inex-
act; Calități morale și etice → Lene-
vie, trândăvie
ἀξγύξηνλ – Substanțe naturale → Me-
tale; Obiecte și unelte → Bani şi mo-
nede; Obiecte și unelte → Bani şi
monede
ἀξγπξνθόπνο – Substanțe naturale →
Metale
ἄξγπξνο – Substanțe naturale → Me-
tale; Obiecte și unelte → Bani şi mo-
nede
ἀξγπξνῦο – Substanțe naturale →
Metale
Ἄξεηνο – Grupuri de oameni → So-
cio-politic; Nume → Locuri
Ἀξενπαγίηεο – Grupuri de oameni →
Socio-politic
ἀξεζθεία – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare
ἀξέζθσ – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare
ἀξεζηόο – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare; Adecvat, ina-
decvat → Adecvat, inadecvat
Ἁξέηαο – Nume → Persoane
ἀξεηή – Putere, forță → Putere, forță;
Calități morale și etice → Bunătate
Ἀξεί – Nume → Persoane
ἀξήλ – Animale → Animale
ἀξηζκέσ – Numerale → Numere,
nenumărabil
ἀξηζκόο – Numerale → Numere,
nenumărabil
Ἁξηκαζαία – Nume → Locuri
Ἀξίζηαξρνο – Nume → Persoane
ἀξηζηάσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Stări și procese
fiziologice → Mâncare, băutură
ἀξηζηεξά – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ἀξηζηεξόο – Orientare → Poziție
Ἀξηζηόβνπινο – Nume → Persoane
ἄξηζηνλ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Stări și procese
fiziologice → Mâncare, băutură
ἀξθένκαη – Atitudini și emoții →
Încântare, plăcere
ἀξθεηόο – Cantitate → Destul, sufi-
cient
ἀξθέσ – Cantitate → Destul, suficient
ἄξθνο – Animale → Animale
ἅξκα – Obiecte și unelte → Vehicule
Ἁξκαγεδώλ – Nume → Locuri
Ἀξκίλ – Nume → Persoane
ἁξκόδνκαη – Asociere → Căsătorie,
divorț
ἁξκόο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ἀξλένκαη – Gândire → Cugetare,
gândire; Credințe, păreri, opinii →
Acord, consens; Comunicare →
Recunoaștere, confesare, negare; Aso-
ciere → Confirmarea, stabilirea unei
relații; Călăuzire, discipulat → Uceni-
cie; Calități morale și etice → Ipocri-
zie, prefăcătorie
Ἀξλί – Nume → Persoane
ἀξλίνλ – Animale → Animale; Gru-
puri de oameni → Socio-religios
ἀξνηξηάσ – Agricultură →
Agricultură
ἄξνηξνλ – Obiecte și unelte →
Agricultură și gospodărie
ἁξπαγή – Atitudini și emoții →
Dorință puternică; Posesie, transfer,
schimb → Furt, jaf; Posesie, transfer,
schimb → Furt, jaf
ἁξπαγκόο – Posesie, transfer, schimb
→ Furt, jaf; Posesie, transfer, schimb
→ Furt, jaf
ἁξπάδσ – Atașament → Prindere,
ținere; Control, regulă → Control;
Dușmănie, conflict → Atac; Posesie,
transfer, schimb → Furt, jaf
ἅξπαμ – Violență → Violență; Atitu-
dini și emoții → Dorință puternică;
Posesie, transfer, schimb → Furt, jaf
ἀξξαβώλ – Posesie, transfer, schimb
→ Plată, preț
ἄξξεηνο – Comunicare → Vorbire
ἄξξσζηνο – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune
ἀξζελνθνίηεο – Calități morale și etice
→ Imoralitate sexuală
ἄξζελ – Rudenie → Rude prin
descendență
ἄξζελελ – Caracteristici ale obiectelor
→ Bărbat, femeie
Ἀξηεκ᾵ο – Nume → Persoane
Ἄξηεκηο – Nume → Persoane
ἀξηέκσλ – Obiecte și unelte → Bărci
şi părţi de corabie
ἄξηη – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp; Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului
ἀξηηγέλλεηνο – Stări și procese fizi-
ologice → Naștere, procreere
ἄξηηνο – Adecvat, calificat → Adec-
vat, calificat
ἄξηνο – Alimente → Alimente; Ali-
mente → Alimente; Stări și procese
fiziologice → Mâncare, băutură;
Activități religioase → Jertfă, sacrifi-
ciu; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri
ἀξηύσ – Activități casnice →
Activități casnice
Ἀξθαμάδ – Nume → Persoane
ἀξράγγεινο – Ființe și forțe suprana-
273
turale → Ființe supranaturale
ἀξραῖνο – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
Ἀξρέιανο – Nume → Persoane
ἀξρή – Ființe și forțe supranaturale →
Forțe Supranaturale; Control, regulă
→ Guvernare, stăpânire; Control,
regulă → Guvernare, stăpânire;
Natură, clasă, exemplu → Natură;
Timp → Punct în timp cu referire la
durată; Aspect → Început; Caracteris-
tici ale obiectelor → Formă; Relații →
Cauză și/sau motiv
ἀξρεγόο – Călăuzire, discipulat →
Conducere; Aspect → Început
ἀξρηεξαηηθόο – Activități religioase →
Roluri și funcții
ἀξρηεξεύο – Activități religioase →
Roluri și funcții; Activități religioase
→ Roluri și funcții
ἀξρηπνίκελ – Creșterea animalelor,
pescuit → Creșterea animalelor, pes-
cuit
Ἄξρηππνο – Nume → Persoane
ἀξρηζπλάγσγνο – Activități religioase
→ Roluri și funcții
ἀξρηηέθησλ – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
ἀξρηηειώλεο – Posesie, transfer,
schimb → Taxă, tribut
ἀξρηηξίθιηλνο – Activități casnice →
Activități casnice
ἄξρνκαη – Timp → Punct în timp cu
referire la durată; Aspect → Început
ἄξρσ – Control, regulă → Guvernare,
stăpânire
ἄξρσλ – Control, regulă → Guverna-
re, stăpânire; Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire; Instanțe și proce-
duri legale → Condamnare, achitare
ἄξσκα – Obiecte și unelte → Parfu-
muri şi tămâie
Ἀζά – Nume → Persoane
ἀζάιεπηνο – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Mișcări lineare
→ Mișcare, venire, plecare
Ἀζάθ – Nume → Persoane
274
ἄζβεζηνο – Stări și evenimente fizice
→ Ardere
ἀζέβεηα – Activități religioase →
Practici religioase
ἀζεβέσ – Activități religioase →
Practici religioase
ἀζεβήο – Activități religioase → Prac-
tici religioase
ἀζέιγεηα – Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
ἄζεκνο – Statut → Statut sau rang in-
ferior
Ἀζήξ – Nume → Persoane
ἀζζέλεηα – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune; Atitudini și
emoții → Teamă, teroare, panică; Ca-
pabil → Capabil
ἀζζελέσ – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune; Capabil → Ca-
pabil
ἀζζέλεκα – Capabil → Capabil
ἀζζελήο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri; Stări și procese
fiziologice → Boală, slăbiciune; Ca-
pabil → Capabil; Caracteristici ale
obiectelor → Puternic, slab; Calități
morale și etice → Rău, dăunător, de-
structiv
Ἀζία – Nume → Locuri
Ἀζηαλόο – Nume → Locuri
Ἀζηάξρεο – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
ἀζηηία – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură
ἄζηηνο – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură
ἀζθέσ – Aspect → Stăruință,
osteneală
ἀζθόο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ἀζκέλσο – Atitudini și emoții → Feri-
cit, bucuros, vesel
ἄζνθνο – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
ἀζπάδνκαη – Atitudini și emoții →
Fericit, bucuros, vesel; Comunicare →
Tipuri de discurs; Asociere →
Bun-venit, Primire
ἀζπαζκόο – Comunicare → Tipuri de
discurs
ἄζπηινο – Caracteristici ale obiectelor
→ Pătat, nepătat; Calități morale și
etice → Sfânt, curat
ἀζπίο – Animale → Reptile şi târâtoa-
re
ἄζπνλδνο – Reconciliere → Împăcare
Ἀζζά – Nume → Persoane
ἀζζάξηνλ – Obiecte și unelte → Bani
şi monede
ἆζζνλ – Poziții spațiale → Lângă
Ἆζζνο – Nume → Locuri
ἀζηαηέσ – Mișcări lineare →
Călătorie, pelerinaj; Existență în spațiu
→ Locuire, rezidență
ἀζηεῖνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Frumos, urât
ἀζηήξ – Univers → Corpuri cereşti;
Univers → Corpuri cereşti
ἀζηήξηθηνο – Credințe, păreri, opinii
→ Schimbare de opinie
ἄζηνξγνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
ἀζηνρέσ – Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie
ἀζηξαπή – Stări și evenimente fizice
→ Tunet și fulger; Stări și evenimente
fizice → Lumină
ἀζηξάπησ – Stări și evenimente fizice
→ Lumină
ἄζηξνλ – Univers → Corpuri cereşti;
Univers → Corpuri cereşti
Ἀζύγθξηηνο – Nume → Persoane
ἀζύκθσλνο – Credințe, păreri, opinii
→ Acord, consens
ἀζύλεηνο – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
ἀζύλζεηνο – Asociere → Confirmarea,
stabilirea unei relații
ἀζθάιεηα – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Eliberat dintr-un pericol;
Credințe, păreri, opinii → Credință,
veracitate
ἀζθαιήο – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Eliberat dintr-un pericol;
Credințe, păreri, opinii → Credință,
veracitate
ἀζθαιίδσ – Atașament → Alipire,
unire; Pericol, risc, siguranță, salvare
→ Eliberat dintr-un pericol
ἀζθαι῵ο – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Eliberat dintr-un pericol;
Credințe, păreri, opinii → Credință,
veracitate
ἀζρεκνλέσ – Calități morale și etice
→ Faptă rușinoasă
ἀζρεκνζύλε – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință; Calități
morale și etice → Faptă rușinoasă
ἀζρήκσλνλ – Caracteristici ale obiec-
telor → Frumos, urât
ἀζσηία – Calități morale și etice →
Atenție, neatenție
ἀζώησο – Calități morale și etice →
Atenție, neatenție
ἀηαθηέσ – Calități morale și etice →
Lenevie, trândăvie
ἄηαθηνο – Calități morale și etice →
Lenevie, trândăvie
ἄηεθλνο – Rudenie → Rude prin
descendență
ἀηελίδσ – Stări și experiențe senzoria-
le → Văz
ἄηεξ – Relații → Disociere
ἀηηκάδσ – Statut → Statut sau rang
inferior; Calități morale și etice →
Răutate
ἀηηκία – Statut → Statut sau rang infe-
rior
ἄηηκνο – Statut → Statut sau rang in-
ferior
ἀηκίο – Univers → Obiecte din
atmosferă
ἄηνκνο – Timp → Unități nedefinite
de timp
ἄηνπνο – Natură, clasă, exemplu →
Neobișnuit, ieșit din comun; Calități
morale și etice → Rău, dăunător, de-
structiv
Ἀηηάιεηα – Nume → Locuri
αὐγάδσ – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut
αὐγή – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la unități ale timpului
275
Ἀὐγνῦζηνο – Nume → Persoane
αὐζάδεο – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
αὐζαίξεηνο – Atitudini și emoții →
Bunăvoință
αὐζεληέσ – Control, regulă → Control
αὐιέσ – Obiecte și unelte → Instru-
mente muzicale
αὐιή – Construcții → Clădiri;
Construcții → Construcții descoperite
αὐιεηήο – Obiecte și unelte → Ins-
trumente muzicale
αὐιίδνκαη – Timp → Unități definite
de timp
αὐιόο – Obiecte și unelte → Instru-
mente muzicale
αὐμάλνκαη – Grad → Pozitiv-negativ
αὐμάλσ – Stări și procese fiziologice
→ Creștere; Cantitate → Creștere,
descreștere; Cantitate → Creștere,
descreștere; Statut → Statut sau rang
înalt
αὔμεζηο – Stări și procese fiziologice
→ Creștere
αὔξηνλ – Timp → Punct în timp cu
referire la alte puncte în timp; Timp →
Unități de timp cu referire la alte
unități sau puncte de timp
αὐζηεξόο – Calități morale și etice →
Asprime
αὐηάξθεηα – Atitudini și emoții →
Încântare, plăcere; Adecvat, calificat
→ Adecvat, calificat
αὐηάξθεο – Atitudini și emoții →
Încântare, plăcere
αὐηνθαηάθξηηνο – Gândire → Eva-
luare, discernământ
αὐηόκαηνο – Relații → Cauză și/sau
motiv
αὐηόπηεο – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
αὐηόο – Natură, clasă, exemplu →
Omolog, echivalență; Referenți dis-
curs → Adresat; Referenți discurs →
Adjunct emfatic
αὐηνῦ – Poziții spațiale → Aici, acolo
αὐηόθσξνο – A face → Facere, îndep-
linire
276
αὐηόρεηξνο – Trup, părți ale trupului
→ Părți ale trupului
αὐρέσ – Comunicare → Mândrie,
laudă
αὐρκεξόο – Stări și evenimente fizice
→ Întuneric
ἀθαηξέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Aspect → Încetare;
Existență în spațiu → Așezare, plasare
ἀθαλήο – Cunoaștere → Necunoscut,
secret
ἀθαλίδνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Stări și
experiențe senzoriale → Văz
ἀθαλίδσ – Violență → Distrugere;
Caracteristici ale obiectelor → Fru-
mos, urât
ἀθαληζκόο – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență
ἄθαληνο – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
ἀθεδξώλ – Construcții → Construcții
diverse
ἀθεηδία – Calități morale și etice →
Auto-control, lipsă de auto-control
ἀθειόηεο – Calități morale și etice →
Umilință
ἄθεζηο – Control, regulă → Eliberare;
Reconciliere → Iertare
ἁθή – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
ἀθζαξζία – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte; Aspect → Încetare
ἄθζαξηνο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ἀθζνξία – Calități morale și etice →
Onestitate, sinceritate
ἀθίεκη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Întâmpla;
Mișcări lineare → Pleca, a se depărta;
Mișcări lineare → Pleca, a se depărta;
Stări și procese fiziologice → Viață,
moarte; Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie; Comunicare →
Interpretare, înțeles, explicare; Aso-
ciere → Căsătorie, divorț; Reconci-
liere → Iertare; Posesie, transfer,
schimb → Datornic, datorie Aspect →
Încetare; Existență în spațiu →
Așezare, plasare; Existență în spațiu
→ Rămânere; Cazualitate → Eveni-
mente cuatificabile
ἀθηθλένκαη – Cunoaștere →
Cunoștințe
ἀθηιάγαζνο – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
ἀθηιάξγπξνο – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
ἄθημηο – Mișcări lineare → Pleca, a se
depărta
ἀθίζηακαη – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Asociere → Alăturare;
Asociere → Limitare
ἀθίζηεκη – Dușmănie, conflict → Re-
beliune
ἄθλσ – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
ἀθόβσο – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică; Activități reli-
gioase → Închinare, reverență; Calități
morale și etice → Faptă rușinoasă
ἀθνκνηόσ – Comparație →
Comparație
ἀθνξάσ – Învățare → Învățare;
Gândire → Gânduri, gândire
ἀθνξίδσ – Asociere → Apartenență;
Control, regulă → Desemnare funcție;
Întreg, părți → Separare
ἀθνξκή – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Situații sau circumstanțe favorabile;
Relații → Cauză și/sau motiv
ἀθξίδσ – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe
ἀθξόο – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe
ἀθξνζύλε – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
ἄθξσλνλ – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
ἀθππλόσ – Stări și procese fiziologice
→ Somn, deșteptare
ἀθπζηεξέσ – Posesie, transfer, schimb
→ Plată, preț
ἄθσλνο – Comunicare → Vorbire;
Comunicare → Interpretare, înțeles,
explicare
Ἀράδ – Nume → Persoane
Ἀραΐα – Nume → Locuri
Ἀρατθόο – Nume → Persoane
ἀράξηζηνο – Atitudini și emoții →
Mulțumitor, recunoscător; Comunica-
re → Mulțumire
ἀρεηξνπνίεηνο – A face → Creație
Ἀρίκ – Nume → Persoane
ἀριύο – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz
ἀρξεηόνκαη – Calități morale și etice
→ Imoraliatate, perversiune
ἀρξεῖνο – Comunicare → Laudă; Va-
loare → Util, inutil
ἄρξεζηνο – Valoare → Util, inutil
ἄρξη – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp; Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpu-
lui; Timp → Durate de timp cu referi-
re la anumite unități de timp; Mișcare
și extindere în spațiu → Scop, Țintă
ἄρπξνλ – Plante → Părţile plantelor
ἀςεπδήο – Calități morale și etice →
Onestitate, sinceritate
ἄςηλζνο – Plante → Plante care nu
sunt copaci; Caracteristici ale obiecte-
lor → Dulce, amar, fără gust
ἄςπρνο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
β – Numerale → Ordinale
βάαι – Nume → Persoane
βαβπιώλ – Nume → Locuri
βαζκόο – Statut → Poziție, rang
βάζνο – Univers → Lumea
subpământeană; Ființe și forțe supra-
naturale → Forțe Supranaturale; Grad
→ Pozitiv-negativ; Dimensiuni →
Înalt, jos, adânc
βαζύλσ – Dimensiuni → Înalt, jos,
adânc
βαζύο – Cunoaștere → Necunoscut,
277
secret; Dimensiuni → Înalt, jos, adânc
βάτνλ – Plante → Părţile plantelor
βαιαάκ – Nume → Persoane
βαιάθ – Nume → Persoane
βαιιάληηνλ – Obiecte și unelte →
Vase şi containere
βάιισ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Stare; Mișcări
lineare → Coborâre; Mișcări lineare
→ Cădere; Mișcări lineare → Arunca,
a azvârli; Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune; Gândire →
Gânduri, gândire; Dușmănie, conflict
→ Divizare, separare; Agricultură →
Agricultură; Activități care implică
lichide sau substanțe → Mișcări de
lichide sau corpuri Existență în spațiu
→ Așezare, plasare
βαπηίδσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere; Activități religioase
→ Purificare, curățire; Activități reli-
gioase → Botez; Activități religioase
→ Dedicare, consacrere
βαπηηζηήο – Activități religioase →
Botez
βάπησ – Activități care implică lichide
sau substanțe → Utilizarea lichidelor
βαξαββ᾵ο – Nume → Persoane
βαξάθ – Nume → Persoane
βαξαρίαο – Nume → Persoane
βάξβαξνο – Grupuri de oameni → Et-
nico-cultural; Comportament → Ele-
mente specifice ale comportamentului
βαξένκαη – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Întâmpina dificultăți; Stări și procese
fiziologice → Somn, deșteptare; Stări
și procese fiziologice → Somn,
deșteptare
βαξέσο – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
βαξζνινκαῖνο – Nume → Persoane
βαξηεζνῦο – Nume → Persoane
βαξησλ᾵ – Nume → Persoane
βαξλαβ᾵ο – Nume → Persoane
βάξνο – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Probleme,
278
necazuri; Grad → Pozitiv-negativ
βαξζαββ᾵ο – Nume → Persoane
βαξηηκαῖνο – Nume → Persoane
βαξύο – Violență → Violență; Pro-
bleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Dificil,
greu; Valoare → Important, neimpor-
tant; Greutate → Greu, ușor
βαξύηηκνο – Valoare → Valoros, fără
valoare
βαζαλίδσ – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă
βαζαληζηήο – Control, regulă →
Santinelă, strajă
βάζαλνο – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere
βαζηιεία – Univers → Arii guverna-
mental-administrative
βαζίιεηνλ – Construcții → Clădiri
βαζηιεύο – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
βαζηιεύσ – Control, regulă → Con-
trol; Control, regulă → Guvernare,
stăpânire
βαζηιηθόο – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire; Control, regulă →
Guvernare, stăpânire
βαζίιηζζα – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
βαζθαίλσ – Activități religioase →
Magie; Calități morale și etice →
Înșelătorie
βαζηάδσ – Mișcări lineare → Purta;
Mișcări lineare → Purta; Stări și pro-
cese fiziologice → Naștere, procreere;
Atitudini și emoții → Răbdare,
perseverență; Credințe, păreri, opinii
→ Axiome, acceptare ca adevăr; Co-
municare → Informare, anunț, veste;
Cazualitate → Experiență; Cazualitate
→ Experiență
βάηνο – Plante → Plante care nu sunt
copaci; Dimensiuni → Volum
βάηξαρνο – Animale → Reptile şi
târâtoare
βαηηαινγέσ – Comunicare → Vorbi-
re; Comunicare → Vorbire
βδέιπγκα – Atitudini și emoții → Ură;
Activități religioase → Pângărit, ne-
curat, obișnuit/comun !
βδειπθηόο – Atitudini și emoții → Ură
βδειύζζνκαη – Atitudini și emoții →
Ură
βεβαηόνκαη – Capabil → Capabil
βέβαηνο – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut; Credințe, păreri,
opinii → Încredere; Mod → Sigur,
nesigur
βεβαηόσ – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut; Credințe, păreri,
opinii → Încredere
βέβεινο – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
βεειδεβνύι – Nume → Persoane
βειδεζά – Nume → Locuri
βειηάξ – Nume → Persoane
βέινο – Obiecte și unelte → Arme şi
armuri
βεληακίλ – Nume → Persoane
βεξλίθε – Nume → Persoane
βέξνηα – Nume → Locuri
βεξνηαῖνο – Nume → Locuri
βέξνο – Nume → Persoane
βεσνξζόξ – Nume → Persoane
βεώξ – Nume → Persoane
βεδζατδάλ – Nume → Locuri
βεδαζά – Nume → Locuri
βεζαβαξά – Nume → Locuri
βεζαλία – Nume → Locuri
βεζαξαβά – Nume → Locuri
βεζεζδά – Nume → Locuri
βεζδαζά – Nume → Locuri
βεζιέεκ – Nume → Locuri
βεζζατδά – Nume → Locuri
βεζθαγή – Nume → Locuri
β῅κα – Construcții → Construcții di-
verse; Spațiu → Loc, spațiu
βεξεύο – Nume → Persoane
βήξπιινο – Substanțe naturale → Pie-
tre şi materiale preţioase
βεζζατδά – Nume → Locuri
βία – Violență → Violență
βηάδνκαη – Violență → Violență;
Violență → Violență
βίαηνο – Violență → Violență
βηαζηήο – Violență → Violență
βηβιαξίδηνλ – Obiecte și unelte →
Unelte de scris
βηβιίνλ – Obiecte și unelte → Unelte
de scris
βίβινο – Comunicare → Limba scrisă;
Comunicare → Limba scrisă
βηζαξά – Nume → Locuri
βηζπλία – Nume → Locuri
βίνο – Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere
βηόσ – Comportament → Comporta-
ment, conduită
βησηηθόο – Comportament → Com-
portament, conduită
βιαβεξόο – Violență → Rănire, lovire
βιαζηάλσ – Stări și procese fiziologi-
ce → Creștere
βιάζηνο – Nume → Persoane
βιαζθεκέσ – Comunicare → Insultă,
calomnie
βιαζθεκία – Comunicare → Insultă,
calomnie
βιάζθεκνο – Comunicare → Insultă,
calomnie; Comunicare → Insultă, ca-
lomnie
βιέκκα – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz
βιέπσ – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Învățare → Atenție; Gândire
→ Evaluare, discernământ; Orientare
→ Poziție
βιεηένο – Existență în spațiu →
Așezare, plasare
βναλεξγέο – Nume → Persoane
βνάσ – Comunicare → Vorbire
βόεο – Nume → Persoane
βνή – Comunicare → Vorbire
βνήζεηα – Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
βνεζόο – Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
βόζπλνο – Univers → Depresiuni şi
văi
βνιή – Mișcări lineare → Arunca, a
azvârli
βνιίδσ – Activități maritime →
Activități maritime
279
βόνο – Nume → Persoane
βόξβνξνο – Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
βνξξ᾵ο – Orientare → Puncte cardi-
nale
βόζθνκαη – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură
βόζθσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Creșterea ani-
malelor, pescuit → Creșterea anima-
lelor, pescuit
βνζόξ – Nume → Persoane
βνηάλε – Plante → Plante care nu sunt
copaci
βόηξπο – Plante → Fructe
βνπιεύνκαη – Gândire → Gânduri,
gândire; Gândire → Plan, intenție
βνπιεπηήο – Grupuri de oameni →
Socio-politic
βνπιή – Gândire → Plan, intenție;
Comunicare → Sfat
βνύιεκα – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere; Gândire → Plan,
intenție
βνύινκαη – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere; Gândire → Plan,
intenție
βνπλόο – Univers → Forme de relief
βνῦο – Animale → Animale
βξαβεῖνλ – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
βξαβεύσ – Control, regulă → Control
βξαδύλσ – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
βξαδππινέσ – Activități maritime →
Activități maritime
βξαδύο – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
βξαρίσλ – Putere, forță → Putere,
forță
βξαρύο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere); Grad →
Aproximativ
βξέθνο – Oameni → Copii; Timp →
Unități nedefinite de timp
βξέρσ – Stări și evenimente fizice →
Ploaie; Caracteristici ale obiectelor →
280
Ud, uscat
βξνληή – Stări și evenimente fizice →
Tunet și fulger
βξόρνο – Control, regulă → Control
βξύρσ – Calități morale și etice →
Mânie, indignare
βξύσ – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe
βξ῵κα – Alimente → Alimente
βξώζηκνο – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură
βξ῵ζηο – Substanțe naturale → Metale
βπζίδσ – Mișcări lineare → Coborâre;
Cazualitate → Cauza experienței
βπξζεύο – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
βύζζηλνλ – Obiecte și unelte → Hai-
ne, piele şi obiecte din piele
βύζζνο – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
βσκόο – Obiecte și unelte → Mobilier
γαββαζα – Nume → Locuri
γαβξηήι – Nume → Persoane
γάγγξαηλα – Stări și procese fiziologi-
ce → Boală, slăbiciune
γάδ – Nume → Persoane
γαδαξελόο – Nume → Locuri
γάδα – Posesie, transfer, schimb →
Comoară; Nume → Locuri
γαδαξελόο – Nume → Locuri
γαδνθπιάθηνλ – Obiecte și unelte →
Vase şi containere
γάτνο – Nume → Persoane
γάια – Alimente → Alimente
γαιάηεο – Nume → Locuri
γαιαηία – Nume → Locuri
γαιαηηθόο – Nume → Locuri
γαιήλε – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe
γαιηιαία – Nume → Locuri
γαιηιαῖνο – Nume → Locuri
γαιιία – Nume → Locuri
γαιιίσλ – Nume → Persoane
γακαιηήι – Nume → Persoane
γακέσ – Asociere → Căsătorie, divorț
γακίζθσ – Asociere → Căsătorie,
divorț
γάκνο – Asociere → Căsătorie, divorț
γάξ – Relații → Cauză și/sau motiv
γαζηήξ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Stări și procese fi-
ziologice → Mâncare, băutură
γαύδε – Nume → Locuri
γεδεώλ – Nume → Persoane
γέελλα – Univers → Lumea
subpământeană
γεζζεκαλί – Nume → Locuri
γείησλ – Grupuri de oameni → So-
cio-politic
γειάσ – Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur
γεκίδσ – Cantitate → Plin, gol
γέκσ – Cantitate → Plin, gol
γελεά – Rudenie → Rude de sânge;
Rudenie → Rude prin descendență;
Grupuri de oameni → General; Timp
→ Unități nedefinite de timp
γελεαινγένκαη – Rudenie → Rude
prin descendență
γελεαινγία – Rudenie → Rude prin
descendență
γελέζηα – Sărbători → Sărbători
γέλεζηο – Rudenie → Rude prin
descendență; A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Stări și pro-
cese fiziologice → Naștere, procreere;
Comunicare → Tipuri de discurs
γέλεκα – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare
γελλάσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare; A fi,
a deveni, a exista, a se întâmpla →
Întâmpla; Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere; Comportament
→ Schimbarea comportamentului
γέλλεκα – Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere
γελλεζαξέη – Nume → Locuri
γελλεηόο – Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere
γέλνο – Rudenie → Rude de sânge;
Rudenie → Rude prin descendență;
Natură, clasă, exemplu → Clasă, tip
γεξαζελόο – Nume → Locuri
γεξγεζελόο – Nume → Locuri
γεξνπζία – Grupuri de oameni → So-
cio-politic
γεξζηλόο – Nume → Locuri
γέξσλ – Oameni → Bărbați
γεύνκαη – Stări și experiențe senzoria-
le → Gust; Cazualitate → Experiență
γεσξγέσ – Agricultură → Agricultură
γεώξγηνλ – Univers → Păşuni şi tere-
nuri cultivate
γεσξγόο – Agricultură → Agricultură
γ῅ – Univers → Univers, Creaţie;
Univers → Suprafaţa pământului;
Univers → Pământul în contrast cu
marea; Univers → Regiuni sociopoli-
tice; Substanțe naturale → Pământ,
nămol, nisip, roci
γ῅ξαο – Timp → Unități nedefinite de
timp
γεξάζθσ – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
γίλνκαη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Modificări de
stare; A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; A fi, a deveni,
a exista, a se întâmpla → Întâmpla;
Gândire → Decizie, concluzie; Aso-
ciere → Căsătorie, divorț; Comporta-
ment → Comportament, conduită;
Posesie, transfer, schimb → Proprie-
tate, avere; Existență în spațiu →
Existența într-un loc; Existență în
spațiu → Existența într-un loc Indica-
tori discurs → Tranziție
γηλώζθσ – Stări și procese fiziologice
→ Relații sexuale; Învățare →
Învățare; Învățare → Învățare;
Cunoaștere → Cunoaștere; Credințe,
păreri, opinii → Recunoaștere;
Înțelegere → Ajungerea la o înțelegere
γιεῦθνο – Obiecte și unelte → Produ-
se din plante
γιπθύο – Caracteristici ale obiectelor
→ Dulce, amar, fără gust
γι῵ζζα – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Oameni → Ființe
281
umane; Comunicare → Limbă; Co-
municare → Limbă
γισζζόθνκνλ – Obiecte și unelte →
Vase şi containere
γλαθεύο – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
γλήζηνο – Genuin, aparent → Genuin,
aparent
γλώκε – Gândire → Plan, intenție;
Credințe, păreri, opinii → Opinie,
punct de vedere; Credințe, păreri, opi-
nii → Acord, consens
γλσξίδσ – Cunoaștere → Cunoștințe
γλ῵ζηο – Cunoaștere → Cunoștințe;
Cunoaștere → Cunoștințe
γλώζηεο – Cunoaștere → Cunoaștere
γλσζηόο – Cunoaștere → Cunoștințe;
Cunoaștere → Demonstrat, dovedit,
cunoscut; Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut; Cunoaștere →
Cognoscibil; Asociere → Asociat,
asociere; Natură, clasă, exemplu →
Neobișnuit, ieșit din comun
γνγγύδσ – Comunicare → Plângere
γνγγπζηήο – Comunicare → Plângere
γόεο – Calități morale și etice → Ipo-
crizie, prefăcătorie
γνιγνζ᾵ – Nume → Locuri
γόκνξξα – Nume → Locuri
γνλεύο – Rudenie → Rude prin
descendență
γόλπ – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului; Oameni → Ființe umane;
Poziții ale corpului → Îngenunchiere;
Atitudini și emoții → Încurajare, con-
solare; Activități religioase → Închi-
nare, reverență
γνλππεηέσ – Poziții ale corpului →
Îngenunchiere
γξάκκα – Comunicare → Limba
scrisă; Comunicare → Limba scrisă;
Comunicare → Limba scrisă
γξάκκαηα – Învățare → Învățare
γξακκαηεύο – Învățare → Învățare;
Control, regulă → Guvernare,
stăpânire; Activități religioase → Ro-
luri și funcții
γξαπηόο – Comunicare → Limba
282
scrisă
γξαθαί – Comunicare → Limba scrisă
γξαθή – Comunicare → Limba scrisă
γξάθσ – Comunicare → Limba scrisă
γξαώδεο – Oameni → Femei
γξεγνξέσ – Stări și procese fiziologi-
ce → Somn, deșteptare; Stări și pro-
cese fiziologice → Viață, moarte;
Învățare → Atenție
γύιιηνλ – Nume → Locuri
γπκλάδσ – Călăuzire, discipulat →
Disciplină; Calități morale și etice →
Auto-control, lipsă de auto-control
γπκλαζία – Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri
γπκληηεύσ – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
γπκλόο – Cunoaștere → Cognoscibil;
Haine și podoabe → Haine și podoabe
γπκλόηεο – Haine și podoabe → Haine
și podoabe
γπλαηθάξηνλ – Oameni → Femei
γπλαηθεῖνο – Oameni → Femei
γπλή – Oameni → Femei; Rudenie →
Rudenie după căsătorie; Asociere →
Căsătorie, divorț
γώγ – Nume → Persoane
γσλία – Caracteristici ale obiectelor
→ Formă
δαδδαῖνο – Nume → Persoane
δαηκνλίδνκαη – Ființe și forțe supra-
naturale → Ființe supranaturale
δαηκόληνλ – Ființe și forțe supranatu-
rale → Ființe supranaturale
δαηκνληώδεο – Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale
δάθλσ – Violență → Rănire, lovire
δάθξπνλ – Trup, părți ale trupului →
Produse fiziologice
δαθξύσ – Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur
δαθηύιηνο – Obiecte și unelte → Po-
doabe
δάθηπινο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
δαικαλνπζά – Nume → Locuri
δαικαηία – Nume → Locuri
δακάδσ – Control, regulă → Control
δάκαιηο – Animale → Animale
δάκαξηο – Nume → Persoane
δακαζθελόο – Nume → Locuri
δακαζθόο – Nume → Locuri
δαλείδνκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, dobândă
δαλείδσ – Posesie, transfer, schimb →
Împrumut, dobândă
δάλεηνλ – Posesie, transfer, schimb →
Împrumut, dobândă
δαληήι – Nume → Persoane
δαληζηήο – Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, dobândă
δαπαλάσ – A face → Facere, îndepli-
nire; Posesie, transfer, schimb →
Cheltuială; Posesie, transfer, schimb
→ Cheltuială
δαπάλε – Posesie, transfer, schimb →
Plată, preț
δαπίδ – Nume → Persoane
δέ – Relații → Adiție; Relații → Con-
trast
δέεζηο – Comunicare → Cerere
δεῖ – Mod → Obligativitate; Mod →
Necesar, inutil
δεῖγκα – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut
δεηγκαηίδσ – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
δείθλπκη – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut; Comunicare → In-
terpretare, înțeles, explicare
δεηιία – Atitudini și emoții → Teamă,
teroare, panică
δεηιηάσ – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
δεηιόο – Atitudini și emoții → Teamă,
teroare, panică
δεῖλα – Referenți discurs → Adresat
δεηλόο – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Dificil,
greu
δεηλ῵ο – Grad → Pozitiv-negativ
δεῖπλνλ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură
δεηζηδαηκνλία – Activități religioase
→ Practici religioase
δεηζηδαίκσλνλ – Activități religioase
→ Practici religioase
δέθα – Numerale → Cardinale
δεθανθηώ – Numerale → Cardinale
δεθαπέληε – Numerale → Cardinale
δεθάπνιηο – Nume → Locuri
δεθαηέζζαξεο – Numerale → Cardi-
nale
δεθάηε – Numerale → Părți
fracționale
δέθαηνλ – Numerale → Părți
fracționale
δέθαηνο – Numerale → Ordinale
δεθηόο – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare; Asociere →
Bun-venit, Primire; Adecvat, inadec-
vat → Adecvat, inadecvat
δειεάδσ – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
δέλδξνλ – Plante → Copaci
δεμηά – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Asociere → Con-
firmarea, stabilirea unei relații; Putere,
forță → Putere, forță
δεμηνιάβνο – Activități militare →
Soldați, ofițeri
δεμηόο – Orientare → Poziție
δένκαη – Comunicare → Cerere
δεξβαῖνο – Nume → Locuri
δέξβε – Nume → Locuri
δέξκα – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
δεξκάηηλνο – Obiecte și unelte →
Haine, piele şi obiecte din piele
δέξσ – Impact fizic → Lovituri
δεζκεύσ – Atașament → Alipire, uni-
re
δέζκε – Atașament → Alipire, unire
δέζκηνο – Control, regulă → Temniță
δεζκόο – Obiecte și unelte →
Legături; Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune; Control, regulă
→ Temniță
δεζκνθύιαμ – Control, regulă →
Santinelă, strajă
δεζκσηήξηνλ – Construcții → Clădiri
δεζπόηεο – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire; Posesie, transfer,
schimb → Proprietate, avere
283
δεῦξν – Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Mișcare și
extindere în spațiu → Scop, Țintă
δεπηεξαῖνο – Timp → Unități definite
de timp
δεπηεξόπξσηνο – Ordine → Ordine
δεύηεξνο – Numerale → Ordinale;
Timp → Punct în timp cu referire la
alte puncte în timp
δέρνκαη – Credințe, păreri, opinii →
Axiome, acceptare ca adevăr; Posesie,
transfer, schimb → Primire
δέσ – Atașament → Alipire, unire;
Stări și procese fiziologice → Boală,
slăbiciune; Control, regulă → Autori-
tate; Control, regulă → Autoritate
δ῅ινο – Cunoaștere → Cognoscibil
δειόσ – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut; Comunicare → In-
terpretare, înțeles, explicare
δεκ᾵ο – Nume → Persoane
δεκήηξηνο – Nume → Persoane
δεκηνπξγόο – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
δεκόζηνο – Cunoaștere → Cognoscibil
δελάξηνλ – Obiecte și unelte → Bani
şi monede
δήπνπ – Indicatori discurs → Accen-
tuare
δηά – Timp → Punct în timp fără refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp; Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Timp →
Durate de timp cu referire la anumite
unități de timp; Mișcare și extindere în
spațiu → Direcție; Mișcare și extinde-
re în spațiu → Direcție; Relații →
Cauză și/sau motiv; Cazualitate →
Agent; Cazualitate → Instrument;
Cazualitate → Beneficiu Cazualitate
→ Motivație
δία – Nume → Persoane
δηαβάιισ – Comunicare → Acuzație,
învinuire
δηαβεβαηόνκαη – Comunicare →
Insistență
δηαβιέπσ – Stări și experiențe senzo-
284
riale → Văz
δηάβνινο – Ființe și forțe supranatura-
le → Ființe supranaturale; Comunica-
re → Insultă, calomnie; Calități mora-
le și etice → Rău, dăunător, destructiv
δηαγγέιισ – Comunicare → Informa-
re, anunț, veste
δηαγίλνκαη – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
δηαγηλώζθσ – Învățare → Învățare;
Instanțe și proceduri legale → Con-
damnare, achitare
δηαγνγγύδσ – Comunicare → Plângere
δηαγξεγνξέσ – Stări și procese fizio-
logice → Somn, deșteptare
δηάγσ – Comportament → Compor-
tament, conduită
δηαδέρνκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Primire
δηάδεκα – Obiecte și unelte → Po-
doabe
δηαδίδσκη – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
δηάδνρνο – Ordine → Ordine
δηαζήθε – Asociere → Confirmarea,
stabilirea unei relații; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da
δηαίξεζηο – Natură, clasă, exemplu →
Tip sau clasă diferită
δηαηξέσ – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
δηαθαζαίξσ – Caracteristici ale obiec-
telor → Curat, murdar
δηαθαηειέγρνκαη – Comunicare →
Dispută, dezbatere
δηαθνλέσ – Ajutor, purtare de grijă →
Grijă; Activități casnice → Activități
casnice; Activități religioase → Roluri
și funcții; Posesie, transfer, schimb →
Ține socoteala datoriilor
δηαθνλία – Ajutor, purtare de grijă →
Servire; Ajutor, purtare de grijă →
Grijă; Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
δηάθνλνο – Activități religioase →
Roluri și funcții
δηαθόζηνηαηα – Numerale → Cardinale
δηαθξίλνκαη – Credințe, păreri, opinii
→ Credință, veracitate; Comunicare
→ Critică; Comunicare → Dispută,
dezbatere
δηαθξίλσ – Gândire → Evaluare,
discernământ
δηάθξηζηο – Gândire → Evaluare,
discernământ
δηαιαιέσ – Comunicare →
Conversație, discuție
δηαιέγνκαη – Comunicare → Niveluri
ale limbii; Comunicare → Ceartă,
conflict
δηαιείπσ – Aspect → Încetare
δηαιιάζζνκαη – Reconciliere →
Împăcare
δηαινγίδνκαη – Gândire → Gânduri,
gândire
δηαινγηζκόο – Gândire → Gânduri,
gândire
δηακαξηύξνκαη – Comunicare →
Avertizare
δηακάρνκαη – Dușmănie, conflict →
Conflict, luptă
δηακέλσ – Asociere → Asociat, aso-
ciere
δηακεξίδνκαη – Mișcări lineare →
Împrăștiere, risipire
δηακεξίδσ – Dușmănie, conflict →
Divizare, separare; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da
δηαλέκνκαη – Cunoaștere →
Cunoștințe
δηαλέκσ – Mișcare și extindere în
spațiu → Deplasare de la o sursă
δηαλνίγσ – Învățare → Dispoziția de a
învăța; Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare
δηαλπθηεξεύσ – Timp → Unități defi-
nite de timp
δηαλύσ – Aspect → Continuare; As-
pect → Completare, terminare
δηαπαξαηξηβή – Comunicare →
Ceartă, conflict
δηαπεξάσ – Mișcări lineare → Trece
(peste, prin), a încercui
δηαπιέσ – Activități maritime →
Activități maritime
δηαπνλένκαη – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
δηαπνξεύνκαη – Mișcări lineare →
Călătorie, pelerinaj
δηαπνξέσ – Înțelegere → Înțelegere
δηαπξαγκαηεύνκαη – Posesie, transfer,
schimb → Câștig, afaceri
δηαπξίνκαη – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
δηαξπάδσ – Posesie, transfer, schimb
→ Furt, jaf
δηαξξήγλπκη – Impact fizic → Dezbi-
nare, despărțire
δηαζαθέσ – Comunicare → Interpre-
tare, înțeles, explicare; Comunicare →
Informare, anunț, veste
δηαζείσ – Posesie, transfer, schimb →
Furt, jaf
δηαζθνξπίδσ – Mișcări lineare →
Împrăștiere, risipire; Posesie, transfer,
schimb → Cheltuială
δηαζπάσ – Impact fizic → Dezbinare,
despărțire
δηαζπνξά – Mișcări lineare →
Împrăștiere, risipire
δηάζηεκα – Timp → Unități nedefinite
de timp
δηαζηνιή – Natură, clasă, exemplu →
Tip sau clasă diferită
δηαζηξέθσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Credințe, păreri,
opinii → Schimbare de opinie
δηαζῴδσ – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Scăpare din primejdie
δηαηαξάζζνκαη – Atitudini și emoții
→ Îngrijorare, anxietate, pace
δηαηάζζσ – Aranjare, Organizare →
Organizare
δηαηειέσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare
δηαηεξέσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
δηαηίζεκαη – Asociere → Confirmarea,
stabilirea unei relații; Control, regulă
→ Desemnare funcție; Posesie, trans-
fer, schimb → Dărui, a da
δηαηξίβσ – Existență în spațiu →
Rămânere
285
δηαπγάδσ – Stări și evenimente fizice
→ Lumină
δηαπγήο – Caracteristici ale obiectelor
→ Transparent
δηαθέξσ – Mișcări lineare → Purta, a
duce; Mișcări lineare → Purta; Natură,
clasă, exemplu → Tip sau clasă
diferită; Valoare → Valoros, fără va-
loare
δηαθεύγσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta
δηαθεκίδσ – Comunicare → Informa-
re, anunț, veste
δηαθζείξσ – Violență → Distrugere;
Stări și procese fiziologice → Boală,
slăbiciune
δηάθνξνο – Natură, clasă, exemplu →
Tip sau clasă diferită
δηαθπιάζζσ – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Scăpare din primejdie
δηαρεηξίδνκαη – Violență → Ucidere
δηαρσξίδνκαη – Mișcări lineare →
Pleca, a se depărta
δηδαθηηθόο – Comunicare → Predare,
învățare
δηδαθηόο – Comunicare → Predare,
învățare
δηδάζθαινο – Comunicare → Predare,
învățare
δηδάζθσ – Comunicare → Predare,
învățare
δηδαρή – Comunicare → Predare,
învățare
δίδξαρκνλ – Posesie, transfer, schimb
→ Taxă, tribut
δίδπκνο – Nume → Persoane
δίδσκη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Întâmpla; Stări
și procese fiziologice → Viață, moar-
te; Comunicare → Vorbire; Comuni-
care → Jurământ; Asociere → Con-
firmarea, stabilirea unei relații; Con-
trol, regulă → Desemnare funcție;
Activități religioase → Dedicare,
consacrere; Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da; Posesie, transfer,
schimb → Plată, preț Aspect →
286
Încercare; Existență în spațiu →
Așezare, plasare; Cazualitate → Agent
marcat de verb; Cazualitate → Cauza
experienței
δηεγείξνκαη – Stări și evenimente fizi-
ce → Evenimente care implică lichide
și substanțe
δηεγείξσ – Stări și procese fiziologice
→ Somn, deșteptare; Cazualitate →
Agent marcat de verb
δηελζπκένκαη – Gândire → Gânduri,
gândire
δηέμνδνο – Univers → Drumuri
δηεξκελεπηήο – Comunicare → Inter-
pretare, înțeles, explicare
δηεξκελεύσ – Comunicare → Inter-
pretare, înțeles, explicare
δηέξρνκαη – Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare
δηεηήο – Timp → Unități definite de
timp
δηεηία – Timp → Unități definite de
timp
δηήγεζηο – Comunicare → Tipuri de
discurs
δηελεθήο – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
δηζάιαζζνο – Univers → Pământul în
contrast cu marea; Stări și evenimente
fizice → Evenimente care implică li-
chide și substanțe
δητθλένκαη – Mișcări lineare → Trece
(peste, prin), a încercui
δηΐζηακαη – Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare
δητζρπξίδνκαη – Comunicare →
Insistență
δηθαηνθξηζία – Instanțe și proceduri
legale → Condamnare, achitare
δίθαηνο – Asociere → Confirmarea,
stabilirea unei relații; Adecvat, ina-
decvat → Adecvat, inadecvat; Calități
morale și etice → Dreptate,
neprihănire
δηθαηνζύλε – Activități religioase →
Practici religioase; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da; Calități morale
și etice → Dreptate, neprihănire
δηθαηόσ – Asociere → Confirmarea,
stabilirea unei relații; Călăuzire, dis-
cipulat → Supunere, neascultare;
Control, regulă → Eliberare; Instanțe
și proceduri legale → Condamnare,
achitare; Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
δηθαίσκα – Comunicare → Lege,
regulă, precept; Calități morale și etice
→ Dreptate, neprihănire
δίθε – Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale
δίθηπνλ – Obiecte și unelte → Pescuit
δίινγνο – Calități morale și etice →
Ipocrizie, prefăcătorie
δηό – Relații → Rezultat
δηνδεύσ – Mișcări lineare →
Călătorie, pelerinaj
δηνλύζηνο – Nume → Persoane
δηνπεηέο – Substanțe naturale → Pietre
şi materiale preţioase
δηόξζσκα – Adevărat, fals → Exact,
inexact
δηόξζσζηο – Aranjare, Organizare →
Organizare
δηνξύζζσ – Impact fizic → Spargere,
străpungere
δηόο – Nume → Persoane
δηόζθνπξνη – Nume → Persoane
δηνηξέθεο – Nume → Persoane
δηπινῦο – Numerale → Multiplii
δηπιόσ – Cantitate → Creștere,
descreștere
δίο – Stări și procese fiziologice →
Viață, moarte; Numerale → Cardinale
ale timpului
δηζκπξηάο – Numerale → Numere,
nenumărabil
δίζηνκνο – Caracteristici ale obiecte-
lor → Forme bidimensionale și tridi-
mensionale
δηζρίιηνηαηα – Numerale → Cardinale
δηυιίδσ – Activități casnice →
Activități casnice
δηρνηνκέσ – Impact fizic →
Străpungere, tăiere; Pedeapsă, răsplată
→ Pedeapsă
δηςάσ – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură; Atitudini și emoții
→ Dorință puternică
δίςπρνο – Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate
δηώθηεο – Dușmănie, conflict →
Persecuție
δηώθσ – Mișcări lineare → Urmări;
Mișcări lineare → Urmărire;
Dușmănie, conflict → Persecuție; As-
pect → Stăruință, osteneală
δόγκα – Comunicare → Poruncă, or-
din
δνγκαηίδνκαη – Călăuzire, discipulat
→ Supunere, neascultare
δνθεῖ – Credințe, păreri, opinii →
Presupunere
δνθέσ – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere; Gândire → Alegere,
selecție, preferință; Statut → Statut
sau rang înalt
δνθηκάδσ – Învățare → Încercarea de
a învăța; Gândire → Alegere, selecție,
preferință; Gândire → Evaluare,
discernământ
δνθηκή – Valoare → Valoros, fără va-
loare; Adevărat, fals → Adevărat, fals
δνθίκηνλ – Genuin, aparent → Genuin,
aparent
δόθηκνο – Gândire → Evaluare,
discernământ; Genuin, aparent →
Genuin, aparent; Statut → Onoare,
respect
δνθόο – Construcții → Materiale de
construcții
δόιηνο – Calități morale și etice →
Înșelătorie
δνιηόσ – Calități morale și etice →
Înșelătorie
δνιόσ – Adevărat, fals → Adevărat,
fals
δνλεῖ – Nume → Persoane
δόμα – Univers → Regiuni deasupra
pământului; Ființe și forțe supranatu-
rale → Forțe Supranaturale; Atitudini
și emoții → Mândrie; Putere, forță →
Putere, forță; Caracteristici ale obiec-
telor → Glorios; Statut → Statut sau
287
rang înalt
δνμάδνκαη – Valoare → Valoros, fără
valoare
δνμάδσ – Comunicare → Laudă; Sta-
tut → Statut sau rang înalt
δνξθάο – Nume → Persoane
δόζηο – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
δόηεο – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
δνπβέξηνο – Nume → Locuri
δνπιαγσγέσ – Ajutor, purtare de grijă
→ Servire
δνπιεία – Control, regulă → Control
δνπιεύσ – Ajutor, purtare de grijă →
Servire; Control, regulă → Control;
Statut → Rob, liber
δνύιε – Statut → Rob, liber
δνπιόνκαη – Control, regulă → Con-
trol
δνῦινο – Control, regulă → Control;
Statut → Rob, liber
δνπιόσ – Control, regulă → Control;
Statut → Rob, liber
δνρή – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură
δξάθσλ – Animale → Reptile şi
târâtoare
δξαρκή – Obiecte și unelte → Bani şi
monede
δξέπαλνλ – Obiecte și unelte →
Agricultură și gospodărie
δξόκνο – A face → Facere, îndepli-
nire; Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri
δξνύζηιια – Nume → Persoane
δύλακαη – Capabil → Capabil
δύλακηο – Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare; Control, regulă →
Guvernare, stăpânire; Capabil → Ca-
pabil; Putere, forță → Putere, forță
δπλακόσ – Capabil → Capabil
δπλάζηεο – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
δπλαηόο – Mod → Posibilitate, impo-
sibilitate; Capabil → Capabil; Statut
→ Statut sau rang înalt
δύλσ – Mișcări lineare → Coborâre
288
δύν – Numerale → Cardinale
δπζβάζηαθηνο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Dificil, greu
δπζεληέξηνλ – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune
δπζεξκήλεπηνο – Comunicare → In-
terpretare, înțeles, explicare
δύζηο – Orientare → Puncte cardinale
δύζθνινο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Dificil, greu
δπζλόεηνο – Înțelegere → Ușor/dificil
δπζθεκέσ – Comunicare → Insultă,
calomnie
δώδεθα – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Numerale → Cardinale
δσδέθαηνο – Numerale → Ordinale
δσδεθάθπινλ – Rudenie → Rude de
sânge
δ῵κα – Construcții → Părți de clădiri
δσξεάλ – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Relații → Cauză și/sau
motiv
δσξένκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
δώξεκα – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
δ῵ξνλ – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
δσξνθνξία – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
ἔα – Calități morale și etice → Mânie,
indignare
ἐάλ – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Relații →
Condiție
ἐάλπεξ – Relații → Condiție
ἑαπηνῦ – Referenți discurs → Adresat
ἐάσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Aspect →
Încetare
ἑβδνκήθνληα – Numerale → Cardina-
le
ἑβδνκεθνληάθηο – Numerale → Car-
dinale ale timpului; Numerale → Mul-
tiplii
ἕβδνκνο – Numerale → Ordinale
Ἔβεξ – Nume → Persoane
἗βξατθόο – Nume → Persoane
἗βξαῖνο – Nume → Persoane
἗βξατζηί – Comunicare → Limbă
ἐγγίδσ – Mișcări lineare → Apropiere;
Timp → Punct în timp cu referire la
alte puncte în timp
ἐγγξάθσ – Comunicare → Limba
scrisă
ἔγγπνο – Real, ireal → Real, ireal
ἐγγύο – Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Poziții
spațiale → Lângă
ἐγείξνκαη – Poziții ale corpului → Sta
în picioare; Stări și procese fiziologice
→ Somn, deșteptare; Activități mili-
tare → Luptă
ἐγείξσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Poziții ale cor-
pului → Sta în picioare; Stări și pro-
cese fiziologice → Viață, moarte;
Stări și procese fiziologice →
Sănătate, vigoare, putere
ἐγθαίληα – Sărbători → Sărbători
ἐγθαηλίδσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență
ἐγθαθέσ – Atitudini și emoții → Des-
curajare
ἐγθαηαιείπσ – Ajutor, purtare de grijă
→ Abandon
ἐγθαηνηθέσ – Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
ἐγθεληξίδσ – Agricultură →
Agricultură
ἔγθιεκα – Instanțe și proceduri legale
→ Acuzație
ἐγθνκβόνκαη – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
ἐγθνπή – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla
ἐγθόπησ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Atitudini și
emoții → Ofensă
ἐγθξαηεύνκαη – Calități morale și etice
→ Auto-control, lipsă de auto-control
ἐγθξαηήο – Calități morale și etice →
Auto-control, lipsă de auto-control
ἐγθξίλσ – Natură, clasă, exemplu →
Clasă, tip
ἐγθξύπησ – Existență în spațiu →
Așezare, plasare
ἔγθπνο – Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere
Ἔγππηνο – Nume → Locuri
ἐγρξίσ – Activități care implică lichi-
de sau substanțe → Aplicarea și
îndepărtarea lichidelor sau a
substanțelor
ἐγώ – Referenți discurs → Vorbitor
ἐδαθίδσ – Violență → Distrugere;
Violență → Ucidere
ἔδαθνο – Univers → Suprafaţa
pământului
ἑδξαῖνο – Credințe, păreri, opinii →
Încredere
ἑδξαίσκα – Credințe, păreri, opinii →
Încredere
἗δεθίαο – Nume → Persoane
ἐζεινζξεζθία – Activități religioase
→ Practici religioase
ἐζίδσ – Comportament → Obiceiuri,
tradiții
ἐζλάξρεο – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
ἐζληθόο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
ἐζληθ῵ο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
ἔζλνο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Grupuri de oameni →
Socio-politic
ἔζνο – Comportament → Obiceiuri,
tradiții
εἰ – Mod → Probabil, improbabil;
Relații → Cauză și/sau motiv; Relații
→ Condiție; Relații → Contrast; Ca-
zualitate → Conținut; Indicatori dis-
curs → Accentuare
εἶδνο – Natură, clasă, exemplu →
Înfățișare, aparență
εἰδσιεῖνλ – Construcții → Clădiri
εἰδσιόζπηνλ – Alimente → Alimente
εἰδσινιάηξεο – Activități religioase
→ Închinare, reverență
εἰδσινιαηξία – Activități religioase
→ Închinare, reverență
289
εἴδσινλ – Obiecte și unelte → Icoane
șo idoli; Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale
εἰθῆ – Relații → Rezultat; Relații →
Țintă
εἴθνζη – Numerale → Cardinale
εἴθσ – Dușmănie, conflict → Cedare
εἰθώλ – Obiecte și unelte → Icoane șo
idoli; Natură, clasă, exemplu →
Omolog, echivalență; Natură, clasă,
exemplu → Model, exemplu, tipar
εἰιηθξίλεηα – Calități morale și etice
→ Onestitate, sinceritate
εἰιηθξηλήο – Calități morale și etice →
Onestitate, sinceritate
εἰκί – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Stare; A fi, a
deveni, a exista, a se întâmpla →
Existență; A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Asociere →
Asociat, asociere; Natură, clasă,
exemplu → Proptotip, Antitip; Mod
→ Posibilitate, imposibilitate;
Existență în spațiu → Existența într-un
loc; Statut → Statut sau rang înalt;
Statut → Rob, liber Relații →
Echivalență
εἴπεξ – Relații → Condiție
εἰξελεύσ – Calități morale și etice →
Comportament pașnic
εἰξήλε – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Situații sau circumstanțe favorabile;
Atitudini și emoții → Îngrijorare,
anxietate, pace
εἰξεληθόο – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
εἰξελνπνηέσ – Reconciliere →
Împăcare
εἰξελνπνηόο – Reconciliere →
Împăcare
εἰο – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune; Învățare →
Învățare; Cunoaștere → Necunoscut,
secret; Înțelegere → Ajungerea la o
înțelegere; Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
290
timpului; Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului; Timp → Unități nedefinite de
timp; Grad → Pozitiv-negativ;
Mișcare și extindere în spațiu → Scop,
Țintă; Mișcare și extindere în spațiu
→ Scop, Țintă Calități morale și etice
→ Invidie, gelozie; Relații → Rezul-
tat; Relații → Țintă; Relații → Scop,
mijloace; Cazualitate → Beneficiu;
Cazualitate → Experiență
εἷο – Numerale → Cardinale; Întreg,
părți → Întreg; Referenți discurs →
Adresat
εἰζάγσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua
εἰζαθνύσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Auz
εἰζέξρνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Mișcări li-
neare → Intrare; Comportament →
Comportament, conduită; Aspect →
Început; Cazualitate → Experiență
εἰζθαιένκαη – Comunicare →
Invitație
εἴζνδνο – Mișcări lineare → Venire,
ajungere; Asociere → Bun-venit, Pri-
mire
εἰζπεδάσ – Mișcări lineare → Aler-
gare
εἰζηξέρσ – Mișcări lineare → Alerga-
re
εἰζθέξσ – Mișcări lineare → Purta;
Stări și experiențe senzoriale → Auz;
Comunicare → Vorbire; Cazualitate
→ Cauza experienței
εἶηα – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Relații →
Adiție
εἴηε – Relații → Condiție
ἐθ – Stări și procese fiziologice →
Naștere, procreere; Dușmănie, conflict
→ Opoziție, Ostilitate; Posesie, trans-
fer, schimb → Plată, preț; Întreg, părți
→ Părți; Întreg, părți → Părți; Timp
→ Durate de timp cu referire la anu-
mite puncte ale timpului; Aspect →
Încetare; Grad → Pozitiv-negativ;
Grad → Pozitiv-negativ; Grad →
Suficiență Poziții spațiale → Vizavi,
opus; Mișcare și extindere în spațiu →
Deplasare de la o sursă; Statut → Sta-
tut sau rang înalt; Statut → Statut sau
rang înalt; Relații → Proveniență;
Relații → Scop, mijloace; Relații →
Manieră; Relații → Disociere; Relații
→ Esență; Cazualitate → Instrument
Cazualitate → Sursă
ἕθαζηνο – Cantitate → Tot, oricare,
fiecare, toți (totalitate)
ἑθαηόλ – Numerale → Cardinale
ἑθαηνληαεηήο – Timp → Unități defi-
nite de timp
ἑθαηνληαπιαζίσλνλ – Numerale →
Multiplii
ἐθβάιισ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare;
Mișcări lineare → Pleca, a se depărta;
Mișcări lineare → Arunca, a azvârli;
Comunicare → Insultă, calomnie;
Activități religioase → Exorcism
ἔθβαζηο – Pericol, risc, siguranță, sal-
vare → Asigura, a fi în afara perico-
lului; Timp → Punct în timp cu refe-
rire la durată; Relații → Rezultat
ἔθγνλνλ – Rudenie → Rude prin
descendență
ἐθδαπαλάσ – A face → Facere, îndep-
linire
ἐθδέρνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Gândire →
Gândi cu privire la consecințe viitoare
ἔθδεινο – Cunoaștere → Cognoscibil
ἐθδεκέσ – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἐθδίδνκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, chirie
ἐθδηθέσ – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă; Dușmănie, conflict →
Răzbunare; Instanțe și proceduri le-
gale → Îndreptățire
ἔθδηθνο – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă
ἐθδηώθσ – Mișcări lineare → Urmări
ἔθδνηνο – Control, regulă → Trădare
ἐθδύσ – Haine și podoabe → Haine și
podoabe
ἐθεῖ – Poziții spațiale → Aici, acolo
ἐθεῖζελ – Mișcare și extindere în
spațiu → Deplasare de la o sursă
ἐθεῖλνο – Referenți discurs → Deictic,
demonstrativ
ἐθδεηέσ – Învățare → Încercarea de a
învăța; Instanțe și proceduri legale →
Acuzație
ἐθδήηεζηο – Credințe, păreri, opinii →
Presupunere; Comunicare → Dispută,
dezbatere
ἐθζακβένκαη – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ἔθζακβνο – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ἐθζαπκάδσ – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ἔθζεηνο – Existență în spațiu →
Așezare, plasare
ἐθθαζαίξσ – Caracteristici ale obiec-
telor → Curat, murdar
ἐθθαίνκαη – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
ἐθθεληέσ – Impact fizic →
Străpungere, tăiere
ἐθθιάσ – Impact fizic → Spargere,
străpungere
ἐθθιείσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Asociere →
Apartenență
ἐθθιεζία – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Grupuri de oameni →
Socio-politic
ἐθθιίλσ – Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Aspect → Încetare
ἐθθνιπκβάσ – Mișcări lineare →
Înnot
ἐθθνκίδσ – Mișcări lineare → Purta
ἐθθόπησ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Impact fizic →
Străpungere, tăiere
ἐθθξέκακαη – Gândire → Gânduri,
gândire; Aspect → Continuare
ἐθιαιέσ – Comunicare → Vorbire
ἐθιάκπσ – Stări și evenimente fizice
→ Lumină
ἐθιαλζάλνκαη – Memorie → Uitare
291
ἐθιέγνκαη – Gândire → Alegere,
selecție, preferință; Gândire → Ale-
gere, selecție, preferință
ἐθιείπσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Mișcări lineare →
Pleca, a se depărta; Posesie, transfer,
schimb → Nevoie, lipsă
ἐθιεθηόο – Gândire → Alegere,
selecție, preferință
ἐθιύνκαη – Stări și procese fiziologice
→ Oboseală, odihnă
ἐθκάζζσ – Caracteristici ale obiecte-
lor → Ud, uscat
ἐθλεύσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta
ἐθλήθσ – Gândire → Gânduri, gândi-
re
ἑθνύζηνο – Atitudini și emoții →
Bunăvoință
ἑθνπζίσο – Gândire → Plan, intenție
ἔθπαιαη – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
ἐθπέκπσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta
ἐθπεδάσ – Mișcări lineare → Alerga-
re
ἐθπίπησ – Activități maritime →
Activități maritime; Cazualitate →
Experiență
ἐθπιέσ – Activități maritime →
Activități maritime
ἐθπιήζζνκαη – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ἐθπλέσ – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ἐθπνξεύνκαη – Mișcări lineare →
Pleca, a se depărta
ἐθπηύσ – Asociere → Apartenență
ἐθξηδόσ – Agricultură → Agricultură
ἔθζηαζηο – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire; Comunicare → Co-
municare non-verbală
ἐθζηξέθνκαη – Calități morale și etice
→ Imoraliatate, perversiune
ἐθηείλσ – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare
ἐθηέλεηα – Atitudini și emoții → Zel,
devotament
292
ἐθηελήο – Atitudini și emoții → Zel,
devotament; Aspect → Continuare
ἐθηίζεκη – Existență în spațiu →
Așezare, plasare
ἐθηόο – Relații → Contrast
ἕθηνο – Numerale → Ordinale
ἐθηξέπνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Credințe,
păreri, opinii → Schimbare de opinie
ἐθηξέπσ – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
ἔθηξσκα – Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere
ἐθθέξσ – Mișcări lineare → Purta
ἐθθεύγσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta
ἐθθνβέσ – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
ἔθθνβνο – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
ἐθρένκαη – Stări și evenimente fizice
→ Evenimente care implică lichide și
substanțe; Comportament → Com-
portament, conduită; Aspect →
Stăruință, osteneală; Cazualitate →
Experiență
ἐθρέσ – Mișcări lineare →
Împrăștiere, risipire; Activități care
implică lichide sau substanțe →
Mișcări de lichide sau corpuri; Canti-
tate → Abundență, exces, risipă; Ca-
zualitate → Cauza experienței
ἐθρσξέσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta
ἐιαία – Plante → Copaci; Plante →
Fructe
ἔιαηνλ – Obiecte și unelte → Produse
din plante
ἐιαηώλ – Plante → Copaci
἖ιακίηεο – Nume → Locuri
ἐιάζζσλ – Statut → Statut sau rang
inferior
ἐιαηηνλέσ – Posesie, transfer, schimb
→ Nevoie, lipsă
ἐιαηηόνκαη – Statut → Statut sau rang
inferior
ἐιαηηόσ – Statut → Statut sau rang
inferior
ἐιαύλσ – Mișcări lineare → Purta, a
duce
ἐιαθξία – Calități morale și etice →
Atenție, neatenție
ἐιαθξόο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Ușor; Grad → Pozitiv-negativ; Greu-
tate → Greu, ușor
ἐιάρηζηνο – Valoare → Important,
neimportant
἖ιεάδαξ – Nume → Persoane
ἐιεάσ – Calități morale și etice →
Milă
ἔιεγρνο – Adevărat, fals → Adevărat,
fals
ἐιέγρσ – Comunicare → Mustrare
ἐιεεηλόο – Calități morale și etice →
Milă
ἐιεεκνζύλε – Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da
ἐιεπζεξία – Control, regulă → Elibe-
rare
ἐιεύζεξνο – Control, regulă → Elibe-
rare; Statut → Rob, liber
ἐιεπζεξόσ – Control, regulă → Eli-
berare
ἐιεθάληηλνο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
἖ιηαθίκ – Nume → Persoane
ἕιηγκα – Caracteristici ale obiectelor
→ Răsucit
἖ιηέδεξ – Nume → Persoane
἖ιηνύδ – Nume → Persoane
἖ιηζάβεη – Nume → Persoane
἖ιηζαῖνο – Nume → Persoane
ἑιίζζσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Răsucit
ἑιθόνκαη – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
ἕιθνο – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune
἗ιιάο – Nume → Locuri
Ἕιιελ – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Grupuri de oameni → Et-
nico-cultural
἗ιιεληθόο – Grupuri de oameni →
Etnico-cultural
἗ιιελίο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Grupuri de oameni → Et-
nico-cultural
἗ιιεληζηήο – Grupuri de oameni →
Etnico-cultural
἗ιιεληζηί – Comunicare → Limbă
ἐιινγέσ – Comunicare → Limba
scrisă; Posesie, transfer, schimb →
Ține socoteala datoriilor
἖ικαδάκ – Nume → Persoane
ἐιπίδσ – Atitudini și emoții →
Speranță, așteptare; Gândire → Gândi
cu privire la consecințe viitoare
ἐιπίο – Atitudini și emoții →
Speranță, așteptare; Atitudini și emoții
→ Speranță, așteptare
἖ιύκαο – Nume → Persoane
ἐκαπηνῦ – Referenți discurs → Vor-
bitor
ἐκβαίλσ – Mișcări lineare → Intrare;
Mișcări lineare → Călca, a păși
ἐκβάιισ – Existență în spațiu →
Așezare, plasare
ἐκβαηεύσ – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
ἐκβηβάδσ – Mișcări lineare → Intrare
ἐκβιέπσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
ἐκβξηκάνκαη – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune;
Comunicare → Insistență; Comunica-
re → Mustrare
ἐκέσ – Stări și procese fiziologice →
Procese care implică gura
ἐκκαίλνκαη – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
἖κκαλνπήι – Nume → Persoane
἖κκανῦο – Nume → Locuri
἗κκώξ – Nume → Persoane
ἐκόο – Referenți discurs → Vorbitor
ἐκπαίδσ – Comunicare → Batjocură;
Calități morale și etice → Înșelătorie
ἐκπαίθηεο – Comunicare → Batjocură
ἐκπεξηπαηέσ – Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
ἐκπίκπιακαη – Stări și procese fizio-
logice → Mâncare, băutură; Atitudini
și emoții → Bucura, a se ~ de, a-și
găsi plăcerea în
293
ἐκπίκπιεκη – Stări și procese fiziolo-
gice → Mâncare, băutură
ἐκπίπησ – Mișcări lineare → Cădere
ἐκπιέθνκαη – Cazualitate →
Experiență
ἐκπινθή – Haine și podoabe → Haine
și podoabe
ἐκπλέσ – Comunicare → Amenințare
ἐκπνξεύνκαη – Posesie, transfer,
schimb → Câștig, afaceri; Calități
morale și etice → Abuz
ἐκπόξηνλ – Posesie, transfer, schimb
→ Câștig, afaceri
ἔκπνξνο – Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri
ἔκπξνζζελ – Poziții spațiale →
Înainte; Poziții spațiale → Înainte
ἐκθαλήο – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz; Cunoaștere → Demon-
strat, dovedit, cunoscut
ἐκθαλίδσ – Comunicare → Informare,
anunț, veste; Instanțe și proceduri le-
gale → Acuzație
ἐκθπζάσ – Stări și procese fiziologice
→ Respirație, suflare
ἔκθπηνο – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἐλ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Cunoaștere →
Cognoscibil; Comunicare → Tipuri de
discurs; Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului; Timp → Du-
rate de timp fără referire la puncte sau
unități ale timpului; Timp → Durate
de timp cu referire la anumite unități
de timp; Timp → Durate de timp cu
referire la anumite unități de timp;
Real, ireal → Real, ireal; Poziții
spațiale → Deasupra Relații → Des-
criere; Relații → Participare, prezență;
Relații → Manieră; Relații → Asocie-
re; Relații → Esență; Cazualitate →
Agent; Cazualitate → Instrument;
Cazualitate → Girant, Garant; Cazua-
litate → Experiență
ἐλαγθαιίδνκαη – Asociere → Salutări,
294
îmbrățișări, sărutări
ἐλάιηνλ – Animale → Peşti şi creaturi
marine
ἐλαληίνο – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate; Orientare →
Poziție; Poziții spațiale → Vizavi,
opus
ἐλάξρνκαη – Aspect → Început
ἔλαηνο – Numerale → Ordinale
ἐλδεήο – Posesie, transfer, schimb →
Sărăcie
ἐλδείθλπκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Întâmpla; Cunoaștere
→ Demonstrat, dovedit, cunoscut
ἔλδεημηο – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut
ἕλδεθα – Numerale → Cardinale
ἑλδέθαηνο – Numerale → Ordinale
ἐλδέρεηαη – Mod → Posibilitate, im-
posibilitate
ἐλδεκέσ – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte; Existență în spațiu
→ Existența într-un loc
ἔλδηθνο – Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
ἐλδνμάδνκαη – Statut → Onoare, res-
pect
ἔλδνμνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Glorios
ἔλδπκα – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ἐλδπλακόνκαη – Capabil → Capabil
ἐλδύλσ – Mișcări lineare → Intrare
ἐλδύσ – Haine și podoabe → Haine și
podoabe
ἐλδώκεζηο – Construcții → Materiale
de construcții
ἐλεδξεύσ – Gândire → Plan, intenție;
Dușmănie, conflict → Ambuscadă
ἐλεηιέσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Înfășurat
ἔλεηκη – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἕλεθελ – Relații → Cauză și/sau mo-
tiv; Relații → Țintă; Cazualitate →
Motivație
ἐλελήθνληα – Numerale → Cardinale
ἐλεόο – Comunicare → Vorbire
ἐλεξγέσ – A face → Funcție; A face
→ Funcție
ἐλεξγήο – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla
ἐλέρνκαη – Control, regulă → Control
ἐλέρσ – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate; Calități morale și
etice → Resentiment
ἔλζελ – Mișcare și extindere în spațiu
→ Deplasare de la o sursă
ἐλζπκένκαη – Gândire → Gânduri,
gândire
ἐλζύκεζηο – Gândire → Gânduri,
gândire
ἔλη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență
ἐληαπηόο – Timp → Unități nedefinite
de timp; Timp → Unități definite de
timp
ἐλίζηακαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp
ἐληζρύσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Puternic, slab; Caracteristici ale
obiectelor → Puternic, slab
ἐλλέα – Numerale → Cardinale
ἔλλνηα – Gândire → Plan, intenție
ἔλλνκνο – Comunicare → Lege,
regulă, precept; Comunicare → Lege,
regulă, precept
ἔλλπρα – Timp → Unități definite de
timp
ἑλόηεο – Întreg, părți → Întreg
ἐλνριένκαη – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Întâmpina dificultăți
ἔλνρνο – Control, regulă → Control;
Calități morale și etice → Păcat, faptă
rea, vină
ἐληαθηάδσ – Funerare → Funerare
ἐληέιινκαη – Comunicare → Poruncă,
ordin
ἐληεῦζελ – Referenți discurs → Deic-
tic, demonstrativ
ἐληνιή – Comunicare → Poruncă, or-
din
ἐληόπηνο – Grupuri de oameni → So-
cio-politic
ἐληόο – Poziții spațiale → Printre,
între
ἐληξέπνκαη – Statut → Onoare, res-
pect
ἐληξέπσ – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
ἐληξέθσ – Comunicare → Predare,
învățare
ἔληξνκνο – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
ἐληξνπή – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
ἐληπγράλσ – Comunicare → Cerere;
Comunicare → Mijlocire, intermedie-
re
ἐληππόσ – Comunicare → Limba
scrisă
ἐλππληάδνκαη – Comunicare → Co-
municare non-verbală
἖λώο – Nume → Persoane
ἐλσηίδνκαη – Stări și experiențe sen-
zoriale → Auz
἗λώρ – Nume → Persoane
ἕμ – Numerale → Cardinale
ἐμαγνξάδνκαη – Valoare → Avantajos,
dezavantajos; Aspect → Stăruință,
osteneală
ἐμάγσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua
ἐμαηξένκαη – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Scăpare din primejdie;
Gândire → Alegere, selecție,
preferință
ἐμαηξέσ – Existență în spațiu →
Așezare, plasare
ἐμαηηένκαη – Comunicare → Cerere
ἐμαθνινπζέσ – Călăuzire, discipulat
→ Ucenicie; Comportament → Inti-
mitate
ἑμαθόζηνηαηα – Numerale → Cardina-
le
ἐμαιείθσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Activități
care implică lichide sau substanțe →
Aplicarea și îndepărtarea lichidelor
sau a substanțelor
ἐμάιινκαη – Mișcări lineare → Salt,
295
săritură
ἐμαλίζηακαη – Poziții ale corpului →
Sta în picioare; Stări și procese fizio-
logice → Naștere, procreere
ἐμαπνξένκαη – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
ἐμαξηίδσ – Timp → Punct în timp cu
referire la durată; Adecvat, calificat →
Adecvat, calificat
ἐμεγείξσ – Statut → Statut sau rang
înalt
ἐμέξακα – Trup, părți ale trupului →
Produse fiziologice
ἐμέξρνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Naștere, procreere
ἔμεζηη – Mod → Obligativitate
ἐμεηάδσ – Învățare → Încercarea de a
învăța; Comunicare → Întrebare,
răspuns
ἐμεγένκαη – Cunoaștere → Demons-
trat, dovedit, cunoscut; Comunicare →
Informare, anunț, veste
ἑμήθνληα – Numerale → Cardinale
ἑμ῅ο – Timp → Unități de timp cu re-
ferire la alte unități sau puncte de timp
ἐμερένκαη – Comunicare →
Afirmație, declarație
ἕμηο – A face → Facere, îndeplinire
ἐμίζηακαη – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ἐμίζηεκη – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ἐμηζρύσ – Capabil → Capabil
ἔμνδνο – Mișcări lineare → Pleca, a se
depărta
ἐμνιεζξεύσ – Violență → Distrugere
ἐμνκνινγένκαη – Comunicare →
Mulțumire; Comunicare → Laudă
ἐμνκνινγέσ – Comunicare → Acord
ἐμνξθηζηήο – Activități religioase →
Exorcism
ἐμνξύζζσ – Impact fizic → Spargere,
străpungere
ἐμνπδελέσ – Calități morale și etice →
Răutate
ἐμνπζελέσ – Calități morale și etice →
Dispreț, batjocură
ἐμνπζία – Gândire → Evaluare,
296
discernământ; Control, regulă → Con-
trol; Control, regulă → Autoritate;
Putere, forță → Putere, forță
ἐμνπζηάδσ – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
ἐμνπζηαζηηθόο – Control, regulă →
Autoritate
ἔμππλνο – Stări și procese fiziologice
→ Somn, deșteptare
ἔμσ – Trup, părți ale trupului → Trup;
Grupuri de oameni → General; Poziții
spațiale → Împrejur; Mișcare și ex-
tindere în spațiu → Scop, Țintă
ἔμσζελ – Grupuri de oameni → Ge-
neral; Poziții spațiale → Împrejur;
Mișcare și extindere în spațiu → De-
plasare de la o sursă
ἐμσζέσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta; Activități maritime →
Activități maritime
ἑνξηάδσ – Sărbători → Sărbători
ἑνξηή – Sărbători → Sărbători
ἐπ – Cantitate → Abundență, exces,
risipă
ἐπαγγειία – Comunicare → Acord
ἐπαγγέιινκαη – Comunicare →
Afirmație, declarație; Comunicare →
Promisiuni
ἐπάγγεικα – Comunicare → Promi-
siuni
ἐπαγσλίδνκαη – Dușmănie, conflict →
Conflict, luptă
ἐπαζξνίδνκαη – Mișcări lineare →
Adunare, strângere
἖παίλεηνο – Nume → Persoane
ἔπαηλνο – Comunicare → Laudă
ἐπαίξνκαη – Dușmănie, conflict →
Rebeliune; Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
ἐπαίξσ – Mișcări lineare → Urcare;
Stări și experiențe senzoriale → Văz;
Atitudini și emoții → Curaj,
îndrăzneală; Comunicare → Vorbire;
Dușmănie, conflict → Opoziție, Osti-
litate
ἐπαηζρύλνκαη – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
ἐπαηηέσ – Comunicare → Cerere
ἐπαθνινπζέσ – Comportament → In-
timitate
ἐπαθξνάνκαη – Stări și experiențe
senzoriale → Auz
ἐπαλάγσ – Activități maritime →
Activități maritime
ἐπαλαπαύνκαη – Credințe, păreri, opi-
nii → Încredere
ἐπαλέξρνκαη – Mișcări lineare →
Întoarcere
ἐπαλόξζσζηο – Adevărat, fals → Ex-
act, inexact
ἐπάλσ – Grad → Comparativ; Statut
→ Statut sau rang înalt
ἐπάξαηνο – Comunicare → Bine-
cuvântare, blestem
ἐπαξθέσ – Ajutor, purtare de grijă →
Susținere
ἐπαξρεία – Univers → Arii guverna-
mental-administrative
ἔπαπιηο – Construcții → Clădiri
ἐπαύξηνλ – Timp → Unități de timp cu
referire la alte unități sau puncte de
timp
἖παθξ᾵ο – Nume → Persoane
ἐπαθξίδσ – Stări și evenimente fizice
→ Evenimente care implică lichide și
substanțe
἖παθξόδηηνο – Nume → Persoane
ἐπεγείξσ – Aspect → Început
ἐπεί – Relații → Cauză și/sau motiv
ἐπεηδή – Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp
ἔπεηκη – Timp → Unități de timp cu
referire la alte unități sau puncte de
timp
ἐπεηζαγσγή – Aspect → Început
ἐπέθεηλα – Poziții spațiale → Dincolo
ἐπεθηείλνκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Stare; Mișcări neli-
neare → Mișcări nelineare
ἐπελδύνκαη – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
ἐπελδύηεο – Obiecte și unelte → Hai-
ne, piele şi obiecte din piele
ἐπέξρνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Mișcări li-
neare → Venire, ajungere
ἐπεξσηάσ – Instanțe și proceduri le-
gale → Audiere judiciară, anchetă
ἐπεξώηεκα – Comunicare → Cerere
ἐπέρσ – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate
ἐπεξεάδσ – Calități morale și etice →
Răutate
ἐπί – Cunoaștere → Cognoscibil;
Control, regulă → Control; Control,
regulă → Autoritate; Control, regulă
→ Desemnare funcție; Timp → Dura-
te de timp fără referire la puncte sau
unități ale timpului; Poziții spațiale →
Lângă; Poziții spațiale → Înainte;
Poziții spațiale → Deasupra; Mișcare
și extindere în spațiu → Scop, Țintă;
Mișcare și extindere în spațiu → Scop,
Țintă Relații → Bază; Relații →
Cauză și/sau motiv; Relații → Țintă;
Relații → Adiție; Cazualitate →
Agent; Cazualitate → Instrument;
Cazualitate → Responsabilitate; Ca-
zualitate → Conținut; Cazualitate →
Opoziție; Cazualitate → Beneficiu
Cazualitate → Experiență
ἐπηβαίλσ – Mișcări lineare → Venire
ἐπηβάιισ – Stări și evenimente fizice
→ Evenimente care implică lichide și
substanțe; Mișcări lineare → Arunca,
a azvârli; Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere; Aspect → Început;
Aspect → Început
ἐπηβαξέσ – Posesie, transfer, schimb
→ Povară financiară
ἐπηβηβάδσ – Mișcări lineare → Venire
ἐπηβιέπσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz; Gândire → Cugetare,
gândire; Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor; Statut → Onoare, respect
ἐπίβιεκα – Obiecte și unelte → Hai-
ne, piele şi obiecte din piele
ἐπηβνπιή – Gândire → Plan, intenție
ἐπηγακβξεύσ – Asociere → Căsătorie,
divorț
ἐπίγεηνο – Univers → Suprafaţa
pământului; Oameni → Ființe umane
ἐπηγηλώζθσ – Învățare → Învățare;
297
Învățare → Identificare, recunoaștere;
Cunoaștere → Cunoaștere
ἐπίγλσζηο – Învățare → Învățare;
Cunoaștere → Cunoștințe; Înțelegere
→ Ajungerea la o înțelegere
ἐπηγξάθσ – Comunicare → Limba
scrisă
ἐπηδείθλπκη – Stări și experiențe sen-
zoriale → Văz; Adevărat, fals →
Adevărat, fals
ἐπηδεκέσ – Existență în spațiu → Lo-
cuire, rezidență
ἐπηδηαηάζζνκαη – Cantitate →
Adăugare, scădere
ἐπηδίδσκη – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
ἐπηδηνξζόσ – Aranjare, Organizare →
Organizare
ἐπηδύσ – Mișcări lineare → Coborâre
ἐπηείθεηα – Calități morale și etice →
Amabilitate, blândețe
ἐπηεηθήο – Calități morale și etice →
Amabilitate, blândețe
ἐπηζαλάηηνο – Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte
ἐπηζπκέσ – Atitudini și emoții →
Dorință puternică; Atitudini și emoții
→ Dorință puternică
ἐπηζπκεηήο – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
ἐπηθαζίδσ – Poziții ale corpului → Sta
jos/a ședea
ἐπηθαιένκαη – Grupuri de oameni →
Socio-religios; Comunicare → Cerere;
Instanțe și proceduri legale → Audiere
judiciară, anchetă
ἐπηθάιπκκα – Cunoaștere → De-
monstrat, dovedit, cunoscut
ἐπηθαιύπησ – Reconciliere → Iertare
ἐπίθεηκαη – Impact fizic → Apăsare;
Aspect → Continuare; Putere, forță →
Putere, forță; Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ἐπηθέιισ – Activități maritime →
Activități maritime
἖πηθνύξεηνο – Grupuri de oameni →
Filozofic
ἐπηθνπξία – Ajutor, purtare de grijă →
298
Ajutor
ἐπηιακβάλνκαη – Învățare → Surprin-
dere; Gândire → Cugetare, gândire
ἐπηιαλζάλνκαη – Memorie → Uitare;
Memorie → Reamintire
ἐπηιέγνκαη – Gândire → Alegere,
selecție, preferință
ἐπηιείπσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare
ἐπηιείρσ – Stări și procese fiziologice
→ Procese care implică gura
ἐπηιύσ – Gândire → Decizie, conclu-
zie; Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare
ἐπηκειένκαη – Gândire → Cugetare,
gândire; Ajutor, purtare de grijă →
Grijă
ἐπηκει῵ο – Gândire → Cugetare,
gândire
ἐπηλεύσ – Comunicare → Acord
ἐπηνξθέσ – Comunicare → Jurământ;
Comunicare → Jurământ
ἐπίνξθνο – Comunicare → Jurământ
ἐπηνύζηνο – Timp → Unități de timp
cu referire la alte unități sau puncte de
timp
ἐπηπίπησ – Asociere → Salutări,
îmbrățișări, sărutări
ἐπηπιήζζσ – Comunicare → Mustrare
ἐπηπνζέσ – Atitudini și emoții →
Dorință puternică; Atitudini și emoții
→ Dragoste, afecțiune, compasiune
ἐπηπόζεηνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
ἐπηξάπησ – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
ἐπηξίπησ – Mișcări lineare → Arunca,
a azvârli; Atitudini și emoții → Îngri-
jorare, anxietate, pace; Cazualitate →
Responsabilitate
ἐπίζεκνο – Cunoaștere → Demons-
trat, dovedit, cunoscut
ἐπηζθέπηνκαη – Gândire → Alegere,
selecție, preferință; Existență în spațiu
→ Existența într-un loc
ἐπηζθεπάδνκαη – Gata, pregătit →
Gata, pregătit
ἐπηζθηάδσ – Stări și evenimente fizice
→ Întuneric
ἐπηζθνπέσ – Gândire → Cugetare,
gândire; Ajutor, purtare de grijă →
Grijă; Activități religioase → Roluri și
funcții
ἐπηζθνπή – Asociere → Vizită; Aju-
tor, purtare de grijă → Grijă; Activități
religioase → Roluri și funcții
ἐπίζθνπνο – Ajutor, purtare de grijă
→ Grijă; Activități religioase → Ro-
luri și funcții
ἐπηζπάνκαη – Activități religioase →
Dedicare, consacrere
ἐπηζπείξσ – Agricultură →
Agricultură
ἐπίζηακαη – Cunoaștere →
Cunoaștere; Înțelegere → Înțelegere
ἐπίζηαζηο – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace; Ajutor,
purtare de grijă → Grijă
ἐπηζηάηεο – Statut → Statut sau rang
înalt
ἐπηζηέιισ – Comunicare → Limba
scrisă
ἐπηζηνιή – Obiecte și unelte → Unelte
de scris; Comunicare → Limba scrisă
ἐπηζηνκίδσ – Comunicare → Tăcere
ἐπηζηξέθσ – Mișcări lineare →
Întoarcere; Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare; Credințe,
păreri, opinii → Schimbare de opinie;
Comportament → Schimbarea com-
portamentului
ἐπηζπλάγνκαη – Mișcări lineare →
Adunare, strângere
ἐπηζπλάγσ – Mișcări lineare → Adu-
nare, strângere
ἐπηζπλαγσγή – Mișcări lineare →
Adunare, strângere
ἐπηζπληξέρσ – Mișcări lineare →
Adunare, strângere
ἐπηζθαιήο – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Pericol
ἐπηζρύσ – Aspect → Stăruință,
osteneală
ἐπηζσξεύσ – Cantitate → Creștere,
descreștere
ἐπηηαγή – Comunicare → Poruncă,
ordin; Control, regulă → Autoritate
ἐπηηειέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla
ἐπηηήδεηνο – Posesie, transfer, schimb
→ Nevoie, lipsă
ἐπηηίζεκη – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Cauzarea de probleme, dificultăți;
Comunicare → Nume; Existență în
spațiu → Așezare, plasare; Cazualitate
→ Cauza experienței
ἐπηηηκάσ – Comunicare → Poruncă,
ordin; Comunicare → Mustrare
ἐπηηξνπή – Control, regulă → Autori-
tate
ἐπίηξνπνο – Călăuzire, discipulat →
Conducere; Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
ἐπηηπγράλσ – Posesie, transfer, schimb
→ Câștig, pierdere
ἐπηθαίλνκαη – Stări și experiențe sen-
zoriale → Văz
ἐπηθαλήο – Caracteristici ale obiecte-
lor → Glorios
ἐπηθέξσ – Cazualitate → Cauza
experienței
ἐπηρεηξέσ – Aspect → Încercare
ἐπηρέσ – Activități care implică lichi-
de sau substanțe → Mișcări de lichide
sau corpuri
ἐπηρνξεγέσ – Cantitate → Adăugare,
scădere
ἐπνηθνδνκέσ – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
ἐπνλνκάδνκαη – Comunicare → Nume
ἐπνπηεύσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
ἔπνο – Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare
ἐπνπξάληνο – Univers → Regiuni
deasupra pământului; Univers →
Corpuri cereşti; Ființe și forțe supra-
naturale → Ființe supranaturale
ἑπηά – Numerale → Cardinale
ἑπηάθηο – Numerale → Cardinale ale
timpului
ἑπηαθηζρίιηνηαηα – Numerale → Car-
dinale
299
Ἔξαζηνο – Nume → Persoane
ἐξαπλάσ – Învățare → Încercarea de a
învăța
ἐξγάδνκαη – A face → Lucrare; Pose-
sie, transfer, schimb → Câștig, aface-
ri; Cazualitate → Evenimente cuatifi-
cabile
ἐξγαζία – Comportament → Compor-
tament, conduită; Posesie, transfer,
schimb → Câștig, afaceri
ἐξγάηεο – Comportament → Compor-
tament, conduită; A face → Lucrare
ἔξγνλ – A face → Facere, îndeplinire;
A face → Facere, îndeplinire; A face
→ Lucrare
ἐξεζίδσ – Calități morale și etice →
Resentiment; Cazualitate → Agent
marcat de verb
ἐξείδσ – Mișcări lineare → Mișcare,
venire, plecare
ἐξεύγνκαη – Comunicare → Informa-
re, anunț, veste
ἐξεκία – Univers → Regiuni nelocuite
ἐξεκόνκαη – Violență → Distrugere
ἔξεκνο – Ajutor, purtare de grijă →
Abandon; Existență în spațiu → Lo-
cuire, rezidență
ἐξήκσζηο – Violență → Distrugere;
Activități religioase → Pângărit, ne-
curat, obișnuit/comun !
ἐξίδσ – Comunicare → Ceartă, con-
flict
ἐξηζεία – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate; Calități morale și
etice → Resentiment
ἔξηνλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele; Trup, părți
ale trupului → Părți ale trupului
ἔξηο – Dușmănie, conflict → Conflict,
luptă
ἔξηθνο – Animale → Animale
἗ξκ᾵ο – Nume → Persoane
ἑξκελεία – Comunicare → Interpreta-
re, înțeles, explicare
ἑξκελεύσ – Comunicare → Interpre-
tare, înțeles, explicare
἗ξκ῅ο – Nume → Persoane
἗ξκνγέλεο – Nume → Persoane
300
ἑξπεηόλ – Animale → Reptile şi
târâtoare
ἐξπζξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Culoare
ἔξρνκαη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare; A fi,
a deveni, a exista, a se întâmpla →
Întâmpla; Mișcări lineare → Mișcare,
venire, plecare; Mișcări lineare →
Venire, ajungere; Calități morale și
etice → Ipocrizie, prefăcătorie; Relații
→ Rezultat
ἐξσηάσ – Comunicare → Cerere;
Comunicare → Întrebare, răspuns
ἐζζίσ – Violență → Distrugere; Stări
și procese fiziologice → Mâncare,
băutură; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri
἗ζιί – Nume → Persoane
ἐζκπξληζκέλνο – Obiecte și unelte →
Medicamente
ἔζνπηξνλ – Obiecte și unelte → Di-
verse
ἑζπέξα – Timp → Unități definite de
timp
἗ζξώκ – Nume → Persoane
ἑζζόνκαη – Calități morale și etice →
Răutate
ἔζηηλ – Relații → Echivalență
ἔζραηνο – Ordine → Ordine; Statut →
Statut sau rang inferior
ἐζράησο – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
ἔζσ – Grupuri de oameni → General;
Facultăți psihologice → Facultăți psi-
hologice; Poziții spațiale → Printre,
între
ἔζσζελ – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice; Poziții spațiale
→ Printre, între; Mișcare și extindere
în spațiu → Deplasare de la o sursă
ἐζώηεξνο – Poziții spațiale → Printre,
între
ἑηαῖξνο – Asociere → Asociat, aso-
ciere
ἑηεξόγισζζνο – Comunicare →
Limbă
ἑηεξνδηδαζθαιέσ – Comunicare →
Predare, învățare
ἑηεξνδπγέσ – Asociere → Asociat,
asociere
ἔηε – Timp → Durate de timp fără re-
ferire la puncte sau unități ale timpului
ἔηη – Cantitate → Adăugare, scădere;
Relații → Contrast
ἑηνηκάδσ – Gata, pregătit → Gata,
pregătit
ἑηνηκαζία – Gata, pregătit → Gata,
pregătit
ἕηνηκνο – Gata, pregătit → Gata,
pregătit
ἔηνο – Timp → Unități definite de
timp
εὖ – Calități morale și etice →
Bunătate
἖ὕα – Nume → Persoane
εὐαγγειίδσ – Comunicare → Infor-
mare, anunț, veste
εὐαγγέιηνλ – Comunicare → Infor-
mare, anunț, veste
εὐαγγειηζηήο – Activități religioase →
Roluri și funcții
εὐαξεζηέσ – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare
εὐάξεζηνο – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare
἖ὔβνπινο – Nume → Persoane
εὐγελήο – Învățare → Dispoziția de a
învăța; Statut → Statut sau rang înalt
εὐδία – Stări și evenimente fizice →
Vreme
εὐδνθέσ – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare; Atitudini și
emoții → Bucura, a se ~ de, a-și găsi
plăcerea în; Gândire → Alegere,
selecție, preferință
εὐδνθία – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere; Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare
εὐεξγεηέσ – Calități morale și etice →
Bunătate
εὐεξγέηεο – Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
εὐζεῖα – Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
εὔζεηνο – Valoare → Util, inutil;
Adecvat, inadecvat → Adecvat, ina-
decvat
εὐζπδξνκέσ – Activități maritime →
Activități maritime
εὔζπκνο – Atitudini și emoții → Încu-
rajare, consolare
εὐζύλσ – Activități maritime →
Activități maritime; Caracteristici ale
obiectelor → Drept, strâmb
εὐζύο – Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Calități
morale și etice → Dreptate,
neprihănire
εὐζύηεο – Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
εὐθαηξέσ – Timp → Punct în timp
fără referire la alte puncte în timp;
Timp → Durate de timp fără referire
la puncte sau unități ale timpului
εὐθαηξία – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp
εὔθαηξνο – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp
εὔθνπνο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Ușor
εὐιαβένκαη – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare; Activități reli-
gioase → Practici religioase
εὐιαβήο – Activități religioase →
Practici religioase
εὐινγέσ – Comunicare → Laudă;
Comunicare → Binecuvântare, bles-
tem; Calități morale și etice → Prie-
tenos, respingător
εὐινγεηόο – Comunicare → Laudă
εὐινγία – Comunicare → Flatare,
măgulire; Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Calități morale și etice →
Prietenos, respingător
εὐινγίαηο – Cantitate → Abundență,
exces, risipă
εὐκεηάδνηνο – Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da
἖ὐλίθε – Nume → Persoane
εὐλνέσ – Gândire → Gânduri,
gândire; Credințe, păreri, opinii →
Acord, consens; Instanțe și proceduri
301
legale → Procese, cazuri
εὔλνηα – Atitudini și emoții → Zel,
devotament
εὐλνπρίδσ – Oameni → Bărbați; Oa-
meni → Bărbați
εὐλνῦρνο – Oameni → Bărbați; Oa-
meni → Bărbați; Oameni → Bărbați;
Control, regulă → Guvernare,
stăpânire
἖ὐνδία – Nume → Persoane
εὐνδόνκαη – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Situații sau circumstanțe favorabile;
Posesie, transfer, schimb → Câștig,
pierdere; Aspect → Completare, ter-
minare
εὐπάξεδξνλ – Activități religioase →
Roluri și funcții
εὐπεηζήο – Comunicare → Îndemn,
convingere
εὐπεξίζπαζηνο – Gândire → Gânduri,
gândire
εὐπεξίζηαηνο – Control, regulă →
Control
εὐπνξένκαη – Posesie, transfer,
schimb → Bogăție
εὐπνξία – Posesie, transfer, schimb →
Bogăție; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri
εὐπξέπεηα – Caracteristici ale obiecte-
lor → Frumos, urât
εὐπξόζδεθηνο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Situații sau circumstanțe favorabile;
Atitudini și emoții → Mulțumire, ac-
ceptare
εὐπξνζσπέσ – Calități morale și etice
→ Ipocrizie, prefăcătorie
἖ὐξαθύισλ – Stări și evenimente fi-
zice → Vânt
εὑξίζθνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare
εὑξίζθσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Învățare →
Învățare; Învățare → Descoperire
εὐξύρσξνο – Dimensiuni → Îngust,
larg
εὐζέβεηα – Activități religioase →
302
Practici religioase
εὐζεβέσ – Mod → Obligativitate
εὐζεβήο – Activități religioase →
Practici religioase
εὔζεκνο – Înțelegere → Ușor/dificil
εὔζπιαγρλνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
εὐζρεκόλσο – Adecvat, inadecvat →
Adecvat, inadecvat; Calități morale și
etice → Modestie, decență
εὐζρήκσλ – Caracteristici ale obiec-
telor → Frumos, urât; Statut → Statut
sau rang înalt
εὐηόλσο – Grad → Pozitiv-negativ
εὐηξαπειία – Comunicare → Niveluri
ale limbii
἖ὔηπρνο – Nume → Persoane
εὔθεκνο – Comunicare → Laudă
εὐθνξέσ – Stări și procese fiziologice
→ Coacere
εὐθξαίλνκαη – Atitudini și emoții →
Fericit, bucuros, vesel; Sărbători →
Sărbători
εὐθξαίλσ – Atitudini și emoții → Fe-
ricit, bucuros, vesel
἖ὐθξάηεο – Nume → Locuri
εὐθξνζύλε – Atitudini și emoții →
Fericit, bucuros, vesel
εὐραξηζηέσ – Atitudini și emoții →
Mulțumitor, recunoscător; Comunica-
re → Mulțumire
εὐράξηζηνο – Atitudini și emoții →
Mulțumitor, recunoscător; Comunica-
re → Mulțumire
εὐρή – Comunicare → Jurământ
εὔρνκαη – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere; Comunicare →
Rugăciune
εὔρξεζηνο – Valoare → Util, inutil
εὐςπρέσ – Atitudini și emoții →
Încurajare, consolare
εὐσδία – Caracteristici ale obiectelor
→ Parfum
ἐθάιινκαη – Mișcări lineare → Salt,
săritură
἖θέζηνο – Nume → Locuri; Nume →
Locuri
Ἔθεζνο – Nume → Locuri
ἐθεπξεηήο – Gândire → Plan, intenție
ἐθεκεξία – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
ἐθηθλένκαη – Mișcări lineare → Veni-
re, ajungere
ἐθίζηακαη – Poziții ale corpului → Sta
în picioare; Dușmănie, conflict →
Atac; Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Aspect →
Continuare
ἐθνξάσ – Gândire → Cugetare,
gândire
἖θξαίκ – Nume → Locuri
εθθαζα – Caracteristici ale obiectelor
→ Deschis, închis
ἐρζέο – Timp → Unități de timp cu
referire la alte unități sau puncte de
timp
ἔρζξα – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate
ἐρζξόο – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate
ἔρηδλα – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
ἐρόκελνο – Poziții spațiale → Lângă
ἔρσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Stări și procese fi-
ziologice → Boală, slăbiciune; Stări și
procese fiziologice → Boală,
slăbiciune; Stări și experiențe senzo-
riale → Auz; Credințe, păreri, opinii
→ Recunoaștere; Comunicare → Pre-
viziuni; Haine și podoabe → Haine și
podoabe; Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da; Capabil →
Capabil Cazualitate → Conținut; Ca-
zualitate → Experiență; Cazualitate →
Experiență
ἕσο – Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere); Timp
→ Durate de timp cu referire la anu-
mite puncte ale timpului; Grad →
Grad, cantitate; Mișcare și extindere în
spațiu → Scop, Țintă
δαβνπιώλ – Nume → Persoane; Nume
→ Locuri
δαθραῖνο – Nume → Persoane
δάξα – Nume → Persoane
δαραξίαο – Nume → Persoane
δάσ – Stări și procese fiziologice →
Viață, moarte; Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte; Comportament
→ Comportament, conduită
δεβεδαῖνο – Nume → Persoane
δεζηόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Fierbinte, căldicel, rece
δεῦγνο – Numerale → Perechi, colec-
tive
δεπθηεξία – Obiecte și unelte →
Legături
δεύο – Nume → Persoane
δέσ – Atitudini și emoții → Zel, de-
votament
δ῅ινο – Grad → Pozitiv-negativ;
Calități morale și etice → Invidie, ge-
lozie
δειόσ – Atitudini și emoții → Dorință
puternică; Atitudini și emoții → Dra-
goste, afecțiune, compasiune; Atitudi-
ni și emoții → Zel, devotament;
Calități morale și etice → Invidie, ge-
lozie
δεισηήο – Grupuri de oameni → So-
cio-politic; Atitudini și emoții → Zel,
devotament
δεκηόνκαη – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, pierdere
δελ᾵ο – Nume → Persoane
δεηέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Violență → Ucide-
re; Atitudini și emoții → Dorință, ce-
rere; Învățare → Încercarea de a
învăța; Comunicare → Cerere; Pose-
sie, transfer, schimb → Câștig, pier-
dere; Aspect → Încercare
δηδάληνλ – Plante → Plante care nu
sunt copaci
δνξνβαβέι – Nume → Persoane
δόθνο – Univers → Lumea
subpământeană; Stări și evenimente
fizice → Întuneric
δπγόο – Obiecte și unelte →
Agricultură și gospodărie; Obiecte și
unelte → Instrumente de măsură
303
δύκε – Alimente → Alimente; Calități
morale și etice → Ipocrizie,
prefăcătorie
δπκόσ – Alimente → Alimente
δώλε – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
δώλλπκη – Haine și podoabe → Haine
și podoabe; Haine și podoabe → Hai-
ne și podoabe
δῳνγνλέσ – Stări și procese fiziologi-
ce → Viață, moarte; Stări și procese
fiziologice → Viață, moarte
δῶνλ – Animale → Animale; Ființe și
forțe supranaturale → Ființe suprana-
turale
ἤ – Comparație → Comparație; Relații
→ Alternativă
἟γεκνλεύσ – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
἟γεκώλ – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire; Control, regulă →
Guvernare, stăpânire
἟γένκαη – Călăuzire, discipulat →
Conducere; Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
἟δέσο – Atitudini și emoții → Fericit,
bucuros, vesel
ἤδε – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp
἟δνλή – Atitudini și emoții → Dorință
puternică; Atitudini și emoții → Bu-
cura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
἟δύνζκνλ – Plante → Plante care nu
sunt copaci
ἥθσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Existență în
spațiu → Existența într-un loc
Ἠιί – Nume → Persoane
ειη – Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale
Ἠιίαο – Nume → Persoane
἟ιηθία – Timp → Unități nedefinite de
timp; Timp → Unități nedefinite de
timp; Dimensiuni → Înalt, jos, adânc
἟ιίθνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Mare, mic
304
ἥιηνο – Univers → Corpuri cereşti
ἧινο – Obiecte și unelte → Legături
἟κεῖο – Referenți discurs → Vorbitor
(exclusiv și inclusiv)
἟κέξα – Stări și evenimente fizice →
Lumină; Instanțe și proceduri legale
→ Condamnare, achitare; Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului; Timp → Du-
rate de timp fără referire la puncte sau
unități ale timpului; Timp → Durate
de timp fără referire la puncte sau
unități ale timpului; Timp → Unități
nedefinite de timp; Timp → Unități
definite de timp; Timp → Unități de-
finite de timp
἟κέηεξνο – Referenți discurs → Vor-
bitor (exclusiv și inclusiv)
἟κηζαλήο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ἥκηζπο – Numerale → Părți
fracționale
἟κίσξνλ – Timp → Unități definite de
timp
ἤπεξ – Comparație → Comparație
ἤπηνο – Calități morale și etice →
Amabilitate, blândețe
Ἤξ – Nume → Persoane
Ἡξῴδεο – Nume → Persoane
Ἡξῳδηαλνί – Grupuri de oameni →
Socio-politic
Ἡξῳδηάο – Nume → Persoane
Ἡξῳδίσλ – Nume → Persoane
Ἠζαΐαο – Nume → Persoane
Ἠζαῦ – Nume → Persoane
ἥζζσλ – Valoare → Bun, rău; Grad
→ Comparativ
἟ζπράδσ – Stări și procese fiziologice
→ Oboseală, odihnă; Comunicare →
Tăcere; Calități morale și etice →
Comportament pașnic
἟ζπρία – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Situații sau circumstanțe favorabile
἟ζύρηνο – Calități morale și etice →
Comportament pașnic
἟ηηάνκαη – Dușmănie, conflict →
Cucerire
ἥηηεκα – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare
἞ρέσ – Stări și evenimente fizice →
Sunete
ἦρνο – Stări și evenimente fizice →
Sunete
ζα – Mișcări lineare → Venire, ajun-
gere
ζαδαῖνο – Nume → Persoane
ζαδδαῖνο – Nume → Persoane
ζάιαζζα – Univers → Ape
ζάιπσ – Ajutor, purtare de grijă →
Grijă
ζακάξ – Nume → Persoane
ζακβένκαη – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ζάκβνο – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ζαλάζηκνλ – Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte
ζαλαηόσ – Aspect → Încetare
ζάπησ – Ajutor, purtare de grijă →
Grijă; Funerare → Funerare
ζάξα – Nume → Persoane
ζαξξέσ – Atitudini și emoții → Curaj,
îndrăzneală
ζάξζνο – Atitudini și emoții → Curaj,
îndrăzneală
ζαῦκα – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire; Atitudini și emoții
→ Surpriză, uimire
ζαπκάδσ – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire; Comunicare → Fla-
tare, măgulire
ζαπκάζηνο – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ζεά – Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale
ζεαηξίδσ – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
ζέαηξνλ – Construcții → Construcții
descoperite
ζεῖνλ – Substanțe naturale → Pământ,
nămol, nisip, roci
ζεῖνο – Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale
ζεηώδεο – Caracteristici ale obiectelor
→ Culoare
ζέιεκα – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere; Atitudini și emoții →
Dorință puternică; Gândire → Plan,
intenție
ζέισ – Atitudini și emoții → Dorință,
cerere; Atitudini și emoții → Bucura,
a se ~ de, a-și găsi plăcerea în; Gândi-
re → Plan, intenție; Credințe, păreri,
opinii → Opinie, punct de vedere;
Comunicare → Interpretare, înțeles,
explicare
ζεκέιηνλ – Relații → Bază
ζεκέιηνο – Construcții → Părți de
clădiri; Construcții → Părți de clădiri
ζεκειηόσ – Construcții → Părți de
clădiri; Credințe, păreri, opinii →
Încredere
ζενδίδαθηνο – Comunicare → Preda-
re, învățare
ζενκάρνο – Dușmănie, conflict →
Conflict, luptă
ζεόπλεπζηνο – Comunicare → Predi-
care, proclamare
ζεόο – Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale; Ființe și forțe
supranaturale → Ființe supranaturale;
Ființe și forțe supranaturale → Ființe
supranaturale
ζενζηπγήο – Calități morale și etice →
Ură, dușmănie
ζεόηεο – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale
ζεόθηινο – Nume → Persoane
ζεξαπεύσ – Stări și procese fiziologi-
ce → Sănătate, vigoare, putere; Aju-
tor, purtare de grijă → Servire
ζεξάπσλ – Ajutor, purtare de grijă →
Servire
ζεξίδσ – Agricultură → Agricultură
ζεξηζηήο – Agricultură → Agricultură
ζεξκαίλνκαη – Caracteristici ale
obiectelor → Fierbinte, căldicel, rece
ζέξκε – Caracteristici ale obiectelor
→ Fierbinte, căldicel, rece
ζέξνο – Timp → Unități definite de
timp
ζεζζαινληθεύο – Nume → Locuri
ζεζζαινλίθε – Nume → Locuri
305
ζεπδ᾵ο – Nume → Persoane
ζεσξέσ – Stări și experiențe senzoria-
le → Văz; Înțelegere → Ajungerea la
o înțelegere
ζεσξία – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz
ζήθε – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ζειάδσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Stări și procese
fiziologice → Mâncare, băutură
ζ῅ιπο – Caracteristici ale obiectelor
→ Bărbat, femeie
ζήξα – Obiecte și unelte → Capcane,
curse
ζεξηνκαρέσ – Dușmănie, conflict →
Conflict, luptă
ζεξίνλ – Animale → Animale; Calități
morale și etice → Rău, dăunător, des-
tructiv
ζεζαπξίδσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Valoare →
Valoros, fără valoare
ζεζαπξόο – Obiecte și unelte → Vase
şi containere; Valoare → Valoros, fără
valoare
ζηγγάλσ – Violență → Ucidere; Stări
și experiențe senzoriale → Tactil
ζιίβνκαη – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Întâmpina dificultăți
ζιίβσ – Impact fizic → Apăsare; Pro-
bleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Cauzarea
de probleme, dificultăți
ζιῖςηο – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Probleme,
necazuri
ζλεηόο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ζνξπβένκαη – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
ζνξπβέσ – Dușmănie, conflict →
Revoltă
ζόξπβνο – Stări și evenimente fizice
→ Sunete; Dușmănie, conflict →
Revoltă
ζξαύσ – Probleme, dificultăți, ușurare,
306
circumstanțe favorabile → Cauzarea
de probleme, dificultăți
ζξέκκα – Animale → Animale
ζξελέσ – Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur; Comunicare →
Cântec, lamentare; Funerare → Fune-
rare
ζξ῅λνο – Comunicare → Cântec, la-
mentare
ζξεζθεία – Activități religioase →
Practici religioase
ζξηακβεύσ – Dușmănie, conflict →
Cucerire; Dușmănie, conflict → Cuce-
rire
ζξίμ – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
ζξνένκαη – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
ζξόκβνο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ζξόλνο – Obiecte și unelte → Mobi-
lier; Control, regulă → Guvernare,
stăpânire
ζξύπησ – Impact fizic → Spargere,
străpungere
ζπάηεηξα – Nume → Locuri
ζπγάηεξ – Oameni → Persoane nea-
jutorate; Rudenie → Rude prin
descendență; Rudenie → Rude prin
descendență; Grupuri de oameni →
Socio-politic; Grupuri de oameni →
Socio-politic
ζπγάηξηνλ – Rudenie → Rude prin
descendență
ζύειια – Stări și evenimente fizice →
Vânt
ζύτλνο – Plante → Lemn şi produse
din lemn
ζπκίακα – Obiecte și unelte → Par-
fumuri şi tămâie
ζπκηαηήξηνλ – Obiecte și unelte →
Mobilier
ζπκηάσ – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
ζπκνκαρέσ – Comunicare → Ceartă,
conflict; Calități morale și etice →
Mânie, indignare
ζπκόνκαη – Calități morale și etice →
Mânie, indignare
ζπκόο – Atitudini și emoții → Dorință
puternică; Calități morale și etice →
Mânie, indignare
ζύξα – Construcții → Părți de clădiri;
Construcții → Părți de clădiri
ζπξεόο – Obiecte și unelte → Arme şi
armuri
ζπξίο – Construcții → Părți de clădiri
ζπξσξόο – Activități casnice →
Activități casnice
ζπζία – Activități religioase → Jertfă,
sacrificiu
ζπζηαζηήξηνλ – Obiecte și unelte →
Mobilier
ζύσ – Violență → Ucidere; Activități
religioase → Jertfă, sacrificiu
ζσκ᾵ο – Nume → Persoane
ζώξαμ – Obiecte și unelte → Arme şi
armuri; Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
Ἰάτξνο – Nume → Persoane
Ἰαθώβ – Nume → Persoane
Ἰάθσβνο – Nume → Persoane
ἴακα – Stări și procese fiziologice →
Sănătate, vigoare, putere
Ἰακβξ῅ο – Nume → Persoane
Ἰαλλαί – Nume → Persoane
Ἰάλλεο – Nume → Persoane
ἰάνκαη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare; Stări
și procese fiziologice → Sănătate, vi-
goare, putere
Ἰάξεη – Nume → Persoane
ἴαζπηο – Substanțe naturale → Pietre
şi materiale preţioase
Ἰάζσλ – Nume → Persoane
ἰαηξόο – Stări și procese fiziologice →
Sănătate, vigoare, putere
ἴδε – Indicatori discurs → Atenționare
ἰδίαλ – Cunoaștere → Cognoscibil
ἴδηνο – Rudenie → Rude de sânge;
Posesie, transfer, schimb → Proprie-
tate, avere; Natură, clasă, exemplu →
Distinct, unic; Referenți discurs →
Adresat
ἰδηώηεο – Învățare → Învățare
ἰδνύ – Indicatori discurs →
Atenționare
Ἰδνπκαία – Nume → Locuri
ἱδξώο – Trup, părți ale trupului →
Produse fiziologice
Ἰεδάβει – Nume → Persoane
Ἱεξάπνιηο – Nume → Locuri
ἱεξαηεία – Activități religioase → Ro-
luri și funcții
Ἰεξεκίαο – Nume → Persoane
ἱεξεύο – Activități religioase → Roluri
și funcții
Ἰεξηρώ – Nume → Locuri
ἱεξόζπηνο – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
ἱεξόλ – Construcții → Clădiri
ἱεξόο – Activități religioase → Practici
religioase
Ἱεξνζόιπκα – Nume → Locuri
Ἱεξνζνιπκίηεο – Nume → Locuri
ἱεξνζπιέσ – Activități religioase →
Profanare; Posesie, transfer, schimb
→ Furt, jaf
ἱεξόζπινο – Activități religioase →
Profanare; Posesie, transfer, schimb
→ Furt, jaf
ἱεξνπξγέσ – Activități religioase →
Roluri și funcții
Ἰεζζαί – Nume → Persoane
Ἰεθζάε – Nume → Persoane
Ἰερνλίαο – Nume → Persoane
Ἰεζνῦο – Nume → Persoane
ἱθαλόλ – Posesie, transfer, schimb →
Plată, preț
ἱθαλόο – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare; Cantitate →
Mulți, puțini (numărabil); Cantitate →
Mult, puțin (mulțime, colectiv, întin-
dere); Cantitate → Destul, suficient;
Adecvat, calificat → Adecvat, califi-
cat; Grad → Pozitiv-negativ; Grad →
Suficiență
ἱθαλόηεο – Adecvat, calificat →
Adecvat, calificat
ἱθαλόσ – Adecvat, calificat → Adec-
vat, calificat
ἱθεηεξία – Comunicare → Cerere
ἰθκάο – Substanțe naturale → Apă
Ἰθόληνλ – Nume → Locuri
307
ἱιαξόο – Atitudini și emoții → Fericit,
bucuros, vesel
ἱιαξόηεο – Atitudini și emoții → Feri-
cit, bucuros, vesel
ἱιάζθνκαη – Reconciliere → Iertare;
Calități morale și etice → Milă
ἱιαζκόο – Reconciliere → Iertare
ἱιαζηήξηνλ – Reconciliere → Iertare
ἵιεσο – Calități morale și etice →
Milă
Ἰιιπξηθόλ – Nume → Locuri
ἱκάο – Obiecte și unelte → Legături
ἵλα – Relații → Rezultat; Relații →
Țintă; Cazualitate → Conținut
Ἰόππε – Nume → Locuri
Ἰνξδάλεο – Nume → Locuri
ἰόο – Substanțe naturale → Metale;
Trup, părți ale trupului → Produse fi-
ziologice
Ἰνπδαία – Nume → Persoane; Nume
→ Locuri
Ἰνπδαΐδσ – Comportament → Ele-
mente specifice ale comportamentului
Ἰνπδατθόο – Nume → Persoane
Ἰνπδαῖνο – Nume → Persoane; Nume
→ Locuri
Ἰνπδατζκόο – Comportament → Ele-
mente specifice ale comportamentului
Ἰνύδαο – Nume → Persoane; Nume
→ Persoane; Nume → Locuri
Ἰνπιία – Nume → Persoane
Ἰνύιηνο – Nume → Persoane
Ἰνπλία – Nume → Persoane
Ἰνπλη᾵ο – Nume → Persoane
Ἰνῦζηνο – Nume → Persoane
ἱππεύο – Activități militare → Soldați,
ofițeri
ἵππνο – Animale → Animale
ἶξηο – Univers → Obiecte din
atmosferă
Ἰζαάθ – Nume → Persoane
ἰζάγγεινο – Ființe și forțe supranatu-
rale → Ființe supranaturale
Ἰζθαξηώζ – Nume → Persoane
ἴζνο – Natură, clasă, exemplu →
Omolog, echivalență
ἰζόηεο – Natură, clasă, exemplu →
Omolog, echivalență
308
ἰζόηηκνο – Natură, clasă, exemplu →
Omolog, echivalență
ἰζόςπρνο – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice
Ἰζξαήι – Nume → Persoane
Ἰζξαειίηεο – Nume → Persoane
Ἰζζαράξ – Nume → Persoane
ἵζηακαη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Existență;
Poziții ale corpului → Sta în picioare;
Poziții ale corpului → Sta în picioare;
Credințe, păreri, opinii → Opinie,
punct de vedere; Aspect → Încetare;
Existență în spațiu → Existența într-un
loc
ἵζηεκη – Gândire → Alegere, selecție,
preferință; Comunicare → Recoman-
dare, propunere; Posesie, transfer,
schimb → Plată, preț; Putere, forță →
Putere, forță; Putere, forță → Putere,
forță; Existență în spațiu → Așezare,
plasare
ἱζηνξέσ – Asociere → Vizită
ἰζρπξόο – Putere, forță → Putere,
forță; Grad → Pozitiv-negativ; Carac-
teristici ale obiectelor → Puternic,
slab; Statut → Statut sau rang înalt
ἰζρύο – Capabil → Capabil; Caracte-
ristici ale obiectelor → Puternic, slab
ἰζρύσ – Stări și procese fiziologice →
Sănătate, vigoare, putere; Capabil →
Capabil; Caracteristici ale obiectelor
→ Puternic, slab
ἴζσο – Mod → Probabil, improbabil
Ἰηαιία – Nume → Locuri
Ἰηαιηθόο – Nume → Locuri
Ἰηνπξαῖνο – Nume → Locuri
ἰρζύδηνλ – Animale → Peşti şi creaturi
marine
ἰρζύο – Animale → Peşti şi creaturi
marine
Ἰσαζάκ – Nume → Persoane
Ἰσαθείκ – Nume → Persoane
Ἰσαλάλ – Nume → Persoane
Ἰσάλλα – Nume → Persoane
Ἰσαλλ᾵ο – Nume → Persoane
Ἰσάλλεο – Nume → Persoane
Ἰώβ – Nume → Persoane
Ἰσβήδ – Nume → Persoane
Ἰσδά – Nume → Persoane
Ἰσήι – Nume → Persoane
Ἰσλάζαο – Nume → Persoane
Ἰσλάκ – Nume → Persoane
Ἰσλ᾵ο – Nume → Persoane
Ἰσξάκ – Nume → Persoane
Ἰσξίκ – Nume → Persoane
Ἰσζαθάη – Nume → Persoane
Ἰσζ῅ο – Nume → Persoane
Ἰσζήθ – Nume → Persoane
Ἰσζήρ – Nume → Persoane
Ἰσζίαο – Nume → Persoane
ἰ῵ηα – Comunicare → Limba scrisă
θαζά – Comparație → Comparație
θαζαίξεζηο – Capabil → Capabil
θαζαηξέσ – Mișcări lineare → Co-
borâre; Mișcări lineare → Purta;
Violență → Distrugere
θαζαίξσ – Agricultură → Agricultură
θαζάπεξ – Comparație → Comparație
θαζάπησ – Atașament → Prindere,
ținere
θαζαξίδσ – Stări și procese fiziologice
→ Sănătate, vigoare, putere; Activități
religioase → Purificare, curățire; Ca-
racteristici ale obiectelor → Curat,
murdar
θαζαξόο – Activități religioase → Pu-
rificare, curățire; Caracteristici ale
obiectelor → Curat, murdar
θαζέδξα – Obiecte și unelte → Mobi-
lier
θαζέδνκαη – Poziții ale corpului → Sta
jos/a ședea
θαζεμ῅ο – Ordine → Ordine
θαζεύδσ – Stări și procese fiziologice
→ Somn, deșteptare; Stări și procese
fiziologice → Viață, moarte
θαζεγεηήο – Comunicare → Predare,
învățare
θαζεκεξηλόο – Timp → Unități defi-
nite de timp
θαζίδσ – Poziții ale corpului → Sta
jos/a ședea; Existență în spațiu →
Rămânere; Statut → Statut sau rang
înalt
θαζίζηεκη – Control, regulă → De-
semnare funcție
θαζό – Grad → Grad, cantitate
θαζνπιίδσ – Activități militare →
Înarmare
θαζνξάσ – Învățare → Învățare
θαζώο – Relații → Cauză și/sau motiv
θαί – Relații → Adaos; Relații →
Adiție; Relații → Adiție; Indicatori
discurs → Tranziție; Indicatori discurs
→ Accentuare
θατάθαο – Nume → Persoane
θάτλ – Nume → Persoane
θατλάκ – Nume → Persoane
θαηλόο – Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut; Natură, clasă,
exemplu → Nou, vechi
(non-temporal)
θαηλόηεξνλ – Timp → Punct în timp
cu referire la alte puncte în timp
θαηλόηεο – Natură, clasă, exemplu →
Nou, vechi (non-temporal); Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului
θαίπεξ – Relații → Concesie
θαηξόο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Situații sau circumstanțe favorabile;
Timp → Punct în timp fără referire la
alte puncte în timp; Timp → Unități
nedefinite de timp
θαῖζαξ – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire; Nume → Persoane
θαηζάξεηα – Nume → Locuri
θαίηνη – Relații → Concesie
θαίσ – Stări și evenimente fizice →
Ardere
θαθία – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Probleme,
necazuri; Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv; Calități
morale și etice → Ură, dușmănie
θαθνήζεηα – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
θαθνινγέσ – Comunicare → Insultă,
calomnie
θαθνπαζέσ – Stări și experiențe sen-
zoriale → Durere
309
θαθνπνηέσ – Calități morale și etice
→ Rău, dăunător, destructiv
θαθνπνηόο – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
θαθόο – Violență → Rănire, lovire;
Valoare → Bun, rău; Calități morale și
etice → Rău, dăunător, destructiv
θαθνπρέσ – Calități morale și etice →
Răutate
θαθόσ – Violență → Rănire, lovire;
Calități morale și etice → Ură,
dușmănie
θαθ῵ο – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune; Adevărat, fals →
Exact, inexact; Grad → Pozi-
tiv-negativ
θαιάκε – Plante → Părţile plantelor
θάιακνο – Plante → Plante care nu
sunt copaci; Plante → Părţile plante-
lor; Obiecte și unelte → Unelte de
scris; Obiecte și unelte → Instrumente
de măsură
θαιέσ – Comunicare → Nume; Co-
municare → Nume; Comunicare →
Chemare; Comunicare → Invitație
θαιιηέιαηνο – Plante → Copaci
θαινδηδάζθαινο – Comunicare →
Predare, învățare
θαινὶ – Nume → Locuri
θαινπνηέσ – Calități morale și etice
→ Bunătate
θαιόο – Valoare → Bun, rău; Valoare
→ Avantajos, dezavantajos; Adecvat,
inadecvat → Adecvat, inadecvat; Ca-
racteristici ale obiectelor → Frumos,
urât; Statut → Statut sau rang înalt;
Calități morale și etice → Bunătate
θάιπκκα – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
θαιύπησ – Caracteristici ale obiectelor
→ Acoperit
θαι῵ο – Comunicare → Cerere; Va-
loare → Bun, rău; Adevărat, fals →
Exact, inexact; Grad → Pozi-
tiv-negativ
θάκεινο – Animale → Animale
θάκηλνο – Construcții → Construcții
diverse
310
θακκύσ – Învățare → Dispoziția de a
învăța
θάκλσ – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune; Atitudini și emoții
→ Descurajare
θάκπησ – Activități religioase →
Închinare, reverență
θἄλ – Relații → Concesie
θαλά – Nume → Locuri
θαλδάθε – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire; Nume → Persoane
θαλώλ – Comunicare → Lege, regulă,
precept; Spațiu → Loc, spațiu
θαπειεύσ – Posesie, transfer, schimb
→ Câștig, afaceri
θαπλόο – Univers → Obiecte din
atmosferă
θαππαδνθία – Nume → Locuri
θαξδία – Atitudini și emoții → Dra-
goste, afecțiune, compasiune; Atitudi-
ni și emoții → Curaj, îndrăzneală;
Atitudini și emoții → Tristețe, regret;
Atitudini și emoții → Tristețe, regret;
Facultăți psihologice → Facultăți psi-
hologice; Învățare → Dispoziția de a
învăța; Memorie → Stocare de
informații; Gândire → Gânduri,
gândire; Gândire → Decizie, conclu-
zie; Poziții spațiale → Printre, între
Calități morale și etice → Sfânt, curat
θαξδηνγλώζηεο – Cunoaștere →
Cunoaștere
θαξπόο – Plante → Fructe; Rudenie
→ Rude prin descendență; Rudenie →
Rude prin descendență; A fi, a deveni,
a exista, a se întâmpla → Existență;
Stări și procese fiziologice → Coa-
cere; A face → Facere, îndeplinire;
Agricultură → Agricultură
θάξπνο – Nume → Persoane
θαξπνθνξέσ – Stări și procese fizi-
ologice → Coacere
θαξπνθόξνο – Stări și procese fiziolo-
gice → Coacere
θαξηεξέσ – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
θαξπ῵ηνο – Nume → Locuri
θάξθνο – Plante → Lemn şi produse
din lemn
θαη – Cunoaștere → Cognoscibil;
Poziții spațiale → Înainte
θαηά – Cunoaștere → Cognoscibil;
Credințe, păreri, opinii → Presupu-
nere; Instanțe și proceduri legale →
Acuzație; Întreg, părți → Părți; Timp
→ Punct în timp cu referire la alte
puncte în timp; Timp → Punct în timp
cu referire la alte puncte în timp;
Poziții spațiale → Printre, între;
Poziții spațiale → Înainte; Poziții
spațiale → Înainte; Poziții spațiale →
Vizavi, opus Mișcare și extindere în
spațiu → Scop, Țintă; Mișcare și ex-
tindere în spațiu → Direcție; Relații
→ Descriere; Relații → Relații pe
principiul corespondenței (izomorf-
ism); Relații → Țintă; Relații → Dis-
tribuire; Relații → Asociere; Cazuali-
tate → Girant, Garant; Cazualitate →
Opoziție
θαηαβαίλσ – Mișcări lineare → Co-
borâre
θαηαβάιινκαη – Existență în spațiu →
Așezare, plasare
θαηαβάιισ – Impact fizic → Lovituri;
Violență → Rănire, lovire
θαηαβαξέσ – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Cauzarea de probleme, dificultăți
θαηαβαξύλνκαη – Stări și procese fi-
ziologice → Somn, deșteptare
θαηάβαζηο – Mișcări lineare → Co-
borâre
θαηαβηβάδσ – Mișcări lineare → Co-
borâre
θαηαβνιή – A face → Creație
θαηαβξαβεύσ – Gândire → Evaluare,
discernământ
θαηαγγειεύο – Comunicare → Infor-
mare, anunț, veste
θαηαγγέιισ – Comunicare → Infor-
mare, anunț, veste
θαηαγειάσ – Comunicare →
Batjocură
θαηαγηλώζθσ – Gândire → Evaluare,
discernământ
θαηάγλπκη – Impact fizic → Spargere,
străpungere
θαηαγξάθσ – Comunicare → Limba
scrisă
θαηάγσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Activități maritime →
Activități maritime
θαηαγσλίδνκαη – Dușmănie, conflict
→ Cucerire
θαηάδεινο – Înțelegere → Ușor/dificil
θαηαδηώθσ – Învățare → Încercarea
de a învăța
θαηαηζρύλσ – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
θαηαθαίσ – Stări și evenimente fizice
→ Ardere
θαηαθαιύπηνκαη – Haine și podoabe
→ Haine și podoabe
θαηαθαπράνκαη – Comunicare →
Mândrie, laudă; Capabil → Capabil;
Calități morale și etice → Dispreț,
batjocură
θαηάθεηκαη – Poziții ale corpului →
Sta întins
θαηαθιάσ – Impact fizic → Spargere,
străpungere
θαηαθιείσ – Control, regulă →
Santinelă, strajă
θαηαθιεξνλνκέσ – Posesie, transfer,
schimb → Primire
θαηαθιύδσ – Stări și evenimente fizi-
ce → Evenimente care implică lichide
și substanțe
θαηαθνινπζέσ – Mișcări lineare →
Alergarea după
θαηαθόπησ – Impact fizic →
Străpungere, tăiere
θαηαθξεκλίδσ – Mișcări lineare →
Arunca, a azvârli
θαηαθξίλσ – Instanțe și proceduri le-
gale → Condamnare, achitare
θαηαθύπησ – Poziții ale corpului →
Îndoi, a se îndrepta
θαηαθπξηεύσ – Dușmănie, conflict →
Cucerire
θαηαιαιέσ – Comunicare → Insultă,
calomnie
θαηάιαινο – Comunicare → Insultă,
311
calomnie
θαηαιακβάλνκαη – Învățare →
Învățare
θαηαιακβάλσ – Înțelegere → Ajun-
gerea la o înțelegere; Control, regulă
→ Control; Control, regulă → Con-
fiscare, custodie; Dușmănie, conflict
→ Atac; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, pierdere
θαηαιέγσ – Comunicare → Limba
scrisă
θαηαιείπσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Mișcări li-
neare → Pleca, a se depărta; Gândire
→ Cugetare, gândire; Asociere →
Limitare; Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
θαηαιιάζζσ – Reconciliere →
Împăcare
θαηάιπκα – Construcții → Clădiri;
Construcții → Părți de clădiri
θαηαιύσ – Violență → Distrugere;
Violență → Distrugere; Asociere →
Ospitalitate; Putere, forță → Putere,
forță
θαηακαλζάλσ – Gândire → Gânduri,
gândire
θαηακαξηπξέσ – Comunicare →
Martor, mărturie
θαηαλαιίζθσ – Violență → Distrugere
θαηαλνέσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz; Gândire → Gânduri,
gândire; Gândire → Cugetare, gândi-
re; Înțelegere → Ajungerea la o
înțelegere
θαηαληάσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
θαηάλπμηο – Gândire → Gânduri,
gândire
θαηαλύζζνκαη – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
θαηαπαηέσ – Impact fizic → Apăsare;
Calități morale și etice → Dispreț,
batjocură
θαηαπαύσ – Stări și procese fiziologi-
ce → Oboseală, odihnă; Stări și pro-
cese fiziologice → Oboseală, odihnă
θαηαπέηαζκα – Obiecte și unelte →
312
Haine, piele şi obiecte din piele
θαηαπίλνκαη – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
θαηαπίλσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Violență → Dis-
trugere; Stări și procese fiziologice →
Procese care implică gura
θαηαπιέσ – Activități maritime →
Activități maritime
θαηαπνλένκαη – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
θαηαπνληίδνκαη – Mișcări lineare →
Coborâre
θαηαπνληίδσ – Mișcări lineare →
Coborâre
θαηαξάνκαη – Comunicare → Bine-
cuvântare, blestem
θαηαξγένκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Întâmpla; Control,
regulă → Eliberare
θαηαξγέσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Putere, forță
→ Putere, forță
θαηαξηζκένκαη – Asociere →
Apartenență
θαηαξηίδσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; A face →
Creație
θαηαζείσ – Comunicare → Comuni-
care non-verbală
θαηαζθάπησ – Violență → Distrugere
θαηαζθεπάδσ – Gata, pregătit → Gata,
pregătit; Gata, pregătit → Gata,
pregătit
θαηαζθελόσ – Obiecte și unelte →
Vase şi containere
θαηαζθήλσζηο – Obiecte și unelte →
Vase şi containere
θαηαζθνπέσ – Stări și experiențe
senzoriale → Văz
θαηάζθνπνο – Învățare → Încercarea
de a învăța
θαηαζνθίδνκαη – Calități morale și
etice → Abuz
θαηάζηεκα – Comportament →
Comportament, conduită
θαηαζηνιή – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
θαηαζηξνθή – Violență → Rănire, lo-
vire; Violență → Distrugere
θαηαζηξώλλπκη – Violență → Ucidere
θαηαζύξσ – Mișcări lineare → Codu-
ce, a aduce, a lua
θαηάζρεζηο – Posesie, transfer, schimb
→ Câștig, pierdere
θαηαηίζεκαη – Cazualitate →
Experiență
θαηαηνκή – Impact fizic →
Străpungere, tăiere
θαηαηξέρσ – Mișcări lineare → Aler-
gare
θαηαθέξνκαη – Stări și procese fizio-
logice → Somn, deșteptare; Stări și
procese fiziologice → Somn,
deșteptare
θαηαθέξσ – Gândire → Alegere,
selecție, preferință
θαηαθεύγσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Pericol, risc, siguranță,
salvare → Asigura, a fi în afara peri-
colului
θαηαθξνλέσ – Calități morale și etice
→ Dispreț, batjocură
θαηαθξνλεηήο – Calități morale și
etice → Dispreț, batjocură
θαηαρέσ – Activități care implică li-
chide sau substanțe → Mișcări de li-
chide sau corpuri
θαηαρζόληνο – Univers → Lumea
subpământeană
θαηαρξάνκαη – Comportament →
Comportament, conduită
θαηαςύρσ – Caracteristici ale obiec-
telor → Fierbinte, căldicel, rece
θαηείδσινο – Obiecte și unelte →
Icoane șo idoli
θαηέλαληη – Poziții spațiale → Vizavi,
opus
θαηεξγάδνκαη – A face → Facere,
îndeplinire
θαηέξρνκαη – Activități maritime →
Activități maritime
θαηεζζίσ – Violență → Distrugere;
Stări și procese fiziologice → Mânca-
re, băutură; Posesie, transfer, schimb
→ Cheltuială; Posesie, transfer,
schimb → Furt, jaf; Calități morale și
etice → Abuz
θαηεπζύλσ – Comportament →
Comportament, conduită
θαηέρσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Credințe,
păreri, opinii → Credință, veracitate;
Activități maritime → Activități mari-
time; Existență în spațiu → Existența
într-un loc
θαηεγνξέσ – Comunicare →
Acuzație, învinuire
θαηεγνξία – Comunicare → Acuzație,
învinuire
θαηήγσξ – Comunicare → Acuzație,
învinuire
θαηήθεηα – Atitudini și emoții →
Descurajare
θαηερέσ – Comunicare → Informare,
anunț, veste; Comunicare → Predare,
învățare
θαηηόνκαη – Substanțe naturale →
Metale
θαηηζρύσ – Dușmănie, conflict →
Cucerire
θαηνηθέσ – Existență în spațiu → Lo-
cuire, rezidență
θαηνηθία – Existență în spațiu → Lo-
cuire, rezidență
θαηνηθίδσ – Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
θαηνπηξίδνκαη – Stări și evenimente
fizice → Lumină; Stări și experiențe
senzoriale → Văz
θάησ – Poziții spațiale → Sus, Jos;
Mișcare și extindere în spațiu → Scop,
Țintă
θαηώηεξνο – Poziții spațiale → Sus,
Jos
θαησηέξσ – Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere)
θαῦδα – Nume → Locuri
θαπκαηίδσ – Stări și evenimente fizice
→ Ardere
θαπζηεξηάδνκαη – Învățare →
Dispoziția de a învăța
θαύζσλ – Stări și evenimente fizice →
Ardere
313
θαπράνκαη – Comunicare → Mândrie,
laudă
θαύρεκα – Atitudini și emoții →
Mândrie; Comunicare → Mândrie,
laudă; Comunicare → Mândrie, laudă
θαύρεζηο – Atitudini și emoții →
Mândrie
θαθαξλανύκ – Nume → Locuri
θεγρξεαί – Nume → Locuri
θεδξώλ – Nume → Locuri
θεῖκαη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Poziții ale cor-
pului → Sta întins; Existență în spațiu
→ Existența într-un loc
θεηξία – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
θείξσ – Impact fizic → Străpungere,
tăiere
θέιεπζκα – Comunicare → Poruncă,
ordin
θειεύσ – Comunicare → Poruncă, or-
din
θελνδνμία – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
θελόδνμνο – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
θελόο – Înțelegere → Lipsa capacității
de înțelegere; Posesie, transfer,
schimb → Nevoie, lipsă; Adevărat,
fals → Adevărat, fals; Relații → Re-
zultat; Relații → Țintă
θελνθσλία – Comunicare → Vorbire
necugetată
θελόσ – Putere, forță → Putere, forță;
Statut → Statut sau rang inferior
θέληξνλ – Obiecte și unelte →
Agricultură și gospodărie; Trup, părți
ale trupului → Părți ale trupului;
Violență → Ucidere; Stări și
experiențe senzoriale → Durere
θεληπξίσλ – Activități militare →
Soldați, ofițeri
θελ῵ο – Relații → Țintă
θεξαία – Comunicare → Limba scrisă
θεξακεύο – Obiecte și unelte → Vase
şi containere
θεξακηθόο – Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
314
θεξάκηνλ – Obiecte și unelte → Vase
şi containere
θέξακνο – Obiecte și unelte → Diver-
se
θεξάλλπκη – Activități care implică
lichide sau substanțe → Mișcări de
lichide sau corpuri; Întreg, părți →
Amestec
θέξαο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Putere, forță → Pu-
tere, forță; Caracteristici ale obiectelor
→ Formă
θεξάηηνλ – Plante → Fructe
θεξδαίλσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Posesie,
transfer, schimb → Câștig, afaceri
θέξδνο – Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri
θέξκα – Obiecte și unelte → Bani şi
monede
θεθάιαηνλ – Comunicare → Tipuri de
discurs; Posesie, transfer, schimb →
Plată, preț
θεθαιή – Construcții → Părți de
clădiri; Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului; Stări și procese fiziologi-
ce → Oboseală, odihnă; Statut →
Statut sau rang înalt
θεθαιηόσ – Impact fizic → Lovituri
θεθαιίο – Obiecte și unelte → Unelte
de scris
θεκόσ – Creșterea animalelor, pescuit
→ Creșterea animalelor, pescuit
θ῅λζνο – Posesie, transfer, schimb →
Taxă, tribut
θ῅πνο – Univers → Păşuni şi terenuri
cultivate
θεπνπξόο – Agricultură →
Agricultură
θεξίνλ – Alimente → Alimente
θήξπγκα – Comunicare → Predicare,
proclamare
θ῅ξπμ – Comunicare → Predicare,
proclamare
θεξύζζσ – Comunicare → Informare,
anunț, veste; Comunicare → Informa-
re, anunț, veste; Comunicare → Pre-
dicare, proclamare
θ῅ηνο – Animale → Peşti şi creaturi
marine
θεθ᾵ο – Nume → Persoane
θηβσηόο – Obiecte și unelte → Bărci şi
părţi de corabie; Obiecte și unelte →
Vase şi containere
θηζάξα – Obiecte și unelte → Instru-
mente muzicale
θηζαξίδσ – Obiecte și unelte → Ins-
trumente muzicale
θηζαξῳδόο – Obiecte și unelte → Ins-
trumente muzicale
θηιηθία – Nume → Locuri
θηλδπλεύσ – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Pericol; Pericol, risc,
siguranță, salvare → Auto-expunere la
pericole
θίλδπλνο – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Pericol
θηλέσ – Mișcări lineare → Mișcare,
venire, plecare; Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare; Mișcări ne-
lineare → Mișcări nelineare; Cazuali-
tate → Agent marcat de verb
θίλεζηο – Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare
θηλλάκσκνλ – Alimente → Condi-
mente
θίο – Nume → Persoane
θίρξεκη – Posesie, transfer, schimb →
Împrumut, dobândă
θιάδνο – Plante → Părţile plantelor
θιαίσ – Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur
θιάζκα – Impact fizic → Spargere,
străpungere
θιαῦδα – Nume → Locuri
θιαπδία – Nume → Persoane
θιαύδηνο – Nume → Persoane
θιάσ – Impact fizic → Spargere,
străpungere; Stări și procese fiziolo-
gice → Mâncare, băutură
θιείο – Obiecte și unelte → Diverse;
Posesie, transfer, schimb → Câștig,
pierdere
θιείσ – Atitudini și emoții → Dra-
goste, afecțiune, compasiune; Caracte-
ristici ale obiectelor → Deschis, închis
θιενπ᾵ο – Nume → Persoane
θιένο – Statut → Onoare, respect
θιέπηεο – Posesie, transfer, schimb →
Furt, jaf
θιέπησ – Posesie, transfer, schimb →
Furt, jaf
θι῅κα – Plante → Părţile plantelor
θιήκεο – Nume → Persoane
θιεξνλνκέσ – Posesie, transfer,
schimb → Primire; Posesie, transfer,
schimb → Primire
θιεξνλνκία – Posesie, transfer,
schimb → Primire; Posesie, transfer,
schimb → Primire
θιεξνλόκνο – Posesie, transfer,
schimb → Primire; Posesie, transfer,
schimb → Primire
θι῅ξνο – Obiecte și unelte → Diverse;
Gândire → Alegere, selecție,
preferință; Ajutor, purtare de grijă →
Încredere, încredințare; Control,
regulă → Desemnare funcție; Posesie,
transfer, schimb → Dărui, a da; Întreg,
părți → Părți
θιεξόσ – Gândire → Alegere,
selecție, preferință
θι῅ζηο – Comunicare → Chemare;
Statut → Poziție, rang
θιεηόο – Comunicare → Chemare;
Comunicare → Invitație
θιίβαλνο – Construcții → Construcții
diverse
θιίλε – Obiecte și unelte → Mobilier
θιηλίδηνλ – Obiecte și unelte → Mo-
bilier
θιίλσ – Mișcări lineare → Pleca, a se
depărta; Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare; Stări și procese fiziologice
→ Oboseală, odihnă; Aspect → Înce-
tare
θιηζία – Grupuri de oameni → Gener-
al
θιπδσλίδνκαη – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare
θισπ᾵ο – Nume → Persoane
θλήζνκαη – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere
θλίδνο – Nume → Locuri
315
θνδξάληεο – Obiecte și unelte → Bani
şi monede
θνηιία – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Trup, părți ale tru-
pului → Părți ale trupului; Stări și
procese fiziologice → Naștere, pro-
creere; Atitudini și emoții → Dorință
puternică
θνηλόο – Activități religioase →
Pângărit, necurat, obișnuit/comun !;
Posesie, transfer, schimb → Proprie-
tate, avere; Valoare → Valoros, fără
valoare; Relații → Asociere
θνηλόσ – Activități religioase →
Pângărit, necurat, obișnuit/comun !;
Activități religioase → Pângărit, ne-
curat, obișnuit/comun !
θνηλσλέσ – A face → Facere, îndepli-
nire; Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
θνηλσλία – Asociere → Asociat, aso-
ciere; Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da
θνηλσληθόο – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
θνηλσλόο – Asociere → Asociat, aso-
ciere
θνίηε – Obiecte și unelte → Mobilier;
Stări și procese fiziologice → Relații
sexuale; Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
θνηηώλ – Construcții → Părți de
clădiri
θόθθηλνλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
θόθθηλνο – Caracteristici ale obiecte-
lor → Culoare
θόθθνο – Plante → Fructe
θνιάδσ – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă
θνιαθεία – Comunicare → Flatare,
măgulire
θνιαθίδσ – Impact fizic → Lovituri;
Violență → Rănire, lovire
θνιιάνκαη – Atașament → Alipire,
unire; Cantitate → Creștere,
descreștere
θνιινύξηνλ – Obiecte și unelte →
316
Medicamente
θνιιπβηζηήο – Posesie, transfer,
schimb → Câștig, afaceri
θνινβόσ – Cantitate → Creștere,
descreștere
θνινζζαί – Nume → Locuri
θόιπνο – Univers → Regiuni deasupra
pământului; Univers → Ape; Obiecte
și unelte → Haine, piele şi obiecte din
piele; Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
θνιπκβάσ – Mișcări lineare → Înnot
θνιπκβήζξα – Construcții → Rezer-
voare pentru păstrarea apei
θνισλία – Univers → Centre populate
θνκάσ – Haine și podoabe → Haine și
podoabe
θόκε – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
θνκίδνκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Primire
θνκίδσ – Mișcări lineare → Purta;
Cazualitate → Cauza experienței
θνκςόηεξνλ – Stări și procese fiziolo-
gice → Sănătate, vigoare, putere
θνληάσ – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții; Calități morale și
etice → Ipocrizie, prefăcătorie
θνπή – Violență → Ucidere
θνπηάσ – Stări și procese fiziologice
→ Oboseală, odihnă; Atitudini și
emoții → Descurajare; A face → Lu-
crare
θόπνο – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Probleme,
necazuri
θνπξία – Trup, părți ale trupului →
Produse fiziologice
θόπξηνλ – Trup, părți ale trupului →
Produse fiziologice
θόπηνκαη – Funerare → Funerare
θόπησ – Impact fizic → Străpungere,
tăiere
θόξαμ – Animale → Păsări
θνξάζηνλ – Oameni → Femei
θνξβ᾵λ – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
θνξβαλ᾵ο – Construcții → Părți de
clădiri
θόξε – Nume → Persoane
θνξέλλπκη – Atitudini și emoții →
Încântare, plăcere; Posesie, transfer,
schimb → Suficient
θνξίλζηνο – Nume → Locuri
θόξηλζνο – Nume → Locuri
θνξλήιηνο – Nume → Persoane
θόξνο – Dimensiuni → Volum
θνζκέσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Frumos, urât
θνζκηθόο – Univers → Suprafaţa
pământului; Comportament → Ele-
mente specifice ale comportamentului
θόζκηνο – Adecvat, inadecvat →
Adecvat, inadecvat; Calități morale și
etice → Modestie, decență
θνζκνθξάησξ – Control, regulă →
Guvernare, stăpânire
θόζκνο – Univers → Univers, Creaţie;
Obiecte și unelte → Podoabe; Oameni
→ Ființe umane; Comportament →
Elemente specifice ale comportamen-
tului; Cantitate → Abundență, exces,
risipă
θνύαξηνο – Nume → Persoane
θνπκ – Poziții ale corpului → Sta în
picioare
θνπζησδία – Activități militare →
Armată
θνπθίδσ – Greutate → Greu, ușor
θόθηλνο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
θξάδσ – Comunicare → Vorbire
θξαηπάιε – Calități morale și etice →
Beție
θξαλίνλ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
θξάζπεδνλ – Obiecte și unelte →
Haine, piele şi obiecte din piele;
Obiecte și unelte → Podoabe
θξαηαηόνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Sănătate, vigoare, putere; Pu-
tere, forță → Putere, forță
θξαηαηόο – Putere, forță → Putere,
forță
θξαηέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Atașament →
Prindere, ținere; Control, regulă →
Control; Control, regulă → Confisca-
re, custodie; Aspect → Completare,
terminare
θξάηηζηνο – Statut → Statut sau rang
înalt
θξάηνο – Putere, forță → Putere, forță;
Putere, forță → Putere, forță
θξαπγή – Comunicare → Vorbire
θξέαο – Alimente → Alimente
θξείηησλ – Valoare → Bun, rău; Statut
→ Statut sau rang înalt
θξέκακαη – Atașament → Alipire,
unire; Relații → Dependență
θξεκάλλπκη – Atașament → Alipire,
unire
θξεκλόο – Univers → Forme de relief
θξήο – Nume → Locuri
θξήζθεο – Nume → Persoane
θξήηε – Nume → Locuri
θξηζή – Plante → Fructe
θξίζηλνο – Plante → Fructe
θξίκα – Instanțe și proceduri legale →
Condamnare, achitare
θξίλνλ – Plante → Plante care nu sunt
copaci
θξίλσ – Gândire → Decizie, conclu-
zie; Gândire → Alegere, selecție,
preferință; Gândire → Evaluare,
discernământ; Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire; Instanțe și proce-
duri legale → Condamnare, achitare;
Instanțe și proceduri legale → Con-
damnare, achitare
θξίζηο – Gândire → Evaluare,
discernământ; Gândire → Evaluare,
discernământ; Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă; Instanțe și proceduri legale
→ Condamnare, achitare; Instanțe și
proceduri legale → Condamnare,
achitare; Instanțe și proceduri legale
→ Condamnare, achitare
θξίζπνο – Nume → Persoane
θξηηήο – Instanțe și proceduri legale
→ Condamnare, achitare
θξηηηθόο – Instanțe și proceduri legale
→ Condamnare, achitare
θξνύσ – Impact fizic → Lovituri
317
θξύπηε – Cunoaștere → Necunoscut,
secret
θξππηόο – Cunoaștere → Necunoscut,
secret; Cunoaștere → Necunoscut, se-
cret
θξύπησ – Pericol, risc, siguranță, sal-
vare → Eliberat dintr-un pericol; Stări
și experiențe senzoriale → Văz; Stări
și experiențe senzoriale → Văz;
Cunoaștere → Necunoscut, secret
θξπζηαιιίδσ – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
θξύζηαιινο – Substanțe naturale →
Apă; Substanțe naturale → Pietre şi
materiale preţioase
θξπθαῖνο – Cunoaștere → Necunos-
cut, secret
θξπθῆ – Cunoaștere → Necunoscut,
secret
θηάνκαη – Pericol, risc, siguranță, sal-
vare → Scăpare din primejdie; Stări și
procese fiziologice → Relații sexuale;
Posesie, transfer, schimb → Câștig,
pierdere
θη῅κα – Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere
θη῅λνο – Animale → Animale
θηήησξ – Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere
θηίδσ – A face → Creație
θηίζηο – Univers → Univers, Creaţie;
Control, regulă → Autoritate; A face
→ Creație; A face → Creație
θηίζηεο – A face → Creație
θπβεία – Calități morale și etice →
Înșelătorie
θπβέξλεζηο – Călăuzire, discipulat →
Conducere
θπβεξλήηεο – Activități maritime →
Activități maritime
θπθιεύσ – Mișcări lineare → Încon-
jura
θπθιόζελ – Poziții spațiale → Împre-
jur
θπθιόσ – Mișcări lineare → Înconjura
θύθιῳ – Poziții spațiale → Împrejur
θπιίνκαη – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare
318
θπιιόο – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
θῦκα – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe
θύκβαινλ – Obiecte și unelte → In-
strumente muzicale
θύκηλνλ – Plante → Plante care nu
sunt copaci
θπλάξηνλ – Animale → Animale
θύπξηνο – Nume → Locuri
θύπξνο – Nume → Locuri
θύπησ – Poziții ale corpului → Îndoi,
a se îndrepta
θπξελαῖνο – Nume → Locuri
θπξήλε – Nume → Locuri
θπξήληνο – Nume → Persoane
θπξία – Statut → Statut sau rang înalt
θπξηαθόο – Ființe și forțe supranatu-
rale → Ființe supranaturale
θπξηεύσ – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
θύξηνο – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale; Control,
regulă → Guvernare, stăpânire; Pose-
sie, transfer, schimb → Proprietate,
avere; Statut → Statut sau rang înalt;
Statut → Statut sau rang înalt
θπξηόηεο – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
θπξόσ – Real, ireal → Real, ireal; Pu-
tere, forță → Putere, forță
θύσλ – Animale → Animale; Calități
morale și etice → Rău, dăunător, de-
structiv; Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
θ῵ινλ – Trup, părți ale trupului →
Trup
θσιύσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla
θώκε – Univers → Centre populate;
Grupuri de oameni → Socio-politic
θσκόπνιηο – Univers → Centre popu-
late
θ῵κνο – Calități morale și etice →
Beție
θώλσς – Animale → Insecte
θώο – Nume → Locuri
θσζάκ – Nume → Persoane
θσθόο – Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Comunicare → Vorbire
ιαγράλσ – Gândire → Alegere,
selecție, preferință; Gândire → Ale-
gere, selecție, preferință; Posesie,
transfer, schimb → Primire
ιάδαξνο – Nume → Persoane
ιαθάσ – Impact fizic → Dezbinare,
despărțire
ιαθηίδσ – Dușmănie, conflict →
Rezistență
ιαιέσ – Comunicare → Vorbire;
Comunicare → Vorbire
ιαιηά – Comunicare → Vorbire; Co-
municare → Vorbire
ιακβάλσ – Atașament → Prindere,
ținere; Atitudini și emoții → Curaj,
îndrăzneală; Credințe, păreri, opinii →
Axiome, acceptare ca adevăr; Control,
regulă → Guvernare, stăpânire; Haine
și podoabe → Haine și podoabe; Po-
sesie, transfer, schimb → Câștig,
pierdere; Calități morale și etice →
Abuz; Cazualitate → Evenimente cua-
tificabile; Cazualitate → Experiență;
Cazualitate → Cauza experienței
ιάκερ – Nume → Persoane
ιακπάο – Obiecte și unelte → Cande-
le, lumini; Obiecte și unelte → Can-
dele, lumini
ιακπξόο – Stări și evenimente fizice
→ Lumină; Caracteristici ale obiecte-
lor → Glorios; Caracteristici ale
obiectelor → Transparent
ιακπξόηεο – Stări și evenimente fizice
→ Lumină
ιακπξ῵ο – Calități morale și etice →
Extravaganță, necumpătare
ιάκπσ – Stări și evenimente fizice →
Lumină
ιαλζάλσ – Cunoaștere → Cunoaștere;
Cunoaștere → Necunoscut, secret;
Memorie → Uitare
ιαμεπηόο – Impact fizic →
Străpungere, tăiere
ιανδίθεηα – Nume → Locuri
ιανδηθεύο – Nume → Locuri
ιαόο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
ιάξπγμ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ιαζαία – Nume → Locuri
ιαηνκέσ – Impact fizic →
Străpungere, tăiere
ιαηξεύσ – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
ιάραλνλ – Plante → Plante care nu
sunt copaci
ιεββαῖνο – Nume → Persoane
ιεββεδαῖνο – Nume → Persoane
ιεγηώλ – Activități militare →
Armată; Nume → Persoane
ιέγσ – Credințe, păreri, opinii →
Opinie, punct de vedere; Comunicare
→ Vorbire; Comunicare → Interpre-
tare, înțeles, explicare
ιεῖκκα – Întreg, părți → Rest
ιεῖνο – Caracteristici ale obiectelor →
Aspru, neted/fin
ιείπσ – Posesie, transfer, schimb →
Nevoie, lipsă; Posesie, transfer,
schimb → Nevoie, lipsă; Mod → Ob-
ligativitate
ιεηηνπξγέσ – Ajutor, purtare de grijă
→ Servire; Activități religioase →
Practici religioase
ιεηηνπξγία – Ajutor, purtare de grijă
→ Servire
ιεηηνπξγηθόο – Ajutor, purtare de grijă
→ Servire
ιεηηνπξγόο – Ajutor, purtare de grijă
→ Servire
ιέληηνλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ιεπίο – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
ιέπξα – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune
ιεπξόο – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
ιεπηόλ – Obiecte și unelte → Bani şi
monede
ιεπεί – Nume → Persoane
ιεπί – Nume → Persoane
ιεπίο – Nume → Persoane
319
ιεπίηεο – Activități religioase → Ro-
luri și funcții
ιεπηηηθόο – Activități religioase →
Roluri și funcții
ιεπθαίλσ – Caracteristici ale obiecte-
lor → Culoare
ιεπθόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Culoare
ιέσλ – Animale → Animale
ιελόο – Construcții → Construcții di-
verse
ι῅ξνο – Comunicare → Vorbire
necugetată
ιῃζηήο – Dușmănie, conflict → Rebe-
liune; Posesie, transfer, schimb →
Furt, jaf
ιίαλ – Grad → Pozitiv-negativ
ιίβαλνο – Obiecte și unelte → Parfu-
muri şi tămâie
ιηβαλσηόο – Obiecte și unelte → Vase
şi containere
ιηβεξηῖλνο – Statut → Rob, liber
ιηβύε – Nume → Locuri
ιηζάδσ – Violență → Ucidere
ιίζηλνο – Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
ιίζνο – Substanțe naturale → Pământ,
nămol, nisip, roci; Substanțe naturale
→ Pământ, nămol, nisip, roci;
Substanțe naturale → Pietre şi mate-
riale preţioase
ιηζόζηξσηνλ – Construcții →
Construcții diverse
ιηθκάσ – Impact fizic → Apăsare
ιηκέλεο – Nume → Locuri
ιηκήλ – Univers → Ape
ιίκλε – Univers → Lumea
subpământeană; Univers → Ape
ιηκόο – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură
ιίλνλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele; Obiecte și
unelte → Haine, piele şi obiecte din
piele
ιίλνο – Nume → Persoane
ιηπαξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Glorios
ιίηξα – Greutate → Unități de măsură
320
ιίς – Orientare → Puncte cardinale
ινγεία – Posesie, transfer, schimb →
Câștig, pierdere
ιόγηα – Comunicare → Vorbire
ινγίδνκαη – Memorie → Stocare de
informații; Gândire → Gânduri,
gândire; Posesie, transfer, schimb →
Ține socoteala datoriilor
ινγηθόο – Genuin, aparent → Genuin,
aparent
ιόγηνο – Învățare → Învățare; Comu-
nicare → Niveluri ale limbii
ινγηζκόο – Gândire → Gânduri,
gândire
ινγνκαρέσ – Comunicare → Ceartă,
conflict
ιόγνο – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Cunoaștere →
Cunoștințe; Gândire → Gânduri,
gândire; Credințe, păreri, opinii →
Opinie, punct de vedere; Comunicare
→ Limba scrisă; Comunicare → Vor-
bire; Comunicare → Vorbire; Comu-
nicare → Predicare, proclamare;
Instanțe și proceduri legale →
Acuzație; Posesie, transfer, schimb →
Ține socoteala datoriilor Relații →
Cauză și/sau motiv
ιόγρε – Obiecte și unelte → Arme şi
armuri
ινηδνξέσ – Comunicare → Insultă,
calomnie
ινίδνξνο – Comunicare → Insultă,
calomnie
ινηκόο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri; Stări și procese
fiziologice → Boală, slăbiciune; Or-
dine → Ordine; Relații → Adiție
ινηπόο – Întreg, părți → Rest; Timp
→ Durate de timp cu referire la anu-
mite puncte ale timpului
ινπθ᾵ο – Nume → Persoane
ινύθηνο – Nume → Persoane
ινπηξόλ – Activități religioase → Bo-
tez
ινύσ – Activități care implică lichide
sau substanțe → Utilizarea lichidelor
ιύδδα – Nume → Locuri
ιπδία – Nume → Persoane
ιπθανλία – Nume → Locuri
ιπθανληζηί – Comunicare → Limbă
ιπθία – Nume → Locuri
ιύθνο – Animale → Animale; Calități
morale și etice → Rău, dăunător, des-
tructiv
ιπκαίλνκαη – Violență → Rănire, lo-
vire
ιππένκαη – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ιππέσ – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ιύπε – Atitudini și emoții → Tristețe,
regret; Atitudini și emoții → Tristețe,
regret
ιπζαλίαο – Nume → Persoane
ιπζίαο – Nume → Persoane
ιπζηηειεῖ – Valoare → Avantajos,
dezavantajos
ιύζηξα – Nume → Locuri
ιύηξνλ – Control, regulă → Eliberare
ιπηξόνκαη – Control, regulă → Elibe-
rare
ιπηξσηήο – Control, regulă → Elibe-
rare
ιπρλία – Obiecte și unelte → Candele,
lumini
ιύσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Mișcări lineare
→ Împrăștiere, risipire; Atașament →
Alipire, unire; Violență → Distrugere;
Călăuzire, discipulat → Supunere, ne-
ascultare; Control, regulă → Autorita-
te; Control, regulă → Eliberare
ισΐο – Nume → Persoane
ιώη – Nume → Persoane
κάαζ – Nume → Persoane
καγαδάλ – Nume → Locuri
καγδαιά – Nume → Locuri
καγδαιάλκαγεδάι – Nume → Locuri
καγδαιελή – Nume → Persoane
καγεδά – Nume → Locuri
καγεύσ – Activități religioase → Ma-
gie
κάγνο – Înțelegere → Capacitatea de a
înțelege; Activități religioase → Ma-
gie
καγώγ – Nume → Persoane
καδηάκ – Nume → Locuri
καζεηεύσ – Călăuzire, discipulat →
Ucenicie; Călăuzire, discipulat →
Ucenicie
καζεηήο – Învățare → Învățare;
Călăuzire, discipulat → Ucenicie
καζήηξηα – Călăuzire, discipulat →
Ucenicie
καζζαῖνο – Nume → Persoane
καζζάη – Nume → Persoane
καζζίαο – Nume → Persoane
καζνπζαιά – Nume → Persoane
καίλνκαη – Gândire → Gânduri,
gândire
καθαξίδσ – Atitudini și emoții → Fe-
ricit, bucuros, vesel
καθάξηνο – Atitudini și emoții → Fe-
ricit, bucuros, vesel
καθαξηζκόο – Atitudini și emoții →
Fericit, bucuros, vesel
καθεδνλία – Nume → Locuri
καθεδώλ – Nume → Locuri
κάθειινλ – Posesie, transfer, schimb
→ Câștig, afaceri
καθξάλ – Poziții spațiale → Lângă
καθξνζπκέσ – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență; Timp → Du-
rate de timp cu referire la anumite
puncte ale timpului
καθξνζπκία – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
καθξνζύκσο – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
καθξόο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului; Dimensiuni → Lung, scurt, de-
parte
καιαθία – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
καιαθόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Moale, calm; Calități morale și eti-
ce → Imoralitate sexuală
καιειεήι – Nume → Persoane
κάιηζηα – Grad → Pozitiv-negativ
κ᾵ιινλ – Relații → Contrast
κάιρνο – Nume → Persoane
321
κάκκε – Rudenie → Rude prin
descendență
κακσλ᾵ο – Posesie, transfer, schimb
→ Bogăție
καλαήλ – Nume → Persoane
καλαζζ῅ο – Nume → Persoane
καλζάλσ – Învățare → Învățare;
Învățare → Învățare; Înțelegere →
Ajungerea la o înțelegere
κάλλα – Alimente → Alimente
καληεύνκαη – Comunicare → Previ-
ziuni
καξαίλνκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență
καξαλα – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale
καξγαξίηεο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
κάξζα – Nume → Persoane
καξία – Nume → Persoane
καξηάκ – Nume → Persoane
κ᾵ξθνο – Nume → Persoane
κάξκαξνο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
καξηπξέσ – Comunicare → Martor,
mărturie; Comunicare → Martor,
mărturie
καξηπξία – Comunicare → Martor,
mărturie; Comunicare → Martor,
mărturie
καξηύξνκαη – Comunicare →
Afirmație, declarație; Comunicare →
Insistență
κάξηπο – Violență → Ucidere; Comu-
nicare → Martor, mărturie
καζάνκαη – Stări și procese fiziologice
→ Procese care implică gura
καζηηγόσ – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă
κάζηημ – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
καζηόο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
καηαηνινγία – Comunicare → Vorbire
necugetată
καηαηνιόγνο – Comunicare → Vorbire
necugetată
καηαηόνκαη – Valoare → Util, inutil
322
κάηαηνο – Valoare → Util, inutil
καηζάλ – Nume → Persoane
καηηαζά – Nume → Persoane
καηηαζίαο – Nume → Persoane
κάραηξα – Obiecte și unelte → Arme
şi armuri; Violență → Ucidere;
Pedeapsă, răsplată → Pedeapsă;
Dușmănie, conflict → Conflict, luptă;
Activități militare → Luptă
κάρνκαη – Dușmănie, conflict → Con-
flict, luptă
κεγαιεῖνλ – Putere, forță → Putere,
forță
κεγαιεηόηεο – Putere, forță → Putere,
forță
κεγάινη – Statut → Statut sau rang
înalt
κεγαινπξεπήο – Ființe și forțe supra-
naturale → Ființe supranaturale; Ca-
racteristici ale obiectelor → Frumos,
urât
κεγαιύλσ – Comunicare → Laudă;
Caracteristici ale obiectelor → Mare,
mic; Statut → Onoare, respect
κεγαισζύλε – Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale; Statut
→ Statut sau rang înalt
κέγαο – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire; Cantitate → Mult,
puțin (mulțime, colectiv, întindere);
Grad → Pozitiv-negativ; Caracteristici
ale obiectelor → Mare, mic; Statut →
Statut sau rang înalt
κεγηζηάλ – Statut → Statut sau rang
înalt
κέγηζηνο – Valoare → Important,
neimportant
κεζίζηακαη – Aspect → Încetare
κεζίζηεκη – Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare; Credințe,
păreri, opinii → Schimbare de opinie
κεζνδεία – Calități morale și etice →
Înșelătorie
κεζύζθνκαη – Calități morale și etice
→ Beție
κέζπζνο – Calități morale și etice →
Beție
κεζύσ – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură; Calități morale și
etice → Beție
κείδσλ – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
κέιαλ – Obiecte și unelte → Unelte de
scris
κέιαο – Caracteristici ale obiectelor
→ Culoare
κειεά – Nume → Persoane
κέιεη – Atitudini și emoții → Îngrijo-
rare, anxietate, pace; Gândire → Cu-
getare, gândire
κειεηάσ – Gândire → Plan, intenție;
Aspect → Continuare
κέιη – Alimente → Alimente
κειίζζηνο – Animale → Insecte
κειίηε – Nume → Locuri
κέιισ – Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Timp →
Durate de timp cu referire la anumite
puncte ale timpului; Timp → Durate
de timp cu referire la anumite puncte
ale timpului; Mod → Necesar, inutil
κέινο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Întreg, părți → Părți
κειρί – Nume → Persoane
κειρηζέδεθ – Nume → Persoane
κεκβξάλα – Obiecte și unelte →
Unelte de scris; Obiecte și unelte →
Unelte de scris
κέκθνκαη – Comunicare → Acuzație,
învinuire
κεκςίκνηξνο – Comunicare →
Acuzație, învinuire
κέλ – Relații → Adiție; Relații →
Contrast; Indicatori discurs →
Tranziție; Indicatori discurs → Ac-
centuare
κελλά – Nume → Persoane
κελνῦλ – Relații → Contrast
κέληνη – Relații → Contrast
κέλσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Aspect →
Continuare; Existență în spațiu →
Rămânere; Existență în spațiu →
Rămânere
κεξίδσ – Control, regulă → Desem-
nare funcție; Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da; Întreg, părți →
Împărțire
κέξηκλα – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace; Atitudini
și emoții → Îngrijorare, anxietate, pa-
ce
κεξηκλάσ – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
κεξίο – Univers → Arii guvernamen-
tal-administrative; Întreg, părți →
Părți
κεξηζκόο – Întreg, părți → Împărțire
κεξηζηήο – Întreg, părți → Împărțire
κέξνο – Grupuri de oameni → Gene-
ral; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri; Întreg, părți → Părți;
Întreg, părți → Părți; Grad →
Suficiență; Caracteristici ale obiectelor
→ Formă
κεζεκβξία – Timp → Punct în timp
cu referire la unități ale timpului
κεζηηεύσ – Credințe, păreri, opinii →
Acord, consens
κεζίηεο – Credințe, păreri, opinii →
Acord, consens; Reconciliere →
Împăcare
κεζνλύθηηνλ – Timp → Punct în timp
cu referire la unități ale timpului
κεζνπνηακία – Nume → Locuri
κέζνο – Poziții spațiale → Printre,
între; Poziții spațiale → Printre, între
κεζόηνηρνλ – Construcții → Ziduri și
împrejmuiri
κεζνπξάλεκα – Univers → Regiuni
deasupra pământului
κεζόσ – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite unități de timp
κεζηόο – Cantitate → Plin, gol; As-
pect → Stăruință, osteneală; Grad →
Suficiență
κεζηόσ – Cantitate → Plin, gol
κεηά – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Poziții
spațiale → Dincolo; Relații → Scop,
mijloace; Relații → Participare,
prezență; Relații → Asociere; Relații
→ Asociere; Relații → Combinație;
323
Cazualitate → Opoziție; Cazualitate
→ Beneficiu; Cazualitate →
Experiență
κεηαβαίλσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare;
Mișcări lineare → Mișcare, venire,
plecare
κεηαβάιινκαη – Credințe, păreri, opi-
nii → Schimbare de opinie
κεηάγσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua
κεηαδίδσκη – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
κεηάζεζηο – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare
κεηαθαιένκαη – Comunicare → Che-
mare
κεηαθηλέσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare
κεηαιακβάλσ – Posesie, transfer,
schimb → Primire
κεηαιιάζζσ – Aspect → Încetare
κεηακέινκαη – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret; Credințe, păreri, opinii
→ Schimbare de opinie
κεηακνξθόνκαη – A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Modificări de
stare; Natură, clasă, exemplu →
Înfățișare, aparență
κεηαλνέσ – Comportament →
Schimbarea comportamentului
κεηαμύ – Timp → Punct în timp cu
referire la alte puncte în timp; Poziții
spațiale → Printre, între; Relații →
Asociere
κεηαπέκπνκαη – Mișcări lineare →
Pleca, a se depărta
κεηαζηξέθσ – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Modificări de stare
κεηαζρεκαηίδσ – Natură, clasă,
exemplu → Înfățișare, aparență;
Relații → Relații pe principiul
corespondenței (izomorfism)
κεηαηίζεκαη – Asociere → Alăturare
κεηέρσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Asociere →
Apartenență; Asociere →
Apartenență; Posesie, transfer, schimb
324
→ Proprietate, avere
κεηεσξίδνκαη – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
κεηνηθίδσ – Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
κεηνρή – Asociere → Asociat, asocie-
re
κέηνρνο – Asociere → Asociat, aso-
ciere
κεηξέσ – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Dimensiuni → Măsură
κεηξεηήο – Dimensiuni → Volum
κεηξηνπαζέσ – Calități morale și etice
→ Amabilitate, blândețe
κεηξίσο – Grad → Pozitiv-negativ
κέηξνλ – Dimensiuni → Măsură
κέησπνλ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
κή – Cunoaștere → Necunoscut, se-
cret; Afirmație, negație → Marcatori
negativi; Calități morale și etice →
Atenție, neatenție; Relații → Țintă
κήγε – Afirmație, negație → Negații
clitice
κ῅δνο – Nume → Locuri
κ῅θνο – Dimensiuni → Lung, scurt,
departe
κεθύλνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Creștere
κεισηή – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
κήλ – Timp → Unități definite de timp
κελύσ – Comunicare → Informare,
anunț, veste
κήπνηε – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp; Mod →
Sigur, nesigur
κεξόο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
κήηεξ – Rudenie → Rude prin
descendență
κήηη – Afirmație, negație → Marcatori
negativi
κήηηγε – Indicatori discurs → Accen-
tuare
κεηξνιῴαο – Violență → Ucidere
κηαίλσ – Activități religioase →
Pângărit, necurat, obișnuit/comun !;
Calități morale și etice → Necurăție
κίαζκα – Calități morale și etice →
Necurăție
κίγκα – Întreg, părți → Amestec
κίγλπκη – Întreg, părți → Amestec
κηθξόο – Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere); Timp
→ Durate de timp fără referire la
puncte sau unități ale timpului; Grad
→ Pozitiv-negativ; Caracteristici ale
obiectelor → Mare, mic; Dimensiuni
→ Lung, scurt, departe; Statut → Sta-
tut sau rang inferior
κίιεηνο – Nume → Locuri
κίιηνλ – Dimensiuni → Lungime
κηκένκαη – Comportament → Intimi-
tate
κηκεηήο – Comportament → Intimitate
κηζέσ – Calități morale și etice →
Ură, dușmănie
κηζζαπνδνζία – Pedeapsă, răsplată →
Răsplată, recompensă
κηζζαπνδόηεο – Pedeapsă, răsplată →
Răsplată, recompensă
κίζζηνο – Posesie, transfer, schimb →
Împrumut, chirie
κηζζόνκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, chirie
κηζζόο – Pedeapsă, răsplată →
Răsplată, recompensă; Posesie, trans-
fer, schimb → Împrumut, chirie
κίζζσκα – Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, chirie
κηηπιήλε – Nume → Locuri
κηραήι – Nume → Persoane
κλ᾵ – Obiecte și unelte → Bani şi
monede
κλάζσλ – Nume → Persoane
κλεκεῖνλ – Construcții → Construcții
diverse
κλεκνλεύσ – Memorie → Memorare;
Memorie → Reamintire; Memorie →
Reamintire
κλεκόζπλνλ – Memorie → Memorare
κνγηιάινο – Comunicare → Vorbire
κόδηνο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
κνηραιίο – Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
κνηρεύσ – Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
κνηρόο – Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
κόιηο – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Dificil,
greu
κνιόρ – Nume → Persoane
κνιύλσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Curat, murdar
κνιπζκόο – Activități religioase →
Pângărit, necurat, obișnuit/comun !
κνκθή – Comunicare → Plângere
κνλή – Existență în spațiu → Locuire,
rezidență
κνλνγελήο – Natură, clasă, exemplu
→ Distinct, unic
κνλόνκαη – Rudenie → Rude de sânge
κόλνο – Natură, clasă, exemplu →
Distinct, unic; Natură, clasă, exemplu
→ Distinct, unic
κνλόθζαικνο – Stări și experiențe
senzoriale → Văz
κνξθή – Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter; Natură, clasă, exem-
plu → Înfățișare, aparență
κνξθόσ – Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter
κόξθσζηο – Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter
κνζρνπνηέσ – Obiecte și unelte →
Icoane șo idoli
κόζρνο – Animale → Animale
κνπζηθόο – Stări și evenimente fizice
→ Sunete
κόρζνο – A face → Lucrare
κηνρνο – Asociere → Asociat, asocie-
re
κπειόο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
κπένκαη – Învățare → Învățare
κῦζνο – Comunicare → Tipuri de
discurs
κπθάνκαη – Stări și evenimente fizice
→ Sunete
κπθηεξίδσ – Comunicare → Batjocură
325
κπιηθόο – Construcții → Construcții
diverse
κύινο – Construcții → Construcții di-
verse; Construcții → Construcții di-
verse
κύξα – Nume → Locuri
κπξηάο – Numerale → Numere,
nenumărabil
κπξίδσ – Obiecte și unelte → Parfu-
muri şi tămâie
κύξηνη – Numerale → Cardinale
κπξίνο – Numerale → Numere,
nenumărabil
κύξνλ – Obiecte și unelte → Parfu-
muri şi tămâie
κπζία – Nume → Locuri
κπζηήξηνλ – Cunoaștere → Necunos-
cut, secret
κπσπάδσ – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
κσκάνκαη – Comunicare → Critică
κ῵κνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Întinat, neîntinat
κσξαίλνκαη – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere; Caracteristici
ale obiectelor → Dulce, amar, fără
gust
κσξαίλσ – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
κσξία – Înțelegere → Lipsa capacității
de înțelegere
κσξνινγία – Comunicare → Vorbire
necugetată
κσξόο – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere; Înțelegere →
Lipsa capacității de înțelegere
κσυζ῅ο – Comunicare → Limba
scrisă; Nume → Persoane
λααζζώλ – Nume → Persoane
λαγγαί – Nume → Persoane
λαδαξά – Nume → Locuri
λαδαξελόο – Nume → Locuri
λαδσξαῖνο – Nume → Locuri
λαζάκ – Nume → Persoane
λαζαλαήι – Nume → Persoane
λαί – Afirmație, negație → Afirmație
λαηκάλ – Nume → Persoane
λαΐλ – Nume → Locuri
326
λαόο – Obiecte și unelte → Icoane șo
idoli; Construcții → Clădiri
λανύκ – Nume → Persoane
λαξαῖνο – Nume → Locuri
λάξδνο – Obiecte și unelte → Parfu-
muri şi tămâie
λάξθηζζνο – Nume → Persoane
λαπαγέσ – Activități maritime →
Activități maritime
λαύθιεξνο – Activități maritime →
Activități maritime
λαῦο – Obiecte și unelte → Bărci şi
părţi de corabie
λαύηεο – Activități maritime →
Activități maritime
λαρώξ – Nume → Persoane
λέα – Nume → Locuri
λεαλίζθνο – Oameni → Bărbați
λεθξόο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte; Valoare → Util, in-
util; Capabil → Capabil
λέθξσζηο – Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere
λενκελία – Sărbători → Sărbători
λένο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului; Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
λεόηεο – Timp → Unități nedefinite de
timp
λεόθπηνο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
λεύσ – Comunicare → Comunicare
non-verbală
λεθέιε – Univers → Obiecte din
atmosferă
λεθζαιίκ – Nume → Persoane; Nume
→ Locuri
λέθνο – Grupuri de oameni → General
λεσθόξνο – Activități religioase →
Roluri și funcții
λεσηεξηθόο – Timp → Unități nedefi-
nite de timp
λή – Relații → Bază
λήζσ – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
λεπηάδσ – Oameni → Copii
λήπηνο – Oameni → Copii
λεξεύο – Nume → Persoane
λεξί – Nume → Persoane
λεζίνλ – Univers → Pământul în con-
trast cu marea
λ῅ζνο – Univers → Pământul în con-
trast cu marea
λεζηεία – Sărbători → Sărbători
λεζηεύσ – Activități religioase →
Post
λ῅ζηηο – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură
λήθα – Nume → Persoane
λεθάιηνο – Calități morale și etice →
Auto-control, lipsă de auto-control
λήθσ – Gândire → Gânduri, gândire;
Calități morale și etice → Au-
to-control, lipsă de auto-control
λίγεξ – Nume → Persoane
ληθάλσξ – Nume → Persoane
ληθάσ – Dușmănie, conflict → Cuce-
rire
ληθόδεκνο – Nume → Persoane
ληθνιαΐηεο – Nume → Persoane
ληθόιανο – Nume → Persoane
ληθόπνιηο – Nume → Locuri
ληλεπίηεο – Nume → Locuri
ληπηήξ – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
λίπησ – Asociere → Ospitalitate;
Activități care implică lichide sau
substanțe → Utilizarea lichidelor;
Calități morale și etice → Umilință
λνέσ – Gândire → Gânduri, gândire;
Credințe, păreri, opinii → Opinie,
punct de vedere; Înțelegere →
Înțelegere
λόζνο – Rudenie → Rude prin
descendență
λνκή – Univers → Păşuni şi terenuri
cultivate; Mișcare și extindere în
spațiu → Deplasare de la o sursă
λνκίδνκαη – Comportament → Ob-
iceiuri, tradiții
λνκηθόο – Comunicare → Lege,
regulă, precept; Comunicare → Lege,
regulă, precept; Instanțe și proceduri
legale → Procuror, avocat
λνκίκσο – Adevărat, fals → Exact,
inexact
λόκηζκα – Obiecte și unelte → Bani şi
monede
λνκνδηδάζθαινο – Comunicare →
Predare, învățare
λνκνζεηέσ – Comunicare → Lege,
regulă, precept
λνκνζέηεο – Comunicare → Lege,
regulă, precept
λόκνο – Comunicare → Limba scrisă;
Comunicare → Limba scrisă; Com-
unicare → Limba scrisă; Comunicare
→ Lege, regulă, precept; Comunicare
→ Lege, regulă, precept
λνζέσ – Atitudini și emoții →
Dorință, cerere
λόζνο – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune
λνζζηά – Animale → Păsări
λνζζίνλ – Animale → Păsări
λνζθίδνκαη – Posesie, transfer, schimb
→ Furt, jaf
λόηνο – Stări și evenimente fizice →
Vânt; Orientare → Puncte cardinale
λνπζεηέσ – Comunicare → Predare,
învățare; Comunicare → Mustrare;
Comunicare → Avertizare
λνπλερ῵ο – Înțelegere → Capacitatea
de a înțelege
λνῦο – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice; Gândire →
Gânduri, gândire
λύκθα – Nume → Persoane
λύκθε – Rudenie → Rudenie după
căsătorie; Rudenie → Rudenie după
căsătorie
λπκθίνο – Rudenie → Rudenie după
căsătorie
λπκθώλ – Construcții → Părți de
clădiri
λῦλ – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp
λπλί – Indicatori discurs → Tranziție
λύμ – Stări și evenimente fizice →
Întuneric; Timp → Unități definite de
327
timp
λύζζσ – Impact fizic → Străpungere,
tăiere
λπζηάδσ – Stări și procese fiziologice
→ Somn, deșteptare
λπρζήκεξνλ – Timp → Unități definite
de timp
λ῵ε – Nume → Persoane
λσζξόο – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere; Calități mo-
rale și etice → Lenevie, trândăvie
λ῵ηνο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
μαίλσ – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
μελία – Construcții → Părți de clădiri
μελίδνκαη – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
μελίδσ – Asociere → Ospitalitate
μέλνο – Grupuri de oameni → So-
cio-politic; Cunoaștere → Demonstrat,
dovedit, cunoscut; Asociere → Ospi-
talitate
μέζηεο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
μεξαίλνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune; Stări și
procese fiziologice → Coacere; Ca-
racteristici ale obiectelor → Ud, uscat
μεξαίλσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Ud, uscat
μεξόο – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune; Caracteristici ale
obiectelor → Ud, uscat
μύιηλνο – Plante → Lemn şi produse
din lemn
μύινλ – Plante → Copaci; Plante →
Lemn şi produse din lemn; Obiecte și
unelte → Legături; Obiecte și unelte
→ Instrumente de pedeapsă şi
execuţie; Obiecte și unelte → Arme şi
armuri
μπξάσ – Impact fizic → Străpungere,
tăiere
ὁ – Referenți discurs → Adresat
ὀγδνήθνληα – Numerale → Cardinale
ὄγδννο – Numerale → Ordinale
ὄγθνο – A fi, a deveni, a exista, a se
328
întâmpla → Întâmpla
ὅδε – Referenți discurs → Deictic,
demonstrativ; Referenți discurs →
Deictic, demonstrativ
ὁδεύσ – Mișcări lineare → Călătorie,
pelerinaj
ὁδεγέσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Învățare → Învățare
ὁδεγόο – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Călăuzire, discipulat →
Conducere
ὁδνηπνξέσ – Mișcări lineare →
Călătorie, pelerinaj
ὁδόο – Univers → Drumuri; Compor-
tament → Comportament, conduită;
Comportament → Elemente specifice
ale comportamentului; Gata, pregătit
→ Gata, pregătit; Dimensiuni → Lun-
gime; Calități morale și etice →
Dreptate, neprihănire
ὀδνύο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ὀδπλάνκαη – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere; Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
ὀδύλε – Atitudini și emoții → Îngri-
jorare, anxietate, pace
ὀδπξκόο – Funerare → Funerare
὆δίαο – Nume → Persoane
ὄδσ – Caracteristici ale obiectelor →
Parfum
ὅζελ – Mișcare și extindere în spațiu
→ Deplasare de la o sursă
ὀζόλε – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ὀζόληνλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
νἱ – Statut → Statut sau rang înalt
νἶδα – Cunoaștere → Cunoaștere;
Memorie → Memorare; Înțelegere →
Înțelegere; Statut → Onoare, respect
νἰθεῖνο – Rudenie → Rude de sânge
νἰθεηεία – Activități casnice →
Activități casnice
νἰθέηεο – Activități casnice →
Activități casnice
νἰθέσ – Existență în spațiu → Lo-
cuire, rezidență; Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
νἴθεκα – Construcții → Părți de
clădiri
νἰθεηήξηνλ – Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
νἰθία – Construcții → Clădiri; Posesie,
transfer, schimb → Proprietate, avere
νἰθνδεζπνηέσ – Activități casnice →
Activități casnice
νἰθνδεζπόηεο – Posesie, transfer,
schimb → Proprietate, avere
νἰθνδνκέσ – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții; Capabil → Capa-
bil
νἰθνδνκή – Construcții → Construcții;
A face → Creație
νἰθνδόκνο – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
νἰθνλνκέσ – Activități casnice →
Activități casnice
νἰθνλνκία – Gândire → Plan, intenție;
A face → Facere, îndeplinire
νἰθνλόκνο – Control, regulă → Auto-
ritate; Activități casnice → Activități
casnice; Posesie, transfer, schimb →
Ține socoteala datoriilor
νἶθνο – Construcții → Clădiri; Rude-
nie → Rude de sânge; Grupuri de oa-
meni → Socio-politic
νἰθνπκέλε – Univers → Arii guver-
namental-administrative; Oameni →
Ființe umane
νἰθνπξγόο – Activități casnice →
Activități casnice
νἰθηίξκσλνλ – Calități morale și etice
→ Milă
νἰθηίξσ – Calități morale și etice →
Milă
νἶκαη – Credințe, păreri, opinii →
Presupunere
νἶλνο – Obiecte și unelte → Produse
din plante; Obiecte și unelte → Pro-
duse din plante
νἰλνθιπγία – Calități morale și etice
→ Beție
νἷνο – Comparație → Comparație
ὀθλέσ – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
ὀθλεξόο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri; Calități morale și
etice → Lenevie, trândăvie
ὀθηαήκεξνο – Timp → Unități definite
de timp
ὀθηώ – Numerale → Cardinale
ὄιεζξνο – Violență → Distrugere
ὀιηγνπηζηία – Credințe, păreri, opinii
→ Încredere
ὀιηγόπηζηνο – Credințe, păreri, opinii
→ Încredere
ὀιίγνο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere); Grad →
Pozitiv-negativ
ὀιηγόςπρνο – Atitudini și emoții →
Descurajare
ὀιηγσξέσ – Calități morale și etice →
Dispreț, batjocură
ὀιίγσο – Grad → Aproximativ
ὀινζξεπηήο – Violență → Distrugere
ὀινζξεύσ – Violență → Distrugere
ὁινθαύησκα – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
ὁινθιεξία – Stări și procese fiziolo-
gice → Sănătate, vigoare, putere
ὁιόθιεξνο – Cantitate → Tot, oricare,
fiecare, toți (totalitate)
ὀινιύδσ – Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur
ὅινο – Cantitate → Tot, oricare, fie-
care, toți (totalitate); Întreg, părți →
Întreg
὆ιπκπ᾵ο – Nume → Persoane
ὄιπλζνο – Plante → Fructe
ὅισο – Real, ireal → Real, ireal
ὄκβξνο – Stări și evenimente fizice →
Ploaie
ὁκηιέσ – Comunicare → Conversație,
discuție
ὁκίριε – Univers → Obiecte din
atmosferă
ὀκλύσ – Comunicare → Jurământ
ὁκνζπκαδόλ – Credințe, păreri, opinii
→ Acord, consens
ὁκνηνπαζήο – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
329
ὁκνηόηεο – Comparație → Comparație
ὁκνηόσ – Comparație → Comparație;
Comparație → Comparație
ὁκνινγέσ – Comunicare → Afirmație,
declarație; Comunicare → Mărturisire
de credință; Comunicare →
Recunoaștere, confesare, negare
ὁκνινγνπκέλσο – Comunicare →
Recunoaștere, confesare, negare
ὁκόηερλνο – A face → Meșteșug,
comerț
ὁκνῦ – Relații → Asociere
ὁκόθξσλνλ – Gândire → Gânduri,
gândire
ὅκσο – Comparație → Comparație;
Relații → Concesie; Relații → Conce-
sie
ὄλαξ – Comunicare → Comunicare
non-verbală
ὀλεηδίδσ – Comunicare → Insultă,
calomnie; Comunicare → Mustrare
ὄλεηδνο – Statut → Statut sau rang in-
ferior
὆λήζηκνο – Nume → Persoane
὆λεζίθνξνο – Nume → Persoane
ὀληθόο – Animale → Animale
ὀλίλακαη – Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
ὄλνκα – Oameni → Ființe umane;
Comunicare → Nume; Activități reli-
gioase → Închinare, reverență; Natură,
clasă, exemplu → Clasă, tip
ὀλνκάδνκαη – Cunoaștere →
Cunoștințe
ὀλνκάδσ – Comunicare → Vorbire;
Comunicare → Nume; Activități reli-
gioase → Închinare, reverență
ὄλνο – Animale → Animale
ὄλησο – Real, ireal → Real, ireal
ὄμνο – Obiecte și unelte → Produse
din plante
ὀμύο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului; Caracteristici ale obiectelor →
Ascuțit
ὀπή – Univers → Depresiuni şi văi
ὄπηζζελ – Poziții spațiale → Înainte;
Mișcare și extindere în spațiu → De-
330
plasare de la o sursă
ὀπίζσ – Călăuzire, discipulat → Uce-
nicie; Poziții spațiale → Înainte
ὁπιίδνκαη – Gata, pregătit → Gata,
pregătit
ὅπινλ – Obiecte și unelte → Obiecte;
Obiecte și unelte → Arme şi armuri
ὅπνπ – Poziții spațiale → Undeva,
oriunde; Relații → Cauză și/sau motiv
ὀπηάλνκαη – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
ὀπηόο – Activități casnice → Activități
casnice
ὀπώξα – Plante → Fructe
ὅπσο – Relații → Manieră; Referenți
discurs → Adresat
ὅξακα – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz
ὅξαζηο – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Comunicare → Comunicare
non-verbală
ὁξαηόο – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz
ὁξάσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Stări și
experiențe senzoriale → Văz; Învățare
→ Învățare; Gândire → Cugetare,
gândire; Asociere → Vizită; Cazuali-
tate → Experiență
ὀξγή – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă; Calități morale și etice →
Mânie, indignare
ὀξγίδνκαη – Calități morale și etice →
Mânie, indignare
ὀξγίινο – Calități morale și etice →
Mânie, indignare
ὀξγπηά – Dimensiuni → Lungime
ὀξέγνκαη – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
ὀξεηλόο – Univers → Forme de relief
ὄξεμηο – Atitudini și emoții → Dorință
puternică
ὀξζνπνδέσ – Comportament → Ele-
mente specifice ale comportamentului
ὀξζόο – Comportament → Elemente
specifice ale comportamentului; Ca-
racteristici ale obiectelor → Drept,
strâmb
ὀξζνηνκέσ – Comunicare → Predare,
învățare
ὀξζξίδσ – Timp → Unități definite de
timp
ὀξζξηλόο – Timp → Unități definite de
timp
ὀξζ῵ο – Adevărat, fals → Exact, in-
exact
ὁξίδσ – Gândire → Decizie, concluzie
ὁξθίδσ – Comunicare → Jurământ
ὁξκάσ – Mișcări lineare → Mișcare
rapidă
ὁξκή – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice; Gândire → De-
cizie, concluzie
ὅξκεκα – Aspect → Rapid, pe
neașteptate
ὁξνζεζία – Spațiu → Limită, hotar
ὄξνο – Univers → Forme de relief
ὀξύζζσ – Impact fizic → Săpat
ὀξθαλόο – Rudenie → Rude prin
descendență; Asociere → Asociat,
asociere
ὀξρένκαη – Mișcări lineare → Dans
ὅο – Referenți discurs → Relativitate
ὅζηνο – Comunicare → Promisiuni
ὁζηόηεο – Activități religioase → De-
dicare, consacrere; Calități morale și
etice → Sfânt, curat
ὁζίσο – Calități morale și etice →
Sfânt, curat
ὀζκή – Caracteristici ale obiectelor →
Parfum
ὅζνο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere); Grad →
Grad, cantitate
ὅζηηο – Referenți discurs → Adresat
ὀζηνῦλ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ὀζηξάθηλνο – Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
ὄζθξεζηο – Stări și experiențe senzo-
riale → Miros
ὀζθύνο – Stări și procese fiziologice
→ Naștere, procreere
ὀζθῦο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Trup, părți ale tru-
pului → Părți ale trupului; Gata,
pregătit → Gata, pregătit
ὅηαλ – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp
ὅηη – Relații → Cauză și/sau motiv;
Cazualitate → Conținut; Indicatori
discurs → Epexegeză
νὐ – Afirmație, negație → Negație;
Afirmație, negație → Marcatori afir-
mativi
νὔ – Afirmație, negație → Negație;
Afirmație, negație → Marcatori afir-
mativi
νὗ – Referenți discurs → Relativitate
νὐά – Comunicare → Batjocură
νὐαί – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Probleme,
necazuri
νὐδακ῵ο – Afirmație, negație →
Negație
νὐδέ – Afirmație, negație → Negații
clitice
νὐδείο – Referenți discurs → Adresat
νὐθέηη – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
νὖλ – Relații → Rezultat; Relații →
Contrast
νὔπσ – Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
νὐξά – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
νὐξάληνο – Univers → Regiuni deasu-
pra pământului; Ființe și forțe supra-
naturale → Ființe supranaturale
νὐξαλόζελ – Univers → Regiuni dea-
supra pământului
νὐξαλόο – Univers → Univers,
Creaţie; Univers → Regiuni deasupra
pământului; Univers → Regiuni dea-
supra pământului; Univers →
Suprafaţa pământului; Animale →
Păsări; Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale; Ființe și forțe
supranaturale → Forțe Supranaturale
὆ὐξβαλόο – Nume → Persoane
὆ὐξίαο – Nume → Persoane
331
νὖο – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului; Stări și experiențe senzo-
riale → Auz; Stări și experiențe sen-
zoriale → Auz; Stări și experiențe
senzoriale → Auz; Cunoaștere →
Necunoscut, secret; Memorie → Sto-
care de informații; Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere; Comunicare
→ Vorbire
νὐζία – Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere
νὔηε – Afirmație, negație → Negații
clitice
νὗηνο – Relații → Echivalență;
Referenți discurs → Deictic, demon-
strativ
νὕησο – Ordine → Ordine; Ordine →
Ordine; Grad → Pozitiv-negativ
νὐρί – Afirmație, negație → Negație;
Afirmație, negație → Marcatori afir-
mativi
ὀθεηιέηεο – Posesie, transfer, schimb
→ Datornic, datorie; Mod → Obliga-
tivitate; Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ὀθεηιή – Posesie, transfer, schimb →
Datornic, datorie; Mod → Obligativi-
tate
ὀθείιεκα – Mod → Obligativitate;
Calități morale și etice → Păcat, faptă
rea, vină
ὀθείισ – Posesie, transfer, schimb →
Datornic, datorie; Mod → Obligativi-
tate; Mod → Necesar, inutil; Calități
morale și etice → Păcat, faptă rea,
vină
ὄθεινλ – Mod → Obligativitate
ὄθεινο – Valoare → Avantajos, de-
zavantajos
ὀθζαικνδνπιία – Ajutor, purtare de
grijă → Servire
ὀθζαικόο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Stări și procese fi-
ziologice → Somn, deșteptare; Stări și
experiențe senzoriale → Văz; Învățare
→ Dispoziția de a învăța; Înțelegere
→ Capacitatea de a înțelege;
Înțelegere → Capacitatea de a
332
înțelege; Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Calități morale și etice →
Invidie, gelozie
ὀθζαικνύο – Poziții spațiale → Înain-
te
ὄθηο – Animale → Reptile şi târâtoare
ὀθξῦο – Univers → Forme de relief
ὀριέσ – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Cauzarea
de probleme, dificultăți
ὀρινπνηέσ – Grupuri de oameni →
General
ὄρινο – Grupuri de oameni → Gener-
al; Statut → Statut sau rang inferior
ὀρύξσκα – Construcții → Clădiri
ὀςάξηνλ – Alimente → Alimente
ὀςέ – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la unități ale
timpului
ὀςία – Timp → Unități definite de
timp
ὄςηκνο – Stări și evenimente fizice →
Ploaie
ὄςηο – Gândire → Gânduri, gândire
ὀςώληνλ – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da; Posesie, transfer,
schimb → Plată, preț; Relații → Re-
zultat
παγίο – Obiecte și unelte → Capcane,
curse; Pericol, risc, siguranță, salvare
→ Pericol; Control, regulă → Control
πάγνο – Grupuri de oameni → So-
cio-politic; Nume → Locuri
παζεηόο – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere
πάζνο – Atitudini și emoții → Dorință
puternică
παηδεπηήο – Comunicare → Predare,
învățare; Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă
παηδεύσ – Comunicare → Predare,
învățare; Călăuzire, discipulat →
Disciplină; Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă
παηδηόζελ – Timp → Unități nedefinite
de timp
παηδίνλ – Oameni → Copii; Oameni
→ Persoane neajutorate; Rudenie →
Rude prin descendență
παίδσ – Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri
παῖο – Oameni → Copii; Statut →
Rob, liber
παίσ – Impact fizic → Străpungere,
tăiere
πάιαη – Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la alte puncte
în timp; Timp → Durate de timp cu
referire la anumite unități de timp
παιαηόνκαη – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
παιαηόο – Comportament → Elemente
specifice ale comportamentului;
Natură, clasă, exemplu → Nou, vechi
(non-temporal); Timp → Durate de
timp fără referire la puncte sau unități
ale timpului
παιαηόηεο – Natură, clasă, exemplu →
Nou, vechi (non-temporal); Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului
παιαηόσ – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
παιηγγελεζία – Timp → Unități nede-
finite de timp
πάιηλ – Timp → Punct în timp cu re-
ferire la alte puncte în timp; Relații →
Adiție; Relații → Contrast
πακπιεζεί – Cantitate → Tot, oricare,
fiecare, toți (totalitate)
πακθπιία – Nume → Locuri
παλδνρεύο – Construcții → Clădiri
παλήγπξηο – Sărbători → Sărbători
παλνηθεί – Rudenie → Rude de sânge
παλνπιία – Obiecte și unelte → Arme
şi armuri
παλνπξγία – Calități morale și etice →
Imoraliatate, perversiune
παλνῦξγνο – Calități morale și etice →
Imoraliatate, perversiune
παληαρῆ – Poziții spațiale → Undeva,
oriunde
παληαρνῦ – Poziții spațiale → Unde-
va, oriunde
παληειήο – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
πάληνζελ – Mișcare și extindere în
spațiu → Deplasare de la o sursă
παληνθξάησξ – Ființe și forțe supra-
naturale → Ființe supranaturale
πάληνηε – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
πάλησο – Mod → Sigur, nesigur; In-
dicatori discurs → Accentuare
παξά – Rudenie → Rude de sânge;
Cantitate → Adăugare, scădere; Grad
→ Comparativ; Poziții spațiale →
Lângă; Mișcare și extindere în spațiu
→ Deplasare de la o sursă; Relații →
Asociere; Relații → Contrast; Relații
→ Contrast; Cazualitate → Agent;
Cazualitate → Sursă Cazualitate →
Participare
παξαβαίλσ – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare; Aspect →
Încetare
παξαβάιισ – Activități maritime →
Activități maritime
παξαβάηεο – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare
παξαβνιεύνκαη – Pericol, risc,
siguranță, salvare → Auto-expunere la
pericole
παξαβνιή – Comunicare → Tipuri de
discurs; Comunicare → Tipuri de dis-
curs
παξαγγειία – Comunicare → Poruncă,
ordin
παξαγίλνκαη – Ajutor, purtare de grijă
→ Ajutor
παξάγσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Mișcări lineare
→ Mișcare, venire, plecare
παξάδεηζνο – Univers → Regiuni
deasupra pământului
παξαδίδσκη – Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte; Comunicare →
Predare, învățare; Control, regulă →
333
Control; Control, regulă → Trădare;
Posesie, transfer, schimb → Dărui, a
da
παξάδνμνο – Credințe, păreri, opinii
→ Credință, veracitate; Natură, clasă,
exemplu → Neobișnuit, ieșit din
comun
παξάδνζηο – Comunicare → Predare,
învățare
παξαδειόσ – Calități morale și etice
→ Invidie, gelozie
παξαζαιάζζηνο – Univers → Ape
παξαζεσξέσ – Gândire → Cugetare,
gândire
παξαζήθε – Ajutor, purtare de grijă →
Încredere, încredințare
παξαηλέσ – Comunicare → Sfat
παξαηηένκαη – Învățare → Atenție;
Asociere → Apartenență
παξαθαζέδνκαη – Poziții ale corpului
→ Sta jos/a ședea
παξαθαιέσ – Atitudini și emoții →
Încurajare, consolare; Comunicare →
Cerere; Comunicare → Chemare
παξαθαιύπησ – Cunoaștere → Necu-
noscut, secret
παξάθιεηνο – Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale; Ajutor,
purtare de grijă → Ajutor
παξαθνινπζέσ – A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Întâmpla;
Învățare → Încercarea de a învăța;
Călăuzire, discipulat → Ucenicie
παξαθνύσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Auz; Gândire → Gânduri,
gândire; Călăuzire, discipulat → Su-
punere, neascultare
παξαθύπησ – Poziții ale corpului →
Îndoi, a se îndrepta; Stări și experiențe
senzoriale → Văz; Învățare → Încer-
carea de a învăța
παξαιακβάλσ – Mișcări lineare →
Coduce, a aduce, a lua; Mișcări lineare
→ Coduce, a aduce, a lua; Învățare →
Învățare; Comunicare → Predare,
învățare; Control, regulă → Desem-
nare funcție
παξαιέγνκαη – Activități maritime →
334
Activități maritime
παξάιηνο – Univers → Pământul în
contrast cu marea
παξαιιαγή – Natură, clasă, exemplu
→ Tip sau clasă diferită
παξαινγίδνκαη – Calități morale și
etice → Înșelătorie
παξαιύνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune; Atitudini și
emoții → Încurajare, consolare
παξαιπηηθόο – Stări și procese fizi-
ologice → Boală, slăbiciune
παξακέλσ – Existență în spațiu →
Rămânere
παξακπζένκαη – Atitudini și emoții →
Încurajare, consolare
παξακύζηνλ – Atitudini și emoții →
Încurajare, consolare
παξαλνκία – Calități morale și etice
→ Fărădelege
παξαπηθξαίλσ – Dușmănie, conflict
→ Rebeliune
παξαπίπησ – Asociere → Alăturare
παξαπιέσ – Activități maritime →
Activități maritime
παξαπιήζηνο – Comparație →
Comparație
παξάπησκα – Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină
παξαξξέσ – Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie
παξάζεκνλ – Obiecte și unelte →
Bărci şi părţi de corabie
παξάζεκνο – Comunicare → Com-
unicare non-verbală
παξαζθεπάδσ – Activități casnice →
Activități casnice
παξαζθεπή – Timp → Unități de timp
cu referire la alte unități sau puncte de
timp
παξαηείλσ – Timp → Durate de timp
cu referire la anumite puncte ale tim-
pului; Aspect → Continuare
παξαηεξέσ – Stări și experiențe sen-
zoriale → Văz; Comportament →
Obiceiuri, tradiții
παξαηίζεκαη – Ajutor, purtare de grijă
→ Încredere, încredințare
παξαηίζεκη – Comunicare → Tipuri
de discurs; Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
παξαηπγράλσ – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
παξαθέξσ – Mișcări lineare → Purta,
a duce; Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie; Cazualitate →
Cauza experienței
παξαρεηκάδσ – Timp → Unități defi-
nite de timp
πάξδαιηο – Animale → Animale
παξεδξεύσ – Ajutor, purtare de grijă
→ Servire
πάξεηκη – Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere; Timp → Punct în
timp cu referire la alte puncte în timp;
Existență în spațiu → Existența într-un
loc
παξεηζάγσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
παξείζαθηνο – Asociere → Alăturare
παξεηζέξρνκαη – Asociere →
Alăturare
παξεηζθέξσ – Aspect → Stăruință,
osteneală
παξεθηόο – Natură, clasă, exemplu →
Tip sau clasă diferită
παξεκβνιή – Univers → Centre po-
pulate; Construcții → Clădiri
παξελνριέσ – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Cauzarea de probleme, dificultăți
παξέξρνκαη – Mișcări lineare → Trece
(peste, prin), a încercui; Mișcări li-
neare → Venire, ajungere; Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului
παξέρσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Întâmpla; Ca-
zualitate → Cauza experienței
παξεγνξία – Atitudini și emoții →
Încurajare, consolare; Ajutor, purtare
de grijă → Ajutor
παξζελία – Stări și procese fiziologice
→ Relații sexuale
παξζέλνο – Oameni → Bărbați; Oa-
meni → Femei; Asociere →
Căsătorie, divorț
πάξζνο – Nume → Locuri
παξίεκαη – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
παξίεκη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla
παξίζηακαη – Poziții ale corpului →
Sta în picioare; Timp → Punct în timp
cu referire la alte puncte în timp;
Existență în spațiu → Existența într-un
loc; Existență în spațiu → Existența
într-un loc
παξίζηεκη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da; Adevărat, fals
→ Adevărat, fals; Existență în spațiu
→ Existența într-un loc
παξκελ᾵ο – Nume → Persoane
πάξνδνο – Mișcări lineare → Trece
(peste, prin), a încercui
παξνηθέσ – Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
παξνηθία – Existență în spațiu → Lo-
cuire, rezidență
πάξνηθνο – Grupuri de oameni → So-
cio-politic
παξνηκία – Comunicare → Tipuri de
discurs
παξνκνηάδσ – Comparație →
Comparație
παξόκνηνο – Comparație →
Comparație
παξνμύλνκαη – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
παξνμπζκόο – Comunicare → Ceartă,
conflict
παξνξγίδσ – Calități morale și etice →
Mânie, indignare
παξνξγηζκόο – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
παξνηξύλσ – Dușmănie, conflict →
Opoziție, Ostilitate
παξνπζία – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
παξνςίο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
παξξεζία – Atitudini și emoții → Cu-
335
raj, îndrăzneală
παξξεζηάδνκαη – Atitudini și emoții
→ Curaj, îndrăzneală; Comunicare →
Vorbire
π᾵ο – Natură, clasă, exemplu → Clasă,
tip; Cantitate → Tot, oricare, fiecare,
toți (totalitate); Cantitate → Tot, ori-
care, fiecare, toți (totalitate); Întreg,
părți → Întreg; Grad → Suficiență
πάζρα – Animale → Animale;
Sărbători → Sărbători; Sărbători →
Sărbători
πάζρσ – Stări și experiențe senzoriale
→ Durere; Cazualitate → Experiență
πάηαξα – Nume → Locuri
παηάζζσ – Impact fizic → Lovituri;
Violență → Ucidere
παηέσ – Mișcări lineare → Călca, a
păși; Impact fizic → Apăsare;
Violență → Rănire, lovire; Dușmănie,
conflict → Cucerire
παηήξ – Rudenie → Rude prin
descendență; Grupuri de oameni →
Socio-religios; Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale;
Călăuzire, discipulat → Conducere;
Funerare → Funerare; Natură, clasă,
exemplu → Proptotip, Antitip; Statut
→ Statut sau rang înalt
πάηκνο – Nume → Locuri
παηξηά – Grupuri de oameni → So-
cio-politic
παηξηάξρεο – Rudenie → Rude prin
descendență
παηξίο – Univers → Regiuni sociopo-
litice
παηξνβ᾵ο – Nume → Persoane
παηξνιῴαο – Violență → Ucidere
παηξνπαξάδνηνο – Comunicare →
Predare, învățare
παηξῶνο – Rudenie → Rude prin
descendență
παῦινο – Nume → Persoane
παύνκαη – Aspect → Încetare
παύσ – Aspect → Încetare
πάθνο – Nume → Locuri
παρύλνκαη – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
336
πέδε – Obiecte și unelte → Legături
πεδηλόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Aspru, neted/fin
πεδεύσ – Mișcări lineare → Călca, a
păși
πεδῆ – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
πείζνκαη – Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate; Călăuzire, disci-
pulat → Supunere, neascultare;
Călăuzire, discipulat → Ucenicie
πεηζόο – Comunicare → Îndemn, con-
vingere
πεηζώ – Atitudini și emoții → Curaj,
îndrăzneală; Comunicare → Îndemn,
convingere
πείζσ – Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Comunicare → Îndemn,
convingere
πεηλάσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură
πεηξάδσ – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale; Învățare →
Surprindere; Învățare → Încercarea de
a învăța; Aspect → Încercare; Calități
morale și etice → Păcat, faptă rea,
vină
πεηζκνλή – Comunicare → Îndemn,
convingere
πέιαγνο – Univers → Ape
πειεθίδσ – Violență → Ucidere
πέκπηνο – Numerale → Ordinale
πέκπσ – Mișcări lineare → Pleca, a se
depărta; Mișcări lineare → Pleca, a se
depărta; Mișcări lineare → Purta;
Agricultură → Agricultură; Cazuali-
tate → Cauza experienței
πέλεο – Posesie, transfer, schimb →
Sărăcie
πελζεξά – Rudenie → Rudenie după
căsătorie
πελζεξόο – Rudenie → Rudenie după
căsătorie
πελζέσ – Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur
πεληρξόο – Posesie, transfer, schimb
→ Sărăcie
πεληάθηο – Numerale → Cardinale ale
timpului
πεληαθηζρίιηνηαηα – Numerale → Car-
dinale
πεληαθόζηνηαηα – Numerale → Cardi-
nale
πέληε – Numerale → Cardinale
πεληεθαηδέθαηνο – Numerale → Or-
dinale
πεληήθνληα – Numerale → Cardinale
πεληεθνζηή – Sărbători → Sărbători
πεξαηηέξσ – Relații → Adiție
πέξαλ – Poziții spațiale → Vizavi,
opus
πέξαο – Ordine → Ordine; Spațiu →
Limită, hotar
πέξγακνο – Nume → Locuri
πέξγε – Nume → Locuri
πεξί – Poziții spațiale → Împrejur;
Relații → Descriere; Relații → Cauză
și/sau motiv; Relații → Asociere; Ca-
zualitate → Conținut; Cazualitate →
Beneficiu
πεξηάγσ – Mișcări lineare →
Călătorie, pelerinaj; Mișcări lineare →
Coduce, a aduce, a lua
πεξηαηξέσ – Mișcări lineare → Purta;
Activități maritime → Activități mari-
time
πεξηαζηξάπησ – Stări și evenimente
fizice → Lumină
πεξηβιέπνκαη – Stări și experiențe
senzoriale → Văz
πεξηβόιαηνλ – Obiecte și unelte →
Haine, piele şi obiecte din piele
πεξηδέσ – Atașament → Alipire, unire
πεξηεξγάδνκαη – Calități morale și
etice → Indiscreție
πεξίεξγνο – Activități religioase →
Magie; Calități morale și etice →
Indiscreție
πεξηέξρνκαη – Mișcări lineare →
Trece (peste, prin), a încercui
πεξηέρσ – Cazualitate → Experiență
πεξηδώλλπκαη – Haine și podoabe →
Haine și podoabe; Gata, pregătit →
Gata, pregătit
πεξίζεζηο – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
πεξηΐζηακαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Întâmpla
πεξηΐζηεκη – Poziții ale corpului →
Sta în picioare
πεξηθάζαξκα – Caracteristici ale
obiectelor → Curat, murdar
πεξηθαιύπησ – Caracteristici ale
obiectelor → Acoperit
πεξίθεηκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Haine și po-
doabe → Haine și podoabe; Existență
în spațiu → Existența într-un loc;
Existență în spațiu → Așezare, plasare
πεξηθεθαιαία – Obiecte și unelte →
Arme şi armuri
πεξηθξαηήο – Control, regulă → Con-
trol
πεξηιάκπσ – Stări și evenimente fizice
→ Lumină
πεξηιείπνκαη – Existență în spațiu →
Părăsire
πεξίιππνο – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
πεξηκέλσ – Existență în spațiu →
Rămânere
πεξηνηθέσ – Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
πεξηνύζηνο – Posesie, transfer, schimb
→ Proprietate, avere; Natură, clasă,
exemplu → Distinct, unic
πεξηπαηέσ – Mișcări lineare → Călca,
a păși; Comportament → Comporta-
ment, conduită; Comportament → In-
timitate
πεξηπείξσ – Cazualitate → Experiență
πεξηπίπησ – Mișcări lineare → Venire,
ajungere; Control, regulă → Control
πεξηπνηένκαη – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Scăpare din primejdie; Po-
sesie, transfer, schimb → Câștig,
pierdere
πεξηπνίεζηο – Posesie, transfer,
schimb → Câștig, pierdere; Cazuali-
tate → Experiență
πεξηξαίλσ – Activități care implică
lichide sau substanțe → Aplicarea și
îndepărtarea lichidelor sau a
substanțelor
337
πεξηξήγλπκη – Impact fizic → Dezbi-
nare, despărțire
πεξηζπάνκαη – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
πεξηζζεία – Grad → Comparativ
πεξίζζεπκα – Cantitate → Abundență,
exces, risipă
πεξηζζεύσ – Posesie, transfer, schimb
→ Suficient; Cantitate → Abundență,
exces, risipă; Cantitate → Abundență,
exces, risipă; Valoare → Avantajos,
dezavantajos; Grad → Comparativ
πεξηζζόο – Natură, clasă, exemplu →
Neobișnuit, ieșit din comun; Cantitate
→ Abundență, exces, risipă; Valoare
→ Avantajos, dezavantajos; Mod →
Necesar, inutil
πεξηζηεξά – Animale → Păsări
πεξηηέκλσ – Grupuri de oameni →
Socio-religios; Activități religioase →
Dedicare, consacrere
πεξηηίζεκη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Existență în
spațiu → Așezare, plasare
πεξηηξέρσ – Mișcări lineare → Aler-
gare
πεξηθέξσ – Mișcări lineare → Purta
πεξίρσξνο – Univers → Regiuni so-
ciopolitice
πεξπεξεύνκαη – Comunicare →
Mândrie, laudă
πεξζίο – Nume → Persoane
πέξπζη – Timp → Unități de timp cu
referire la alte unități sau puncte de
timp
πεηεηλόλ – Animale → Păsări; Ani-
male → Păsări
πέηνκαη – Mișcări lineare → Zbor
πέηξα – Substanțe naturale → Pământ,
nămol, nisip, roci
πέηξνο – Nume → Persoane
πεηξ῵δεο – Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
πήγαλνλ – Plante → Plante care nu
sunt copaci
πεγή – Univers → Ape; Construcții →
Rezervoare pentru păstrarea apei; Stări
și procese fiziologice → Boală, slăbi-
338
ciune
πήγλπκη – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
πεδάιηνλ – Obiecte și unelte → Bărci
şi părţi de corabie
πειίθνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Mare, mic; Statut → Statut sau
rang înalt
πειόο – Substanțe naturale → Pământ,
nămol, nisip, roci
πήξα – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
πεξόσ – Învățare → Dispoziția de a
învăța
π῅ρπο – Dimensiuni → Lungime
πηάδσ – Atașament → Prindere, ținere
πηέδσ – Impact fizic → Apăsare
πηζαλνινγία – Comunicare → Nivelu-
ri ale limbii
πηθξαίλνκαη – Calități morale și etice
→ Ură, dușmănie
πηθξαίλσ – Caracteristici ale obiecte-
lor → Dulce, amar, fără gust
πηθξία – Caracteristici ale obiectelor
→ Dulce, amar, fără gust; Calități
morale și etice → Ură, dușmănie
πηθξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Dulce, amar, fără gust; Calități
morale și etice → Resentiment
πηθξ῵ο – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
πηι᾵ηνο – Nume → Persoane
πίκπιακαη – Timp → Punct în timp cu
referire la durată; Grad → Suficiență
πίκπιεκη – Cantitate → Plin, gol
πίκπξακαη – Stări și procese fiziologi-
ce → Boală, slăbiciune
πηλαθίδηνλ – Obiecte și unelte →
Unelte de scris
πίλαμ – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
πίλσ – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe; Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Stări și
experiențe senzoriale → Durere
πηόηεο – Plante → Părţile plantelor;
Valoare → Valoros, fără valoare
πίπησ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare; A fi,
a deveni, a exista, a se întâmpla →
Existență; A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Mișcări lineare
→ Cădere; Mișcări lineare → Cădere;
Poziții ale corpului → Prosternare,
reverență; Violență → Distrugere;
Stări și procese fiziologice → Viață,
moarte; Stări și experiențe senzoriale
→ Durere; Gândire → Alegere,
selecție, preferință Instanțe și proce-
duri legale → Condamnare, achitare;
Aspect → Încetare; Adecvat, calificat
→ Adecvat, calificat; Statut → Statut
sau rang înalt; Cazualitate →
Experiență
πηζηδία – Nume → Locuri
πηζίδηνο – Nume → Locuri
πηζηεύσ – Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate; Credințe, păreri,
opinii → Încredere; Credințe, păreri,
opinii → Credință, creștinism; Ajutor,
purtare de grijă → Încredere,
încredințare
πηζηή – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Credințe, păreri, opinii →
Credință, creștinism
πηζηηθόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Imaculat, nemurdărit, nediluat
πίζηηο – Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate; Credințe, păreri,
opinii → Încredere; Credințe, păreri,
opinii → Credință, creștinism; Com-
unicare → Promisiuni
πηζηόνκαη – Credințe, păreri, opinii →
Credință, veracitate
πηζηόο – Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Mod → Sigur, nesigur
πιαλάνκαη – Mișcări lineare →
Călătorie, pelerinaj; Credințe, păreri,
opinii → Schimbare de opinie
πιαλάσ – Credințe, păreri, opinii →
Eroare
πιάλε – Credințe, păreri, opinii →
Eroare; Calități morale și etice → Im-
oraliatate, perversiune
πιαλήηεο – Mișcări lineare →
Călătorie, pelerinaj
πιάλνο – Credințe, păreri, opinii →
Eroare
πιάμ – Obiecte și unelte → Unelte de
scris
πιάζκα – Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter
πιάζζσ – A face → Creație; Natură,
clasă, exemplu → Natură, caracter
πιαζηόο – Adevărat, fals → Adevărat,
fals
πιαηεῖα – Univers → Drumuri
πιάηνο – Dimensiuni → Îngust, larg
πιαηύλσ – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune; Di-
mensiuni → Îngust, larg
πιαηύο – Dimensiuni → Îngust, larg
πιέγκα – Haine și podoabe → Haine
și podoabe
πιείσλ – Adecvat, inadecvat →
Adecvat, inadecvat; Grad → Compa-
rativ
πιέθσ – Haine și podoabe → Haine și
podoabe
πιενλάδσ – Posesie, transfer, schimb
→ Suficient; Cantitate → Abundență,
exces, risipă; Cantitate → Creștere,
descreștere
πιενλεθηέσ – Calități morale și etice
→ Abuz
πιενλέθηεο – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
πιενλεμία – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
πιεπξά – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
πιέσ – Activități maritime →
Activități maritime; Activități mari-
time → Activități maritime
πιεγή – Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Probleme,
necazuri
πι῅ζνο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil)
πιεζύλσ – Cantitate → Creștere,
descreștere; Cantitate → Creștere,
descreștere
339
πιήθηεο – Calități morale și etice →
Asprime
πιήκκπξα – Stări și evenimente fizice
→ Evenimente care implică lichide și
substanțe
πιήξεο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Tot, oricare,
fiecare, toți (totalitate); Cantitate →
Plin, gol
πιεξνθνξένκαη – Credințe, păreri,
opinii → Credință, veracitate
πιεξνθνξέσ – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Întâmpla; Aspect →
Completare, terminare
πιεξόσ – Gândire → Gânduri, gândi-
re; Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare; Comunicare → In-
formare, anunț, veste; Ajutor, purtare
de grijă → Susținere; Cantitate → Tot,
oricare, fiecare, toți (totalitate); Canti-
tate → Plin, gol; Aspect → Comple-
tare, terminare
πιήξσκα – Cantitate → Tot, oricare,
fiecare, toți (totalitate); Cantitate →
Plin, gol; Timp → Punct în timp cu
referire la durată
πιεζίνλ – Poziții spațiale → Lângă
πιεζκνλή – Atitudini și emoții →
Dorință puternică
πινηάξηνλ – Obiecte și unelte → Bărci
şi părţi de corabie
πινῖνλ – Obiecte și unelte → Bărci şi
părţi de corabie
πινύζηνο – Posesie, transfer, schimb
→ Bogăție; Cantitate → Abundență,
exces, risipă
πινπηέσ – Posesie, transfer, schimb
→ Bogăție; Posesie, transfer, schimb
→ Bogăție; Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da; Cantitate →
Abundență, exces, risipă
πινπηίδσ – Posesie, transfer, schimb
→ Bogăție; Cantitate → Abundență,
exces, risipă
πινῦηνο – Posesie, transfer, schimb →
Bogăție; Grad → Pozitiv-negativ
πιύλσ – Activități care implică lichide
sau substanțe → Utilizarea lichidelor
340
πλεῦκα – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale; Ființe și forțe
supranaturale → Ființe supranaturale;
Ființe și forțe supranaturale → Ființe
supranaturale; Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale; Ființe și
forțe supranaturale → Ființe suprana-
turale; Ființe și forțe supranaturale →
Ființe supranaturale; Stări și procese
fiziologice → Viață, moarte; Stări și
procese fiziologice → Respirație, suf-
lare; Atitudini și emoții → Zel, devo-
tament; Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice Gândire →
Gânduri, gândire; Gândire → Decizie,
concluzie; Calități morale și etice →
Umilință
πλεπκαηηθόο – Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale; Ființe și
forțe supranaturale → Ființe suprana-
turale; Ființe și forțe supranaturale →
Forțe Supranaturale; Facultăți psiho-
logice → Facultăți psihologice; Com-
portament → Elemente specifice ale
comportamentului; Caracteristici ale
obiectelor → Fizic material, spiritual;
Caracteristici ale obiectelor → Natural
omenesc, spiritual
πλεπκαηηθ῵ο – Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale;
Facultăți psihologice → Facultăți psi-
hologice
πλέσ – Stări și evenimente fizice →
Vânt
πλίγνκαη – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
πλίγσ – Impact fizic → Apăsare; Stări
și procese fiziologice → Viață, moarte
πληθηόο – Impact fizic → Apăsare
πλνή – Stări și procese fiziologice →
Respirație, suflare
πνδήξεο – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
πόζελ – Mișcare și extindere în spațiu
→ Deplasare de la o sursă; Relații →
Cauză și/sau motiv
πνηέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Existență;
Atitudini și emoții → Mulțumire, ac-
ceptare; Control, regulă → Desemnare
funcție; Comportament → Compor-
tament, conduită; A face → Facere,
îndeplinire; A face → Creație; Cazua-
litate → Evenimente cuatificabile
πνίεκα – A face → Creație
πνηεηήο – Comunicare → Tipuri de
discurs; A face → Facere, îndeplinire
πνηθίινο – Natură, clasă, exemplu →
Tip sau clasă diferită
πνηκαίλσ – Călăuzire, discipulat →
Conducere; Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire; Creșterea animale-
lor, pescuit → Creșterea animalelor,
pescuit
πνηκήλ – Creșterea animalelor, pescuit
→ Creșterea animalelor, pescuit;
Activități religioase → Roluri și
funcții
πνίκλε – Animale → Animale
πνίκληνλ – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
πνῖνο – Referenți discurs → Deictic,
demonstrativ
πνιεκέσ – Dușmănie, conflict →
Conflict, luptă; Activități militare →
Luptă
πόιηο – Univers → Centre populate;
Grupuri de oameni → Socio-politic;
Nume → Locuri
πνιηηάξρεο – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
πνιηηεία – Grupuri de oameni → So-
cio-politic; Grupuri de oameni → So-
cio-politic
πνιίηεπκα – Grupuri de oameni →
Socio-politic
πνιηηεύνκαη – Comportament → Ele-
mente specifice ale comportamentului
πνιίηεο – Grupuri de oameni → So-
cio-politic
πνιιά – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp
πνιιαπιαζίσλνλ – Cantitate → Mult,
puțin (mulțime, colectiv, întindere)
πνιπινγία – Comunicare → Vorbire
πνιπκεξ῵ο – Întreg, părți → Părți;
Relații → Manieră
πνιππνίθηινο – Natură, clasă, exemplu
→ Tip sau clasă diferită
πνιύο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere); Grad →
Pozitiv-negativ
πνιύζπιαγρλνο – Atitudini și emoții
→ Dragoste, afecțiune, compasiune
πνιπηξόπσο – Natură, clasă, exemplu
→ Clasă, tip; Relații → Manieră
πνλεξία – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
πνλεξίαη – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
πνλεξόο – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale; Stări și pro-
cese fiziologice → Boală, slăbiciune;
Posesie, transfer, schimb → Dărui, a
da; Valoare → Bun, rău; Calități mo-
rale și etice → Rău, dăunător, destruc-
tiv; Calități morale și etice → Invidie,
gelozie; Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
πόλνο – Stări și experiențe senzoriale
→ Durere; A face → Lucrare
πνληηθόο – Nume → Locuri
πόληηνο – Nume → Persoane
πόληνο – Nume → Locuri
πόπιηνο – Nume → Persoane
πνξεία – Posesie, transfer, schimb →
Câștig, afaceri
πνξεύνκαη – Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare; Mișcări li-
neare → Călătorie, pelerinaj; Mișcări
lineare → Pleca, a se depărta
πνξζέσ – Violență → Distrugere
πνξηζκόο – Posesie, transfer, schimb
→ Câștig, afaceri
πόξθηνο – Nume → Persoane
πνξλεύσ – Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
πόξλε – Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
πόξλνο – Calități morale și etice →
Imoralitate sexuală
341
πόξξσ – Poziții spațiale → Lângă
πόξξσζελ – Timp → Punct în timp cu
referire la alte puncte în timp
πνξξώηεξνλ – Poziții spațiale →
Lângă
πνξθύξα – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
πνξθπξόπσιηο – Posesie, transfer,
schimb → Câștig, afaceri
πνξθπξνῦο – Caracteristici ale obiec-
telor → Culoare
πνζάθηο – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp
πόζηο – Alimente → Alimente
πόζνο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere)
πνηακόο – Univers → Ape
πνηακνθόξεηνο – Mișcări lineare →
Purta
πνηαπόο – Natură, clasă, exemplu →
Clasă, tip
πνηέ – Timp → Punct în timp fără re-
ferire la alte puncte în timp
πόηε – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp
πόηεξνλ – Relații → Condiție
πνηήξηνλ – Obiecte și unelte → Vase
şi containere; Stări și experiențe sen-
zoriale → Durere; Cazualitate →
Cauza experienței
πνηίδσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Agricultură →
Agricultură
πνηίνινη – Nume → Locuri
πνύ – Grad → Aproximativ; Poziții
spațiale → Undeva, oriunde
πνῦ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Poziții spațiale
→ Undeva, oriunde
πνύδεο – Nume → Persoane
πνύο – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului; Asociere → Ospitalitate;
Control, regulă → Control; Compor-
tament → Elemente specifice ale
comportamentului; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da; Calități morale
și etice → Umilință
342
πξ᾵γκα – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; A face → Fa-
cere, îndeplinire; Instanțe și proceduri
legale → Procese, cazuri
πξαγκαηεῖαη – Comportament →
Comportament, conduită
πξαγκαηεύνκαη – Posesie, transfer,
schimb → Câștig, afaceri
πξαηηώξηνλ – Construcții → Clădiri;
Activități militare → Armată
πξάθησξ – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
πξ᾵μηο – A face → Funcție
πξαζηά – Grupuri de oameni → Gen-
eral
πξάζζσ – A face → Facere, îndepli-
nire; Posesie, transfer, schimb →
Câștig, pierdere; Cazualitate →
Experiență
πξαΰο – Calități morale și etice →
Amabilitate, blândețe
πξαΰηεο – Calități morale și etice →
Amabilitate, blândețe
πξέπεη – Adecvat, inadecvat → Adec-
vat, inadecvat
πξεζβεία – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
πξεζβεύσ – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
πξεζβπηέξηνλ – Grupuri de oameni →
Socio-politic
πξεζβύηεξνο – Activități religioase →
Roluri și funcții; Timp → Punct în
timp cu referire la alte puncte în timp
πξεζβύηεο – Oameni → Bărbați
πξεζβῦηηο – Oameni → Femei
πξελήο – Poziții ale corpului →
Prostrație
πξίδσ – Impact fizic → Străpungere,
tăiere
πξίζθα – Nume → Persoane
πξό – Valoare → Important, neimpor-
tant; Timp → Punct în timp cu referire
la alte puncte în timp; Timp → Punct
în timp cu referire la alte puncte în
timp
πξνάγσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Mișcări lineare
→ Înfățișa, a se; Mișcări lineare →
Ieșirea în față; Mișcări lineare → Co-
duce, a aduce, a lua; Călăuzire, disci-
pulat → Supunere, neascultare
πξναηηηάνκαη – Comunicare →
Acuzație, învinuire
πξναθνύσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Auz
πξνακαξηάλσ – Calități morale și
etice → Păcat, faptă rea, vină
πξναύιηνλ – Construcții → Părți de
clădiri
πξνβαίλσ – Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare; Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului
πξνβαηηθόο – Animale → Animale
πξόβαηνλ – Animale → Animale;
Grupuri de oameni → Socio-religios
πξνβηβάδσ – Comunicare → Îndemn,
convingere
πξνβιέπνκαη – Gândire → Alegere,
selecție, preferință; Ajutor, purtare de
grijă → Susținere
πξνγηλώζθσ – Cunoaștere →
Cunoaștere
πξόγλσζηο – Cunoaștere →
Cunoștințe
πξνγξάθσ – Comunicare → Limba
scrisă; Comunicare → Informare,
anunț, veste
πξόδεινο – Cunoaștere → Cognosci-
bil
πξνδίδσκη – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
πξνδόηεο – Control, regulă → Trădare
πξόδξνκνο – Călăuzire, discipulat →
Conducere
πξνειπίδσ – Atitudini și emoții →
Speranță, așteptare
πξνελάξρνκαη – Aspect → Început
πξνεπαγγέιινκαη – Comunicare →
Promisiuni
πξνέξρνκαη – Mișcări lineare → Trece
(peste, prin), a încercui; Mișcări li-
neare → Coduce, a aduce, a lua
πξνεηνηκάδσ – Gata, pregătit → Gata,
pregătit
πξνεπαγγειίδνκαη – Comunicare →
Informare, anunț, veste
πξνεγένκαη – Aspect → Stăruință,
osteneală; Grad → Comparativ
πξόζεζηο – Gândire → Plan, intenție
πξνζεζκία – Timp → Punct în timp
fără referire la alte puncte în timp
πξνζπκία – Atitudini și emoții → Zel,
devotament
πξόζπκνο – Atitudini și emoții → Zel,
devotament
πξότκνο – Stări și evenimente fizice
→ Ploaie
πξνΐζηακαη – Ajutor, purtare de grijă
→ Ajutor; Aspect → Stăruință,
osteneală
πξνθαιένκαη – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
πξνθαηαγγέιισ – Comunicare →
Previziuni
πξόθεηκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; A fi, a deve-
ni, a exista, a se întâmpla → Existență
πξνθεξύζζσ – Comunicare → Predi-
care, proclamare
πξνθόπησ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Modificări de stare; A
face → Facere, îndeplinire; Cantitate
→ Creștere, descreștere
πξόθξηκα – Gândire → Decizie, con-
cluzie
πξνθπξόσ – Putere, forță → Putere,
forță
πξνιακβάλσ – Învățare → Surprinde-
re; Cazualitate → Evenimente cuatifi-
cabile
πξνιέγσ – Comunicare → Vorbire;
Comunicare → Previziuni; Comuni-
care → Avertizare
πξνκαξηύξνκαη – Comunicare → Pre-
viziuni
πξνκειεηάσ – Gândire → Plan,
intenție
πξνκεξηκλάσ – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
πξνλνέσ – Gândire → Cugetare,
gândire
πξννξάσ – Stări și experiențe senzo-
343
riale → Văz
πξννξίδσ – Gândire → Decizie, con-
cluzie
πξνπάζρσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere
πξνπάησξ – Rudenie → Rude prin
descendență
πξνπέκπσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta; Mișcări lineare →
Călători împreună
πξνπεηήο – Calități morale și etice →
Atenție, neatenție
πξόο – Comunicare → Vorbire;
Dușmănie, conflict → Rezistență;
Comparație → Comparație; Timp →
Punct în timp fără referire la alte
puncte în timp; Timp → Unități nede-
finite de timp; Poziții spațiale →
Lângă; Mișcare și extindere în spațiu
→ Scop, Țintă; Mișcare și extindere în
spațiu → Scop, Țintă; Relații → De-
scriere; Relații → Relații pe principiul
corespondenței (izomorfism) Relații
→ Rezultat; Relații → Asociere; Ca-
zualitate → Conținut; Cazualitate →
Opoziție; Cazualitate → Experiență
πξνζάββαηνλ – Timp → Unități de
timp cu referire la alte unități sau
puncte de timp
πξνζάγσ – Mișcări lineare → Coduce,
a aduce, a lua
πξνζαγσγή – Comunicare → Vorbire
πξνζαίηεο – Comunicare → Cerere
πξνζαλαβαίλσ – Mișcări lineare →
Urcare
πξνζαλαιίζθσ – Posesie, transfer,
schimb → Cheltuială
πξνζαλαπιεξόσ – Ajutor, purtare de
grijă → Susținere
πξνζαλαηίζεκαη – Comunicare → Ce-
rere
πξνζαπεηιένκαη – Comunicare →
Amenințare
πξνζαρέσ – Stări și evenimente fizice
→ Sunete
πξνζδαπαλάσ – Posesie, transfer,
schimb → Cheltuială
πξνζδένκαη – Posesie, transfer,
344
schimb → Nevoie, lipsă
πξνζδέρνκαη – Credințe, păreri, opinii
→ Axiome, acceptare ca adevăr
πξνζδνθάσ – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace; Gândire
→ Gândi cu privire la consecințe vii-
toare
πξνζεάσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
πξνζεγγίδσ – Mișcări lineare →
Apropiere
πξνζεξγάδνκαη – Posesie, transfer,
schimb → Câștig, afaceri
πξνζέξρνκαη – Credințe, păreri, opinii
→ Acord, consens; Asociere →
Alăturare
πξνζεπρή – Comunicare →
Rugăciune
πξνζέρσ – Învățare → Atenție;
Gândire → Gânduri, gândire
πξνζειόσ – Atașament → Alipire,
unire
πξνζήιπηνο – Grupuri de oameni →
Socio-religios
πξόζθαηξνο – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
πξνζθαξηεξέσ – Asociere → Asociat,
asociere; Ajutor, purtare de grijă →
Servire; Aspect → Stăruință, osteneală
πξνζθεθάιαηνλ – Obiecte și unelte →
Mobilier
πξνζθιίλνκαη – Asociere → Alăturare
πξόζθιηζηο – Calități morale și etice
→ Favoritism
πξόζθνκκα – Mișcări lineare →
Călca, a păși; Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină
πξνζθνπή – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri; Atitudini și emoții
→ Ofensă
πξνζθόπησ – Mișcări lineare →
Călca, a păși; Impact fizic → Lovituri;
Atitudini și emoții → Ofensă
πξνζθπιίσ – Mișcări lineare →
Răsucire
πξνζθπλέσ – Poziții ale corpului →
Prosternare, reverență; Activități reli-
gioase → Închinare, reverență
πξνζθπλεηήο – Activități religioase →
Închinare, reverență
πξνζιαιέσ – Comunicare → Vorbire
πξνζιακβάλνκαη – Mișcări lineare →
Adunare, strângere; Mișcări lineare →
Coduce, a aduce, a lua; Atașament →
Prindere, ținere; Asociere →
Bun-venit, Primire
πξνζιέγσ – Comunicare → Întrebare,
răspuns
πξόζιεκςηο – Asociere →
Apartenență
πξνζκέλσ – Existență în spațiu →
Rămânere
πξνζνξκίδνκαη – Activități maritime
→ Activități maritime
πξνζνθείισ – Posesie, transfer,
schimb → Datornic, datorie
πξνζνρζίδσ – Calități morale și etice
→ Mânie, indignare
πξόζπεηλνο – Stări și procese fiziolo-
gice → Mâncare, băutură
πξνζπίπησ – Impact fizic → Lovituri
πξνζπνηένκαη – Comportament → In-
timitate
πξνζξήγλπκη – Impact fizic → Lovi-
turi
πξνζηάζζσ – Aranjare, Organizare →
Organizare
πξνζηάηηο – Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor
πξνζηίζεκαη – Aspect → Continuare;
Relații → Adaos
πξνζηίζεκη – Funerare → Funerare;
Posesie, transfer, schimb → Dărui, a
da; Cantitate → Adăugare, scădere
πξνζηξέρσ – Mișcări lineare → Aler-
gare
πξνζθάγηνλ – Alimente → Alimente
πξόζθαηνο – Natură, clasă, exemplu
→ Nou, vechi (non-temporal)
πξνζθάησο – Timp → Punct în timp
cu referire la alte puncte în timp
πξνζθέξσ – Mișcări lineare → Purta;
Posesie, transfer, schimb → Dărui, a
da
πξνζθηιήο – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare
πξνζθνξά – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
πξνζθσλέσ – Comunicare → Niveluri
ale limbii; Comunicare → Vorbire;
Comunicare → Chemare
πξόζρπζηο – Activități care implică
lichide sau substanțe → Mișcări de
lichide sau corpuri
πξνζςαύσ – Atașament → Prindere,
ținere; Stări și experiențe senzoriale →
Tactil
πξνζσπνιεκπηέσ – Calități morale și
etice → Favoritism
πξνζσπνιήκπηεο – Calități morale și
etice → Favoritism
πξόζσπνλ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Oameni → Ființe
umane; Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Gândire → Decizie, conclu-
zie; Gândire → Evaluare,
discernământ; Credințe, păreri, opinii
→ Presupunere; Timp → Punct în
timp cu referire la alte puncte în timp;
Caracteristici ale obiectelor → Forme
bidimensionale și tridimensionale;
Poziții spațiale → Înainte; Existență în
spațiu → Existența într-un loc
πξνηείλσ – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare
πξόηεξνο – Numerale → Ordinale
πξνηίζεκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Gândire → Plan,
intenție
πξνηξέπνκαη – Comunicare →
Îndemn, convingere
πξνηξέρσ – Mișcări lineare → Aler-
gare
πξνυπάξρσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență
πξόθαζηο – Comunicare → Apărare,
scuză; Calități morale și etice → Ipo-
crizie, prefăcătorie
πξνθέξσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență
πξνθ῅ηαη – Comunicare → Limba
scrisă; Comunicare → Limba scrisă
345
πξνθεηεία – Comunicare → Profeție;
Comunicare → Profeție
πξνθεηεύσ – Comunicare → Profeție
πξνθήηεο – Activități religioase →
Roluri și funcții
πξνθεηηθόο – Comunicare → Profeție
πξνθ῅ηηο – Activități religioase →
Roluri și funcții
πξνθζάλσ – Timp → Punct în timp cu
referire la alte puncte în timp
πξνρεηξίδνκαη – Gândire → Alegere,
selecție, preferință
πξόρνξνο – Nume → Persoane
πξύκλα – Obiecte și unelte → Bărci şi
părţi de corabie
πξσΐ – Univers → Corpuri cereşti;
Timp → Unități definite de timp
πξστλόο – Timp → Unități definite de
timp
πξῶξα – Obiecte și unelte → Bărci şi
părţi de corabie
πξσηεύσ – Statut → Statut sau rang
înalt
πξσηνθιηζία – Statut → Onoare, re-
spect
πξ῵ηνο – Numerale → Ordinale; Va-
loare → Bun, rău; Valoare → Impor-
tant, neimportant; Timp → Punct în
timp cu referire la alte puncte în timp;
Statut → Statut sau rang înalt
πξσηνζηάηεο – Statut → Statut sau
rang înalt
πξσηνηόθηα – Rudenie → Rude prin
descendență
πξσηόηνθνο – Rudenie → Rude prin
descendență; A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Statut →
Statut sau rang înalt
πξώησο – Numerale → Ordinale
πηαίσ – Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
πηέξλα – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
πηεξύγηνλ – Construcții → Părți de
clădiri
πηέξπμ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
πηνένκαη – Atitudini și emoții →
346
Teamă, teroare, panică
πηόεζηο – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
πηνιεκαΐο – Nume → Locuri
πηύνλ – Obiecte și unelte →
Agricultură și gospodărie
πηύξνκαη – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
πηύζκα – Trup, părți ale trupului →
Produse fiziologice
πηύσ – Stări și procese fiziologice →
Procese care implică gura
πη῵κα – Trup, părți ale trupului →
Trup
πη῵ζηο – Violență → Distrugere; Sta-
tut → Statut sau rang inferior
πησρεία – Posesie, transfer, schimb →
Sărăcie
πησρεύσ – Posesie, transfer, schimb
→ Sărăcie
πησρόο – Posesie, transfer, schimb →
Sărăcie; Valoare → Valoros, fără va-
loare; Calități morale și etice →
Umilință
ππγκή – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
πύζηνο – Nume → Persoane
πύζσλ – Ființe și forțe supranaturale
→ Forțe Supranaturale
ππθλόο – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp
ππθλόηεξνλ – Timp → Punct în timp
fără referire la alte puncte în timp
ππθηεύσ – Competiții și jocuri →
Competiții și jocuri
πύιε – Construcții → Părți de clădiri;
Ființe și forțe supranaturale → Forțe
Supranaturale
ππιώλ – Construcții → Părți de clădiri
ππλζάλνκαη – Învățare → Învățare;
Comunicare → Întrebare, răspuns
πῦξ – Substanțe naturale → Foc;
Dușmănie, conflict → Divizare, sepa-
rare
ππξά – Substanțe naturale → Foc
πύξγνο – Construcții → Clădiri
ππξέζζσ – Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune
πύξηλνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Culoare
ππξόνκαη – Atitudini și emoții →
Dorință puternică; Atitudini și emoții
→ Îngrijorare, anxietate, pace
ππξόσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Fierbinte, căldicel, rece
ππξξάδσ – Caracteristici ale obiecte-
lor → Culoare
ππξξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Culoare
πύξξνο – Nume → Persoane
πύξσζηο – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere; Grad → Comparativ
πσιέσ – Posesie, transfer, schimb →
Cumpărare, vindere
π῵ινο – Animale → Animale
πσξόσ – Învățare → Dispoziția de a
învăța
πώξσζηο – Învățare → Dispoziția de a
învăța
πώο – Relații → Țintă
π῵ο – Referenți discurs → Adresat
Ῥαάβ – Nume → Persoane
ῥαββί – Comunicare → Predare,
învățare
ῥαββνπλη – Comunicare → Predare,
învățare
ῥαβδίδσ – Impact fizic → Lovituri
ῥάβδνο – Obiecte și unelte → Diverse;
Control, regulă → Guvernare,
stăpânire
ῥαβδνῦρνο – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
Ῥαγαύ – Nume → Persoane
ῥᾳδηνπξγία – Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină
ῥαίλσ – Activități care implică lichide
sau substanțe → Aplicarea și
îndepărtarea lichidelor sau a
substanțelor
Ῥαηθάλ – Nume → Persoane
ῥαθά – Înțelegere → Lipsa capacității
de înțelegere
ῥάθνο – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
Ῥακά – Nume → Locuri
ῥαληίδνκαη – Calități morale și etice
→ Sfânt, curat
ῥαληίδσ – Activități religioase → Pu-
rificare, curățire
ῥαπίδσ – Impact fizic → Lovituri
ῥαθίο – Obiecte și unelte → Diverse
Ῥαράβ – Nume → Persoane
Ῥαρήι – Nume → Persoane
Ῥεβέθθα – Nume → Persoane
ῥέδε – Obiecte și unelte → Vehicule
ῥέσ – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe
Ῥήγηνλ – Nume → Locuri
ῥ῅γκα – Violență → Distrugere
ῥήγλπκη – Impact fizic → Dezbinare,
despărțire; Stări și procese fiziologice
→ Boală, slăbiciune; Comunicare →
Vorbire; Aspect → Rapid, pe
neașteptate
ῥ῅κα – Comunicare → Cuvânt, pasaj;
Comunicare → Vorbire
Ῥεζά – Nume → Persoane
ῥήησξ – Instanțe și proceduri legale
→ Procuror, avocat
ῥεη῵ο – Comunicare → Vorbire
ῥίδα – Plante → Părţile plantelor; Ru-
denie → Rude prin descendență;
Relații → Cauză și/sau motiv
ῥηδόνκαη – Capabil → Capabil
ῥηπή – Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare
ῥηπίδνκαη – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare
ῥίπηνκαη – Atitudini și emoții →
Descurajare
ῥίπησ – Mișcări lineare → Arunca, a
azvârli; Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare; Existență în spațiu →
Așezare, plasare
Ῥνβνάκ – Nume → Persoane
Ῥόδε – Nume → Persoane
Ῥόδνο – Nume → Locuri
ῥνηδεδόλ – Stări și evenimente fizice
→ Sunete
ῥνκθαία – Obiecte și unelte → Arme
şi armuri; Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
Ῥνπβήλ – Nume → Persoane
347
Ῥνύζ – Nume → Persoane
Ῥνῦθνο – Nume → Persoane
ῥύκε – Univers → Drumuri
ῥύνκαη – Pericol, risc, siguranță, sal-
vare → Scăpare din primejdie
ῥππαίλνκαη – Calități morale și etice
→ Necurăție
ῥππαξία – Calități morale și etice →
Necurăție
ῥππαξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Curat, murdar; Calități morale și
etice → Necurăție
ῥύπνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Curat, murdar
ῥύζηο – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune
ῥπηίο – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
Ῥσκατθόο – Nume → Locuri
Ῥσκαῖνο – Nume → Locuri
Ῥσκατζηί – Comunicare → Limbă
Ῥώκε – Nume → Locuri
ῥώλλπκαη – Stări și procese fiziologice
→ Sănătate, vigoare, putere; Comuni-
care → Tipuri de discurs
ζαβαρζαλη – Ajutor, purtare de grijă
→ Abandon
ζαβαώζ – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale
ζαββαηηζκόο – Timp → Unități defi-
nite de timp
ζάββαηνλ – Timp → Unități definite
de timp; Timp → Unități definite de
timp; Dimensiuni → Lungime
ζαγήλε – Obiecte și unelte → Pescuit
ζαδδνπθαῖνο – Grupuri de oameni →
Socio-religios
ζαδώθ – Nume → Persoane
ζαίλνκαη – Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie
ζάθθνο – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ζαιά – Nume → Persoane
ζαιαζηήι – Nume → Persoane
ζαιακίο – Nume → Locuri
ζαιείκ – Nume → Locuri
ζαιεύνκαη – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
348
ζαιήκ – Nume → Persoane; Nume →
Locuri
ζαικάλ – Nume → Persoane
ζαικώλ – Nume → Persoane
ζαικώλε – Nume → Locuri
ζάινο – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe
ζάιπηγμ – Obiecte și unelte → In-
strumente muzicale; Obiecte și unelte
→ Instrumente muzicale
ζαιπίδσ – Obiecte și unelte → Ins-
trumente muzicale; Obiecte și unelte
→ Instrumente muzicale
ζαιπηζηήο – Obiecte și unelte → Ins-
trumente muzicale
ζαιώκε – Nume → Persoane
ζακάξεηα – Nume → Locuri
ζακαξίηεο – Nume → Locuri
ζακαξῖηηο – Nume → Locuri
ζακνζξᾴθε – Nume → Locuri
ζάκνο – Nume → Locuri
ζακνπήι – Nume → Persoane
ζακςώλ – Nume → Persoane
ζαλδάιηνλ – Obiecte și unelte → Hai-
ne, piele şi obiecte din piele
ζαλίο – Construcții → Materiale de
construcții
ζανύι – Nume → Persoane
ζαπξόο – Violență → Rănire, lovire;
Valoare → Bun, rău
ζάπθηξα – Nume → Persoane
ζάπθηξνο – Substanțe naturale → Pie-
tre şi materiale preţioase
ζαξγάλε – Obiecte și unelte → Vase
şi containere
ζάξδεηο – Nume → Locuri
ζάξδηνλ – Substanțe naturale → Pietre
şi materiale preţioase
ζαξδόλπμ – Substanțe naturale → Pie-
tre şi materiale preţioase
ζάξεπηα – Nume → Locuri
ζαξθηθόο – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice; Caracteristici
ale obiectelor → Fizic material, spiri-
tual
ζάξθηλνο – Oameni → Ființe umane;
Comportament → Elemente specifice
ale comportamentului; Caracteristici
ale obiectelor → Natural omenesc,
spiritual
ζάξμ – Trup, părți ale trupului →
Trup; Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului; Oameni → Ființe umane;
Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Întâmpina
dificultăți; Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte; Atitudini și emoții
→ Dorință puternică; Facultăți psiho-
logice → Facultăți psihologice;
Natură, clasă, exemplu → Natură, ca-
racter
ζαξόσ – Activități casnice →
Activități casnice
ζάξξα – Nume → Persoane
ζαξώλ – Nume → Locuri
ζαηαλ᾵ο – Nume → Persoane
ζάηνλ – Dimensiuni → Volum
ζαῦινο – Nume → Persoane
ζβέλλπκαη – Stări și evenimente fizice
→ Ardere
ζβέλλπκη – Stări și evenimente fizice
→ Ardere; Aspect → Încetare
ζεαπηνῦ – Referenți discurs → Re-
ceptor
ζέβαζκα – Activități religioase → În-
chinare, reverență; Activități reli-
gioase → Închinare, reverență
ζεβαζηόο – Control, regulă → Guver-
nare, stăpânire
ζέβνκαη – Activități religioase → În-
chinare, reverență
ζεηιε᾵ο – Nume → Persoane
ζεηξά – Obiecte și unelte → Legături
ζεηζκόο – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe; Stări și evenimente fizice
→ Mișcări ale pământului
ζείσ – Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare; Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace
ζεθνῦλδνο – Nume → Persoane
ζειεύθεηα – Nume → Locuri
ζειήλε – Univers → Corpuri cereşti
ζειεληάδνκαη – Stări și procese fizi-
ologice → Boală, slăbiciune
ζεκεΐλ – Nume → Persoane
ζεκίδαιηο – Alimente → Alimente
ζεκλόο – Calități morale și etice →
Modestie, decență
ζεκλόηεο – Calități morale și etice →
Modestie, decență
ζέξγηνο – Nume → Persoane
ζεξνύρ – Nume → Persoane
ζήζ – Nume → Persoane
ζήκ – Nume → Persoane
ζεκαίλσ – Comunicare → Interpreta-
re, înțeles, explicare
ζεκεῖνλ – Comunicare → Comunicare
non-verbală
ζεκεηόνκαη – Memorie → Stocare de
informații
ζήκεξνλ – Timp → Unități de timp cu
referire la alte unități sau puncte de
timp
ζήπσ – Stări și procese fiziologice →
Putrezire
ζήο – Animale → Insecte
ζεηόβξσηνο – Violență → Rănire, lo-
vire
ζζελόσ – Capabil → Capabil
ζηαγώλ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ζηγάσ – Comunicare → Tăcere
ζηγή – Comunicare → Tăcere
ζίδεξνο – Substanțe naturale → Me-
tale
ζηδεξνῦο – Substanțe naturale → Me-
tale
ζηδώλ – Nume → Locuri
ζηδώληνο – Nume → Locuri; Nume →
Locuri
ζηθάξηνο – Violență → Ucidere
ζίθεξα – Obiecte și unelte → Produse
din plante
ζηι᾵ο – Nume → Persoane
ζηινπαλόο – Nume → Persoane
ζηισάκ – Nume → Locuri
ζηκηθίλζηνλ – Obiecte și unelte →
Haine, piele şi obiecte din piele
ζίκσλ – Nume → Persoane
ζηλ᾵ – Nume → Locuri
ζίλαπη – Plante → Plante care nu sunt
copaci
349
ζηλδώλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ζηληάδσ – Activități casnice →
Activități casnice
ζηξηθόλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ζηξόο – Univers → Depresiuni şi văi
ζηηεπηόο – Creșterea animalelor, pes-
cuit → Creșterea animalelor, pescuit;
Valoare → Valoros, fără valoare
ζηηίνλ – Plante → Fructe; Alimente →
Alimente
ζηηνκέηξηνλ – Alimente → Alimente
ζῖηνο – Plante → Plante care nu sunt
copaci; Plante → Fructe
ζηώλ – Nume → Locuri
ζησπάσ – Stări și evenimente fizice →
Evenimente care implică lichide și
substanțe; Comunicare → Tăcere;
Comunicare → Tăcere
ζθαλδαιίδνκαη – Atitudini și emoții
→ Ofensă; Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie; Calități morale
și etice → Păcat, faptă rea, vină
ζθαλδαιίδσ – Atitudini și emoții →
Ofensă; Credințe, păreri, opinii →
Schimbare de opinie; Calități morale
și etice → Păcat, faptă rea, vină
ζθάλδαινλ – Obiecte și unelte →
Capcane, curse; Atitudini și emoții →
Ofensă; Calități morale și etice →
Păcat, faptă rea, vină
ζθάπησ – Agricultură → Agricultură
ζθαξηόηα – Nume → Persoane
ζθάθε – Obiecte și unelte → Bărci şi
părţi de corabie
ζθέινο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ζθεπ᾵ο – Nume → Persoane
ζθεπή – Obiecte și unelte → Obiecte
ζθεῦνο – Obiecte și unelte → Obiecte;
Obiecte și unelte → Vase şi contai-
nere; Trup, părți ale trupului → Trup;
Oameni → Ființe umane; Rudenie →
Rudenie după căsătorie; Stări și pro-
cese fiziologice → Relații sexuale;
Posesie, transfer, schimb → Proprie-
tate, avere
350
ζθελή – Construcții → Clădiri;
Construcții → Clădiri
ζθελνπεγία – Sărbători → Sărbători
ζθελνπνηόο – Construcții → Clădiri
ζθ῅λνο – Trup, părți ale trupului →
Trup
ζθελόσ – Existență în spațiu → Lo-
cuire, rezidență
ζθήλσκα – Construcții → Clădiri;
Existență în spațiu → Locuire,
rezidență
ζθηά – Stări și evenimente fizice →
Întuneric; Stări și evenimente fizice →
Întuneric; Natură, clasă, exemplu →
Proptotip, Antitip
ζθηξηάσ – Mișcări lineare → Salt,
săritură; Atitudini și emoții → Fericit,
bucuros, vesel
ζθιεξόο – Violență → Violență; Pu-
tere, forță → Putere, forță; Calități
morale și etice → Asprime; Calități
morale și etice → Asprime
ζθιεξόηεο – Calități morale și etice
→ Încăpățânare
ζθιεξνηξάρεινο – Calități morale și
etice → Încăpățânare
ζθιεξύλνκαη – Calități morale și etice
→ Încăpățânare
ζθιεξύλσ – Calități morale și etice →
Încăpățânare
ζθνιηόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Drept, strâmb; Calități morale și
etice → Imoraliatate, perversiune
ζθόινς – Plante → Părţile plantelor;
Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Întâmpina
dificultăți
ζθνπέσ – Stări și experiențe senzoria-
le → Văz; Învățare → Încercarea de a
învăța
ζθνπόο – Mișcare și extindere în
spațiu → Scop, Țintă
ζθνξπίδσ – Mișcări lineare →
Împrăștiere, risipire; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da
ζθνξπίνο – Animale → Reptile şi
târâtoare
ζθνηεηλόο – Stări și evenimente fizice
→ Întuneric
ζθνηίδνκαη – Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
ζθνηόνκαη – Stări și evenimente fizice
→ Întuneric
ζθόηνο – Univers → Lumea
subpământeană; Univers → Lumea
subpământeană; Stări și evenimente
fizice → Întuneric; Calități morale și
etice → Rău, dăunător, destructiv
ζθύβαινλ – Obiecte și unelte → Di-
verse
ζθύζεο – Nume → Locuri
ζθπζξσπόο – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ζθῦια – Posesie, transfer, schimb →
Furt, jaf
ζθύιινκαη – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Întâmpina dificultăți
ζθύιισ – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Cauzarea de probleme, dificultăți
ζθσιεθόβξσηνο – Stări și procese fi-
ziologice → Boală, slăbiciune
ζθώιεμ – Animale → Reptile şi
târâtoare
ζκαξάγδηλνο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
ζκάξαγδνο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
ζκύξλα – Obiecte și unelte → Parfu-
muri şi tămâie; Nume → Locuri
ζκπξλίδσ – Obiecte și unelte → Me-
dicamente
ζόδνκα – Nume → Locuri
ζνινκώλ – Nume → Persoane
ζνξόο – Obiecte și unelte → Mobilier
ζόο – Referenți discurs → Receptor
ζνπδάξηνλ – Obiecte și unelte →
Haine, piele şi obiecte din piele
ζνπζάλλα – Nume → Persoane
ζνθία – Cunoaștere → Cunoaștere;
Înțelegere → Capacitatea de a
înțelege; Înțelegere → Capacitatea de
a înțelege; Înțelegere → Capacitatea
de a înțelege
ζνθίδνκαη – Cunoaștere →
Cunoaștere
ζνθίδσ – Înțelegere → Capacitatea de
a înțelege
ζνθόο – Cunoaștere → Cunoaștere;
Înțelegere → Capacitatea de a
înțelege; Înțelegere → Capacitatea de
a înțelege
ζπαλία – Nume → Locuri
ζπαξάζζσ – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune
ζπαξγαλόσ – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
ζπαηαιάσ – Calități morale și etice →
Extravaganță, necumpătare
ζπεῖξα – Activități militare → Armată
ζπείξσ – Agricultură → Agricultură
ζπεθνπιάησξ – Violență → Ucidere;
Comunicare → Informare, anunț,
veste
ζπέλδσ – Activități religioase →
Jertfă, sacrificiu
ζπέξκα – Rudenie → Rude prin
descendență; Stări și procese fiziolo-
gice → Naștere, procreere; Natură,
clasă, exemplu → Natură, caracter
ζπεξκνιόγνο – Învățare → Învățare;
Comunicare → Vorbire necugetată
ζπεύδσ – Atitudini și emoții → Zel,
devotament; Aspect → Rapid, pe
neașteptate
ζπήιαηνλ – Univers → Depresiuni şi
văi
ζπηιάο – Pericol, risc, siguranță, sal-
vare → Pericol
ζπίινο – Caracteristici ale obiectelor
→ Pătat, nepătat
ζπηιόσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Pătat, nepătat
ζπιάγρλα – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Atitudini și emoții
→ Dragoste, afecțiune, compasiune;
Atitudini și emoții → Dragoste,
afecțiune, compasiune; Facultăți psi-
hologice → Facultăți psihologice
ζπιαγρλίδνκαη – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
ζπόγγνο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
351
ζπνδόο – Stări și evenimente fizice →
Ardere
ζπνξά – Rudenie → Rude prin
descendență
ζπόξηκα – Agricultură → Agricultură
ζπνπδάδσ – Aspect → Stăruință,
osteneală; Aspect → Rapid, pe
neașteptate
ζπνπδαῖνο – Atitudini și emoții →
Zel, devotament
ζπνπδαίσο – Aspect → Stăruință,
osteneală
ζπνπδή – Aspect → Stăruință,
osteneală
ζππξίο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ζηάδηνλ – Construcții → Construcții
descoperite
ζηάδηνο – Dimensiuni → Lungime
ζηάκλνο – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ζηαζηαζηήο – Dușmănie, conflict →
Rebeliune
ζηάζηο – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; Comunicare →
Ceartă, conflict
ζηαηήξ – Obiecte și unelte → Bani şi
monede
ζηαπξόο – Obiecte și unelte → Ins-
trumente de pedeapsă şi execuţie
ζηαπξόσ – Violență → Ucidere
ζηάρπο – Plante → Fructe; Nume →
Persoane
ζηέγε – Construcții → Părți de clădiri
ζηέγσ – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
ζηεῖξα – Stări și procese fiziologice →
Naștere, procreere
ζηέιινκαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
ζηέκκα – Obiecte și unelte → Podoa-
be
ζηελάδσ – Atitudini și emoții → Râs,
plâns, murmur; Comunicare →
Plângere
ζηελόο – Dimensiuni → Îngust, larg
ζηελνρσξένκαη – Probleme,
dificultăți, ușurare, circumstanțe favo-
352
rabile → Întâmpina dificultăți; Atitu-
dini și emoții → Dragoste, afecțiune,
compasiune; Control, regulă → Con-
trol
ζηελνρσξία – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri
ζηεξεόνκαη – Caracteristici ale obiec-
telor → Puternic, slab
ζηεξεόο – Capabil → Capabil; Carac-
teristici ale obiectelor → Solid, lichid
ζηεξεόσ – Caracteristici ale obiectelor
→ Puternic, slab
ζηεξέσκα – Capabil → Capabil
ζηεθαλ᾵ο – Nume → Persoane
ζηέθαλνο – Obiecte și unelte → Po-
doabe; A face → Facere, îndeplinire;
Posesie, transfer, schimb → Dărui, a
da; Nume → Persoane
ζηεθαλόσ – Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da; Statut → Onoare, re-
spect
ζη῅ζνο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ζηήθσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Statut → Statut sau
rang înalt
ζηεξηγκόο – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Eliberat dintr-un pericol
ζηεξίδσ – Gândire → Decizie, con-
cluzie; Capabil → Capabil; Existență
în spațiu → Așezare, plasare
ζηηβάο – Plante → Părţile plantelor
ζηίγκα – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Comunicare →
Comunicare non-verbală
ζηηγκή – Timp → Unități nedefinite
de timp
ζηίιβσ – Stări și evenimente fizice →
Lumină
ζηνά – Construcții → Părți de clădiri
ζηνγύιηνλ – Nume → Locuri
ζηντθόο – Grupuri de oameni → Filo-
zofic
ζηνηρεῖα – Substanțe naturale → Ele-
mente; Ființe și forțe supranaturale →
Forțe Supranaturale; Natură, clasă,
exemplu → Natură
ζηνηρέσ – Comportament → Com-
portament, conduită; Comportament
→ Intimitate
ζηνιή – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ζηόκα – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Violență → Rănire,
lovire; Comunicare → Vorbire; Com-
unicare → Vorbire; Comunicare →
Tăcere; Comunicare → Mărturie
adevărată, falsă; Caracteristici ale ob-
iectelor → Formă; Poziții spațiale →
Înainte
ζηόκαρνο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ζηξάηεπκα – Activități militare →
Armată
ζηξαηεύνκαη – Activități militare →
Luptă; Activități militare → Soldați,
ofițeri
ζηξαηεγόο – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
ζηξαηηά – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale; Ființe și forțe
supranaturale → Forțe Supranaturale
ζηξαηηώηεο – Activități militare →
Soldați, ofițeri
ζηξαηνινγέσ – Activități militare →
Soldați, ofițeri; Activități militare →
Soldați, ofițeri
ζηξαηνπέδαξρνο – Activități militare
→ Soldați, ofițeri
ζηξαηόπεδνλ – Activități militare →
Armată
ζηξεβιόσ – Comunicare → Interpre-
tare, înțeles, explicare
ζηξέθνκαη – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare; Credințe, păreri,
opinii → Schimbare de opinie; Aso-
ciere → Alăturare; Comportament →
Schimbarea comportamentului
ζηξέθσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare;
Mișcări lineare → Purta; Mișcări ne-
lineare → Mișcări nelineare; Asociere
→ Alăturare; Posesie, transfer, schimb
→ Plată, preț
ζηξεληάσ – Calități morale și etice →
Extravaganță, necumpătare
ζηξνπζίνλ – Animale → Păsări
ζηξώλλπκη – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare; Activități casnice
→ Activități casnice; Activități cas-
nice → Activități casnice
ζηπγεηόο – Calități morale și etice →
Ură, dușmănie
ζηπγλάδσ – Stări și evenimente fizice
→ Întuneric; Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire; Atitudini și emoții
→ Tristețe, regret
ζηῦινο – Construcții → Părți de
clădiri; Călăuzire, discipulat → Con-
ducere
ζύ – Referenți discurs → Receptor
ζπγγέλεηα – Rudenie → Rude de
sânge
ζπγγελήο – Rudenie → Rude de sânge
ζπγγελίο – Rudenie → Rude de sânge
ζπγγλώκε – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
ζπγθάζεκαη – Poziții ale corpului →
Sta jos/a ședea
ζπγθαζίδσ – Poziții ale corpului →
Sta jos/a ședea
ζπγθαιέσ – Comunicare → Chemare
ζπγθαιύπησ – Cunoaștere → Necu-
noscut, secret
ζπγθάκπησ – Stări și experiențe sen-
zoriale → Durere
ζπγθαηαβαίλσ – Mișcări lineare →
Călători împreună
ζπγθαηαςεθίδνκαη – Numerale →
Numere, nenumărabil
ζπγθεξάλλπκη – Aranjare, Organizare
→ Aranjare
ζπγθιείσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Creșterea
animalelor, pescuit → Creșterea ani-
malelor, pescuit
ζπγθιεξνλόκνο – Posesie, transfer,
schimb → Primire
ζπγθνηλσλέσ – Asociere → Asociat,
asociere
ζπγθνηλσλόο – Posesie, transfer,
schimb → Proprietate, avere
ζπγθνκίδσ – Funerare → Funerare
353
ζπγθξίλσ – Comunicare → Interpre-
tare, înțeles, explicare; Comparație →
Comparație
ζπγθύπησ – Poziții ale corpului →
Îndoi, a se îndrepta
ζπγθπξία – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
ζπγραίξσ – Atitudini și emoții → Fe-
ricit, bucuros, vesel
ζπγρέσ – Atitudini și emoții →
Surpriză, uimire
ζύγρπζηο – Dușmănie, conflict →
Revoltă
ζπδάσ – Stări și procese fiziologice →
Viață, moarte
ζπδεύγλπκη – Asociere → Căsătorie,
divorț
ζπδεηέσ – Comunicare → Dispută,
dezbatere
ζπδεηεηήο – Comunicare → Dispută,
dezbatere
ζύδπγνο – A face → Lucrare
ζπθάκηλνο – Plante → Copaci
ζπθ῅ – Plante → Copaci
ζπθνκνξέα – Plante → Copaci
ζῦθνλ – Plante → Fructe
ζπθνθαληέσ – Comunicare →
Acuzație, învinuire
ζπιαγσγέσ – Control, regulă → Con-
trol
ζπιάσ – Posesie, transfer, schimb →
Furt, jaf
ζπιιακβάλνκαη – Ajutor, purtare de
grijă → Ajutor
ζπιιακβάλσ – Stări și procese fizi-
ologice → Naștere, procreere; Con-
trol, regulă → Confiscare, custodie
ζπιιέγσ – Atașament → Prindere,
ținere
ζπιιππένκαη – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ζπκβαίλσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
ζπκβάιισ – Mișcări lineare → Apro-
piere; Gândire → Gânduri, gândire;
Comunicare → Conversație, discuție;
Comunicare → Dispută, dezbatere
ζπκβαζηιεύσ – Control, regulă →
354
Guvernare, stăpânire
ζπκβηβάδσ – Cunoaștere → Demons-
trat, dovedit, cunoscut; Gândire →
Decizie, concluzie; Comunicare →
Sfat; Întreg, părți → Unități
ζπκβνπιεύνκαη – Gândire → Plan,
intenție
ζπκβνπιεύσ – Comunicare → Sfat
ζπκβνύιηνλ – Grupuri de oameni →
Socio-politic
ζύκβνπινο – Comunicare → Sfat
ζπκεώλ – Nume → Persoane
ζπκκαζεηήο – Călăuzire, discipulat →
Ucenicie
ζπκκαξηπξέσ – Comunicare → Mar-
tor, mărturie
ζπκκεξίδνκαη – Posesie, transfer,
schimb → Proprietate, avere
ζπκκέηνρνο – Posesie, transfer,
schimb → Proprietate, avere
ζπκκηκεηήο – Comportament → Inti-
mitate
ζπκκνξθίδνκαη – Natură, clasă, ex-
emplu → Natură, caracter
ζύκκνξθνο – Natură, clasă, exemplu
→ Natură, caracter
ζπκπαζέσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere; Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
ζπκπαζήο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
ζπκπαξαθαιένκαη – Atitudini și
emoții → Încurajare, consolare
ζπκπαξαιακβάλσ – Mișcări lineare →
Coduce, a aduce, a lua
ζπκπάξεηκη – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ζπκπάζρσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere
ζπκπέκπσ – Mișcări lineare → Pleca,
a se depărta
ζπκπεξηιακβάλσ – Asociere →
Salutări, îmbrățișări, sărutări
ζπκπίλσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură
ζπκπίπησ – Violență → Distrugere
ζπκπιεξόνκαη – Activități maritime
→ Activități maritime
ζπκπλίγσ – Impact fizic → Apăsare
ζπκπνιίηεο – Grupuri de oameni →
Socio-politic
ζπκπξεζβύηεξνο – Activități religioa-
se → Roluri și funcții
ζύκθεκη – Credințe, păreri, opinii →
Acord, consens
ζύκθνξνλ – Valoare → Avantajos,
dezavantajos
ζπκθπιέηεο – Grupuri de oameni →
Socio-politic
ζπκθύνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Creștere
ζύκθπηνο – Relații → Asociere
ζπκθσλέσ – Credințe, păreri, opinii
→ Acord, consens; Comparație →
Comparație
ζπκθσλία – Stări și evenimente fizice
→ Sunete
ζύκςπρνο – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice
ζύλ – Relații → Legătură; Relații →
Asociere; Cazualitate → Agent
ζπλάγνκαη – Mișcări lineare → Adu-
nare, strângere
ζπλάγσ – Mișcări lineare → Adunare,
strângere; Posesie, transfer, schimb →
Schimb; Existență în spațiu →
Așezare, plasare
ζπλαγσγή – Construcții → Clădiri;
Grupuri de oameni → Socio-religios;
Grupuri de oameni → Socio-religios
ζπλαγσλίδνκαη – Asociere → Asociat,
asociere
ζπλαζιέσ – A face → Lucrare
ζπλαζξνίδνκαη – Mișcări lineare →
Adunare, strângere
ζπλαζξνίδσ – Mișcări lineare →
Adunare, strângere
ζπλαίξσ – Posesie, transfer, schimb
→ Ține socoteala datoriilor
ζπλαηρκάισηνο – Control, regulă →
Temniță
ζπλαθνινπζέσ – Mișcări lineare →
Urma, a însoți
ζπλαιίδνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Mâncare, băutură; Comporta-
ment → Elemente specifice ale com-
portamentului
ζπλαλαβαίλσ – Mișcări lineare →
Călători împreună
ζπλαλάθεηκαη – Asociere → Asociat,
asociere
ζπλαλακίγλπκη – Asociere → Asociat,
asociere
ζπλαλαπαύνκαη – Stări și procese fi-
ziologice → Oboseală, odihnă
ζπλαληάσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla
ζπλαπάγνκαη – Credințe, păreri, opinii
→ Schimbare de opinie; Comporta-
ment → Comportament, conduită
ζπλαπνζλῄζθσ – Stări și procese fi-
ziologice → Viață, moarte
ζπλαπόιιπκαη – Violență → Distru-
gere
ζπλαξκνινγένκαη – Aranjare, Orga-
nizare → Aranjare
ζπλαξπάδσ – Mișcări lineare →
Mișcare, venire, plecare; Atașament
→ Prindere, ținere
ζπλαπμάλνκαη – Stări și procese fizio-
logice → Creștere
ζπλδένκαη – Control, regulă →
Temniță
ζύλδεζκνο – Atașament → Alipire,
unire; Întreg, părți → Unități
ζπλδνμάδνκαη – Statut → Onoare,
respect
ζύλδνπινο – Statut → Rob, liber
ζπλεγείξσ – Stări și procese fiziolo-
gice → Viață, moarte
ζπλέδξηνλ – Grupuri de oameni →
Socio-politic; Grupuri de oameni →
Socio-politic
ζπλείδεζηο – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice; Învățare →
Dispoziția de a învăța
ζύλεηκη – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ζπλεηζέξρνκαη – Mișcări lineare →
Călători împreună
ζπλέθδεκνο – Mișcări lineare →
Călători împreună
ζπλεθιεθηόο – Gândire → Alegere,
selecție, preferință
355
ζπλεπηκαξηπξέσ – Comunicare →
Martor, mărturie
ζπλεπηηίζεκαη – Dușmănie, conflict →
Atac
ζπλεξγέσ – A face → Facere, îndepli-
nire
ζπλεξγόο – A face → Lucrare
ζπλέξρνκαη – Mișcări lineare →
Călători împreună
ζπλεζζίσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură
ζύλεζηο – Înțelegere → Înțelegere
ζπλεηόο – Înțelegere → Capacitatea de
a înțelege
ζπλεπδνθέσ – Credințe, păreri, opinii
→ Acord, consens
ζπλεπσρένκαη – Stări și procese fizi-
ologice → Mâncare, băutură
ζπλέρνκαη – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace; Gândire
→ Gânduri, gândire; Aspect → Con-
tinuare
ζπλέρσ – Stări și experiențe senzoriale
→ Auz; Control, regulă → Santinelă,
strajă
ζπλήδνκαη – Atitudini și emoții → Fe-
ricit, bucuros, vesel
ζπλειηθηώηεο – Timp → Unități nede-
finite de timp
ζπλζάπησ – Funerare → Funerare
ζπλζιίβσ – Impact fizic → Apăsare
ζπλζξύπησ – Atitudini și emoții →
Tristețe, regret
ζπλίεκη – Înțelegere → Înțelegere;
Înțelegere → Capacitatea de a înțelege
ζπλίζηακαη – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență; Poziții ale
corpului → Sta în picioare
ζπλίζηεκη – Cunoaștere → Demons-
trat, dovedit, cunoscut; Comunicare →
Recomandare, propunere; Întreg, părți
→ Unități
ζπλνδεύσ – Mișcări lineare →
Călători împreună
ζπλνδία – Mișcări lineare → Călători
împreună
ζύλνηδα – Cunoaștere → Cunoaștere;
Cunoaștere → Cunoaștere
356
ζπλνηθέσ – Comportament → Com-
portament, conduită
ζπλνηθνδνκνῦκαη – Clădiri,
construcții → Clădiri, construcții
ζπλνκηιέσ – Comunicare →
Conversație, discuție
ζπλνκνξέσ – Existență în spațiu →
Existența într-un loc
ζπλνξάσ – Înțelegere → Ajungerea la
o înțelegere
ζπλνρή – Atitudini și emoții → Îngri-
jorare, anxietate, pace
ζπληειέσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Existență
ζπληέκλσ – Timp → Punct în timp cu
referire la durată
ζπληεξέσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Memorie →
Stocare de informații
ζπληίζεκαη – Credințe, păreri, opinii
→ Acord, consens
ζπληόκσο – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului
ζπληξέρσ – Mișcări lineare → Adu-
nare, strângere; Comportament →
Comportament, conduită
ζπληξίβσ – Impact fizic → Spargere,
străpungere; Impact fizic → Apăsare;
Dușmănie, conflict → Cucerire
ζύληξηκκα – Violență → Distrugere
ζύληξνθνο – Rudenie → Rudenie în
cadrul aceleiași generații; Asociere →
Asociat, asociere
ζπληπγράλσ – Mișcări lineare →
Apropiere
ζπληύρε – Nume → Persoane
ζπλππνθξίλνκαη – Calități morale și
etice → Ipocrizie, prefăcătorie
ζπλσδίλσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Durere
ζπλσκνζία – Gândire → Plan, intenție
ζπξάθνπζαη – Nume → Locuri
ζπξία – Nume → Locuri
ζύξνο – Nume → Locuri
ζπξνθνηλίθηζζα – Nume → Locuri
ζύξηηο – Nume → Locuri
ζύξσ – Mișcări lineare → Coduce, a
aduce, a lua; Mișcări lineare → Trage,
a atrage, a târî
ζύζζεκνλ – Comunicare → Comuni-
care non-verbală
ζύζζσκνο – Grupuri de oameni →
General
ζπζηαηηθόο – Comunicare → Reco-
mandare, propunere
ζπζηαπξόσ – Violență → Ucidere
ζπζηέιισ – Mișcări lineare → Purta;
Timp → Durate de timp cu referire la
anumite puncte ale timpului; Caracte-
ristici ale obiectelor → Înfășurat
ζπζηελάδσ – Atitudini și emoții →
Râs, plâns, murmur
ζπζηνηρέσ – Natură, clasă, exemplu
→ Proptotip, Antitip
ζπζηξαηηώηεο – Asociere → Asociat,
asociere
ζπζηξνθή – Gândire → Plan, intenție
ζπζρεκαηίδνκαη – Comportament →
Elemente specifice ale comportamen-
tului
ζπράξ – Nume → Locuri
ζπρέκ – Nume → Persoane; Nume →
Locuri
ζθαγή – Instanțe și proceduri legale
→ Condamnare, achitare
ζθόδξα – Grad → Pozitiv-negativ
ζθξαγίδσ – Obiecte și unelte → Un-
elte de scris; Mișcări lineare → Purta;
Cunoaștere → Demonstrat, dovedit,
cunoscut; Comunicare → Comunicare
non-verbală; Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
ζθξαγίο – Obiecte și unelte → Unelte
de scris; Obiecte și unelte → Unelte
de scris; Comunicare → Limba scrisă;
Comunicare → Comunicare
non-verbală; Genuin, aparent → Ge-
nuin, aparent
ζθπδξόλ – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ζρ῅κα – Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter; Natură, clasă, exem-
plu → Înfățișare, aparență
ζρίδσ – Impact fizic → Dezbinare,
despărțire; Întreg, părți → Împărțire
ζρίζκα – Impact fizic → Dezbinare,
despărțire; Dușmănie, conflict → Di-
vizare, separare
ζρνηλίνλ – Obiecte și unelte →
Legături
ζρνιάδσ – Cantitate → Plin, gol;
Timp → Durate de timp fără referire
la puncte sau unități ale timpului
ζρνιή – Construcții → Clădiri
ζῴδσ – Pericol, risc, siguranță, salvare
→ Scăpare din primejdie; Pericol, risc,
siguranță, salvare → Mântuire, salvare
ζ῵κα – Univers → Corpuri cereşti;
Trup, părți ale trupului → Trup; Oa-
meni → Ființe umane; Grupuri de
oameni → Socio-religios; Natură,
clasă, exemplu → Proptotip, Antitip;
Statut → Rob, liber
ζσκαηηθόο – Trup, părți ale trupului
→ Trup
ζσκαηηθ῵ο – Real, ireal → Real, ireal
ζώπαηξνο – Nume → Persoane
ζσξεύνκαη – Aspect → Stăruință,
osteneală
ζσξεύσ – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință
ζσζζέλεο – Nume → Persoane
ζσζίπαηξνο – Nume → Persoane
ζσηήξ – Pericol, risc, siguranță, sal-
vare → Scăpare din primejdie; Peri-
col, risc, siguranță, salvare →
Mântuire, salvare
ζσηεξία – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Mântuire, salvare; Pericol,
risc, siguranță, salvare → Mântuire,
salvare
ζσηήξηνλ – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Mântuire, salvare; Pericol,
risc, siguranță, salvare → Mântuire,
salvare
ζσηήξηνο – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Mântuire, salvare
ζσθξνλέσ – Gândire → Gânduri,
gândire; Înțelegere → Capacitatea de a
înțelege
ζσθξνλίδσ – Comunicare → Predare,
învățare
ζσθξνληζκόο – Calități morale și etice
357
→ Atenție, neatenție
ζώθξσλ – Calități morale și etice →
Atenție, neatenție
ηαβηζά – Nume → Persoane
ηαδδαῖνλ – Nume → Persoane
ηαθηόο – Gândire → Decizie, conclu-
zie
ηαιαηπσξέσ – Atitudini și emoții →
Râs, plâns, murmur
ηαιαηπσξία – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri
ηαιαίπσξνο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Probleme, necazuri
ηαιαληηαῖνο – Greutate → Unități de
măsură
ηάιαληνλ – Obiecte și unelte → Bani
şi monede
ηαιηζα – Oameni → Persoane neaju-
torate
ηακεῖνλ – Construcții → Părți de
clădiri; Construcții → Părți de clădiri
ηάμηο – Natură, clasă, exemplu →
Clasă, tip; Ordine → Ordine; Aranja-
re, Organizare → Organizare
ηαπεηλόνκαη – Statut → Statut sau
rang inferior
ηαπεηλόο – Atitudini și emoții → Des-
curajare; Statut → Statut sau rang in-
ferior; Calități morale și etice →
Umilință; Calități morale și etice →
Amabilitate, blândețe
ηαπεηλνθξνζύλε – Calități morale și
etice → Umilință
ηαπεηλόθξσλνλ – Calități morale și
etice → Umilință
ηαπεηλόσ – Atitudini și emoții →
Rușine, disgrație, umilință; Caracteris-
tici ale obiectelor → Aspru, neted/fin;
Dimensiuni → Înalt, jos, adânc; Statut
→ Statut sau rang inferior; Calități
morale și etice → Umilință
ηαπείλσζηο – Statut → Statut sau rang
inferior; Calități morale și etice →
Umilință
ηαξάζζσ – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare; Atitudini și emoții
358
→ Îngrijorare, anxietate, pace
ηαξαρή – Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare
ηάξαρνο – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace; Dușmănie,
conflict → Opoziție, Ostilitate
ηαξζεύο – Nume → Locuri
ηαξζόο – Nume → Locuri
ηαξηαξόσ – Univers → Lumea
subpământeană
ηάζζσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Comunicare →
Poruncă, ordin; Comunicare → Re-
comandare, propunere; Control, regulă
→ Desemnare funcție; Aspect →
Stăruință, osteneală
ηαῦξνο – Animale → Animale
ηαθή – Funerare → Funerare
ηάθνο – Construcții → Construcții di-
verse
ηάρα – Mod → Probabil, improbabil
ηάρνο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
ηαρύ – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp
ηαρύο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
ηέ – Relații → Adaos; Relații →
Adiție; Relații → Adiție
ηεῖρνο – Construcții → Ziduri și
împrejmuiri
ηεθκήξηνλ – Cunoaștere → Demons-
trat, dovedit, cunoscut
ηέθλνλ – Rudenie → Rude prin
descendență; Grupuri de oameni →
Socio-politic; Călăuzire, discipulat →
Ucenicie
ηέθησλ – Clădiri, construcții →
Clădiri, construcții
ηέιεηνο – Oameni → Ființe umane;
Grupuri de oameni → Socio-religios;
Aspect → Completare, terminare;
Genuin, aparent → Genuin, aparent;
Caracteristici ale obiectelor → Per-
fect; Calități morale și etice →
Desăvârșire; Calități morale și etice →
Maturitate
ηειεηόηεο – Calități morale și etice →
Desăvârșire; Calități morale și etice →
Maturitate
ηειεηόσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Activități religioase
→ Dedicare, consacrere; Aspect →
Completare, terminare; Genuin, apa-
rent → Genuin, aparent; Calități mo-
rale și etice → Desăvârșire
ηειεησηήο – Aspect → Completare,
terminare
ηειεζθνξέσ – Stări și procese fiziolo-
gice → Coacere
ηειεπηάσ – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
ηειέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Călăuzire, dis-
cipulat → Supunere, neascultare; Po-
sesie, transfer, schimb → Taxă, tribut;
Timp → Punct în timp cu referire la
durată; Aspect → Completare, termi-
nare
ηέινο – Posesie, transfer, schimb →
Taxă, tribut; Ordine → Ordine; Timp
→ Punct în timp cu referire la durată;
Grad → Suficiență; Relații → Rezul-
tat; Relații → Țintă
ηειώλεο – Posesie, transfer, schimb →
Taxă, tribut
ηειώληνλ – Posesie, transfer, schimb
→ Taxă, tribut
ηέξαο – Comunicare → Comunicare
non-verbală
ηέξηηνο – Nume → Persoane
ηέξηπιινο – Nume → Persoane
ηέζζαξεο – Numerale → Cardinale
ηεζζαξεζθαηδέθαηνο – Numerale →
Ordinale
ηεζζεξάθνληα – Numerale → Cardi-
nale; Timp → Durate de timp fără re-
ferire la puncte sau unități ale timpului
ηεζζεξαθνληαεηήο – Timp → Unități
definite de timp
ηεηαξηαῖνο – Timp → Unități definite
de timp
ηέηαξηνλ – Numerale → Părți
fracționale
ηέηαξηνο – Numerale → Ordinale
ηεηξααξρέσ – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
ηεηξαάξρεο – Control, regulă → Gu-
vernare, stăpânire
ηεηξάγσλνο – Caracteristici ale obiec-
telor → Forme bidimensionale și tri-
dimensionale
ηεηξάδηνλ – Activități militare →
Armată
ηεηξαθηζρίιηνηαηα – Numerale → Car-
dinale
ηεηξαθόζηνηαηα – Numerale → Cardi-
nale
ηεηξάκελνο – Timp → Unități definite
de timp
ηεηξαπινῦο – Numerale → Multiplii
ηεθξόσ – Stări și evenimente fizice →
Ardere
ηέρλε – A face → Meșteșug, comerț
ηερλίηεο – A face → Meșteșug, comerț
ηήθνκαη – Caracteristici ale obiectelor
→ Solid, lichid
ηειαπγ῵ο – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz
ηειηθνῦηνο – Grad → Comparativ;
Caracteristici ale obiectelor → Mare,
mic
ηεξέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare
η῅ο – Stări și procese fiziologice →
Naștere, procreere
ηί – Referenți discurs → Adresat
ηηβεξηάο – Nume → Locuri
ηηβέξηνο – Nume → Persoane
ηίζεκη – Poziții ale corpului → Înge-
nunchiere; Stări și experiențe senzo-
riale → Auz; Memorie → Stocare de
informații; Memorie → Stocare de
informații; Gândire → Decizie, con-
cluzie; Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare; Comunicare → Sfat;
Haine și podoabe → Haine și po-
doabe; Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, dobândă Existență în
spațiu → Așezare, plasare; Cazualitate
→ Cauza experienței
359
ηίθησ – Stări și procese fiziologice →
Naștere, procreere; Stări și procese
fiziologice → Creștere
ηίιισ – Atașament → Prindere, ținere
ηηκαῖνο – Nume → Persoane
ηηκάσ – Posesie, transfer, schimb →
Dărui, a da; Posesie, transfer, schimb
→ Plată, preț; Statut → Onoare, re-
spect
ηηκή – Posesie, transfer, schimb →
Plată, preț; Posesie, transfer, schimb
→ Plată, preț; Valoare → Valoros,
fără valoare; Statut → Onoare, respect
ηίκηνο – Valoare → Valoros, fără va-
loare; Statut → Onoare, respect
ηηκηόηεο – Posesie, transfer, schimb →
Bogăție
ηηκόζενο – Nume → Persoane
ηίκσλ – Nume → Persoane
ηηκσξέσ – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă
ηίλσ – Cazualitate → Experiență
ηὶο – Referenți discurs → Adresat
ηίο – Referenți discurs → Adresat
ηίηηνο – Nume → Persoane
ηίηινο – Comunicare → Limba scrisă
ηίηνο – Nume → Persoane
ηνίλπλ – Relații → Rezultat
ηνηόζδε – Natură, clasă, exemplu →
Distinct, unic
ηνηνῦηνο – Comparație → Comparație;
Referenți discurs → Deictic, demon-
strativ
ηνῖρνο – Construcții → Părți de
clădiri; Calități morale și etice → Ipo-
crizie, prefăcătorie
ηόθνο – Posesie, transfer, schimb →
Împrumut, dobândă
ηνικάσ – Atitudini și emoții → Curaj,
îndrăzneală
ηνικεξόηεξνλ – Atitudini și emoții →
Curaj, îndrăzneală
ηνικεηήο – Atitudini și emoții → Cu-
raj, îndrăzneală
ηνκόο – Caracteristici ale obiectelor →
Ascuțit
ηόμνλ – Obiecte și unelte → Arme şi
armuri
360
ηνπάδηνλ – Substanțe naturale → Pie-
tre şi materiale preţioase
ηόπνο – Univers → Pământul în con-
trast cu marea; Grupuri de oameni →
Socio-politic; Comunicare → Cuvânt,
pasaj; A face → Facere, îndeplinire;
Mod → Posibilitate, imposibilitate;
Spațiu → Loc, spațiu; Statut →
Poziție, rang
ηνζνῦηνο – Cantitate → Mulți, puțini
(numărabil); Cantitate → Mult, puțin
(mulțime, colectiv, întindere)
ηόηε – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp
ηνὐλαληίνλ – Relații → Contrast
ηνῦη – Relații → Echivalență
ηξάγνο – Animale → Animale
ηξάπεδα – Obiecte și unelte → Mo-
bilier; Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură; Asociere →
Apartenență; Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, dobândă; Posesie,
transfer, schimb → Ține socoteala da-
toriilor
ηξαπεδίηεο – Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, dobândă
ηξαῦκα – Violență → Rănire, lovire
ηξαπκαηίδσ – Violență → Rănire, lo-
vire
ηξαρειίδνκαη – Cunoaștere → Cog-
noscibil
ηξάρεινλ – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Auto-expunere la pericole
ηξάρεινο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ηξαρύο – Caracteristici ale obiectelor
→ Aspru, neted/fin
ηξαρσλῖηηο – Nume → Locuri
ηξεῖο – Numerale → Cardinale
ηξέκσ – Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare; Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
ηξέθσ – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură; Ajutor, purtare de
grijă → Grijă; Ajutor, purtare de grijă
→ Îngrijire
ηξέρσ – Mișcări lineare → Alergare;
Comportament → Comportament,
conduită; Aspect → Încercare
ηξ῅κα – Obiecte și unelte → Diverse
ηξηάθνληα – Numerale → Cardinale
ηξηαθόζηνηαηα – Numerale → Cardi-
nale
ηξίβνο – Univers → Drumuri
ηξηεηία – Timp → Unități definite de
timp
ηξίδσ – Stări și procese fiziologice →
Procese care implică gura
ηξίκελνλ – Timp → Unități definite de
timp
ηξίο – Numerale → Cardinale ale
timpului
ηξίζηεγνλ – Construcții → Părți de
clădiri
ηξηζρίιηνηαηα – Numerale → Cardina-
le
ηξίηνλ – Numerale → Părți fracționale
ηξίηνο – Numerale → Ordinale
ηξίρηλνο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului
ηξνπή – Mișcări nelineare → Mișcări
nelineare
ηξόπνο – Comportament → Compor-
tament, conduită; Relații → Manieră
ηξνπνθνξέσ – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
ηξόθηκνο – Nume → Persoane
ηξνθόο – Ajutor, purtare de grijă →
Îngrijire
ηξνρηά – Comportament → Elemente
specifice ale comportamentului
ηξνρόο – Ordine → Ordine; Timp →
Durate de timp fără referire la puncte
sau unități ale timpului
ηξύβιηνλ – Obiecte și unelte → Vase
şi containere
ηξπγάσ – Agricultură → Agricultură
ηξύθαηλα – Nume → Persoane
ηξπθάσ – Calități morale și etice →
Extravaganță, necumpătare
ηξπθ῵ζα – Nume → Persoane
ηξῳάο – Nume → Locuri
ηξσγύιιηνλ – Nume → Locuri
ηξώγσ – Stări și procese fiziologice →
Mâncare, băutură
ηπγράλσ – Cazualitate → Experiență
ηππηθ῵ο – Natură, clasă, exemplu →
Model, exemplu, tipar
ηύπνο – Trup, părți ale trupului →
Părți ale trupului; Natură, clasă, ex-
emplu → Clasă, tip; Natură, clasă,
exemplu → Model, exemplu, tipar;
Natură, clasă, exemplu → Proptotip,
Antitip; Cazualitate → Conținut
ηύπησ – Impact fizic → Lovituri;
Violență → Rănire, lovire
ηύξαλλνο – Nume → Persoane
ηύξηνο – Nume → Locuri
ηύξνο – Nume → Locuri
ηπθιόο – Stări și experiențe senzoriale
→ Văz; Înțelegere → Lipsa capacității
de înțelegere
ηπθιόσ – Înțelegere → Capacitatea de
a înțelege; Înțelegere → Lipsa
capacității de înțelegere
ηύθνκαη – Stări și evenimente fizice
→ Ardere
ηπθόνκαη – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
ηπθσληθόο – Stări și evenimente fizice
→ Vânt
ηύρηθνο – Nume → Persoane
ηπρόλ – Mod → Posibilitate, imposi-
bilitate
ὑαθίλζηλνο – Caracteristici ale obiec-
telor → Culoare
ὑάθηλζνο – Substanțe naturale → Pie-
tre şi materiale preţioase
ὑάιηλνο – Obiecte și unelte → Diverse
ὕαινο – Obiecte și unelte → Diverse
ὑβξίδσ – Comunicare → Insultă, ca-
lomnie; Calități morale și etice →
Răutate
ὕβξηο – Violență → Rănire, lovire;
Comunicare → Insultă, calomnie;
Calități morale și etice → Răutate
ὑβξηζηήο – Comunicare → Insultă,
calomnie; Calități morale și etice →
Răutate
ὑγηαίλσ – Stări și procese fiziologice
→ Sănătate, vigoare, putere; Adevărat,
fals → Exact, inexact
ὑγηήο – Adevărat, fals → Exact, in-
exact
361
ὑγξόο – Caracteristici ale obiectelor →
Ud, uscat
ὑδξία – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ὑδξνπνηέσ – Stări și procese fiziolo-
gice → Mâncare, băutură
ὑδξσπηθόο – Stări și procese fiziolo-
gice → Boală, slăbiciune
ὕδσξ – Substanțe naturale → Apă
ὑεηόο – Substanțe naturale → Apă;
Stări și evenimente fizice → Ploaie
πἱόο – Animale → Animale; Oameni
→ Ființe umane; Rudenie → Rude
prin descendență; Rudenie → Rude
prin descendență; Grupuri de oameni
→ General; Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Grupuri de oameni →
Socio-politic; Ființe și forțe suprana-
turale → Ființe supranaturale;
Călăuzire, discipulat → Ucenicie;
Natură, clasă, exemplu → Clasă, tip
ὕιε – Plante → Copaci; Plante →
Lemn şi produse din lemn
ὑκεῖο – Referenți discurs → Receptor
὘κέλαηνο – Nume → Persoane
ὑκέηεξνο – Referenți discurs → Re-
ceptor
ὑκλέσ – Comunicare → Cântec, la-
mentare
ὕκλνο – Comunicare → Cântec, la-
mentare
ὑπάγσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare;
Mișcări lineare → Pleca, a se depărta;
Mișcări lineare → Pleca, a se depărta
ὑπαθνύσ – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare; Activități cas-
nice → Activități casnice
ὕπαλδξνο – Asociere → Căsătorie,
divorț
ὑπαληάσ – Activități militare → Luptă
ὕπαξμηο – Posesie, transfer, schimb →
Proprietate, avere
ὑπάξρσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Existență
ὑπέξ – Statut → Statut sau rang înalt;
Relații → Cauză și/sau motiv; Cazua-
362
litate → Beneficiu
ὑπεξαίξνκαη – Dușmănie, conflict →
Rebeliune; Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
ὑπέξαθκνο – Timp → Unități nedefi-
nite de timp
ὑπεξάλσ – Poziții spațiale → Sus, Jos
ὑπεξαπμάλσ – Grad → Pozi-
tiv-negativ
ὑπεξβαίλσ – Calități morale și etice
→ Păcat, faptă rea, vină
ὑπεξβάιισ – Grad → Comparativ
ὑπεξεθπεξηζζνῦ – Grad → Compara-
tiv
ὑπεξεθηείλσ – Aspect → Stăruință,
osteneală
ὑπεξεθρύλλνκαη – Stări și evenimente
fizice → Evenimente care implică li-
chide și substanțe
ὑπεξεληπγράλσ – Comunicare →
Mijlocire, intermediere
ὑπεξέρσ – Control, regulă → Control;
Valoare → Valoros, fără valoare
ὑπεξεθαλία – Calități morale și etice
→ Aroganță, trufie, mândrie
ὑπεξήθαλνο – Calități morale și etice
→ Aroganță, trufie, mândrie
ὑπεξληθάσ – Dușmănie, conflict →
Cucerire
ὑπέξνγθνο – Comunicare → Mândrie,
laudă
ὑπεξνξάσ – Gândire → Cugetare,
gândire
ὑπεξνρή – Statut → Statut sau rang
înalt
ὑπεξπιενλάδσ – Cantitate →
Abundență, exces, risipă
ὑπεξπςόσ – Statut → Onoare, respect
ὑπεξθξνλέσ – Calități morale și etice
→ Aroganță, trufie, mândrie
ὑπέρσ – Cazualitate → Experiență
ὑπήθννο – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare
ὑπό – Univers → Suprafaţa
pământului; Control, regulă → Con-
trol; Control, regulă → Control;
Instanțe și proceduri legale → Con-
damnare, achitare; Timp → Unități
nedefinite de timp; Poziții spațiale →
Sus, Jos; Cazualitate → Agent
ὑπνβάιισ – Posesie, transfer, schimb
→ Împrumut, chirie
ὑπνδένκαη – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
ὑπόδεκα – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ὑπόδηθνο – Instanțe și proceduri legale
→ Audiere judiciară, anchetă
ὑπνδύγηνλ – Animale → Animale
ὑπνδώλλπκη – Activități maritime →
Activități maritime
ὑπνθάησ – Poziții spațiale → Sus, Jos
ὑπνθξίλνκαη – Calități morale și etice
→ Ipocrizie, prefăcătorie
ὑπνθξηηήο – Calități morale și etice →
Ipocrizie, prefăcătorie
ὑπνιακβάλσ – Mișcări lineare → Ur-
care; Comunicare → Întrebare,
răspuns
ὑπνιήληνλ – Construcții → Construcții
diverse
ὑπνιηκπάλσ – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Existență
ὑπνκέλσ – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență; Dușmănie,
conflict → Rezistență; Aspect →
Continuare; Existență în spațiu →
Rămânere
ὑπνκνλή – Atitudini și emoții →
Răbdare, perseverență
ὑπνλνέσ – Credințe, păreri, opinii →
Presupunere
ὑπνπιέσ – Activități maritime →
Activități maritime
ὑπνπλέσ – Stări și evenimente fizice
→ Vânt
ὑπνπόδηνλ – Obiecte și unelte → Mo-
bilier
ὑπόζηαζηο – Credințe, păreri, opinii →
Încredere; Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter
ὑπνζηέιισ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Întâmpla; Aspect →
Încetare
ὑπνζηξέθσ – A fi, a deveni, a exista, a
se întâmpla → Stare; Mișcări lineare
→ Întoarcere; Credințe, păreri, opinii
→ Schimbare de opinie
ὑπνζηξσλλύσ – Mișcări nelineare →
Mișcări nelineare
ὑπνηάζζνκαη – Călăuzire, discipulat
→ Supunere, neascultare
ὑπνηάζζσ – Control, regulă → Con-
trol
ὑπνηίζεκαη – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Auto-expunere la pericole;
Comunicare → Predare, învățare
ὑπνηίζεκη – Pericol, risc, siguranță,
salvare → Auto-expunere la pericole
ὑπσπηάδσ – Atitudini și emoții →
Îngrijorare, anxietate, pace; Calități
morale și etice → Auto-control, lipsă
de auto-control
ὗο – Animale → Animale
ὑζζόο – Obiecte și unelte → Arme şi
armuri
ὕζζσπνο – Plante → Plante care nu
sunt copaci
ὑζηεξέσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; Posesie, transfer,
schimb → Nevoie, lipsă; Valoare →
Avantajos, dezavantajos; Statut →
Statut sau rang inferior
ὑζηέξεκα – Posesie, transfer, schimb
→ Nevoie, lipsă; Existență în spațiu
→ Existența într-un loc
ὕζηεξνο – Ordine → Ordine
ὑθαίλσ – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
ὑθαληόο – Îmbrăcăminte →
Îmbrăcăminte
ὑςειόο – Valoare → Valoros, fără
valoare; Dimensiuni → Înalt, jos,
adânc; Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
ὑςειόηεξνο – Poziții spațiale → Sus,
Jos
ὑςεινθξνλέσ – Calități morale și
etice → Aroganță, trufie, mândrie
ὕςηζηνο – Ființe și forțe supranaturale
→ Ființe supranaturale
ὕςνο – Univers → Regiuni deasupra
pământului; Stări și evenimente fizice
→ Lumină; Dimensiuni → Înalt, jos,
363
adânc; Statut → Statut sau rang înalt
ὑςόσ – Dimensiuni → Înalt, jos,
adânc; Statut → Statut sau rang înalt
ὕςσκα – Ființe și forțe supranaturale
→ Forțe Supranaturale; Calități mora-
le și etice → Aroganță, trufie, mândrie
θαίλνκαη – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz; Cunoaștere → Demon-
strat, dovedit, cunoscut
θάιεθ – Nume → Persoane
θαλεξόο – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz; Cunoaștere → Demon-
strat, dovedit, cunoscut
θαλεξόσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Văz; Cunoaștere → Demon-
strat, dovedit, cunoscut
θαλεξ῵ο – Cunoaștere → Cognoscibil
θαλόο – Obiecte și unelte → Candele,
lumini
θαλνπήι – Nume → Persoane
θαληάδνκαη – Stări și experiențe sen-
zoriale → Văz
θαληαζία – Statut → Statut sau rang
înalt
θάξαγμ – Univers → Depresiuni şi văi
θαξαώ – Nume → Persoane
θάξεο – Nume → Persoane
θαξηζαῖνο – Grupuri de oameni →
Socio-religios
θαξκαθεία – Activități religioase →
Magie
θάξκαθνο – Activități religioase →
Magie
θάζηο – Comunicare → Informare,
anunț, veste
θάζθσ – Comunicare → Afirmație,
declarație
θάηλε – Obiecte și unelte → Vase şi
containere; Construcții → Construcții
diverse
θαῦινο – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
θείδνκαη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Întâmpla; Probleme,
dificultăți, ușurare, circumstanțe favo-
rabile → Cauzarea de probleme,
dificultăți
θεηδνκέλσο – Cantitate → Abundență,
364
exces, risipă
θέξνκαη – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Modificări de stare;
Mișcări lineare → Mișcare, venire,
plecare
θέξσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Întâmpla;
Mișcări lineare → Purta, a duce;
Mișcări lineare → Coduce, a aduce, a
lua; Mișcări lineare → Purta; Real,
ireal → Real, ireal; Orientare →
Poziție; Existență în spațiu →
Așezare, plasare; Cazualitate →
Experiență
θεύγσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Existență; A fi, a deveni,
a exista, a se întâmpla → Întâmpla;
Mișcări lineare → Pleca, a se depărta;
Pericol, risc, siguranță, salvare →
Asigura, a fi în afara pericolului; Stări
și experiențe senzoriale → Văz
θ῅ιημ – Nume → Persoane
θεκί – Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare
θ῅ζηνο – Nume → Persoane
θζάλσ – A fi, a deveni, a exista, a se
întâmpla → Stare; A fi, a deveni, a
exista, a se întâmpla → Întâmpla;
Mișcări lineare → Înfățișa, a se
θζαξηόο – Stări și procese fiziologice
→ Viață, moarte
θζέγγνκαη – Comunicare → Vorbire
θζείξσ – Violență → Rănire, lovire;
Violență → Distrugere; Calități mora-
le și etice → Imoraliatate, perversiune
θζηλνπσξηλόο – Timp → Unități defi-
nite de timp
θζόγγνο – Comunicare → Vorbire
θζνλέσ – Calități morale și etice →
Invidie, gelozie
θζόλνο – Calități morale și etice →
Invidie, gelozie
θζνξά – Violență → Distrugere;
Calități morale și etice → Imoralia-
tate, perversiune
θηάιε – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
θηιάγαζνο – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
θηιαδέιθεηα – Nume → Locuri
θηιαδειθία – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
θηιάδειθνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
θίιαλδξνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
θηιαλζξσπία – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune;
Calități morale și etice → Prietenos,
respingător
θηιαλζξώπσο – Calități morale și etice
→ Prietenos, respingător
θηιαξγπξία – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
θηιάξγπξνο – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
θίιαπηνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
θηιέσ – Atitudini și emoții → Dra-
goste, afecțiune, compasiune; Atitudi-
ni și emoții → Bucura, a se ~ de, a-și
găsi plăcerea în; Asociere → Salutări,
îmbrățișări, sărutări
θίιε – Asociere → Asociat, asociere
θηιήδνλνο – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
θηιήκσλ – Nume → Persoane
θίιεηνο – Nume → Persoane
θηιηππήζηνο – Nume → Locuri
θίιηππνη – Nume → Locuri
θίιηππνο – Nume → Persoane
θηιόζενο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
θηιόινγνο – Nume → Persoane
θηινλεηθία – Comunicare → Ceartă,
conflict
θηιόλεηθνο – Comunicare → Ceartă,
conflict
θηιόμελνο – Asociere → Ospitalitate
θηινπξσηεύσ – Atitudini și emoții →
Bucura, a se ~ de, a-și găsi plăcerea în
θίινο – Asociere → Asociat, asociere
θηινζνθία – Înțelegere → Capacitatea
de a înțelege
θηιόζνθνο – Înțelegere → Capacitatea
de a înțelege
θηιόζηνξγνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
θηιόηεθλνο – Atitudini și emoții →
Dragoste, afecțiune, compasiune
θηινηηκένκαη – Atitudini și emoții →
Zel, devotament
θηκνῦκαη – Comunicare → Tăcere
θηκόσ – Stări și evenimente fizice →
Sunete; Comunicare → Tăcere
θιέγσλ – Nume → Persoane
θιόμ – Substanțe naturale → Foc
θιπαξέσ – Comunicare → Vorbire
necugetată
θιύαξνο – Comunicare → Vorbire
necugetată
θνβένκαη – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică; Activități reli-
gioase → Închinare, reverență; Statut
→ Onoare, respect
θνβεξόο – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
θόβεηξνλ – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
θόβνο – Atitudini și emoții → Teamă,
teroare, panică; Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică; Activități reli-
gioase → Închinare, reverență
θνίβε – Nume → Persoane
θνηλίθε – Nume → Locuri
θνῖλημ – Plante → Copaci; Nume →
Locuri
θνλεύο – Violență → Ucidere
θνλεύσ – Violență → Ucidere
θνξέσ – Pedeapsă, răsplată →
Pedeapsă; Haine și podoabe → Haine
și podoabe
θόξνλ – Nume → Locuri; Nume →
Locuri
θόξνο – Posesie, transfer, schimb →
Taxă, tribut
θνξηίδσ – Mișcări lineare → Purta
θνξηίνλ – Mișcări lineare → Purta
θνξηνπλ᾵ηνο – Nume → Persoane
θξαγέιιηνλ – Obiecte și unelte → In-
strumente de pedeapsă şi execuţie
θξαγειιόσ – Impact fizic → Lovituri
θξαγκόο – Univers → Drumuri;
365
Construcții → Ziduri și împrejmuiri;
Asociere → Apartenență
θξάζζσ – Violență → Rănire, lovire;
Comunicare → Tăcere; Aspect →
Încetare
θξέαξ – Univers → Depresiuni şi văi
θξελαπάηεο – Credințe, păreri, opinii
→ Eroare
θξήλ – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice
θξίζζσ – Atitudini și emoții →
Teamă, teroare, panică
θξνλέσ – Facultăți psihologice →
Facultăți psihologice; Gândire →
Gânduri, gândire; Credințe, păreri,
opinii → Opinie, punct de vedere
θξόλεζηο – Înțelegere → Capacitatea
de a înțelege
θξόληκνο – Înțelegere → Capacitatea
de a înțelege
θξνπξέσ – Control, regulă →
Santinelă, strajă
θξπάζζσ – Calități morale și etice →
Mânie, indignare
θξύγαλνλ – Plante → Lemn şi pro-
duse din lemn
θξπγία – Nume → Locuri
θύγεινο – Nume → Persoane
θπιαί – Grupuri de oameni → So-
cio-religios
θπιαθή – Control, regulă →
Santinelă, strajă; Timp → Unități de-
finite de timp; Existență în spațiu →
Locuire, rezidență
θπιαθίδσ – Control, regulă →
Temniță
θπιαθηήξηνλ – Obiecte și unelte →
Podoabe
θύιαμ – Control, regulă → Santinelă,
strajă
θπιάζζνκαη – A fi, a deveni, a exista,
a se întâmpla → Întâmpla
θπιάζζσ – Călăuzire, discipulat →
Supunere, neascultare; Control, regulă
→ Santinelă, strajă
θπιή – Rudenie → Rude de sânge;
Grupuri de oameni → Socio-religios
θύιινλ – Plante → Părţile plantelor
366
θύξακα – Întreg, părți → Amestec;
Caracteristici ale obiectelor → Forme
bidimensionale și tridimensionale
θπζηθόο – Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter
θπζηόνκαη – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
θπζηόσ – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
θύζηο – Natură, clasă, exemplu →
Natură, caracter; Natură, clasă, exem-
plu → Clasă, tip
θπζίσζηο – Calități morale și etice →
Aroganță, trufie, mândrie
θπηεία – Plante → Plante
θπηεύσ – Agricultură → Agricultură
θύσ – Stări și procese fiziologice →
Creștere
θσιεόο – Univers → Depresiuni şi văi
θσλέσ – Stări și evenimente fizice →
Sunete; Comunicare → Vorbire; Co-
municare → Chemare
θσλή – Stări și evenimente fizice →
Sunete; Comunicare → Limbă; Co-
municare → Vorbire; Comunicare →
Vorbire
θ῵ο – Grupuri de oameni → So-
cio-religios; Stări și evenimente fizice
→ Lumină; Cunoaștere → Cognosci-
bil
θσζηήξ – Univers → Corpuri cereşti
θσζθόξνο – Univers → Corpuri
cereşti
θσηεηλόο – Stări și evenimente fizice
→ Lumină
θσηίδσ – Stări și evenimente fizice →
Lumină
θσηηζκόο – Adevărat, fals →
Adevărat, fals
ραίξσ – Atitudini și emoții → Fericit,
bucuros, vesel; Comunicare → Tipuri
de discurs
ράιαδα – Substanțe naturale → Apă
ραιάσ – Mișcări lineare → Coborâre
ραιδαῖνο – Nume → Locuri
ραιεπόο – Violență → Violență;
Probleme, dificultăți, ușurare,
circumstanțe favorabile → Dificil,
greu
ραιηλαγσγέσ – Calități morale și etice
→ Auto-control, lipsă de auto-control
ραιηλόο – Obiecte și unelte →
Agricultură și gospodărie
ραιθεύο – Substanțe naturale → Me-
tale
ραιθεδώλ – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
ραιθίνλ – Obiecte și unelte → Vase şi
containere
ραιθνιίβαλνλ – Substanțe naturale →
Metale
ραιθόο – Substanțe naturale → Meta-
le; Obiecte și unelte → Bani şi mone-
de; Obiecte și unelte → Instrumente
muzicale
ραιθνῦο – Substanțe naturale → Me-
tale
ρακαί – Univers → Suprafaţa
pământului
ραλάαλ – Nume → Locuri
ραλαλαῖνο – Nume → Locuri
ραξά – Atitudini și emoții → Fericit,
bucuros, vesel; Atitudini și emoții →
Fericit, bucuros, vesel
ράξαγκα – Comunicare → Comuni-
care non-verbală
ραξαθηήξ – Natură, clasă, exemplu →
Model, exemplu, tipar
ράξαμ – Construcții → Ziduri și
împrejmuiri
ραξίδνκαη – Control, regulă → Con-
trol; Reconciliere → Iertare; Posesie,
transfer, schimb → Dărui, a da
ράξηλ – Relații → Cauză și/sau motiv
ράξηο – Atitudini și emoții →
Mulțumire, acceptare; Comunicare →
Mulțumire; Posesie, transfer, schimb
→ Dărui, a da
ραξηηόσ – Calități morale și etice →
Prietenos, respingător
ραξξάλ – Nume → Locuri
ράξηεο – Obiecte și unelte → Unelte
de scris
ράζκα – Univers → Depresiuni şi văi
ρεῖινο – Univers → Pământul în con-
trast cu marea
ρεηκάδνκαη – Stări și evenimente fizice
→ Vreme
ρείκαξξνο – Univers → Depresiuni şi
văi; Univers → Ape
ρεηκώλ – Stări și evenimente fizice →
Vreme; Timp → Unități definite de
timp
ρείξ – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului; Oameni → Ființe umane;
Oameni → Ființe umane; Control,
regulă → Control; Control, regulă →
Control; Putere, forță → Putere, forță;
Cazualitate → Agent
ρεηξαγσγέσ – Mișcări lineare → Co-
duce, a aduce, a lua
ρεηξαγσγόο – Mișcări lineare → Co-
duce, a aduce, a lua
ρεηξόγξαθνλ – Comunicare → Limba
scrisă
ρεηξνπνίεηνο – A face → Creație
ρεηξνηνλέσ – Gândire → Alegere,
selecție, preferință; Control, regulă →
Desemnare funcție
ρείξσλ – Calități morale și etice →
Rău, dăunător, destructiv
ρεξνύβ – Obiecte și unelte → Icoane
șo idoli
ρήξα – Rudenie → Rudenie după
căsătorie
ρηιίαξρνο – Activități militare →
Soldați, ofițeri
ρηιηάο – Numerale → Perechi, colec-
tive
ρίιηνηαηα – Numerale → Cardinale
ρίνο – Nume → Locuri
ρηηώλ – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ρηώλ – Substanțe naturale → Apă
ριακύο – Obiecte și unelte → Haine,
piele şi obiecte din piele
ριεπάδσ – Comunicare → Batjocură
ριηαξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Fierbinte, căldicel, rece
ριόε – Nume → Persoane
ρισξόλ – Plante → Plante care nu
sunt copaci
ρισξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Culoare; Caracteristici ale obiecte-
367
lor → Culoare
ρντθόο – Univers → Suprafaţa
pământului; Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
ρνῖλημ – Dimensiuni → Volum
ρνῖξνο – Animale → Animale
ρνιάσ – Calități morale și etice →
Mânie, indignare
ρνιή – Trup, părți ale trupului →
Produse fiziologice
ρνξαδίλ – Nume → Locuri
ρνξεγέσ – Ajutor, purtare de grijă →
Susținere
ρνξηάδνκαη – Stări și procese fiziolo-
gice → Mâncare, băutură; Atitudini și
emoții → Încântare, plăcere
ρνξηάδσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură
ρόξηαζκα – Alimente → Alimente
ρόξηνο – Plante → Plante care nu sunt
copaci; Plante → Părţile plantelor
ρνπδ᾵ο – Nume → Persoane
ρνῦο – Substanțe naturale → Pământ,
nămol, nisip, roci
ρξάνκαη – Comportament → Com-
portament, conduită; Comportament
→ Comportament, conduită; A face
→ Facere, îndeplinire; Cazualitate →
Instrument
ρξεία – A face → Facere, îndeplinire;
Posesie, transfer, schimb → Nevoie,
lipsă; Mod → Obligativitate
ρξή – Mod → Obligativitate
ρξῄδσ – Posesie, transfer, schimb →
Nevoie, lipsă
ρξ῅κα – Obiecte și unelte → Bani şi
monede; Posesie, transfer, schimb →
Bogăție
ρξεκαηίδσ – Cunoaștere → Demon-
strat, dovedit, cunoscut; Comunicare
→ Nume
ρξεκαηηζκόο – Cunoaștere → Demon-
strat, dovedit, cunoscut
ρξήζηκνο – Valoare → Util, inutil
ρξ῅ζηο – Stări și procese fiziologice →
Relații sexuale
ρξεζηεύνκαη – Calități morale și etice
→ Prietenos, respingător
368
ρξεζηνινγία – Comunicare → Nive-
luri ale limbii
ρξεζηόο – Probleme, dificultăți,
ușurare, circumstanțe favorabile →
Ușor; Valoare → Bun, rău; Calități
morale și etice → Bunătate; Calități
morale și etice → Prietenos,
respingător
ρξεζηόηεο – Calități morale și etice →
Bunătate
ρξηζηηαλόο – Grupuri de oameni →
Socio-religios
ρξηζηόο – Activități religioase → Ro-
luri și funcții; Nume → Persoane
ρξίσ – Control, regulă → Desemnare
funcție
ρξνλίδσ – Timp → Durate de timp
fără referire la puncte sau unități ale
timpului; Timp → Durate de timp cu
referire la anumite puncte ale timpului
ρξόλνο – Timp → Durate de timp fără
referire la puncte sau unități ale tim-
pului
ρξνλνηξηβέσ – Timp → Durate de
timp fără referire la puncte sau unități
ale timpului
ρξπζίνλ – Substanțe naturale → Me-
tale; Obiecte și unelte → Podoabe
ρξπζνδαθηύιηνο – Obiecte și unelte →
Podoabe
ρξπζόιηζνο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
ρξπζόνκαη – Haine și podoabe →
Haine și podoabe
ρξπζόπξαζνο – Substanțe naturale →
Pietre şi materiale preţioase
ρξπζόο – Obiecte și unelte → Bani şi
monede
ρξπζνῦο – Substanțe naturale → Me-
tale
ρξώο – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
ρσιόο – Stări și procese fiziologice →
Boală, slăbiciune
ρώξα – Univers → Regiuni nelocuite;
Univers → Păşuni şi terenuri cultivate;
Grupuri de oameni → Socio-politic
ρσξέσ – Mișcări lineare → Mișcare,
venire, plecare; Credințe, păreri, opinii
→ Axiome, acceptare ca adevăr; Aso-
ciere → Asociat, asociere; Spațiu →
Loc, spațiu
ρσξίδσ – Mișcări lineare → Pleca, a
se depărta; Întreg, părți → Separare;
Existență în spațiu → Așezare, plasare
ρσξίνλ – Univers → Păşuni şi terenuri
cultivate
ρσξίο – Întreg, părți → Separare
ρ῵ξνο – Orientare → Puncte cardinale
ςάιισ – Comunicare → Cântec, la-
mentare
ςαικόο – Comunicare → Cântec, la-
mentare
ςεπδάδειθνο – Grupuri de oameni →
Socio-religios
ςεπδαπόζηνινο – Activități religioase
→ Roluri și funcții
ςεπδνδηδάζθαινο – Comunicare →
Predare, învățare
ςεύδνκαη – Comunicare → Mărturie
adevărată, falsă
ςεπδνκαξηπξέσ – Comunicare →
Martor, mărturie
ςεπδνκαξηπξία – Comunicare →
Martor, mărturie
ςεπδόκαξηπο – Comunicare → Mar-
tor, mărturie
ςεπδνπξνθήηεο – Activități religioase
→ Roluri și funcții
ςεῦδνο – Comunicare → Mărturie
adevărată, falsă
ςεπδόρξηζηνο – Activități religioase
→ Roluri și funcții
ςεπδώλπκνο – Comunicare → Nume
ςεύζηεο – Comunicare → Mărturie
adevărată, falsă
ςειαθάσ – Stări și experiențe senzo-
riale → Tactil; Învățare → Încercarea
de a învăța
ςεθίδσ – Înțelegere → Ajungerea la o
înțelegere; Numerale → Numere,
nenumărabil
ς῅θνλ – Gândire → Alegere, selecție,
preferință
ς῅θνο – Substanțe naturale →
Pământ, nămol, nisip, roci
ςηζπξηζκόο – Comunicare → Bârfă
ςηζπξηζηήο – Comunicare → Bârfă
ςηρίνλ – Alimente → Alimente
ςπρή – Animale → Animale; Oameni
→ Ființe umane; Pericol, risc,
siguranță, salvare → Scăpare din pri-
mejdie; Pericol, risc, siguranță, salvare
→ Scăpare din primejdie; Stări și
procese fiziologice → Viață, moarte;
Atitudini și emoții → Tristețe, regret;
Atitudini și emoții → Tristețe, regret;
Atitudini și emoții → Descurajare;
Facultăți psihologice → Facultăți
psihologice; Calități morale și etice →
Ură, dușmănie
ςπρηθόο – Comportament → Elemente
specifice ale comportamentului; Ca-
racteristici ale obiectelor → Fizic ma-
terial, spiritual; Caracteristici ale
obiectelor → Natural omenesc, spiri-
tual
ςύρνκαη – Grad → Comparativ
ςῦρνο – Caracteristici ale obiectelor
→ Fierbinte, căldicel, rece
ςπρξόο – Caracteristici ale obiectelor
→ Fierbinte, căldicel, rece
ςσκίδσ – Stări și procese fiziologice
→ Mâncare, băutură; Posesie, transfer,
schimb → Dărui, a da
ςσκίνλ – Alimente → Alimente
ςώρσ – Impact fizic → Apăsare
Ὠ – Ordine → Ordine
ὦ – Indicatori discurs → Adresare
directă
ὧδε – Poziții spațiale → Aici, acolo;
Referenți discurs → Deictic, demons-
trativ
ᾠδή – Comunicare → Cântec, lamen-
tare
ὠδίλσ – Stări și procese fiziologice →
Naștere, procreere; Stări și experiențe
senzoriale → Durere
ὦκνο – Trup, părți ale trupului → Părți
ale trupului
ᾠόλ – Alimente → Alimente
ὥξα – Timp → Punct în timp cu refe-
rire la alte puncte în timp; Timp →
Punct în timp cu referire la unități ale
369
timpului; Timp → Unități nedefinite
de timp; Timp → Unități definite de
timp
ὡξαῖνο – Timp → Punct în timp fără
referire la alte puncte în timp; Carac-
teristici ale obiectelor → Frumos, urât
ὠξύνκαη – Stări și evenimente fizice
→ Sunete
ὡο – Comunicare → Interpretare,
înțeles, explicare; Comparație →
Comparație; Timp → Punct în timp cu
referire la alte puncte în timp; Timp →
Durate de timp cu referire la anumite
370
unități de timp; Grad → Pozi-
tiv-negativ; Grad → Aproximativ;
Relații → Cauză și/sau motiv; Relații
→ Rezultat; Relații → Țintă
ὡζαλλά – Comunicare → Laudă
ὡζαύησο – Comparație → Comparație
Ὡζεέ – Nume → Persoane
ὥζπεξ – Comparație → Comparație
ὠθέιεηα – Valoare → Avantajos, de-
zavantajos
ὠθειέσ – Ajutor, purtare de grijă →
Ajutor; Aspect → Completare, termi-
nare