Prof.Dr. V.

RANGA
Dr.N.ABAGIU, Dr. V.PANAITESCU
Dr.P.PAPAHAGI, Dr.Al.ISPAS

ANATOMIA
OMULUI
CAPUL SI GÂTUL

Editura CERJVllt
Redactor: Ioana Maftei Golopeţia
Consilier editorial: Dr. foan Mafrei
Tehnoredactare computerizată: Marina & Bogdan Balaci

I[;, Toate dreprurile de editare ale acestei lucrăr.i sunt rezervate editurii CER.1"1A

ISBN 973--96952-3-X
 CIJPlUNS

At.pul şi. t)ituî /n fil1.:.--.:i~ ~f:,i.t1g:eneză '".,. ............. ,.... ,. ....... ,. ...... ,, ..... ., ...... ,.. ..., ............... ,.... 3
:_:;v. het;,tr.i! ,~apuh•:; ,......... ".. , .. ,. ... , .............. oo . . . . . . . . . . . . . . . " . . . . . . . . . . . "' ..................... , ..... . 14
A_::ipectui extc;;,uJ-r 111. craniului ............................. '° ............... .
.o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " .... 1.9
',Iedere s.ix~7e1'1.oară. ,e-••··· . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , ...... '" ................................. . 19
2()
/e:d.1,.,;>· au_t01ioară .. '"""'"'' ................................... '°o.••··"· . ., ............... , ••. ., ... 2]
21
Vedere inforioaril,. ., .... ,. ........... ,. .......... ., ........... ···•·"·· .......................... . 25
28
\spr-~ctul inicri_c,r al calva-riei ., ............. ,. ... ,, ....... ., ......................... ,, rn••···· 28
-\spectui inwnor al bazei craniului• eudobaza •··"· ...... .,. •"··············· ,.... .,,, 29
Orbita .... ,.............. ········· ··"····· ......... ········, .......... ,,, .. ,."········ ·······,· 33
Cavttatea 11azală ... ., .... ,...... , ....... .., .... ,............. ,... ... .. .... ... ......... .. .. .. .......... .. . .... .... . 35
Arhitectura crnuiului ... ,, .......................................................... ,......... "·•·"'· ., ....... 38
Alii.culaţiîk craniului. .... ,... , ................................................... ,...................................... 42
Muşchii capului.. .......... ,... ,. .......................... ,.. "···· ................................ .,., .................. 45
Muşchii rri~_rr;.ic._if ,.... ,.... , ....... ., ... ,ee, . . . . ,. .............. .,,,. •••• ""'°"'" ........ , ......... 4L5
Muschii masticatori ....... ......... ···"··,· .......................................... ,........... 50
........ ,......... , ········· "., .. •· ... ,.............. ,., ....... ········ ,.......... .,. 55
:';Ula1-;, >;iar .,puhr\ şi Fâtuiui ..................... ,.., ................. ,. ..... ., ........................ """""·" 65
, ,rternb capuh1i şi gâtului ........................... ,............... ,........... 65
Venele CilJ.mlui şi gâtului ......... ,.............................. ., .. , ........... ,.... ,. 88
f..hntitticele capului şi gâ"tului.,o ......................... ., ...... ,H ,................. 91.
Nervii capul.ni şi gâtului ................. ,........... ,..,,., ... ,., ..... ,........ ,............................... ., .... 95
\fervh cnmit~ni ................ ,. .................................... ,........ ,,., .... .,» ... ., 95
Plexul cervical.. .................. ,........... ····"··· ............................ ,, ............... 123
P'lcxr;.1 brattial. ...................... ., ... , ... ,.... ,...... ., .. " ........ ,...... ,'"., ... ., ............. 127
h1rtea ce-rvicaUl a s]sternului nervos autonorn ... "°"'""""··••H
,..a, ......... , 128 ••<H•"""

V ,;cernl.e Cllpului şi gâtului .. ········· .... ,,., ..... ,......... ,.... .,., ... ············"'··· .... ,.. ,............. ,.... 134
Cavitatea nazalii ............... , ..... ,........................................... ,, ...... , ............. .,, ..... 137
·\pat;;~tul xnasticator .. ""'"°'"' .. , •• , .... , ............... ., ........ , ................................ '" ............ 140
Mecanica mticulaţici tempornmandib.uian\ ................................................. l 40
'\ •T_:1şcLH 1r:asticatori - stuctură şi funcţie- °"" ................ ,. ...... ., '""'°°""'" ... ., .... ] 43
l.Jmţii ......... ,., ....... ,...... ··"····· ...... ,............. ,.,., ...................... ,...... "······· 150
Limbo, ..... ,....................... ,..................... ······"· ,...... ,........................ ,, .. , 159
·u,Jw;;ci•, ,ivităţii bucale ................. , ....... ., ······"· ........................ ,....... , ... 162
Pereţii cavităţii bucale: ... , ........ , .., .................................................... ,....... 167
Faringele .................................... ,..... , .... ,.... ., ..... "······· ,...... ,. ., ............... , ......... 174
Esofagul.. ............. ,...... ,................... , .................................... ,................... , ...... 184
Laringele şi aparatul vocal ...................................... ,, ................. ., .............. ,., .... , 187
Trnhea .. , 205
"I

Glandele paratiroidicne ...................................................................................... 2!0

ANATOMIE APUCATĂ

Anatomia topografidi a (:apului şi gâtului ............................. ,........................................... 2!2

Regiunile capului ...................... ,.............. " ....................................................... 214
Regiunile feţei ................................. ,................................................................ 22J:
Regiunile gâtului .............................................................................................. 245
Disecţia capului şi gâtului. ....................................................................... " ................... 2:78
A natmma. pe vm . l m. şi. gatu
' a capu ,... l u1..
' ............................................................................... -'-"!
"'O"

' . rnum.ogica
Ana,mma -•· 1 • x a mpul·m.şi. gatu " 1m. ......................................................................... -'"'92
- •
 V

ANA TOMU!: DESCRIPTIVA

CAPUL ŞI GÂTUL
(Îll mo- şi 011toge11eziî)

CAPL . (capul) şi GÂTUL (collum) reprezinta la Toate aceste trans:fonnări sunt, ln ultimă. instantZi,
vertehrntde, inferioare, extremitatea anterioarr:l a expresia adaptării continue, perpetuă, la condiţi.ilc
eorpn!ui. Prin trecere la staţi1mea bipedă sau mediului intern şi extern. Prima treaptă la care ele s-au
ortostatism ele formează_ extremitatea superioard a realizat este cea hiochimicrf şi metaboffcâ: Totodată.,
corpu.lui uman. de s-au irnprimat. genetic şi s-·au transrnls la nHnaş~.
Analiza de ansrunblu rn
organizării corpulm animalelor
inferioare omului, relevădi. ace:stcBJ
- în funcţie de condiţ]}Je m-1;,:diului
extern ~, nu. au avut de a]es decât
viaţa în aplt sau aer. În aceste
condiţii. locomoţia sau depi.asan;a,
nu se putea realiza dedit prin
târâre, zbor, fugă sau iners.

~
conseciuţă, în orgro:u.zairert
rnorfoiogîcă Şi fimctională a
corpului a.cestor ann11ale,
determinată de factori] enmneraj:.], :;-
a un11at un număr 1:nai :redus
legile sau. principiile fi11.nda.Inenta!e
afo evoluţiei. D]ntre acr;'iste;\
esenţiale sunt: legea po!arizdh'i, a
s;metriei bilaterale ş] a 1netarm:rie(
LEGEA POL

~
explicâ în organizar:et:
rn.orfofunctională a c(Hpulw:
animalelor, apariţia
cefalice ş, a celei opuse.
extremitatea caudală.
Extremitatea cefCflicrY a
s-a dezvoltat şi perfecţi-onal
în scara a:nima1if, din necesitatea,
eJ4rylorării mediului, căutarea hran.eL
Fig. l ETA.PE ALE FlLOOENEZE.I (,~chemă)
fuga de pericot Ea ad.i:ipoS-i'.eşte 1
<lupii cum se ştie, encefhfu/ s1
O privire succintă în filogeneză ne pennite să organele de simj cele mai specializate~ care nern",111,;,
înţelegem, în comparaţie cn alte vertebrate, structura înrpreunil Ia coo1donarea tuturor fimc_ţiifor viefii de
şi funcţia act-ua!ă a 21cestei exi-re1nită.ţi la 01n. relaţie, adica funcţiilor de legătură dintre organism si
Modificările sau transformarile produse la nivelu! mediu. Funcţiile de relaţie au evoluat în filogeneză şi
extremitaţii cefalice, într-o evoluţie indeiugatâ, s,mt în ele !Yeptat, si până la om au devenit iot mai complexe,
stânsă corelatie cu cele produse în întregul organi.srn. Necesitatea unei 1nai 1nar] 1nobihtăţi a capului 8.

5

Fig.2 PRîVrRE DE AN'SAlvfBLU ASUPR.A DEZVOLTA.RTl EXTREMfTATll CEFALICE
A-H: faţa dor sa liî
C-D: vedere
determina! dezvoltarea gâtului, segment11l de legiîtmă
dintre cap şi trunchi,
E-x:tremitatea caudald a devenit la p(:;şti motoH1l
propulsiei, al deplasării corpului. Prin trecerea la viaţa
terestră şi apariţia membrelor, acestea preiau pe lângă
funcţia de susţinere a corpului, /Uncţia de propulsie.
Trecerea la staţiunea bipedă, a modificat total
poziţia corpului la om. De aceea, considerăm
justificată folosirea în Nomenclatura anatomicii
internaţională (NJ) a ten:nenilor dt:'; SUjOerior şi injf.rior,
atunci ,,âird ne referim la e>.iren.1ităţile corpului 11man
sau la formaţiunile anatomice raportate la mml vertical,
C,/!(t/1~ -
'
'\S . , 'c_c.,'
Nem61
su,,oc:r; ·
ŞI CAUDALE (schemă)
J;it,~rnlă
SIMETRIA BILATERALA. Factorii do rn.cdiu
reprezentaţi de acţirmea m1iformă. şi si1m1ha112i ;;
presiunii apei şi' ulterior a aerului asupra corpului
anirnaldor în 1ni.şcare~ au detern1inat construq!la ?i
orgm-rizarea sa pe principiul sirnetri.ei bilaterale. O
secţiune a corpului în planu] medio~sagitaL îl îrnparte
ln două jumătiîj:i simetrice numite antimere, La OM1
simetria bilateralii, bine refleclatii Îrl perioad,,,
dezvohifr:ii en1brionare, se 1nodifică treptat '!'n c;a1rsu]:
evoluţiei uh.1:rioan:. Corpul uman, inclusiv capul şi
gâtul., sub infiuen\a factorilor funcţionali, a pierdut clin
si.metria bilaterală iniţialii, prezentând astmei'rie
visceralâ' Ş] chiar asirnetria pcfrţilor sor:rnrti.ce.
Asimetria viscernHi rezultă din creşterea inegală a
,rgm1elor. De ex.emp, u: ficatul embrionar este simetric,
dar devine ulterior asimetric; există o asimetrie de
formă şi numerica (privind lobii pnlmonari) a
plămânuluj: e1nisfera cerebraJa. stângă este mai
dezvo.ltată decât cea dreaptă, unul din factori fiind
apariţia limb~jnlni articulat. Nici părţile somatice ale
corpului nu sunt perfect simetrice, asimetria lor se
observă însă mai 6,reu. Ea este detenninată de
asimetria viscerala, de împovărarea diferită a celor
două jumătăţi ale corpulni i'n staţinuea bipedă de
funcţionarea mai intensă a unui membru (dreptaci,
stângaci) etc.
Tot factorii funcţioriaJi, printre care presiunea de
masticaţie inegal dezvoltata I.a nivelul celor dou1î
jumătăţi ale arcadelor dentare, determina Îll mare parte
asimetria fe_ţei.
Ulterior, printr-o specializare fancţionalii progresivii,
metameria primitiva şi secundara" se modifica tot mai
mult, iar în unele părţi ale corpului chiar di.spam (ex.
musculatura scheletica). Dispariţia metamene,
constituie !fi prog-res pe linia evoluţiei. La om, a
dispărut complet metameria capului şi membrelor. Ea
se mai păstrează parţial la nivelnl lrnnchi11ih1i.
Legea po!ariza.rii ca principiu de orgaoizarc
morfofuncţională a corpului animalelor, explică asadar
modul de formare şi factorii care au determina!
dezvoltarea extremităţii cefalice si caL1dale.
Ar,alizând evoluţia filo- şi ontogenetic,· a
EXTREMITĂ:Ţ'H CEFALICE, se cons1atil di m.1 toate
animalele care au extremitate cefalică.
craruu. Din. acest punct de vedere, în anafornia
comparaf(i; ele sunt clasificate în ACR.ANIOTE şi
CRANIOTE. Lipsa craniului la ani:malek din prima

Fig.3
A: SCHELET'lTT~ CAPULUI DE MAMWER
B· DERIVATELE PRDvffiLOR DOUĂ ARCURI BRANH1ALE
(după teoriti RETCHf.J{T modificat pllrţial de E.REPCIUC)

METAMERIA. Odată cu polarizarea şi simetria categorice este determinată de stadiul

bilateralii, presiunea ex.ercitată asupra corpului în
mişcare~ a detenninat ~ în vederea 1m.el mai bune
funcţii de deplasare -, construcţia segrnentară san
metamericii a acestuia. Formaţiunile anatomice din
constituţia sa se dispun ca nişte felii sau segmente care
se urmează una pe alta, mnni.te n1etamere, cum sunt:
vertebrele, coastele, nervii spinali, arterele intercostale.
În cursul embriogenezei, cn cx.cepţia tubului digestiv,
1netrnneria primitiva a son.:i:itelor, m.iotoa:;:nelor,
sclerotoamelor, neuromerelor, se observa evident
dezvoltare a s1steinului nervos,
CRANIUL (cranium} apare pe treptele snr,enom·e
ale evoluţiei, cmnponenta sa cerebrală sau
neurocraniul fiind o achiziţie proprie vertebratelor. La
acestea d capătâ caractere noi, cond]ţ]onate de
dezvoltarea lot mai complexă. a encefalului st
specializarea orgm1elor de simţ de ia acest n:ivo!l, ck,
tipul de hrană, iar la om, pe lilngă acestea de trecerea
îa ortostati:sm şi dezvoltarea hmb;;_frnlui rniicuflat