Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Karnak
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Poziționare
Complexul de temple este situat pe Valea Nilului, pe cursul său mijlociu. În
apropiere se afla vechiul oraș, Theba, precum și celebrele monumente de
pe Valea Regilor și Valea Reginelor.
Context istoric
În timpul dinastiei a XVIII-a, Theba devine capitală și dobândește o deosebită
importanță religioasă. Cele două zeități Ammon (zeul-taur al vântului) și Ra (zeul-
soare) se contopesc într-o singură divinitate, Amon-Ra al cărui cult începe să ia
amploare, astfel că Amon-Ra devine cel mai puternic zeu egiptean. Pe plan
arhitectonic, schimbarea religioasă este ilustrată prin înlocuirea construcției
piramidelor cu construcția de temple funerare, temple de cult sau temple dedicate
faraonilor zeificați.
Construcția
Vasta întindere și complexitate a sitului arheologic este rezultatul a două mii de
ani de construcție, din timpul dinastiei a XII-a, până în perioada ptolemeică.
Construcția a fost inițiată în perioada Regatului Mijlociu. În secolele al XVI-lea și
al XV-lea (perioada Regatului Nou), faraonii dinastiei a XVIII-a, Amenophis
I (Djeserkare), Hatșepsut și ai dinastiei a XIX-a, Seti I, Ramses al II-lea, au
întregit complexul monumental.
Cea mai importantă clădire a întregului complex este templul lui Amun-Ra cu cei
10 stâlpi, dintre care cel mai mare are o lungime de 113 metri, o lățime de 15
metri și o înălțime de aprox. 45 de metri. Suprafața totală a templului este de
aprox. 30 de hectare (cu patru laturi de 530, 515, 530 și 610 de metri). Templul
este compus din trei, înconjurat de ziduri, părți dedicate lui Amon (Ipet-day),
dedicat zeului Montu (cu o suprafață de 2,34 hectare) și dedicat zeiței Mut (cu o
suprafață de 9,2 hectare).
În partea dedicată lui Amon sunt:
Descriere[modificare | modificare sursă]
Măreția ansamblului monumental de la Karnak are ca scop principal
impresionarea afectivă și spirituală a celor ce participă la ceremoniile închinate lui
Amon-Ra. Compoziția uriașă trebuia să-i facă pe simplii muritori să se simtă
insignifianți în prezența divinității.
Dupa o lungă alee, încadrata de sfincși sculptați în piatră, urmează intrarea în
templu, formata din piloni uriași și obeliscuri împodobite cu steaguri și
statuile faraonilor. Sala festivă are trei nave centrale mai mari și două laterale mai
mici. Este o sală hipostilă, de dimensiuni impresionante: 103×52 m. Unele
coloane au peste 19 m înălțime.
Peretii erau decorați cu imagini înfățișând faptele de arme ale faraonilor însoțite
de comentarii în hieroglife.