RESTAURAREA UNEI LĂMPI AUSTRIECE, MARCA Karl Rudolf DITMAR

REZUMAT

Articolul își propune prezentarea unei lămpi austriece, pe gaz, fabricate la sfârșitul
secolului al XIX-lea, început de secol XX. Ineditul acesteia constă în forma ei, care este ca o
cupă-trofeu, cu elemente care preced stilul Art-Deco. Metalele folosite sunt în fapt aliaje pe bază
de cupru, având prezentă alama și un alt aliaj ușor fuzibil gri/cenușiu, compus din zinc, dar și
staniu și plumb – probabil că tombac dacă ținem cont de nuanța roșiatică de la interfața pieselor.
Vasul pentru gaz este din sticlă și cu un guler metalic din acest aliaj gri/cenușiu. Locașul
conceput pentru așezarea vasului de gaz, este manufacturat din tablă ordinară neagră.

Găsind și câteva date interesante despre evoluția fabricii și a colaboratorilor, am

considerat că este importantă încercarea de a o prezenta analitic. După restaurare piesa este
funcțională, având toate elementele necesare unei bune funcționari, excepție făcând sticla cu gât
înalt, care nu s-a păstrat.

ABSTRACT

The article aims to present an Austrian gas lamp, manufactured in the late nineteenth
century, early twentieth century. Its novelty consists in its shape, which is like a trophy cup, with
elements that precede the Art-Deco style. The metals used are in fact copper-based alloys, with
brass and another light gray fusible alloy, composed of zinc, but also tin and lead - probably
tombac if we take into account the reddish hue at the interface of the parts. The gas vessel is
made of glass and with a metal collar made of this gray alloy. The place, designed for placing the
gas vessel, is made of ordinary black sheet metal.

Finding some interesting data about the evolution of the factory and its collaborators, I
considered it important to try to present it analytically. After restoration, the piece is functional,
having all the necessary elements for a good official, except for the high-necked glass, which has
not been preserved.
 CUVINTE CHEIE

Lampă austriacă, aliaje din cupru, sticlă, restaurare, manufacturare.

KEYWORDS

Austrian lamp, copper alloys, glass, restoration, manufacturing.

Fabrica de lămpi Ditmar-Brünner. Scurt istoric.

Plecând de la cerința de restaurare a piesei, am descoperit din aproape în aproape, lucruri

mai puțin știute de către publicul larg, chiar și pentru specialiști. Piesa este considerată unicat
penru că nu am mai găsit în literatura de specialitate cercetată de mine, o lampă similară, aceasta
aflându-se în prezent, în colecția particulară a comanditarului. Acest argument, după cum vom
vedea mai jos, este întărit și de mica cercetare pe care am întreprins-o, găsind un catalog cu
piesele manufacturate la sfârșitul secolului al XIX-lea, unde se subliniază unicitatea produselor.

Istroia spectaculoasă1 a companiei Ditmar-Brünner începe în anul 1840, în capitala

Austriei, cu adresa “III/I, Erdbergstrasse 23, 25, 27 u. Schwalbengasse 2, 3, 4”. Dezvoltarea
afacerii a făcut ca punctele de lucru să se înmulțească în Europa, ca mai apoi, produsele lor să le
întâlnim și pe alte continente. Astfel avem în capitala Poloniei la adresa: “Warschau: Ulica
Chlodna 43”, în Italia, la adresa: “Mailand: Via Enrico Tazzoli 4”, iar cea mai apropiată fabrică
față de Viena o întâlnim la aproximativ 90 km, în orașul “Znaim: Kunst-Thonwaaren-Fabrik
Rudolf Ditmar”, regiunea Moraviei de Sus, în Cehia. Fabricantul Ditmar, confecționa doar
piesele din metal, pentru celelalte materiale folosite la asamblare, cum ar fi sticla, dezvoltă un
parteneriat de anvergură cu terți, cu o capacitate de dezvoltare exponențială, dacă e să ținem cont
că deserveau lămpile cu piese de schimb și consumabile, fără să contorizăm ambalarea, unde se
consumau alte materiale specifice, necesare securității la transport și manipuare. Astfel avem
următoarele produse: abajururi, oglinzi, sticle de tip glob cu gât lung, care proteja flacăra lămpii
cu petrol, având diverse forme și diverse mărimi, fitiluri.
1
http://www.wt-pempel.de/images_pdf/Geschichte%20d.%20Fa.%20Ditmar.pdf
 Compania lui R. Ditmar, oferea lămpi de toate tipurile pentru stadiul tehnicii de atunci,
plecând de la cele cu petrol lampant sau gaz, până la cele electrice. Oferta era variată, având
lămpi de tip candelabru, cu mai multe brațe, dar cele mai frecvente, erau cele cu picior și un
singur foc, terminate cu o sticlă, sub formă de pară, dar si cele care aveau suplimentar pe
lateralul focului, câte o oglindă. Mai erau și lămpile economice, care aveau un anou pentru
prinderea cu degetul arătător, dar care nu aveau în partea superioară nici sticla de protecție, nici
oglinda care să reflecte lumina degajată din fitilul aprins.

Cilindrii de sticlă și nuanțele de sticlă necesare pentru acestea, au fost manufacturate de

fabrica Glaswerke în numele Ditmar-Brünner, de către Josef Schreiber & Neffen AG, la Viena,
și Lednické Rovne, Slovenia, începând cu 1892. Pe lângă sticla transparentă, producția de aici
este cunoscută pentru tehnicile sale de acum, pentru decorarea prin tăiere, gravare, vopsire,
pulverizare, serigrafie, tampoprintare – cu o autotcalibrare, dar și prin tehnologia pantografului 2.
Compania din Lednické Rovne3 a stabilit pantografele producției englezești, ca primele în
Europa, începând cu anul 1896. Mai târziu, în anii 1940, compania a cooperat la dezvoltarea
decorurilor cu designerii profesioniști Vincent Hložník și Martin Benka 4. Abia după inventarea
becurilor pentru iluminat electric, producția de cilindri de sticlă cu glob a încetinit, în timp ce
abajururile au fost folosite în continuare.

Punctele de desfacere cu amănuntul ale lămpilor și pieselor de schimb, le avem în zone

continentale diferite după cum urmează: la Viena în afară de fabrica de la adresa III.,
Erdbergstrasse 23, mai avem Wien: I., Weihburggasse4, VII., Mariahilferstr. 74B, IX.,
Währingerst. 54; Budapest, Josephsplatz; Prag, Obstgasse 12; Lemberg, Marienplatz 9; Krakau,
Ring 19; Graz, Potgasse 3; Triest, Piazza Pointe Rosso 6; Berlin, S., Ritterstrasse 27; München,
Börsenbazar; Paris, Rue de la Chaussee d’Antin 52; Lyon, Rue de la Charite 11; Rom, Corso
Vittorio Emanuele 13; Mailand, Via Monte Napoleone 14, Via Torino 61; Warschau, Trębacka
4; Moskau, Kuznecki Most; Bombay, Esplanade Road 69; Calcutta, Radha Bazar 54.

La realizarea lămpilor, într-un catalog tipărit în 1897 – vezi figura 1, întâlnim 53 de tipuri
de tehnici de prelucrare a metalelor, în principal alamă bronz, alpaca și cupru, dar și alte aliaje pe

2
Instrument cu care se reproduce mecanic un desen, o gravură la aceeași mărime sau la altă scară.
3
Lednické Rovne este o comună slovacă, aflată în districtul Púchov din regiunea Trenčín, în apropiere de granița cu
Cehia.
4
https://ro.qaz.wiki/wiki/Rona_glassworks#Founding
bază de staniu și plumb. Se urmărea obținerea de efecte, cum ar fi: culoarea aurului pătat, cupru
argintiu, fumuriu, maro cu auriu, argentan 5 cu tombac, precum și capacitatea de tratare chimică a
tuturor metalelor, prin depunere galvanică, dar nu numai.

Considerăm că piesa este unicat, chiar dacă în epocă era considerată o lampă normală, de
uz casnic. Aceasta face parte din a doua categorie mare de lampi fabricate de R. Ditmar, așa cum
sunt descrise mai sus, adică cea a lămpilor cu picior și sticlă de protecție, fără oglindă laterală.
Forma este de cupă/trofeu – vezi figura 2, corpul median având forma unui trunchi de con, cu
baza mică în jos, fixat în suportul de susținere de la bază, cu trei picioare masive, bine
proporționate în raport cu toată lampa, având stînga/dreapta două mânere laterale. Paralel, în
partea superioară a mânerelor exterioare, de la jumătatea lor spre corpul piesei, mai sunt fixate
alte două mânere asemănătoare, care sunt unite între ele prin bumbii laterali, dispuși sub șanțul
buzei trunchiului lămpii. Mânerele sunt stilizate, având contururi vegetale, sub formă de frunze.
Vârfurile mânerelor erau fracturate, unul ușor crăpat, dar care a cedat la manipularea ulterioară.
Pe corpul piesei, față/spate, sunt fixate simetric medalioane, unde avem personalizate din turnare
chipul unei zeități feminine antice, Atena, fiind asociată ca protectoare a artelor frumoase, a
meșteșugurilor, literaturii și agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit
de initiativă. Metalele folosite la manufacturarea lămpii, sunt în fapt aliaje pe bază de cupru,
având prezentă alama și un alt aliaj ușor fuzibil gri/cenușiu, compus din zinc, dar și staniu și
plumb – probabil că tombac dacă ținem cont de nuanța roșiatică de la interfața pieselor. Vasul-
rezervor pentru gaz, este din sticlă – vezi figura 3, cu un guler metalic din acest aliaj gri/cenușiu.
Locașul conceput pentru așezarea vasului de gaz, este manufacturat din tablă ordinară neagră și
este corodat – figura 4. Pe partea din alamă, piesa a fost protejată ulterior confecționării, cu un
film de vopsea bejă, iar pe piesele component ale aliajului gri, piesa a fost acoperită cu o vopsea
de nuanță verde, care este mai puțin vizibilă în fotografiile surprinse inițial. Rezervorul din sticlă,
unde se depozita gazul/petrolul lampant, era pătat la interior, ca urmare a evaporării gazului
nefolosit, dar cu fitilul original păstrat în stare bună, acesta putând fi manevrat sus/jos pe capul
arzător sau feștilă cum i se mai spune popular, chiar și coș în anumite zone. Pe feștila felinarului
se găsește rotița de reglare a fitilului, pe care este ștanțată circular marca producătorului, adică: “
R ∙ DITMAR ∙ WIEN”, dar și o pereche de aripi și un soare – vezi figura 5. Roti ța asigura prin
manevrarea ei, deplasarea fitilului în sus, sau în jos asigurându-se astfel o reglare a mărimii și
5
Alpaca.
intensității focului și implicit a gradului de iluminare a felinarului. Pentru stingere, se micșora
flacară cât mai mult posibil, prin răsucirea rotiței în sens invers acelor de ceasornic, micșorând
astfel mărimea fitilului. Feștila și gulerul cilindric, în care se fixează aceasta sunt din tablă de
alamă, având un contrast puternic cu celalalt corp de nuanță gri. La fel cum la bază este în
contrast estetic suportul de susținere, a celor trei picioare fixate pe un brâu din tablă de alamă,
realizate prin turnate într-un aliaj de staniu, plumb și zinc.

Restaurarea a constat în curățarea vopselurilor cu perii montate într-un micromotor de tip

Proxxon, după o înmuiere generală cu toluen, prin aplicarea unor cataplasme. Periile au avut
forme variate, adică au fost de tip disc, cupă și pensulă, din metale diferite – alamă și oțel moale,
în funcție de suprafața vizată, acestea au fost folosite la îndepărtarea totală a vopselurilor și a
altor depuneri inestetice. Cu tampoane curate din vată de bumbac, au fost curățate toate
suprafețele exterioare, atât cele line, cât și cele în relief. Prin această operațiune s-a urmărit
eliminarea vopselurilor, într-o măsură cât mai mare. Sticla a fost curățată cu tampoane îmbibate
în acetonă – vezi figura 6. S-a insistat la interior, unde urmele de gaz sau petrol lampant, erau
mai evidente și mai aderente. Mânerele au fost repoziționate în partea superioară, urmând
unghiul firesc de înclinare, fixate cu ajutorul unei rășini epoxy bicomponente, cu întărire rapidă –
vezi figura 7. La final piesa a fost conservată cu ulei de in sicativat.
Figura 1. Coperta catalogului lămpilor R. Ditmar, în anul 1897. Se poate observa anul înființării
fabricii - 1840, data când a fost tipărit catalogul – 1 iunie 1897, dar și fabricile, respectiv
punctele de lucru din epocă.
 a) b) c)

Figura 2. Vedere generală din: a) față. b) lateral. c) spate. Înainte de restaurare.

Figura 3. Rezervorul din sticlă, în care era ținut gazul sau petrolul lampant. Înainte de curățare.
 Figura 4. Locașul unde se poziționează rezervorul de gaz. Înainte de restaurare.

Figura 5. Rotița capului arzător, cu marca originară a fabricantului. Înainte de restaurare.

Figura 6. Vasul din sticlă și capul arzător, cu tot cu fitilul textil. După curățare.
Figura 7. Lampa după curățare, dar fără rezervorul de gaz montat. Vedere de sus.

Figura 8. Lampa la final.