T1.

PSIHOLOGIA EDUCATIEI

REFERAT

“O PERIOADA DIN VIATA MEA” – NISA DE DEZVOLTARE

Din primele minute a vietii mele am simtit dragostea bunici din partea mamei care
m-a luat sa ma creasca ea, si bunicul.Mama mea mai avea acasa inca 5 frati mai
mici dar, pe langa ei am crescut si eu, cea mai mica fiind eram rasfatata de toti.Era
mama mea,de o bunatate nemarginita care si-a dedicat intreaga viata familiei.ea
m-a invatat sa merg, sa vorbesc,sa mananc,sa fiu buna si politicoasa cu oamenii
din jurul meu.Bunica mi-a umplut copilaria de bucurie si culoare.In acele vremuri
asa erau obiceiurile ca pe nepoti sa-i creasca bunicii, un lucru ereditar. Ereditatea
este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie la alta,
mesajele de specificitate sub forma cadrului genetic.M-a crescut cu multa
dragoste si blandete.Pentru noi a fost in stare sa faca orice, doar sa ne vada pe
toti sanatosi si multumiti.Era harnica si priceputa , ziua intreaga alerga prin casa si
curte.

Anii au trecut iar eu am avut parte de educatie ,hrana ,jucarii ,tot ceea ce au putut
bunici mei sa-mi ofere la acele vremuri.Nu aveam acces la atatea informatii ca si
acum dar , eram mai fericiti .Mereu ma jucam cu capii afara , alergam ,umblam
desculti si nu ne imbolnaveam atat de repede ca si acum.Eram foarte dependenta
de ea , imi amintesc cu drag ca atunci cand bunica mea vroia sa plece fie pana si la
magazin, ma tineam strans de piciorul ei sa nu plece sau sa ma ia si pe
mine.Aproape de fiecare data ,ma lua, nu scapa de mine si de plansul meu.Mereu
aveam sentimentul ca pleaca si ma lasa, si nu imi puteam imagina o zi fara bunica
mea.Era totul pentru mine.Inclusiv mergeam in fiecare duminica impreuna la
biserica, venea la sedintele cu parinti, ma si certa cand trebuia. La scoala eram un
copil silitor si ascultator.In sarcinile casnice o ajutam mereu pentru ca avand
animale multe vroiam sa o ajut. Am avut cea mai frumoasa copilarie si am avut
parte de cea mai buna educatie, tinand cont generatiile din zilele de azi.Dupa ce
m-am casatorit , bunicul meu a murit si bunica a ramas singura.O vizitam cat de
des puteam iar de sunat o faceam de cateva ori pe zi , imi placea enorm sa
vorbesc cu ea, mereu aveam subiecte de discutat .Era mereu atenta la nevoiile
mele .

Din pacate in 2020 Covidul mi-a luat-o pe bunica a urmat o perioada foarte grea
si greu de acceptat pentru mine.Nici acum dupa 2 ani nu imi vine sa cred ca nu o
mai pot auzi si vedea.Am mostenit multe trasaturi de la bunica mea precum:
inaltimea, culoarea parului,conformatia fetei, temperamental
melancolic,caracterul.Familia este foarte importanta pentru fiecare
persoana:parinti,frati,surori,bunici,unchi,etc.toata lumea se iubeste si sprijina dar,
bunicile si nepoatele au o relatie speciala.

Imaginea bunicii o voi purta mereu in suflet, este ingerul meu pazitor!