de ziua a Via Numele sectei vine de la cuvaintul adventus-venire, respectiv venirea a doua a Mantuitorului lisus Hristos intra slava. Miscarea adventista trebuie urmarita prin cele dou acte cronologice: pang la 1844, anul calculat de William Miller pentru venirea lui Hristos intru slava si perioada adventismului sub Hellen White. William Miller, spirit iscoditor, a aderat la baptism, iar sub influienta unor ever istorice si naturale, interpretate ca semne ale venirii lui Hristos, a ajuns si o dateze cu exactitate pentru anul 1843, apoi 1844, pe baza textului de la Daniel 8,14, corelat cu anul 457 i.Hr. al intoarcerii evreilor din robia babilonica. Esecul lui Miller a fost exploatat de Hellen White, care a reusit s8 opreasca migcarea de la dezintegrarea total, convingand pe adepti ca vizibil, in Sfinta Sfintelor a Sanctuarului ceresc. Acolo El implineste 0 mijlocire in favoarea noastra pentru a invinge réul. Hellen White devine marele profet al timpurilor moderne, iar secta adventista se caracterizeaza prin lenarism, respectarea lei sabatuluisdmbita), radicalism etic jente si igiend grijuli. in Romania, primul predicator adventist a fost un fost preot catolic polonez, Mihai Czechowski, care a Picut prozelitism la Pitesti, de pe la 1870, insd fird succes de durata. A ficut prozelitism si in Dobrogea, printre colonistii germani, iar la lipoveni, a predicat adventistul Babienko, din Rusia, Primii reprezentanti indigeni au fost Petre Paulini, P. Panaitescu si $tefan Demetrescu, care au si organizat prima Conferinta adventista la noi. in anul 1921, s-a organizat Uniunea Conferintelor Adventiste din Romania, la inceput cu statut incert. Au fost recunoscuti, apoi, in calitate de cult religios in anul 1950. Astazi existain Romania sase conferinte: Muntenia, Moldova, Oltenia, Transilvania de Sud, Transilvania de Nord si Banat. Pentru pregatirea personalului de cult, au un Institut Teologic Adventist la Cernica. Cultul editeaza lunar revista ,Curierul Adventist” si detine postul de radio ,Vocea Speranjei” Doctrina adventista este de facturd milenaristd. Intrarea lui lisus in sanctuarul cerese este o invagatura fundamentald in eshatologia adventistd. Credinja adventista afirma ca dupa inalyarea Sa la cer de-a dreapta Tatalui, Hristos a inaugurat activitatea Sa preoteasea in ceruri, Preotia lui Hristos in cer are dou aspecte:primul, Hristos mijloceste harul dragostei lui Dumnezeu pentru poporul Siu pe care il prezinta in fata lui Dumnezeu; al doitea, ucrarea Sa ca mare preot in Sfinta Sfintelor in ziua Curatirii(Daniel 8,14). in calitate de Mare Preot, Hristos administreaz’ roadele jertfei Sale pe cruce acelora care se pocdiesc de pacatele lor si cred in El. Timpul curatirii sanctuarului este, in doctrina adventista, perioada judecatii investigative(pre-adventa). Aceasti judecatd va decide care dintre credinciosi vor fi ripi momentul venirii a doua a lui Hristos si vor fi dusi in ceruri: ea reprezinté acea parte de la sfarsitul timpului actual cand umanitatea mai are inca o sansa sa primeasca Evangheli Aceasta faza a judeciii fl are pe Dumnezeu-Tatal ca judeciitor, iar locul ei va fi in ceruri. ‘Scopul judecatii este indreptatirea celor neprihaniti si pedepsirea celor rai ‘Al doilea element de doctrina al adventistilor, este serbarea sabatului, care devine un semn de loialitate fata de Dumnezeu si de legimantul Lui. Al treilea element de doctrina este iminenta celei de-a doua venir a lui Hristos, prezenti in discursul eshatologic al Bisericii Adventiste de ziua a saptea. intarzierea Parusiei in 1Domnului este pus de adepti pe seama nepregatirii lor, inca, pentru acest eveniment si pe faptul c& nu a fost predicati Evanghelia la toati lumea. Astfel, accentul este pus nu pe timp sine, ci pe atitudinea fat de timp, in scrierile Hellenei White apare adesea ideea de gribire a adventului prin activitatea de predicare si prin intreaga tinut& moralacare trebuie si caracterizeze viafa unui crestin. Agadar, exist o anumita schimbare de paradigmain conceptia eshatologica adventisté, motivati de o circumspectie normala in contextul esecurilordatelor fixe ale Parusici Al patrulea element de doctrina este respectarea legilor dietare ale Vechiului ‘Testament. Ei interzic membrilor proprii consumul de carne de pore, al anumitor pesti si recomanda abstineta de la alcool si tutun Adventistii de ziua a saptea au case de rugiciuni unde sivargese cultul vineri seara, apoi simbata seara, constind din rugaciuni, cdntiri si predica pastorului. Botezul se oficiazi Ja majorat prin scufundarea o singura data in apa, iar Cina Domnului se sivargeste odata la ‘rei luni, cu azima si vin nefermentat. Cununia nu are caracter de taind si se sivargeste in orice zi, in afard de sdmbaita, iar serviciul inmormantarii se oficiaza la casa defunctului, cu participare a multor frati, pentru a face impresie. Consacrarea personalului de cult se face smbata, prin punerea mainilor unui juriu de pastori si prin rugaciune. Ei sunt organizati in biserici locale si federatii, conferinte la nivel de fara, uniuni la nivel de tiri, 11 diviziuni la nivel de regiuni geografice intinse si Conferinta general cu sediul la Washington.