Declanşarea de către Germania nazistă a celui de-al Doilea Război Mondial la 1

septembrie 1939 a găsit România într-un delicat moment de opţiune strategică.

Cursul evenimentelor anului 1940, prin rapturile teritoriale impuse României în
vara acelui tragic an, au împins statul român într-o menghină a intereselor marilor
puteri şi într-o reţea de proiecţii a statelor vecine interesate în dezmembrarea sa
teritorială.

Participarea Armatei Române la operaţiunile celui de-Al Doilea Război Mondial

poate fi înţeleasă în două etape - până în vara anului 1944 în sfera operaţiunilor
Germaniei naziste şi ulterior până la încheierea războiului alături de Uniunea
Sovietică. În ambele situaţii, participarea a îmbrăcat un caracter complex, pe de o
parte fiind vorba de implicarea într-o alianţă de forţe cu anumite specificităţi, dar
mai important de păstrarea liniei de apărare teritorială a ţării.
Despre Galaţiul sub ocupaţie germană, în Al Doilea Război Mondial, există
foarte puţine mărturii, probabil pentru că perioada 1940-1944 a fost extrem de
frământată, dar şi pentru că, pe alocuri, este o pată ruşinoasă, fiind caracterizată în
linii mari de un soi de entuziasm al autorităţilor în sprijinirea maşinii de război
germane. De fapt, naziştii au avut la Galaţi un centru de operaţiuni foarte
important, de unde au coordonat flota de pe Dunăre, flota de la Marea Neagră şi
trupele ce urmau să pornească sau să suţină frontul de Est. Puţinele mărturii arată
un oraş împăcat cu situaţia, contrazicând flagrant propaganda bolşevică ulterioară
despre sabotaje şi lupte între germani şi partizani.
Deşi în lucrările istorice se vorbeşte despre faptul că prezenţa germană la Galaţi a
fost numeroasă doar în perioada 1941-1944, de fapt primul val important de
militari nazişti a ajuns în oraşul de la malul Dunării încă din mai 1940. Urmare a
tratatului prin care URSS confisca României Basarabia, în iunie 1940, zeci de mii
de etnici germani au cerut să fie evacuaţi, iar Wermachtul organizase, cu o lună
înainte o uriaşă tabără de refugiaţi la Galaţi. În acest scop, o parte dintre hangarele
aeroportului din partea de nord a oraşului au fost reachiziţionate de nazişti, care au
organizat acolo, pentru o perioadă de mai bine de trei luni, un adevărat oraş
nemţesc.
Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre,
o importantă arteră comercial-fluvială europeană. Viața economică s-a dezvoltat în
jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic și a
Portului Mineralier.
 Una din cele mai cumplite invenții din al Doilea Război Mondial este bomba
atomică: între 110.000 și 220.000 de oameni au murit în primele și singurele
atacuri nucleare de la Hiroshima și Nagasaki. Dar sunt alte invenții non-letale
din timpul războiului, din medicină și tehnologie, care au schimbat lumea, cum
ar fi: vaccinurile antigripale, penicilina, motorul cu reactive, calculatoarele
electronice si transfuziile cu plasma sanguina.
La 9 mai este marcată Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al
Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare
necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui
de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea data de 9 mai este cunoscuta si sub
numele de Ziua Europei, a Independentei Romaniei.
Proclamarea independentei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o
încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani.
În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul țării: ‘suntem
independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare’. Independența astfel proclamată
trebuia hotărâtă și apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor
militare turceşti și recunoscută apoi de puterile europene.