Marcus Ulpius Traianus s-a nascut la Italica, in Spania, la 18
septembrie 53. Dupa ce l-a numit pe Hadrian succesorul sau, Traian a
murit la 9 august 117 dupa ce a suferit un accident vascular cerebral, in orasul cilian Selinus. Traian a fost un soldat care a petrecut cea mai mare parte a vietii sale implicat in campanii. Cand a fost transmisa vestea ca fusese adoptat de imparatul Nerva si chiar dupa ce acesta a murise, Traian a ramas in Germania pana cand si-a incheiat campania. Campaniile sale majore au fost impotriva dacilor, marind considerabil cartierele imperiale romane, incepand cu anul 113. Traian a construit de asemenea un port artificial in Ostia. In ciuda faptului ca nu se cunosc detaliile, Traian a creat subventii pentru a ajuta la cresterea copiilor din familii fara posibilitati, fiind renumit si pentru proiectele sale de constructii. Traian a reusit sa investeasca in infrastructura si sa dezvolte drumurile, apeducte;e, baile publice si podurile. Contrar unor traditii specifice luptelor politice ale vremii si care s-au transmis din generatie in generatie, Traian nu a utilizat instrumentele electorale obisnuite (otrava, pumnal, arc etc). A ajuns pe tronul imperial fara sa isi doreasca neaparat acest lcuru. Acest fapt, coroborat cu insusirile sale, laudate de aliati si temute de adversari, a condus la o abordare manageriala care l-a situat in galeria celor cinci imparati luminati ai Romei : Nerva (96-98), Traian (98-117), Hadrian (117, 138), Antonius Pius (138-161) si Marcus Aurelius (161-180). Imparatul Domitian avusese cateva intrevederi armate cu Decebal si dacii sai, finalizate cu remiza. Traian si-a dorit sa clarifice situatia si sa inlature tensiunea pe care prezenta si, mai ales, disponibilitatea de lupta a dacilor o intretineau la granita imperiului. Intre 101 si 102, imparatul pleaca in delegatie la Tapae si, in fruntea armatei sale, obtine o victorie rapida, incheind un tratat de neagresiune cu partea daca. Prin metode specifice, Decebal ii transmite lui Traian mesajul #rezist si continue manifestatiile anti-imperialiste. In 105, Traian considera ca e cazul sa transeze definitiv problema, impreuna cu capul rautatilor, respectiv Decebal. Pnetru a ajunge la locul faptei, imparatul isi propune sa construiasca un pod peste Dunare. Ii concesioneaza lucrarea lui Apolodor din Damasc, acelasi arhitect care avea sa ridice si Columna lui Traian. De aceasta data, miza este mai mare si se doreste un rezultat clar. Trupele romane inainteaza spre Sarmisegetusa, iar imparatul dac alege sa isi puna capat zilelor cu demnitate pentru a evita un prizonierat roman, iar invigatorii, ca de obicei, iau tot. Tot insemnand mii de tone de aur si argint, plus anexarea unei provincii extrem de fertile, in anul 106. Intors acasa, Traian a decis sa transmita posteritatii vesti despre spectaculoasa sa campanie, demarand proiectul Forului Roman, cu a sa celebra columna, La cativa ani, va pleca din nou la lupta, pentru a pune lucrurile la punct in Partia. Cu acest prilej, anexeaza Armenia si Mesopotamia, iar Imperiul Roman devine mai mare ca niciodata, din Scotia, pana la Marea Caspica. Succesorul sau Hadrian, la randul lui adoptat, va continua linia marilor imparati care au adus faima Romei. Pentru ca marile vvictorii se cer impartasite, in lipsa retelelor de socializare, Traian si-a postat pe columna cele mai importante momente ale domniei. Inalta de 30 de metri, ofera spatiu suficient ca cele 2662 de personaje daltuite pe ea sa isi spuna povestea in 155 de scene diferite. Imparatul insusi este infatisat in diversele ipostaze, de lider militar, conducator intelept sau om de cultura, in 58 de imagini. Columna domina Forul lui Traian si a reprezentat o sursa pretioasa pentru istorici, care au reconstituit figuri, obiecte, obiceiuri si fapte ale vremii. Dacii sunt infatisati ca adversari redutabili, a caror infrangere face cu ata mai valoroasa victoria. Traian nu avea o problema cu emigrantii, asa ca le-a asigurat o reprezentare democratica in istoria povestita pe columna. Calareti africani, luptatori iberici, arcasi din Levant si razboinici germani ilustreaza multiculturalismul roman. Monumentul, finantat, firesc, cu fonduri de la invinsi, prin comorile aduse din Dacia, a fost finalizat in anul 113. In concluzie marele imparat roman, Traian, a fost iubit de tot imperiul sau, fiind apreciat pentru calitatile sale morale si compasiunea fata de oamenii sai.