ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

ANEXA 5
Servicii de proiectare fazele PAC + PTE + AT si Executie lucrari pentru obiectivul:
Pasarele pietonale pe centura Municipiului Bucuresti, intre DN 1A - DN 1,
Lot 1 - km 68+230;

~ Asocierea S.C. APOLLO MANAGEMENT PROJECT S.R.L. si S.C.

TRANSFEROVIAR GRUP S.A. ~

PLANUL DE MANAGEMENT AL CALITATII

In prezentul Fisier este prezentat Sistemul de Asigurare a Calităţii (QA) propus, Asocierea
include un Plan de Asigurare a Calităţii alcătuit din următoarele elemente:
Unitatea de lucrări va fi controlată de organizarea specializată în QA:

Anexa 1 – Inspecţia propusă – Programe Punctuale pot fi identificate;

Anexa 2 – Proceduri generale de Management al calităţii a Asocierii
Anexa 3– Proceduri de construcţie.

Preambul

În acest stadiu al procedurii de ofertare, Asocierea a decis să prezinte un Plan de Asigurare a

Calităţii complet pe care ambele companii îl aplică sistematic la toate lucrările lor.

Dacă este atribuit Contractul către JV, acesta va fi redactat în termeni mai specifici, care vor fi
incluşi în Planul de Asigurare a calităţii, potrivit cu orice instrucţiuni emise de Managementul
Lucrărilor.

UNITATEA DE LUCRU DE CONTROLAT

pag. 1
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

IDENTIFICAREA UNITĂŢII DE LUCRU

CARACTERISTICI SPECIFICE ALE PUNCTULUI DE LUCRU DE CONTROLAT ŞI
REGULAMENTELE TEHNICE APLICABILE
Dacă Contractul pentru lucrări este acordat către JV , controlul specific al fiecărui punct de
lucru va fi stabilit în documentele următoare: Verificarea Lucrării, Procedurile de Executare,
Programul Punctului de Inspecţie, Program de test, Procesele de control şi Testele finale.
Aceste documente vor fi prezentate spre aprobarea Beneficiarului.Următorii facturi vor fi
controlaţi în mod generic.

1. Probe, teste, verificari pe etape (flux) si la final

Responsabilitatile care revin proiectantului, executantului si beneficiarului pentru
asigurarea calitati lucrarilor de constructii, reparatii si intretinere peroane, cheiuri,
copertine, rampe, pasarele, tunelele pietonale si drumuri de acces , sunt cele stabilite
prin Legea nr. 10/1995.
Incercarile si verificarile constituie activitatea de baza privind controlul calitati
unui produs/ serviciu feroviar critic, punandu-se accent pe controlul preventiv.
Procedurile respective sunt detaliate prin planuri de control, verificari si incercari, in
toate fazele de executie incepand cu materii prime, materiale, operatii etc. si
terminand cu receptia lucrarilor.
Executantul lucrarilor este obligat sa efectueze toate incercarile si verificarile
prevazute in caietele de sarcini si standardele in vigoare, precum si verificari
suplimentare pe care proiectantul/ verificatorul de proiect atestat MLPAT si
beneficiarul le considera necesare.
Toate verificarile trebuie sa respecte cerintele stabilite prin caietele de sarcini,
normativele si standardele in vigoare. Daca se constata neconcordante fata de proiect,
caietele de sarcini, normativele si standardele in vigoare, se vor stabili si consemna
masurile necesare de remediere si dupa aducerea lor la indeplinire, se va proceda la o
noua incercare sau verificare.
La efectuarea verificarilor privind calitatea si receptia lucrarilor de constructii,
reparatii si intretinere peroane, cheiuri, rampe, copertine, pasarele, tunele pietonale si
drumuri de acces , se vor respecta prevederile normativului C56-1985 si prevederile
normativului C56-2002.
Principalele verificari si incercari sunt cele stabilite de catre proiectantul de

pag. 2
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

specialitate prin „Programul de control al calitatii lucrarilor de constructii pe faze de

executie si faze determinante”. Acest program se insuseste sub semnatura de catre
beneficiar, executant si se prezinta pentru verificare si avizare la Inspectoratul
Judetean de Stat in Constructii.
Principalele documente care se intocmesc cu ocazia verificarii calitati lucrarilor
de constructi pe faze de executie si faze determinante sunt urmatoarele:
 PV- proces verbal;
 PVRC - proces-verbal de receptie calitativa;
 PVT- proces-verbal de trasare;
 CRM- caiet evidenta pentru receptia materialelor;
 PVLA- proces-verbal de receptie lucrari ascunse;
 PVFD- proces verbal de faza determinanta.;

Aceste documente sunt intocmite de catre beneficiar sau, dupa caz, de catre Inspectia
de Stat in Constructii si se semneaza de catre executant, beneficiar si proiectant, fiind
urmatoarele:

Anexa 1
Documente care
Inregistrare
Operatia/faza Denumirea descriu metoda
Nr. Documente (rezultatul
de executie a verificarii/incer- de
crt de referinta incercarii/verifi-
lucrari carii verificare/incer-
carii)
care
1 Verificare Adancime si PT, CS, C169-1988, -PV predare
amplasament, cote de nivel, C169-88, C56-1985 amplasament,
trasare natura teren de STAS -buletin de
fundatii si fundare, pozite 9824/1 -87, incercare,
sapatura in plan, STAS 9850- -PV prelevare
pentru fundati dimensiuni 1989, C56- probe,
sapatura 1985 -PVRC, PVLA

2 Verificare Alcatuirea PT, CS, C56-1985, PVRC

cofraje elementelor de NE 012- NE 012-1999,
sustinere si

pag. 3
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

sprijinire; 1999, GP 014/0-1997,

incheierea C11 -74,
corecta si C162-1973,
etanseitate; C41 -1986,
dimensiuni in C56-1985,
plan si sectiune GP 014/0-
transversala; 1997
pozitia
cofrajelor;
pozitionarea
golurilor
3 Verificare Examinare PT, CS, NE 012-1999, -certificat
bare de documente de NE 012- SR 438/4- calitate,
armatura certificare 1999, 98, ,C56-1985 -PV recoltare
inaintea calitate, SR 438/1-89; epruvete,
fasonarii verificare STAS 438/4- -buletin de
aspect, 98, C56- incercare
dimensiuni, 1985
indoire la rece,
caraeteristici
mecanice
4 Verificare Examinare PT, CS, NE 012-1999, -certificat
plase sudate documente de NE 012- SR 438/3-2012, calitate,
inaintea certificare 1999, C56-1985 -PV recoltare
fasonarii calitate, C56-1985 epruvete,
verificare -buletin de
aspect, incercare
dimensiuni,
caracteristici
mecanice
5 Verificarea Numar, PT, CS , NE NE 012-1999, PVLA
armarii diametru, 012-1999, ST 009-1996,
elementelor de pozitie bare in C56-1985, C56-1985

pag. 4
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

constructii diverse sectiuni, ST 009-1996

distante intre
etrieri,
diametru, mod
de fixare,
lungime capete
de bare,
innadiri,
petreceri,
calitate suduri,
asigurare strat
de acoperire
6 Verificare Consistenta, PT, CS, NE 012-1999, -comanda beton,
beton la temperatura NE 012-1999 C56-1985 -bon livrare beton
primire pe
santier
7 Verificare Receptionare PT, CS, C56-1985,
inainte de faze anterioare, NE 012- NE 012-1999
turnarea pregatirea 1999,
betonului suprafetei C56-1985
turnate anterior,
verificare
cofraj,
distantieri,
verificare
mijloace de
vibrare,
existenta
verificarilor
betonului
proaspat,
asigurarea cu
personal

pag. 5
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

8 Verificari in Durata de PT, CS, C56-1985, Condica de

timpul turnarii transport, datele NE 012- NE 012-1999 betoane
betonului despre beton, 1999;
lucrabilitate, C56-1985
mentinere
conditii de
turnare,
frecventa
incercarilor,
pozitia
armaturilor,
protejarea
suprafetelor de
beton
9 Incercari pe Rezistenta la PT, CS, NE 012-1999; Borderou
betonul intarit compresiune, SR EN C56-1985 transmitere
grad de 12390- rezultate
impermeabilitat 6/2010, incercari, buletin
e, grad de NE 012-1999 de incercare, PV
gelivitate recoltare probe,
buletin de
gelivitate /
impermeabilitate
10 Verificarea Aspect beton, PT, CS, NE 012-1999, PVRC
betonului dupa dimensiuni, NE 012- C56-1985
decofrare distante intre 1999,
elemente, C56-1985
pozitia
elementelor pe
verticala,
pozitie armaturi
libere, pozitie
goluri de trecere

pag. 6
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

11 Zidarie si Structura, PT, CS, C56-85, PVLA, PVRC

tencuieli elemente C56-85, C 17-1982,
geometrice C 17-1982, NE001 -1996,
(grosime, NE001-1996, P2-1985, P104-
planeitate, P2-1985, 1994,
verticalitate) P104-1994
umflaturi, fisuri,
aderenta
12 Pardoseli si Elemente PT, CS, C56-1985, PVLA, PVRC
placaje geometrice C56-1985, GP037/0-1998,
(grosime, GP037/0- GP 013-1996
planeitate, 1998,
panta), rosturi, GP 013-1996
racorduri
13 Vopsitorii Examinare PT, CS, C56-1985, PVLA
vizuala (aspect C56-1985, C3-1976,
uniform, lucios/ C3-1976, SR SR EN ISO
mat, absenta EN ISO 2409/2007
petelor, basici, 2409/2007
scurgeri,
desprinderi)
14 Invelitori si Verificare PT, CS, PT, CS, PVLA, PVRC
tinichigerie elemente C56-1985, C56-1985,
geometrice, N/21.04.200 N/21.04.2003,
calitalea 3, C58-1996,
executiei C58-1996, C C 172-1988,
lucrarilor 172-1988, STAS 2389-
STAS 2389- 1992, ,
1992, STAS 2274-
1981
15 Hidroizolarea Verificarea PT, CS, C56-1985, PVLA, PVRC
elementelor de calitatii C 56-1985; N/21.04.2003,
constructie materialelor de N/21.04.200 STAS

pag. 7
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

hidroizolatie, 3, 2355/1,2,3-1987
calitatea SR 138-
suportului, 1994,
calitatea SR 137-
amorsei, 1995,
etansarea SR 1046-
rosturilor, 1997,
continuitatea, SR 7916-
absenta 1996
umflaturilor
16 Scari, parapeti Verificarea PT, CS, C56-1985 PVLA, PVRC
calitatii C56-1985
materialelor,
structura,
elemente
geometrice(gros
ime, planeitate,
verticalitate),
umflaturi, fisuri
17 Structuri Verificarea PT, CS, C56-85, PVLA, PVRC
metalice calitatii C56-1985, Cl50-1999,
imbinarilor SR EN Cl33-1982
(sudura , 10025+A1-
suruburi de 2004/2005,
inalta SR EN
rezistenta), 10034-1995,
protectia STAS
anticorosiva 10166/1-
1977,
ST 009-
1996,
Cl50-1999,
Cl33-1982
Lucrarile de constructii, reparatii si intretinere peroane, cheiuri, rampe, copertine,

pag. 8
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

pasarele, tunele pietonale si drumuri de acces se executa, se verifica si se

receptioneaza avand in vedere prevederile normativelor, instructiunilor tehnice,
standardelor si actelor normative in vigoare.
Lucrari de constructie a pasarelelor pe structura metalica
Realizarea pasarelelor pe structura metalica implica cunoaşterea si respectarea unei
largi game de masuri cum ar fi:
 executarea cu mare precizie a elementelor pe care se monteaza si se fixeaza
construcţiile metalice: fundaţii, stâlpi din beton armat, buloane de ancorare,
etc.
 transportul si depozitarea corecta a elementelor metalice confecţionate cu
mijloace si dispozitive care sa le asigure indeformabilitatea ;
 asigurarea protecţiei contra coroziunii, contra agenţilor atmosferici prin
vopsire, peliculizare, masuri speciale in medii agresive ;
 executarea in unitatile de producţie specializate a reperelor si elementelor
asamblate, cu respectarea stricta a detaliilor din desenele de execuţie si a
calitatii otelurilor utilizate.
Nerespectarea masurilor impuse in cadrul fiecarei etape poate sa conduca la
degradari ale elementelor pana la inutilizare.

Caracteristici ale lucrărilor de constructii metalice

In cazul lucrărilor de constructii metalice se impun urmatoarele condiţii speciale:
 din punct de vedere al materialelor, trebuiesc folosite oteluri ce corespund din
punct de vedere calitativ, componentele unui element sa fie indeformabile, si
nu depaseasc limitele admise de coroziune ;
 din punct de vedere al forţei de munca, se impune un nivel de calificare
superior, care sa poata asigura calitatea ridicata a lucrărilor de confecţionare
si montaj ;
 din punct de vedere al utilajelor necesare transportului, manipularii si
montării elementelor metalice sunt necesare utilaje si dispozitive speciale, de
mare capacitate, care sa asigure indeformabilitatea ansamblurilor in timpul
manevrarii si montării.

Condiţiile de realizare a structurilor metalice cu performante ridicate la

proiectarea

pag. 9
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

La elementele de constructii metalice trebuie avute in vedere o serie de cerinţe

legate de realizarea unor structuri cu performante tehnico-economice ridicate si
anume:
 condiţiile de exploatare trebuie asigurate prin alegerea corespunzătoare a
soluţiilor constructive si a materialelor utilizate ;
 economie de otel realizata prin folosirea soluţiilor cu alcatuiri constructive
si concepţie generala corespunzătoare ;
 adaptarea la posibilităţile de execuţie ale intreprinderilor in care are loc
uzinarea, adaptarea la posibilitati de transport, urmarindu-se ca uzinarea sa
se faca la dimensiunile maxime permise de gabaritele mijloacelor de
transport si manipulare, asigurarea unui montaj uşor ;
 asigurarea unei durate de exploatare normale prin evitarea uzurii fizice
(epuizarea capacitatii portante prin fenomene de oboseala, coroziune etc.)
sau a uzurii morale prin incapacitatea de a putea fi adaptate in timp la
modificări ale condiţiilor de exploatare (încărcări, condiţii de lucru etc.)
 asigurarea unor alcatuiri generale care sa satisfaca condiţiile de proporţie
si armonie arhitectonica.
La realizarea economiei de metal contribuie o serie de factori printre care se pot
menţiona:
 folosirea raţionala a otelurilor si a aliajelor cu caracteristici mecanice
superioare folosirea de elemente eficiente, adecvate tipului de constructie
(tevi, profile cu pereţi subţiri etc.)
 realizarea de forme si soluţii constructive eficiente ;
 perfecţionarea metodelor de calcul care sa puna in evidenta rezerve reale
de rezistenta ale structurilor metalice ;
 folosirea raţionala a metalului prin reducerea tipodimensiunilor si
consumurilor suplimentare la uzinare, realizata prin tipizarea elementelor
metalice si a structurilor in ansamblul lor. Prin tipizare se asigura totodata
simplificarea execuţiei in uzina prin crearea de dispozitive si instalatii
adecvate, precum si scurtarea timpului de montaj. Tipizarea permite in
acelaşi timp reducerea duratei de proiectare. Avantajele tipizării se
reflecta predominant in scurtarea duratei de execuţie a construcţiilor si
deci in darea in exploatare mai rapida a obiectivelor.

pag. 10
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

CONFECŢIONAREA
Pentru execuţia structurilor metalice a pasarelelor este necesara confecţionarea si
montarea elementelor si subansamblelor de constructii metalice cum ar fi: stâlpi
metalici independenţi, tronsoane metalice, tronsoane de ferme metalice, confecţii
metalice pentru montarea fermelor etc.
 Elementele metalice se vor confecţiona in ateliere specializate de şantier sau in uzina,
unde exista dotarea necesara pentru o execuţie de calitate si posibilitatea verificării si
controlului acesteia,
 Unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern
si verificaţi periodic.
 Sudorii autorizati au poanson cu o marca distincta. Unitatea deţine un registru cu
sudorii si poansoanele.
 îmbinările sudate din clasele CI, C2, C3 si C4 vor fi poansonate, indiferent daca este
sudura de asamblare sau de montare.
 Poansoanele se aplica astfel:
- la 50 mm de cusături
- un singur poanson pentru o cusătură de 500 mm
- doua poansoane pentru o cusături > de 500 mm, dar < 2000 mm
- marca poansonului va fi vizibila.

CONDIŢII DE EXECUŢIE

Pregatirea laminatelor
Unitatile care executa constructii sudate au obligaţia introducerii in fabricaţie,
numai a laminatelor insotite de certificate de caliltate complete, cu marcaje pentru
identificare.
Nu este permisa folosirea materialelor care au dobândit degradari in timpul
depozitarii, manipularii si transportului (coroziune, deformare, deteriorări prin
lovire).
Inainte de trasare si debitare, laminatele se vor verifica bucata cu bucata in ceea ce
priveşte aspectul exterior, dimensiunile si planeitatea verificându-se daca acestea se
incadreaza in tolerantele admisibile prevăzute de normativele si standardele in
vigoare.

pag. 11
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

Pregatirea lucrărilor de execuţie

Pregatirea lucrărilor reprezintă o faza foarte importanta, deoarece de aceasta depinde
calitatea execuţiei, productivitatea muncii, respectarea termenelor contractuale.
Pentru pregatirea elementelor trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
 aprovizionarea cu materiale necesare, de calitate corespunzătoare si
asigurarea depozitarii lor in spatii special amenajate ;
 asigurarea confecţionării elementelor metalice in ateliere specializate ;
 asigurarea mijloacelor de transport si manipulare special echipate (daca
este cazul) pentru transportul elementelor metalice de la locul de
confecţionare la locul de montare ;
 asigurarea mijloacelor de manipulare in interiorul atelierelor de confecţii;
 stabilirea locurilor si modului de depozitare la atelierele de confecţionare
si la şantier;
 stabilirea tehnologiei pentru executarea montării prin care sa se prevada
modul de montare, utilajele necesare pentru manipulare, lucrări provizorii
necesare la montare (daca este cazul), numărul si calificarea personalului
muncitor;
 prevederea prin documentaţie a surselor de apa, energie electrica, alte
elemente impuse de execuţie.

Trasarea
Construcţiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect folosind
tehnologia proprie fiecărui atelier specializat.
Indiferent de tehnologia utilizata, la stabilirea cotelor de debitare a materialelor, se
va tine seama ca valorile din proiect sunt cote finale care trebuie realizate dupa
încheierea întregului proces tehnologic de uzinare. Trasarea se va executa cu precizie
de < 1,00 mm. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeaşi linie de
cotare.

Taierea
 Debitarea laminatelor se poate executa cu fierăstrăul, cu foarfeca sau cu
flacara. Tăierile date in elemente nu au voie sa prezinte fisuri sau crestaturi,
cele care prezintă se vor prelucra pâna la dispariţia acestora.
 In cazul tăierii termice, marginile care urmeaza sa ramâna libere, precum si

pag. 12
 ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

cele care nu se vor topi complet (pe intreaga grosime) prin sudura, trebuie sa
se incadreze in clasa de calitate II . Marginile ce vor fi topite complet prin
sudare si cele cu rol de furura trebuie sa se incadreze in clasa de calitate III.
 Zona in care urmeaza sa fie efectuata taierea trebuie curatate si uscate. La
otelurile cu granulatie fina aceasta zona se recomanda a fi preincazita.
Preincalzirea se executa pe o latime de 4 ori grosimea piesei, dar > 100 mm
de fiecare parte a tăieturii.
 Dupa taierea termica, marginile si suprafeţele adiacente pe o latime de cel
puţin 20 mm, se vor curata de zgura, stropi si prelingeri de metal, de bavuri.
 Daca dupa taierea termica, piesele prezintă neregularitati locale mai mari
decât cele prevăzute pentru clasa de calitate respectiva a tăieturii, dar nu
depasesc dublul valorii prescrise pot fi utilizate cu condiţia remedierii lor.
Remedierea se face fie prin polizare care se executa cu o panta max. de 1:10
fata de suprfata tăieturii, sau prin incarcare cu sudura cu condiţia respect\rii
tehnologiei de sudare pentru remedieri, iar in cazul marginilor libere ale
elementelor din categoria A este necesar si acordul proiectantului.
 Prelucrarea mecanica a marginilor taiate termic este obligatorie numai daca
este prescrisa in proiect.
 In cazul tăierii cu foarfeca sau prin stantare, marginile libere sau cele care nu
vor fi complet topite prin sudare, se prelucreaza prin polizare.
 Piesele din grupa de execuţie A vor fi prelucrate in mod obligatoriu pâna la o
adâncime de cel puţin 2mm, cele cu grosime <14 mm si 3 mm cele cu grosime
mai mare de 14 mm.
 Marginile ce urmeaza a fi topite complet prin sudare precum si marginile
pieselor cu rol de furura nu se prelucreaza, daca nu este specificat in proiect.
Marginile pieselor taiate cu fierăstrăul vor fi prelucrate prin polizare.
 Taierea pieselor cu unghiuri intrânde se face dupa executarea, prin aschiere a unei
găuri cu diametrul egal cu dublul razei de racordare.

Gaurirea
 Găurile se executa cu burghiul sau prin poansonare. Poansonarea găurilor se
poate face numai la piese mai subţiri de 16 mm si diametre de maxim 18 mm.
Gaurirea cu burghiul se executa la diametrul definitiv conform prevederilor
proiectului. Gaurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5 mm mai mic,

pag. 13
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

urmând ca inainte de asamblare sa se faca alezarea la diametrul definitiv.

 Nu se admite gaurirea cu flacara oxiacetilenica. Este interzisa ajustarea
găurilor cu pila, largirea lor cu domuri sau cu flacara oxiacetilenica. Găurile
trebuie sa fie circulare (daca nu se prevede in proiect altfel), fara reziduuri si
pereţii lor trebuie sa fie perpendiculari pe suprafaţa materialului, iar muchiile
sa fie curatate de bavuri. Găurile pentru şuruburi, de regula, se executa dupa
sudare, iar unde este posibil, piesele de strâns adiacente se vor găuri simultan
pentru garanţia păsuirii poziţiilor.

Curatirea pieselor
Piesele care urmeaza a se asambla trebuie sa aiba suprafeţe uscate si curate.
Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu praf, gheata, unsoare, noroi,
impuritati, rugina sau care prezintă exfolieri.
La sudurile cap la cap, curatirea se face pe ambele fete. In momentul începerii
sudării, marginile ce se sudeaza trebuie sa prezinte luciu metalic.

Prinderea provizorie si asamblarea subansamblului

Toate operaţiile legate de procesul de asamblare (in special sudurile) se vor efectua
in hale închise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste 5 °C.
Asamblarea elementelor de constructii metalice se va face pe schele de montare sau
dispozitive potrivite care sa asigure pastrarea precisa a poziţiei pieselor asamblate in
vederea sudării.
Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de constructie
metalica va fi stabilita printr-un proces tehnologic elaborat de uzina de confectii
metalice Aceasta ordine de asamblare trebuie astfel aleasa incât sa asigure
posibilitatea sudării tuturor pieselor componente, in condiţii normale de lucru.
Lungimea punctelor de prindere va fi de minim 60 mm, iar grosimea in funcţie de
procesul de sudare, dar nu mai mica de 3 mm.

Sudarea provizorie
Prinderea provizorie a pieselor prin puncte de sudura trebuie executata de sudori
autorizati, cu electrozi de acelaşi tip cu electrozii cu care se sudeaza materialul de
baza.Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60 mm, iar grosimea lor
depinde de procedeul de sudura prin care se va realiza imbinarea respectiva.

pag. 14
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

Sudurile de prindere pot fi incorporate in cordoanele de sudura definitive cu condiţia

asigurarii unei bune continuitati intre sudura de prindere si sudura definitiva (fara
ingrosari).
In procesul tehnologic de îmbinare se prevăd condiţii care sa asigure in zona
sudurilor de prindere o buna pătrundere la rădăcină si evitarea durificării si
fragilizarii materialului de baza, sub cordon. Asamblarea si prinderea provizorie
trebuie executata astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte ansamble cu dimensiuni
corecte.

 7.1 Documente generale

Documentele de referinta generale pentru lucrarile de constructii, reparatii si
intretinere peroane, cheiuri, rampe, copertine, pasarele, tunele pietonale si drumuri
de acces sunt urmatoarele:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
- HG 877/2010 com. HG 1116/2011 privind interoperabilitatea sistemelor feroviare;
- HG Nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente;
- HG nr. 272/1994 privind controlul de stat al calitatii in constructii;
- HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;
- HGR 2139/2004 privind durata de funcţionare normală şi durata de viaţă a
mijloacelor fixe;
- HG nr. 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor de executie a lucrarilor si a constructiilor;
- OMT Nr. 290/2000 privind admiterea tehnica a produselor si/sau serviciilor destinate
a fi utilizate in activitatile de construire, modernizare, intretinere si reparare a
infrastructurii feroviare si a materialului rulant, pentru transportul feroviar si cu
metroul;
- Regulamentul nr. 002/ 2001- Regulamentul de Exploatare Tehnica Feroviara;
- Instructia nr. 314/1989- Norme si tolerante pentru constructia si intretinerea caii.
Linii cu ecartament normal;
- Instructa nr. 333/ 1971- Norme departamentale pentru folosirea, intretinerea si
repararea cladirilor si constructilor speciale cu specific feroviar;

pag. 15
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

- PT, CS- Proiecte tehnice si caiete de sarcini elaborate de proiectant de specialitate,

verificate de verificatori atestati si avizate de catre CNCF “CFR” SA si de catre
AFER;
- Document avizare nr. 27/12.02.1981 MTTc, CTE Departamentul CF- Indrumator
provizoriu pentru constructia de peroane in statiile de cale ferata, folosind elemente
prefabricate din beton;

7.2 Documente pentru materiale, echipamente, instalatii, lucrari, masini si

utilaje
Documentele de referinta pentru materiale, echipamente si instalatii folosite la
lucrarile de constructii, reparatii si intretinere peroane, cheiuri, rampe, copertine,
pasarele, tunele pietonale si drumuri de acces sunt urmatoarele:
 PTH/CS – Proiect Tehnic si Caiet de sarcini;
 C300-1994 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
 C56-2002 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
 C16-1984 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente;
 C163-1987 – Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor incastrate din
PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii;
 C17-1982 – Instructiuni tehnice pentru compozitii si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala;
 C169-1988 – Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizare fundatiilor constructiilor civile si industriale;
 C29-1985 – Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice (caietele I … VI);
 C28-1999 – Instructiuni tehice pentru sudarea armaturilor din otel beton;
 C130-1978 – Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor
si betoanelor;
 NP112-2004 – Normativ privind proiectarea si exeutarea lucrarilor de fundatii
directe la constructii;
 GE029-1997 – Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru
fundatie ;

pag. 16
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

 GE009-1997 – Ghid pentru executarea decuparilor si perforarilor in elemente

de constructii din beton armat;
 GE010-1997 – Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de
constructii din beton armat;
 NE012-1999/2007 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat;
 P59-1986 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea aramrii cu plase
sudate a elementelor din beton;
 CR-2-1-1.1-2013 Cod pentru proiectarea constructilor cu pereti structurali de
beton armat;
 C149-1987 – Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elemente din beton si beton armat;
 C11-1974 – Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraje;
 C150-1999 – Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industrial si agricole;
 C172-1988 – Instructiuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor
metalice profilate la executarea invelitorilor si peretilor;
 C133-1982 – Constructii din otel. Calculul elementelor din otel alcatuite din
profile cu pereti subtiri, formate la rece;
 C58-1996 – Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si
produselor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii ;
 C3-1976 – Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii;
 C223-1986 – Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din placi de
faianta
 GP014-1997 – Ghid de calcul al terenului de fundare la actiuni seismic in
cazul fundarii directe;
 GP037/0-1998 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si
mecanice ale pamanturilor cu umflari si constractii mari;
 NE001-1996 – Normative privind executarea tencuielilor umede, groase si
subtiri;
 NP042-2000 – Verificarea prin calcul a elementelor de constructiii metalice si
a imbinarilor;
 GP013-1996 – Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii

pag. 17
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

pardoselilor la constructii;
 I20-2000 – Prescriptii privind protectia instalatiilor AMC cu circuite
electronice;
 GE032-1997 – Normativ privind executarea lucrarilor de intretinere si
reparatii la cladiri si constructii special;
 NE005-1997 – Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat ;
 P118-1999 – Normativ privind siguranta la foc ;
 P130-1999 – Produse de azbociment. Partea I : Placi ondulate si accesorile lor
pentru acoperiri si invelitori;
 P100-1/2006 – Normativ privind caracterizarea din punct de vedere seismic;
 IM006-1996 – Norme specific de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie,
montaj prefabricate si finisaje in constructii. Concluzii;
 IM007-1996 – Norme specific de protectia muncii pentru lucrari de cofraje,
schele, cintre si esafodaje in constructii ;
 NS57-1999 – Normativ pentru manipulare, transport prin purtare si cu
mijloace mecanizate, depozitare;
 NS12-1999 – Normativ pentru lucrul la inaltime;
 NS27-1996 – Normativ pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si
finisaje in constructii;
 NS42-1999 – Normativ pentru constructii si confectii metalice;
 NS48-1996 – Normativ pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de
incalzire;
 NS6-1999 – Normativ pentru transportul intern;
 NS23-1999 – Normativ pentru transporturile rutiere;
 NS2-1998 – Normativ pentru sudarea si taierea metalelor;
 NS3-1999 – Normativ pentru transportul si depozitarea oxigenului ;
 NS4-1994 – Normativ pentru transportul si depozitarea acetilenei ;
 NS88-1999 – Normativ pentru transportul produselor petroliere ;
 Regulamentul 002/2001 – Regulament de exploatare tehnica a CFR
 HG 117/ 2010 – Regulament de investigare a accidentelor si incidentelor , de
dezvoltare si imbunatatire a sigurantei feroviare pe caile ferate si reteaua de
transport cu metroul din Romania;
 Regulamentul 004 / 2006 – Regulament de semnalizare;
 Regulamentul 005 / 2005 – Regulamentul de circulatia trenurilor;

pag. 18
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

 Instructia 317 / 2004 – Instructia pentru restrictii de viteza si inchideri de

linii;
 Instructia 340 / 2001- Instructia pentru circulatia masinilor si utilajelor
pentru constructia si intretinerea caii si a liniei de contact;
 Instructia 355 / 2001 – Utilizarea mijloacelor de interventie la linia de
contact;
 Instructia 632/ 2000 – Exploatarea mijloacelor de interventie;
 SR EN 196/1-2013- Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea
rezistentelor mecanice;
 SR EN 196/2-2006- Metode de incercari ale cimenturilor. Analiza dinamica a
cimenturilor;
 SR EN 196/3 + A1-2009- Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea
timpului de priza si a stabilitatii;
 SR EN 196/6-2010 – Metode incercare ale cimenturilor. Determinarea finetii;
 SR EN 196/7-2008 - Metode de incercari ale cimenturilor. Melode de
prelevare si pregatire a probelor de ciment;
 SR EN 12620 + A1 - 2008- Agregate naturale si piatra prelucrata pentru
lucrari de drumuri. Conditii tehnice generale de calitate;
 SR 438/1 – 2012 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate;
 SR 438/2 – 2012 – Produse din otel pentru armarea betonului.Sarma rotunda
trefilata
 SR 438/3-2012 - Produse din otel pentru armarea betonului.Plase sudate;
 SR 438/4- 2012 - Produse din otel pentru armarea betonului. Sarma cu profil
periodic obtinuta prin deformare plastica la rece;
 STAS 6482/1-1973- Sarma de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Reguli pentru verificarea calitatii;
 STAS 6482/2-1980- Sarma de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Sarma neteda;
 STAS 6482/3-1980 - Sarma de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat.
 STAS 6482/4-1980 - Sarma de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Toroane;
 SR EN ISO 15630/1-2011 – Incercarile metalelor. Incercare la tractiune a

pag. 19
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

otelului beton, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat;

 STAS 2389 – 1992 – Constructii civile, industriale si agricole. Jgeaburi si
burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire;
 SR EN 10025-1-2005 – Produse laminate la cald sin oteluri pentru constructii.
Partea 1: conditii tehnice generale de livrare;
 SR EN 10034 – 1995 – Profile I si H de otel pentru constructii. Tolerante de
forma si la dimensiuni;
 SR 137 – 1995 – Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de
verificare ;
 SR 138 – 1994 – Cartoane bitumate;
 SR 1046 – 1997 – Panza bitumata;
 STAS 1452 – 1980 – Suruburi cu filet pentru lemn. Surub cu cap inecat,
crestat. Dimensiuni;
 STAS 2111 – 1990 – Cuie din sarma de otel;
 STAS 4834 – 1986 – Guri de scurgere din fonta pentru poduri,asimilat;
 SR EN 12390/4 – 2002 – SR EN 12390/2,3,5 2009 – Incercari pe betonul
intarit
 SR EN 1008 – 2003 – Apa pentru betoane si mortare.
 SR EN 12350 – 1 – 7 – 2009 – Incercari pe betoane, Incercari pe betonul
proaspat;
 SR EN ISO 2409 – 2013 – Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj;
 SR EN 197-2- 2014 – Ciment. Partea 2: Compozitie, specificatii si criteri i de
conformitate ale cimenturilpor uzuale;
 SR EN 14411 – 2012 – Placi si dale ceramic. Definitii , clasificare,
caracteristici si marcare;
 SR EN 413 – 1 – 2012 – Ciment pentru zidarie .Partea 1: Compozitie,
specificatii si criterii de conformitate;
 SR EN 459 – 1 – 2011 – Var pentru constructii. Partea
1:Definitii,caract,criterii de conf.;
 SR EN 13373 – 2003 – Metode de incercare a pietrei natural. Determinarea
caracteristicilor geometrice ale elementelor;
 SR EN 1991-1-1-4 – 2006/AC-2010 – Actiuni asupra structurilor. Incarcari
date de vant
 SR EN 1991-1-3 – 2005/NA-2006 - Actiuni asupra structurilor. Incarcari date

pag. 20
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

de zapada
 SR EN 1991 / 1-7 – 2007/NB-2011 - Actiuni asupra structurilor. Actiuni
generale. Actiuni accidentale;
 SR EN 1991/ 1-5 / AC- 2009- Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de
temperatura exterioara;
 STAS 9824 /0-1974 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.
Prescriptii generale
 STAS 9824/1 – 1987 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor
civile, industrial si agozootehnice.
 STAS 2561 / 3 – 1990 – Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de
proiectare;
 SR EN 1992 – 1-1-2004 / AC 2012 – Proiectarea structurilor de beton; Reguli
generale si reguli pentru cladiri;
 STAS 767 / 0 – 1988 – Constructii din otel. Conditii tehnice generale de
calitate;
 STAS 10166/1 – 1977 – Pregatirea contra coroziunii a constructiilor subterane
din otel. Pregatirea mecanica a suprafetelor.
 STAS 2335 /1 – 1985 – Constructii civile, industrial si agrozootehnice.
Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie.
 STAS 2355 /2 – 1987 - Constructii civile, industrial si
agrozootehnice.Hidroizolatii din material bituminoase la elemente de
constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie;
 STAS 2355 /3 – 1987 - Constructii civile, industrial si agrozootehnice.
Hidroizolatii din material bituminoase latease si acoperisuri. Prescriptii
generale de proiectare si executie;
 STAS 4392 – 1984 – Cai ferate normale. Gabarite.

 7.3 Documente pentru protectia mediului, protectia muncii si apararea
impotriva incendiilor
Documentele de referinta protectia mediului sunt urmatoarele :
 Legea 265 / 2006 - privind protectia mediului;
 Legea 211 / 2011 – privind gestionarea deseurilor.

Documentele de referinta protectia protectia muncii si apararea impotriva incendiilor

pag. 21
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

sunt urmatoarele :
 Legea Nr. 319/2006- Legea protectiei muncii;
 Ordin MLPAT nr. 9/N-1993 - Regulamentul privind protectia si igiena
muncii in constructii;
 Ordin nr. 163/2007- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;
 IM 006-1996- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrarile de zidarie,
montaj prefabricate si finisaje in constructii;
 IM 007-1996- Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de cofraje,
schele, cintre si esafodaje in constructii;
 N.S.- 42 — 1999- Norme specifice de protectie a muncii pentru constructii si
confectii metalice;
 N.S.- 12 - 1999- Norme specifice de protectie a muncii pentru lucru la
inaltime;
 N.S- 57 — 1999- Norme specifice de protectie a muncii pentru manipulare,
transport prin purtare si cu mijloace mecanizate, depozitare;

 C 300-1994- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata

executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
RECEPTIA LUCRARILOR
Acte normative care reglementeaza receptia

Actele normative care reglementeaza receptia sunt : Legea nr. 10/1995, IIG nr.
273/1994, C56- 1985, C56-2002.

Tipul receptiei

Verificarea calitativa a lucrarilor pe faze de executie si faze determinante se

efectueaza de catre reprezentantii investitorului, proiectantului, executantului si a
Inspectiei de Stat in Constructii si consta in verificarea conformitatii executiei
lucrarilor cu documentele tehnice de referinta.
In timpul executiei lucrarilor de constructii , reparatii si intretinere peroane,
cheiuri, rampe, copertine, pasarele, tunele pietonale si drumuri de acces se
efectueaza receptia pe faze de executie si receptia in faze determinante, conform
„Programului de control al calitatii lucrarilor de constructii pe faze de executie si

pag. 22
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

faze determinante”, executat de catre proiectant, insusit de catre beneficiar si

executant si avizat de Inspectia de Stat in Constructii .
Receptia la terminarea lucrarilor de constructii , reparatii si intretinere
peroane, cheiuri, rampe, copertine, pasarele, tunele pietonale si drumuri de acces, se
face in conformitate cu prevederile HGR Nr. 273/1994 Cap.II art.6-art.3 1, in urma
comunicarii facute de catre constructor catre investitor, printr-un document scris,
privind terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contract.
Receptia finala a lucrarilor de constructii , reparatii si intretinere peroane,
cheiuri, rampe, copertine, pasarele, tunele pietonale si drumuri de acces , se face de
catre o comisie convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei
de garantie prevazuta in contract, in conformitate cu HGR 273-1994, cap.Ill, art. 32
la 39.

Conditii de receptie
Masuratori si verificari la receptie
Receptia calitativa a lucrarilor pe faze de executie si faze determinante se
efectueaza de catre reprezentanti investitorului, proiectantului, executantului si a
Inspectiei de Stat in Constructii si consta in verificarea conformitatii executiei
lucrarilor cu documentele tehnice de referinta.
Fazele de executie pentru care se face receptia calitativa, masuratorile si
verificarile aferente, echipamentele de masurare si inspectie, metodele aplicabile,
criteriile dc acceptare si personalul autorizat pentru verificari si inspectii, sunt
stabilite prin documente de referinta, PT si CS pentru fiecare categorie de lucrari si
elemente de constructii.
Lucrarile care sunt executate de calitate necorespunzatoare vor fi remediate prin
reparare sau dupa caz prin demolare si refacere, pe cheltuiala executantului.
Materialele necorespunzatoare din punct de vedere calitativ nu se vor introduce in
lucrare.
Comisia de receptie la terminarea lucrarilor, numita de catre investitor, va
examina:

pag. 23
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

 respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si din avizele si conditile

de executie impuse de autoritatile competente;
 executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de
executie si ale reglementarilor specifice cu respectarea exigentelor esentiale ale legii;
 documentele pentru urmarirea calitatii executiei lucrarilor:
- procesul- verbal de predare-primire a amplasamentului;
- procesul-verbal de trasare a constructiei;
- procese- verbale de verificare a calitatii pentru lucrarile care devin ascunse;
- procese-verbale de verificare a calitatii lucrarilor pe faze de executie;
- procese-verbale de verificare a calitatii lucrarilor in faze determinante;
- note de constatare ale organelor de control;
- registrul cu dispozitii de santier;
- rezultatele incercarilor de materiale, efectuate pe parcursul executiei lucrarilor;
 documente privind calitatea materialelor utilizate (certificate de conformitate,
declaratii de conformitate, certificat de omologare tehnica feroviara, agrement tehnic
feroviar, certificat de garantie);
 referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost
executata lucrarea;
 terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si
executant si in documentatia anexa la contract.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in
“Procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor” si il va inainta in termen de 3
zile lucratoare investitorului impreuna cu recomandarea de admitere cu sau fara
obiectii a receptiei, amanarea, sau respingerea acesteia.
Comisia de receptie finala se numeste de catre investitor si va examina:
- procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
- finalizarea lucrarilor cerute de comisia de receptie, asa cum au fost
consemnate in procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor;
- referatul investitorului privind comportarea lucrarilor executate, in perioada de
garantie, inclusiv viciile aferenle si remedierea lor.
La terminarea examinarii, comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si
concluziile in “Procesul-verbal de receptie finala”, pe care il va inainta investitorului
in termen de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara

pag. 24
ANEXA 5 - PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATII

obiectii, a receptiei, de amanare, sau de respingere a ei.

Conditii de acceptare
Lucrarile sunt acceptate atunci cand sunt conforme cu documentele tehnice de
referinta, PTsi CS. Orice modificare de solutie sau inlocuirea materialelor prevazute
in PT si CS vor fi efectuate numai cu acordul proiectantilor de specialitate.
Pentru acceptarea lucrarilor este necesara prezentarea Cartii constructiei, intocmita
de catre constructor si de catre reprezentantul beneficiarului (inspectorul de santier)
care a urmarit procesul de executie a lucrarilor pe tot parcursul acestuia.
Documentele utilizate la receptie
Documentele utilizate la receptia lucrarilor de constructii civile (cladiri) cu
specific feroviar si instalatii aferente, cu exceptia celor de gaze naturale, sunt cele
stabilite prin contract si „Programul de control al calitatii lucrarilor de constructii pe
faze de executie si faze determinante” si anume:
 PVRTL- proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor;
 PVRF - proces-verbal de recepfie finala;
 Cartea tehnica a constructiei, intocmita in conformitate cu HGR nr.273/1994,
Anexa 6;

pag. 25