Studii Privind Asigurarea Calităţii

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE FARMACIE
STUDII PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII

ACTIVITĂŢII DE DISTRIBUŢIE ANGRO DE
MEDICAMENTE
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific Doctorand

Prof. Dr. Constantin Polinicencu Farm. Dorina Gabriela Pop (Dascăl)
Cluj-Napoca
2010
1
CUPRINS:
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
PARTEA I: STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ........................................................... 5
1. EVOLUŢIA DISTRIBUŢIEI DE MEDICAMENTE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1990
– 2009......................................................................................................................................... 5
1.1. Aspecte istorice .......................................................................................................... 5
1.2. Activităţile specifice unui depozit de medicamente .................................................. 9
1.3. Reglementarea juridică a funcţionării depozitelor de medicamente ............................. 34
PARTEA II: CONTRIBUŢII PERSONALE........................................................................... 36
2. O PRIVIRE PERSONALĂ ASUPRA LEGISLAŢIEI FARMACEUTICE DIN
ROMÂNIA, DIN PERIOADA 1990-2009 .............................................................................. 36
Perioada 1990 – 2000........................................................................................................... 36
Perioada 2000 – 2004........................................................................................................... 39
Perioada 2004 – 2007 sau armonizarea legislaţiei ............................................................... 40
Perioada 2007 – 2009........................................................................................................... 41
Legislaţia actuală ................................................................................................................. 44
Concluzii: ............................................................................................................................. 45
3. ANALIZA REGULILOR DE BUNĂ PRACTICĂ DE DISTRIBUŢIE ......................... 47
Introducere ........................................................................................................................... 47
Ipoteza de lucru .................................................................................................................... 48
Materiale şi metode .............................................................................................................. 48
Analize şi discuţii................................................................................................................. 48
Concluzii: ............................................................................................................................. 80
4. CERCETĂRI PRIVIND ELABORAREA UNOR CRITERII DE CALITATE PENTRU
EVALUAREA UNUI DEPOZIT DE MEDICAMENTE........................................................ 82
Introducere ........................................................................................................................... 82
Ipoteza de lucru .................................................................................................................... 82
Materiale şi metodă .............................................................................................................. 82
Rezultate şi discuţii .............................................................................................................. 83
Concluzii .............................................................................................................................. 90
5. MANAGEMENTUL RELAŢIEI FARMACIE COMUNITARĂ – DEPOZIT DE
MEDICAMENTE .................................................................................................................... 92
Introducere ........................................................................................................................... 92
Ipoteza de lucru .................................................................................................................... 92
Materiale şi metode .............................................................................................................. 92
Rezultate şi discuţii .............................................................................................................. 94
Concluzii: ........................................................................................................................... 104
6. O ANALIZĂ A EVOLUŢIEI PIEŢEI FARMACEUTICE ÎN ROMÂNIA, ÎN 2009 .. 105
Introducere ......................................................................................................................... 105
Ipoteza de lucru .................................................................................................................. 105
Material şi metode.............................................................................................................. 106
Rezultate şi discuţii ............................................................................................................ 106
Concluzii ............................................................................................................................ 111
CONCLUZII FINALE ........................................................................................................... 113
BIBLIOGRAFIE: ................................................................................................................... 117
2
Cuvinte cheie: distribuţie medicamente, depozit de medicamente, Reguli de bună practică de
distribuţie
Introducere
Distribuţia de medicamente este un domeniu complex, care după 1990 s-a dezvoltat
foarte mult datorită creşterii pieţei farmaceutice. Distribuitorii de medicamente asigură
legătura între producătorii de medicamente (naţionali şi internaţionali) şi cumpărători –
farmacii comunitare şi farmacii de spitale – care, la rândul lor, deservesc clienţii finali,
pacienţii.
Scopul acestei lucrări a fost evidenţierea importanţei activităţii de distribuţie în lanţul
farmaceutic şi necesitatea desfăşurării ei la un nivel calitativ înalt.
Pentru realizarea acestor deziderate, s-au întreprins următoarele cercetări: s-au
analizat regulile de bună practică de distribuţie, elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice din
România, s-a trecut apoi la elaborarea unor criterii de evaluare pentru cuantificarea activităţii
unui depozit de medicamente. În final, s-au analizat relaţiile de colaborare între farmaciile
comunitare şi depozitele de medicamente şi piaţa farmaceutică, din România, în 2009. S-a
încercat, de asemenea, o prezentare critică a evoluţiei legislaţiei farmaceutice privind
distribuţia de medicamente în România, pe o perioadă de aproape douăzeci de ani: 1990-
2009.
PARTEA II: CONTRIBUŢII PERSONALE
2. O PRIVIRE PERSONALĂ ASUPRA LEGISLAŢIEI FARMACEUTICE DIN

ROMÂNIA, DIN PERIOADA 1990-2009
Legislaţia farmaceutică a avut şi are o evoluţie care este strâns legată de evoluţia
socială, de cea a practicii farmaceutice, de evoluţia structurilor legislative, administrative,
profesionale, civice [30]. Se pot evidenţia trei perioade ale acestei evoluţii: perioada de
tranziţie a legislaţiei de la un sistem legislativ anacronic la unul modern, perioada de
pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană şi perioada post-aderare. Din păcate, nu se
poate vorbi strict de o legislaţie aplicabilă doar distribuţiei de medicamente angro, decât în
perioada post-aderare.
Perioada 1990 – 2000

În perioada imediat urmatoare anului 1989, a funcţionat legislaţia anterioară, adică
Legea sanitară nr 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei, din care s-au anulat aspectele
politice legate de conducerea sistemului sanitar de către Partidul Comunist Român.[31]
Această lege a rămas în vigoare, aşa incompletă cum era, timp de peste 10 ani.
Legea nr 31/1990 privind societăţile comerciale [32] şi Hotărârea Guvernului nr
15/1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice pe acţiuni [33], au creat
cadrul legal pentru demararea procesului de privatizare în domeniul producţiei şi distribuirii
de medicamente.
În anul 1995, a apărut primul act normativ, cu caracter de lege, referitor la activitatea
farmaceutică şi anume Ordonanţa Guvernului nr. 31 privind reglementarea regimului de
producere, circulaţie şi comercializare a produselor farmaceutice [43]. Nu era trasată însă o
delimitare netă a activităţilor dintr-un depozit de medicamente.
3
Perioada 2000 – 2004 a fost marcată de implementarea de măsuri pentru armonizarea
legislaţiei farmaceutice din România cu cea a Uniunii Europene. Unul dintre principalele
domenii de armonizare a fost legat de circulaţia medicamentului.
În 2001 s-au aprobat, prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 863, Regulile de bună
practică de distribuţie angro a medicamentelor.[50] Este primul document care subliniază
importanţa asigurării calităţii în cadrul depozitelor de medicamente şi împarte pe capitole
activitatea unui depozit de medicamente.
Perioada 2004 – 2007 sau armonizarea legislaţiei

Armonizarea legislaţiei române cu cea a Uniunii Europene a început cu Ordonanţa de
Urgenţă nr. 152/1999 [45], în domeniul circulaţiei medicamentului, aprobată prin Legea nr.
336/2002 [52]. În aplicarea acesteia au fost elaborate mai multe acte normative, printre care şi
unele referitoare la distribuţia angro de medicamente.
În anul 2006, a fost adoptată Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
care reprezintă prima sistematizare legislativă în domeniul sanitar. [13]
În domeniul distribuţiei medicamentului trebuie menţionate Normele privind
autorizarea activităţii de distribuţie angro a medicamentelor, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătăţii publice nr. 893/2006 [53] şi Regulile de bună practică de distribuţie
angro de medicamente, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 892/2006.[54]

Anul 2008 este important prin apariţia, pe de o parte, a Legii nr. 266/2008 a farmaciei
[15] şi a Legii nr. 236/2009 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei [16], iar pe de
altă parte, modificările survenite în controlul distribuţiei angro de medicamente.
În acelaşi an, apar cele două Ordine nr. 1963/2008 şi nr. 1964/2008, primul referitor
la aprobarea Ghidului privind buna practică de distribuţie angro a medicamentelor [11], iar
cel de-al doilea referitor la aprobarea Normelor privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea unităţilor de distribuţie angro de medicamente de uz uman [17], acte importante
în trasarea direcţiei spre care trebuie să se îndrepte distribuţia de medicamente din România.
Legislaţia actuală
În prezent, legislaţia farmaceutică în România a reuşit să ajungă la un nivel acceptabil
în privinţa distribuţiei de medicamente angro. Aplicarea acestor ultime reguli şi norme emise
în 2008 va trebui să ducă la asigurarea calităţii în domeniul distribuţiei angro de
medicamente.
3. ANALIZA REGULILOR DE BUNĂ PRACTICĂ DE DISTRIBUŢIE
Introducere
Ghidul de bună practică de distribuţie angro a medicamentelor [11] reprezintă o
adaptare a normelor europene la situaţia din România. Regulile cuprinse în Ghid se referă la
toate etapele importante pe care le parcurge medicamentul, din momentul întrării în depozit şi
până la livrarea acestuia la client, se opreşte asupra medicamentelor contrafăcute, retrase sau
returnate, dar abordează şi aspecte de management, precum: organizarea şi conducerea,
personalul depozitului, managementul calităţii, rezolvarea reclamaţiilor, autoinspecţia etc.
4
Analize şi discuţii
S-au analizat regulile de bună practică de distribuţie, cu scopul de a sesiza anumite
inadvertenţe, lipsuri sau formulări greşite, prin corectarea cărora s-ar obţine un Ghid de bună
practică de distribuţie mai bine adaptat la condiţiile din România.
S-a abordat, pe rând, fiecare capitol şi s-au făcut recomandări de îmbunătăţire a
conţinutului textului în concordanţă cu realitatea.
Din păcate, Ghidul are unele deficienţe. Astfel, la redactarea acestuia s-au folosit
unele expresii generale, insuficient de precise precum: „toate părţile implicate în distribuţia
de medicamente”, „capacitate suficientă”, „deratizare periodică”, „calibrare periodică”,
„protecţie adecvată”, „resursele necesare”, „să permită o circulaţie normală a personalului”
etc., care lasă loc interpretărilor diverse.
Un alt aspect discutabil este faptul că fiecare distribuitor trebuie să-şi elaboreze
politica în domeniul calităţii, materializată într-un „Manual al managementului calităţii”. Mai
corect ar fi fost ca Agenţia Naţională a Medicamentului să elaboreze o politică naţională în
domeniul calităţii pentru distribuitorii angro, pe care toţi distribuitorii să şi-o asume.
Criticabil este şi faptul că Ghidul nu are un supliment care să cuprindă toate
procedurile privind activităţile din depozitul de medicamente ce contribuie la asigurarea
calităţii activităţii de distribuţie sau măcar o listă a tuturor procedurilor care ar trebui să
existe, în mod obligatoriu, în fiecare depozit de medicamente.
4. CERCETĂRI PRIVIND ELABORAREA UNOR CRITERII DE CALITATE

PENTRU EVALUAREA UNUI DEPOZIT DE MEDICAMENTE
Introducere
O problemă cu care se confruntă distribuitorii este lipsa unei grile de evaluare a
depozitelor, cu cuantificarea infrastructurii, dotării şi activităţilor desfăşurate în depozit, care
ar permite evaluări transparente şi obiective ale fiecărui depozit de medicamente, finalizate
cu un anumit punctaj. De aceea, obiectivul acestei lucrări este realizarea unei metode
originale, care, plecând de la infrastructura, dotarea şi activitatea depozitului, să permită o
apreciere obiectivă generală şi parţială a activităţii depozitului de medicamente, identificând
aspectele mai puţin performante din activitatea acestuia şi oferind, astfel, posibilitatea
corectării lor.
Rezultate şi discuţii
Evaluarea cantitativă, conform grilei propuse, s-a efectuat la două depozite: depozitul
A [12] şi depozitul B din Cluj-Napoca [69]. Depozitul A a obţinut un total general de 3795,8
puncte, iar depozitul B, 3490 puncte.
Tabelul nr. 1 – Grila de evaluare a unui depozit de medicamente
Punctaj
Indicator Caracteristică Depozit Depozit
acordat
A B
SECŢIUNEA A – INFRASTRUCTURA DEPOZITULUI
a. Spaţii
1. Amplasarea În afara sau la marginea localităţii 10 10 10

sau în zonă industrială
În alte zone ale oraşului 1 0 0
5
depozitului Acces pentru camioane (20t) 10 10 10
2. Suprafaţa totală a depozitului < 500 mp 5 0 0

(inclusiv spaţiile auxiliare)
> 500 mp 10 10 10
3. Suprafaţa de depozitare < 300 mp 5 0 0
> 300 mp 10 10 10
4.Compartimenta- Recepţie 2 2 2
rea spaţiului de Expediţie 2 2 2
depozitare Depozitare anodine 2 2 2
Stupefiante şi psihotrope (Tabel II) 2 2 2
Stupefiante şi psihotrope (Tabel III) 2 2 2
Separanda 2 2 2
Venena 2 2 2
Termolabile 2 2 2
Produse returnate, rechemate, 2 2 2
reclamate, retrase
Produse expirate, degradate, 2 2 2
deteriorate
Produse contrafăcute 2 2 2
Produse in carantina 2 2 2
Asigurarea unui circuit funcţional 2 2 2
5. Zona auxiliară Birou farmacist şef 2 2 2
Magazie 2 2 2
Vestiare, grupuri sanitare, spaţiu de 2 2 2
odihnă şi masă
6. Controlul temperaturii şi Existenţa sistemului de climatizare 10 10 10
umidităţii Determinarea temperaturii în mai 2 10 20
multe puncte în spaţiul de
depozitare. Pentru fiecare
senzor/100 mp
Determinarea temperaturii în zona 2 2 2
de Recepţie
Determinarea temperaturii în zona 2 2 2
de Expediţie
Determinarea temperaturii şi 2 2 2
umidităţii în Camera de toxice
Determinarea temperaturii şi 2 2 2
umidităţii în Carantină şi zonele cu
produse retrase, rechemate,
reclamate
Înregistrarea automată a datelor 5 5 5
Avertizare automată (SMS, email 5 5 5
etc.) a abaterilor
7.Asigurarea protecţiei Grilaje la geamuri 5 0 0
depozitului Sistem de alarmă 10 10 10
Contract cu firmă de pază 10 10 10
Acces în depozit pe bază de cartelă 10 10 10
Protecţia împotriva insectelor 5 5 5
(insectocutoare)
Protecţia împotriva rozătoarelor 5 5 5
(aparate cu ultrasunete)
Contract cu firmă specializată 10 10 10
pentru protecţia împotriva
insectelor şi rozătoarelor
8. Protecţia împotriva Hidranţi – pentru fiecare hidrant 5 15 0
incendiilor Extinctoare – pentru fiecare 2 10 20
extinctor
6
Trape de foc 10 0 10
Perete rezistent la foc 20 20 20
Geamuri şi uşi rezistente la foc 10 10 10
Senzori de fum 10 10 10
9. Gradul de finisare a Pardoseli epoxidice 10 0 10
pardoselilor Alte pardoseli 5 5 0
Pardoseli din ciment 1 0 0
Demarcarea cu galben a zonelor de 5 0 5
acces cu echipamentele hidraulice
10. Spaţiul exterior Pentru fiecare loc de parcare 1 11 20
Rampa de încărcare – descărcare 10 0 10
b. Echipamente şi materiale
1. Balanţe, cântare – pentru fiecare 5 0 0

2. Rafturi metalice – pentru 10 m raft 1 7.4 21
3. Rasteluri metalice pentru paleţi – pentru 10 m 1 0 27
4. Scări pliante, transportoare – pentru fiecare 5 25 55
5. Motostivuitoare, transpaleţi – pentru fiecare 5 10 10
6. Senzori de temperatură – pentru fiecare 1 12 12
7. Senzori de umiditate – pentru fiecare 1 1 3
8. Lăzi/cutii pentru transport anodine – pentru fiecare 1 200 25
9. Lăzi/cutii securizate pentru transport stupefiante – pentru fiecare 1 1 2

10. Genţi frigorifice – pentru fiecare 1 7 8
11. Autovehicole pentru transport marfă – pentru fiecare 5 25 10
12. Autovehicole izoterme – pentru fiecare 10 20 30
13. Echipamente individualizate de protecţie – pentru fiecare 1 12 4
14. Ehipamente pentru paza şi stingerea incendiilor – pentru fiecare 1 8 10
15. Echipamente frigorifice diferenţiate (2-8 °C şi 8-15°C) – pentru 10 20 20
fiecare
16. Echipamente şi materiale de întreţinere a curăţeniei şi igienei 10 10 10
17. Echipamente IT – pentru fiecare 5 75 70
18. Echipamente pentru preluarea comenzilor: telefon, fax, internet 10 10 10
19. Echipament de control şi înregistrare a temperaturii şi umidităţii 10 10 10
20. Alte materiale pentru ambalarea medicamentelor 5 5 5
21. Procedură privind etalonarea aparaturii 20 20 20
c. Sisteme informatice
1.Program informatic specific activităţii unui depozit de medicamente 40 40 40

2. Proceduri pentru validarea sistemelor informatice 10 10 10
3. Proceduri pentru stocarea datelor şi evidenţa medicamentelor 10 10 10
4. Sistem informatic de monitorizare a umidităţii şi temperaturii 10 10 10
SECŢIUNEA B – FUNCŢIONAREA DEPOZITULUI
a. Personalul
1. Organigrama depozitului 10 10 10
2. Ocuparea posturilor de persoane cu calificarea şi experienţa 10 10 10
necesară
3. Fişa postului – pentru fiecare 1 24 25
4. Program de instruire continuă (aspecte profesionale, şi igienă) 10 10 10
5. Evaluări periodice ale programelor de instruire – pentru fiecare 10 120 120
6. Regulament de ordine interioară 10 10 10
7. Persoană responsabilă (PR) 10 10 10
8. Persoană calificată cu importurile 10 0 10
9. Alţi farmacişti decât şeful de depozit sau PR – pentru fiecare 20 0 0
10. Ingrijitor care deţine certificat emis de către DSP 5 5 0
7
11. Gestionari – pentru fiecare 5 25 10
12. Inginer service / contract firma service 5 5 5
13. Personal autorizat de ISCIR pentru a manipula echipamentele 5 0 10
hidraulice (motostivuitoare, masa hidraulică) – pentru fiecare
14. Procedură privind delegarea sarcinilor 20 0 20
15. Procedură privind instruirea şi evaluarea personalului 20 20 20
16. Procedură privind sănătatea şi securitatea în muncă a personalului 20 20 20
b. Produse şi servicii
1. Lista furnizorilor autorizaţi de MSP – pentru fiecare furnizor 1 76 43
2. Lista produselor oferite beneficiarilor – pentru fiecare 100 produse 2 40 34
3. Stocuri minime şi maxime pentru fiecare produs – pentru fiecare 100 2 40 0
produse
4. Stoc de urgenţă pentru toate produsele 20 0 0
5. Stoc de urgenţă numai pentru anumite categorii 10 0 10
6. Produse anodine 10 10 10
7. Medicamente termolabile 20 20 20
8. Medicamente cu regim special 20 20 20
9. Substanţe farmaceutice 10 0 0
10. Reactivi chimici 5 0 0
11. Reactivi pentru laborator clinic 5 0 5
12. Suplimente alimentare 5 5 5
13. Dezinfectanţi 5 0 5
14. Produse pentru imagistică (geluri ecografie, EKG, electrozi etc) 5 0 5
15. Materiale sanitare: seringi, comprese 5 5 5
16. Orteze 5 0 5
17. Aparatură de laborator 5 0 5
18. Asistenţă tehnică, service 5 0 5
c. Recepţia depozitarea şi manipularea medicamentelor
1. Proceduri pentru recepţia medicamentelor şi a celorlalte produse 20 20 20

2. Proceduri pentru înregistrarea în gestiune a produselor recepţionate 20 20 0
3. Proceduri pentru depozitarea produselor şi organizarea stocurilor 20 20 20
4. Proceduri pentru manipularea produselor 20 20 20
5. Program informatic pentru urmărirea termenelor de valabilitate 20 20 20
6. Proceduri pentru depozitarea şi supravegherea medicamentelor 20 20 20
supuse unor condiţii speciale de păstrare
7. Proceduri pentru izolarea produselor deteriorate sau pentru cele la 20 20 20
care se descoperă vicii ascunse
8. Proceduri pentru eliberarea produselor aflate în carantină 20 20 20
9. Lista persoanelor care pot manipula medicamente 20 20 20
10. Procedură privind corectarea deviaţiilor de temperatură 20 20 20
11. Procedură privind stocul de urgenţă 20 0 20
12. Procedură privind inventarierea 20 20 20
d. Preluarea, pregătirea şi livrarea comenzilor
1. Lista beneficiarilor şi autorizaţiile acestora – pentru fiecare 1 609 536

2. Instrucţiuni pentru preluarea comenzilor şi înregistrarea lor 10 10 0
3. Proceduri pentru pregătirea comenzilor 20 20 20
4. Proceduri pentru ambalarea medicamentelor 10 10 0
5. Program informatic de intocmire a facturilor şi scădere din gestiune 20 20 20
a produselor facturate
6. Proceduri pentru ambalarea şi transportul medicamentelor cu regim 20 20 20

special
7. Proceduri pentru ambalarea şi transportul medicamentelor ce 20 20 20
necesită condiţii speciale de lumină, temperatură, umiditate
8. Proceduri pentru livrarea comenzilor 20 20 20
9. Procedură privind trasabilitatea medicamentelor 20 20 20
8
e. Returnarea medicamentelor fără defecte, reclamaţii, rechemări şi retrageri, produse contrafăcute,
distrugere
1. Proceduri privind medicamentele rechemate, reclamate, returnate, 20 20 20

retrase
2. Proceduri privind înregistrarea reclamaţiilor şi rezolvarea acestora 20 20 20
3. Procedură privind medicamentele contrafăcute 20 20 20
4. Procedură privind distrugerea produselor necorespunzătoare 20 20 20
f. Documente
1. Documente privind funcţionarea legală a depozitului de medicamente 40 40 40

2. Documente privind înregistrarea medicamentelor (autorizaţii, 0,1 200 130
notificări) – pentru fiecare
3. Documente privind producătorii (certificate GMP) – pentru fiecare 0,1 0.4 4
3. Documente privind calitatea medicamentelor – pentru fiecare 0,1 200 140
4. Proceduri scrise pentru asigurarea curăţeniei în depozit 20 20 20
5. Registre şi documente obligatorii privind evidenţa medicamentelor 10 10 10
supuse unor reglementări speciale
6. Documente de validare a aparaturii şi echipamentelor din depozit – 1 2 6
pentru fiecare document
7. Procesele –verbale de inspecţie – pentru fiecare 5 50 60
8. Procedură privind întocmirea procedurilor 20 20 20
g. Autoinspecţia
1. Procedură privind autoinspecţia 20 20 20

2. Calendarul autoinspecţiilor, obiectivele urmărite şi persoanele 10 10 10
desemnate
3. Rapoartele scrise după fiecare autoinspecţie 10 10 10
h. Managementul calităţii distribuţiei angro de medicamente
1. Nominalizarea persoanei responsabilă cu managementul calităţii 10 10 10

2. Manualul calităţii cu principiile asigurării calităţii şi obiectivele 40 40 40
urmărite
3. Implementarea standardelor ISO 20 20 20
SECŢIUNEA C: INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Număr farmacişti/număr de beneficiari < 1: 200 40 0 0

> 1: 200 20 20 20
<3 20 0 0
3-5 30 0 0
5-10 40 40 40
Mărimea zonei acoperite Număr judeţe
10-20 60 0 0
20-30 80 0 0
> 30 100 0 0
> 200 20 0 0
Număr total 200 - 500 40 0 0
clienţi 500 - 1000 60 60 60
> 1000 80 0 0
< 50 % 10 0 0
Număr farmacii, 50 – 75 % 20 0 0
drogherii 75 – 90 % 30 30 30
> 90 % 40 0 0
Clienţi < 70% 20 0 0
Cifra de afaceri:
70 – 80 % 40 0 0
farmacii,
80 – 90 % 60 0 60
drogherii
90 -100 % 80 80 0
Număr alte <1% 10 0 0
9
categorii 1 – 10 % 20 0 0
10 – 25 % 40 40 40
> 25 % 60 0 0
<5% 10 0 0
Cifra de afaceri: 5 – 10 % 20 20 0
alte categorii 10 – 25 % 40 0 40
> 25 % 60 0 0
< 50 20 0 0
Număr 50 – 100 40 0 40
clienţi/judeţ 100 – 200 60 60 0
> 200 80 0 0
Număr mediu de 1 10 0 0
vizite 2–3 20 20 20
săptămânale/ 3–5 40 0 0
client >5 80 0 0
< 100 lei 10 0 0
100 – 250 lei 20 0 0
Valoare medie /
250 – 500 lei 40 0 40
Eficienţă traseu comandă
500 – 1000 lei 60 60 0
> 1000 lei 100 0 0
< 2500 lei 10 0 0
Valoare 2500 – 5000 lei 20 20 20
medie/100 km 5000 – 10.000 lei 40 0 0
traseu > 10.000 lei 60 0 0
<3 10 10 10
Mari ( > 10% 3–5 20 0 0
CA) >5 40 0 0
Ponderea furnizorilor în
cifra de afaceri (CA) Mijlocii (5 - 10% <5 20 0 0
CA) >5 10 10 10
< 10 30 0 0
10 – 20 20 0 20
Mici ( < 5% CA)
> 20 10 10 0
< 50% 20 0 0
Producători
> 50% 40 40 40
< 25% 30 0 0
Importatori,
25 – 50% 40 40 40
Categorii de furnizori distribuitori
> 50% 50 0 0
< 5% 40 0 0
5 – 20% 20 0 20
Alte categorii
> 20% 10 0 0
săptămînal 10 0 0
la două săptămîni 20 0 0
< 10% dintre
lunar 30 0 0
furnizori
trimestrial 40 40 40
> trei luni 60 0 0
10 – 25% dintre
lunar 40 0 0
Ritmicitatea aprovizionării furnizori
trimestrial 30 0 0
> trei luni 20 0 0
25 – 50 % dintre
lunar 30 30 30
furnizori
trimestrial 20 0 0
> trei luni 10 0 0
> 50% săptămînal 60 0 0
10
dintre furnizori la două săptămîni 50 50 50
lunar 40 0 0
trimestrial 20 0 0
> trei luni 10 0 0
< 75% 100 0 0
Valoarea medie 75 – 125% 80 80 80
Rotaţia stocurilor
stoc/CA 125 – 200% 40 0 0
> 200% 10 0 0
< 1% 5 0 0
1 – 5% 20 0 0
5 – 10% 40 40 40
Profitul Profitul net/CA
10 – 25% 60 0 0
25 – 50% 100 0 0
> 50% 200 0 0
TOTAL GENERAL 3795.8 3.490
Grila de evaluare permite o apreciere cantitativă a activităţii unui depozit de

medicamente, atât pe ansamblu, cât şi pe secţiuni. (Tabel 1 A)
Tabelul 1a – Punctajul general pe secţiuni

Depozit A Depozit B
Puncte Procent Puncte Procent

Secţiunea A 789,40 20% 717,00 20%
Secţiunea B 2186,40 58% 1963,00 55%
Secţiunea C 820,00 22% 810,00 25%
Total 3795,80 100% 3490,00 100%
5. MANAGEMENTUL RELAŢIEI FARMACIE COMUNITARĂ – DEPOZIT DE

MEDICAMENTE
Introducere
Scopul lucrării a fost analiza relaţiilor de colaborare dintre farmaciile comunitare şi

depozitele de medicamente pentru a le identifica şi propune un management eficient al
acestor relaţii. Studiul a cuprins o evaluare a relaţiei farmacie comunitară – depozit de
medicamente, din punctul de vedere al farmaciilor şi farmaciştilor.[71]
Au fost analizate serviciile oferite farmaciilor comunitare de depozitele de
medicamente în trei judeţe ale ţării: Bihor, Sălaj şi Maramureş. Metoda de cercetare utilizată
a fost ancheta pe baza chestionarelor. Analiza statistică descriptivă a rezultatelor a fost făcută
cu programul Microsoft Excel. Chestionarele au fost distribuite în perioada 15.11.2008 –
10.02.2009.
S-a conceput un chestionar adresat farmaciilor comunitare şi, în mod particular,
şefilor de farmacie. Chestionarul a fost alcătuit din 10 întrebări. Întrebările au vizat
următoarele aspecte: relaţia farmaciei cu distribuitorii de medicamente, numărul acestora,
locul pe care fiecare depozit îl ocupă în aprovizionarea farmaciilor sub aspectul valorii
achiziţiilor, dar şi ca preferinţe (întrebările 1-3), condiţiile comerciale pe care le oferă
depozitele de medicamente farmaciilor: termene de plată, discounturi, perioada de livrare a
produselor comandate (întrebările 4-6), aspecte pozitive şi negative ale serviciilor oferite de
11
depozitele de medicamente, din punctul de vedere al farmaciilor (întrebările 7-8), criteriile pe
care le consideră importante pentru colaborarea unei farmacii cu un depozit şi clasificarea
acestora (întrebarea 9) şi o privire în viitor asupra evoluţiei depozitelor de medicamente, din
perspectiva farmacistului comunitar care colaborează cu depozitul (întrebarea 10).
Vom analiza doar întrebările cele mai importante. La întrebarea privind numărul
depozitelor cu care colaborează o farmacie, răspunsurile au arătat că majoritatea farmaciilor
(50%), lucrează cu 5-10 depozite de medicamente, iar 30% dintre farmacii sunt aprovizionate
de maximum 5 depozite.
Clasificarea depozitelor de către farmacii, în funcţie de valoarea mărfurilor
achiziţionate de la acestea, este dată în Tabelul 3.
Tabelul nr. 3: Primele patru depozite de medicamente preferate de farmaciile privind

colaborarea
Nr. Numărul Pondere %

crt. Depozitul menţionărilor
1 Relad 19 63%
2 Farmexim 17 56%
3 Mediplus 15 50%
4 Europharm 14 46%
Clasificarea distribuitorilor în funcţie de satisfacţia pe care o oferă colaborarea cu

aceştia este redată în este redată în Tabelul 4.
Tabelul nr. 4: Primele patru depozite de medicamenteaflate în topul satisfacţiei exprimate de

farmacii privind colaborarea
Nr. Numărul
Depozitul menţionărilor
1 Relad 18
2 Mediplus 14
Europharm 14
Farmexim 14
3 Farmexpert 8
4 Montero 7
La întrebarea privind termenele de plată solicitate de distribuitori şi discounturile

acordate, majoritatea farmaciilor au răspuns că termenul de plată cel mai frecvent
solicitat a fost de 90 – 120 de zile, iar discounturile practicate fiind între 1-10%, în funcţie de
produs, de termenul de plată şi de volumul achiziţiilor.
Referitor la timpul de livrare a produselor comandate, răspunsurile au fost foarte
diferite, depinzând de distanţa dintre depozit şi farmacie. Cu toate acestea, timpii de livrare
ale comenzilor se încadrează în intervalul: câteva ore până la 24 ore. Doar în câteva cazuri,
timpul de livrare a depăşit 24 ore.
Nemulţumirile farmaciştilor legate de aprovizionarea farmaciilor de către depozite
sunt: aprovizionare defectuoasă a depozitelor de medicamente, erori şi întârzieri în livrarea
produselor comandate, lipsa de comunicare în cadrul depozitului între departamentul de
12
vânzări şi expediţie, personal insuficient, termene de plată prea scurte, uneori, contacte
dificile cu depozitele, discount-uri mici.
La întrebarea referitoare la serviciile oferite de depozitele de medicamente apreciate
de farmacişti, majoritatea au indicat: promptitudinea livrării comenzilor, iar la întrebarea care
sunt serviciile oferite de depozitele de medicamente care ar putea fi îmbunătăţite, majoritatea
farmaciştilor au răspuns: aprovizionarea depozitelor şi discontinuităţile în aprovizionarea
depozitelor cu diferite produse.
La întrebarea privind criteriile care li se par importante într-o relaţie de colaborare cu
depozitele de medicamente, majoritatea farmaciştilor au arătat că sunt importante atât
criteriile economice, dar şi relaţiile interumane, calitatea socio-umană şi profesională a
angajaţilor depozitului.
6. O ANALIZĂ A EVOLUŢIEI PIEŢEI FARMACEUTICE ÎN ROMÂNIA, ÎN

2009
Introducere
Obiectivul acestui capitol îl constituie o privire de ansamblu asupra pieţei
farmaceutice din România, în contextul economic al anului 2009.
Scopul acestei teme a fost analiza evoluţiei pieţei farmaceutice din România pe
parcursul anului 2009, un an de provocări pentru distribuitorii de medicamente, dar şi foarte
dificil datorită, în mare parte, reglementărilor defavorabile lor.
Tabelul 5 prezintă vânzările totale de medicamente în 2009, dar şi defalcate pe
farmacii comunitare şi farmacii de spital.
Tabelul nr. 5 – Consumul de medicamente prin farmaciile comunitare şi farmaciile de spital

(milioane euro) în 2009, în România [74]
Valori (m.EUR) Q1 2009 Q2 2009 Q3 2009 Q4 2009 Total
1,971.5 1,928.0 1,903.0 1,912.0

Total 7,714.6
Farmacii
comunitare 1,706.2 1,672.7 1,660.8 1,680.7 6,720.4
Farmacii de spital 265.3 255.3 242.3 231.3 994.2
În privinţa consumului de medicamente, din perspectiva analizei valorii

medicamentelor consumate, cifrele sunt prezentate în Tabelul 6.
Tabelul nr. 6 - Consumul de medicamente cu prescripţie medicală şi fără prescripţie, în 2009

în România, în milioane de euro[74]
Valori (m.EUR)
Situaţie Q1 2009 Q2 2009 Q3 2009 Q4 2009 Total
Total 1.971,5 1.928,0 1.903,0 1.912,0 7.714,6

Medicamente cu prescripţie 1.640,1 1.609,2 1.597,2 1.609,7 6.456,1
13
Medicamente fără prescripţie (OTC) 331,4 305,9 302,3 1.258,5
Analizând datele Tabelelor 5 şi 6, se observă o scădere a consumului de medicamente

în primele trei trimestre ale anului 2009, cu aproximativ 3% (în euro), cu o revenire modestă
spre sfârşitul anului. Problemele sistemului de sănătate din România se oglindesc în scăderea
consumului de medicamente în spitale şi creşterea consumului de medicamente din farmaciile
comunitare.
Pentru distribuitori, 2009 a fost anul în care aceştia au trebuit să-şi regândească
strategiile şi să se adapteze, din mers, la modificările induse de subfinanţările din partea
statului român. Din cauza situaţiei economice dificile, este posibil ca unii distribuitori să se
confrunte cu probleme şi să fie nevoiţi să adopte măsuri precum reduceri de personal,
închideri de depozite etc., gravitatea situaţiei lor depinzând de piaţa farmaceutică şi de starea
macroeconomiei.
CONCLUZII GENERALE
Ghidul privind buna practică de distribuţie angro a medicamentelor urmăreşte crearea

unui sistem unitar de funcţionare a distribuitorilor de medicamente din România şi asigurarea
calităţii în distribuţia medicamentelor.
S-a efectuat o analiză a Ghidului de bună practică de distribuţie angro a
medicamentelor care a semnalat existenţa în Ghid a unor aspecte insuficient precizate,
precum şi a altora care sunt perfectibile, semn că Ghidul poate fi încă îmbunătăţit, prin
colaborarea tuturor celor implicaţi în acest domeniu.
Implementarea unei grile de evaluare a depozitelor, ca un supliment al Ghidului, ar
permite evaluări transparente şi obiective, finalizate cu un anumit punctaj, care ar duce la o
ierarhizare a distribuitorilor de medicamente, la nivel naţional şi ar permite beneficiarilor
(farmaciilor), să-şi selecteze distribuitorii cu care să colaboreze.
Spre a suplini acest neajuns, se propune o metodă de evaluare cantitativă a activităţii
unui depozit de medicamente, pe baza prevederile Regulilor de bună practică de distribuţie
angro şi a unor indicatori de performanţă. Metoda constă într-o grilă de evaluare în care se
acordă puncte pentru infrastructura depozitului, pentru aspectele ce reflectă buna funcţionare
a depozitului şi pentru performanţele economice ale depozitului.
S-a efectuat o cercetare, pe bază de chestionare, asupra serviciilor oferite de 22 de
depozite de medicamente, farmaciilor comunitare, în trei judeţe ale ţării: Bihor, Maramureş şi
Sălaj, în ideea îmbunătăţirii managementului relaţiei farmacie comunitară – depozit de
medicamente.
Principalele nemulţumiri ale farmaciilor cuprinse în studiu, în legătură cu serviciile
oferite de depozite au fost: aprovizionarea defectuoasă, neconcordanţa între scriptic şi faptic
şi, uneori, întârzierile la livrare.
Dintre serviciile oferite de depozite, cele mai apreciate de farmacii au fost:
promptitudinea livrărilor, buna comunicare cu farmacia, uneori, ofertele avantajoase.
Anul 2009 a fost caracterizat de o scădere a consumului de medicamente cu
aproximativ 3%, în primele trei trimestre, cu o revenire modestă în ultimul trimestru.
Consumul redus de medicamente din spitale se explică prin datoriile acumulate de
spitale pe parcursul anilor şi imposibilitatea achitării lor, datorită lipsei banilor la bugetul
statului.
14
BIBLIOGRAFIE:
11. Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1963/2008 pentru aprobarea Ghidului privind
buna practică de distribuţie angro a medicamentelor, Monitorul Oficial, Partea I, nr.
865/2008
12. *** Europharm Holding – proceduri interne
13. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 372/2006
15. Lege nr. 266/2008 a farmaciei, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 765/2008
16. Legea nr. 236/2009 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei, Monitorul
Oficial nr. 404 din 15 iunie 2009
17. Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1964/2008 pentru aprobarea Normelor
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor de distribuţie angro de
medicamente de uz uman, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 855/2008
30. Iacob Speranţa, Cercetări privind codificarea legislaţiei farmaceutice din România,
Teză de doctorat, 2009
31. Legea sanitară nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei, Buletinul oficial nr.
54/1978
32. Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, Monitorul Oficial, Partea I, nr.
126/1990
33. Hotărârea Guvernului României nr. 15/1991, privind înfiinţarea societăţilor
comerciale farmaceutice, Monitorul Oficial, Partea I nr 8/1991
43. Ordonanţa Guvernului României nr. 31/1995 privind reglementarea regimului de
producere, circulaţie şi comercializare a produselor farmaceutice, Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 201/1995
45. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 152/1999 privind produsele
medicamentoase de uz uman, Monitorul Oficial, partea I, nr. 508/1999
50. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 863/2001 pentru aprobarea regulilor de bună practică
de distribuţie angro a produselor medicamentoase, Monitorul Oficial, Partea I, nr.
46/2002
52. Legea nr. 336/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 418/2002
53. Ordin al ministrului sănătăţii publice nr. 893/2006 pentru aprobarea Normelor privind
autorizarea pentru activitatea de distribuţie angro de medicamente, Monitorul Oficial,
Partea I, nr 655 din 28 iulie 2006
54. Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 892/2006 pentru aprobarea Regulilor de bună
practică de distribuţie angro a medicamentelor, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 653 din
28 iulie 2006
70. ***, A&A Medical SRL Cluj-Napoca, documente interne
71. Pop D., Polinicencu C.: Managementul relaţiei farmacie comunitară – depozit de
medicamente, Clujul Medical, 2010, 83, 2,
74. ***Cegedim România – Pharma & Hospital Report, Executive Summary Q4 2009,
material sintetic citat la 11.03.2010
15
DORINA-GABRIELA (POP) DASCĂL
Str. Sovata Nr.54 Bl. C5 Ap 56 Data naşterii: 18. 07.1979
ORADEA ROMÂNIA Marghita, jud. Bihor
Tel. ac. 0359-411827 Căsătorită
mob. 0740-307888
Email: dorina.g.pop@gmail.com
EXPERIENŢĂ:
2007 noiembrie: Key Account Manager – Spitale, Europharm Holding SA Braşov;
2005 aprilie – 2007 noiembrie: Farmacist Şef Depozit, Europharm Holding SA Braşov -
Sucursala Oradea;
2004 iunie – 2005 martie: Farmacist, Europharm Holding SA Braşov Sucursala Oradea;
2003 noiembrie – 2004 mai: Farmacist, S.C. Sanifarm S.A. Oradea – Farmacia nr. 68;
ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ:
Din 2005: doctorand, domeniul Farmacie în cadrul UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj – Napoca,
titlul lucrării „Studii privind asigurarea calităţii activităţii de distribuţie angro de
medicamente”, conducător ştiinţific Prof. Dr. Constantin Polinicencu
ACTIVITATE PROFESIONALĂ:
2003 septembrie – 2004 iunie: masterat la catedra „Analiza şi controlul medicamentului” a
Facultăţii de Farmacie, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca;
1998-2003: Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie
,,Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca;
1994-1998: elevă a Colegiului Naţional ,,Mihai Eminescu” Oradea.
MEMBRU ÎN SOCIETĂŢI PROFESIONALE:

Membru al Colegiului Farmaciştilor din România – Bihor
PARTICIPĂRI LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE, CONGRESE, SIMPOZIOANE ŞI

CONFERINŢE:
16
- Simpozioniul „Standard ISO 9001 – 2008”, Poiana Braşov februarie 2010
- Cursul de formare profesională continuă „Actualităţi privind terapia anti-ageing”,
Bucureşti, ianuarie 2009
- Simpozionul „Boala de reflux gastroesofagian şi complicaţiile ei; Actualităţi în
managementul gripei şi răcelii la copil; Vitaminele între mit şi realitate”, Oradea,
iunie 2008
- Simpozionul „Rolul farmacistului în asistenţa de sănătate a copilului”, Cluj-Napoca,
mai 2008
- Cursul de formare profesională continuă „Farmacoterapia în BRGE şi ulcerul peptic”,
Bucureşti, ianuarie 2008
- Simpozionul „Rolul Industriei Farmaceutice în Susţinerea Programelor de Sănătate”,
Oradea, mai 2007
- Cursul de formare profesională continuă „Interacţiuni şi incompatibilităţi
farmaceutice”, Baia Mare, februarie 2007
- Congresul Naţional al Studenţilor Farmacişti Cluj-Napoca, aprilie 2006
- Al XIII-lea Congres Naţional de Farmacie „O farmacie puternică într-o Românie
europeană”, Cluj-Napoca, septembrie 2006
- Simpozionul „Rolul farmacistului în asistenţa bolnavului diabetic”, Cluj-Napoca, mai
2005
- Cursul „Actualităţi în Homeopatie”, Oradea, martie 2005
- Cursul de formare profesională continuă „Necesitatea standardelor calitative în
medicaţia generică”, Oradea, februarie 2005
- Simpozionul „Beneficiile contraceptivelor orale, eficacitate, reversibilitate,
perspective”, Cluj-Napoca, octombrie 2004
- Simpozionul „Tratamentul hipertensiunii arteriale. Diuretice de actualitate.”, Oradea,
aprilie 2004
- Cursul „Farmacogenomica şi terapia genică” şi Simpozionul „Actualităţi în fitoterapie
şi legislaţie farmaceutică”, Oradea, martie 2004
- Simpozionul „Farmacistul – furnizor de servicii de sănătate”, Cluj-Napoca, mai 2003,
cu lucrarea “Pregătirea studenţilor pentru activitatea în farmacia comunitară”;
- Al XII-lea Congres Naţional de Farmacie, Bucureşti octombrie 2002
CURSURI POSTUNIVERSITARE:
17
- „Negocieri constructive” organizat de Ascendis, Braşov, noiembrie 2008
- „Think on your feet” organizat de Interact development, Poiana Braşov, mai 2006
- „Comunication skills” organizat de TMI consulting, Poiana Braşov, octombrie 2005
- „Managementul Distribuţiei” organizat de AFP-MKT consulting&management,
Poiana Braşov, octombrie 2005
- „Managementul achiziţiilor şi stocurilor” organizat de AFP-MKT
consulting&management, Poiana Braşov, iulie 2005
- „Logistică şi Supply-Chain Management”, organizat de AFP-MKT
consulting&management, Poiana Braşov, aprilie 2005
- „Tehnici de recrutare şi selecţie” organizat de AIMS Human Capital Romania,
Poiana Braşov, aprilie 2005
- „Comunicare asertivă” organizat de Amadeus Rom Consulting, Bucureşti, octombrie
2004
ACTIVITĂŢI EXTRACURICULARE:
- schimb de experienţă interuniversitar Nancy-Cluj, participând la cursuri in cadrul
Facultăţii de Farmacie Nancy – Franţa, septembrie 2002
- stagiu de pregătire practică la Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii de
Ştiinţe Medicale Debrecen, Ungaria, iulie-august 2002
ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE:
Articole publicate ca prim autor
- Dorina Pop, Claudiu Morgovan, Constantin Polinicencu – Metodă de evaluare a
activităţii unui depozit de medicamente, Clujul Medical 2010; 83(1): 91-98
- Dorina Pop, Constantin Polinicencu – Managementul relaţiei farmacie comunitară –
depozit de medicamente, Clujul Medical, 2010, în curs de publicare
- Dorina Pop - Aspecte de logistică în lumea farmaceutică, www.arilog.ro, august
2007,
LIMBI STRĂINE: Maghiară (conversaţie), Engleză (conversaţie)
CUNOŞTINŢE: în utilizarea calculatorului (MS Office), posed carnet de conducere cat.B

din anul 1997
18
UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY
“IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA
FACULTY OF PHARMACY
STUDIES ON ENSURING THE QUALITY OF

WHOLESALE MEDICINE DISTRIBUTION ACTIVITY
SUMMARY
PHD THESIS
Scientific coordinator Ph. D. candidate

Prof. Dr. Constantin Polinicencu Pharm. Dorina Gabriela Pop (Dascăl)
Cluj-Napoca
2010
19
CONTENTS:
INTRODUCTION ..................................................................................................................... 3
PART I: CURRENT STATUS OF KNOWLEDGE ................................................................. 5
1. MEDICINE DISTRIBUTION DEVELOPMENTS IN ROMANIA DURING 1990 – 20095
1.1. Historical aspects ....................................................................................................... 5
1.2. Specific activities of a medicine warehouse .............................................................. 9
1.3. The regulation of medicine operation warehouses .................................................. 34
PARTEA II: PERSONAL CONTRIBUTIONS ...................................................................... 36
2. A PERSONAL VIEW ON PHARMACEUTICAL LEGISLATION IN ROMANIA
DURING 1990-2009 ................................................................................................................ 36
Between 1990 – 2000........................................................................................................... 36
Between 2000 – 2004........................................................................................................... 39
Between 2004 – 2007 or bringing the legislation to concord .............................................. 40
Between 2007 – 2009........................................................................................................... 41
Current legislation ................................................................................................................ 44
Conclusion: .......................................................................................................................... 45
3. ANALYSIS OF GOOD PRACTICE IN DISTRIBUTION............................................. 47
Introduction ......................................................................................................................... 47
Work hypothesis .................................................................................................................. 48
Materials and methods ......................................................................................................... 48
Analysis and discussion ....................................................................................................... 48
Conclusion: .......................................................................................................................... 80
4. RESEARCHES ON ELABORATING QUALITY CRITERIA FOR EVALUATING
MEDICINE WAREHOUSES .................................................................................................. 82
Introduction .......................................................................................................................... 82
Work hypothesis .................................................................................................................. 82
Results and discussion ......................................................................................................... 83
Conclusion: .......................................................................................................................... 90
5. THE MANAGEMENT OF THE RELATIONSHIP BETWEEN COMMUNITY
PHARMACY AND MEDICINE WAREHOUSE .................................................................. 92
Introduction .......................................................................................................................... 92
Work hypothesis .................................................................................................................. 92
Results and discussion ......................................................................................................... 94
Conclusion: ....................................................................................................................... 104
6. ANALYSIS ON THE EVOLUTION OF THE PHARMACEUTICAL MARKET IN
ROMANIA IN 2009 .............................................................................................................. 105
Introduction ........................................................................................................................ 105
Work hypothesis ................................................................................................................ 105
Materials and methods ....................................................................................................... 106
Results and discussion ....................................................................................................... 106
Conclusion ......................................................................................................................... 111
FINAL CONCLUSION ......................................................................................................... 113
REFERENCES: ..................................................................................................................... 117
20
Key words: medicine distribution, medicine warehouse, Rules of good practice in
distribution.
Introduction
Medicine distribution is a complex field which development very much after 1990
due to the increasing pharmaceutical market. Medicine dealers ensure the link between both
national and international medicine producers and the buyers – community and hospital
pharmacies – which in their turn serve end customers, namely the patients.
The aim of this thesis is to underline the importance of distribution within the
pharmaceutical chain and the necessity of its development on a high quality level.
To achieve these goals, the following researches have been carried out: rules of good practice
in distribution issued by the Ministry of Romanian Public Health have been analyzed, then
evaluation criteria for measuring the activity of medicine warehouse have been elaborated.
Finally, the collaboration between community pharmacies and medicine warehouses in
Romania during 2009 has been analyzed. I have tried to write a critical presentation regarding
the pharmaceutical legislation on medicine distribution in Romania within a period of almost
twenty years, between 1990 and 2009.
PART II: PERSONAL CONTRIBUTIONS
7. A PERSONAL VIEW ON PHARMACEUTICAL LEGISLATION IN

ROMANIA DURING 1990-2009
Pharmaceutical legislation has and has had an evolution strongly related to social
evolution, to pharmaceutical practice, to the evolution of the legislative, administrative,
professional, civic structures.[30] There can be underlined three periods of the above
mentioned evolution: the period of transition of the legislation, from an anachronic towards a
modern legislative system, the period of preparation for EU accession and the period of
post-accession. Unfortunately, one cannot speak about a particular legislation applicable only
to wholesale medicine distribution until the post-accession period.
Between 1990 – 2000

Immediately after 1989, the former legislation, namely Health Law No. 3/1978
regarding the health insurance, was in force, of which were cancelled political aspects
regarding the managing of the health system by the Romanian Communist Party. [31] That
law stayed in force, incomplete as it was, for over 10 years.
Law no. 31/1990 regarding commercial companies [32] and Government Decision no.
15/1991 regarding the establishment of pharmaceutical joint stock companies [33] have
created the legal background for the privatization process in the field of medicine production
and distribution.
In 1995, the first normative act was issued, bearing legal character and referring to
pharmaceutical activity, i. e. Government Ordinance no. 31 on the regulation of production,
circulation and marketing of pharmaceutical products [43]. But there was no clear cut
distinction among the activities carried on in a medicine warehouse.
21
Between 2000 – 2004
The period between 2000 – 2004 was marked by the implementation of measures to
bring the Romanian pharmaceutical legislation to concord with that of EU. One of the main
issues regarded the medicine circulation.
In 2001, the Rules of good practice in wholesale medicine distribution was approved
by the Ordinance of Ministry of public health no. 863. [50] That was the first document that
underlines the importance of the quality insurance within the medicine warehouses and
divides in different chapters the activity of a medicine warehouse.
Between 2004 – 2007 or bringing the legislation to concord

Bringing the Romanian legislation to concord with that of EU has started with
Emergency Ordinance no. 152/1999 [45], in the field of medicine circulation, approved by
Law no. 336/2002 [52]. In order to be applied, the ordinance needed several normative acts,
among which some referring to wholesale medicine distribution.
In 2006, Law no. 95/2006 regarding health reform was adopted; it represents the first
systematized legal set up in the field of health. [13]
When writing about medicine distribution, it is worth mentioning the Norms on the
authorization of wholesale medicine distribution approved by the Ordinance of Ministry of
public health no. 893/2006 [53] and the Rules of good practice in wholesale medicine
distribution approved by the Ordinance of Ministry of public health no. 892/2006. [54]
Between 2007 – 2009

The year 2008 is worth mentioning on the one hand for the issuance of Law no.
266/2008 [15] and of Law no. 236/2009 on modifying and completing the Law of Pharmacy
[16], and on the other hand for the modification occurred in the control of wholesale
medicine distribution.
The very same year, the two Ordinances no. 1963/2008 and no. 1964/2008 are issued.
The former refers to the approval of the Guide on good practice in wholesale medicine
distribution [11], and the latter refers to the approval of the Norms on the establishment,
organization and functioning of the wholesale units of human medicine [17], both ordinances
being important in outlining the direction the Romanian medicine distribution needs to
follow.
Current legislation
At present time, the pharmaceutical legislation in Romania has reached an acceptable
level regarding wholesale medicine distribution. The application of the latest rules and norms
issued in 2008 will have to lead to the quality assurance in the field of wholesale medicine
distribution.
8. ANALYSIS OF GOOD PRACTICE IN DISTRIBUTION
Introduction
The Guide on good practice in wholesale medicine distribution [11] represents an
adaptation of European norms to the situation in Romania. The rules stipulated in the Guide
refer to all the important stages medicine goes through, from the moment it enters the
warehouse to the moment it is delivered to the client, and they focus on counterfeited
medicine, withdrawn or returned, but they also tackle aspects of management such as
organization and management, warehouse personnel, quality management, complaints
solution, self inspection, etc.
22
Analysis and discussion
I have analyzed the rules of good practice in distribution in order to seize certain
inaccuracies, shortcomings or incorrect formulations, which, corrected, would form a Guide
of good practice in distribution better adapted to the conditions in Romania.
Each chapter has been tackled separately and recommendations of improvement have
been made on the content of the text, in accordance with reality.
Unfortunately, the Guide shows some deficiencies. Thus, when drawing it up, several
expressions with general meaning and insufficiently precise have been used, such as: “all
parties involved in medicine distribution”, “insufficient capacity”, “periodic derating”,
“periodic calibration”, “adequate protection”, “necessary resources”, “to allow a normal
circulation of the personnel”, etc., which all leave place to different interpretations.
Another aspect worthy of being noted is that each distributor must elaborate their
own policy regarding quality, eventually resulting in a “Manual of Quality Management”. It
would have been more fair if the National Agency of Medicine had elaborated a national
policy regarding quality in wholesale distribution, a policy all distributors would have
adopted.
It needs to be criticized the fact that the Guide has no supplement to contain all the
procedures regarding the activities in a medicine warehouse which contribute to the insurance
of the quality of the distribution activities; there should at least be a list of all procedures
existent in each medicine warehouse.
9. RESEARCHES ON ELABORATING QUALITY CRITERIA FOR

EVALUATING MEDICINE WAREHOUSES
Introduction
One of the issues the distributors are facing is the lack of an evaluation grid for the
warehouses, containing the quantification of the infrastructure, of the equipment and of the
activities carried out in a warehouse, which would allow a transparent and objective
evaluation of each warehouse, finalized in a certain score. Thus, the aim of my thesis is to
present an original method which, based on the infrastructure, the equipment and the
activities in the warehouse, would allow both a general and a partial objective appreciation of
the activities carried out in a warehouse, identifying the less performing aspects of the
activities and thus offering the possibility to be corrected.
Results and discussion

The quantitative evaluation, according to the proposed grid, has been performed at
two warehouses: warehouse A [12] and warehouse B in Cluj-Napoca [69]. Warehouse A
obtained a general total of 3795.8 points, whereas warehouse B obtained 3490 points.
Table no. 1 – Evaluation grid of a medicine warehouse
Granted Wareh Warehou

Indicator Feature
score ouse A se B
SECTION A – INFRASTRUCTURE OF THE WAREHOUSE

a. Locations
1. Position of the warehouse Outside or at the margins of the 10 10 10

locality or in industrial area
23
In other areas of the town 1 0 0
Access for trucks (20t) 10 10 10
2. Total area of the warehouse < 500 sqm 5 0 0
(including auxiliary locations)
> 500 sqm 10 10 10
3. Depositing area < 300 sqm 5 0 0
> 300 sqm 10 10 10
4. Warehouse area partition Reception 2 2 2
Dispatch 2 2 2
Depositing anodyne 2 2 2
Narcotics and psychotropic (Table 2 2 2
II)
Narcotics and psychotropic (Table 2 2 2
III)
Separanda 2 2 2
Venena 2 2 2
Thermo sensitive 2 2 2
Returned, called off, reclaimed, 2 2 2
withdrawn products
Expired, degraded, deteriorated 2 2 2
products
Counterfeited products 2 2 2
Products in quarantine 2 2 2
Ensuring a functional circuit 2 2 2
5. Auxiliary area Chief-Pharmacist Office 2 2 2
Warehouse 2 2 2
Locker room, bathrooms, rest and 2 2 2
eating area
6. Temperature and humidity Conditioning system 10 10 10
control Temperature determination in 2 10 20
several points in the warehouse
area. For each sensor / 100 sqm
Temperature determination in the 2 2 2
Reception area
Temperature determination in 2 2 2
dispatch area
Temperature and humidity 2 2 2
determination in toxic substances
room
Temperature and humidity 2 2 2
determination in Quarantine and
the withdrawn, called off and
reclaimed products area
Automatic recording of data 5 5 5
Automatic warning (SMS, e-mail, 5 5 5
etc.) of deviations
7. Ensuring warehouse Window grating 5 0 0
protection Alarm system 10 10 10
Protection company contract 10 10 10
Warehouse access based on card 10 10 10
Protection against insects (insects 5 5 5
killing device)
Protection against rodents 5 5 5
(ultrasound devices)
Contract signed with specialized 10 10 10
company for protection against
insects and rodents
8. Protection against fire Hydrant – for each hydrant 5 15 0
24
Fire extinguisher – for each fire 2 10 20
extinguisher
Fire trap-doors 10 0 10
Fire resistant wall 20 20 20
Fire resistant windows and doors 10 10 10
Smoke sensors 10 10 10
9. Level of floor finishing Epoxy floors 10 0 10
Other types of floors 5 5 0
Cement floors 1 0 0
Delimiting with yellow paint the 5 0 5
access area for hydraulic equipment
10. The outer area For each parking area 1 11 20
Loading – unloading platform 10 0 10
b. Equipment and materials
1. Balances, scales– for each 5 0 0

2. Metal shelves – for 10 m shelf 1 7.4 21
3. Metal racks for pallets – for 10 m 1 0 27
4. Folding ladders, conveyors – for each 5 25 55
5. Fork lifts, skids – for each 5 10 10
6. Temperature sensors – for each 1 12 12
7. Humidity sensors – for each 1 1 3
8. Boxes for transporting anodyne – for each 1 200 25
9. Secure boxes for transporting narcotics – for each 1 1 2

10. Frigorific bags – for each 1 7 8
11. Goods transportation vehicles – for each 5 25 10
12. Isothermal vehicles – for each 10 20 30
13. Customized protection equipment – for each 1 12 4
14. Protection and fire extinguishing equipment – for each 1 8 10
15. Differentiated frigorific equipment (2-8 °C and 8-15°C) – for each 10 20 20
16. Cleaning and maintenance materials and equipment 10 10 10
17. IT equipment – for each 5 75 70
18. Equipment for taking in orders: phone, fax, internet 10 10 10
19. Equipment for controlling and recording temperature and humidity 10 10 10
20. Other materials for wrapping medicine 5 5 5
21. Procedure regarding device calibration 20 20 20
c. Information systems
1.Specific computer programs for the activities carried out in a 40 40 40

medicine warehouse
2. Procedures for validating informational systems 10 10 10
3. Procedures for storing data and medicine records 10 10 10
4. Informational system for monitoring temperature and humidity 10 10 10
SECTION B – THE FUNCTIONING OF THE WAREHOUSE
a. Personnel
1. Warehouse organization chart 10 10 10

2. Filling in the job openings with qualified persons with the necessary 10 10 10
experience
3. Job description – for each 1 24 25
4. Continuous training program (professional aspects and hygiene) 10 10 10
5. Periodical evaluation of training programs– for each 10 120 120
6. Regulation of internal order 10 10 10
7. Responsible person 10 10 10
8. Qualified person responsible with imports 10 0 10
25
9. Pharmacists other than the warehouse chief or PR – for each 20 0 0
10. Intendant certified by DSP 5 5 0
11. Administrator – for each 5 25 10
12. Service engineer / service company contract 5 5 5
13. Personnel authorized by ISCIR to handle hydraulic equipment 5 0 10
(loading trucks, hydraulic table) – for each
14. Procedure regarding task delegation 20 0 20
15. Procedure regarding training and evaluating personnel 20 20 20
16. Procedure regarding personnel health and work security 20 20 20
b. Products and services
1. List of providers authorized by MSP – for each provider 1 76 43
2. List of products offered to the beneficiaries – for each 100 products 2 40 34
3. Minimum and maximum stocks for each products – for each 100 2 40 0
products
4. Emergency stock for all products 20 0 0
5. Emergency stock for only certain categories 10 0 10
6. Anodyne products 10 10 10
7. Thermo sensitive medicine 20 20 20
8. Special regime medicine 20 20 20
9. Pharmaceutical substances 10 0 0
10. Chemical reactive 5 0 0
11. Reactive substance for clinic laboratory 5 0 5
12. Food supplements 5 5 5
13. Disinfectants 5 0 5
14. Products used for imaging (gel for ultrasounds, EKG, electrodes, 5 0 5
etc)
15. Sanitary materials: syringes, compresses 5 5 5
16. Orthosis 5 0 5
17. Laboratory device 5 0 5
18. Technical assistance, service 5 0 5
c. Medicine reception, storing and manipulating
1. Procedures for the reception of medicine and other products 20 20 20

2. Procedures for administrative recording of received products 20 20 0
3. Procedures for storing products and organizing stocks 20 20 20
4. Procedures for manipulating products 20 20 20
5. Computer program for keeping track of validity 20 20 20
6. Procedures for storing and supervising medicines with special storing 20 20 20
conditions
7. Procedures for isolating deteriorated products and for those with 20 20 20
determined hidden faults
8. Procedures for issuing products in quarantine 20 20 20
9. List personnel who can manipulate medicine 20 20 20
10. Procedure regarding correction of temperature deviation 20 20 20
11. Procedure regarding emergency stock 20 0 20
12. Procedure regarding inventory 20 20 20
d. Taking over, preparing and delivering the orders
1. List of beneficiaries and their authorizations – for each 1 609 536

2. Instructions for taking over orders and registration 10 10 0
3. Procedures for preparing orders 20 20 20
4. Procedures for wrapping medicine 10 10 0
5. Computer program for prepare invoice and deduct from the 20 20 20
administrative record the charged products
6. Procedures for wrapping and transportation medicine with special 20 20 20

regime
7. Procedures for wrapping and transportation medicine that needs 20 20 20
26
special light, temperature and humidity conditions
8. Procedures for delivering orders 20 20 20
9. Procedures for medicine traceability 20 20 20
e. Returning flawless medicine, complaints, called off and reclaimed medicine, counterfeited products,
destroyed products
1. Procedures for called off, reclaimed, returned and withdrawn 20 20 20

medicine
2. Procedures for complaints registration and solving 20 20 20
3. Procedures for counterfeited medicine 20 20 20
4. Procedures for destroying inadequate products 20 20 20
f. Documents
1. Documents regarding the legal functioning of the medicine 40 40 40

warehouse
2. Documents regarding medicine recording (authorizations, 0,1 200 130
notifications) – for each
3. Documents regarding producers (GMP certificates) – for each 0,1 0.4 4
3. Documents regarding medicine quality – for each 0,1 200 140
4. Written procedures for providing cleaning in the warehouse 20 20 20
5. Compulsory registers and documents regarding the evidence of the 10 10 10
medicine under special regulation
6. Validation documents of the devices and the equipment in the 1 2 6
warehouse – for each document
7. Inspection proceedings – for each 5 50 60
8. Procedure regarding writing procedures 20 20 20
g. Self inspection
1. Procedure regarding self inspection 20 20 20

2. The calendar of self inspections, objectives and the designated 10 10 10
persons
3. Written reports following each self inspection 10 10 10
h. Quality management of the wholesale medicine distribution
1. Designating the person responsible with the quality management 10 10 10

2. The manual of quality containing the principles for ensuring quality 40 40 40
and the objectives pursued
3. Implementing ISO standards 20 20 20
SECTION C: PERFORMANCE INDICATORS
Number of pharmacists/number of beneficiaries < 1: 200 40 0 0

> 1: 200 20 20 20
<3 20 0 0
3-5 30 0 0
Number of 5-10 40 40 40
Surface of the covered area
counties 10-20 60 0 0
20-30 80 0 0
> 30 100 0 0
> 200 20 0 0
Total number of 200 - 500 40 0 0
clients 500 - 1000 60 60 60
> 1000 80 0 0
< 50 % 10 0 0
Number of
50 – 75 % 20 0 0
pharmacies,
Clients 75 – 90 % 30 30 30
druggist’s shop
> 90 % 40 0 0
Turnover: < 70% 20 0 0
27
pharmacies, 70 – 80 % 40 0 0
druggist’s shop 80 – 90 % 60 0 60
90 -100 % 80 80 0
<1% 10 0 0
Number other 1 – 10 % 20 0 0
categories 10 – 25 % 40 40 40
> 25 % 60 0 0
<5% 10 0 0
Turnover: other 5 – 10 % 20 20 0
categories 10 – 25 % 40 0 40
> 25 % 60 0 0
< 50 20 0 0
Number of clients 50 – 100 40 0 40
/county 100 – 200 60 60 0
> 200 80 0 0
1 10 0 0
Average number
2–3 20 20 20
of weekly visits /
3–5 40 0 0
client
>5 80 0 0
< 100 lei 10 0 0
100 – 250 lei 20 0 0
Average value /
250 – 500 lei 40 0 40
Itinerary efficiency order
500 – 1000 lei 60 60 0
> 1000 lei 100 0 0
< 2500 lei 10 0 0
Average 2500 – 5000 lei 20 20 20
value/100 km 5000 – 10.000 lei 40 0 0
itinerary > 10.000 lei 60 0 0
<3 10 10 10
Great ( > 10% 3–5 20 0 0
CA) >5 40 0 0
Providers’ share in
turnover (CA) Average (5 - 10% <5 20 0 0
CA) >5 10 10 10
< 10 30 0 0
10 – 20 20 0 20
Small ( < 5% CA)
> 20 10 10 0
< 50% 20 0 0
Producers
> 50% 40 40 40
< 25% 30 0 0
Importers,
25 – 50% 40 40 40
Categories of providers distributors
> 50% 50 0 0
< 5% 40 0 0
5 – 20% 20 0 20
Other categories
> 20% 10 0 0
Weekly 10 0 0
Every two weeks 20 0 0
< 10% of monthly 30 0 0
providers quarterly 40 40 40
> every three 60 0 0
months
Rhythm of supplies
weekly 20 20 20
10 – 25% of monthly 40 0 0
months
28
weekly 50 0 0
25 – 50 % of monthly 30 30 30
providers Quarterly 20 0 0
months
weekly 60 0 0
> 50% of monthly 40 0 0
months
< 75% 100 0 0
Average value of 75 – 125% 80 80 80
Stock rotation
the stock/CA 125 – 200% 40 0 0
> 200% 10 0 0
< 1% 5 0 0
1 – 5% 20 0 0
5 – 10% 40 40 40
Profit Net profit /CA
10 – 25% 60 0 0
25 – 50% 100 0 0
> 50% 200 0 0
GENERAL TOTAL 3795.8 3.490
The evaluation grid allows a quantitative appreciation of the activity in a medicine

warehouse, both on a whole, and on sections. (Table 1 A)
Table 1a – General score on sections
Warehouse A Warehouse B
Score Percent Score Percent

Section A 789,40 20% 717,00 20%
Section B 2186,40 58% 1963,00 55%
Section C 820,00 22% 810,00 25%
Total 3795,80 100% 3490,00 100%
10. THE MANAGEMENT OF THE RELATIONSHIP BETWEEN COMMUNITY

PHARMACY AND MEDICINE WAREHOUSE
Introduction
The aim of the thesis is the analysis of the collaboration between community
pharmacies and the medicine warehouse in order to indentify them and to propose an efficient
management of the above mentioned relationship. The study comprises an evaluation of the
community pharmacy – medicine warehouse relationship, view from the pharmacies’ and
pharmacists’ point of view. [71]
I have analyzed the services offered to community pharmacies by the medicine
warehouses in three counties of the country, namely in Bihor, Sălaj and Maramureş. The
research method I have used is that of inquiry base on questionnaires. The descriptive statistic
analysis of the results has been done with the aid of Microsoft Excel program. The
questionnaires were distributed between 15th Nov. 2008 – 10th Feb. 2009.
29
I have drawn up a questionnaire for the community pharmacies and especially for the
pharmacy chief. The questionnaire is made up of 10 questions. The questions referred to the
following aspects: the pharmacy – medicine distributors relationship, the number of
distributors, the place each warehouse occupies in supplying pharmacies according to the
value of the acquisition, but also according to preferences (questions 1-3), the commercial
conditions the medicine warehouse offer to pharmacies, namely: payment terms, discounts,
delivery period (questions 4-6), the positive and negative aspects of the services offered by
the medicine warehouses, from the pharmacies point of view (questions 7-8), the criteria they
consider important in the pharmacy – medicine warehouse collaboration, and their
classification (question 9), and a look on future evolution of the medicine warehouses, from
the community pharmacist’s point of view who collaborates with the warehouse (question
10).

I shall further analyze but the most important questions. For the question regarding
the number of warehouses that collaborate with a pharmacy, the answers have shown that the
majority of pharmacies (50%) work with 5 to 10 medicine warehouses, whereas 30% of the
pharmacies are supplied by maximum 5 warehouses.
The classification of the warehouses given by the pharmacies, according to the value
of the acquisitions is given in Table 3.
Table no. 3: The first four medicine warehouses preferred by the pharmacies according to
collaboration
No. Warehouse No. of Percentage %

occurrence
1 Relad 19 63%
2 Farmexim 17 56%
3 Mediplus 15 50%
4 Europharm 14 46%
The classification of distributors according to the degree of satisfaction of the

collaboration is drawn in Table no. 4.
Table no. 4: The first four medicine warehouses according to the satisfaction expressed by
the pharmacies.
No. Warehouse No. of occurence
1 Relad 18
2 Mediplus 14
Europharm 14
Farmexim 14
3 Farmexpert 8
4 Montero 7
For the question regarding terms of payment requested by the distributors and the
offered discounts, the majority of pharmacies have answered that the terms of payment most
frequently requested was of 90 – 120 days, and the practised discounts were between 1 –
10%, according to the product, the terms of payment and to the quantity of acquisition.
30
Regarding the period of ordered products delivery, the answers have been very
different, depending on the distance between the medicine warehouse and the pharmacy.
However, the delivery timing of the orders fit in the interval: several hours up to 24 hours.
Except for certain cases, the delivery timing exceeded 24 hours.
The pharmacists’ complains related to the supplying of the pharmacies by the
medicine warehouse have been the following: the faulty supplying of the medicine
warehouses, errors and delay in delivering ordered products, lack of communication within
the warehouse between Sells and Expedition departments, insufficient personnel, too short
terms of payment, sometimes difficult contacts with the warehouses, small discounts.
For the question referring the services offered by the medicine warehouses and
assessed by the pharmacists, the majority showed the promptness of the deliveries, and for
the question regarding the services offered by the medicine warehouses which need
improvement, the majority of the pharmacists have pointed to the supplying of the
warehouses and to the lack of continuity in supplying warehouses with different products.
For the question regarding the criteria considered important in a collaboration with
medicine warehouses, the majority of pharmacists have explained that both the economical
criteria and the interhuman relationships, the social – human and the professional quality of
the personnel are important.
11. ANALYSIS ON THE EVOLUTION OF THE PHARMACEUTICAL MARKET

IN ROMANIA IN 2009
Introduction
The aim of this chapter is to grant a large view on pharmaceutical market in Romania
within the economical context of the year 2009.
The aim of this subject has been the analysis of the evolution of the pharmaceutical
market in Romania during the year 2009, a challenging year for the medicine distributors, but
also very difficult mostly due to unfavorable regulations.

Table no. 5 present total medicine sale in 2009, but also separately recorded on
community and hospital pharmacies.
Table no. 5 – Medicine consumption in community and hospital pharmacies (million euros)
in Romania, in 2009. [74]
Values (m.EUR) Q1 2009 Q2 2009 Q3 2009 Q4 2009 Total
1,971.5 1,928.0 1,903.0 1,912.0

Total 7,714.6
Community
pharmacies 1,706.2 1,672.7 1,660.8 1,680.7 6,720.4
Hospital pharmacies 265.3 255.3 242.3 231.3 994.2
Regarding medicine consumption, from the point of view of the analysis of the value
of consumed medicine, the figures are represented in Table no. 6.
Table no. 6 – Medicine consumption with medical prescription and without
prescription, in Romania, in 2009, counted in millions of euros. [74]
31
Values (m.EUR)
Report Q1 2009 Q2 2009 Q3 2009 Q4 2009 Total
Total 1.971,5 1.928,0 1.903,0 1.912,0 7.714,6

Prescribed medicine 1.640,1 1.609,2 1.597,2 1.609,7 6.456,1
Medicine without prescription (OTC) 331,4 305,9 302,3 1.258,5
Analyzing the data in Table no. 5 and no. 6, one can notice a decrease of medicine
consumption in the first quarters of the year 2009 by approximately 3% (in euro), with a
modest reoccurrence towards the end of the year. The problems existing in the Romanian
health system are being mirrored in the decrease of medicine consumption in hospitals and in
the increase of medicine consumption in community pharmacies.
To the distributors, the year 2009 was the year when they had to reconsider their
strategies and to adapt as they go to the modifications induced by the under financing of the
Romanian govern. Due to difficult economical situation, it is possible for some distributors to
confront serious problems and to be forced to adopt measures such as reducing personnel,
warehouse closure, etc., the gravity of their situation depending on the pharmaceutical market
and the world economy.
GENERAL CONCLUSION
The Guide of good practice in wholesale medicine distribution aims at creating a

unitary functional system for the medicine distributors in Romania and at ensuring quality in
medicine distribution.
I have analyzed the Guide of good practice in wholesale medicine distribution and
showed that there are some aspects insufficiently precise or perfectible, a sign that that the
Guide may be improved through the collaboration of all those involved in this field.
The implementation of an evaluation grid as a supplement to the Guide, would allow
transparent and objective evaluation, resulted in a certain score which would lead to a
hierarchy of the medicine distributors at a national level, and would also allow the
beneficiaries (pharmacies) to select their distributors.
In order to fill in this gap, I propose a quantitative evaluation method of the activity in
a warehouse, based on the provisions of the Rules of good practice in wholesale medicine
distribution and on performance indicators. The method presents an evaluation grid where
score is granted for the infrastructure of the deposit, the aspects reflecting the well
functioning of the warehouse and the economical performances of the warehouse.
I have conducted a research based on questionnaires on the services offered by 22
medicine warehouses, community pharmacies, in three counties: Bihor, Maramureş and Sălaj
in view of improving the management of the relationship between community pharmacy and
medicine warehouse.
The main complaints of the pharmacies in the study regarding the services offered by
the warehouses were the following: faulty supplying, lack of concordance between the
written and the actual, sometimes the delay of the deliveries.
Among the services offered by the warehouses, the pharmacies appreciated the most
the following: delivery promptness, good communication with the pharmacy, sometimes
favourable offers.
The year 2009 was characterized by a decrease of medicine consumption by
approximately 3%, in the first three quarters, with a modest reoccurrence in the final quarter.
32
The reduced consumption of medicine in hospitals is explained by the gathered debts
of the hospitals during the years and by the impossibility to pay off the liabilities, because of
the lack of money in the government budget.
REFERENCE:
11. Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1963/2008 pentru aprobarea Ghidului privind
buna practică de distribuţie angro a medicamentelor, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 865/2008
12. *** Europharm Holding – proceduri interne
13. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Monitorul Oficial, Partea I, nr.
372/2006
15. Lege nr. 266/2008 a farmaciei, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 765/2008
16. Legea nr. 236/2009 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei, Monitorul Oficial
nr. 404 din 15 iunie 2009
17. Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1964/2008 pentru aprobarea Normelor privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor de distribuţie angro de medicamente de uz
uman, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 855/2008
30. Iacob Speranţa, Cercetări privind codificarea legislaţiei farmaceutice din România, Teză
de doctorat, 2009
31. Legea sanitară nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei, Buletinul oficial nr.
54/1978
32. Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, Monitorul Oficial, Partea I, nr.
126/1990
33. Hotărârea Guvernului României nr. 15/1991, privind înfiinţarea societăţilor comerciale
farmaceutice, Monitorul Oficial, Partea I nr 8/1991
43. Ordonanţa Guvernului României nr. 31/1995 privind reglementarea regimului de
producere, circulaţie şi comercializare a produselor farmaceutice, Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 201/1995
45. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 152/1999 privind produsele
medicamentoase de uz uman, Monitorul Oficial, partea I, nr. 508/1999
50. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 863/2001 pentru aprobarea regulilor de bună practică de
distribuţie angro a produselor medicamentoase, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 46/2002
52. Legea nr. 336/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/1999
privind produsele medicamentoase de uz uman, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 418/2002
53. Ordin al ministrului sănătăţii publice nr. 893/2006 pentru aprobarea Normelor privind
autorizarea pentru activitatea de distribuţie angro de medicamente, Monitorul Oficial, Partea
I, nr 655 din 28 iulie 2006
54. Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 892/2006 pentru aprobarea Regulilor de bună
practică de distribuţie angro a medicamentelor, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 653 din 28
iulie 2006
70. ***, A&A Medical SRL Cluj-Napoca, documente interne
71. Pop D., Polinicencu C.: Managementul relaţiei farmacie comunitară – depozit de
medicamente, Clujul Medical, 2010, 83, 2,
74. ***Cegedim România – Pharma & Hospital Report, Executive Summary Q4 2009,
material sintetic citat la 11.03.2010
33
DORINA – GABRIELA (POP) DASCĂL
54 Sovata Street, Bl. C5, Ap 56 Date of birth: 18th July1979
ORADEA ROMÂNIA Place of birth:Marghita, jud. Bihor
Phone - home 0359-411827 Marital status: Married.
- mobile 0740-307888
Email: dorina.g.pop@gmail.com
EXPERIENCE:
November 2007: Key Account Manager - Hospitals, Europharm Holding SA Brasov ;
April 2005 - November 2007: Warehouse Chief Pharmacist, Europharm Holding SA Brasov
- Oradea Branch;
June 2004 - March 2005: Pharmacist, Europharm Holding Branch Brasov Oradea
November 2003 - May 2004: Pharmacist, s.c. Sanifarm S.A. Oradea - Pharmacy no. 68;
SCIENTIFIC ACTIVITY:
Since 2005: PhD in the field of Pharmacy within “Iuliu Haţieganu” University of Medicine
and Pharmacy, Cluj-Napoca; the title of the PhD Paper is "Studies on ensuring the quality of
wholesale drug distribution”, scientific leader Prof. Dr. Constantin Polinicencu.
PROFESSIONAL ACTIVITY:
September 2003 - June 2004: Master within the department of "Analysis and drug control"
of the Faculty of Pharmacy, University of Medicine and Pharmacy Cluj-Napoca;
1998-2003: Student at the Faculty of Pharmacy, University of Medicine and Pharmacy , Iuliu
Hatieganu Cluj-Napoca;
1994-1998: student of “Mihai Eminescu " National College, Oradea.
MEMBER OF PROFESSIONAL SOCIETIES:

Member of the College of Pharmacists, Romania, Bihor County.
PARTICIPATION IN SCIENTIFIC DEMONSTRATIONS, CONGRESSES,

SYMPOSIUMS AND CONFERENCES:
- “Standard ISO 9001 – 2008” Symposium, Poiana Braşov, February 2010;
34
- Continuous professional training course entitled "News on anti-aging therapy",
Bucharest, January 2009;
- “Gastroesophageal reflux disease and complications; News in managing flu and cold
in children; Vitamins between myth and reality” Symposium, Oradea, June 2008
- “Pharmacist role in child health care” Symposium, Cluj-Napoca, May 2008;
- Continuous professional training course entitled “Pharmacotherapy in GERD and
peptic ulcer", Bucharest, January 2008;
- “The Role of the pharmaceutical industry in supporting health programs” Symposium,
Oradea, May 2007;
- Continuous professional training course entitled “Interaction and pharmaceutical
incompatibilities”, Baia Mare, February 2007;
- The National Congress of the Students in Pharmacy, Cluj-Napoca, April 2006;
- The 13th National Pharmacy Congress, “A Powerful pharmacy in an European
Romania”, Cluj-Napoca, September 2006;
- “The Role of the pharmacist in assisting diabetic patient” Symposium, Cluj-Napoca,
May 2005;
- Course entitled “News in homeopathy”, Oradea, March 2005;
- Continuous professional training course entitled “Need of quality standards in generic
medication”, Oradea, February 2005
- “Benefits of oral contraceptives, efficacy, reversibility, prospects” Symposium, Cluj-
Napoca, October 2004;
- “Treatment of hypertension. Current diuretics” symposium, Oradea, April 2004;
- “Pharmacogenomics and gene therapy” course and “News in phytotherapy and
pharmaceutical legislation” symposium, Oradea, March 2004;
- “Pharmacist - healthcare provider” symposium, Cluj-Napoca, May 2003, with the
paper entitled “Preparing Students for work in Community Pharmacy”;
- The 12th National Pharmacy Congress, Bucharest, October 2002.
POST GRADUATE COURSES:

- „Constructive Negociation”, organized by Ascendis, Braşov, November, 2008;
- „Think on your feet”, organized by Interact development, Poiana Braşov, May 2006;
- „Comunication skills”, organized by TMI consulting, Poiana Braşov, October 2005;
- „Distribution Management”, organized by AFP-MKT consulting&management,
Poiana Braşov, Octobre 2005;
35
- „Acquisition and stock management”, organized by AFP-MKT
consulting&management, Poiana Braşov, July 2005;
- „Logistics and Supply-Chain Management”, organized by AFP-MKT
consulting&management, Poiana Braşov, April 2005;
- „Recruiting and selection techniques”, organized by AIMS Human Capital Romania,
Poiana Braşov, April 2005;
- “Assertive communication”, organized by Amadeus Rom Consulting, Bucureşti,
Octobre 2004.
EXTRACURRICULAR ACTIVITIES:
- Interuniversity experience exchange Nancy – Cluj-Napoca, attending the courses the
Pharmacy Faculty Nancy, France, September 2002;
- Practical training at the Faculty of Pharmacy within the University of Medical
Sciences Debrecen, Hungary, July – August 2002.
SCIENTIFIC ACTIVITIES:
Articles published as prime author:
- Dorina Pop, Claudiu Morgovan, Constantin Polinicencu – Metodă de evaluare a
activităţii unui depozit de medicamente, Clujul Medical 2010; 83(1): 91-98
- Dorina Pop, Constantin Polinicencu – Managementul relaţiei farmacie comunitară –
depozit de medicamente, Clujul Medical, 2010, în curs de publicare
- Dorina Pop - Aspecte de logistică în lumea farmaceutică, www.arilog.ro, august
2007,
FOREIGN LANGUAGE:
Hungarian (conversation), English (conversation)
SKILLS AND ABILITIES:

Computer skills (MS Office)
Driving licence B category since 1997
36

Studii Privind Asigurarea Calităţii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii Privind Asigurarea Calităţii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

STUDII PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII

Conducător ştiinţific Doctorand

PARTEA II: CONTRIBUŢII PERSONALE

2. O PRIVIRE PERSONALĂ ASUPRA LEGISLAŢIEI FARMACEUTICE DIN

Perioada 1990 – 2000

Perioada 2004 – 2007 sau armonizarea legislaţiei

Perioada 2007 – 2009

3. ANALIZA REGULILOR DE BUNĂ PRACTICĂ DE DISTRIBUŢIE

4. CERCETĂRI PRIVIND ELABORAREA UNOR CRITERII DE CALITATE

Tabelul nr. 1 – Grila de evaluare a unui depozit de medicamente

1. Amplasarea În afara sau la marginea localităţii 10 10 10

2. Suprafaţa totală a depozitului < 500 mp 5 0 0

1. Balanţe, cântare – pentru fiecare 5 0 0

9. Lăzi/cutii securizate pentru transport stupefiante – pentru fiecare 1 1 2

1.Program informatic specific activităţii unui depozit de medicamente 40 40 40

1. Proceduri pentru recepţia medicamentelor şi a celorlalte produse 20 20 20

1. Lista beneficiarilor şi autorizaţiile acestora – pentru fiecare 1 609 536

6. Proceduri pentru ambalarea şi transportul medicamentelor cu regim 20 20 20

1. Proceduri privind medicamentele rechemate, reclamate, returnate, 20 20 20

1. Documente privind funcţionarea legală a depozitului de medicamente 40 40 40

1. Procedură privind autoinspecţia 20 20 20

1. Nominalizarea persoanei responsabilă cu managementul calităţii 10 10 10

Număr farmacişti/număr de beneficiari < 1: 200 40 0 0

Grila de evaluare permite o apreciere cantitativă a activităţii unui depozit de

Tabelul 1a – Punctajul general pe secţiuni

Puncte Procent Puncte Procent

5. MANAGEMENTUL RELAŢIEI FARMACIE COMUNITARĂ – DEPOZIT DE

Scopul lucrării a fost analiza relaţiilor de colaborare dintre farmaciile comunitare şi

Tabelul nr. 3: Primele patru depozite de medicamente preferate de farmaciile privind

Nr. Numărul Pondere %

Clasificarea distribuitorilor în funcţie de satisfacţia pe care o oferă colaborarea cu

Tabelul nr. 4: Primele patru depozite de medicamenteaflate în topul satisfacţiei exprimate de

La întrebarea privind termenele de plată solicitate de distribuitori şi discounturile

6. O ANALIZĂ A EVOLUŢIEI PIEŢEI FARMACEUTICE ÎN ROMÂNIA, ÎN

Tabelul nr. 5 – Consumul de medicamente prin farmaciile comunitare şi farmaciile de spital

1,971.5 1,928.0 1,903.0 1,912.0

În privinţa consumului de medicamente, din perspectiva analizei valorii

Tabelul nr. 6 - Consumul de medicamente cu prescripţie medicală şi fără prescripţie, în 2009

Situaţie Q1 2009 Q2 2009 Q3 2009 Q4 2009 Total

Total 1.971,5 1.928,0 1.903,0 1.912,0 7.714,6

Analizând datele Tabelelor 5 şi 6, se observă o scădere a consumului de medicamente

Ghidul privind buna practică de distribuţie angro a medicamentelor urmăreşte crearea

MEMBRU ÎN SOCIETĂŢI PROFESIONALE:

PARTICIPĂRI LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE, CONGRESE, SIMPOZIOANE ŞI

LIMBI STRĂINE: Maghiară (conversaţie), Engleză (conversaţie)

CUNOŞTINŢE: în utilizarea calculatorului (MS Office), posed carnet de conducere cat.B

STUDIES ON ENSURING THE QUALITY OF

Scientific coordinator Ph. D. candidate

PART II: PERSONAL CONTRIBUTIONS

7. A PERSONAL VIEW ON PHARMACEUTICAL LEGISLATION IN

Between 1990 – 2000

Between 2004 – 2007 or bringing the legislation to concord

Between 2007 – 2009

8. ANALYSIS OF GOOD PRACTICE IN DISTRIBUTION

9. RESEARCHES ON ELABORATING QUALITY CRITERIA FOR

Results and discussion

Table no. 1 – Evaluation grid of a medicine warehouse

Granted Wareh Warehou

SECTION A – INFRASTRUCTURE OF THE WAREHOUSE

1. Position of the warehouse Outside or at the margins of the 10 10 10

b. Equipment and materials

1. Balances, scales– for each 5 0 0