Dacia ultima frontieră a romanității

voci.ro/dacia-ultima-frontiera-a-romanitatii/

23 noiembrie 2022

1/9
2/9
Patera și fibulele pereche din Tezaurul de la Pietroasa, com. Pietroasele, jud. Buzău,
mijlocul secolului al V-lea p.Chr., pot fi admirate în cadrul expoziției „Dacia. Ultima
frontieră a romanității” de la Muzeul Național de Istorie a României.

Tezaurul de la Pietroasa a fost descoperit în martie 1837 de doi țărani în timp ce lucrau
într-o carieră de piatră de pe dealul Istrița (750 m). Din tezaurul compus inițial din 22 de
piese, autoritățile au recuperat doar douăsprezece, în greutate totală de aproape 19 kg.
Tezaurul se compune din vase și podoabe, dintre care cinci sunt lucrate doar din aur: un
platou mare (lanx), o cană (oenochoe), o pateră cu decor în relief și o statuetă în centru,
un colan cu inscripție și un colan simplu, și celelalte șapte piese sunt împodobite cu
geme: un colan, patru fibule și două vase poligonale (unul octogonal și altul
dodecagonal). Numele popular al tezaurului, „Cloșca cu puii de aur”, a fost inspirat de
formele fibulelor (cea mare „cloșca” iar celelalte „puii”).

3/9
Reproducere model

4/9
tezaur figurina pietroasa

5/9
Fibule

6/9
Detaliu fibula

7/9
 Farfurie ceremoniala

Aspectul de astăzi este rezultatul mai multor distrugeri și restaurări, după descoperire
tezaurul având parte de o „biografie” aventuroasă. Cei doi țărani, Ion Lemnaru și Stan
Avram, au vândut tezaurul antreprenorului de construcții Atanasie Verussi care, dorind să
facă facă piesele cât mai compacte și mai ușor de transportat, le-a tăiat cu toporul.
Artefactele recuperate de autorități au rămas astfel deteriorate până în 1867 când, cu
ocazia Expoziției Internaționale de la Paris, au fost restaurate de un bijutier parizian. În
1875 tezaurul a fost furat și deteriorat, colanul cu inscripție fiind parțial distrus. În 1884
mai întâi este aruncat pe fereastră pentru a supraviețui unui incendiu și apoi este
restaurat de Paul Telge, un orfevru german care a lucrat și pentru Casa Regală a
României. Aceasta a fost ultima intervenție notabilă asupra tezaurului.

Compus exclusiv din piese masive, de aur, tezaurul se evidențiază net din ansamblul
descoperirilor Antichității Târzii. Cele patru fibule (piesele care au forma unor păsări
stilizate, „cloșca” și cei trei „pui”), se aseamănă cu cele mai somptuoase variante întâlnite
în Imperiul Roman Târziu, accesorii cu valoare de insignă, asociate figurilor imperiale și
folosite pentru a fixa mantiile pe umărul drept. Colanul cu balama are analogii în același
mediu aulic, printre podoabele doamnelor din anturajul împărăteselor. Colanele din bară
de aur sunt tot podoabe însemn cu valoarea simbolică indiferent de spațiul de referință,
cel al Imperiului sau cel al ierarhiilor „barbarilor” afirmați dincolo de frontierele Imperiului
Roman Târziu.

Tezaurul oferă cea mai importantă colecție de vase de aur a Antichității Târzii. Prin
intermediul acestora, într-un peisaj toreutic dominat de argint, ne putem face o idee
despre aspectul unei opulențe pe care o cunoaștem mai mult din „istorii”. Vasele

8/9
poligonale aparțin unei categorii absolut speciale, în care valoarea aurului se contopea
cu cea a gemelor.

Datat către mijlocul secolului al V-lea p.Chr. și reprezentând o acumulare de valoare

materială și simbolică realizată de-a lungul unei perioade lungi de timp, Tezaurul de la
Pietroasa înglobează artefacte de un înalt rafinament tehnic, structura ansamblului
ducându-ne cu gândul la tezaurele regale ale neamurilor „barbare” afirmate în peisajul
politic al secolului al V-lea și mai târziu.

Piesele fac parte din colecția Muzeul Național de Istorie a României

Text: dr. Rodica Oanță-Marghitu

Fotografii: ing. Marius Amarie

Ilustrație: Radu Oltean

Mai multe informații despre proiectul expozițional, aici: https://www.mnir.ro/…/vernisajul-

expozitiei-dacia…/

Vă așteptăm cu drag!

Watch Video At: https://youtu.be/gTS4_duAR60

9/9