Glandele endocrine

1. Hipofiza
Localizare:
 la baza encefalului
 înapoia chiasmei optice
 pe șaua turcească a osului sfenoid

Configurație externă:
 formă rotunjită, diametru de 1,3cm, cântărește 500mg
 este formată din 3 lobi:
 Lobul anterior
 75% din masa hipofizei
 Lobul intermediar = adenohipofiza
 o simplă lamă epitelială
 aderentă lobului posterior
 Lobul posterior = neurohipofiza

Configurație internă:
 Legătura anatomică
 hipofiza este legată anatomic de hipotalamus prin tija pituitară
 Legătura funcțională = controlează secreția hipofizei și coordonează activitatea întregului sistem endocrin prin legăturile
vasculare și nervoase și prin produșii de neurosecreție
 între neurohipofiză și partea anterioară a hipotalamusului = tractul nervos hipotalamo-hipofizar
 între adenohipofiză și partea mediană a hipotalamusului = sistemul port-hipotalamo-hipofizar (tract vascular)

Hormoni și efecte:
1. Adenohipofiza
 hormoni glandulotropi (acționează asupra altor glande)
 ACTH (adrenocorticotrop / corticotropină)
 stimulează activitatea secretorie a CSR- în principal pe zona fasciculaă și reticulată stimulând secreția de
glucocorticoizi, respectiv sexosteroizi și mai puțin pe zona glomerulară.
 stimulează melanogeneză
 disfuncții:
 hipersecreție => efectele excesului de glucocorticoizi (Sindromul Cushing)+ hiperpigmentare (diabet bronzat)
 hiposecreția => efecte caracteristice deficitului de glucocorticoizi

 TSH (tirostimulină / tireotrop)

 stimulează sinteza și secreția de hormoni tiroidieni
 disfuncții:
 hipersecreție => boala Basedow- Greys (mărirea de volum a glandei tiroide => hipersecreție de tiroxină =>metabolism
bazal, frecvență cardiacă crescute, persoana scade în greutate, apar hipersudorații, exoftalmie)
 hiposecreție => insuficiență tiroidiană => hipotiroidism

 hormoni gonadotropi (gonadostimuline) = controlează funcția gonadelor

 FSH (foliculostimulant)
 la bărbat: stimulează dezvoltarea tubilori seminiferi=> spermatogeneza
 la femeie: maturarea foliculului de Graaf, secreția de estrogen

 LH (luteinizant)
 la bărbat: stimularea secreției de androgen, de către celulele interstițiale, testiculare Leydig
 la femeie: ovulația, apariția corpului galben (secretă estrogen și progesteron, fiind stimulat de LH)

 hormoni nonglandulotropi
 STH (somatotrop)
 hormon de creștere
 funcție: împreuna cu insulina, hormonii tiroidieni și gonadici stimulează creșterea organismului
 mod de funcționare:
 stimulează condrogeneza la nivelul cartilajelor metafizare => creșterea în lungime a oaselor
 după pubertate => îngroșarea oaselor lungi și dezvoltarea oaselor late
 stimulează creșterea mușchilor și a viscerelor cu excepția creierului
 determină retenția de compuși ai Ca, Na, K, P, N
 acționează indirect prin somatomedine= sistem de factor de creștere
  disfuncții:
 hipersecreție
 înainte de pubertate=> gigantism
 după pubertate => acromegalie (creșterea oaselor late / viscere și alungirea exagerată a mâinilor și picioarelor)
 Hiposecreție
 înainte de pubertate => piticism/nazism
 după pubertate => cașexia hipofizară / boala Simmonds(îmbătrânire precoce provocată de atrofie tisulară)

 LTH (prolactină / luteotrop)

 stimulează secreția lactată a glandei mamare (sensibilizată de estrogen și progesteron)
 inhibă activitatea gonadotropă => poate să prevină ovulația
 efortul fizic, stresul psihic și chirurgical, hipoglicemia și somnul stimulează secreția în afara sarcinii
 în timpul sarcinii secreția crește gradual, atinge vârful la naștere și revine la nivelul de control după aprox. 8 zile
 alăptarea determină creșterea temporară a secreției

 MSH (melanocitostimulant)
 secretat de lobul mijlociu
 are același precursor ca ACTH
 stimulează pigmentogeneza

2. Tiroida
Localizare:
 zona anterioară a gâtului, într-o capsulă fibroasă (loja tiroidei)

Configurație externă:
 formată din doi lobi laterali uniți între ei prin istmul tiroidian

Configurație internă:
 țesutul secretor (parenchimul glandular) format din celule epiteliale organizate in foliculi, în interiorul cărora se
afla un material omogen, vâscos, numit coloid

Hormoni și efecte:
 tiroxina, triiodotironina (hormoni tiroidieni) - cresc metabolismul bazal si consumul de energie, rol în procesele
morfogenetice de creștere și diferențiere celulare și tisulară
 calcitonina - ajută la fixarea Ca în oase
 tireoglobulina - formă de depozit a hormonilor tiroidieni

efecte:
 asupra metabolismului intermediar: (au efect hormonii tiroidieni)
 asupra metabolismului glucidic – hiperglicemie
 asupra metabolismului lipidic - efect hipocolesterolemiant
 asupra metabolismului proteic – catabolism

 asupra aparatului cardio-vascular:

 crește forța și frecvența contracțiilor cardiace
 vasodilatație
 asupra mușchilor scheletici:
 crește tonusul
 crește forța de contracție
 crește promptitudinea răspunsului reflex de tip miotatic
 asupra aparatului respirator:
 crește amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii
 asupra sistemului nervus:
 stimulează diferențierea neuronală, dezvoltarea normală a sinapselor, mielinizarea

 disfuncții:
 hipofuncția tiroidiană duce la consecințe variabile în funcție de vârstă:
  pentru copilul mic: se produce o încetinire a dezvoltării somatice și psihice, provocând
cretinism
 pentru adult: se produce doar o diminuare a atenției, memoriei și capacității de învățare
 indiferent de vârstă, procesele energetice sunt reduse, metabolismul bazal e scăzut, iar țesuturile sunt
îmbibate cu edem, mucus, pielea devine uscată, se produce căderea părului, se produce senzația de
frig

 hiperfuncția
 caracterizată prin creșterea metabolismului bazal cu +100% și tulburări funcționale prin accentuarea
efectelor fiziologice ale hormonilor
 la anumite tipuri de hipertiroidism, bolnavii prezintă și protuzia globilor oculari (exoftalmie)

 gușa endemică
 creștere anatomică a glandei însoțită de obicei de hipofuncție
cauza: prezența în alimente și în apa de băut a unor substanțe chimice oxidante, numite „substanțe gușogene";
acțiunea acestora se exercită în mod negativ, producând hipertrofia glandei numai în regiunile sărace în iod

 boala Basedow-Graves (gușa toxica)

 implică mărirea de volum a glandei tiroide asociată cu hipersecreția de tiroxină, provocând
metabolismul bazal și frecvența cardiacă cresc, persoana scade în greutate și apar
hipersudorații
 în jumătate dintre cazuri apare și exoftalmia ca o consecință a edemului retroorbitar și a tumefacției
mușchilor extrinseci ai globilor oculari

 mixedemul
 rezultatul hipotiroidismului la adult
 afectează echilibrul hidroelectrolitic, provocând edem si creșterea volumului sangvin, urmată de
creșterea presiunii sangvine
 simptome: scăderea metabolismului bazal, letargie, tendința de a crește în greutate
 beneficiază de terapie cu hormoni de substituție

 nanismul tiroidian
 forma infantilă a hipotiroidismului cunoscută și sub numele de cretinism
 se caracterizează prin creștere accentuată, trăsături faciale caracteristice, dezvoltare osoasă anormală,
retard psihic, temperatură scăzută, letargie
 poate fi tratat cu tiroxină dacă e diagnosticat din timp

3. Paratiroidele
Localizare:
 situate câte două pe fața posterioară a lobilor tiroidieni, în interiorul capsulei fibroase

Configurație externă:
 se găsesc în număr de 4 (2 superioare, 2 inferioare)
 cântăresc aprox. 50mg fiecare
 mai deschise la culoare decât tiroida (galben-roșiatice)
 formă ovulară sau lenticulară
 consistență mai moale decât a tiroidei

Configurație internă:
 fiecare glandă este formată dintr-o capsulă conjunctivă fină și un parenchim
 capsula prezintă septe care împart lobulii glandulari
 parenchimul este format din cordoane de celule
 celule principale – secretă PTH (parathormonul)
 celule oxifile (parafoliculare) = identice cu celulele „C” tiroidiene – secretă calcitonina

Hormoni și efecte:
 parathormonul (PTH)
 determină creșterea calcemiei și scăderea fosfatemiei
 are efecte directe asupra osului, rinichiului, tractului digestiv
 determină demineralizarea osoasă (stimulează activitatea osteoclastelor)

 calcitonina
 determină scăderea calcemiei și creșterea fosfatemiei
 are acțiune antagonică față de PTH

Disfuncții:
 tetania = hiposecreția de hormoni paratiroidieni
 apare prin îndepărtarea chirurgicală accidentală a paratiroidelor
 afectează musculatura

 boala Racklinghausen
 produce tulburări metabolice calciului și fosforului
 demineralizări osoase, dureri osoase, fracturi patologice, calcificări renale

4. Suprarenalele
Localizare:
 la polul apical al rinichiului

Configurație externă:
 sunt glande pereche
 fiecare este formată dintr-o porțiune corticală (periferică) și una medulară

A. Corticosuprarenala
Configurație internă:
 zona glomerulară – importantă pentru secreția de mineralocorticoizi
 zona fasciculată – cea mai bine reprezentată parte
 zona reticulată

Hormoni și efecte: (de natură lipidică)

 mineralocorticoizi
 reprezentant principal: aldosteronul
 au rol în metabolismul sărurilor minerale
 sunt seretați la nivelul tubilor uriniferi
 rol în echilibrul acido-bazic
 disfuncții:
hipersecreția cauzează boala Conn – duce la retenție masivă de sare și apă și determină edeme și hipertensiune
hiposecreția cauzează boala Addison – duce la pierderea de sare și apă, urmată de hipotensiune și adinamie

 glucocorticoizi
 reprezentanți: cortizonul și hidrocortizonul (= cortizonul = hormonul stresului)
 circulă în sânge legați de proteine plasmatice
 efecte asupra organelor și țesuturilor:
 sistemul osos
 rol în catabolism (sinteza matricei organice) și în absorbția intestinală a Ca
 organele hematopietice și sistemul imun
 scade numărul de eozinofile și bazofile circulante
 crește numărul de neutrofile, plachete, hematii
 crește stabilitatea membranelor lizozomale
 scade numărul de limfocite circulante (limfopenie)
 funcțiile superioare ale SNC
 scăderea glucocorticoizilor determină modificări ale EEG (electroencefalograma), alterarea
personalității, modificări senzoriale
 roluri în metabolismul intermediar:
 în metabolismul protidic
 crește catabolismul în mușchii scheletici
 crește anabolismul în ficat
 în metabolismul glucidic
 cauzează hiperglicemie
  în metabolismul lipidic
 crește lipoliza
 crește concentrația acizilor grași liberi plasmatici
 disfuncții:
 hipersecreția determină sindromul Cushing (predomină semnele dereglărilor metabolismului intermediar); bolnavii
prezintă obezitate, diabet, hipertensiune
 hiposecreția este un simptom al bolii Addison

 hormoni sexosteroizi
 2 grupe de hormoni: androgeni și estrogeni
 acțiunea lor o completează pe cea a hormonilor sexuali
 efecte la băieți:
 creșterea bărbii și a mustăților
 dezvoltarea laringelui și îngroșarea vocii
 dezvoltarea scheletului și a masei musculare
 efecte la fete:
 dezvoltarea glandei mamare
 depunerea lipidelor pe șolduri și coapse

B. Medulosuprarenala
Configurație internă:
 alcătuită din celule cromafine (feocromocite)
 reprezintă partea medulară a glandelor suprarenale
 anatomic și funcțional este un ganglion simpatic, ai căror neuroni nu au prelungiri

Hormoni și efecte:
 hormonii secretați se numesc catecolamine = adrenalină (80%) și noradrenalină (20%) care circulă prin sânge ca hormoni
 acțiunea acestora este identică cu stimularea SNSy
 efecte:
 asupra aparatului cardiovascular:
 tahicardie
 vasoconstricție
 cresc excitabilitatea inimii
 adrenalina dilată vasele musculare și le contractă pe cele din piele, mucoase și viscere
 noradrenalina are predominant acțiuni vasoconstrictoare

 asupra aparatului respirator:

 relaxarea musculaturii netede
 dilatarea bronhiilor

 asupra tubului digestiv:

 relaxarea musculaturii netede a pereților
 contracția sfincterelor
 inhibă majoritatea secrețiilor
 contractă splina și ficatul

 asupra metabolismului glucidic și lipidic:

 glicogenoliza
 hiperglicemie
 mobilizarea grăsimilor din rezerve
 catabolismul acizilor grași

 dilată pupila, contractă mușchiul erector al firelor de păr, produc alertă corticală, anxietate, frică,
stimulează SRAA

 disfuncții:
 hipersecreția de adrenalină determină feocromocitul = o tumoare secretată la nivelul suprarenalian caracterizată
prin descărcarea nesistematică a unor cantități mari de catecolamine, care cauzează hipertensiune malignă,
hiperglicemie, hipertonie, episoade paroxistice

5. Pancreasul endocrin
Localizare:
 în cavitatea abdominală
 posterior de stomac
Configurație externă:
 formată din cap, gât, corp și coadă

Configurație internă:
 insule de celule endocrine (insulele Langerhans) care conțin mai multe tipuri de celule secretorii:
 celule beta – secretă insulină (70%)
 celule alfa – secretă glucagon (20%)

Hormoni și efecte:
 insulina
 efecte asupra ficatului
 stimulează glicogenogeneza, lipogeneza
 inhibă proteoliza și gluconeogeneza
 efecte asupra țesuturilor adipoase
 stimulează transportul de glucoză
 stimulează sinteza de trigliceride și acizi grași
 stimulează sinteza enzimelor lipogenetice
 inhibă sinteza de glicerol și lipoliza

 efecte asupra mușchilor

 stimulează glicoliza
 stimulează sinteza de glicogen
 stimulează transportul de glucoză
 stimulează captarea aminoacizilor
 stimulează sinteza proteică

 glucagonul
 stimulează glicogenoliza
 stimulează gluconeogeneza
 stimulează lipoliza
 stimulează proteoliza
 stimulează forța de contracție miocardică
 stimulează secreția biliară
 inhibă secreția gastrică

Disfuncții:
 insulina
 hiposecreția cauzează diabet zaharat
 hiperglicemie
 glicozurie
 poliurie
 poliadipsie
 polifagie
 dezechilibre acido-bazice și electrolitice
 hipersecreția compromite dramatic funcția sistemului nervos

 glucagonul
 hiposecreția cauzează hipoglicemie, pancreatită cronică, fibroză chistică
 hipersecreția cauzează diabet zaharat

6. Gonadele
Localizare:
 ovarele sunt localizate intraperitoneal, pe peretele lateral al cavității pelviene.
 testiculele sunt aflate in bursa scrotală

1. Testiculele
Configuratie externă: 
 fiecare testicul este acoperit de o capsulă fibroasă numită tunica albuginea
 fiecare este împărțit în 200 până la 400 de secțiuni în formă de pană sau lobi
 în fiecare lob sunt 3 până la 10 tubuli încolăciți, numiți tubii seminiferi, care produc spermatozoizii.

Configuratie internă:
 testiculele conțin celule germinale care se diferențiază în spermatozoizi maturi, celule de sprijin numite celule sertoli și celule
producătoare de testosteron numite celule Leydig
 2. Ovarele
Configurație externă:  
 ovarul este acoperit de o capsulă fibroasă groasă numită tunica albuginea, a cărei suprafață exterioară este căptușită de un singur
strat de epiteliu cuboidal

Configurație internă:   
 în interiorul tunicii albuginea
 țesutul ovarian este împărțit în două regiuni:
 o secțiune medulară situată central
 conține vase de sânge, vase limfatice și nervi
 un cortex situat periferic
 este alcătuit din substanță fundamentală care găzduiește un număr mare de foliculi primordiali și diferitele
stadii de dezvoltare ale acestor foliculi (foliculi primari, foliculi secundari și foliculi terțiari = graafian)
 conține și țesuturile rămase în urma ovulației (eliberarea ciclică a ovulelor din ovare în cavitatea abdominală),
anume corpul galben și corpul albicans

Hormoni:   
 hormonii sexuali feminini sunt estrogenul si progesteronul
 hormonul sexual masculin este testosteronul
 hormonii sexuali sunt hormoni stereoidieni derivați din lipide

Efecte:
 ambii hormoni sunt anabolizanți proteici, mai ales testosteronul
 testosteronul
 are rolul de a stimula creșterea organelor genitale masculine și apariția caracterelor secundare la bărbat:
 dezvoltarea scheletului și a mușchilor
 modul de dispunere a părului
 vocea
 repartiția topografică a grăsimii de rezervă
 acesta este de asemenea un puternic anabolizant proteic având și efecte de menținere a tonusului epiteliului spermatogenic

 estrogenul
 stimulează creșterea organelor genitale feminine, a mucoasei uterine, a glandelor mamare
 apariția și dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femeie, adică efectul asupra scheletului unde favorizează:
 activitatea osteoblastică și unirea diafizelor cu epifizele oaselor lungi
 creșterea încetează mai repede ca la bărbat, ca și dispunerea caracteristică a țesutului adipos subcutanat
 determină comportamentul sexual feminin

 progesteronul
 favorizează păstrarea sarcinii
 determină modificări histologice și secretorii la nivelul mucoasei uterine, pe care o pregătește în vederea fixării oului
(nidare)
 daca fecundaia nu a avut loc, ovulul se elimină in ziua a 19-a, a 20-a a ciclului
 la nivelul mucoasei uterine se produc modificări vasculare, urmate de necroză și hemoragie, care determină pierderea de
sânge menstrual.

Disfuncții:
 hipogonadismul
 reprezintă o afecțiune a gonadelor care este caracterizată prin deficitul producerii de hormoni sexuali, atât la bărbați, cât și
la femei
 acesta duce la afectarea fertilității, tulburări de ciclu menstrual, până la lipsa completă a acestuia (amenoree)
 la femei, regresia caracterelor sexuale poate avea  impact sistemic asupra sistemului cardio-vascular si osos in special
 excesul de hormoni sexuali
 este mai rar întâlnit
 la femei in chisturi ovariene cu hiperestrogenism secundar
 în tumori sau boli genetice la ambele sexe

7. Epifiza
Localizare:
 între tuberculii cvadrigemeni superiori

Configuratie externă:
 mărimea aproximativă de 5-8 mm
 culoare gri-roșiatic
  înconjurată de o capsulă pială

Configurație internă:
 constituită din vase de sânge, țesut conjunctiv și insule parenchimatoase dispuse în lobului

Hormoni și efecte:
 Melatonina- natura peptidică
 acțiune frenatoare asupra funcției gonadelor
 Vasotocina-natura peptidică
 acțiune puternică antigonadotropă, mai ales anti-LH
Extractele de epifiză au și efecte metabolice atât în metabolismul lipidic, glucidic, proteic, cât și în cel mineral.

Disfuncții:
 sindromul Parinaud - paralizează mușchii extrinseci (cauzat de tumori la nivelul glandei pineale, hemoragii la nivelul
mezencefalului, encefalită)
 calcifierea epifizei : acumulează depozite de calciu

8. Timusul
La pubertate involuează fără să dispară complet.

Localizare:
 în spatele sternului

Configurație externă:
 forma bilobară, înconjurați de o capsulă

Configurație internă:
 epiteliu secretor, timocite, celule reticulare, vase de sânge

Hormoni:
Nu au fost individualizați.
efecte :
 Acțiune de frânare a dezvoltării gonadelor
 Acțiune de stimulare a mineralizării osoase
 Efecte de oprire a mitozelor

Disfuncții:
 aplazia limfoidă- cauzată de propriile celule imunitare ale organismului care atacă celulele STEM generatoare de sânge
 imunodeficiență