MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

Portfoliu
LA DISCIPLINA:
Expluatarea parcului de masin 1

Elaborat: Danila Valentin MA-18/4

Verificat: Grosu Ion

Grinauţi 2021
 MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE
AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

SUBIECTU
L:
„Clasificarea
agregatelor
agricole”

A ELABORAT: Danila Valentin

ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

 GRINĂUȚI, 2021
Clasificarea maşinilor şi utilajelor.

Componentele unor sisteme de maşină se pot grupa după modul cum sunt acţionate:
manual, hipo sau mecanic; după modul de executare al lucrării : mobile (tractor,
maşină de recoltat) şi staţionare (maşini de selectat seminşe); după felul lucrării
executate : maşini pentru lucrările solului (semănat, plantat, recoltat, condiţionat,etc),
după sectorul în care lucrează: maşini pentru culturile cerealiere, tehnice şi furajere. In
agricultura ţării noastre se folosec peste 100 tipuri de maşini şi utilaje. ( tabelul 3.3.)

Principalele maşini şi utilaje folosite la culturile agricole

Tabelul 3.3. Principalele maşini şi utilaje folosite la culturile agricole

Lucrarea Maşini şi utilaje

agricolă
Pregătirea ● nivelator NT-2,8;
terenului ● plug purtat cu trei trupiţe PP3-30;
● plug cu lăţime de lucru variabilă P3VA;
● plug reversibil PRM2; grapă cu colţi GCR-1,7;
● grapă stelată GS-1,2; grapă cu discuri GD-4;
● cultivator purtat CPU-4,2;
● tăvălug inelar 3TI-5,5,;
● tăvălug neted 3TN-1,4;
● sapă rotativă SR-4,5;
● freză;
● combinatorul CPGC-4;
● scarificatorul;
● maşina de erbicidat MET-1200.
Aplicarea ● maşina pt. administrat îngrăşăminte organice MIG-5;
îngrăşămintel ● maşina de administrat îngrăţăminte minerale centrifugă MIC-1 şi
or amendamente MA-3,5; cisterne mobile, avion, elicopter.
Semănatul şi ● maşina de semănat universală de precizie SUP-21, SUP-29, SUP-48
plantarea de tuburi;
● maşina de semănat de precizie pneumatică SPC-6, SPC-8, SPC-12
pentru tot atâtea rânduri;
● maşina de semănat în mirişte MCSM-6; maşina de plantat tuberculi
de cartofi MPC-2.
Ingrijirea ● mşina de stropit şi prăfuit MRSB3x300;
culturilor ● echipament de erbicidat EE;
● avion, elicopter, instalaţia de aspersiune.
Recoltarea ● cmbina C-14, CLASS John Diehl, universală, autopropulsată;
produselor ● culegătorul de ştiuleţi CS-4, M-70, maşina de recoltat cartofi MRC-2;
● maşina de recoltat sfeclă MRSZ-2;
● maşina de recoltat mazăre MRM-2,2;
● combina de recoltat in pentru fibră LKY-4T.
 MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE
AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

SUBIECTU
L:
„Caracteristica de turatie a motorului”

A ELABORAT: Danila Valentin

ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

 GRINĂUȚI, 2021
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE
TURATIE ALE MOTOARELOR CU ARDERE
INTERNA CU PISTON
Notiuni de baza

Caracteristicile de turatie ale motoarelor cu ardere interna cu piston reprezinta relatii

intre parametrii de lucru ai motoarelor si turatia acestora. In cadrul lucrarii se
determina variatia puterii efective, a momentului efectiv, a consumului specific
efectiv si a randamentului respectiv in functie de turatie la un motor cu aprindere prin
scâ nteie (MAS) si la un motor Diesel (MAC). La motoarele cu aprindere prin
scâ nteie se definesc asa-numitele caracteristici exterioare, obtinute la deschiderea
totala a clapetei obturatoare de la carburator, cu un unghi optim de avans la aprindere.
La motoarele Diesel caracteristicile exterioare se obtin la o pozitie fixa a cremalierei
pompei de injectie, corespunzatoare cu aprinderea fara fum a regimului maxim de
viteza si cu unghiul optim de avans la injectia combustibilului.
In afara de aceste caracteristici se mai cunosc caracteristicile de turatie partiale (cu
deschiderea partiala a clapetei obturatoare - pentru MAS-uri), caracteristica limitei de
fum si caracteristica limita (la MAC-uri).

Instalatia experimentala si mersul lucrarii

Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza doua instalatii experimentale, una pentru MAS,
alta pentru MAC (fig.20.1). Ambele instalatii se compun in principal din: motorul (1),
cutia de viteza (2), frâ na hidraulica (3), indicatorul frâ nei (4), tahometrul (5),
conducta de apa (6) si balanta pentru combustibil (7).
Masuratorile se fac dupa intrarea instalatiei in regim normal de functionare.
Modificarea turatiei se face cu ajutorul frâ nei hidraulice, reglâ nd incarcarea acesteia
prin deschiderea robinetului prevazut de conducta 6, (fig.20.1). Se pun pe balanta
greutati, astfel incâ t indicatorul acesteia sa se gaseasca la valorile maxime ale scalei.
Prima masuratoare se face la turatia minima a motorului. Incercarile urmatoare se fac
la turatii din ce in ce mai mari, micsorâ nd incarcarea frâ nei, prin inchiderea
robinetului. La fiecare determinare se mareste turatia cu 200-300 rot/min., pâ na se
ajunge la turatia maxima. Pentru fiecare incercare se noteaza turatia n, in rot / min,
forta de franare aplicata la frana hidraulica, F , in N si timpul τ , in s, in care motorul
consuma 0,1 kg combustibil. Pentru eliminarea erorilor intâ mplatoare se recomanda
ca masuratorile sa se repete de mai multe ori.
 Fig. 20.1 Instalatia experimentala:
1- motor; 2- cutie de viteza; 3- frana hidraulica; 4- indicatorul franei; 5- tahometru; 6- conducta de apa; 7- balanta.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor

Prelucrarea rezultatelor masuratorilor experimentale se face cu ajutorul calculatorului

electronic, obtinâ ndu-se in final functii de gradul doi care aproximeaza
caracteristicile de turatie, utilizâ nd in acest scop metoda celor mai mici patrate. Fie M
numarul de câ te ori se repeta masurarea fiecarei marimi la o anumita turatie si N
numarul de turatii la care se efectueaza determinari experimentale.
Utilizâ nd notatiile:
c - consumul de combustibil impus, c = 0,1 kg;
ni - turatia;
Fi,k - forta de frâ nare;
τ i,k - timpul in care se consuma c kg combustibil, unde i=1....N,iar k=1.....M, relatiile
de calcul in sistemul international au forma:
- valorile medii ale fortei de frâ nare:

[N]
(20.1)

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA
SUBIECTU
L:
„Semanatul cerealelor”
A ELABORAT: Danila Valentin
ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

GRINĂUȚI, 2021
Semănatul cerealelor de toamnă
Necesarul de boabe germinabile la metru patrat se stabileste in functie de conditiile de
semanat si in functie de soi.
Conditii optime:

● Umiditatea solului optima

● Pregatirea patului germinativ optima
● Epoca de semanat optima

Numar de boabe germinabile la metru patrat:

● 300-350 – orz
● 350–400 – grau si triticale

Norma superioara se aplica in conditii tehnologice intensive si in terenuri cu grad ridicat de

cultivare.

Conditii mai putin optime pentru semanat:

● Umiditatea solului insuficienta

● Pregatirea patului germinativ medie (mai putin de 5 bulgari mari/mp)
● Epoca de semanat intarziata

Numar de boabe germinabile la metru patrat:

● 400-450 – orz si triticale

● 400-550 – grau

Norma superioara se utilizeaza in conditii extreme (ex. semantul graului la inceput de

noiembrie intr-un pat germinativ slab pregatit).

In ceea ce priveste cantitatea de samanta la hectar (C), se poate folosi urmatorul calcul:
C = (D x MMB x 100) / (P x G)
Unde densitatea  este D = numar de boabe germinabile/mp), masa a 1000 de boabe MMB,
puritatea P si capacitatea germinativa G.

Semanatul asigura o rasarire uniforma a plantelor, o dezvoltare normala a acestora in

perioada activa a vegetatiei de toamna, care conditioneaza trecerea cu pierderi minime
peste iarna.

O cultura infiintata in parametrii optimi reia vegetatia viguros in primavara, cu ocuparea

rapida a terenului si inabusirea buruienilor.

O conditie este respectarea epocii de semanat. Aceasta poate contribui cu 40-50% si in

anumite cazuri cu 80% la atingerea pragurilor superioare a productiilor.

In anii normali, semanatul graului are loc intre 1-10 octombrie in jumatatea de sud a tarii si
cu 5-10 zile mai devreme, in cealalta jumatate.

De regula, semanatul incepe cand temperatura aerului este de 13-15°C si trebuie sa se

incheie in 10-15 zile, cand temperatura ajunge la 8-9°C. In functie de evolutia vremii,
semanatul poate incepe cu 6-7 zile mai devreme sau mai tarziu.
Cei care seamana mai tarziu pot obtine rezultate bune in anii cu ierni usoare. In alti ani,
cand iarna se instaleaza in luna noiembrie, se obtin rezultate mai bune in cazul insamantarii
mai devreme.

Important este ca in perioada vegetatiei de toamna graul sa parcurga 40-50 de zile la

temperaturi mai mari de 5°C, sa acumuleze 450-550 grade termice pozitive, sa-si
dezvolte bine sistemul radicular si sa acumuleze in frunze si in nodulul de infratire zaharuri,
care il ajuta sa parcurga fara pierderi perioada de iernare.

Adancimea de semanat este factorul hotarator in realizarea uniformitatii culturii. Ea

depinde de sol, umiditatea existenta, marimea semintei. In conditii normale, adancimea
este de 4-5 cm, caz in care nodul de infratire se formeaza la 2 cm. La soiurile Biocrop,
intensive, care au coleoptilul mai scurt, adancimea nu trebuie sa fie mai mare de 4 cm. Pe
solurile usoare si lipsite de umiditate, in stratul superficial se poate semana la 6 cm.

Nu se recomanda semanatul mai devreme deoarece: plantele se dezvolta prea viguros si

devin sensibile la iernare; sunt atacate de afide care pot provoca virozarea, ingalbenirea si
piticirea plantelor; pot fi atacate de mustele cerealelor, de fainare, de rugini; iarna se
decalesc usor, fiind distruse de geruri; temperaturile ridicate din toamna pot determina
tulburari fiziologice care, in primavara, duc la stagnarea cresterii si chiar pieirea plantelor;
plantele sunt predispuse la cadere si imburuienare.

Nu trebuie nici sa se intarzie semanatul deoarece: nu se parcurg toate fazele de vegetatie

din toamna, si sunt afectate de primele ingheturi. In acelasi timp isi prelungesc vegetatia in
vara ceea ce este complet nefavorabil pentru soiurile din portofoliul Biocrop. Cand rezerva
de apa din sol este scazuta, se instaleaza arsita si apare pericolul sistavirii boabelor,
plantele nu sunt rezistente la seceta, nu pot valorifica elementele nutritive din sol si se
intarzie vegetatia.

Fiecare zi de intarziere a semanatului aduce minusuri de productie de 30-50 kg/ha care in

luna noiembrie cresc la 60-100 kg/ha.

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

SUBIECTU
L:
 „Ingrijirea plantelor”
A ELABORAT:Danila Valentin
ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

GRINĂUȚI, 2021
Lucrarile speciale de ingrijire a culturilor sunt necesare numai pentru anumite
culturi, in scopul favorizarii dezvoltarii plantelor, stimularii fructificarii, etc., influentand
cantitatea si calitatea recoltelor. Aceste lucrari sunt: mulcirea; ciupitul; carnitul; copilitul;
politul si polenizarea suplimentara.
.
 
Mulcirea
Este lucrarea prin care se acopera solul folosind diferite materiale, polietilena, paie,
resturi vegetale tocate, mranita, gunoi de grajd bine fermentat, turba, hartie speciala pentru
mulci.
Daca materiale sunt albe (var, cuart), solul absoarbe mutina caldura. Acoperirea solului
fereste solul de variatii mari de temperatura, influenteaza pozitiv regimul de apa, aer, caldura si
hrana. Sistemul de lucru al solului cu mulci presupune pastrarea cel putin 30 % din resturile
vegetale a culturii anterioare, tocate si imprastiate la suprafata solului sau incorporate. In aceste
conditii se va semana cu masini speciale de semanat direct. Mulcirea se practica mai mult in
legumicultura si la cultura capsunilor. Metoda prezinta interes pentru culturile ecologice de
camp.
 
Plasticultura
In Franta se practica la porumb un sistem intensiv de mulcire cu folie protectoare
biodegradabila, asigurand productii mari si sigure. Avantajul esential este asigurarea unei
incalziri a solului cu 3 grade C, pana la adancimea de 10 cm, asigurand o germinare si rasarire
exploziva, si posibilitatea utilizarii unor hibrizi mai tardivi si mai productivi. In acelasi timp se
mentine solul umed, impiedicand evaporatia si se combat buruienile.
 
Ciupitul
Ciupitul este lucrarea prin care se elimina ramurile de crestere si mugurii vegetativi mici
de la baza frunzelor. Se aplica la canepa de samanta, dovleci, castraveti, tomate.
 
Carnitul
Carnitul este o lucrare prin care se suprima varful tulpinii (inflorescenta cu un numar mai
mare sau mai mic de frunze). Se aplica la tutun, tomate, etc. Carnitul la tutun asigura un spor
de 20 %. Dupa inlaturarea partilor de plante prin lucrari de ciupit si carnit, substantele nutritive
sunt dirijate catre cele ramase, fructele sunt mai mari si ajung mai repede la maturitate.
 
Copilitul
Consta in inlaturarea lastarilor laterali ai plantelor (ca reactie la carnit), ceea ce
determina o dezvoltare mai viguroasa a tulpinii principale. Se practica la tutun si tomate.
 
Politul
Politul consta in inlaturarea frunzelor bazale de la tutun, dupa ce acestea au terminat de
crescut, respectiv cand sau format frunzele de la mijloc si varf.
 
Polinizarea suplimentara
Se poate practica la floarea soarelui si mai rara la canepa, secara, lucerna, trifoi.
Contribuie la cresterea recoltei prin sporirea numarului de flori fecunde.
Polenizarea suplimentara la floarea soarelui se face prin instalarea a 1,5-2 stupi/ha, in
vecinatatea culturilor si aduce sporuri de 600 kg/ha.
Polenizarea suplimentara la canepa se face manual, la trecerea prin lan a unei funii
legate de doi suporti, cu care se loveste varful plantelor. Actiunea se face  prin trecerea de 2-3
ori prin lan cand 25-30 % dintre plante sunt inflorite. Asigura un spor de 150 kg/ha.
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE
AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

SUBIECTU
L:
 „Pregatirea solului inaintea semanatului”
A ELABORAT: Danila Valentin
ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

GRINĂUȚI, 2021

Informații despre cultivarea solului

Lucrările solului pun bazele unei recolte reușite. În condițiile unor reguli tot
mai stricte privind fertilizarea și eliminarea pesticidelor, trebuie acordată
tot mai multă atenție metodelor de lucrare a solului. Acestea sunt împărțite
în: semănatul direct în miriște, cultivarea de bază a solului și pregătirea
patului germinativ.
Semănatul direct în miriște are drept scop să stimuleze semințele și
buruienile să germineze, să spargă capilaritatea și să distribuie uniform
resturile de cultură. Lucrările de bază duc la afânarea solului, ceea ce
permite dezvoltare rădăcinilor la cultura ulterioară. Pregătirea patului
germinativ asigură nivelarea și reconsolidarea solului.

Erori în lucrările solului

Care sunt caracteristicile optime ale solului?

Solul optim ar trebui să fie

▪ Relaxat
▪ Fără compresie
▪ Fărâmicios
▪ Reconsolidat

Consecințele lucrărilor defectuoase:

Utilizarea incorectă a măsurilor tehnice poate duce la compactarea solului.

În solurile medii și grele, compactarea are loc mai ales în zona tălpii de
plug, în solurile ușoare, în special în subsol.

Consecințele compactării sunt:

▪ Înmuierea și eroziunea
▪ Deficiența de oxigen în sol
▪ Reducerea activității microorganismelor
▪ Întreruperea mineralizării
▪ Limitarea înrădăcinării
▪ Întreruperea creșterii capilare a apelor subterane

La rândul său, acest lucru duce la:

▪ Deficiență de nutrienți
▪ Răsucirea și decolorarea frunzelor
▪ Deficiențe semnificative

Contramăsuri:

▪ Afânare profundă
▪ Anvelope adecvate solului
▪ Creșterea conținutului de humus prin utilizarea culturilor
intermediare, fertilizarea organică și ajustarea valorii pH-ului
 ▪ Evitarea lucrărilor de arat în condiții de umiditate ridicată

Semănatul direct în miriște după recoltarea cerealelor - 10 aspecte pe care ar trebui

să le luați în considerare

Pentru a realiza semănatul în miriște după recoltarea cerealelor, trebuie să

rețineți următoarele puncte:

▪ Evitați total căderea cerealelor

▪ Lame ascuțite și contra-tăiere pentru a produce material mărunțit
tocat
▪ Optimizarea contactului cu resturile de paie la întersecția curenților
de aer și pe terenurile în pantă
▪ Arătură superficială (2-3 cm) direct după recoltare pentru:
▪ Distribuieacât mai uniformă a paielor și semințelor buruienilor
▪ Încurajarea culturilor de cereale să germineze (închidere, dar
nu „îngropare")
▪ Distrugerea capilarelor cu apă din sol pentru a preveni evaporarea
neproductivă.
▪ Lucrarea oblică a miriștii pentru a obține o adâncime uniformă și a
îmbunătăți distribuția paielor. Pe câmpuri mari, 45 ° până la direcția
de semănat
▪ La aproximativ 7-10 zile de la recoltare, ar trebui să se facă o altă
arare superficială (5-10 cm)
▪ Semințele acumulate trebuie controlate, iar reziduurile de cultură
amestecate în sol
▪ Cu cât solul este mai uscat, cu atât ar trebui lucrat mai adânc pentru
a asigura suficientă umiditate pentru germinare și putrezire
▪ Cu cât solul este mai umed, cu atât mai superficial trebuie arat
pentru a evita deteriorarea structurală.

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
 DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

SUBIECTU
L:
„Lucrari
de baza ale
solului”
A ELABORAT: Danila Valentin
ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

 GRINĂUȚI, 2021
Principale lucrari ale solului sunt dezmeristitul, aratura, lucrarea cu grapa si sapa rotativa,
pregatirea patului germinativ, prasila mecanica.
 
DEZMERISTITUL. Este lucrarea care se executa cu grapa cu discuri, la adancimea de 8-12 cm, imediat

dupa recoltarea culturilor de vara.  Dezmiristitul prezinta

urmatoarele avantaje: inlesneste patrunderea si inmagazinarea in sol a apei provenite din precipitatii;
asigura pastrarea apei in sol; determina germinarea si rasarirea semintelor de buruieni pentru a fi
ingropate prin aratura; asigura conditii in sol pentru descompunerea substantei organice si pentru
procesele de nitrificare; asigura distrugerea cuiburile de insecte, sporii, ouale, si alte organe de înmultire.
Pe suprafetele dezmiristite aratura se execute mai usor, cu consum redus de energie si cu randament
superior. Principalele reglaje la grapele cu discuri sunt: reglarea adancimii de lucru (se recomanda valori
mari ale unghiului de atac pentru adancimi mari si valori reduse ale unghiului pentru adancimi mici)+ se
adauga greutati pe solurile cu umiditate redusa; reglarea paralelismului cadrului (se realizeaza prin
cuplarea corecta la dispozitivul de tractiune si actionarea tirantilor tractorului); reglarea distantei dintre
razuitori si discuri (se deplaseaza razuitorii la 3-5 mm de suprafata discurilor)

ARATURA. Este lucrarea de baza a solului, prin care se

intoarce, se marunteste, se amesteca si se afaneaza un anumit strat de sol numit brazda. Araturile,
indiferent de timpul in care se executa, trebuie grapate pentru a fi asigurata maruntirea si nivelarea solului
si pentru a evita pierderile mari de apa. Doar aratura care se face pe curbele de nivel nu se grapeaza
(devenind obstacol in calea apelor care se scurg la vale). Adancimile recomandate la aratura: 16-18 cm
primavara pe terenuri nisipoase; 18-20 cm pentru cerealele paioase; 22-25 cm pentru porumb, soia,
floarea s.; 28-30 cm pentru carofi, sfecla de zahar.
Aratura de vara se efectueaza dupa recoltarea culturilor de vara: imediat pentru insamantarile de toamna
( 10-15 august - cel tarziu); direct sau dupa dezmiristit daca este destinata insamantarilor de primavara.
Aratura de toamna se efectueaza dupa recoltarea culturilor-toamna: cu cel putin doua saptamani inainte
de a semana culturile de toamna pentru a se aseza aratura; aratura destinata culturilor de primavara se
face cu sau fara dezmiristire pina cel tarziu 25 noiembrie. Araturile de iarna si primavara nu sunt indicate.
Plugurile cu latimea variabila au mai multe avantaje.

LUCRAREA CU GRAPA CU COLTI. Prin lucrarea cu grapa cu colti ficsi sau reglabili se grapeaza
araturile de vara dupa ploi pentru distrugerea crustei si a buruienilor care incep sa rasara. De asemenea
se grapeaza primavara devreme pentru nivelarea terenului, pentru distrugerea crustei si a buruienilor mici
slab inradacinate. Se folosesc grapele cu colti ficsi in agregat cu grapa cu discuri, pe araturile
bolovanoase si foarte denivelate.
LUCRAREA CU GRAPA STELATA. Grapa stelata se foloseste in agregat cu plugul si are rolul de a
asigura maruntirea, nivelarea si o usoara asezare a solului. Grapa stelata se poate folosii primavara pe
semanaturile de toamna descaltate, si la distrugerea crustei pe aceste semanaturi.
LUCRAREA CU GRAPA INELARA. Grapa inelara se foloseste in agregat cu plugul cand se execura
araturile dupa premergatoare tarzii, destinate insamantarilor de toamna si realizeaza asezarea solului.

LUCRAREA CU SAPA ROTATIVA. Sapa rotativa se utilizeaza inainte si dupa rasarirea culturilor pentru
distrugerea crustei si a buruienilor in curs de rasarire. Este eficienta daca se deplaseaza cu viteza mare,
si are actiune energica daca se adauga greutati si coltiI au curbura inainte.
PREGATIREA PATULUI GERMINATIV. Patul germinativ este stratul de la suprafata solului In care se
introduce samanta. Pe un teren maruntit si nivelat, patul germinativ se poate pregatii printr-o singura
trecere cu combinatorul care lucreaza pe o adancime egala cu adancimea de semanat. La partea
inferioara a patului germinativ terenul este asezat, nederanjat. El constituie patul tare pe care se
incorporeaza samanta. Deasupra semintei se gaseste stratul de sol maruntit si afanat (plapuma moale)
prin care patrunde aerul si caldura la samanta si prin care plantele tinere ajung usor la suprafata. NU SE
FOLOSESTE GRAPA CU DISCURI LA PREGATIT PAT GERMINATIV (In cazul araturilor bolovanoase si
denivelate, se poate folosii grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, dar aceasta cu 1-2 saptamani
inainte, pentru ca terenul sa aiba timp sa se aseze.). In preajma semanatului se lucreaza cu combinatorul
pana la adancimea de semanat. Tipurile de cutite folosite la combinator sunt: cutite tip sageata, utilizate
pe terenuri imburuienate; cutite tip dalta, pentru afanarea si mobilizarea solului pe adancimea de semanat

PRASILA MECANICA. Prin prasila mecanica se realizeaza

combaterea buruienilor la aparitia lor. Prasila asigura: mentinerea terenului curat fara crusta; realizeaza
afanarea si aerisirea solului; creaza conditii optime pentru apa, pentru elementele nutritive, pentru
activitatea microbiologica si pentru dezvoltarea normala a plantelor. Prasitul se face la adancimea
necesara distrugerii buruienilor. Prasitul adanc determina pierderea apei din sol si vatama radacinile
plantelor cultivate.
Cerintele agrotehnice la prasit sunt urmatoarele: se execute in conditii optime de umiditate; se respecta
adancimea optima pe toata suprafata; se distrug 98% din buruieni; se asigura un grad de afanarea de
18% si un grad de maruntire de 60-90%; sa nu vateme si sa nu acopere plantele; sa asigure zona de
protectie stabilita; sa nu scoata felii de sol. Organele active pot fi: cutite sageat care taie buruienile si
afaneaza solul; cutite dalta care afaneaza solul; organe tip rarita care deschid rigole si musuroiesc
cartofii.

SFATURI PENTRU DIMINUAREA EFECTELOR SECETEI DE PRIMAVARA. Se va renunta la araturi

acolo unde nu s-au efectuat inca. Sa va lucrat doar cu grapele cu disc la 15 cm adancime in loc de arat.
Ogoarele existente se vor grapa superficial. Se vor semana specii de plante rezistente la seceta (de
exemplu sorg sau mei). Se vor promova soiuri rezistente la seceta si se vor folosii hibrizi timpurii si
semitimpurii. Insamintarile nu trebuie grabite, dar trebuie realizate in timp scurt. La porumb si floarea-
soarelui se recomanda densitati mici de 40 000 - 45 000 plante/ha. Combaterea buruienilor prin prasile si
prin lucrari de erbicidat sunt masuri importante pentru ca acestea sa nu intre in concurenta pentru apa cu
plantele de cultura. Nu se vor iriga ogoarele ci numai samanaturile cu 200 mc/ha.
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE
AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

SUBIECTU
L:
„Tehnologia
administrarii ingrasamintelor”
A ELABORAT: Danila Vlentin
ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

 GRINĂUȚI, 2021
Administrarea îngrășămintelor organice constituie unul din factorii cei mai
importanți ce asigură recolta. Fermierii, prin activitățile pe care le desfășoară,
trebuie să urmărească asigurarea unor cantități optime de hrană pentru
microorganismele din sol, dar și plante, fără a produce pagube mediului.

Perioadele când se aplica îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de

diferite condiţii:

● cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a

maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării;
● în fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi rezultată în timpul iernii,
trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie;

● să fie evitată aplicarea lor în perioadele de extra-sezon (în afara fazelor de

vegetaţie activă), care variază în cadrul ţării, depinzând de condiţiile climatice
locale, între lunile octombrie şi februarie, perioada maximă fiind specifică pentru
zonele umede şi reci, în care sezonul de vegetaţie începe mai târziu. Sunt permise
excepţii de la această regulă generală acolo unde planul de management
stabileşte ca împrăştierea îngrăşămintelor organice se poate realiza de-a lungul
perioadei de extra-sezon, fără riscul de producere a poluării apelor sau unde sunt
condiţii meteorologice excepţionale; să fie evitată aplicarea lor în perioadele de
extra-sezon (în afara fazelor de vegetaţie activă), care variază în cadrul ţării,
depinzând de condiţiile climatice locale, între lunile octombrie şi februarie,
perioada maximă fiind specifică pentru zonele umede şi reci, în care sezonul de
vegetaţie începe mai târziu. Sunt permise excepţii de la această regulă generală
acolo unde planul de management stabileşte ca împrăştierea îngrăşămintelor
organice se poate realiza de-a lungul perioadei de extra-sezon, fără riscul de
producere a poluării apelor sau unde sunt condiţii meteorologice excepţionale;
● în anumite areale, în special pe soluri subţiri, dezvoltate pe calcare, există pericol
iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local, întotdeauna
acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice în
astfel de areale;
● condiţiile meteorologice, starea solului şi a resurselor de apă care fac ineficientă
sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren şi trebuie luate măsurile
necesare pentru evitarea poluării apelor (recomandările Institutului Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului).

● Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului ( prin

aratură cu întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe
timp noros şi cu vânt slab. Pe măsura ce gunoiul se împrăştie, terenul este arat cu
plugul, care-l amestecă şi încorporează.
● Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi
în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci
şi în regiuni umede. În zonele mai umede se poate administra şi primăvara.
● Pierderile de amoniac în funcţie de momentul de încorporare a gunoiului în sol
(după Cele mai bune practici de management din Ontario).

●
Se va evita administrarea gunoiului, ca și a oricărui tip de îngrășământ, pe timp de
ploaie, ninsoare şi soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu
zăpadă. În plus, nu se recomandă să fie aplicate dacă:

● solul este puternic îngheţat;

● solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor drenuri
sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură.
Pentru a avea un plan cât mai bun de management al îngrășămintelor organice
administrate trebuie să:
● analizaţi probe reprezentative de gunoi, stabilind conţinutul lor în elemente nutritive;
● folosiţi echipamente adecvate pentru distribuire pentru a nu degrada solul mai ales
în cazul aplicării primăvara timpuriu;
● calibraţi echipamentele de distribuţie a gunoiului exact pentru doza pe care doriţi
să o aplicaţi;
● încorporaţi rapid gunoiul în sol (imediat după împrăştiere), injectaţi-l direct în sol
sau aplicaţi-l în benzi chiar pe rândul plantelor;
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE
AL REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL „GHEORGHE RĂDUCAN”
DIN S. GRINĂUȚI, R-NUL OCNIȚA

SUBIECTU
L: „Metodele
de deplasare
a agregatelor
agricole”

A ELABORAT: Danila Valentin

ELEVUL GRUPEI MA – 18/4

COORDONATOR: Grosu Ion

 GRINĂUȚI, 2021

Metodele principale de deplasare a agregatelor agricole

Metodele principale de deplasare a agregatelor sint urmatoarele:

-Metoda de deplasare in parti ( fig 3,a ) reaalizata prin intrarea agregatului agricol pe parcela prin
partea laterala a acesteia

fig 3,a

- Metoda de deplasare la cormana ( fig 3,b ) realizata prin intrarea

agregatului agricol pe parcela prin mijlocul acestea.

fig 3,b

-Metoda de deplasare in suveica ( fig 3,c ) realizata prin deplasarea

agregatului dintr-o parte in alta a parcelei,executind la capete intoarceri cu bucla.

fig 3, c

-Metoda de deplasare in diagobala ( fig 3,d) realizata prin deplasarea agregatului agricol dupa
directia diagonalei principale a parcelei.

fig 3, d

-Medoda de deplasare circulara ( fig 3 ,e) realizata prin deplasarea agregatului paralel cu toate
laturile parcelei,fie cu intrarea prin mijlocul
fig 3,e

parcelei,fie prin partea laterala a acestea.