FINALITĂȚILE EDUCAȚIONALE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PREȘCOLAR ȘI PRIMAR DIN ROMÂNIA

“Finalitățile educației reprezintă orientările asumate la nivel de politică a educației în
vederea realizării activității de formare-dezvoltare a personalității umane conform anumitor
valori vizate în proiectarea sistemului și a procesului de învățământ “(Cristea, 1998, p. 167).
Definirea finalităților are semnificația unei triple interogații cu privire la:
a. cerințele, trebuințele și exigentele societății;
b. cerințele, trebuințele și aspirațiile individuale;
c. progresele în domeniul cunoașterii și acțiunii umane, ale științei și tehnologiei și
corespunzător acestora, ale cerințelor de cunoaștere ale societății și individului.
Astfel, se pot distinge două categorii fundamentale în numele cărora acționează sistemul de
Învățământ :
Finalități umaniste-cu semnificație individuală sau centrate pe individ, ce vizează formarea și
dezvoltarea individuală a personalității armonioase și finalități sociale- cu semnificație socială,
care privesc dezvoltarea tuturor domeniilor vieții sociale (social, economic, cultural), susținerea
progresului întregii societăți.
Finalitatile educaționale pot fi configurate pe diferite niveluri de generalitate. Raportate la
sistemul de învățământ se indentifica cel puțin trei niveluri : idealul educațional, scopul și
obiectivele
Cadrul actual de reglementare este orientat de promovarea unui învăţământ orientat pe valori,
creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe
fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate,
conform LEN 1/2011, Art. 2 (1). De asemenea, idealul educaţional al şcolii româneşti constă în
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii
autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea
personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în
societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii - LEN 1/2011, Art 2 (3).
Curriculumul pentru educaţia timpurie a copilului de la naștere până la 6 ani se
fundamentează pe un set de finalităti formulate în documentul de politici educaționale Reperele
fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M 3851/2010). Acest
document reprezintă un set de enunțuri care reflectă așteptările privind ceea ce ar trebui copiii să
știe și să fie capabili să facă. Aceste așteptări sunt definite pentru a sprijini creșterea și
dezvoltarea normală și deplină a copiilor de la naștere până la intrarea în școală. Conform
documentului menționat, finalitatile educației timpurii au în vedere o abordare holistică, vizând
cele cinci domenii ale dezvoltării copilului:

1. DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTATEA ŞI IGIENA PERSONALĂ– cuprinde o gamă

largă de deprinderi și abilitați (de la mișcări largi, cum sunt săritura, alergarea, până la
mișcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea
senzorială, alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igiena personală, nutriție,
practici de menținerea sănătății și securității personale. Acesta cuprinde două subdomenii:
 Subdomeniul: Dezvoltarea fizicã ce cuprinde la rândul sau abilitățile de motricitate
grosieră, abilitățile de motricitate fină și abilitățile senzorio-motrice;
  Subdomeniul: Dezvoltarea sănătății și igienei personale ce cuprinde la rândul său
promovarea sănătății și a nutriției, îngrijirea și igiena personală și promovarea
practicilor privind securitatea personală.
2. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ – vizează debutul vieții sociale a copilului,
capacitatea lui de a stabili și a menține interacțiuni cu adulți și copii. Interacțiunile sociale
mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși și lumea din jur. Dezvoltarea
emoțională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-și percepe și exprima emoțiile, de
a înțelege și raspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de sine,
crucial pentru acest domeniu. În strânsa corelație cu conceptul de sine se dezvoltă
imaginea despre sine a copilului, care influențează decisiv procesul de învățare. Acesta
cuprinde două subdomenii și anume:
 Dezvoltarea socială constă în achiziționarea abilitaților de relaționare cu alte
persoane (adulți și copii), să respecte și să aprecieze diferențele dintre indivizi,
diversitatea fizică și culturală și dezvoltarea comportamentului prosocial
 Dezvoltarea emoțională vizează îndeosebi construcția conceptului de sine a
copilului prin modul în care se percepe ca ființă unică, reacționează și
receptează/interpretează reacțiile/trăirile emoționale ale celorlalți în interacțiunile
pe care le stabilește cu aceștia, dezvoltarea emoțională vizează dezvoltarea
capacității de autoreglare a propriilor trăiri emoționale, precum și capacitățile
copilului de a recunoaște, exprima și înțelege trăirile emoționale atât ale sale cât și
ale celorlalți și de a le raspunde adecvat și dezvoltarea expresivității emoționale.
3.  ATITUDINEA ÎN ÎNVĂȚARE – se referă la modul în care copilul se implică într-o
activitate de invătare, modul în care abordează sarcinile și contextele de invătare, precum
și la atitudinea sa în interacțiunea cu mediul și persoanele din jur, în afara deprinderilor și
abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. Acesta cuprinde
următoarele subdomenii:Subdomeniul:
 Curiozitate și interes;
 Subdomeniul: Inițiativă;
 Subdomeniul: Persistența în învățare;
 Subdomeniul: Creativitate.
4. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI
SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii,
sintaxei, dar și a înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilitați de
ascultare, comunicare orală și scrisă, nonverbală și verbală) și preachizitiile pentru scris-
citit și însoțeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. Acesta cuprinde
următoarele subdomenii:
 Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului și a comunicării cu următoarele aspecte
specifice: dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere și dezvoltarea
capacității de vorbire și comunicare
 Subdomeniul: Premisele citirii și scrierii ce cuprinde următoarele aspecte
specifice: Participarea în experiențe cu cartea, cunoașterea și aprecierea cărții,
dezvoltarea capacității de discriminare fonetică, asocierea sunet-literă,
conștientizarea mesajului scris/vorbit, însușirea deprinderilor de scris, folosirea
scrisului pentru transmiterea unui mesaj.
 5. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII – a fost definită în
termenii abilitații copilului de a înţelege relațiile dintre obiecte, fenomene, evenimente și
persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablitatile de gândire
logică și rezolvare de probleme, cunoștinte elementare matematice ale copilului și cele
referitoare la lume și mediul înconjurător. Acesta cuprinde următoarele subdomenii:
 Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme;
 Subdomeniul: Cunoștinte și deprinderi elementare matematice, cunoașterea și
înțelegerea lumii ce cuprinde activități elementare matematice și cunoașterea și
înțelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spațiul, metode științifice),
Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor
aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în accord cu particularitățile sale de
vârstă și individuale
Educația timpurie asigură intrarea copilului în sistemul de învățământ obligatoriu (în jurul
vârstei de 6 ani), prin formarea capacității de a învăța. În acest context, finalitatile educației
timpurii, vizează o serie de aspecte, care se constituie în premise ale competențelor-cheie
formate, dezvoltate și diversificate, pe traseul școlarizării ulterioare :
• Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul
propriu și de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia.
• Dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții și cu mediul pentru a
dobândi cunoștințe, deprinderi, atitudini și conduite noi;
• Încurajarea explorărilor, exercițiilor, încercărilor și experimentărilor, ca experiențe
autonome de învățare;
• Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive;
• Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștinte, capacități, deprinderi și atitudini
necesare la intrarea în școală și pe tot parcursul vieții
Documentul de politici în domeniul educației timpurii reprezintă un reper în elaborarea
sistemului de standard privind resursele umane, serviciile oferite și politicile publice privind
educația, îngrijirea și protecția copilului de la naștere până la intrarea în școală.
Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă
reglatoare a Curriculumului național. Acesta descrie așteptările exprimate față de elevi la
sfârșitul învățământului primar, al învățământului obligatoriu şi al învățământului preuniversitar,
prin raportare la: cerințele exprimate în Legea educației naționale, în alte documente de politica
educațională și în studii de specialitate; finalitățile învățământului; caracteristicile de dezvoltare
ale elevilor.
Dezvoltare cognitivă-Operarea cu reprezentări matematice elementare; Utilizarea de
informații despre mediul înconjurător și lume, prin observare, manipulare de obiecte și
investigarea mediului - Manifestarea curiozității pentru explorarea mediului natural și social -
Manifestarea interesului pentru utilizarea tehnologiei, conștientizând modul în care acesta
îmbunătăteste și afectează viața
 Dezvoltare socioemotională-Implicarea adecvată în interacțiuni cu adulți și cu copii, prin
manifestarea de inițiativă și aplicarea unor reguli simple de comunicare și relaționare -
Conștientizarea schimbărilor care se produc în sine și în mediu, prin identificarea unor diferențe
și similarități - Acceptarea unor responsabilități în cadrul diferitelor grupuri de apartenență -
Identificarea elementelor de bază privind identitatea personală (nume, vârstă, gen, aspect fizic,
data și locul nașterii, adresa de domiciliu) - Exersarea capacității de control al trăirilor
emoționale, pozitive și negative - Recunoașterea și împărtășirea trăirilor/emoțiilor proprii în
relația cu ceilalți, în forme diferite
Dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale-- Participarea în mod regulat la activități
fizice variate (jocuri de mișcare, alergare, dans, jocuri sportive) - Utilizarea motricității fine a
mâinilor și degetelor în contexte variate de activitate - Utilizarea conștientă a simțurilor în
interacțiunea cu mediul - Manifestarea autonomă a unor deprinderi de păstrare a sănătății și a
igienei personale - Respectarea regulilor de comportament și de securitate personală în diferite
situații.
Dezvoltarea limbajului și a comunicării-Exersarea capacității de pronunție corectă a
sunetelor, cuvintelor - Identificarea/recunoașterea unor sunete, litere, cuvinte; punerea în
corespondență sunet-literă - Formularea de mesaje simple în comunicarea cu ceilalți, cu
respectarea unor reguli de bază de exprimare corectă - Manifestarea interesului pentru a asculta
povești sau a povesti, respectând succesiunea evenimentelor - Manifestarea interesului pentru
cărți și pentru citit.
Dezvoltarea capacităților și atitudinilor în învățare-Manifestarea curiozității și interesului
privind schimbările/fenomenele/evenimentele din jur, pentru a experimenta și învăța lucruri noi -
Manifestarea inițiativei în interacțiuni și activități - Demonstrarea capacității de concentrare și
persistență în realizarea unor activități de învățare - Manifestarea creativității în jocuri și
activități zilnice.
Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe formarea
competențelor cheie, iar curriculumul național pentru învățământul liceal este centrat pe
dezvoltarea și diversificarea acestor competențe. Pornind de la această premisă, profilul de
formare al absolventului de învățământului primar este structurat pe baza a 8 competențe cheie,
care reprezintă un ansamblu de cunoștinte, abilitați și atitudini necesare oricărei persoane pe
parcursul întregii vieți:
1. Comunicare în limba maternă:
 Identificarea de fapte, opinii, emoții în mesaje orale sau scrise, în contexte
familiare de comunicare;
 Exprimarea unor gânduri, păreri, emoții în cadrul unor mesaje simple în
contexte familiare de comunicare ;
 Participarea la interacțiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea
unor probleme de școală sau de viață;
2. Comunicare în limbi străine:
 Identificarea de informații în limba străină în mesaje orale sau scrise
simple, în contexte familiare de comunicare;
 Exprimarea unor păreri și emoții în cadrul unor mesaje scurte, simple,
scrise și orale, în contexte familiar;
 Participarea la interacțiuni verbale simple în contexte familiare de
comunicare;
3. Competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii(B):
 Manifestarea curiozității pentru aflarea adevărului și pentru explorarea
unor regularități și relații matematice întâlnite în situații familiare (A);
 Formularea unor explicații simple, utilizând terminologia specifică
matematicii (A);
 Rezolvarea de probleme în situații familiare, utilizând instrumente și/sau
procedee specifice matematicii (A);
 Realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în
vederea atingerii unui scop (B);
 Realizarea unor produse simple pentru nevoi curente în activitățile proprii
de Învățare, cu sprijin din partea adulţilor (B);
 Manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un
mediu curat (B);
 Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament
responsabil în raport cu mediul (B);
4. Competența digitală:
 Utilizarea în învățare a unor funcții și aplicații simple ale dispozitivelor
digitale din mediul apropiat, cu sprijin din partea adulților;
 Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de
învățare;
 Respectarea unor norme de bază privind siguranță în utilizarea a
dispozitivelor, aplicațiilor, conținuturilor digitale și pe internet;
5. A învăța să înveți:
 Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru
înainte de începerea unei activități de învățare;
 Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru;
 Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăța, activa cunoștinte
anterioare și înregistrarea de informații;
 Concentrarea atenției, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea
corespunzătoare și verificarea propriei activități;
6. Competențe sociale și civice;
 Manifestarea interesului pentru autocunoaștere;
 Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte
cotidiene;
 Asumarea unor roluri și responsabilități prin participarea la acțiuni în
contexte de viață din mediul cunoscut;
 Recunoașterea și respectarea diversității (etno-culturale, lingvistice,
religioase etc.).
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat:
 Manifestarea curiozității în abordarea de sarcini noi și neobișnuite de
învățare, fară teama de a greși;
 Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament
în realizarea unor obiective, inițiativă, creativitate, cooperare cu ceilalți
 Identificarea utilității unor meserii/profesii pentru membrii comunității.
8. Sensibilizare și exprimare culturală:
  Recunoașterea unor elemente ale contextului cultural local și ale
patrimoniului national și universal;
 Exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin
explorarea mai multor medii și forme de expresivitate;
 Participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare)
organizate în scoală și în comunitatea locală.

Cele opt competențe cheie recomandate de către Parlamentul European trebuie privite în
ansamblu și nu izolat, fiind un construct complex cu multiple relaționări și întrepătrunderi,
consonante cu societatea interconectată din care cetățeanul european face parte. (Institutul de
Științe ale Educației, 2015).
Învățământul primar funcționează după următoarea organizare și anume clasa
pregătitoare și classele I-IV, având o durată de 5 ani. Curriculumul pentru învățământul primar
asigură continuitatea experiențelor educaționale oferite de grădiniță, permite școlarului mic
acumulări cantitative și calitative, stimulează curiozitatea epistemica a elevilor, inițiază elevii în
discipline umaniste, științifice, artistice oferind accesul la o cunoaștere superioară.
Clasa pregătitoare este considerată o tranziție între cele doua lumi, educația preșcolară și
cea școlară, în măsură în care au definite propriile obiective, reușesc să confere specificitate
activităților formative și modului de evaluare a progresului copiilor. Conținutul clasei
pregătitoare sunt formate din activități specific gruper pregătitoare din grădiniță combinate cu
primele elemente din domeniul disciplinelor de învățământ ale clasei I.
Clasele I-IV asigură formarea inițială de nivelul I a tuturor elevilor, formarea personalității
acestora potrivit ritmului lor de dezvoltare, înzestrarea lor cu acele cunoștinte, capacitate și
atitudini care să le stimuleze creativitatea, să le permită utilizarea limbii române și a limbii
materne în diferite situații de comunicare, folosirea conceptelor specific domeniilor de
cunoaștere, participarea la viață socială și să le formeze instrumentele necesare pentru
continuarea educației pe tot parcursul vieții.
Programele școlare pentru învățământul primar defines două niveluri ale finalitatilor
educaționale corelate disciplinei de studiu:
-Competențe generale-sunt rezultate ale învățării cu un grad ridicat de generalitate și
complexitate. Se referă la formarea unor capacități și atitudini specific și sunt urmărite de-a
lungul mai multor ani de studiu.
-Competențe specifice – sunt derivate din competențele generale, specifică rezultatele așteptate
ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe și de cunoștinte de la un an de
studiu la altul.

Bibliografie:
1. Institutul de Științe ale Educației. (2015). Repere pentru proiectarea și actualizarea
curriculumului national. Document de politici educaționale. Găsit la adresa:
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Repere-pentru-proiectarea-si-actualizarea-
curriculumului-national-versiune-de-lucru-decembrie-2015.pdf
2. Ionescu, M. (coord.)(2014). Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a
copilului de la naștere la 7 ani. București: Editura Vanemonde.
3. Pânișoară, I.-O. & Manolescu, M. (2019). Pedagogia învățământului primar și
preșcolar.  Vol.I. Iași: Editura Polirom.