Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N1ICTE5.® rS
ug)f,ilg 'o ueqox 'rp
((
luall lntuaruopun,{ ls
rurus!pu3Druo4)aru
3ItIIff,Tf,
Tllduof
ZI' 3rlau8?tuoJl3ola InJoleJS
80i olSeounJ es oro,^.eu ul eJ€c InuelerJd rS IJBJeFV-lnruO
s0I rn]ncJo, eoJsprqcuJ
s0I njunliuoc plmtaj'g
96 mpldecuoc BeJelse;,
E6 e{cnpuoc sp dr1 nou u6g
L8 erSolomau ul oluemcqns
,8 grepdodeu eiugtS
I8 giay, alapliuapd'V
6L .tornlnwqs lnluatnS B-II B EolJEd
ZL elrunrsJe^eu
OL InIeunquJ
69 lnlnlnDJtu,t InuLaas' t
t9 qleE[eale$cr4celg
99 eseo^-rou
elrunlxeuo3
8' Io4uoc ep oruelqoJd
EV rr.rslSe:c aleursruecery
t? Dwa$vlq fi puol"rqutg'7
7C
LC elBlrleeJ lrue^ep }!ul u61
0€ m1nso Inle^ru el rrrpcepurl lnceSg
9Z DZnpaW ap8ugs ti n"rptg a1a7adn3
C7
LL natotaua&at ti oata1*atS I "a1rrd
LI rauD 0aunlsltilord iatotnpo4ul
L ;rpuni1ntr41
saudn)
12 Corpul electric
cunoEtinfe medicale, dar qi speriat de faptul cA eram neputinciogi in fala acestei Filosofia
infec!ii. Remediul Tehr
Cineva care nu a trdit in timpul tranziliei nu poate s[-qi inchipuie tratament valid
amploarea schimbdrii aduse de penicilin[. O boal6 care avea o ratS de viaf6, faptul ch
mortalitate de aproape 50%o, care ucidea aproape o sutd de mii de americani pe substanlele po1
afl, cate afecta gi bogafii, gi s[racii, gi tinerii, gi bdtr6nii, qi impotriva c[reia nu astdzi, dupa atA
aveam nici o aplrare, putea acum sI fie vindecatd cu succes ?n cAteva ore, doar deosebite, inca
cu o lingurila de pudrd alb[. Cei mai mulli dintre medicii care absolviserd substan{5 chim
medicina dup[ 1950 nu mai vdzuserd niciodat[ pneumonia pneumococic6 ?n sindtoase. Tot
crizL. corpului sau inl
Deqi penicilina a avut un impact profund asupra practicii medicale, ajuns sd accept
impactul s6u asupra filosofiei medicinii a fost qi mai puternic. C0nd Alexander sau un gold fabr
Fleming a observat, in 1928, cd. o infestare accidentald cu mucegaiul sau chiar mai
Penicillium notatum i-a ucis culturile de bacterii, a fdcut cea mai importanti bionic a fbst ur
descoperire a medicinii qtiinfifice. Bacteriologia gi sistemul sanitar eliminaserd omul este o sim
deja marile focare. Apoi, penicilina qi antibioticele rcnlJtate din ea au invins Cineva ca
ultimul ucigag invizibil. sau cineva care
Medicamentul a incheiat seria schimb[rilor in medicin[, care incepuserd dat qanse de su1
sd capete din ce in ce mai multd for![ inci din secolul XIX. inainte de acea noi valve cardii
perioad[, medicina era o arlil. Capodopera - leacul - era rodul voinlei fel ca majoritar
pacientului combinate cu intuifia si priceperea medicului care folosea remedii umanitatea me<
adunate in urma aplic[rii repetate a metodei incercate-eroare. in ultimele doud viala ar fi sfAntr
secole, medicina s-a transformat intr-o Etiin!6, mai exact in aplicarea unei se auto-vindeca
singure Etiinfe, biochimia. Tehnicile medicale au ajuns s[ fie testate pe baza via{a ca pe o mr
conceptelor actuale ale biochimiei la fel de intensiv cum sunt testate pe baza ii pasa de pacit
rezultatelor 1or empirice. Tehnicile care nu se potrivesc cu aceste concepte medicul s6u sau
chimice - chiar dacd par s[ funclioneze - sunt abandonate, fiind considerate Din cauzr
pseudoqtiinlifice sau chiar frauduloase. adevdratd cump
In acelaqi timp Ei prin aceeaqi metod[, viala ins[qi a ajuns s[ fie definitd viitor in care to
ca un fenomen prir chimic. Toate incerc[rile de a descoperi sufletul, scAnteia fals6. Bolile d
vitald, acel,,ceva" subtil care diferen[iazd fiinfa vie de materia frrdviatd, at accidentele r.'as,
eguat. Am cdpdtat din ce in ce mai multe cunoEtinle despre activitatea inlocuit bolile i
caleidoscopicd din interiorul celulei gi am ajuns sI privim vi4a ca pe un calitStii ei. Cc
ansamblu de reacfii chimice, incredibil de complex, dar care nu se deosebeqte inaccesibil6 ca
ca proces de reacliile simple pe care le-am invlf at la ora de chimie. A p[rut distrugd econoil
logic s[ tragem concluzia cd afecliunile corpului nostru chimic se pot vindeca dovedit a fi nist
cel mai bine prin administrarea antidotului chimic potrivit, la fel cum apoi cdutdm d
penicilina a eliminat bacteriile invadatoare frrd sd afecteze celulele umane. simptomelor. in
Cit[iva ani mai tdrzil, descifrarea codului ADN a p[rut cea mai solid5 dovad6 pemit sb-l plat<
a faptului cd viafa are o bazd chimic6, iar spirala dubl[ a devenit unul dintre mulli au abandr
cele mai fascinante simboluri ale erei noastre. Aceasta p[rea dovada supreml preEtiin{ifice. ci
a faptului cd am evoluat timp de patru miliarde de ani, suferind modificdri pulin pune acct
moleculare accidentale, dar principiul care ne-a ghidat, adic[ propriet[]ile inerenti de recu
atomilor, a rdmas neschimbat.
'rrmleu e eJeJednceJ ep ElueJeur eligler:dord g:rr
eiro; ed ri e{uarrerd tuerced rS crpeu er1ulp eriela.r ed pluecce eund urfnd IIPoglpotu puli:-l:
gluoJdns EpE \rrp
Iec JBp 'ret8o1ouqe1 ele olseJ elefelu?Ae eesopz gzeelq8eu erec 'ecg{u1p*erd
'ec4sr1oq turcrpetu reun BeJeoAeJ uJ gleJcesuoo surorpeu leuopueq€ ne rilnur eJlurp Inun lru: \.:
oJeo uJ 'plecrperu srue+ozrqos ep IeJ un lsoJ e ln1ellnzoU 'gcseel?ld l-ps lruued Epe^op Eprios r.L-
rS1 e.rec rec ed trBuerIB e-r 'ropiuerced 1e eg ES ool u1 'roleuroldrurs
elurp flnru 'euelun alelnl::
lE lezuJearrtzop 1nluetuewn JeI 'luerueleJl nou rm rieredsrp urqlngc rode tunS IeJ el 'll \.i
lgleog pnou o pceo,r.ord nlzrgl r?ru eJec 'lmilgt Enop nc rrqps elSru g e lrpe^op €cepur^ lod as r:.
ne-s e4s€ou eleluerueler1'uo e11nru eC 'alelueprcco Jolel€ls eruouoce 93ru1sry lruPd V 'oILUIQ,I -'
Es Jerqc piurueure umce rS ec€Jgs eleueosred nr1ued q1€pororu eo plrqrseooeur olsoqasoep es nlr
re{u o-}ncq} ne otuaporu rrurcrpeu sF elrqrpeJcur elrJnlso3 're rriglgec un ed €J €iEr \ i-
ru rB rrien re rueur6np rJeru reru rec lruelep ne rS eseoriceJur elrloq lrncoluJ Be]8]rArlce erds:r
ne - egedep leur e6e rS 1ruec1n 'eeunrsuegedg 'etrtt1te'e.relncsel eleluspro3e n3 'Eier^ EIPI eu:
'1ruecuec 'ezoJelcsorrepe 'proc ep eprnc?lu * elrleJeuo8ep e111og 'psleg €ralugcs '1nla11ns
g B lrpelop e-s '11mu r€ru r?Jl rol rS riolpugs rJ JoA rruoueo riol erec uJ rolrrl E}|u$ep e!I qs sur
un ep gle8al 'lligllueun ElncqJ eounrsruord 'pcrEolouqel pugdurnc gwry^epe
o-Jlur trrnc" rupgu eu 'repr eleun puopueqe € Burorperu Vc gznec urCI el€JoprsuoJ purrj
'le uJ eJepeJsul eJB nes ngs Incrpeur eldecuoJ ols3r. r
eceyd 11 rnlnluerced Ecep nes 'tecgru elSeounc II gc€p nes luerced ep psed 11 ezaq ed 31Els3l l'.r
rnlncrperrr psep gzeoluoo reru nu Eo purueesug 'pcrurrqc eugurieur o ed ec eien ezvqad elElspt::,
Iupler1 pceq 'pi-rog gls?ece epqosuoc e ru1ued n8e1u.r1s ep nes ecepurl-olne es reun EeJESrldE Lli
e ep rnlnluened e eudord eirog ep eroleu else nN 'Eclun nBS ElrrgJs t7 rc ejew Enop alelurlln ul
gc llepl eriuele Ep nu er8o1ouq4 ed glezeq eurorpey{ 'rrurorpau €e}€}ruerun rrperueJ Essoio-l :
:lrqeturlseut ierd un ]nAB e elseoce rS 'uuedocsep Jolrou eelegroleu ec IeJ reiuro^ Inpor El:
el'teg. 'el8o1ouqq ep esnp€ elrrcgeueq eSeu eelnd e,r nu 'ecerpJ?c oAIBA rou BecB ep elur€ul \
reun plrJolep rue exez IE4 reru eA ?c lelJ:e e otec.lep 'ernienerdns ep esue6 1ep pJasnde3uJ arEIi
ne-s r nu yerirur erruE3 luarced rnun rrrloo urp eelrrud tlra;1t e eJec elourc nes
eseorice;ur sur,\uJ ne ee urp :
IIoq op elns Jolle e rS reruoruneud lnurlcep lnzp e eJec €Asur3
'loqoJ un else urerdns qJesEullurla rEliui:
Inuo rcun1e 'qcrurrqc errgurSeru p1du4s o else Intuo
EOeC 'pulTrcrued sp lecorrord rnlruuserznlue e glemleu eeJurrun ]soJ e cruorq Elueuodrur rEur i;
ruo rnun eeepl 'epedoJ ep IeJ el gzeezn es nu Ec rulued 'unq leru Jerr{c nes - ]nr€8e3nu n3 Ei
1n1uu€rro ec ung ep IeJ BI e1se uogel rS pqeprxour leio urp lecrrqeJ ploS un nes
ropuexelY pu9l
crlseld urp gcerpJec ?AI?A o '1e1ue1dsuer1 rqcrurJ un ?c eoepr eidecce ps sunle 'electpetu IrJrltE-:,
e erSolouqal ug eiurperc .rer 'elercgrpe elueruele nc Jol rurncopl nes rnpdroc
ropmlcruls 1pq;ude.r 1{depe }rualep ne r8;rurqc rilnur reur tol 'eseo}gu?s uI E3rcoJolxnsuc
1
elolnloo ezolco1e ps EJEJ eu8qeru olalnlm oprcn eA erec 'gcnurqc qiuelsqns EJesr,\losqB aJE-1
o g BA recuec rulued Inceel pc esrurerd e1 ep elSeurod es gcul 'elrqesoep Jeop 'eJo eA31Et u
etetqlzel gJgJ lilnrleqc rrelop ep eu€orlru rS erelecrec op lue erigle gdnp 'rzglse nu ereJPc €,\Ulodii
gS ;e1q3 '€erepel nc etnJe4 lsoJ ne eleot - nlpeur urp otuenlod eleiuelsqns ed ruecueuc op rr
'1e1uuu rS crzg eJepel ep lcrmd urp crun else luerced eJ€ceg gc plde; 'gier,r ep ?ler o ea \E
ep Inlqs 'eo.rec6rur'eriulnu'uriue,rer6 'ellrmricege e1eo1 ru1ued prT"A luetuele4 emdqcul ri-gs a
lnm8urs nes unq rew Iec lruelep ne eloluaru?3lpentr 'crSolouqe; Inrpeuog
ug eiurperc lsoJ e ocr{urqc rrurorpeu Inseo3ns ep plereue8 €Uosolrd Iolse3e BieJ ul rSrrr:
6I laLtD Dauntstruord ;aD)llporluJ
'rlmleu e oJeJednsoJ ep EluaJour epiglar:do:d plp
eirog ed ri eriue.terd luerced rS crpeur e4ulp eriele.r ed lntuecce eund urind rJEsgrporu puuplr
qure:dns €pe \op
Iec Jep 'rer8o1ouqe1 ale oleoJ a1efe1ue,,re Eesepe gzealqBeu eree 'ecgriurrlSerd
'ecrlsrloq turcrperu reun eeJeoAeJ ur E]€Joesuoc Burorpeu leuopueqe ne ripur eJlurp Inun lrue \
eruc ur 'plecrperu oruo4ozqcs ep IeJ un trsoJ s Inlul1nze6 'pcseel?ld I-qs tprued 9p€^op Ppiios rEr-r
rSg erec reo e4urp ripur ed leuerl€ e-r 'ropiuerced 1e eg ES col ug 'roleuroldrurs
'ouerun alslnlal
Ie lezurctrJnzep ln1uoure$n mI 'luotuele4 nou un 1ieredsrp ruglnqc rode urns I3J el 'tr \r-
lgleoq Enou o gceo,tord nVrVT reru ereo 'pn6lfl qnop nc rrqgs e16ru g € lrpe^op ecaput^ lod as rr
rc-s er1seou elelueru€]€r1'uo e11mu eC 'elelueprcoo Jololels erruouoce E8n4slp truEd V'orurrqr :
Es Jerrlc piqueure unce rS ocerps eleueosred ru1ued Eleporcru ec Elrqrsecceur elSeqesoep es nu
Ieru o-lncgJ ne etuepotu Irurcrpeu el? elrqrpeJour elrJnlso3 're rriplgec un ed ec eiur.r
re 16 r{en re rueur6np rJeru rerrr rec lruelep ne rS eseoriceJur olrloq }rnoolur BelellAIlJE e:d-sa
ne - egedep Ietu eSe rS 1rusc1n 'eeunrsueped1q 'e1r4te'erelncsel elelueprcce ne 'piur.,t pJP+ Pue
'1ruecuec
oezololcsouape 'proc op elrJnc€le erolugcs '1n1agns
- slrleJous8ep alrTog 'ESIeJ
g B lrpelop e-s '1ptu letu lqr1 ro.t r$ rSolgugs g JoA rruerueo riol eruc uI Jotrrrl Ellugep 3g qs sul]
un ep q1e8e1 'rriglruerun plncq] eermrsruord 'pcrSolouqsl qugdunc gwryLepa
o-Jlur {unce tupge eu 'repr eleun }euopueqe e eurcrpeu gc gz$ec 11161 elEreprsuoJ prrrrl
'le uI oJapoJcul oJe nes ngs Incrpeur eldacuoc elseJe
eceld 11 tnynluerced pcep nes 'tecgur elSeounc IJ EcBp nes luerced ep psed 11 ezeqad ol€lsat tu
mpcrpetrr pcep gzeeluoc rerrr nu Ec qutueesul 'qcrurrqc eupurSuru o edet e1ett, ezeqed el€lsat a
u&W4 gceg 'gi"roy gls€ece epqosuoc e ru1ued rr8eluls ep nes Bcepurl-olne os reun ee;ecrlde ur
e ep rnpluolced e sudord efrog ep eroleu else nN 'gcrun nes ElugJ:s 17 rc eiert.. snop elelurlln uI
gc llepl e{ue1e Ep nu ar8o1ouq4 ed plezeq eurorpo1irtr 'rrurorpeu Be}€}ruerun rrpeueJ eesoloJ e
:Iqetuqseut ierd un lnle e elseece rS 'uuedocsep Jolrou eeleluoleu ec IeJ reiuro,r. Inpo,r Era
el'mO. 'er8o1ouq4 op osnpe olrrcgoueq e8eu eelnd ea nu 'ecerpJ?c eAIeA rou ?oce ep elureul
reun plrrol€p rle ecez lg:4ryluueLe^c Wlle e erex.rep 'e.rmieraerdns ep esueS 1ep presndecug aruS 'p
ne-s r nu leli1ul erruEo luerced mun rrqco urp usrmud fv&L e eJeo €Aeurc nes
eseo{ce;ur IIog ep elns Jo}le e rB reruoruneud lnurlcep fvgLe eJec €Aeur3 sur^ul ne e3 urp
']oqoJ un else ruerdns 1nruo tcunle 'gcnurqc eugurSeru pldulls o olso Intuo EJOSeUTLuTIO JElruU
E3eC[ 'Eurlrcrued ep leco,tord mlnus€rznJue € qleJn]eu €oJerrrJn lsoJ B cruorq eluepodur r€rlr E
ruo rnun eeepl 'epedeJ ep IeJ el gzeezn es nu gc rulusd 'ung reur Jergc nes - lnre8ecnu nr El
p1eur8lro ec unq op IeJ el else uogel ri yqeprxour yeio urp leclrqeJ plo6 rm nes rspuBxelv pugf
crlseld urp EcerpJeo EAIeA o '1e1ue1dsuer1 rqcrurJ un Ec eoepr eldecce ps sunle 'electpeu IIJI]f,l-I,
e et8olouqel ul eiurperc.rer 'elercgrg€ elueruele nc Jol rumco1ul nes rnlnd;oc
rolrrqcru]s lpprede.r llidepe lrue^ep ne r8.rrurqc rilnur reu lol 'eseolpups ug pcrcocoiunaud
elelnlm ezelceJe ?s ErR] eu8rTeur eleplec eprcn BA erec 'pcrurrqc giuelsqns gJasr^losqe 3JeJ r
U:
o BA Jecuec ru1ued Inoeel pc usrurerd e1 ep e16eu:od es gcug 'elrqesoep leop 'e:o €reluJ u
etallnzer qJRI rJelop ep eueor1rru rS erelecrec ep 1ue erigle gdnp 'tzglse nu ?reJpc u,rulodn
liplleqc
"eeropal no olnce4 lsoJ ne otreol nrpeu urp eluenlod eysiuelsqns ed ruecueruu ep r
15 re1q3 -
'plugur rS crzg eJepel ep tcund urp orun else luerced oJeceg gc ygdel'g1e1t, ap Pl€J o ua,\€
op Inlqs 'eerec$nu 'e1i14nu 'eriue,rer6 'eprmrics;e e1eo1ru1uad prTel luatuele4 erndrqcu3 rS-ES e
lnm8urs nss unq rerrr Ioc l1ualap nB eloluotue3lperN 'cr8o1ouqal Inrpeuleg
u3 eiurperc lsoJ e ecrturgc rrurcrpeu Insmcns ep qlereue8 €gosolrg reJSeoE eiug u1 rSol
6l lauD Daunrstluo.td ;aD)nporluJ
20 Coryul electric
Eqecul medicinii moderne a fost cauzat, paradoxal, de succesul ei care Chimia mecani,
atdt de uriag, incdt a eliminat orice abordare a medicinii ca art5.
ini(ial pdrea enigme ale vie!
Medicul nu mai este un vindecdtor dedicat care st[ la cdp6tAiul pacientului qi Chargaff, biocl
iqi foloseqte deopotrivi inima, mdinile qi mintea, el a devenit un funcfionar ADN-uluil qi a
impersonal in halat alb care lucreazd intr-un birou sau intr-un laborator. Tot dilerna noastr[
mai mulli medici nu mai inva!6 de la pacienlii lor, invatd. doar de la profesorii ,,Nici o alte qtiir
1or. Descoperirile din domeniul tratdrii infecliilor i-au convins pe medici de In contexl
propria lor infailibilitate qi au cimentat rapid credinlele lor, transform0ndu-le bun, eficient, in
in dogme. Procesele vitale care erau inexplicabile conform biochimiei actuale timp ajutdnd c6
au fost ori ignorate, ori interpretate greqit. Pe scurt, medicina gtiinlificS a incercdnd sd aflr
abandonat regula debazd a qtiinlei - revizuirea inbaza noilor informalii. Drept sd nu md las h
urrnare, lSrgirea constant[ a orizontului care a menlinut frzica atdt de actualS experimentelor.
nu a avut loc ?n medicin[. Premisele mecanice din spatele medicinii de astdzi ne-a deschis o n
srmt cele r[mase de la inceputul secolului XX, cAnd Etiinfa obliga religia bazatd Cercetiril
de dogme sE accepte dovezile evolufiei. (Faptul cd acest conflict s-a aprins din abilitatea unor
nou in prezent dovedegte cb nu putem c6qtiga lupta cu mentalitblile inchise). ?nlocui cu suc(
Progresele inregistrate de cibernetic[, chimia ecologicd qi nutrifional[ qi fizica experimente, de
solidului nu au fost integrate in biologie. Unele domenii, precum animale care nt
parapsiholo gia, at fost eliminate din start din cercetarea qtiinfific[ tradi1iona16. unele pbrli ale s
Chiar gi tehnologia genetic[, atdt de admfuatd in prezent, se bazeazd, pe nigte infelegere mai p
principii pe care nimeni nu le-a contestat timp de zeci de ani Ei care nu au posibilitagi in d
legiturl cu o perspectivd mai vastS asupra vie]ii. Este posibil ca Ei cercetitorii corpului uman-
medicali, care s-au limitat aproape exclusiv laterapia prin medicamente, sI fi viitor nu foarte
purtat ochelari de cal in ultimii treizeci de ani. Partea a III-a.
Nu este de mirare, deci, c[ biologia medicalS are o viziune limitat[. descoperiri fun
Avem multe cunoqtinle despre anumite procese, cum ar fi codul genetic, durerea, vindec
funclionarea sistemului nervos in cadrul v[zului, miqcarea muqchilor, tehnologiei noar
cheagurile de s6nge ;i respirafia la nivel somatic qi celular. Aceste procese Eu consi<
complexe, dar superficiale, totugi, sunt doar instrumentele pe care viala le domeniul biolo
:utilizeazd pentru supraviefuire. Majoritatea biochimiqtilor qi medicilor nu se controleze gi sd
afl6 mai aproape de aflarea ,,adevdrului" despre viald fa[d de acum treizeci de aceste noi cunol
ani. Albert Szent-Gydrgyi, cel care a descoperit vitamina C, a aftmat: ,Noi modest6, cdci v,
recunoaqtem viala doar dup[ simptomele ei". Nu qtim aproape nimic despre auto-vindecare
funcfiile debazd ale viefii, cum ar h durerea, somnul qi controlul diferenlierii, urmltoarele pag
cregterii qi vindecdrii celulare. $tim foarte pufine lucruri despre modul in care Sper ca aceast[
fiecare organism iqi regleazd activitatea metabolici in cicluri aflate in armonie mai degrab[, sd
cu fluctuafiile Plmdntului, Lunii gi Soarelui. Suntem neEtiutori in ceea ce iqi indeplineasci
priveqte aproape toate aspectele conqtiinlei, care poate fi definitd ca acea
entitate axatd pe propriul interes cu ajutorul cdreia fiecare fiinld vie actioneazd'
pentru a mdnca, a supraviefui, a se reproduce qi a evita pericolul, respectdnd
niqte tipare, de la tropismul organismelor unicelulare, p6nd la instinct, alegere,
memorie, invdfare, individualism gi creativitate, ptezente la formele de via![ !
Eru,in Clhargaff (I905-
la constatarea faptului c
mai complexe. Faptul ci ne punem problema cdnd sd scoatem un pacient,,de ref'eri la faptul cd numr
pe aparate" dovedeqte c[ nici nu qtim sigur cum sd diagnostic[m moartea. uniti(ilor de adenine esr,
pentru toate speciile, ch
( 11q mln-NCV €lirzoduroo pzerrcA pctp rerqo 'alucads ateol n-r1uad
r
91 rqelel else gln8er enu.rd po pzealndrts gln8e: gnop e rer 'gururl op ro1 riptrun lrugunu nf, IeBe alsa gu u:pe :p roltiplrun 'Beu?orx ur9Jrlsorr
lnrgunu rer 'gurzotrJ ap .rolriplrun Inlerunu nJ 1e3: alsa NClv ulp gnrurn8 ap roliglrun lrugunu EJ 1nldel e1 p:a;e:
as qln8e: eurrr6 (gu8:eqJ rn1 alrln6aA ri alurnu) alerrds alqnp raun elnl3nrts are In-NCV po rnln:de.; eerBtetsuor EI ep" luelced un l-ua
snp nE nrzrEt rerr orec qn8a: enop 1r:edocsap e Ig prerilsne.ur8lro ap lsrurqJorq lsol e (2002-S061)j1u3:eq3 uluE , pier.t ep elauroJ E
'ere8ele'1cur1sur e
puglcedser '1n1o:t
gzeeuotice e1n giur
eoce eJ pllugep r
'Eleoq op eJeqrle eA eu E3 €eeJe '€s BeunrsrrroJd Erseeulldopul rsl e, Beos uI uolnu:
gs €urcrpsru rsneJ eA r3unle erqy 'qw Bc re BeJBpJoge erAuIeJ 9s 'EqeJSop rslu eruouJe uI eleuE r
'rc orrurcrpour JgriurriS
IB IruelJeJsc ezenulurp nu Es erznlcuoc Elseece m JedS eJuc uI lnpou a:ds
'eien urldep od pleporrru e8eyeiul ruol nu Ec surluoc ne-ru ruI8ed oloJeotrguun 'rusriue:e3rp 1n1orl
ut wlueze.rd alel"llnzeu 'eleusruBSro e1eo1 uI Elsrxe eJec eJecepur^-olne erdsep Jrruru edeo
ep rrJelnd eisJ uI cselEd e4seou aure^z\eil elBol Ec sepe^ ruo^ rcpc 'plseporu roN" :leuilge e '
retu eurpnlpe o Eqle Es EuJopoul eurcrpsru Buruuelsp JoA eiurlsounc rou elsece ep r3ezro"u [unJE 3
EC Jeprsuoc 'eeueruese ec
'eJecepur^ ep In$coJd 3zelruu4s Es rs ezelo4uoc es nu Jolrorperu rS
gs rnFcrpeu elrrued Jo ele 'lz o-tluI 'rrmcrpelu 16 rel8olorq Frusrrrop ey eier,r erer ed a
uJ IdnloloJ Ieun 1nlndecul luns uueddcsap olsoce Eo Jeplsuoc nA esecord elseov 'l
'ecrlouSsuloJlcale e.rlsBou rerSolougel 'rolrqcSnu ea:eo
elrmcsrJ rS ripsul ilier^ eJnl€u 'aiurrlSuoc 'eerelSe.rc 'eerecepum 'eeremp 'crleua8 InpoJ i+
otrSolud oo eoec uI (B-AI e eeryd uJ esrrcsep) eyelueurepuqt uusdocsop 'ElelFull eunrzr.\
BI snp B rrier^ Ie cr4cele mlnlcads? eorolseounc 'leug ul 'B-III B Beusd
IS e-11 E eeqed uI e1eln3srp ]uns eJeJ rrrredocsep legpdepug oileoJ nu Jo]rrl g qs 'eluaueorperu
un-4uJ * eleJqsus^ reuBoloc B rs rrIUruI e eJBJeueSeJ ep rs Jerqc - uerun mlndJoc rrJolEJeJJoJ rS ec p
e eJereue?er ep eiueJeds el rS mlruoouec ruEtocrec Inrueruop uI Iiglluqlsod ne nu arec rS rue
rou BI 'es€oso eFmlc€JJ EcepurA es eJac u} rnlnpollI B ppurgoJd IeIu eJeEeloiul elSru ed pzeezeq e
o el 'ro lnpugJ 'snp e errJedoosep E}S?ecy 'so^Jeu rnlruuelsrs elB riJEd elaun 'gleuorirpe"rl pcgrir
"l
uI rcr4cele JolriueJnc eiuelsrxs :rrrn3€ Eugd lncsounc lsoJ s nu eJes olelurue runcerd 'rrueuop
rrierl Ie lcedse rnun eeJrJedocsep q snp ne '1 eepe4 uJ esrJcsep 'elueruuedxe ecrzg rS qleuoriul
olsosy 'osrulsrp lsoJ ne sJec rnlndJoc el8 {;pd elece sescns nc mcoluJ '(esrqcul eyiglrlelu
r6-e ep 'erpueurules oselurrue ?s cseJop eJec o4urp 'eleunue Joun eele]Illqe urp suude e-s ]JrUr
'rrrpreue8er eJdnse elueruusdxe ep erJes o n' ]ndecul ne eleru elrJglacJeC gwzaqer8rls-r eBrl
eaJrugap o4Ec el€c pnou o srgcsep e-eu
',,gieyv" ep lepl vplse ap rrulslpe
eJec plncsounc u4nd rBru eJelecJeo o BI l"drcru8d ure 'JolaluarurJedxe (leJlsv
EIBryJ€ 3p 191€ e3r,
pdrup 1ec1pep rue-rru rS sleuorirpel rolepoleru Inp^ ep l€nl sBI Eru nu ES lderq'rrieuuoJur J
<?4suou vym:n;u8t uI
lrSneJ ruv 'ecepurl lnlnd rue-r nu 'ec ep nge Es pugcJecuJ e gcgriurrlS eullp
rS rueturu eerop rI nu orec ed elrqemcur rToq nc yiuerced e^rigo puglnf" drup el€n]3€ rerurqsorq
urp eued eJeru o lnceJled Iue-IIAtr ']uezetd uI ]e]deccB Insues uI 'truercge 'unq ol-npuguuoJsuerl '
crpsru un lsoJ lu€ nN'soroJou un eJeprsuoc lod Eru 'Ien1ce Inlxoluos rrl ep rcrpeu ed sui.\
'..lugep eleod II nu eJuc ed lcarqo un nc Ednoo es nu giurrls plle d rcr51" ruose3ord el ep rE
:el8olorq oJdsep rucnl lruolErrun trelurge e pugc ]cBxe eueoJ ?4seou etuollp loJ 'JolsJoqel un-"
1elruruoJ e 'roleus8 Ilmlcru]s eoro8oloiul erlEc Inurup sqcsop e rS rlnln-Nqy reuoricung un ]rua
uJtllcruls urp Jolercq Inlspour lrredocsep e ema Inlsrumlcorq 'ge8.req3 rS rnlnluerced lnrp
ul^ug 'Jol rnFrpnls eelBc uI EJeueq o else 'luezetd u1 'rs rrien ele eru8rue 'EUe ec rrurJrpotu
Jolsece eeJeSeleiq ruluod I,tulod luerurulsul un else nu Ecrueceru €Iulq3 oJec r0 InsesJns at
lz lauD Dauntsrruold :ala)npollul
(:t u)
'066 I ul qlntulall uluod 1eqo51 rnlnrueld lr tealnel 'uecrxeur leunrldrp rS 1sl:sa '1sod un 1so; e (966 1-p 161 ) zc4 oL\elJO -
zZYdoll\Elro -
'''p^npplu ul PledorSu}
'euueop siec rerSJeue eiugrlrEs :eJpueluBles
0ai0tauaEar
6 (
,,s
a
nararsat)
I Beued
're6 'preousdns pj-ro; pleriuelod o rs,reuloq IruollJnur e4ul erecruruuoc ep elsc
o nes Jerpeuilelur un put4 Fcrpaur 'rnlncrperu ltvec u! rS 1gc 'mlquelcedlnzec
t4lgw 'gprngord giurperc ep ersls o Ezeeerx piurperc uud esrecepurn
'plelueprsco
?urcrpeu op allJoJo elaluerueleJl €c eluercge ep IeJ €l pulg '3un1 ueurel ed
€eJe3epurl ug rS elrlereue8ep JolrToq lezec uLrS pzeeuoricurg olo orec uJ Ilienlls
plslxe 'pgproqe n-4ed elsece eJlulp eun rcru soues uJ er nu eiur4S rSeq 'pueluods
eeJecepurl rS r{urru ee.relnd uud eerecepurl oer8eul uud eereceput. 'piurpetc
uud eerecepurl :erofeur eredrl ru1ed e r{eue.t }uns e1zo} rep 'rrnpour o}lntu
ur eleseoce g aleod qJeouelut eirog 'royloq Jomlry Wec u!'1e1r,r. nrdrcurrd
t6elece e4pc '.re1run'per1p lede rm no e]€zrrcnp$pq olusursle leurquoc nB
oleclpetu Joleuelsrs eeleluofeur Ec rUEAJ€sqo 'dur4 ul ruecJeo]uJ eu pce6l
'JelsrT rS rnelse4 rnl eleJereJo urp plepoep y6er
e nu ptuepotu eurcrpel4l 'pleoq plprnue o ep ele1ord eu 'rn1nd:oc e eged o rS
eJBolgcepuvr g1ue1d o nc Elercose'ele1tsz Elrumue o n?s lugJs lrumue un eJBc uI
'rqcel retu elaruelsrs ep eopr ec elSeqesoep ss nu;ep 'eueuelceq JolrToq eeJelen
u1 lerceds u1 'eunq ageoJ elellnzer eesepe Ep ruelsrs lsmv 'run{ceg:e reun e
auud o Jeop nes unrice3:e Blelgo ocepur./r ps eerelnd puglu eJeceg 'roprceuteg
elrJngsJ ed nels eJec rcru si-ro; ep l1ur uI urepsJc qtulqcs uy'elezrleleue?
eiroJ op leJlse Ieun eiuelsue p8esu elenlce orlseou eleiurper3
.EUOJ
p]ffiece €lilurls e ep elueJrp epoletu lnAB ru Eurcrpeu ep rlocS oleleJgrrmueu
tSep 'pcepurl eJac pleluour"pury EiJoJ pm8urs o elsrxe gs ered 'reyrurs
pouI q '[oq ep LmleJ e]lnu reru Jep 'e1e1pups ep IeJ mSurs un E]srxg
nznpaw apSuus
$ pryIH appdn)
nun
26 Corpul electric
din moment ce eqecul este de obicei atribuit lipsei de credin![ a pacientului, Totuqi, exi
aceast5 abordare medical[ a fost mereu o min[ de aur penku garlatani. CAnd a fi folosit. Au 1
existd bun[-credin![, acest tip de vindecare pare a fi o intensificare a efectului puterea minlii, r
placebo, care imbundt5leEte starea a circa o treime dintre subiecfi, care cred c[ inconEtient, invo
particip[ la niEte studii pentru lansarea unor noi medicamente qi cred c[ sunt care qi-a demons
tratafi, dar, in reaTitate, primesc niqte pastile firE nici un efect. Vindecarea prin anilor 1930, Este
credin!6 cere qi mai multl incredere din partea pacientului, aqa cd o persoani pe care ii peria i
care nu crede poate impiedica vindecarea sau se poate mulfumi cu banala ingrijili de al1ii.
concluzie ,,fi-am spus eu". Totuqi, dacl doar cAteva dintre cazurile cunoscute particular, pAnd c
ar fi reale, ar insemna c[ o persoan6 vindecatl qi-a transformat credinla in s-a stabilit in Ca
certitudine dup[ ce a simfit cum bralul bolnav a cdpdtat o forld neobiqnuitS, ca Universitatea Nf
un animal infometat care iese din hibemare. vindecarea unor r
Vindecarea prin magie nu mai pune accentul pe credinla pacientului, ci comparatie cu nis
pe voin{a exersat[ qi pregdtirea oculti a medicului. Legenda lui Teta, un animalele, ii per
magician egiptean care ar fi treit pe timpul faraonului Khufu (Keops), cel care mAngAierea anim
a dat ordinul pentru construirea Marii Piramide, poate servi ca exemplu. qi creqterea unor
Legenda spune c[, la vdrsta de 110 ani, Teta a fost chemat la palatul faraonului stomacalS, care
pentru a-qi demonstra abilitatea de a lipi inapoi un cap tdiat de corpul s[u, subiectul acfionA
readucAnd victima la vrfid. Khufu a poruncit ca un prizonier sd fie decapitat, nu s-a detectat
dar Teta i-a sugerat discret cd prefer[ s[ se rezume la animale de laborator disponibile la ac<
pentru moment. Aqa cd a fost decapitat[ o gdscd. Corpul ei a fost dus intr-o Tipurile de
parte a silii, iar capul in cealaltdparte. Teta a rostit in mod repetatniqte cuvinte transa qi atingerer
magice, iar, de fiecare dat[, capul qi corpul zvdcneau Ei se apropiau tot mai spontane de la L<
mult unul de celilalt, pdn[ c6nd, in final, s-au int6lnit qi s-au lipit la loc, iar mult5 rug5ciune.
paslrea s-a ridicat qi a inceput sd gAgdie. Unii sunt de plrere c5 qi miracolele concentrare inter
legendare ale lui Isus fac parte din aceeaqi tradilie anticd qi c[ Hristos ainvdlal cd este nevoie d
aceste lucruri in timpul copilIriei sale precoce, petrecute in Egipt. Diomede i-a dis
Indiferent dac[ noi credem sau nu in adevirul ,,mot d mot" al acestor ..Iliadei", Apol1o
relatdri, de-a lungul timpului au existat atdt de multe mdrturii veridice care cAteva minute. E
suslin existenla unor,,miracole" ale vindecdrii, inc0t nu putem sd le respingem primeEte acelasi t
pe toate qi sd le considerlm niqte aberalli.inbaza celor prezentate in aceasti piatrd. Am putea
carte, propun sd incerclm ,,suspendarea voit[ a neincrederii" propusi de de marele poet. d
Coleridge2, pAnS cdnd vom inlelege mai bine ce presupune vindecarea. bitaliilor qi daca
Aparent, qamanii qi-au ajutat unii pacienli gi inci ii mai ajut[, din mornent ce recente, care s-a
incd mai exist[ in lumea noastr5 industrializatS. Medicina magic[ propune departe, fdrd sd
ideea cd nu trebuie s[ c5utlm puterea noastr[ vindecitoare, ci trebuie si ne-o ingrozitoare. Loc
reamintim, deoarece ea a fost cdndva a noastr[ qi noi trebuie doar s5 o primim a scris despre 22
sau sd o trezim din nou la viafd, devenind iniliali sau ucenicii unei persoane Un soldat care lu
care deline aceastd putere. opt coaste l6ngd
inr inelit qi la un 1
targd pentru ca i
reyenit culoarea r
au demonstrat c[ aceast[ putere exist[ qi in oamenii frrl nici o pregitire in $arpele primordi
practicareayoga. Faptul cd voinla poate fi folositd pentru a vindeca afec{iunile ieEit toate fiinlel
corpului a fost demonstrat qi de Norman Cousins in studiul s[u extrem de sau invers in verr
ambilios, in care a folosit terapia prin rds pentru tratamentul spondilitei desfbqoare. Cuvi
archilozante, o boald grea, in care discurile gi ligamentele vertebrale se desfEqoarS. Fieci
solidificd precum oasele, qi de alte studii de succes asemin[toare, in care succesive, dar ir
pacienfii au folosit tehnici de vizualizare pentru a-Ei concentra gdndurile metamorfoz[. Di
impotriva cancerului. construieste o ce
Din plcate, nici o abordare nu garanteazd succesul. Pentru noi, in iese din coconul
ignoranfa noastr6, numitorul comun al tuturor metodelor de vindecare - chiar asemenea supers
qi al tratamentelor chimice pe care avem pretenlia ci le inlelegem - rdmdne Misiunea r
misterul lor. Medicii nu pot explica de ce un pacient r[spunde la o doz[ mici de a elimina obst
dintr-un medicament care nu are nici un efect asupra altui pacient, chiar Ei c6nd de fo(a vitala qi
este administrat intr-o cantitate de zece ori mai mare, sau de ce unele cancere - metodele mintr
intr[ in remisiune, in timp ce altele se dezvoltd necontenit, pAni la moartea pentru a stimulz
pacientului. vindecdtoare prer
Indiferent de mijloace, dacb energia este concentrat[ in mod corect, din Europa renas
transformarea este incredibil6. Declinul care pirea inexorabil se opreqte qi controlatd, un st
situalia se schimb[ radical. Vindecarea poate fi definitl aproaps ca un miracol. vindec[toare late
P[rfile afectate ale corpului se refac la loc, instant, iar oamenii sunt invincibili care existi de pe
Tn fala bolilor, acestea sunt lucruri obiqnuite in lumea divin6. Ele sunt destinate vindeci
menfionate de nenum[rate ori, chiar qi in miturile care nu au nici o leg5tur6 cu ceva, iar acest vis
tema vindec[rii. Vikingii morfi ajungeau intr-un regat unde puteau s[ ucidS pacienlilor ce tre
dupl bunul plac, qtiind c5 rlnile lor se vor vindeca pdndlaurmltoarea b[t[lie, cu timpul, dar p
de a doua zi. Ficatul lui Prometeu se regenera incontinuu, fiind o metod6 pl5cule inscrip{i<
inteligent[ de torturl creatdde Zeus, astfel incdt vulturul, care fusese trimis ca aceastd metodd
pedeapsd pentru cd Prometeu a adus focul oamenilor, s[ se poat6 osp[ta din legendar care a
organul lui vital pe vecie - aceast[ legend[ sugereazE Ei c[ grecii preistorici vrdjitoarea cu ge
gtiau cd ficatul are abilitatea de a se auto-regenera, pentru a compensa r5nile partea st6ngI a
suferite. dreapt6 iavia\a-
arte a medicinii.
$i Hidra avea aceste puteri miraculoase. Hidra era monstrul pe care
Hercule a trebuit s[-l ucid[, ca o a doua muncfl pentru regele Euristeu. Bestia Cu cAt anal
avea intre qapte qi o suti de capete, iar de fiecare datd cAnd ii tdia un cap, ii toli medicii adev
creqteau alte dou[ in loc - pdn[ c6nd lui Hercule i-a venit ideea sd iI pun6 pe versiunea noastri
nepotul s6u, Iolau, s[ cauterizeze fiecare gAt imediat dupd ce tlia capul. iluzorie. Medicir
in secolul 18, nurnele Hidrei a fost dat unui mic animal acvatic care ara aclioneazd prin
intre qapte gi doisprezece,,capete", sau tentacule, gi un corp gol pe dinduntru,
asemdnStor cu o tulpin6, deoarece aceastl fiinll se poate regenera. Hidra din I Dioscoride (40-90 d. Hr
mitologie rdmdne un simbol al acestei abilitili, pe care o posed[, intr-o anumit[ al uneia dintre primele cd
m[sur[, majoritatea animalelor, inclusiv noi. ' Claudius Galenus (129
lamacologiei si anatomir