VASILE

ALECSANDRI
( n. 21 iulie 182, Bacău, Moldova –

d.  22 august 1890, Mircești, Iași, România )

Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri (1792-1854) și al

Elenei Alecsandri (născută Cozoni; 1800-1842). Alecsandri și-a petrecut copilăria la Iași și
la Mircești, unde tatăl său avea o moșie și unde a revenit pe întreaga durată a vieții sale
să-și găsească liniștea. A început învățătura cu un dascăl grec, apoi cu dascălul
maramureșean Gherman Vida.
Între anii 1828 și 1834, s-a deschis la Iași pensionul lui Victor Cuenim. Spătarul
Alecsandri l-a înscris pe fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de Mihail
Kogălniceanu și de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie și admirație și
pentru care a scris Chirițele și o mare parte din Cânticelele comice.
În anul 1834, a fost trimis la studii la Paris, unde și-a dat bacalaureatul în anul 1835.
În 1838 apar primele încercări literare în limba franceză: Zunarilla, Marie, Les
brigands, Le petit rameau, Serata. În anul următor s-a întors în țară și a ocupat un post în
administrație până în 1846. 
În 1843 apare, în Albina Românească, Tatarul, prima poezie care va face parte din
ciclul Doine și lăcrămioare.Tot acum scrie poeziile Baba Cloanța, Strunga,  Doina,  Hora, 
Crai nou. În 1848 scrie poezia Către români, intitulată mai târziu Deșteptarea României.
În 1854 - Apare sub conducerea sa România literară, revistă la care au colaborat
moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar și muntenii Gr. Alexandrescu, D.
Bolintineanu, Al. Odobescu.
De-a lungul anilor Vasile Aecsandri a scris volume de teatru, comedii, proză, poezie,
drame, pasteluri, etc.
Vasile Alecsandri s-a stins din viață la 22 august 1890, după o lungă suferință, fiind
înmormântat cu toate onorurile la conacul său de la Mircești.

Musteață Valentin