Sunteți pe pagina 1din 31

2

Controlul
Statistic al
Calităţii
Conf. dr. ing. N. EFTIMIE
1
Structura disciplinei:

• 2 ore de curs săptămânal;


• 2 ore de laborator săptămânal;
• 1 oră de proiect săptămânal.

Competențe:
Studenţii vor dobândi competenţe profesionale în
utilizarea metodelor moderne de control statistic
al calităţii.
2
Obiectivele disciplinei:
Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice în
domeniul Controlului Statistic al Calităţii:

• Fişe de control prin atribute;


• Fișe cu sume cumulate, fișe pentru medie mobilă
ponderată exponențial și fișe pentru medie mobilă;
• Alte tehnici univariate de control şi monitorizare a
proceselor: Fişa xbar şi R pentru de serii mici de
producție. Fişe de control cu limite modificate şi fişe de
control de acceptare. Fişe de control pentru procese cu
mai multe surse;
• Inspecția de recepție prin eșantionare a loturilor de
produse. 3
Evaluare și examinare:

• Examen: 50% din nota finală;


• Proiect: 40% din nota finală;
• Activitate pe parcursul semestrului: 10% din
nota finală.

4
1. FIȘE DE CONTROL PRIN ATRIBUTE

1.1 NOŢIUNI GENERALE

De multe ori, caracteristicile de calitate nu pot fi


exprimate convenabil sub forma unor valori numerice ➔
Produsele inspectate sunt clasificate în două categorii:
• Produse conforme cu specificațiile caracteristicii de
calitate;
• Produse neconforme.

5
Caracteristicile de calitate de acest tip se numesc atribute.

Pentru controlul procesului se poate utiliza:


• numărul de produse neconforme al eșantionului;
• proporția de produse neconforme a eșantionului.

În anumite situații, este mai convenabil să se utilizeze la


controlul procesului numărul de neconformități.

✓ de cele mai multe ori clasificarea produselor în


conforme şi neconforme prin inspecție atributivă
este mult mai rapidă şi mai simplă decât realizarea
unor măsurători ale caracteristicii studiate. 6
După statistica utilizată, fişele de control prin
atribute, se pot clasifica astfel:
• Fişa p: care urmăreşte evoluţia proporţiei de
produse neconforme;
• Fişa np: care urmăreşte evoluţia numărului de
produse neconforme;
• Fişa c: care urmăreşte numărul de neconformităţi
constatate;
• Fişa u: care urmăreşte evoluţia numărului de
neconformităţi per unitate.

7
1.2 FIŞA DE CONTROL PENTRU PROPORŢIA DE
PRODUSE NECONFORME (FIŞA p)
di
pˆ i =
n
✓ Produsele pot fi examinate din punctul de vedere al
mai multor caracteristici de calitate simultan.
Dacă pentru cel puţin o caracteristică nu sunt respectate
specificaţiile, produsul respectiv este clasificat ca
neconform.
Etapele implementării în lucru a fişei p
• Alegerea mărimii eşantionului şi a frecvenţei de
eşantionare;
• Colectarea datelor; 8
Calculul limitelor de control

Cazul când proporția de produse neconforme a procesului,


p0 este cunoscută:

𝑝0 1 − 𝑝0
𝐿𝑆𝐶𝑝 = 𝑝0 + 3
𝑛

𝐿𝐶𝑝 = 𝑝0

𝑝0 1 − 𝑝0
𝐿𝐼𝐶𝑝 = 𝑝0 − 3
𝑛
9
Dacă proporția de produse neconforme a procesului
este necunoscută:

p (1 − p )
m

 pˆ i LSCp = p + 3
p= i =1 n
m
𝐿𝐶𝑝 = 𝑝lj

p (1 − p )
LICp = p − 3
n

În cazul când valoarea lui LICp rezultă din calcule


negativă ➔ se va adopta 0. 10
Proiectarea fișei p
1)
Dacă p este foarte mic ➔
n trebuie ales suficient de mare

astfel încât

probabilitatea ca fiecare eșantion să conțină cel puțin


un produs neconform să fie ridicată.

În caz contrar, limitele de control au valori pentru care


prezența unui singur produs neconform în eșantion
constituie un semnal de cauză specială de variație.

11
Pentru evitarea acestei situații,
n se alege astfel încât

probabilitatea ca fiecare eșantion să conțină cel puțin


un produs neconform să fie cel puțin .

𝑃(𝑑 ≥ 1) ≥ 𝛾

Se calculează cu ajutorul distribuției Poisson


(se aproximează distribuția binomială)
12
≥3

13
2)
Duncan (1986):
n ➔ suficient de mare astfel încât
probabilitatea de detectare a unei schimbări de o
valoare specificată  a procesului,
să fie de aproximativ 50%.

2
𝑝0 (1 − 𝑝0 ) 𝐿
𝛿=𝐿 𝑛= 𝑝0 (1 − 𝑝0 )
𝑛 𝛿

Pentru limite de control 3 sigma, L=3


14
Dacă p este mic ➔

n se poate alege suficient de mare astfel încât


limita inferioară de control să fie pozitivă ➔
se va forța investigarea situațiilor când anumite
eșantioane conțin un număr neobișnuit de mic de
produse neconforme.

𝑝0 (1 − 𝑝0 ) (1 − 𝑝0 ) 2
𝐿𝐼𝐶𝑝 = 𝑝0 − 𝐿 >0 𝑛> 𝐿
𝑛 𝑝0

Pentru limite de control 3 sigma, L=3


15
Fişa p cu mărime variabilă a eșantionului

a) Limite de control exacte (variabile)


m

di d i
pˆ i = LCp = p = i =1
m
ni
n
i =1
i

p(1 − p )
LSCp = p + 3 Doar puncte în afara
ni limitelor de control

p (1 − p )
LICp = p − 3
ni 16
b) Limite de control constante (aproximative), bazate pe
media mărimilor eșantioanelor
m m
di
pˆ i =  ni  di
Doar puncte în afara
ni n = i =1 LCp = p = i =1
m
limitelor de control
n
m
i
i =1

p (1 − p ) p (1 − p )
LSCp = p + 3 LICp = p − 3
n n

• Variație mare a mărimii eșantionului


• Punct situat aproape de o limită de control

Se vor determina limite de control exacte


17
c) Fișa p standardizată
di m
pˆ i =
ni  di
i =1
p= m

 ni
pi − p i =1
Zi =
p (1 − p ) LIC = −3
LC = 0
ni LSC = 3

✓ Punctele sunt reprezentate pe fișă în unități de


abatere standard;
✓ Se pot aplica testele pentru serii și modele
nealeatorii. 18
Curba Caracteristicii Operative și ARL pentru Fişa p

Este o reprezentare grafică a probabilității de acceptare


incorectă a ipotezei de control statistic (eroarea de tipul
II), în funcție de fracțiunea neconformă a procesului.

Furnizează o măsură a sensibilității fișei de control ➔


abilitatea de a detecta o schimbare a fracțiunii
neconforme a procesului, de la o valoare nominală p
la altă valoare p.

Probabilitatea erorii de tipul II:

 = P( pˆ  LSCp p) − P( pˆ  LICp p)
 = P(d  n  LSCp p) − P(d  n  LICp p)

Doar dacă LICp nu a rezultat


negativă 20

d ➔ variabilă aleatorie binomială cu parametrii n și p


1.0000
0.9000
0.8000
0.7000
0.6000
beta

0.5000
0.4000
0.3000
0.2000
0.1000
0.0000
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

Curba Caracteristicii Operative pentru Fișa p 20


1
ARL =
P(punct în afara lim itelor de control)
1
Procesul este sub control: ARL0 =

1
Procesul nu este sub control: ARL1 =
1− 

 și  ➔ se calculează cu ajutorul distribuției Binomiale


sau se citesc de pe curba caracteristicii operative.

Proces sub control


p=pbar= 0.2
P(punct între limitele de control)= 0.9973
= 0.0027
“Alarmă falsă” în medie la ARL0 @ 370
370 de eșantioane. 21
Procesul nu este sub control
p= 0.3
= 0.8594
ARL1 @ 7

Sunt necesare în medie 7 puncte detectarea schimbării


fracțiunii neconforme a procesului de la 0.2 la 0.3

Reducere timpului necesar pentru detectarea schimbării:


• creșterea mărimii eșantionului ( scade ➔ ARL1 se
micșorează);
• reducerea intervalului de timp dintre eșantioane.

22
1.3 FIŞA DE CONTROL PENTRU NUMĂRUL DE
PRODUSE NECONFORME (Fişa np)
i

Fşa np urmăreşte numărul de produse neconforme


rezultate în urma desfăşurării unui proces şi se aplică
atunci când mărimea eşantioanelor rămâne constantă
pe parcursul anumitor perioade de timp.
m

 npi
Linia centrală: np = i =1
m
Limitele de control :
LSCnp = np + 3 np(1 − p ) LICnp = np − 3 np(1 − p )

Interpretarea din punct de vedere al stabilităţii


procesului se realizează la fel ca şi în cazul fişei p. 23
1.4 FIŞA DE CONTROL PENTRU NUMĂRUL DE
NECONFORMITĂŢI (Fişa c)
✓ urmăreşte numărul de neconformităţi rezultate în
urma desfăşurării unui proces.
✓ Aplicație: starea suprafeţei plăcilor, benzilor sau a
firelor, când de obicei se prelevează un eşantion de
mărime constantă.

• c0 cunoscut:
𝐿𝐶𝑐 = 𝑐0

Limitele de control :
𝐿𝑆𝐶𝑐 = 𝑐0 + 3 𝑐0 𝐿𝐼𝐶𝑐 = 𝑐0 − 3 𝑐0
24
• c necunoscut:
m

Linia centrală:  ci
i =1
c=
m

Limitele de control :

LSCc = c + 3 c LICc = c − 3 c

Interpretarea fişei de control din punct de vedere al


stabilităţii procesului se realizează la fel ca şi în cazul
fişei p.

25
Curba Caracteristicii Operative pentru Fişa c

Este o reprezentare grafică a probabilității erorii de


tipul II, , în funcție de valoarea reală a numărului
mediu de defecte, c.
Probabilitatea erorii de tipul II:
 = P( x  LSCc c) − P( x  LICc c)

Doar dacă LICc nu a rezultat


negativă
x ➔ variabilă aleatorie Poisson cu parametrul c
1
0.9
0.8
0.7
0.6
beta

0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 10 20 30 40 50
c

Curba Caracteristicii Operative pentru Fișa c

27
1.5 FIŞA DE CONTROL PENTRU NUMĂRUL DE
NECONFORMITĂŢI PER UNITATE (Fişa u)
✓ urmăreşte numărul de neconformităţi per unitate,
rezultate în urma desfăşurării unui proces;
✓ se poate folosi și atunci când mărimea eşantionului
este variabilă.
• n constant
ci
numărul de neconformităţi per unitate: uˆi =
n
m

 uˆ i
LSCu = u + 3
u
LICu = u − 3
u
LCu = u = i =1
n n
m

Interpretarea fişei de control din punct de vedere al


stabilităţii procesului se realizează la fel ca şi în cazul fişei28p.
Fișa u cu mărime variabilă a eșantionului

a) Limite de control exacte (variabile)


m

ci c i
Doar puncte în afara
uˆi = LCu = u = i =1
m limitelor de control
ni
n
i =1
i

u
LSCu = u + 3
ni

u
LICu = u − 3
ni 29
b) Limite de control constante (aproximative) bazate
pe media mărimii eșantioanelor
ci m
uˆi =
ni
 ni Doar puncte în afara
limitelor de control
i =1
n=
m
m u
c i
LSCu = u + 3
n
LCu = u = i =1
m

n
i =1
i
LICu = u − 3
u
n
30
c) Fișa u standardizată
ci m ui − u LCu = 0
uˆi =
ni
 ci Zi =
u
u= i =1
m
LSCu = 3
 ni ni
LICu = −3
i =1

✓ Punctele sunt reprezentate pe fișă în unități de


abatere standard;
✓ Se pot aplica testele pentru serii și modele
nealeatorii.
31

S-ar putea să vă placă și