Sari la conținut

Arată/ascunde bara laterală

Cautare Salt

 Creare cont
Unelte personale


Cuprins
 ascunde

Început

Nume

Clima

Istorie

Cultură

Infrastructură
 Toggle Infrastructură subsection

Comunicații

Educație

Transport

Șosele

Transport în comun

Politică

Toggle Politică subsection

Administrația orașului

Guvernul național
 

Personalități născute aici

Vezi și

Legături externe

Dublin
191 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
53°20′52″N 6°15′35″V
capitala Irlandei

Dublin
Baile Átha Cliath

—  Capitala Irlandei  —
 Drapel

Stemă

Motto: Obedientia Civium Urbis Felicitas

(latină Obediența cetățenilor este fericirea urbei)

Dublin

Dublin (Irlanda)

Poziția geografică

Coordonate: 53°20′52″N 6°15′35″V

Țară  Irlanda

Comitat Dublin

Atestare 841 d.Hr. 

Guvernare

 - Primar Paul McAuliffe[*] (Fianna Fáil, 7

iunie 2019)

Suprafață

 - Oraș 114,99 km²

Altitudine 20 m.d.m.

Populație

 - Oraș 553,165 locuitori

 - Urbană 1.045.769 locuitori

 - Metropolitană 1.173.179 locuitori

Fus orar WET (+0)

 - Ora de vară (DST) IST (+1)

Cod poștal D1-18, 20, 22, 24, D6W

Prefix telefonic 01

Localități înfrățite

 - Vilnius Lituania

 - San Jose,
Statele Unite ale Americii
California

 - Barcelona Spania

 - Liverpool Regatul Unit

 - Beijing Republica Populară Chineză

 - Milano Italia

 - Budapesta Ungaria

 - Iambol Bulgaria

 - Châteaudun Franța

 - Podgorița Muntenegru

 - Bratislava Slovacia

 - Guadalajara Mexic

Prezență online

Site oficial

GeoNames 

OpenStreetMap relation 

Facebook Places 

Poziția localității Dublin

Modifică date / text 
Dublin (Baile Átha Cliath în irlandeză) este capitala și cel mai mare oraș a Irlandei, cu o
populație de 553.165 de locuitori și cu peste 1,1 milioane în zona metropolitană
a comitatului Dublin. Orașul este situat pe malurile râului Liffey.

Nume[modificare | modificare sursă]
Numele englezesc Dublin se zice că este derivat de la numele irlandez Dubh Linn, care
înseamnă baltă neagră. Totuși, mulți istorici nu agreează acestă etimologie fiindcă
numele contemporan irlandez al orașului este Baile Átha Cliath, nu Dubh Linn.
Prima referință la oraș a fost în scrierile lui Ptolemeu în anul 140, unde se referea la
oraș ca Eblana. Numele Eblana este destul de apropiat de Dublin ca să pună dubii
asupra derivației de la Dubh Linn.
Un cuvânt similar cu Dubh Linn se poate găsi în limba islandeză - "djúp lind", care
înseamnă baltă adâncă.

Clima[modificare | modificare sursă]
Temperat-marina cu temperaturi medii anuale de +4 grade Celsius in ianuarie si +16
grade Celsius in iulie. Precipitatii medii anuale: 750 mm/m².

Istorie[modificare | modificare sursă]
Prima așezare pe teritoriul orașului a fost Áth Cliath, o așezare celtică. După aceea,
în secolul IV, vikingii au fondat o altă așezare (numele presupus fiind Dubh Linn). După
invazia normandă a Irlandei, Dublin a devenit capitala Irlandei, și după secolul XVII,
orașul s-a dezvoltat rapid. O multitudine de războaie în prima jumătate a secolului
XIV au distrus orașul, lăsând multe din edificiile sale istorice în ruine. Statul Liber
Irlandez a reconstruit parte din oraș, dar Dublinul a rămas parțial distrus. După anii
1960, când Irlanda a devenit mai stabilă, orașul a fost modernizat încet, dar
reconstruirile majore și dezvoltările infrastructurale au început numai în anii 1990, în
timpul Tigrului Celtic, când Irlanda a trecut printr-o dezvoltare economică foarte rapidă.
În ultimii ani, Dublin a devenit un oraș mult mai modern dar a conservat părți din istoria
sa. Infrastructura orașului a ajuns la niveluri europene și este în continuă dezvoltare.

Cultură[modificare | modificare sursă]
Dublin este un centru cultural major în Irlanda. Cartierul Temple Bar este o zonă
cunoscută mondial pentru viața sa de noapte și este populată cu persoane din Regatul
Unit și alte părți ale Europei. Orașul are o comunitate homosexuală în creștere,
deși homosexualitatea nu a fost legalizată decât în 1992 după un caz în Curtea
Europeană a Drepturilor Omului.
Este orasul in care s-au născut sau în care au trăit mulți scriitori remarcabili, cunoscuți
în toată lumea. Primul scriitor de renume din Dublin a fost Jonathan Swift (1667-1745).
Cel mai mare dintre ei a fost James Joyce (1882-1941), care a revoluționat literatura
prin romanul sau “Ulise” in 1922, care este plin de detalii despre Dublinul din anii 1920.
Alți patru scriitori au primit premiul Nobel pentru literatură: William Butler Yeats (1865-
1939), laureat Nobel în 1923, George Bernard Shaw (1856-1950) -1925, Samuel
Beckett (1906-1989) -1969, Seamus Heaney (1939-2013) - 1995.
În Dublin se găsesc cele mai mari și prestigioase muzee din Irlanda: Muzeul Irlandez de
Artă Modernă, Galeria Națională Irlandeză, Galeria Municipală Hugh Lane, Biblioteca
Chester Beatty și trei filiale ale Muzeului Național al Irlandei.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]
Comunicații[modificare | modificare sursă]
Radio Telifís Éireann, compania națională de televiziune și radio, are sediul său la
Dublin. TV3, singurul canal de televiziune privat, este de asemenea bazat în Dublin,
deși majoritatea programelor sale sunt importate din Regatul Unit și Statele Unite ale
Americii. An Post, serviciul poștal irlandez, și Eircom, cea mai mare companie de
telecomunicații din țară, au ambele bazele principale la Dublin.
Educație[modificare | modificare sursă]

Colegiul Trinity din Universitatea din Dublin

Dublin este cel mai mare centru de învățământ din Irlanda, cu trei
universități. Universitatea din Dublin se află în centrul orașului și este cea mai veche
din Irlanda, fondată în secolul XVI. Singurul său colegiu constitutiv, Trinity College
(TCD) a fost consacrat printr-un act semnat de către regina Elisabeta I a
Angliei. Universitatea Națională a Irlandei (NUI) fondată în 1854, este acum cea mai
mare universitate din Irlanda, cea mai recentă fiind Universitatea Orașului Dublin (DCU)
fondată în 1975. Această universitate este specializată în afaceri, inginerie, știința și
industrie.
În afară de cele trei universități principale, există diverse alte instititute și facultăți de
învățământ. Printre ele se numără Colegiul Regal al Chirurgilor, a școală medicală
independentă fondată pe timpul când Irlanda încă făcea parte din Imperiul Britanic. În
acest oraș are sediul și Institutul de Tehnologie din Dublin, un colegiu tehnic modern
specializat în cursuri tehnice și artistice. În final, sunt două instituții care predau exclusiv
studii artistice: Colegiul Național de Artă și Design, și Institutul de Artă, Design și
Tehnologie din Dun Laoghaire.
Transport[modificare | modificare sursă]
Dublin este centrul rețelei irlandeze de transport. Portul din Dublin (Dublin Port) este cel
mai mare port al țării, și Aeroportul din Dublin (Dublin Airport) este cel mai important
aeroport din Irlanda, având cel mai mare trafic de pasageri de pe insulă. Gările
principale a orașului sunt Gara Heuston și Gara Connolly. Heuston este folosită pentru
servicii feroviare care merg spre sudul Irlandei, pe când Connolly servește rutele
spre Comitatul Sligo și spre Irlanda de Nord.
Șosele[modificare | modificare sursă]
Orașul este traversat de diverse șosele și autostrăzi naționale. Printre cele mai
importante este șoseaua M50, o autostradă cu două benzi în fiecare direcție care
conectează părțile sudice, vestice și nordice a orașului. M50 înca este în construcție,
planul de dezvoltare fiind de a adăuga încă o bandă în fiecare direcție și de a completa
șoseaua ca să înconjoare tot orașul.
Transport în comun[modificare | modificare sursă]

Un tramvai din sistemul Luas

Dublin avea în ultimele decenii un sistem de transport în comun destul de slab

dezvoltat. După anii 1990, investițiile în acest sistem s-au majorat și acum orașul are un
sistem relativ avansat și modern pe plan european.
Orașul este servit de o linie de trenuri suburbane - Dublin Area Rapid Transit, sau
DART. Trenurile sunt destul de rapide și dese deși acoperirea liniei nu este adecvată
pentru mărimea orașului. În afară de sistemul feroviar există un sistem nou de tramvai,
deschis în 2004, care se cheamă Luas. Acest sistem este foarte modern și eficient, și
este compus din două linii - cea verde și cea roșie - care conectează gările principale a
orașului și oferă o legătură rapidă între centru și suburbiile din sud.
Al treilea sistem de transport în comun este cel de autobuz, administrat de Bus Átha
Cliath sau Dublin Bus. Rețeaua de autobuze, cu peste 200 de rute, este foarte extinsă
având în vedere mărimea orașului. Există și o rețea de 24 de linii de autobuze de
noapte numite Nitelink.

Politică[modificare | modificare sursă]
Administrația orașului[modificare | modificare sursă]

Primăria din Dublin, sediul consiliului orașenesc

Dublin-ul este administrat de Consiliul Orașului Dublin, șeful căruia este primarul
orașului, ales pentru un termen de doar un an. Consiliul este bazat în două locuri -
sediul este Primăria din Dublin, care a devenit primărie în anii 1850, iar o proporție
semnificativă din angajații administrativi a consiliului sunt bazați la Oficiile Civile.
Guvernul național[modificare | modificare sursă]

Casa Leinster, sediul parlamentului

Fiind capitala Irlandei, Dublin este sediul guvernului național și a structurilor politice
centrale. În Dublin se găsește Parlamentul Național Irlandez (Oireachtas Éireann), care
este format din Președintele Irlandei și cele două camere parlamentare - Dáil
Éireann (Camera Deputaților) și Seanad Éireann (Senatul). Președintele Irlandei
trăiește la Áras an Uachtaráin, fosta reședință a guvernatorului-general a Statului Liber
Irlandez. Reședința este situată în cel mai mare parc a orașului, Parcul Phoenix.
Ambele camere a parlamentului se întâlnesc la Casa Leinster (Leinster House), în sudul
orașului. Această structură a cazat parlamentul de la formarea Statului Liber Irlandez în
6 decembrie 1922.
Guvernul Irlandei este bazat într-un complex cunoscut ca Blocurile Guvernamnetale
Irlandeze, planificate de arhitectul Aston Webb, care a proiectat și fațada Palatului
Buckingham din Londra.

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

 George Salmon (1819 - 1904), matematician;
 Iris Murdoch (1919 - 1999), scriitoare, filozoafă;
 Patrick Cooney (n. 1931), om politic, europarlamentar;
 Sinéad O'Connor (n. 1966), cântăreață.
 Vezi și[modificare | modificare sursă]
 Bloody Sunday (1920), (Duminica sângeroasă)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dublin

 en  Pagina oficială a orașului

 Dublin, Ireland - Webcam
 Portretul orasului la tinerete, 13 iulie 2006, Descoperă
 Dublin, orasul lui James Joyce Arhivat în 15 septembrie 2014, la Wayback
Machine., 17 iulie 2008, Revista Magazin
 Prin Irlanda traditionala, la doi pasi de Dublin  Arhivat în 22 iunie 2017,
la Wayback Machine., 22 iulie 2012, Cristian Matache, Income Magazine

Subiecte Irlanda — Irlandezi — Limba irlandeză
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Floră  • Faună  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagi
ni  • • Portal
[arată]
v
d
m
Capitalele statelor din Europa
[arată]

Capitalele Europene ale Culturii

Control de  BNE: XX450911
autoritate  
 BNF: cb11985247x (data)
 
 GND: 4013170-1
 
 ISNI: 0000 0004 0408 6999
 
 LCCN: n79065753
 
 MusicBrainz: 462e7952-4fa9-43cd-bc24-2c5c9cd5dd47
 
 NARA: 10044416
 
 NKC: ge129089
 
 SELIBR: 143218
 
 SUDOC: 027912205
 
 VIAF: 150028417
 
 WorldCat Identities (via VIAF): 150028417
Categorii: 
 Irlanda
 Orașe din Irlanda
 Dublin
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 24 decembrie 2022, ora 05:39.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie