Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Creare cont
Unelte personale
Cuprins
ascunde
Început
Istorie
Geografie
Politică
Economie
Demografie
Toggle Demografie subsection
Cultura
Note de completare
Note
Bibliografie
Vezi și
Legături externe
Irlanda
262 limbi
Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
stat în Europa de Vest
Pentru alte sensuri, vedeți Irlanda (dezambiguizare).
Irlanda
Poblacht na hÉireann (irlandeză)
Éire (irlandeză)
Ireland (engleză)
Republic of Ireland (engleză)
Imn: Amhrán na bhFiann
1:00
Suprafață
Apă (%) 2,00%
Populație
Populație
- Recensământ 2011 0
Densitate 65,6 loc/km²
Guvernare
Legislativ Oireachtas
Capitala Dublin
Istorie
Economie
PIB (PPC) 2016
PIB (nominal) 2016
Gini (2014) 30.0[6] (mediu)
Coduri și identificatori
Cod CIO IRL
1
Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Irlanda face parte
Prezență online
Modifică date / text
În 2011 și în 2013, Irlanda s-a clasat pe locul al șaptelea în lume ca grad de dezvoltare
în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane al ONU.[12] Ea are bune performanțe conform
mai multor metrici, între care libertatea presei, libertatea economică și libertatea civilă.
Irlanda este membră a Uniunii Europene și este membră fondatoare a Consiliului
Europei și al OECD. Ea urmează o politică de neutralitate prin nealiniere, nefiind
membră NATO,[13] deși participă la Parteneriatul pentru Pace.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Preistoria și protoistoria Irlandei[modificare | modificare sursă]
Primii oameni care au venit pe insula Irlanda au fost vânători-culegători, prezența
omului în acest teritoriu datând din paleolitic, cu cca 12.500 ani în urmă.[14] Istoria scrisă
a insulei începe însă după ce exploratorii Greciei antice au ajuns în regiune.
Astfel, Diodorus Siculus și Strabon spuneau despre locuitorii insulei că
practicau canibalismul.[15][16] Cucerirea romană a Britanniei a atras atenția acestei puteri
a lumii antice asupra regiunii. Iulius Cezar consemnează în Commentarii de Bello
Gallico poziția corectă, la vest de Britannia, a insulei pe care o denumea Hibernia.[17] Un
secol mai târziu, guvernatorul Britanniei, Gnaeus Julius Agricola, a ținut pe lângă sine o
căpetenie irlandeză cu scopul de a supune insula. [18] Planurile lui nu s-au concretizat.
Creștinarea și invaziile vikingilor și normanzilor[modificare | modificare
sursă]
Gallarus Oratory, una dintre cele mai vechi biserici din Irlanda, datată între secolele al VI-lea și al IX-lea
La început, vikingii au sosit doar în expediții de pradă, dar ulterior, spre mijlocul
secolului al IX-lea, și-au construit porturi fortificate pentru iernat. [21] Însuși
orașul Dublin a apărut ca fortificație vikingă spre sfârșitul aceluiași secol. În 902, două
regate celtice și-au unit forțele pentru a-i izgoni pe vikingi, cucerind Dublinul (Áth Cliath),
dar victoria lor a fost vremelnică, navigatorii nordici revenind în 914. [22] Perioada vikingă
a dus la căsătorii mixte și împrumuturi culturale, deși a fost marcată de numeroase
conflicte între regii celți autohtoni și cuceritorii nordici. În cele din urmă, în 980, Dublinul,
devenit centru de putere al vikingilor, a fost cucerit de gaélii conduși de Máel Sechnaill
mac Domnaill,[23] lăsând însă în urmă unele formațiuni statale ale hiberno-nordicilor (regi
de origine mixtă celto-vikingă). Din luptele împotriva vikingilor, s-a remarcat și
căpetenia Brian Boru care în scurt timp a rivalizat cu Máel Sechnaill, l-a supus în 1002
și s-a proclamat rege al întregii insule. [24][25] Campaniile duse pentru a-i supune și pe
ceilalți conducători de formațiuni statale care s-au revoltat împotriva sa au fost aproape
de a aduce prima unificare politică deplină a insulei, dar Brian Boru a murit în bătălia de
la Clontarf din 1012.[24]
Irlanda în 1450
fâșia Dublin, adică ceea ce mai rămăsese din Senioria Irlandei, fief papal
condus de jure de regele Angliei și de facto de puternicii lorzi-locțiitori din
casa Fitzgerald din Kildare;
teritoriile unor nobili anglo-irlandezi loiali Angliei; și
teritoriile unor conducători irlandezi, cvasiindependente față de Anglia.
Henric al VIII-lea a reinstituit autoritatea coroanei de la Londra asupra Irlandei și s-a proclamat rege al Irlandei
Éamon de Valera (1882–1975)
Războiul Civil Irlandez(en) a fost o consecință a înființării Statului Liber Irlandez. [67] Forțele
ce se opuneau tratatului, în frunte cu Éamon de Valera, obiectau că acceptarea
Tratatului însemna abolirea Republicii Irlandeze din 1919 căreia îi juraseră credință,
susținând în public că „poporul nu are dreptul de a greși”. [68] Ei se opuneau cel mai mult
ideii că statul rămâne parte a Imperiului Britanic și că membrii Parlamentului Statului
Liber sunt obligați să depună ceea ce ei considerau a fi un jurământ de credință regelui
britanic. Forțele pro-tratat, în frunte cu Michael Collins(en), susțineau că tratatul „nu dă
libertatea supremă la care aspiră și pe care o dezvoltă toate națiunile, ci libertatea de a
o obține”.[69] La începutul războiului, Armata Republicană Irlandeză (IRA) s-a împărțit în
două tabere: un IRA pro-tratat și un IRA anti-tratat(en).[70] IRA pro-tratat s-a desființat și s-
a integrat în noua Armată Națională(en). Din lipsa unei structuri eficiente de comandă a
IRA anti-tratat și din cauza tacticilor defensive folosite în tot războiul, Michael Collins și
forțele sale pro-tratat au reușit să strângă o armată de zeci de mii de veterani ai
Primului Război Mondial din regimentele irlandeze ale Armatei Britanice, lăsate la vatră
în 1922, capabile să îi copleșească pe opozanții tratatului. Aprovizionarea britanică cu
artilerie, avioane, mitraliere și muniție s-a adăugat la avantajul forțelor pro-tratat, și
amenințarea revenirii forțelor Coroanei în Statul Liber a înlăturat orice îndoială privind
necesitatea punerii în aplicare a tratatului. Lipsa susținerii publice pentru forțele anti-
tratat (denumite adesea Irregulars — „neregulații”)[71] și hotărârea guvernului de a le
supune au contribuit la înfrângerea lor.[72]
Constituția din 1937[modificare | modificare sursă]
După un referendum național(en), la 29 decembrie 1937 a intrat în vigoare
noua Constituție a Irlandei(en) (Bunreacht na hÉireann).[73] Ea a înlocuit Constituția
Statului Liber și a denumit statul Irlanda, sau Éire în irlandeză.[74] Articolele 2 și 3 ale
Constituției afirmau o revendicare teritorială asupra întregii insule, considerând
diviziarea Irlandei prin Tratatul Anglo-Irlandez din 1922 nelegitimă. Fostul guvern al
Statului Liber Irlandez acționase în vederea abolirii formale a funcției de guvernator
general cu câteva luni înaintea intrării în vigoare a noii Constituții. [a] Deși Constituția
înființa funcția de președinte al Irlandei(en), rămânea deschisă întrebarea dacă Irlanda
este republică. Diplomații erau acreditați la rege, dar președintele exercita funcțiunile
interne ale unui șef de stat.[75] De exemplu, președintele promulga noile legi în virtutea
autorității sale, fără referire la rege. George al VI-lea rămânea însă un „organ”, stipulat
în legea statutară.
Irlanda a rămas neutră(en) în timpul celui de al Doilea Război Mondial, [76][77] perioadă
denumită de irlandezi Urgența(en) (în engleză The Emergency).[77] Legătura cu monarhia
a încetat prin adoptarea Legii Republicii Irlanda din 1948(en), care a intrat în vigoare la 18
aprilie 1949 și care declara că statul este o republică. [78] Ulterior, Legea Coroanei
Irlandei a fost abrogată oficial în Irlanda printr-o Lege de Revizuire a Legii Statutare
(cutumele irlandeze dinaintea uniunii) în 1962. Irlanda era la acea vreme, tehnic,
membră a Commonwealth-ului după independență și până la declararea republicii la 18
aprilie 1949.[79] La acea vreme, trecerea la republică a unui stat membru ducea automat
la excluderea sa din Commonwealth. La 10 zile după declararea ca republică a Irlandei,
legea a fost modificată prin Declarația de la Londra(en) din 28 aprilie 1949, permițând și
republicilor să adere. Irlanda nu a cerut însă reprimirea sa.
Istoria recentă[modificare | modificare sursă]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Înainte de sosirea primilor coloniști în Irlanda acum 9.000 de ani, teritoriul era acoperit
mai ales de păduri de stejar, frasin, ulm, alun, tisă, și alți arbori indigeni.
[92]
Apariția turbăriilor și defrișarea unor păduri pentru a facilita agricultura sunt
considerate a fi principalele cauze ale despăduririi din secolele ce au urmat. Astăzi,
circa 12% din suprafața Irlandei este împădurită, dintre care marea majoritate este
formată mai ales din plantații de conifere naturalizate pentru scopuri comerciale.
[93]
Condițiile ideale de sol, precipitațiile abundente și clima blândă dau Irlandei cele mai
ridicate rate de creștere a pădurilor din Europa. [94] Șirurile de copaci utilizate prin tradiție
pentru a defini limitele proprietăților sunt un important înlocuitor pentru habitatul
forestier, reprezentând un refugiu pentru flora sălbatică și pentru numeroase specii de
insecte, păsări și mamifere.[95]
Valea Glendalough(en) din comitatul Wicklow
Agricultura se practică pe circa 64% din suprafața totală a țării. [96] Aceasta a avut ca
rezultat limitarea suprafețelor în care se conservă habitate naturale, mai ales pentru
mamiferele sălbatice mari care au necesități teritoriale mai mari. [97] Lunga istorie de
producție agricolă cuplată cu metodele moderne de agricultură, cum ar fi utilizarea
de pesticide și îngrășăminte, a pus o mare presiune pe biodiversitate.[88]
Clima[modificare | modificare sursă]
Oceanul Atlantic și influența Curentului Golfului afectează vremea și clima în Irlanda.
[98]
Temperaturile prezintă variații regionale, zonele centrale și estice tinzând să aibă
temperaturi mai extreme. Datorită climei temperat-oceanice, temperaturile scad rareori
sub −5 °C iarna și nu cresc peste 26 °C vara.[99] Cea mai ridicată temperatură
înregistrată vreodată în Irlanda a fost de 33,3 °C la 26 iunie 1887 la castelul
Kilkenny(en) din Kilkenny, în timp ce minima istorică națională este de −19,1 °C
înregistrată la castelul Markree(en) din Sligo.[100] Precipitațiile sunt mai abundente în lunile
de iarnă și mai rare în cele de vară. Zonele sudice au parte de cea mai multă ploaie, ca
urmare a vânturilor dinspre sud-vest, iar Dublinul este polul secetei. Mai multe zile
însorite sunt în sud-estul țării.[98] Nordul și vestul extrem sunt două dintre cele mai
vântoase regiuni ale Europei, cu mare potențial pentru producția de energie eoliană.[101]
Politică[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Politica Irlandei.
Președintele Michael D. Higgins; și taoiseach Micheál Martin
Senatul are șaizeci de membri, dintre care unsprezece sunt numiți de Taoiseach, șase
sunt aleși de două universități și 43 sunt aleși de reprezentanți ai publicului din liste de
candidați alcătuite pe criterii vocaționale.[110] Dáil are 158 de membri aleși pe liste
electorale pe circumscripții printr-un sistem de reprezentare proporțională [111] și prin vot
unic transferabil(en).
Guvernul are numărul de membri limitat prin Constituție la cincisprezece. [112] Cel mult
doi membri au voie să fie senatori,[113] iar Taoiseach, Tánaiste(ga) (vice-prim ministrul)
și ministrul de finanțe(en) trebuie să fie neapărat aleși în Dáil.[114] Dáil trebuie dizolvată în
termen de cinci ani de la prima sa întrunire, [115] și alegerile generale pentru Dáil trebuie
să aibă loc cel târziu la treizeci de zile după dizolvare. Conform Constituției Irlandei(en),
alegerile legislative trebuie să se țină la cel mult șapte ani, deși legea statutară poate
stabili o limită mai strictă. Guvernul actual este unul minoritar format de Fine Gael, cu
Leo Varadkar ca Taoiseach,[116] Alte partide care fac parte în prezent din legislativ
sunt Fianna Fáil, Sinn Féin, Partidul Laburist(en), Solidaritate–Oamenii înaintea
Profitului(en), Independents 4 Change(en), Social Democrații(en), Partidul Verde(en) și Renua
Irlanda(en).[117][118]
Guvernul
Irlanda este stat membru al Uniunii Europene din 1973, dar a ales să rămână în
afara Spațiului Schengen.[119] Frontiera cu Regatul Unit poate fi traversată liber fără
pașaport datorită Common Travel Area(en), o zonă cu statut similar spațiului Schengen,
formată din insulele Irlanda, Marea Britanie, Insula Man și Insulele Canalului.[120] Se
practică însă legitimarea călătorilor în porturi și aeroporturi. [120]
Administrația locală[modificare | modificare sursă]
Documentul fondator al actualului sistem de administrație publică locală este Legea
Guvernării Locale din 1898(en),[121] ea fiind recunoscută oficial prin al douăzecilea
amendament la Constituția Irlandei(en) adoptat în 1999.[122] Cele douăzeci și șase
de comitate istorice nu se suprapun perfect peste diviziunile administrative locale, deși
sunt utilizate de populația locală drept cadru de referință. Legea de Reformare a
Guvernării Locale din 2014(en) împarte țara în treizeci și una de unități administrative,
dintre care douăzeci și șase sunt comitate, două sunt orașe-comitate și trei orașe.
[121]
Acestea (cu excepția Regiunii Dublin și a celor trei orașe-comitat) sunt împărțite în
districte municipale, ceea ce a înlocuit vechiul sistem de consilii locale.
1. Fingal
2. orașul
Dublin
3. Dún 17. Kilkenny
Laoghaire 18. Waterford
– 19. orașul
Rathdow Cork
n 20. Cork
4. South 21. Kerry
Dublin 22. Limerick
5. Wicklow 23. Tipperary
6. Wexford 24. Clare
7. Carlow 25. Galway
8. Kildare 26. orașul
9. Meath Galway
10. Louth 27. Mayo
11. Monagha 28. Roscommo
n n
12. Cavan 29. Sligo
13. Longford 30. Leitrim
14. Westmeat 31. Donegal
h
15. Offaly
16. Laois
Four Courts(en), clădire terminată în 1802, este sediul Curții Supreme(en), al Înaltei Curți(en) și al Tribunalului de
Circuit Dublin(en).
Irlanda are un sistem de justiție bazat pe dreptul comun, cu o constituție scrisă care
face țara să funcționeze ca o democrație parlamentară.[107] Sistemul judiciar este format
din Curtea Supremă(en), Curtea Penală de Apel(en), Înalta Curte(en), Tribunalele de
Circuit(en) și Tribunalele Districtuale(en). Procesele în care sunt judecate acuzații grave
trebuie ținute în fața unui juriu. Înalta Curte și Curtea Supremă au autoritate de control
judiciar și pot determina compatibilitatea legilor și activității altor instituții ale statului cu
Constituția și cu celelalte legi. Cu excepția unor cazuri excepționale, lucrările instanțelor
trebuie să fie publice. Curtea Penală de Justiție(en) este clădirea în care își au sediul cele
mai importante instanțe penale.[124][125] Ea cuprinde Tribunalul Districtual Metropolitan
Dublin, Curtea Penală de Apel, Curtea Penală de Circuit Dublin și Curtea Penală
Centrală.[124]
Vehicul blindat Mowag Piranha aparținând Armatei Irlandeze la parada militară de Paști din 2006 de la Dublin
Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Economia Irlandei.
Irlanda face parte din piața unică a UE și din zona Euro (albastru închis).
Dezvoltare[modificare | modificare sursă]
Economia irlandeză s-a transformat din anii 1980 dintr-una predominant agrară într-
o economie modernă a cunoașterii(en) concentrată pe industrii și servicii de înaltă
tehnologie. Irlanda a adoptat moneda euro în 2002 împreună cu unsprezece alte state
membre ale Uniunii Europene.[88] Țara se bazează foarte mult pe investițiile străine
directe(en) și a atras mai multe corporații multinaționale datorită forței de muncă bine
educate și datorită impozitului pe profit redus. [146]
Companii cum ar fi Intel au investit în Irlanda la sfârșitul anilor 1980, urmate fiind
de Microsoft și Google. Irlanda se clasează pe locul al optulea în clasamentul celor mai
libere economii din lume, conform Indicelui Libertății Economice(en) pe 2016.[147] În
termeni de PIB pe cap de locuitor, Irlanda este una dintre cele mai bogate țări
din OECD și din UE. Țara se clasează însă sub media OECD în termenii PNB pe cap
de locuitor. PIBul este semnificativ mai mare decât PNB-ul datorită numărului mare de
corporații multinaționale cu sediul în Irlanda. [146]
Începând cu primii ani din ultimul deceniu al secolului al XX-lea, țara a trecut printr-o
creștere economică fără precedent alimentată de o creștere a consumului, construcțiilor
și investițiilor, perioadă în care economia irlandeză a căpătat supranumele de Tigrul
Celtic. Ritmul de creștere a încetinit în 2007, după care s-a spart bula
imobiliară(en) acumulată în timp s-a spart.[148] Prăbușirea prețurilor proprietăților imobiliare
a accentuat supraexpunerea economiei în domeniul construcțiilor și a contribuit la o
criză bancară(en). Irlanda a intrat oficial în recesiune în 2008 după mai multe luni
consecutive de contracție economică. [149] Produsul Național Brut s-a contractat cu
11.3% numai în 2009, cea mai mare scădere anuală a PNB din 1950. [150]
Ieșirea din recesiune a avut loc în 2010, susținută de o creștere puternică a exporturilor.
[151]
Din cauza unei creșteri mari a costurilor creditelor și recapitalizărilor băncilor, Irlanda
a acceptat însă un program de asistență în valoare de 85 de miliarde de euro din partea
UE, FMI și credite bilaterale de la Regatul Unit, Suedia și Danemarca. [152] După trei ani
de contracție economică, economia a crescut în 2011 cu 0,7% și în 2012 cu 0,9%.
[153]
Rata șomajului se ridica la 14,7% în 2012, iar între imigranții recenți, la 18,5%. [154] În
martie 2016, rata șomajului a fost raportată de Biroul Central de Statistică(en) ca fiind
8,6%, în scădere de la un maxim de 15,1% atins în februarie 2012. [155]
În 2013, Irlanda a fost numită de Forbes „cea mai bună țară pentru făcut afaceri”.
[156]
Irlanda a ieșit din programul de asistență UE-FMI la 15 decembrie 2013.
[157]
Implementând reduceri de costuri și reforme bugetare, și vânzând anumite bunuri,
Irlanda a reușit să acceseze din nou piețele de creditare. De atunci, Irlanda a reușit să
achiziționeze obligațiuni pe termen lung cu rate-record. [158]
Comerț și energie[modificare | modificare sursă]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Limbi[modificare | modificare sursă]
Procentajele persoanelor care au declarat că vorbesc irlandeza zilnic în afara sistemului de educație la
recensământul din 2011.
Irlandeza este „limba națională” conform constituției, dar limba dominantă este engleza.
La recensământul din 2006, 39% din locuitori se considerau competenți la limba
irlandeză. Irlandeza se vorbește ca limbă comunitară doar în câteva zone rurale aflate
mai ales în vestul țării, denumite împreună Gaeltacht(en). Cu excepția regiunilor din
Gaeltacht, semnele de circulație sunt de regulă bilingve. [189] Majoritatea anunțurilor
publice și mass-media sunt însă doar în engleză. Publicațiile guvernamentale sunt
disponibile în ambele limbi, iar cetățenii au dreptul de a se adresa statului și în
irlandeză. Există mass-media în irlandeză în domeniul televiziunii (TG4), radioului (de
exemplu, RTÉ Raidió na Gaeltachta(en)) și al presei scrise (de exemplu, Foinse(en)). În
Forțele de Apărare ale Irlandei, toate comenzile de marș și mânuirea armei se dau în
irlandeză.
Ca urmare a imigrației, polona este cea mai vorbită limbă în Irlanda după engleză și
irlandeză. Se mai vorbesc și alte limbi central-europene (anume ceha, maghiara și
slovaca), precum și limbi baltice (lituaniana și letona). Alte limbi vorbite în Irlanda
sunt Shelta(en), combinație de engleză cu irlandeză vorbită de populațiile nomade
denumite Irish Travellers(en), și un dialect de scots vorbit de unii dintre urmașii coloniștilor
scoțieni din Donegal.[190] Majoritatea elevilor de gimnaziu aleg să învețe una sau două
limbi străine. Limbile disponibile pentru Certificatul Junior și Certificatul de Ieșire sunt
franceza, germana, italiana și spaniola; elevii care studiază pentru Certificatul de Ieșire
pot studia și araba, japoneza, suedeza, finlandeza și rusa. Unele școli secundare mai
oferă și cursuri de greaca veche, ebraică și latină. Studiul limbii irlandeze este
obligatoriu pentru elevii de la Certificatul de Ieșire, dar unii pot fi exceptați în anumite
cazuri, cum ar fi dificultăți de învățare sau intrarea în țară după vârsta de 11 ani. [191]
Sănătate[modificare | modificare sursă]
Centrul de Cercetări al RCSI(en) de la Spitalul Beaumont(en) din Dublin.
Deși sistemul sanitar irlandez este constant criticat de politicieni și de cetățeni, Irlanda
are unul dintre cele mai dezvoltate sisteme sanitare din lume, iar profesioniștii care
activează în cadrul lui sunt bine pregătiți. Îngrijirea sanitară în Irlanda este furnizată atât
de un sistem public, cât și de sisteme private.[192]
Ministrul Sănătății(en) are responsabilitatea de a stabili politica de ansamblu a sistemului
sanitar. Fiecare locuitor al Irlandei are dreptul la îngrijire sanitară prin sistemul public,
administrat de un Health Service Executive(en) și finanțat din impozite. O persoană poate
fi obligată să plătească o taxă suplimentară pentru anumite tipuri de servicii sanitare;
aceasta depinde de venitul persoanei, de vârstă, de afecțiunea pe care o tratează și de
eventualele disabilități de care suferă. Toate serviciile de maternitate și îngrijire a
copiilor de până la 6 luni sunt gratuite. Serviciile de urgență sunt furnizate pacienților
care se prezintă la camera de gardă a unui spital, dar persoanele ce se prezintă la
camera de gardă fără recomandarea generalistului pot fi taxate cu suma de 100 de
euro. În unele circumstanțe, această taxă nu este impusă sau poate fi recuperată. [193]
Persoanele care dețin un card european de asigurări de sănătate au dreptul la
tratamente gratuite și internare în paturi publice în spitalele de stat sau de voluntariat.
Tratamentele ambulatorii sunt furnizate tot gratuit. Majoritatea pacienților cu venit mediu
sau peste mediu sunt însă obligați să achite anumite taxe. Sunt disponibile și asigurări
private de sănătate.
Speranța medie de viață în Irlanda era în 2012 de 81 de ani (media OECD fiind în acel
an de 80 de ani), cu 78,2 ani pentru bărbați și 83,6 ani pentru femei. [194] Țara are cea
mai mare rată a natalității din UE (16,8 nașteri la mia de locuitori, prin comparație cu
media UE de 10,7)[195] și o rată a mortalității infantile foarte scăzută (3,5 la mia de
nașteri). Sistemul sanitar irlandez a fost clasat în 2014 pe locul al 23 din 34 de țări
europene, conform European Health Consumer Index produs de Health Consumer
Powerhouse(en).[196] Același raport clasează rezultatele sistemului sanitar irlandez ca
având pe locul nouă, dar la accesibilitate îl pune doar pe locul 35. [196]
Educație[modificare | modificare sursă]
Irlanda are trei niveluri de educație: primară, secundară și superioară. Sistemele de
educație sunt în mare parte sub îndrumarea Guvernului prin intermediul Ministerului
Educației și Aptitudinilor(en). Școlile primare și secundare recunoscute trebuie să adere la
curriculumul stabilit de autorități. Educația este obligatorie între vârstele de șase și
cincisprezece ani, iar copiii de până la optsprezece ani trebuie să termine primii trei ani
de învățământ secundar, inclusiv să dea un examen pentru Certificat Junior(en).[197]
University College Cork(en) a fost înființată în 1845 și este o universitate constituentă a Universității Naționale a
Irlandei(en).
Certificatul de Ieșire(en), primit după doi ani de studiu, este ultimul examen al ciclului
secundar. Cei care doresc să urmeze învățământul superior dau de regulă acest
examen, accesul la cursurile universitare fiind în general permis pe baza celor mai mari
șase note primite la acest examen.[198] Diplomele de educație superioară sunt conferite
de cel puțin 38 de instituții de învățământ superior, inclusiv colegiile constituente sau
colegiile legate ale șapte universități, plus alte instituții desemnate de Consiliul pentru
Învățământ Superior și Diplome de Pregătire.
Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (en), coordonat de OCDE, clasează
Irlanda pe locul al patrulea la citit, pe al nouălea la științe și pe al treisprezecelea la
matematică între țările OCDE, pe anul 2012[199] În 2006, elevii irlandezi de 15 ani au fost
clasați pe locul al doilea în UE la capitolul alfabetizare la citire/lectură. [200] Irlanda are cel
mai mare număr de universități în Top 500 pe cap de locuitor. [201] Învățământul primar,
secundar și superior sunt toate gratuite în Irlanda pentru toți cetățenii Uniunii Europene.
[202]
Se plătesc însă serviciile pentru studenți și examinările cu certificare.
Religie[modificare | modificare sursă]
Religia în Irlanda
Religion Percent
romano-catolicism 84.2%
fără religie 6.2%
protestantism 4.6%
islam 1.1%
Altele 2.8%
Cultura[modificare | modificare sursă]
Cultura Irlandei a fost timp de multe secole una predominant gaelică, irlandezii fiind și
acum unul dintre cele șase popoare celtice principale.[213] După invazia anglo-normandă
din secolul al XII-lea și apoi după cucerirea britanică treptată și colonizarea care a
urmat începând cu secolul al XVI-lea, Irlanda a fost influențată și de cultura engleză și
scoțiană. Ca urmare, cultura irlandeză, deși distinctă în multe aspecte, are și
caracteristici comune cu anglosfera(en), cu Europa catolică(en) și cu alte regiuni locuite de
popoare de origine celtică. Diaspora irlandeză(en), una dintre cele mai mari și mai
răspândite din lume, a contribuit la globalizarea culturii irlandeze, producând numeroase
personalități artistice, muzicale și științifice.
Literatura[modificare | modificare sursă]
Jonathan Swift (1667–1745)
Irlanda a adus o importantă contribuție literaturii universale, atât în limba engleză cât și
în cea irlandeză. Opera literară modernă irlandeză de ficțiune a început odată cu
publicarea în 1726 a romanului Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift.[214] Printre alți
scriitori importanți din secolul al XVIII-lea se numără Laurence Sterne cu Viața și
opiniile lui Tristram Shandy, gentleman și Oliver Goldsmith cu Vicarul din Wakefield(en).
În secolul al XIX-lea s-au remarcat numeroși romancieri irlandezi, între care Maria
Edgeworth(en), John Banim(en), Gerald Griffin(en), Charles Kickham(en), William
Carleton(en), George Moore(en) și Somerville și Ross(en).[215] Bram Stoker a rămas celebru
ca autor al romanului Dracula din 1897.
James Joyce (1882–1941) și-a publicat cea mai faimoasă operă, Ulise în 1922, o
interpretare a Odiseei cu acțiunea în Dublin.[216] Edith Somerville(en) a continuat să scrie
după moartea partenerei sale Martin Ross(en) în 1915. Dublineza Annie M. P.
Smithson(en) a fost una dintre mai mulții autori care au scris pentru iubitorii de ficțiune
romantică în anii 1920 și 1930. După al Doilea Război Mondial, romane de succes au
fost publicate, printre alții, de Brian O'Nolan sub pseudonimul Flann O'Brien, Elizabeth
Bowen(en) și Kate O'Brien(en). În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, Edna
O'Brien(en), John McGahern(en), Maeve Binchy(en), Joseph O'Connor(en), Roddy Doyle, Colm
Tóibín și John Banville au ieșit în evidență ca romancieri.[214]
W. B. Yeats (1865–1939)
The Frames(en)
Există mai multe ansambluri de muzică clasică în țară, printre care și RTÉ Performing
Groups(en).[223] Irlanda are trei organizații de operă. Opera Ireland produce opere
elaborate la Dublin, Opera Theatre Company ține turnee de cameră în toată
țara; Festivalul de Operă de la Wexford(en), care promovează opere mai puțin cunoscute,
are loc anual în octombrie și noiembrie.[224]
Irlanda a participat la Concursul Muzical Eurovision începând cu 1965.[225] L-a câștigat
pentru prima oară în 1970, când Dana s-a prezentat cu cântecul All Kinds of
Everything(en).[226] De atunci, Irlanda a câștigat concursul de încă șapte ori, [227][228] cel mai
mare număr de victorii al oricărei țări. Fenomenul Riverdance(en) a început ca spectacol
de pauză la concursul din 1994.[229]
Dansul irlandez se poate împărți în dans social și dans de performanță. Dansurile
sociale se pot împărți în céilí și set dance-uri(en).[230] Acestea din urmă sunt cadriluri(en),
dansate de patru perechi așezate în pătrat, în timp ce dansurile céilí(en) se execută în
diferite formații de la o singură pereche la 16 persoane. [231] Există și numeroase
diferențe stilistice între cele două forme. Dansul social irlandez este o tradiție vie, variații
ale fiecărui dans fiind întâlnite în diverse forme pe teritoriul țării. În unele locuri,
dansurile sunt intenționat modificate și se dezvoltă noi dansuri. Dansul de performanță
este denumit tradițional step. Stepul irlandez(en), popularizat de show-ul Riverdance,
[230]
este notabil pentru mișcările rapide din picioare, cu corpul și brațele în mare parte
nemișcate.[231] Stepul solo este în general caracterizat prin ținerea părții superioare a
corpului în mișcări limitate, dar nu rigid, brațe drepte și mișcări rapide și precise ale
picioarelor.[231] Dansurile solo pot fi fie în „pantof moale”, fie în „pantof tare”. [231]
Arhitectura[modificare | modificare sursă]
Dolmenul Poulnabrone(en) din comitatul Clare a fost construit în neolitic.
Numeroase posturi regionale și locale de radio emit pe teritoriul țării. Un sondaj a arătat
că 85% dintre adulți ascultă zilnic posturi de radio naționale, regionale și locale. [256] RTÉ
Radio(en) deține patru posturi naționale, Radio 1(en), 2fm(en), Lyric fm(en) și RnaG(en),[257] pe
lângă două posturi naționale private, Today FM(en) și Newstalk(en).[258]
Irlanda are o piață a presei scrise competitivă prin tradiție, împărțită fiind între
cotidianele naționale și săptămânalele regionale, la care se adaugă edițiile duminicale
naționale. Forța presei britanice este o trăsătură unică în presa scrisă irlandeză, în țară
fiind disponibile numeroase ziare și reviste britanice. [255]
Eurostat a raportat că 82% de gospodării irlandeze aveau în 2013 acces la Internet, față
de media UE de 79% dar numai 67% aveau acces de mare viteză.[259]
Bucătăria[modificare | modificare sursă]
Un pahar de Guinness
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Official Languages Act 2003”. Office of the Attorney-General. Accesat în 18 februarie
2012.
2. ^ „Population and Migration Estimates”. 26 august 2014. Accesat în 26 august 2014.
3. ^ „Census of Population 2011” (PDF). 30 iunie 2011. p. 9. Accesat în 26 februarie 2015.
4. ^ a b c d „Ireland”. International Monetary Fund. Accesat în aprilie 2016.
5. ^ „2015 Human Development Report” (PDF). United Nations Development Programme. 2015.
Accesat în 14 decembrie 2015.
6. ^ „Gini coefficient of equivalised disposable income (source: SILC)”. Eurostat Data Explorer.
Accesat în 4 decembrie 2015.
7. ^ Britannica (în engleză), accesat în 9 iunie 2022
8. ^ L. Prakke; C. A. J. M. Kortmann; J. C. E. van den Brandhof (2004), Constitutional Law of 15
EU Member States, Deventer: Kluwer, p. 429, ISBN 9013012558, Since 1937, Ireland has
been a parliamentary republic, in which ministers appointed by the president depend on the
confidence of parliament
9. ^ „Country Comparison: GDP – per capita (PPP)”. World Factbook. Central Intelligence
Agency. Arhivat din original la 19 noiembrie 2011. Accesat în 29 august 2011.
10. ^ "EU: Causes of Growth differentials in Europe", WAWFA think tank
11. ^ Nicoll, Ruaridh (16 mai 2009). „Ireland: As the Celtic Tiger roars its last”. The Guardian.
Londra. Accesat în 30 martie 2010.
12. ^ United Nations (2011). „Table 1” (PDF). Human Development Index and its components.
United Nations Development Programme. Accesat în 26 noiembrie 2011.
13. ^ NATO - Member countries
14. ^ Earliest evidence of humans in Ireland, BBC, 21 martie 2016
15. ^ Strabo, Geographica 4.5.4
16. ^ Diodorus Siculus, Historical Library 5.32
17. ^ Julius Caesar, Commentarii de Bello Gallico 5.13
18. ^ Tacitus, Agricola 24
19. ^ Dáibhí Ó Cróinín, Early Medieval Ireland 400–1200, Longman, 1995, pp. 1, 14–40
20. ^ Eoin MacNeill, Phases of Irish History, Dublin, 1920, pp. 98-132.
21. ^ Ó Corráin, Donnchadh (2001), „The Vikings in Ireland”, În Larsen, Anne-Christine, The
Vikings in Ireland, Roskilde: The Viking Ship Museum, pp. 17–29, ISBN 0-19-922665-2, p.
19
22. ^ Ncte.ie, „The Viking Age in Ireland.”, Viking Network Irreland, arhivat din original la 25 iunie
2018, accesat în 3 mai 2016
23. ^ „The Story of Máel Sechnaill mac Domnaill: Brian's Challenge to Uí Neill
Dominance”, Dh.tcd.ie, accesat în 3 mai 2016
24. ^ a b Duffy, Seán (2013). Brian Boru and the Battle of Clontarf. Dublin: Gill & Macmillan.
p. 249. ISBN 9780717157785.
25. ^ „1002, Brian becomes High-King of Ireland”, Dh.tcd.ie, accesat în 3 mai 2016
26. ^ Francis John Byrne, Irish Kings and High Kings, London, 1973
27. ^ Ernest Henderson, „The Avalon Project: The Bull of Pope Adrian IV Empowering Henry II to
Conquer Ireland. A.D. 1155”, Avalon.law.yale.edu, accesat în 1 mai 2016
28. ^ Davitt, Michael (1904), „The fall of feudalism in Ireland: or The story of the Land League
revolution”, archive.org, accesat în 3 mai 2016
29. ^ James F. Lydon (1972). The Lordship of Ireland in the Middle Ages (în engleză). Gill and
Macmillan.
30. ^ Desmond Keenan (2016). The Social History of Ireland: Including the Seamy Side (în
engleză). Xlibris Corporation. p. 377.
31. ^ David Hey (2016). The Grass Roots of English History (în engleză). Bloomsbury Publishing.
p. 55.
32. ^ O. Farrell (19 septembrie 2014), „Parliament of England to parliament of Ireland, to
kingdom, to Free State and the Oireachtas”, Carlow Nationalist, accesat în 1 mai 2016
33. ^ McCaffrey, Lawrence J. (1998). Textures of Irish America. Syracuse University Press.
p. 127. ISBN 9780815605218.
34. ^ „Causes of the Wars of the Roses: An Overview”, Luminarium.org, accesat în 5 mai 2016
35. ^ „Crown of Ireland Act 1542”. Heraldica. 25 iulie 2003. Accesat în 1 noiembrie 2012.
36. ^ Johann Lorenz von Mosheim (1841). Institutes of ecclesiastical history, ancient and
modern (în engleză). p. 521.
37. ^ Lynnik D.P, Krasnova E.V. (16 iulie 2015), „GEOGRAPHICAL EXPANSION OF THE
ENGLISH LANGUAGE - (scientific magazine)”, International Student Scientific Magazine,
accesat în 4 mai 2016
38. ^ a b c „English Civil Wars”, History.com, 1991, accesat în 4 mai 2016
39. ^ „The Settlement of Ireland, 1652-60”, Bcw-project.org, accesat în 4 mai 2016
40. ^ Edward Vallance (17 februarie 2011), „British History in depth: The Glorious
Revolution”, BBC, accesat în 4 mai 2016
41. ^ H.T., Dickinson (2008), A Companion to Eighteenth-Century Britain (în engleză), John
Wiley & Sons, p. 404, ISBN 9783319118031
42. ^ a b c Heyck, Thomas (2013), A History of the Peoples of the British Isles: From 1688 to
1914 (în engleză), Routledge, p. 169, ISBN 9781134415212 Parametru necunoscut |
pagina= ignorat (posibil, |pages=?) (ajutor)
43. ^ Evans, Eric (14 ianuarie 2014), The Shaping of Modern Britain: Identity, Industry and
Empire 1780 - 1914 (în engleză), Routledge, p. 141-142, ISBN 9781317862376
44. ^ „Act of Union (Ireland) 1800”, Legislation.gov.uk, accesat în 20 februarie 2015
45. ^ „Parliament in Ireland, Houses of the Oireachtas”, oireachtas.ie, accesat în 3 mai 2016
46. ^ Mokyr, Joel (1984). „New Developments in Irish Population History 1700–1850”. Irish
Economic and Social History. xi: 101–121.
47. ^ Alan Barrett (decembrie 1999), „Irish Migration: Characteristics, Causes and
Consequences” (PDF), Ftp.iza.org, p. 4, accesat în 4 mai 2016
48. ^ Bruce L. Edwards (2007). C.S. Lewis: An examined life (în engleză). Greenwood Publishing
Group. p. 54.
49. ^ Beckett, J C (1966). The Making of Modern Ireland 1603 – 1923. London: Faber & Faber.
p. 406. ISBN 0-571-09267-5.
50. ^ Gailey, Andrew (mai 1984). „Unionist Rhetoric and Irish Local Government Reform, 1895-
9”. Irish Historic Studies. 24 (93): 52–68. JSTOR 30008026.
51. ^ Shannon, Catherine B (martie 1973). „The Ulster Liberal Unionists and Local Government
Reform, 1885–98”. Irish Historic Studies. 18 (71): 407–423. JSTOR 30005423.
52. ^ The Parliament Act 1949, section 2(2). Copie digitală a UK Statute Law Database. Accesat
la 2 decembrie 2011.
53. ^ Bardon, Jonathan (1992). A History of Ulster. Blackstaff Press. pp. 402,
405. ISBN 0856404985.
54. ^ Government of Ireland Act 1914
55. ^ „History Ireland”, Historyireland.com, accesat în 5 mai 2016
56. ^ Jackson, Alvin: HOME RULE, an Irish History 1800–2000, (2003), ISBN 0-7538-1767-5.
p.164
57. ^ „Irish Soldiers in the First World War”. 1916 Commemorations. Department of the
Taoiseach. 2010. Arhivat din original la 10 august 2011. Accesat în 29 august 2011.
58. ^ a b c d e „Easter Rising - British History”, History.com, accesat în 1 mai 2016
59. ^ „The Executed Leaders of the 1916 Rising - Department of Taoiseach”, Taoiseach.gov.ie,
accesat în 4 mai 2016
60. ^ The Irish Election of 1918. ARK. Accesat la 30 decembrie 2013.
61. ^ a b McCarthy, John Patrick (2006). Ireland: A Reference Guide from the Renaissance to the
Present. Infobase Publishing. p. 236. ISBN 978-0-8160-5378-0.
62. ^ Kautt, William Henry (1999). The Anglo-Irish War, 1916–1921: A People's War. Greenwood
Publishing Group. p. 71. ISBN 978-0-275-96311-8. Accesat în 12 septembrie 2011.
63. ^ Fennell, Desmond (1993). Heresy: the Battle of Ideas in Modern Ireland. Belfast: Blackstaff
Press. p. 33. ISBN 0-85640-513-2. Both the new Irish Republic and the labour movement
were sympathetic to the new soviet regime in Russia. The government of the Soviet Union
recognised the Republic, and the Dáil authorised the establishment of diplomatic relations.
64. ^ Sharon Ferguson (6 decembrie 2011), „90th anniversary of signing of Anglo-Irish
Treaty”, BBC, accesat în 4 mai 2016
65. ^ „The Constitution of the Irish Free State (Saorstát Eireann) Act, 1922 and Public General
Acts passed by Oireachtas of Saorstát Eireann during the year 1922”, Ucc.ie, 1922, accesat
în 1 mai 2016
66. ^ „Northern Ireland Parliamentary Report, 7 December 1922”. Stormontpapers.ahds.ac.uk. 7
decembrie 1922. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. Accesat în 9 iulie 2009.
67. ^ a b c Barchet, Bruno Aguilera (31 decembrie 2014), A History of Western Public Law:
Between Nation and State (în engleză), Springer, p. 666, ISBN 9783319118031
68. ^ „The Treaty”, BBC, accesat în 1 mai 2016
69. ^ Coogan, Tim Pat (2015), 1916: The Mornings After (în engleză), Head of Zeus,
p. 55, ISBN 9781784080082
70. ^ „BBC - History - Michael Collins”, Bbc.co.uk, accesat în 1 mai 2016
71. ^ John Dorney (2 iulie 2012), „The Irish Civil War – A brief overview”, Theirishstory.com,
accesat în 5 mai 2016
72. ^ Karsten, Peter (1998). Motivating Soldiers: Morale Or Mutiny. Taylor & Francis. p. 69-
70. ISBN 9780815329770.
73. ^ „CONSTITUTION OF IRELAND – BUNREACHT NA hÉIREANN” (PDF), Taoiseach.gov.ie,
accesat în 1 mai 2016
74. ^ T. Garvin, 1922: the birth of Irish democracy, Gill & Macmillan: Dublin, 2005.
Peter Cottrell (2008). The Irish Civil War 1922–23. Osprey Publishing. p. 85. ISBN 978-1-
84603-270-7. Irish voters approved a new constitution, Bunreacht na hÉireann, in 1937
renaming the country Éire or simply Ireland.
Dr. Darius Whelan (iunie 2005). „Guide to Irish Law”. Accesat în 11 septembrie 2009. This
Constitution, which remains in force today, renamed the State Ireland (Article 4) and
established four main institutions – the President, the Oireachtas (Parliament), the
Government and the Courts.
John T. Koch, Celtic culture: a historical encyclopedia, ABC-CLIO: Santa Barbara, 2006.
75. ^ Mary E. Daly (ianuarie 2007). „The Irish Free State/Éire/Republic of Ireland/Ireland: "A
Country by Any Other Name"?”. Journal of British Studies. 46 (1): 72–
90. doi:10.1086/508399. JSTOR 10.1086/508399. After the enactment of the 1936 External
Relations Act and the 1937 Constitution, Ireland's only remaining link with the crown had
been the accreditation of diplomats. The president of Ireland was the head of state. When
opposition deputies asked de Valera whether Ireland was a republic—a favorite pastime in
the mid‐1940s—he tended to resort to dictionary definitions showing that Ireland had all the
attributes of a republic.
76. ^ Clair Wills (9 septembrie 2007), „The effects of Ireland's WWII policy of
neutrality”, Washington Times, accesat în 1 mai 2016
77. ^ a b Spelman, Greg (2004). „Ireland's Neutrality Policy in World War II: The Impact of
Belligerent Pressures on the Implementation of Neutrality”. UCLA Historical Journal. 20: 60–
82: 60.
78. ^ Guvernul Irlandei (1948), „The Republic of Ireland Act, 1948 (Commencement) Order, 1949
(S.I. No. 27/1949)”, eISB, accesat în 1 mai 2016
79. ^ The Republic of Ireland Act, 1948 (Commencement) Order, 1949
80. ^ November getaways (22 august 2010). „Ireland at the UN”. Independent.ie. Accesat în 12
noiembrie 2010.
81. ^ November getaways (26 iunie 2010). „Ireland's UN affairs”. Independent.ie. Accesat în 12
noiembrie 2010.
82. ^ a b Callanan, Mark (2007). Foundations of an Ever Closer Union. Institute of Public
Administration. p. 51. ISBN 9781904541660.
83. ^ „National Archives – Ireland and European Unity”. Nationalarchives.ie. Accesat în 12
noiembrie 2010.
84. ^ „Joining the European Community”. Ec.europa.eu. 31 iulie 1961. Accesat în 12 noiembrie
2010.
85. ^ Irish Economy: State bank guarantee tolls the death knell of the Celtic Tiger; Fairytale ends
debunking the myths and exposing the reality of foundations built on quicksand
86. ^ Frequently Asked Questions - The Northern Ireland Conflict, Conflict Archive on the
Internet (cain.ulst.ac.uk).
87. ^ „The Northern Ireland Act 1998 (Appointed Day) Order 1999”. legislation.gov.uk. Accesat
în 28 ianuarie 2010.
88. ^ a b c d e f „Ireland”. CIA World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat din original la 6
mai 2019. Accesat în 28 august 2011.
89. ^ a b c Sinclair, Archibald (1843). A system of modern geography. Shields & Son. p. 309.
90. ^ „Corrán Tuathail/Carrauntoohil 1038.6m”, Mountainviews.ie, accesat în 1 mai 2016
91. ^ Sophie Lake, Durwyn Liley, Robert Still, Andy Swash (2015), Britain's Habitats: A Guide to
the Wildlife Habitats of Britain and Ireland (în engleză), Princeton University Press,
p. 193, ISBN 9781400873197 Parametru necunoscut |pagina= ignorat (posibil, |
pages=?) (ajutor)
92. ^ „History of Forestry in Ireland”. Accesat în 15 iunie 2011.
93. ^ „Forests cover around 40% of the EU27 land area”. Accesat în 20 iunie 2011.
94. ^ „Forestry Services Limited”, Forestryservices.ie, arhivat din original la 6 mai 2016, accesat
în 5 mai 2016
95. ^ „Hedgerows”. Arhivat din original la 26 iulie 2011. Accesat în 15 iunie 2011.
96. ^ „Agriculture in Ireland”. Teagasc.ie. Arhivat din original la 4 octombrie 1999. Accesat în 12
noiembrie 2010.
97. ^ „Land cover and land use”. Environmental Protection Agency. 2000. Arhivat
din original la 16 septembrie 2008. Accesat în 30 iulie 2007.
98. ^ a b „Climate in Ireland”. Met.ie. Accesat în 22 octombrie 2009.
99. ^ „The Ireland Climate and What to Wear”. TravelInIreland.com. Arhivat din original la 19
septembrie 2009. Accesat în 22 octombrie 2009.
100. ^ „Temperature in Ireland”. Met.ie. Arhivat din original la 7 ianuarie 2019. Accesat
în 22 octombrie 2009.
101. ^ „Wind over Ireland”. Met.ie. Accesat în 22 octombrie 2009.
102. ^ Articolul 15.2 din Constituția Irlandei.
103. ^ „Outline History of Áras an Uachtaráin”, President.ie, accesat în 1 mai 2016
104. ^ „Leinster House, Houses of the Oireachtas”, Oireachtas.ie, accesat în 1 mai 2016
105. ^ „Office of the President – Powers and Functions”. Accesat în 4 ianuarie 2011.
106. ^ „President Michael D promises seven years of new ideas”. Irish Independent. 11
noiembrie 2011. Accesat în 11 noiembrie 2011.
107. ^ a b c d e „Brief History - The Irish State”, Irish Point of Single Contact, arhivat
din original la 11 iulie 2016, accesat în 5 mai 2016
108. ^ McGrath, Conor; Eoin O'Malley (2007). Conor McGrath, Eoin O'Malley, ed. Irish
political studies reader: key contributions. Routledge. p. 54. ISBN 978-0-415-44648-8.
Accesat în 15 martie 2011.
109. ^ „Irish parties agree to form coalition government”. CNN. 5 martie 2011. Accesat
în 5 martie 2011.
110. ^ „Seanad, Houses of the Oireachtas”, Oireachtas.ie, accesat în 5 mai 2016
111. ^ „Dáil, Houses of the Oireachtas”, Oireachtas.ie, accesat în 5 mai 2016
112. ^ Constituția Irlandei, Articolul 28, Secțiunea 1.
113. ^ Constituția Irlandei, Articolul 28, Secțiunea 2, Subsecțiunea 2.
114. ^ Constituția Irlandei, Articolul 28, Secțiunea 2, Subsecțiunea 1.
115. ^ Secțiunea 33 a Electoral Act, 1992 (Public Act No. 23 of 1992). Adoptat de
Parlamentul irlandez.
116. ^ „List of Ministers and Ministers of State - Department of
Taoiseach”, Taoiseach.gov.ie, accesat în 5 mai 2016
117. ^ „Election 2016 National Summary”. RTÉ.ie. Accesat în 28 februarie 2016.
118. ^ „Election 2016 Results | The Irish Times”. The Irish Times. Accesat în 28 februarie
2016.
119. ^ „EUROPA - Ireland in the EU”, Europa.eu, accesat în 1 mai 2016
120. ^ a b „Common Travel Area between Ireland and the United Kingdom”. Citizens
Information Board. Accesat în 12 august 2011.
121. ^ a b „Local Government Reform Act 2014” (PDF). oireachtas.ie. Accesat în 2 iunie
2014.
122. ^ „Twentieth Amendment of the Constitution Act, 1999”, Irishstatutebook.ie, 1999,
accesat în 1 mai 2016
123. ^ The Irish Regions Office - Regions of Ireland: Regional Authorities
124. ^ a b Coulter, Carol (24 noiembrie 2009). „First case set for new criminal courts”. Irish
Times via HighBeam Research. Arhivat din original la 25 mai 2017. Accesat în 3 iulie 2014.
(necesită abonare)
125. ^ New order in court as €140m legal 'Pantheon' opens doors, Dearbhail
McDonald, Irish Independent, 24 November 2009
126. ^ „Poll: Should the Garda Síochána be armed?”. TheJournal.ie. 4 iulie 2011. Accesat
în 20 noiembrie 2012.
127. ^ „The Defence Forces”. Rdf.ie. Arhivat din original la 6 iunie 2009. Accesat în 12
noiembrie 2010.
128. ^ „Irish citizenship through birth or descent”. Citizensinformation.ie. Accesat în 12
noiembrie 2010.
129. ^ Irish Nationality & Citizenship Acts 1956–2004 (unofficial consolidated version)
– pdf format
130. ^ Vezi Michael J. Geary, An Inconvenient Wait: Ireland's Quest for Membership of
the EEC, 1957–73 (Institute of Public Administration, 2009) (ISBN 978-1-904541-83-7)
131. ^ „Official Journal of the European Union”. Accesat în 12 noiembrie 2010.
132. ^ „Ireland and the United Nations”. Accesat în 15 iulie 2010.
133. ^ „In service to their country: Moving tales of Irishmen who fought in
WWII”, Irishexaminer.com, 29 august 2015, accesat în 5 mai 2016
134. ^ Kennedy, Michael (8 octombrie 2014). „Ireland's Role in Post-War Transatlantic
Aviation and Its Implications for the Defence of the North Atlantic Area”. Royal Irish Academy.
Arhivat din original la 17 noiembrie 2007. Accesat în 10 octombrie 2007.
135. ^ Irish Times, 28 December 2007 p. 1 Arhivat 27 octombrie 2014 la Wayback
Machine.. Arhivat 27 octombrie 2014 la Wayback Machine.
136. ^ „Private Members' Business. – Foreign Conflicts: Motion (Resumed)”. Government
of Ireland. 30 ianuarie 2003. Accesat în 10 octombrie 2007. – Tony Gregory vorbind în Dáil
Éireann
137. ^ Patrick Smyth (29 noiembrie 1999). „State joins Partnership for Peace on Budget
day”. The Irish Times. Arhivat din original la 31 decembrie 2010. Accesat în 6 mai 2008.
138. ^ „Signatures of Partnership for Peace Framework Document”. NATO website. 21
aprilie 2008. Accesat în 6 mai 2008.
139. ^ Lally, Conor (25 noiembrie 2009). „Numbers in Defence Forces hit 40-year
low”. Irish Times. Arhivat din original la 31 decembrie 2010. Accesat în 12 noiembrie 2010.
140. ^ Gilland 2001, p. 143. .
141. ^ „Minister for Defence, Mr. Willie O'Dea TD secures formal Cabinet approval today
for Ireland's participation in an EU Battlegroup”. Department of Defense. Accesat în 26
august 2008.
142. ^ United States. National Archives and Records Administration, United States. Office
of the Federal Register (1996). Weekly compilation of Presidential documents, Volume 32,
Issue 2. Office of the Federal Register, National Archives and Records Service, General
Services Administration. p. 1050. Accesat în 29 august 2012.
143. ^ „Air Corps Fleet”, Military.ie, accesat în 5 mai 2016
144. ^ „Fleet”, Military.ie, accesat în 5 mai 2016
145. ^ „Army Rangers among best elite forces”. Irish Independent Newspaper. 23
noiembrie 2012.
146. ^ a b „Annual Competitiveness Report 2008, Volume One: Benchmarking Ireland's
Performance” (PDF). NCC. 2009. Arhivat din original (PDF) la 11 mai 2011. Accesat în 1 iulie
2009.
147. ^ „2016 IEF (XLS) table download”. Heritage Foundation. Accesat în 1 februarie
2016.
148. ^ „ESRI – Irish Economy”. Esri.ie. Accesat în 30 iunie 2011.
149. ^ „CSO – Central Statistics Office Ireland”. Central Statistics Office Ireland. 9
noiembrie 2004. Accesat în 9 iulie 2009.
150. ^ „Irish Gross Domestic Product and Gross National Product fell 7.1% and 11.3% in
2009”. Fin Facts. 25 martie 2010. Accesat în 2 mai 2015.
151. ^ Fottrell, Quentin (30 iunie 2010). „Ireland Officially Exits Recession”. Wall Street
Journal. Online.wsj.com. Accesat în 30 iunie 2011.
152. ^ „Ireland to receive €85 billion bailout at 5.8% interest rate”. Irishtimes.com. 28
noiembrie 2010. Accesat în 30 iunie 2011.
153. ^ „Irish economy grew by 0.9% in 2012 - CSO”. RTÉ. 21 martie 2013. Accesat în 30
mai 2013.
154. ^ Crosbie, Judith (26 iunie 2013). „Irish anti-immigrant attitudes growing, report
shows”. The Irish Times.
155. ^ „Monthly Unemployment March 2016”, Central Statistics Office, martie 2016,
accesat în 5 mai 2016
156. ^ Gleeson, Collin (5 decembrie 2013). „Forbes names Ireland as 'best country for
business'”. Irish Times. irishtimes.com. Accesat în 5 decembrie 2013.
157. ^ Henry McDonald (13 decembrie 2013), „Ireland becomes first country to exit
eurozone bailout programme”, The Guardian, accesat în 5 mai 2016
158. ^ „Ireland launches debut 30-year bond sale to lock in low yields”, Irishtimes.com, 3
februarie 2015, accesat în 5 mai 2016
159. ^ „The 10 biggest Irish businesses”, thinkbusiness.ie, accesat în 5 mai 2016
160. ^ Agricultural and Mineral Commodities Year Book. Routledge. 2003.
p. 370. ISBN 9781135356101. Text "location" ignorat (ajutor)
161. ^ Alberto Alexander Perez, „The Mineral Industry of
Ireland” (PDF), Minerals.usgs.gov, accesat în 5 mai 2016
162. ^ „Tourism Numbers 2009–2011” (PDF). Failte Ireland. Accesat în 9 septembrie
2012.
163. ^ „Targeting Spanish Visitors for Ireland”. Tourism Ireland. 25 ianuarie
2012. Arhivat din originalul de la 23 martie 2015. Accesat în 9 septembrie 2012.
164. ^ „Teagasc - Agriculture in Ireland”, Teagasc.ie/agrifood/, arhivat din original la 28
aprilie 2015, accesat în 4 mai 2016
165. ^ Newman, Harold R. The Mineral Industry of Ireland (pdf). U.S. Geological Survey
Minerals Yearbook – 2001.
166. ^ „Imports - commodities”, CIA Factbook, arhivat din original la 23 iunie 2016,
accesat în 4 mai 2016
167. ^ „Financial Services”, Idaireland.com, arhivat din original la 8 octombrie 2014,
accesat în 4 mai 2016
168. ^ a b „CSO – Main Trading Partners 2010”. Cso.ie. Arhivat din originalul de la 14
noiembrie 2011. Accesat în 30 iunie 2011.
169. ^ Nick Webb, Sarah McCabe (18 ianuarie 2015), „How energy bills pay for vanity
projects and empire building”, Independent.ie, accesat în 4 mai 2016
170. ^ Bord Gáis (2006). Natural Gas In Ireland. Arhivat în 27 februarie 2012, la Wayback
Machine. Gas and the Environment. Accesat la 8 august 2006.
171. ^ Providence hits high as potential oil yield revised - The Irish Times - Thu, 26 July
2012. The Irish Times (26 July 2012). Accesat la 2013-07-16.
172. ^ Wind farm firm to create 2,000 jobs by 2018 - RTÉ News. Rte.ie. Acesat la 16 iulie
2013.
173. ^ Energy Policy Statistical Support Unit (iunie 2012), „Renewable Energy in Ireland
2011” (PDF), 2012 Report, Sustainable Energy Authority of Ireland, p. 3, arhivat
din original (PDF) la 15 noiembrie 2013, accesat în 5 august 2013
174. ^ Mark Paul (18 decembrie 2013), „Ireland on course to meet Kyoto emissions
targets”, Irishtimes.com, accesat în 5 mai 2016
175. ^ Charlie Kings, „Airports in Ireland”, Wordtravels.com, accesat în 4 mai 2016
176. ^ Barry O'Halloran (25 ianuarie 2016), „Dublin-London second-busiest route in
world”, Irishtimes.com, accesat în 3 mai 2016
177. ^ Mark Frary (19 martie 2007). „Heathrow dominates top 20”. The Times. Londra.
Accesat în 4 iulie 2007.
178. ^ Ash makes Ryanair cancel flights until Monday Arhivat 19 aprilie 2010 la Wayback
Machine.. Forbes. 16 April 2010. Arhivat 19 aprilie 2010 la Wayback Machine.
179. ^ „WATS Scheduled Passengers Carried 53rd Edition”. International Air Transport
Association. 2008. Arhivat din original la 9 noiembrie 2014. Accesat în 9 martie 2015.
180. ^ „Transport 21 Website – What is Transport 21?”. Transport21.ie. Arhivat
din original la 28 iunie 2011. Accesat în 30 iunie 2011.
181. ^ "Myths of British ancestry" Prospect magazine
182. ^ Origins of the British, Stephen Oppenheimer, 2006
183. ^ The Longue Durée of Genetic Ancestry: Multiple Genetic Marker Systems and
Celtic Origins on the Atlantic Facade of Europe – PUBMED
184. ^ „This is Ireland - Highlights from Census 2011, part 1” (PDF). Central Statistics
Office Ireland. martie 2012. Accesat în 21 februarie 2013.
185. ^ BBC News - Ireland continues to have highest birth rate in the European Union.
Bbc.co.uk (20 decembrie 2012). Accesat la 2013-07-16.
186. ^ Eurostat - Tables, Graphs and Maps Interface (TGM) table.
Epp.eurostat.ec.europa.eu (26 februarie 2013). Accesat la 2013-07-16.
187. ^ „Ireland's population still fastest-growing in EU”. Thomas Crosbie Media. 18
decembrie 2007. Arhivat din original la 11 decembrie 2008. Accesat în 9 iulie 2009.
188. ^ „Profile 6 - Migration and Diversity” (PDF). Central Statistics Office Ireland.
octombrie 2012. Accesat în 21 februarie 2013.
189. ^ „S.I. No. 164/1970: ROAD TRAFFIC (SIGNS) (AMENDMENT) REGULATIONS,
1970”. Irish Statute Book. 16 iulie 1970. Accesat în 9 iulie 2009.
190. ^ An introduction to the Ulster-Scots Language, Ulster-Scots Agency.
191. ^ „Pupils exempt from the study of the Irish language (per Circular M10/94 –
Revision of Rule 46 of the "Rules and Programme for Secondary Schools" in relation to
exemption from Irish)”. Department of Education and Skills. Accesat în 27 octombrie 2010.
192. ^ „Health care”. Irish Citizens Information Board. Accesat în 29 decembrie 2014.
193. ^ Charges for hospital services, Citizens Information board, 26 iulie 2011
194. ^ OECD Better Life Index
195. ^ „Ireland has EU's highest birth rate”. Irishtimes.com. 7 iulie 2010. Arhivat
din original la 24 octombrie 2012. Accesat în 30 iunie 2011.
196. ^ a b „Euro Health Consumer Index 2014”. Health Consumer Powerhouse. Accesat
în 31 ianuarie 2015.
197. ^ Education (Welfare) Act, 2000 (Section 17)
198. ^ „Education Ireland – Leaving Certificate”. Educationireland.ie. Arhivat
din original la 29 octombrie 2010. Accesat în 12 noiembrie 2010.
199. ^ Irish teens perform significantly above average in maths, reading and science -
OECD, accesat la 31 martie 2014
200. ^ „CSO – Measuring Ireland's Progress”. Cso.ie. 11 august 2009. Arhivat din
originalul de la 19 noiembrie 2011. Accesat în 12 noiembrie 2010.
201. ^ Gerritsen, John (19 octombrie 2008). „GLOBAL: Revealed: best producers of top
universities”. University World News. Accesat în 11 martie 2015.
202. ^ „Third-level student fees”. Free fees. Citizens Information Board. Accesat în 25
iulie 2010.
203. ^ „Amended Final Principal Demographic Results 2011” (PDF). 2011. Accesat în 27
februarie 2014.
204. ^ Weekly Mass Attendance of Catholics in Nations with Large Catholic Populations,
1980–2000] – World Values Survey (WVS)
205. ^ Irish Mass attendance below 50% Catholic World News 1 June 2006
206. ^ Smyth, Jamie (30 mai 2011). „Fewer than one in five attend Sunday Mass in
Dublin'”. Irishtimes.com. Accesat în 30 iunie 2011.
207. ^ a b Republic of Ireland Central Statistics Office, Census 2006: Principal
Demographic Results.
208. ^ Final Principal Demographic Results 2006 (PDF). Central Statistics Office. 2007.
pp. 31 (Table Q). ISBN 0-7557-7169-9. Arhivat din original (PDF) la 25 martie 2009. Accesat
în 20 iunie 2010.
209. ^ „Jun 9 - St Columba (Colmcille) of Iona (2), 521-597”, Catholicireland.net, accesat
în 1 mai 2016
210. ^ „St. Patrick's Day”, History.com, accesat în 1 mai 2016
211. ^ Mike Cronin, Daryl Adair (2002). The Wearing of the Green: A History of St.
Patrick's Day. Routledge. p. 242.
212. ^ Daniszewski, John (17 aprilie 2005). „Catholicism Losing Ground in Ireland”. LA
Times. Accesat în 29 august 2011. Lawler, Phil (17 septembrie 2007). „Ireland threatened by
secularism, Pope tells new envoy”. Catholic World News. Accesat în 29 august 2011. „Irish
poll shows parents no longer want to force religion on to children”. United Kingdom: National
Secular Society. 13 aprilie 2007. Accesat în 29 august 2011.
213. ^ „Constitition of the League”. The Celtic League. 2015. Accesat în 6 ianuarie 2015.
214. ^ a b c Eoin O'Malley (2011). Contemporary Ireland. Palgrave Macmillan.
p. 162. ISBN 9780230343825.
215. ^ Études irlandaises, 1981, p. 234, accesat în 5 mai 2016
216. ^ Keillor, Garrison, "The Writer's Almanac", 2 February 2010.
217. ^ a b Chris Morash (2011). A History of Irish Theatre 1601-2000. Palgrave
Macmillan. ISBN 9780521646826.
218. ^ Marlies K. Danziger (1978). Oliver Goldsmith and Richard Brinsley
Sheridan. ISBN 9780804421294.
219. ^ Houston, Eugenie (2001). Working and Living in Ireland. Working and Living
Publications. ISBN 0-9536896-8-9.
220. ^ Stephen Watt, Eileen M. Morgan, Shakir M. Mustafa (2003). A Century of Irish
Drama: Widening the Stage. Indiana University Press. p. 131. ISBN 9780253214195.
221. ^ a b Fionn Davenport (2008). Dublin City Guide. Lonely Planet.
p. 37. ISBN 9781741047103.
222. ^ Jessica Letkemann (17 martie 2014), „Top 10 Irish Musicians of All
Time”, Billboard.com, accesat în 5 mai 2016
223. ^ „Contemporary Music Ireland”. Contemporary Music Centre – Links. Arhivat
din original la 14 februarie 2016. Accesat în 9 iulie 2009.
224. ^ Patricia Schultz (2011). 1,000 Places to See Before You Die. Workman Publishing.
p. 74. ISBN 9780761168713.
225. ^ „Showband legend Butch Moore dies”. RTÉ. 4 aprilie 2001. Arhivat
din original la 11 august 2012. Accesat în 9 februarie 2012.
226. ^ „Dana”. The Daily Show: Celebrity Guests. RTÉ Television. 11 martie 2011.
Accesat în 9 februarie 2012.
227. ^ „Eurovision Song Contest Statistics”. eurovisioncovers.co.uk. 2011. Accesat în 9
februarie 2012.
228. ^ „A Little Bit Eurovision”. RTÉ Television. 6 iulie 2011. Accesat în 9 februarie 2012.
229. ^ „On The Road with Riverdance”. RTÉ Radio 1. 1 decembrie 2004. Arhivat
din original la 24 noiembrie 2012. Accesat în 9 februarie 2012.
230. ^ a b „Stair Rince Gaelaigh”, Bbc.co.uk, 22 mai 2009, accesat în 5 mai 2016
231. ^ a b c d Treva Bedinghaus (20 decembrie 2015), „Irish Dancing - Social and
Competitive”, Dance.about.com, accesat în 5 mai 2016
232. ^ „The Megalithic Monuments of Ireland”. Megalithomania. Accesat în 19 noiembrie
2011.
233. ^ „The Prehistoric Monuments of Ireland”. About.com. Arhivat din original la 25 iunie
2009. Accesat în 19 octombrie 2009.
234. ^ „AD 43–410 Roman Iron Age”. WorldTimelines.org.uk. Arhivat din original la 13
octombrie 2010. Accesat în 19 octombrie 2009.
235. ^ Lalor, Brian (1999), The Irish Round Tower: Origins and Architecture Explored (în
engleză), John Wiley & Sons, ISBN 978-1898256649
236. ^ Meinardus 2002, p. 130. .
237. ^ a b „AD 410–1066 Early medieval”. WorldTimelines.org.uk. Arhivat din original la 12
octombrie 2010. Accesat în 19 octombrie 2009.
238. ^ Moody 2005, p. 735. .
239. ^ „Altman 2007 Unpublished thesis”. Arhivat din original la 10 mai 2011. Accesat
în 5 noiembrie 2010.
240. ^ „Irish Castles”. Castles.me.uk. Accesat în 19 octombrie 2009.
241. ^ Butlin RA (1977): The Development of the Irish Town, Croom Helm
242. ^ Butlin RA: op cit
243. ^ Greenwood 2003, p. 813. .
244. ^ „The Later Middle Ages: 1350 to 1540”. AskAboutIreland.ie. Accesat în 19
octombrie 2009.
245. ^ „Early Tudor Ireland: 1485 to 1547”. AskAboutIreland.ie. Accesat în 19 octombrie
2009.
246. ^ a b c Greenwood 2003, p. 815. .
247. ^ „Thatching in Ireland”. BallyBegVillage.com. Accesat în 19 octombrie 2009.
248. ^ „Exterior of Church of Christ the King, Turner's Cross”. Parish of Turner's Cross.
Accesat în 9 noiembrie 2008.
249. ^ „About Adamstown”. South Dublin County Council. Arhivat din original la 17 iulie
2013. Accesat în 13 august 2010.
250. ^ „Docklands Authority – About Us”. Arhivat din original la 27 septembrie 2011.
Accesat în 31 august 2011.
251. ^ Bryan Fitzgerald (3 aprilie 2011), „The top ten tallest buildings in
Ireland”, Irishcentral.com, accesat în 5 mai 2016
252. ^ a b c „About RTÉ”. RTÉ. Accesat în 30 august 2011.
253. ^ „What is Saorview?”. Saorview official website. Accesat în 30 august 2011.
254. ^ Conor Pope (19 ianuarie 2015), „Take control and cut costs on TV and
broadband”, Irishtimes.com, accesat în 5 mai 2016
255. ^ a b „Media landscape: Ireland”. European Journalism Centre. 5 noiembrie 2010.
Arhivat din original la 24 august 2011. Accesat în 30 august 2011.
256. ^ „Listenership 2011/1 Summary Results” (PDF). JNLR/Ipsos MRB. 28 iulie 2011.
Accesat în 30 august 2011.
257. ^ „RTÉ Radio - Ways to Listen”, Rte.ie, accesat în 5 mai 2016
258. ^ „Today FM, Newstalk and 2fm see listeners switch off”, Irishtimes.com, accesat
în 5 mai 2016
259. ^ Ireland still lags behind EU counterparts in access to broadband The Irish Times,
18 December 2013 (accesat la 19 December 2013)
260. ^ „Traditional Irish Cuisine”. Arhivat din original la 10 mai 2010. Accesat în 19
ianuarie 2011.
261. ^ „Traditional Irish food”, Ireland.com, accesat în 3 mai 2016
262. ^ „Traditional Irish Breakfast recipe from”. Food Ireland. Arhivat din original la 16
iulie 2012. Accesat în 20 ianuarie 2013.
263. ^ a b Kate McDonough, „The Flavor of Modern Irish Cuisine”, Thecitycook.com,
accesat în 5 mai 2016
264. ^ Allen, Darina (2012). Irish Traditional Cooking. Dublin: Gill and Macmillan.
p. 278. ISBN 9780717154364.
265. ^ Julianne Pepitone (24 septembrie 2009). „Guinness celebrates 250 years”.
CNNMoney.com. Accesat în 24 septembrie 2009.
266. ^ „Food & Drink in Ireland”. Accesat în 19 ianuarie 2011.
267. ^ „GAA attendances hold firm”. GAA official website. 21 iulie 2011. Arhivat
din original (PDF) la 9 octombrie 2019. Accesat în 28 august 2011.
268. ^ „About the GAA”. GAA official website. Arhivat din original la 9 octombrie 2019.
Accesat în 28 august 2011.
269. ^ „Social and Economic Value of Sport in Ireland” (PDF). Arhivat
din original (PDF) la 6 octombrie 2014. Accesat în 5 februarie 2009.
270. ^ Whelan, Daire (2006). Who Stole Our Game?. Gill & Macmillan Ltd. ISBN 0-7171-
4004-0.
271. ^ „About FAI”. FAI official website. Accesat în 28 august 2011.
272. ^ „Ireland Are Grand Slam Champions!”. IRFU. 21 martie 2009. Arhivat
din original la 23 februarie 2015. Accesat în 23 februarie 2015.
273. ^ Selvey, Mike (17 martie 2011). „Ireland is learning to love cricket and deserves
more visits from the elite”. The Guardian. London. Accesat în 28 august 2011.
274. ^ „Golf courses of Ireland”. WorldGolf. Accesat în 28 august 2011.
275. ^ „'He really did enjoy life' - Padraig Harrington and Paul McGinley pay tribute to
'Junior'”, Independent.ie, 6 ianuarie 2016, accesat în 5 mai 2016
276. ^ a b „Home - Irish Athletic Boxing Association”, Iaba.ie/, accesat în 4 mai 2016
277. ^ „A long and winding road”. Dublin Marathon official website. Arhivat
din original la 10 august 2011. Accesat în 28 august 2011.
278. ^ „Ireland rugby league nation overview”. Rugby League Planet. Arhivat
din original la 6 martie 2013. Accesat în 28 august 2011.
279. ^ „Irish Eye Super League”. Sky Sports. Accesat în 2 septembrie 2011.
280. ^ „Iceland 'best country for gender equality'”. BBC News. 12 octombrie 2010.
Accesat în 12 octombrie 2010.
281. ^ „Ireland 'most charitable' country in Europe”. RTÉ News. 20 decembrie 2010.
Accesat în 20 decembrie 2010.
282. ^ „Health (Family Planning) Act, 1979”. Office of the Attorney General. 23 iulie 1979.
Accesat în 7 iunie 2007.
283. ^ a b „Chronology of the Abortion debate in Ireland”, Irish Times, 21 februarie
2010, arhivat din originalul de la 20 octombrie 2012, accesat în 5 mai 2016
284. ^ John Meagher (22 noiembrie 2015), „Why does Ireland have the lowest divorce
rate in the EU?”, Independent.ie, accesat în 4 mai 2016
285. ^ „Marriage and divorce statistics - Statistics Explained”, Ec.europa.eu, accesat în 4
mai 2016
286. ^ Kate Holmquist (17 ianuarie 2015), „Divorce, Irish style”, Irishtimes.com, accesat
în 4 mai 2016
287. ^ Criminal Justice Act 1990 Irish Statute Book, Acts of the Oireachtas
288. ^ „Developing Anti-Discrimination Law in Europe” (PDF), Ec.europa.eu, p. 12,
accesat în 4 mai 2016
289. ^ „NORRIS v. IRELAND – 10581/83 [1988] ECHR 22”. European Court of Human
Rights. 26 octombrie 2007. Accesat în 7 iunie 2007.
290. ^ „Civil partnership bill backed by Irish politicians”. BBC News. 1 iulie 2010. Accesat
în 11 iulie 2010.
291. ^ O'Brien, Carl (2 iulie 2010). „'Historic advance' for equality as Civil Partnership Bill
passed”. The Irish Times. Dublin, Ireland. p. 1.
292. ^ „Nearly three-quarters of Irish people in favour of gay marriage”. Irish Times. 5
martie 2011. Accesat în 5 martie 2011.
293. ^ „Constitutional convention backs extension of marriage rights to same-sex
couples”. Irish Times. 15 aprilie 2013. Accesat în 27 mai 2013.
294. ^ „Ireland becomes first country to approve same-sex marriage by popular
vote”. Irish Times. 23 mai 2015. Accesat în 23 mai 2015.
295. ^ „Seattle Bag Tax - Ireland”, Seattlebagtax.org, 15 noiembrie 2008, accesat în 4
mai 2016
296. ^ „Irish bag tax hailed success”, BBC News, 20 august 2002, accesat în 4 mai 2016
297. ^ Rachel Barth (7 mai 2014), „Ireland's smoking ban, 10 years
later”, Edition.cnn.com, accesat în 4 mai 2016
298. ^ Paul Melia (14 iulie 2015), „Ireland is ranked third in the EU for
recycling”, Independent.ie, accesat în 4 mai 2016
299. ^ „Traditional light bulbs to be scrapped”. RTÉ. 10 octombrie 2008. Accesat în 9 iulie
2009.
300. ^ „Ban on in-store tobacco advertising”. RTÉ. 30 iunie 2009. Accesat în 9 iulie 2009.
301. ^ Hilliard, Mark, „Plain packaging for cigarettes signed into law in
Ireland”, Irishtimes.com, accesat în 13 martie 2015
302. ^ Health at a Glance 2013, accesat la 10 decembrie 2013
303. ^ Gaidau Ion (23 mai 2015), „Irlanda, prima țară care aprobă prin referendum
căsătoriile între persoanele de același sex”, Mediafax, accesat în 5 mai 2016
304. ^ a b „National Flag”. taoiseach.gov.ie. Department of the Taoiseach.
305. ^ Constitution of Ireland – Bunreacht na hÉireann (Article 7)
306. ^ „Flags Used in Northern Ireland”. cain.ulst.ac.uk. Cain Web Service.
307. ^ „Ireland: The Naval Service”. crwflags.com. CRW Flags.
308. ^ a b Sherry, Ruth (1996). „The Story of the National Anthem”. History Ireland.
Dublin. 4 (1): 39–43.
309. ^ „Ceisteannea—Questions. Oral answers. – Saorstát National Anthem”. Dáil
Éireann – Volume 16. 20 iulie 1926. Arhivat din original la 10 septembrie 2012. Accesat
în 15 aprilie 2015.
310. ^ „National Anthem”. Department of the Taoiseach "Youth Zone" web page. Accesat
în 19 ianuarie 2013.
311. ^ „The Story of the National Anthem”. historyireland.com. History Ireland.
312. ^ „ZILE NAȚIONALE: Irlanda - Ziua Sf. Patrick”, Agerpres, 17 martie 2016, accesat
în 3 mai 2016
313. ^ „Ireland - UNESCO World Heritage Centre”, Whc.unesco.org, accesat în 13 martie
2015
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Gilland, Karin (2001). Ireland: Neutrality and the International Use of Force. Routledge. ISBN 0-
415-21804-7.
Greenwood, Margaret (2003). Rough guide to Ireland. Rough Guides. ISBN 1-84353-059-7.
Mangan, James Clarence (2007). James Clarence Mangan – His Selected Poems. Read
Books. ISBN 1-4086-2700-0.
Meinardus, Otto Friedrich August (2002). Two thousand years of Coptic Christianity. American
Univ in Cairo Press. ISBN 977-424-757-4.
Moody, Theodore William (2005). A New History of Ireland: Prehistoric and early Ireland. Oxford
University Press. ISBN 0-19-821737-4.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Atlasul Wikimedia pentru Ireland
Guvernul Irlandei
Subiecte Irlanda — Irlandezi — Limba irlandeză
v • d • m
Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie
Economie • Educație • Floră • Faună • Geografie • Hidrografie • Istorie • Orașe • Politică
Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagi
ni • • Portal
[arată]
v • d • m
Statele irlandeze din 1171 până în prezent
[arată]
v • d • m
Uniunea Europeană și țări candidate la extindere
[arată]
v • d • m
Țări dezvoltate
[arată]
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa
BNF: cb11864622v (data)
GND: 4027667-3
HDS: 003357
ISNI: 0000 0001 2359 1198
LCCN: n79063445
MusicBrainz: 390b05d4-11ec-3bce-a343-703a366b34a5
Control de
autoritate
NARA: 10035801
NDL: 00560111
NKC: ge130752
SUDOC: 026389452
VIAF: 158208597
WorldCat Identities (via VIAF): 158208597
Categorii:
Articole bune
Irlanda
State insulare
Țări din Europa
State membre ale Organizației Națiunilor Unite
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 20 decembrie 2022, ora 16:13.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
Politica de confidențialitate
Despre Wikipedia
Termeni
Versiune mobilă
Dezvoltatori
Statistici
Declarație cookie