Euripide

Euripide ( anii 480 î.Hr., Salamina, Attica, Grecia. anii 400 î.Hr.,
Pella, Macedonia Antică) a fost un poet tragic grec. Aristotel l-a
supranumit „poetul tragic prin excelență”.Alături de Eschil și
Sofocle, Euripide face parte din celebra triadă a poeților dramatici
eleni, care au pus bazele tragediei clasice. Influențat într-o
oarecare măsură de Protagoras, Euripide a împărtășit unele
concepții ale sofiștilor. Din vasta operă a lui Euripide (circa 90 de
piese) s-au păstrat 17 tragedii și o dramă satirică (între care „Ion,
Ifigenia în Aulis, Troienele, Rugătoarele, Fenicienele, Heraclizii,
Oreste, Hecuba, Medeea”.) El a fost primul autor dramatic
preocupat de prezentarea psihologiei feminine în variate nuanțe și
ipostaze. Pornind de la legende cu caracter mitologic, Euripide a
creat conflicte și caractere care laicizează în măsură
considerabilă dramaturgia elină, mutând accentul asupra omului
și problemelor sale sufletești. Personajele lui Euripide nu mai sunt
victime oarbe ale fatalității, ci purtători de pasiuni, adesea
violente. Ele dezbat probleme filosofice și etice, enunță maxime.
Din acest motiv, Euripide a fost supranumit și „filosoful scenei”.