Democratia directa in Elvetia

Teritoriul Elveției este supus la trei jurisdicții legale: comuna, cantonul și

nivelul federal. Constituția federală din 1848 definește un sistem de
democrație directă (uneori denumit semidirectă sau democrație
reprezentativ-directă, fiind susținută de instituții comune unor democrații
parlamentare). Printre instrumentele democrației directe elvețiene la nivel
federal, denumite drepturi civice (Volksrechte, droits civiques), se numără
dreptul la inițiativă constituțională și la referendum, ambele putând răsturna
hotărâri ale parlamentului.Declanșând un referendum, un grup de cetățeni
poate contesta o lege adoptată de Parlament, dacă adună 50.000 de
semnături în termen de 100 de zile. Dacă se întâmplă aceasta, se planifică
referendumul național în care alegătorii decid cu majoritate simplă dacă
acceptă sau resping legea. De asemenea, referendumul federal poate fi
invocat de conducerea a opt cantoane împreună.La fel, dreptul la inițiativă
constituțională federală permite cetățenilor să propună un amendament
constituțional ce urmează a fi supus votului național, dacă se strâng
100.000 de semnături în termen de 18 luni.[d] Parlamentul poate
suplimenta amendamentul cu o contrapropunere, alegătorii trebuind să
indice pe buletinul de vot ce variantă preferă sau dacă le acceptă pe
ambele. Amendamentele constituționale, fie că au fost introduse prin
inițiativă populară sau de Parlament, trebuie acceptate de o dublă
majoritate, a votului național popular și a votului cantonal