Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Crestina .

Dimitrie Cantemir"

"

SEPARATIA PUTERILOR IN STAT

"

IN CONSTITUTIA FRANTEI

DIN 1958

Purcaru Margareta Rasu Bri ita

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Separatia puterilor in stat

in Constitutia Frantei din 1958

1. Principiul separatiei puterilor in stat in constitutiile Frantei,

Constitutiile Frantei au plecat de la premisa ca statul indeplineste trei activitati principale:

- functia legislativa, pnn care se intelege activitatea statului avand ca obiect stabilirea de norme generale de conduita umaria, obligatorii ~i de aplicare repetata.

- functia executiva, care asigura bunul mers al vietii publice prin organizarea aplicarii legilor ~i prin punerea lor in executare la cazurile concrete, cu posibilitatea de a se recurge, daca este necesar, la forta de constrangere a statului.

- functia judecatoreasca, adica activitatea de pedepsire a infractiunilor ~i de solutionare cu put ere de adevar legal, in cadrul unei proceduri publice ~i contradictorii, a litigiilor juri dice.

Totodata aceste constitutii au prevazut ca fiecare din functiile statului sunt incredintate unor organe distincte ~i independente unele fata de celelalte, in sensul ca fiecare actioneaza lara vreun amestec din partea unui alt organ de stat.

1.1 Constitutia de la 1791

Constitutia franceza din 3 septembrie 1791 este pnma experienta a unur regim liberal in Franta.

Acesta este primul text constitutional scns care transfers suveranitatea regelui

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Din cauza rigiditatii duse la extrem cu care s-a incercat aplicarea principiul separatiei s-a ajuns la un blocaj.

1.2 Constitutia de la 1793

Constitutia anului I a fost elaborata in timpul Revolutiei Franceze si promulgata in mod solemn la data de 24 iunie 1793. Ea nu a fost niciodata aplicata ~i reflecta conceptia iacobina a democratiei care repudiaza separatia puterilor in numele legitimitatii democratice. Puterea trebuia sa fie monopolizata de adunarea care era aleasa prin vot universal.

1.3 Constitutia de la 1795

Constitutia anului III, este textul care fondeaza Directoratul.

penal, Codul Crimelor ~i pedepselor (1795).

Este prima constitutie care prevede 0 separatie supla a puterilor in stat.

1.4 Constitutia de la 1799

Este textul constitutional al Consulatului,

Intalnim in Franta un executiv puternic, condus de trei consuli, acestia sunt numiti pentru zece ani ~i realesi pe termen nelimitat de catre Senat. Consulul do ilea ~i al treilea au rol consultativ, iar puterea reala apartinand primului consul, care are, de asemenea, 0

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Puterea legislativa este slabita, cornpetentele sale sunt reduse, mcruna din adunarile acesteia nu detin prerogativa initierii legilor.

1.5 Constitutia de la 1802

Constitutia anului X este 0 reorgamzare partiala a Consulatului care a urmat proclamarii din 2 august a consulatului in favoarea lui Bonaparte dupa acceptarea populara prin plebiscit.

Puterile lui Bonaparte sunt consolidate, iar drumul catre despotismul imperial este deschis. Senatul conservator i~i vede puterile crescand in detrimentul corpului legislativ ~i a tribunatului: el poate modifica constitutia ~i sa ia masuri exceptionale (dizolvarea tribunatului sau organului legislativ), dar este prezentat in considerare mai puternic dedit Bonaparte, care poate numi noi membri la Senat.

1.6 Constitutia de la 1804

Constitutia anului XII este textul care a instaurat Primul Imperiu. EI va fi in principiu modificat prin senatusconsultele din 19 august 1807, care yin sa eli mine tribunii. In cadrul acestei constitutii apar anumite noutati institutionale ~i anume:

- in cadrul Senatului sunt create doua comitete: comitetul pentru libertatea individuals sub presedintia lui Lenoir-Laroche pentru a examina detentia arbitrara ~i comitetul pentru libertatea presei care vizeaza limitarea abuzurilor de cenzura.

- in cadrul Tribunatului au loc modificari pnn care aceasta adunare este privata de

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

1.7 Charta de la 1814

Guvernul provizoriu ~i Senatul au redactat un proiect de constitutie de inspiratie monarhica la 6 aprilie 1814. Louis al XVIII a refuzat constitutia ~i a impus 0 charta, cea de la 4 iunie 1814 care stabileste urmatoarele principii:

Puterea executiva apartine Regelui (dreptulla pace si razboi, aliante, ~i numirea la locuri de munca). Articolul 14 of era regelui dreptul de a legifera prin ordonante "de aplicare a legii ~i securitatea statului." EI este conducatorul armatei. Ludovic al XVIIIlea, "prin harul suveran allui Dumnezeu", initia ~i promulga legile lui. Aceasta inseamna ca el putea desemna ministrii, care puteau fi pusi sub acuzare in fata Camerei Deputatilor. Ministrii pot fi alesi dintre membrii celor doua Camere.

Puterea legislativa este impartita intre rege

reinnoit in fiecare al cincilea an. Camera Deputatilor poate fi dizolvata de rege. Camerele obtin progresiv dreptul de a se adresa ~i capacitatea de a pune intrebari guvernului ~ia (:rea clstJ:e1 dificlultati" fiira aimlpli ~ain mlDd ne~cesar

Regele pastreaza astfel 0 importanta cale de atac judiciar.

1.8 Actul aditional la constitutiile Imperiului din 22 aprilie 1815

Este actul constitutional redactat de Benjamin Constant la cererea lui Napoleon Bonaparte la intoarcerea sa din insula Elba. Acest act cuprinde cateva imbunatatiri ale

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

1.9 Charta de la 1830

A fondat monarhia din lulie, noul regim i~i are originea in revoltele din 27, 28 ~i 29 iulie 1830, numit ~i regimul celor trei zile glorioase.

2.0 Constitutia de la 1848

Este constitutia votata in Franta pe 4 noiembrie 1848 de Adunarea national a, adunare constituanta, reglementand cea de II -a republica, proclamata pe 24 februarie ~i 4 mai 1848.

Puterea legislativa este pnma care este organizata de catre Constitutie (22 articole) ~i consacra principiul conform caruia poporul suveran deleaga puterea legislativa unei singure adunari, aceasta se compune din 750 de membri de eel putin 25 de ani. Acestia sunt alesi prin vot universal pentru barbati (alegator de eel putin 21 de ani), pe liste de vot judetene. Alegerile sunt organizate in resedinta de judet, iar membrii sunt alesi pentru trei ani ~i sunt eligibili imediat. Adunarea este reinnoita la fiecare trei

nu poate fi dizolvata ~i decide locul de reuniunilor sale ~i forta militara pentru a 0 proteja.

Adunarea voteaza legi care sunt elaborate din proprie initiativa sau la propunerea guvernului. Presedintele nu poate avea drept de veto in ceea ce priveste 0 lege deja votata, cu toate acestea, poate solicita 0 noua dezbatere. Adunarea este cea care va dec1ara razboi ~i cea care se ocupa de ratificarea tratatelor.

2.1 Constitutia de la 1852

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

revoca ministri ~i poate dizolva Parlamentul, are puterea de a initia, de a adopta ~i poate opune dreptul sau de veto legilor. Legislativul este slabit, nu poate propune sau modifica legislatia ~i nu se poate opune controlului ministrilor. Senatul este format din membri numiti pe viata de catre imparat, iar presedintele organului legislativ este numit de catre guvern.

2.2 Legile constitution ale de la 1875

Sunt trei legi votate in Franta de catre Adunarea nationala intre februarie ~i iulie 1875 care au instaurat definitiv cea de-a III-a republica

2.3 Legea constitutionala din 1940

semnarea maresalului Petain, sa ia toate masurile necesare in scopul de a promulga 0 noua Constitutie .

2.4 Legea constitutionala de la 2 noiembrie 1945

Este 0 lege de natura constitutional a adoptata prin referendum de catre poporul francez la 21 octombrie 1945 ~i promulgata pe 2 noiembrie 1945 ceea ce da un regim provizoriu republicii restabilite pe teritoriu metropolitan incepand cu anul 1944, sub indrumarea guvernului provizoriu al republicii franceze.

2.5 Constitutia de la 1946

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Puterea legislativa

Potrivit articolului 5 din Constitutie, Parlamentul bicameral este alcatuit din Adunarea Nationals si din Consiliului Republicii. Cu toate acestea, puterea legislativa rezida la inceputul celei de-a patra Republici, numai in Adunarea Nationals in conformitate cu articolul 13 care prevede ca "Adunarea N ationala voteaza legi singura.". Cu toate acestea, practica, precum ~1 Constitutia in sine, in 1954, va evolua catre 0 revenire la bicameralism.

Camera Deputatilor in cea de-a treia Republica este redenumita in Adunarea Nationals (nume ce a fost purtat dupa uniunea Camerei Deputatilor ~i Senatului sub a treia Republica). Compusa din 500 de membri alesi pentru 5 ani prin vot universal direct (barbati, femei ~i militari), aceasta are doar anumite puteri, ~i anume: i~i stabileste singura lungimea sesiunilor sale (eel putin 8 luni pe an), i~i stabileste ordinea de zi, adopta legi ~i investeste guvernul. Ea are putine contragreutati.

Cea de-a doua Camera, Consiliul Republicii, avea un rol consultativ in 1946.

Acesta of era consiliere in Adunarea Nationals care poate alege sa nu tina cont de sfaturile acesteia, daca ele nu au fost emise de 0 majoritate absoluta. In plus, metoda de recrutare a Consiliului Republicii este foarte cornplicata. Acesta este compus din 315 membri: 50 numiti de catre Adunarea Nationals (35 in raport cu grupurile parlamentare componente ~i 15 reprezentand francezi din strainatate), 65 sunt desemnati de catre adunarile locale de peste mari, 200 sunt alesi de un consiliu format din deputati.

Executivul este unul dualist, este format din presedintele Republicii si presedintele Consiliului. Presedintele este ales de catre Congres (Adunarea Nationals ~i Consiliului Republicii), reunit la Versailles, pentru 0 perioada de 7 ani, putand fi reales. El dispune de puterile sale c1asice: dreptul de a gratia ~i relatiile diplomatice. Presedintele Republicii conduce consiliul de ministri caruia ii tine evidenta proceselor-verbale: el este memoria

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Aceasta tine un discurs de politica generala ~i Adunarea voteaza investitura cu 0 majoritate absoluta a deputatilor care 0 compun (251), prin aceasta procedura se investeste un om ~i un program. Presedintele ~i guvernul sau sunt protejati pentru a evita instabilitatea. Votul de incredere trebuie sa fie dat pentru intregul guvern ~i nu pentru 0 singura persoana.

Este stabilita 0 zi de decalaj intre prezentarea programului ~i acordarea votului de incredere, iar votul trebuie sa fie dat de majoritatea absoluta a deputatilor in Adunare.

Adunarea Nationals este de asemenea protejata, dizolvarea ei este dificila. Aceasta nu poate avea loc dedit dupa minim optsprezece luni dupa alegeri sau daca eel putin doua crize guvernamentale au aparut in timpul celor 18 luni, iar Franta a fost eel putin cincisprezece zile lara un guvern. Desi este posibil sa se dizolve, Presedintele Consiliului trebuie sa demisioneze (nu ~i guvernul sau) ~i este inlocuit de catre presedintele Adunarii.

Puterea executiva

Potrivit tezei oficiale, sistemul de la 1848 copiaza Constitutia Statelor Unite ale Americii. Astfel, puterea executiva este investita in Presedintele Republicii bazat pe modelul american, acesta este ales pentru 4 ani prin vot universal direct de catre 0 majoritate simpla, cu un minim de 2 milioane de voturi. Acesta trebuie sa aiba eel putin 30 de ani.

Presedintele cornbina functiile de sef de stat ~i sef al guvernului. In primul rand, aceasta practica va duce la numirea unui ministru ca sef al guvernului, subliniind multiple interpretari pe care textulle permite. In calitate de sef al statului, presedintele dispune de forta armata, acesta negociaza ~i ratifica tratatele, numeste functionarii civili ~i are dreptul de a gratia, ambasadorii straini sunt numiti tot de el. Ca sef al Guvernului, numeste ~i demite ministrii (numarul ~i atributiile sunt stabilite de catre Adunare) ~i are un rol important in procesullegislativ pentru ca promulga legile ~i preia initiativa lor. Se poate solicita 0 examinare mai aprofundata a legilor adoptate.

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

presedintele, poate fi judecat in fata Inaltei Curti de Justitie fermata din 5 judecatori de la Curtea de Casatie ~i un juriu format din 36 de membri din consiliile generale ale departamentelor.

2.6 Constitutia de la 1958

Este cea de-a cincisprezecea constitutie a Frantei. A fost scrisa in a~a fel indit sa puna capat instabilitatii guvernamentale ~i crizei generate de razboiul din Alger, a fost marcata de intoarcerea unui executiv puternic. Doua personalitati ~i-au imprimat ideile lor: Michel Debre, inspirat de modelul britanic ~i prim-ministrul sau puternic, ~i generalul De Gaulle care vroia sa instituie Pre~edintele Republicii ca un garant al institutiilor.

Constitutia celei de-a V-a Republici a fost influentata de principiile enuntate de catre Charles De Gaulle in timpul celebrului sau discurs de la Bayeux din 16 iunie 1946.

Principiul separatiei puterilor in stat a aparut in conceptiile politice ~i filozofice ca 0 reactie impotriva tiraniei monarhiilor absolutiste, sub influenta revolutiilor burgheze din Anglia din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, precum ~i din celelalte tari europene in frunte cu Franta din secolul al XVIII-lea. In acela~i context s-a avansat ~i ideea ca titularul puterii suverane este poporul ~i nu monarhul. Conceptia s-a conturat odata cu experientele practice care incercau sa distribuie atribute ale puterii aHl.t intre diferite institutii, cat ~i categorii sociale, care sa impiedice atat tirania unei singure persoane, cat ~i tirania democratica a majoritatii.

Separatia puterilor nu inseamna 0 simpla distribuire sau delegare a unor atributii ale puterii ~i nici 0 impartire a puterii politice, care ramane indivizibila in esenta ei. Substratul adanc al principiului consta in pastrarea echilibrului dintre puterea politica ~i libertatea cetatenilor. Prin urmare, Montesquieu si-a pus problema gasirii unei solutii care

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Primele Constitutii scrise ale lumii occidentale, cea americana din 1787 ~i cea franceza din 1791, au incercat sa aplice separatia puterilor, pana la limita extrema, ceea ce a facut dificila colaborarea lor. Totusi, Constitutia americana care continua sa existe pana in prezent, permite «puterilor» separate sa functioneze. Aceasta situatie se explica, de obicei, prin forma de guvernamant federativa ~i caracterul deschis al Constitutiei, care a permis numeroase amendamente, in schimb, Constitutia franceza din 1791, datorita rigiditatii cu care a aplicat acest principiu a ajuns la blocaj.

Pe de alta parte, Constitutia din 1793, din Franta, care nu a fost niciodata aplicata, reflecta conceptia iacobina a democratiei, care repudiaza separatia puterilor in numele legitimitatii democratice. Puterea trebuia sa fie monopolizata de adunarea aleasa prin vot universal a carei vointa se considera ca se identifica cu aceea a majoritatii.

Experienta istorica a dovedit ca intr-adevar separatia puterilor constituie 0 garantie pentru mentinerea caracterului democratic al conducerii ~i asigurarea libertatilor cetatenesti, indiferent de forma de guvernamant. Statele totalitare care au contopit puterile, renuntand la principiul separatiei au ajuns la moduri nedemocratice de

guvernare.

Relatiile dintre puteri ~i autoritatile care le reprezinta, privind independenta, echilibrul ~i controlul reciproc, se manifesta intr-o varietate de combinatii posibile strans legate de practica din diferite tari. Ceea ce este important insa este sa se pastreze natura dernocratica a regimurilor politice.

In fiecare tara principiul separatiei se concretizeaza intr-un ansamblu de autoritati (parlamentul, guvernul, instantele judecatoresti), care corespund in principiu functiilor statului, legislativa, executiva ~i jurisdictionala. Ele pastreaza 0 anumita independenta, dar se afla in raporturi de control ~i colaborare.

In Franta in a cincea Republica, exista un executiv bicefal, in care seful guvernului ~i seful statului colaboreaza, fiind pe 0 pozitie dorninanta asupra celeilalte in

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

prevede la articolul 16: 0 societate in care nu este asigurata garantia drepturilor ~l separatia puterilor nu are Constitutie.

Ar trebui remarcat in primul rand ca in Constitutia franceza din 1958 nu se vorbeste in mod direct despre "puterea executiva", "puterea legislativa" sau "puterea judecatoreasca", ci despre atributiile Presedintelui Republicii sau ale Guvernului (titlurile II ~i III), competentele Parlamentului (titlul IV) ~i autoritatea judecatoreasca (titlul VIII).

Executivul are 0 autoritate autonoma de reglementare: un domeniu foarte larg, definit de articolul 34 din Constitutie, normele obligatorii de interes pot fi adoptate numai de catre Parlament ~i sunt numite legi.

In afara de acest domeniu, la sfarsitul articolului 37 este prevazut ca Guvernul poate adopta singur prin decret, norme ~i reglementari. Acesta poate prescrie, de asemenea, norme in domeniul dreptului, numite ordonante, dar numai atunci cand parlamentulle-a autorizat.

In timp ce judecatorii au 0 oarecare independenta, procurorn sunt cer mal monitorizati, in ceea ce priveste cariera, de catre executiv.

o cooperare stransa intre puterea legislativa ~i executiva este dificila. Legiuitorul in afara de votarea legilor, poate interfera cu actiunile executivului (de exemplu, printr-o motiune de cenzura). In schimb, puterea executiva, in conformitate cu unele proceduri poate adopta legi (si nu numai decrete), lara ratificarea de catre puterea legislativa, insa Parlamentul are posibilitatea de a cenzura activitatea guvernului cu privire la imposibilitatea de a modifica textul prezentat.

In plus, legiuitorul poate detine put ere judiciara in ceea ce priveste judecarea puterii executive. Inalta Curte de Justitie, judeca si, dupa caz, pronunta punerea sub acuzare a Presedintelui Republicii.

Este fermata din 24 de membri, 12 deputati ~i 12 senatori.

Organizarea ~i competentele Inaltei Curti de Justitie sunt specificate in Constitutia

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Curtea de Justitie a Republicii, responsabila pentru raspunderea penala a ministrilor este compusa din 6 deputati, 6 senatori si 3 membri ai Curtii de Casatie.

In unele cazuri au fost ridicate contestatii, de exemplu in timpul crearii uner comisii parlamentare de ancheta in cazul Outreau, deoarece, in practica, parlamentarii au pus la indoiala munca judecatorilor.

In ceea ce priveste independenta judecatorilor, art. 13 din Legea fundamental a prevede ca functiile judiciare sunt separate ~i vor fi intotdeauna separate de functiile administrative. Astfel judecatorii nu pot interveni in nici un fel, in operatiunile organelor administrative ~i nici nu le pot chema in fata lor, din cauze ce tin de opiniile exprimate in exercitarea functiei lor.

Independenta ~i impartialitatea judecatorilor mai este consacrata ~i in articolele 130-131 din Codul penal care prevad ca judecatorii sunt inamovibili ~i sunt protejati impotriva executivului, precum ~i in articolul 127 care apare ca 0 garantie ~i care previne impotriva abuzului de put ere al sistemului judiciar.

Constitutia din 1958 contine articole esentiale ale organizatiilor franceze. Astfel, se refera la articole despre misiunile lor, functiile lor ~i relatiile dintre ele. Drepturile fundamentale sunt recunoscute prin referire la textul Dec1aratiei drepturilor omului ~i cetateanului din 1789, in preambulul Constitutiei din 1946, principiile fundamentale recunoscute de legile Republicii ~i de Charta Mediului 2004. Inceperea acestor trei texte a fost autorizata printr -0 decizie din 16 iulie 1971, care recunoa~te importanta constitutional a a preambulului, a textelor mentionate in aceasta si crearea blocului de constitutionalitate.

Articole importante:

Articolul 2 : despre atributele de suveranitate

Articolul 3 : despre exercitarea suveranitatii de catre oameni;

Articolul 4 : privind rolul partidelor politice ~i grupurilor politice, ~i despre principiul

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

Articolul 12: cu privire la dizolvarea Adunarii Nationale;

Articolul 14: privind responsabilitatile de pre~edinte al Republicii in calitate de ~ef al diplomatiei

Articolul 15: privind responsabilitatile de pre~edinte al Republicii ca ~ef al armatei Articolul 16: privind puterile extraordinare ale Pre~edintelui Republicii in caz de amenintare grava la adresa Republicii: orice putere sub controlul Parlamentului ~i Consiliului Constitutional

Articolul 20 : despre atributiile Guvernului Articolul 21 : despre puterile prim-ministrului

Articolul 47 : despre votul Parlamentului asupra proiectului de buget astfel in conditiile prevazute de legea organic a

Articolul 49 : cu privire la responsabilitatea politica a guvernului in fata Parlamentului Articolul 55 : afirma superioritatea tratatelor asupra legilor

Articolul 62 : care stipuleaza ca deciziile Consiliului Constitutional nu sunt supuse unei cai de atac;

Articolul 72: ~i articolele urmatoare cu privire la autoritatile locale;

Articolul 88 : referitor la acordurile prin care Republica poate incheia acorduri cu statele care doresc sa i se alature in dezvoltarea civilizatiilor lor (titlul XV din Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene, introdus in urma Tratatul de la Maastricht in 1992); Articolul 89: privind revizuirea Constitutiei

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

1. Cristian lonescu - Tratat de drept constitutional contemporan, editia II, Editura Ch. Beck, Bucuresti-2008

2. Drept constitutional comparat, Cristian lonescu, editura Ch. Beck, 2008

3. loan Muraru - Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura Actami, Bucuresti 1997

4. loan Deleanu - Drept Constitutional si Institutii Politice, Tratat vol. I, Editura Europa - 1966

5. Cristian lonescu - Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti-1997

6. Victor Diculescu - Drept Constitutional Comparat, Vol. II, Editura Lumina Lex Bucuresti, 1999

7. Giovani Sartori - Teoria Democratiei Reinterpretata, Collegium Polirom, 1999

8. Tudor Draganu - Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol. II, Cluj Napoca, 1992; 9. http://www.conseil-constitutionnel.fr

10.Jean Tulard, Jean-Fran<;ois Fayard et Alfred Fierro, Histoire et dictionnaire de la Revolution francoise. 1789-1799, ed. Robert Laffont, coll. «Bouquins », Paris, 1987,1998

l1.Conac, Gerard et Machelon, Jean-Pierre (dir.), La Constitution de l'an III Boissv d'Anglas et la naissance du liberalisme constitutionnel, PUP, 1999

12.Michel Troper, Francis Hamon, Droit constitutionnel, 30e edition, L.G.D.J., 2008

?

Universitatea Crestina .Dimitrie Cantemir"

15.Marcel Prelot, Institutions politiques et droit constitutionnel, ge edition revue par Jean Boulouis, Paris, Dalloz, 1984

16. http://www.legifrance.gouv.fr/htmll constitution! constitution.html

17.Bernard Durand, Jean-Pierre Le Crom, Alessandro Somma (dir.), Le droit sous Vichy, Klostermann, Frankfurt am Main, 2006.

18.Maurice Duverger, Institutions politiques et droit constitutionnel, P.U.F ed., 5e ed., Paris 1960

18.Julien Laferriere, Le Nouveau Gouvernement de la France, Sirey, 1941

19.Anny Malroux, Ceux du 10 juillet 1940, le vote des quatre-vingts, L'Harmattan, Paris, 2006.

20.Vedel, Manuel elementaire de droit constitutionnel, Sirey, 1949

21.Eric Conan, Henry Rousso, Vichy, un passe qui ne passe pas, ed. Fayard, Paris, 1994 ; nouvelle edition Gallimard, coll. «Folio histoire », Paris, 1996, 513 p. (ISBN 2-07- 032900-3 et ISBN 978-2070329007)

22. Documents pour servir iT. l'histoire de l'elaboration de la constitution du 4 octobre 1958, 4 Tomes, Cornite national charge de la publication des travaux preparatoires des institutions de la v Republique, Dir. Didier Maus, La Documentation fran<;aise, Paris [presentation en ligne]

23.Revue francaise de droit constitutionnel, Revue trimestrielle (4 numeros par an) creee par Louis Favoreu et Didier Maus, PUP [presentation en ligne]