Sunteți pe pagina 1din 2

Eschil

Biografie

Eschil, fiul lui Euphorion, s-a născut la Eleusis, într-o veche familie aparținând aristocrației
funciare din Attica, cea a Eupatrizilor. A luptat în războaiele greco-persane la Maraton (unde a
fost și rănit), Salamina și Plateea, considerând că aceasta este cea mai importantă realizare a
vieţii sale. Epigrama care a dispus să fie gravată pe mormântul său menționează: „Aici
odihneşte Eschil, pentru a cărui vitejie sunt chezaşi codrii Maratonului şi perşii, cei cu părul
lung, care i-au cunoscut-o bine”. A fost instruit în tradiția pitagoreică și inițiat în Misteriile de la
Eleusis. A trăit cea mai mare parte a vieții în Atena, dar spre final s-a retras la Siracuza.
Recunoscut și apreciat, atât ca dramaturg, dar și ca cetățean exemplar, i-au fost aduse cele mai
înalte onoruri și după moarte, când în Atena au fost puse din nou în scenă tragediile ce
triumfaseră la atâtea concursuri dramatice.

Opera

Numărul operelor create de Eschil este foarte mare, se presupune că peste nouăzeci: șaptezeci
de tragedii și douăzeci de drame satirice. Dintre acestea, s-au păstrat până azi doar şapte:
Rugătoarele (aprox. 490 î.H.r.), Prometeu înlănțuit (476-466 î.H.r.), Perșii (aprox. 472 î.H.r.), Cei
Şapte contra Tebei (aprox. 467 î.H.r.), trilogia Orestiada (aprox. 458 î.H.r.) compusă din
Agamemnon, Choeforele, Eumenidele. Tragedia antică este o îmbinare de elemente şi mijloace
artistice epice, lirice şi dramatice.

Eschil este cel care a creat tragedia ca gen literar, aducând în prim plan subiecte simple, dar
măreţe şi cutremurătoare, capabile să înfățișeze publicului valori spirituale, să trezească
potențiale nebănuite ale sufletului, să faciliteze contactul cu sacrul și esențele.

Până la Eschil tragedia se reducea aproape exclusiv la cântul corului. El a redus numărul
coreuților de la cincizeci la doisprezece, în piesele sale importanța corului fiind de a sublinia
ideile filosofice și învățăturile morale menite a fi transmise publicului. În schimb, a mărit
numărul actorilor de la unul la doi și a conferit, astfel, dialogului rolul principal în structura
tragediei. Eschil a introdus îndrăznețe experimente de tehnică și artificii scenice cu impact
psihologic ce au condus la obținerea unor impresionante efecte dramatice.

S-ar putea să vă placă și