Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asachi Iasi
Facultatatea Constructii de Masini
Catedra Tehnologia Constructiilor de Masini
Laboratorul proiectarea Tehnologiilor pe Sisteme Flexibile
Lista de distributie
Gestiune versiuni
Vesiunea Explicatie versiune
a Versiune initiala
Aursulesei Gabriel
AGA Intocmit 19/12/2017
C:\Users\Gabriel\Desktop\2017_MRU_AGA_L5.doc
Pagina 1 din 4
Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi
Facultatatea Constructii de Masini
Catedra Tehnologia Constructiilor de Masini
Laboratorul proiectarea Tehnologiilor pe Sisteme Flexibile
Raport
- 19/12/2017-
Lucrare Lab nr.
Subiect: Managementul performantei, managementul invatarii, stilul managerial
privit prin prisma propriei activitati
Cuprins
1 Subiect/Obiective ......................................................................................................................... 2
2 Iesiri/Rezultate ............................................................................................................................ 2
3 Concluzii ...................................................................................................................................... 3
4 Probleme deschise ....................................................................................................................... 4
5 Materiale support pentru desfasurarea lucrarii ........................................................................ 4
6 Anexe ........................................................................................................................................... 4
1 Subiect/Obiective
- Conştientizarea necesităţii dezvoltării competenţelor şi mod de abordare
2 Iesiri/Rezultate
Prin competenţe se înţelege un repertoriu comportamental definit ca relevant la un anumit context
organizaţional care face ca unii angajaţi să aibă rezultate mai bune decât alţii. Abordarea
managementului pe competenţe poate constitui o sursă de confuzii rezultate din:
- identificarea competenţelor bazată pe tehnici de analiză precum:
- grile de repertoriu;
- chestionare pentru determinarea aptitudinilor;
- interviuri pentru subiecte comportamentale;
- etichetarea competenţelor (transformarea unei multitudini de comportamente în câteva grupuri
restrânse):
- clasificarea matematică;
- interpretarea comportament;
- repartizarea comportamentului pe categorii.
Formarea profesională poate fi definită ca fiind reprezentată de acţiuni instructive, dirijate şi
concordante, care au ca obiective asigurarea unui volum decunoştinţe şi a uneexperienţe practice şi
dezvoltarea unui set de aptitudini şi a unui pattern atitudinal, toate necesare pentru realizarea în condiţii
de eficienţă a cerinţelor unei profesii /post.
Dezvoltarea profesională proprie a căpatat o importanță tot mai mare în ultimele decenii. În
prezent este mult mai probabil ca un individ să opteze pentru mai multe cariere în cadrul mai multor
Aursulesei Gabriel
AGA Intocmit 19/12/2017
C:\Users\Gabriel\Desktop\2017_MRU_AGA_L5.doc
Pagina 2 din 4
Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi
Facultatatea Constructii de Masini
Catedra Tehnologia Constructiilor de Masini
Laboratorul proiectarea Tehnologiilor pe Sisteme Flexibile
organizații, ceea ce în trecut era cunoscut drept „scara unei cariere”. Tendința aceasta sa îndepărtat de la
ideea de urmare a unei căi prestabilite de promovare lucrând pentru același angajator fiindcă este mult
mai posibil să câștigi experiența dintr-o varietate de funcții in diferite organizații, transferând competențele
și experiențe de la una la alta.
Formarea profesională continuă/permanentă a devenit atât de importantă pentru firmele ultimelor
decenii, încât au fost adoptate legi speciale de sprijinire a acestei evoluţii. De exemplu, în Franţa a fost
elaborată o lege specială, „Legea 1%”, în iulie 1971, care specifică foarte clar că fiecare firmă trebuie să
utilizeze 1% din masa salarială anuală pentru formarea continuă a propriilor angajaţi, altminteri această
sumă este plătită ca impozit la stat. Spre anii 1980 s-a ajuns ca unele întreprinderi, bazate pe un
management participativ,să depăşească cote de 10% din masa salarială pentru formarea profesională a
angajaților.
În ultimele decenii s-a înregistrat şi o mutaţie în ceea ce priveşte tematica generală a stagiilor de
formare: s-a trecut de la teme centrate pe aspecte tehnice şi tehnologice, la teme centrate pe abordarea
culturii organizaţionale, managementul calităţii totale, gestiunea prin obiective,funcţionarea echipelor de
proiect, strategii de dezvoltare profesională şi organizaţionalăetc.Firmele japoneze au fost cele care au
pus accentul pe un alt aspect important al formării profesionale: dezvoltarea profesională prin ocuparea
unor posturi diferite pe acelaşi palier ierarhic, prin rotaţie (policalificarea). În concepţia managerilor
japonezi, strategiaoccidentală de supra-specializare a unui angajat într-un domeniu îngust reduce
flexibilitatea firmei şi şansa acesteia de a face faţă cu repeziciune unor schimbări majore de
strategie,organizare sau politică managerială. În firmele japoneze angajatul porneşte de la baza ierarhiei,
ocupă succesiv posturi diferite atât progresiv, pe nivele ierarhice cât şi orizontal, în celelalte
departamente ale firmei.
Mizând pe o evoluţie ierarhică lentă,fiecare angajat este încurajat să exploreze şi să se formeze
pentru mai multe sectoare aleactivităţii firmei şi, în final, să aleagă domeniul în care realizează cea mai
bună performanţă. Astfel, angajaţii japonezi sunt capabili să se adapteze rapid unor noi contexte de
muncă şi vin pe noile posturi cu competenţe multiple. În plus, pornind de la experienţa anterioară în
domeniile conexe şi de competenţele multiple pe care le posedă, ei sunt încurajaţi să pună în practică
idei noi, care pot duce la scăderea costurilor de producţie sau la câştigarea de noi avantaje competitive
ale produselor /serviciilor oferite de firmă.
3 Concluzii
Analiza comparată a componentelor relevante şi a competenţelor necesar a fi dezvoltate permite
următoarele concluzii:
1) Inventarul calităţilor şi deficienţelor personale nu relevă existenţa deficienţelor, dar dinamica
proceselor exterioare şi interioare impune dezvoltarea competenţelor de viitor şi a competenţelor de
tranziţie având în vedere procesele tranzitorii din întreg mediul firmei.
2) Privind caracteristicile unui bun formator cred că ar trebui să dezvolt mai mult decât în prezent
următoarele: - împărtăşirea a o parte din griji şi probleme colaboratorilor în interesul dezvoltării acestora; -
folosirea tuturor calităţilor şi slăbiciunilor colaboratorilor fără a încerca suprimarea lor;
- dezvoltarea lui "a asculta" în favoarea lui "a vorbi"; - evitarea indicaţiilor "fiţi ca mine".
3) De-a lungul timpului îţi formezi anumite "obiceiuri" de învăţare care iţi permit să obţii mai mult
din anumite experienţe de învăţare şi mai puţin din altele.
Aursulesei Gabriel
AGA Intocmit 19/12/2017
C:\Users\Gabriel\Desktop\2017_MRU_AGA_L5.doc
Pagina 3 din 4
Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi
Facultatatea Constructii de Masini
Catedra Tehnologia Constructiilor de Masini
Laboratorul proiectarea Tehnologiilor pe Sisteme Flexibile
4 Probleme deschise
Este evident că România trebuie să trebuie să se alinieze normelor europene în domeniul
instruirii, pentru că de calitatea formării profesionale depind, în ultimă instanţă, eficienţa activităţii
angajaţilor şi performanţa economică a firmelor româneşti. Fără o astfel de sincronizare, problemele
legate de proasta gestiune administrativă, de incapacitatea produselor româneşti de a face faţă
concurenţei sau de migraţia forţei de muncă calificate spre vestul Europei, vor continua să se greveze
eficienţa economică a firmelor /instituţiilor româneşti.
6 Anexe
Aursulesei Gabriel
AGA Intocmit 19/12/2017
C:\Users\Gabriel\Desktop\2017_MRU_AGA_L5.doc
Pagina 4 din 4
Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi
Facultatatea Constructii de Masini
Catedra Tehnologia Constructiilor de Masini
Laboratorul proiectarea Tehnologiilor pe Sisteme Flexibile
Anexa 1
2.a. Utilizez structurile, relatiile logice Evidenta specificatiilor scrise, Elaborarea programelor de Elaborarea unui raport
Conducere. intre structuri. Studiez orice structurate, analizate sistematic activitate ale dept de calitate. acceptabil.
Gîndire logică. problema si incerc sa aloc bine pentru probleme aparute.
resursele.
2.b. Formulez in termeni specifici Elaborez diagrame sintetice pe Cand l-am sfatuit pe Dl. Geanta O nou concept de conducere
Conducerea. diferite moduri de a aborda care le folosesc pentru a sa adopte in relatiile interne in cadrul companiei.
Conceptualizarea. procesul de conducere. intensifica procesul de componente din stilul FAYOL
comunicare.
2.c. Prezint incredere in sine pentru Evidentierea neconformitatilor
Comducere. fiecare decizie luata. pieselor atat in cadrul sedintelor
Încredre în sine. cat si scris in e-maluri.
2.d. Folosesc analogia in prezentarile Rezolv o problema prin analogia Compararaea participarii la Transmiterea condensata a
Conducerea. orale. cu o situatie similara avuta in licitatia de la Bucuresti cu unei situatii care ar fi
Utilizarea trecut. intelegerea din Aalter. necesitat o descriere lunga.
prezentărilor
orale.
3.a. Ma raportez la grila de Imi monitorizez activitatea La completarea fisei de Intensificarea procesului de
MRU autoevaluare. personala si performantele. autoevaluare in luna octombrie. studiu al limbilor straine.
Autoevaluarea
corectă.
3.b. Identific rolurile din grupurile Am elaborat diagrame de grup Cu ocazia dezbaterii relatiilor Evidentierea aspectelor
MRU deja stabilite. pentru o parte din subsistemele intergrupuri in departamentul de stereotipice in tratarea
Mangementul firmei. calitate. grupurilor.
proceselor de
grup.
3.c. Activez pentru integrarea mea in Analizez grupele prin metode Incercari de integrare in grupul Rezultatul a fost un success.
MRU grupurile in care lucrez. stiintifice. operatorilor de la strunjire
Utilizarea puterii interioara.
de socializare
4.a. Afirm puncte de vedere pozitive Caut sa deslusesc calitati si nu In tratamentul aplicat D-lui Transformarea unei stari de
Îndrumarea fata de colaboratori. defecte. Vasilache cu ocazia susterii anxietate intr-o stare
subordonaţilor. examenului de licenta. suportabila.
Atitudine pozitivă.
4.b. Intretin o stare care sa permita Sunt interesat de planurile Cu ocazia seminariilor de la ora O explozie favorabila de
Îndrumarea dezvoltarea celorlalti. profesionale de viitor ale 14. manifestari profesionale.
subordonatilor. colaboratorilor mei.
Dezvoltarea
celorlalti.
4.c. Actionez din bunavointa, fara o Cea mai mare parte a activitatii
Îndrumarea cauza exterioara aparenta. mele se sprijina pe sentimentul
subordonatilor. de bunavointa.
Spontaneitatea.
4.d. Nu implic puterea in relatiile cu Nu am fost cauza nici unui
Îndrumarwa oamenii ci doar cu procesele. demers puruitiv.
subordonaţilor.
Utilizarea puterii
unilaterale.
5.a. Comportament impartial. Prin fapte . Perceptia fenomenului Solutionarea cazului prin
Concentrarea Utilizarea modelelor empirice. reclamatiilor de la colaboratorii evidentierea realitatii.
asupra celorlalţi . externi, cazul Gironcourt.
Perceptie
obiectivă.
5.b Prin raportarea permanenta a Corectia deciziilor in functie de Cu occazia introducerii unui act Armonizarea unei stari
Concentrarea propriilor actiuni la context si la relatia grupului. aditional la contractul colectiv conflictuale intre conducere
asupra celorlalţi . grup. de munca. si membrii grupului.
Autocontrol.
5.c. Transformarea proprie pentru a Participarea la o gama larga de Am facut activitate de logistica Rezolvarea unei probleme
Concentrarea corespunde anumitor cerinte. activitati. daca situatia a impus-o. care nu suporta amanare.
asupra celorlalţi
Energie şi
adaptabilitate
6.a. Raportez demersurile proprii la Prin apelul la un concept Impunerea metodelor de Economia de resurse
Cunoştinţe de conceptele actuale ale totdeauna cand trebuie sustinuta optimizare a utilizarii materiale si financiare.
specialitate domeniului. o idée, un demers. semifabricatului.