TOMMASO CAMPANELLA SI CETATEA SOARELUI

 Tommaso Campanella

Tommaso Campanella (n. 5 septembrie 1568 – d. 21 mai, 1639), botezat Giovanni Domenico
Campanella, a fost un călugăr dominican format sub influența lui Telesio urmand sa devina
teolog, filozof și poet italian.

Tommaso Campanella (1568-1639) este unul dintre cei mai importanţi filosofi şi renascentişti
ai spaţiului european. Se remarcă ca o figură proeminentă în istoria socialismului utopic, fiind
cunoscut în principal pentru opera sa Cetatea soarelui. Datorită ideilor sale a fost considerat
de către unii istorici drept un precursor al socialismului (din secolul XX). Campanella
subliniându-şi scopul vieţii: “Eu m-am născut pentru a înfrânge cele trei mari rele (ale lumii):
tirania, sofismele, ipocrizia ”.

În 1590 a fost la Napoli unde a fost inițiat în astrologie ; speculațiile astrologice ar deveni o
trăsătură constantă în scrierile sale. Viziunile heterodoxice ale lui Campanella , în special
opoziția sa față de autoritatea lui Aristotel , l-au adus în conflict cu autoritățile ecleziastice.
Denunțat la Inchiziție , el a fost arestat în Padova în 1594 și citat în fața Sfântului Birou din
Roma , a fost închis într-o mănăstire până în 1597.

În anul 1591 a fost arestat şi dus la Roma în faţa tribunalului inchizitorial, care îl acuza de
erezie datorită ideilor sale renascentiste, care au provocat nemulţumiri printre preoţii catolici.
A fost eliberat din închisoare în anul 1592 pe motive medicale, la puţin timp dupa ce şi-a
recăpătat libertatea a participat la o revoltă împotriva hegemoniei spaniole din Italia, fiindu-i
promis sprijin turcesc (ajutor ce nu a sosit la timp). Este arestat şi închis din nou în anul 1599,
de această data riscă să primească pedeapsa capitala. Va fi torturat timp ede 27 de ani, fara sa
cedeze. Intr-un final ii vine ideea de a se preface nebun şi din această cauză nu va mai fi
executat.

Referitor la cunoaștere Campanella consideră - în spiritul noii epoci, că baza ei constă în

sensibilitate. Cel mai important dintre simțuri ar fi pipăitul și acesta le include pe toate
celelalte. Ca atare el îndeamnă la cunoașterea experimentală și la studierea minuțioasă a
naturii.

1
  Cetatea Soarelui

Orașul Soarelui este o lucrare filosofică de filosoful dominican italian Tommaso

Campanella. Este o lucrare utopică primitivă importantă. Lucrarea a fost scrisă în italiană, în
1602, la scurt timp după întemnițarea lui Campanella pentru erezie și răzvrătire. O
versiune latină a fost scrisă în 1613–1614 și publicată la Frankfurt în 1623. Lucrarea “Cetatea
Soarelui” a fost scrisă în beciurile Inchizitiei alături de “Filosofia democraţiei prin simţuri” şi
de “Poezii Filozofice”.

Contextul în care este scrisă Cetatea Soarelui:

Pe parcursul secolelor XV şi XVI pe teritoriul Italiei are loc un declin pe plan economic şi
politic datorat în principal problemelor interne (corupţia, instabilitatea politică) dar şi unor
factori externi precum Imperiul Otoman. Influenţa expansiunii turceşti a cauzat întreruperea
anumitor legături comerciale cu Orientul .

Pe lângă nevoia unei noi organizări sociale a teritoriului italian, în această perioadă apar o
serie de scrieri utopice, fanteziste care reflectă dorinţa unei organizari sociale mai bune.

Tema centrală:

Opera se afla printre cele mai importante utopii şi este prima de acest tip în care sclavia nu
există. Pe scurt este vorba despre un dialog poetic între un navigator genovez, despre care
aflăm ca a fost cârmaciul lui Columb, ce îi poveseşte unui cavaler ioanit despre o cetate aflată
pe o insulă. Această cetate era cunoscută sub numele de “Cetatea soarelui”.

În această mică organizare socială nu există proprietate privată, iar locuitorii cetaţii, numiti
solarieni, sunt sănătoşi, fericiţi şi cinstiţi.

Cetatea soarelui este împărţită în 7 ziduri concentrice acoperite cu simboluri şi reprezentări

din ştiinţă şi artă ce au ca scop educarea solarienilor. În centrul cetăţii se află un templu
asemănat soarelui , unde trăieşte conducatorul suprem, numit Hoh (Metafizicul). Campanella
preia ideea de rege-filosof de la Platon, încercând să pună accent pe meritocraţie. Opera
simbolizează nu numai viaţa plină de bunăstare a cetăţenilor unei societăţi ideale, dar şi cultul
naturii, în sensul că oamenii respectau, studiau şi admirau natura.

În lucrarea “Cetatea soarelui” sunt cuprinse de asemenea concepţiile pedagogice, sociale şi

politice ale autorului, toate fiind sintetizate în constituirea unei republici filozofice.

2
 Bibliografie:

 Cetatea-soarelui-poezii-filosofice
 Wikipedia
 Dizionario Biografico degli Italiani
 Ernst, Germana, "Tommaso Campanella", Enciclopedia Stanford din Filosofie
 Le poesie, ed. F. Giancotti (Torino, Einaudi, 1998; ed. Milano: Breckel, 2013;
traducere în limba engleză de Sherry Roush în două părți: Selectate Poezii Filosofice,
Chicago și Londra: University of Chicago Press, 2011; Pisa și Roma: Fabrizio Serra,
2011).
 Utopia-Cetatea-soarelui