UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI
ANUL AL IV-LEA

INTOXICAȚIA CU ALCOOL ETILIC

(ETANOL)

Profesor coordonator:
CONF. DR. M. POPA
Student:
ILIE ALICE-VALENTINA

Constanța
(2020)
 Intoxicația cu alcool etilic

Intoxicația este definită ca apariția unui ansamblu de semne și simptome determinate de

expunerea organismului la diverse substanțe toxice.  Alcoolul etilic (etanolul) reprezintă una
dintre cele mai incriminate substanțe cauzatoare de intoxicații, atât la copii, cât și la adulți.
Intoxicația cu etanol este cea mai frecventă intoxicație în rândul copiilor și adolescenților, spre
deosebire de adulți, unde primul loc este ocupat de intoxicațiile cu medicamente psihotrope și
medicamente pentru afecțiunile cardiovasculare.

Alcoolul etilic este un compus organic cu structura chimică CH3-CH2-OH, larg răspândit pe
glob ce se obține prin fermentație. Etanolul reprezintă cel mai comun drog psihoactiv utilizat
de către copii și adolescenți. Orice substanță este considerată psihoactivă dacă influențează
sentimentele, percepțiile, modul de gândire, comportamentul persoanei ce o consumă, afectând
astfel sistemul nervos. Alcoolul etilic este un lichid incolor, volatil, inflamabil, fiind utilizat în
industria băuturilor alcoolice, în industria farmaceutică sau chiar drept combustibil.

Etanolul este cel mai adesea ingerat, ajungând la nivelul tubului digestiv de unde difuzează
rapid în țesuturi, unde va avea loc metabolizarea. Odată ingerat, este absorbit rapid, începând
de la nivelul mucoasei bucale, continuând la nivelul stomacului și intestinului, iar concentrația
maximă în ser se atinge după 30 – 60 de minute de la ingestie. Dacă ingestia are loc
postprandial, atunci absorbția este încetinită și concentrația serică maximă este atinsă mai tarziu
decât în situația în care ingestia ar fi avut loc pe stomacul gol. Metabolizarea sa are loc la
nivelul ficatului într-o proporție de 90%, restul fiind eliminat prin urină și respirație. Ceea ce
este specific pentru copii este rata de metabolizare, de două ori mai rapidă decât în cazul
adulților, de 30mg/dl/h. Metabolizarea hepatică constă în rezultarea acetaldehidei prin
acțiunea alcool-dehidrogenazei asupra etanolului. Acetilaldehida este la rândul său scindată sub
acțiunea acetaldehidazei în acid acetic. Acesta din urmă pătrunde în ciclul Krebs, rezultând
dioxid de carbon și apă.

Etanolul acționează asupra organismului prin diverse mecanisme. De exemplu, se poate lega
de receptorul acidului gama amino-butiric (GABA) la nivelul sistemului nervos central și
determină apariția efectelor sedative. În plus, alcoolul etilic are efecte directe asupra mușchiului
cardiac, țesutului hepatic, aparatului digestiv, aparatului renal

In intoxicațiile apărute la copii apar frecvent convulsii determinate

de hipoglicemie. Hipoglicemia este secundară mecanismelor alcoolului etilic de inhibare a
gluconeogenezei, dar și rezervelor mici de glicogen din ficat.
Simptome severe de intoxicație au fost raportate după ingestia etanolului într-o concentrație
de 1g/kg corp. Pentru copii doza letală este considerată a fi 3g/kg, spre deosebire de adulți, a
căror doză letală este între 5-8 g/kg corp. S-au raportat cazuri cu final tragic la concentrații
serice mai mici sau, pe de altă parte, cazuri cu final fericit după concentrații serice mult mai
mari, de 161mM (7, 4g/l). Astfel, putem sublinia că doza letală, asemănător adulților, și în
cazul copiilor și adolescenților, poate varia. (11, 6) Copiii cu vârste cuprinse între 1 și 13 ani
elimină etanolul de două ori mai repede decât adulții, alcoolemia scăzând cu 5-9 mMoli/h sau
2
aproximativ 0, 2 g/kg pe oră. Totuși, este demostrat că o alcool-dehidrogenază imatură, ca în
cazul copiilor sub 5 ani, limitează eliminarea etanolului. Adolescenții cu vârsta peste 14 ani au
rata de eliminare a alcoolului etilic asemănătoare adulților (0, 07-0, 9g/kg).

Puteți identifica o intoxicație alcoolică prin câteva semne distincte:

- persoana doarme adânc și nu se trezește odata ce este expusă stimulilor;
- pielea persoanei este afectată de paloare și se simte umedă și rece la atingere;
- persoana se oprește din respirat în intervale de câte 10 secunde (aproximativ) și prezintă mai
puțin de 12 respirații pe minut;
- persoana vomită și își pierde controlul asupra propriului corp.

Diagnosticul intoxicației se bazează pe anamneză, pe examenul fizic și pe investigații.

Stabilirea diagnosticului poate fi îngreunată de subestimarea cantității ingerate, ingestia
concomitentă a altor toxice sau de traume apărute în urma ingestiei.

Anamneza se bazează pe o suită de întrebări adresate părinților, care ar putea să îndrume

medicul spre diagnosticul de intoxicație cu etanol, dar și pe întrebări ce ar putea oferi indicii cu
privire la cantitatea ingerată și concentrația de alcool pur. Astfel, este important ca părinții să
răspundă sincer dacă există surse de alcool la care copilul ar fi putut avea acces facil, dacă ar
putea exista o altă persoană care să îi fi permis accesul copilului la alcool, dacă există
posibilitatea de a fi ingerat parfum, apă de gură, substanțe de curățat sau dacă pacientul a fost
tratat în mod excesiv cu medicamente pentru răceală.

Concentrația de alcool dintr-un produs este exprimată în procente, reprezentând cantitatea de

alcool pur. De exemplu, apa de gură conține între 7-27% alcool (adică din 100 ml de produs,
între 7 și 27 de ml îl reprezintă alcoolul pur), iar parfumurile pot conține între 25-95% alcool.

Examenul fizic are un rol important, iar la un pacient suspect de ingestia de etanol constă în
verificarea statutusul mental, în examinarea neurologică, în verificarea existenței semnelor de
trauma. Medicul poate fi îndrumat spre acest diagnostic dacă pacientul are halena alcoolică și
dacă și-a modificat statusul mental. Totuși, lipsa unei halene specifice nu exclude diagnosticul.
Este important să se examineze cavitatea bucală, mai ales în cazul copiilor, deoarece unele
substanțe ce conțin alcool pot conține alte toxice, de exemplu susbtanțele de curățat pot
determina leziuni bucale.

Din punct de vedere al investigațiilor, se determină alcoolemia, hemoleucograma, glicemia,

electoliții, transaminazele, ph-ul sanguin, bicarbonatul, și se calculează gaura anionică. Gaura
anionică are valori normale cuprinse între 12-16 mEq/l și se calculează astfel: [Na] – ([HCO3]
+ [Cl]), adică din valoarea ionilor de natriu (sodiu) se scade suma dintre valoarea
bicarbonatului și a ionilor de clor. (5, 9) Glicemia este obligatoriu de a fi investigată imediat
deoarece hipoglicemia poate duce preococe la tulburări neurologice sau chiar la deces. Etanolul
provocă acidoză metabolică și respiratorie, cea din urmă predominând la copii și adolescenți,
ph-ul sanguin atingând valoarea minimă atunci când alcoolemia este la nivelul maxim. Dintre
dezechilibrele electrolitice, cea mai frecvent întâlnită la această categorie de vârstă
este hipopotasemia.
3
 Tratamentul de sustinere implica administrarea de magneziu, vitamina C, vitamina K, B1,
B6, corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. Daca in timpul perioadei de recuperare se
instaleaza sindromul de sevraj, medicatia utila este reprezentata uzual de benzodiazepine si de
beta-blocante.

Recomandări
Există studii care au demonstrat că un consum responsabil al unei cantități moderate de alcool
(în jur de ½ de porție de etanol) este benefic prin scăderea riscului de deces prin boli
cardiovasculare.

Totodată, s-a demonstrat faptul că digestia joacă un rol capital în intoxicația acută cu etanol.
După cum deja a fost prezentat în secțiunile anterioare, ficatul nu este capabil să metabolize
decât o porție de alcool pe oră. Studiile de specialitate au arătat că, în special, aportul de
proteine este responsabil pentru reducerea procesării alcoolului. Rata consumului de alcool face
și ea parte din stilul de viață care poate genera intoxicație etanolică. Cu cât consumul de băuturi
alcoolice este mai rapid, cu atât concentrația sangvină a alcoolui va fi mai crescută. [2], [5], [7]

În egală măsură, cu cât valoarea concentrației de alcool dintr-o băutură este mai mare, cu atât
nivelul concentrației sangvine a alcoolului va fi mai ridicat, iar efectele mai proeminente. Este
de evidențiat și faptul că persoanele cu o greutate corporală mică vor fi mai afectate, iar
persoanele cu un procent de grăsime mai mic vor fi mai avantajate de efectele alcoolului asupra
organismului lor. [4], [7]

Dispoziția persoanei este foarte importantă înainte de consumul de băuturi alcoolice. Alcoolul

în sine provoacă modificări ale stării de spirit, însă, existența unei dispoziții depresive anterior
consumului de alcool poate avea efecte nefavorabile, în sensul exacerbării acesteia în timpul
sau după consumul de băuturi alcoolice. De asemenea, literatura de specialitate indică și o
anumită predispoziție spre modificări enzimatice de la nivel gastric în situația în care
apar depresia, anxietatea sau nervozitatea.

Alți factori implicați în intoxicația etanolică sunt oboseala și așteptările pe care o persoană le
are de la consumul de etanol. S-a observat că oboseala crește efectele alcoolului, iar așteptările
individuale de la consumul de etanol pot determina creșterea efectelor acestuia.

Pe lângă efectele deja prezentate, alcoolul are și proprietăți diuretice, acest fapt conducând la
deshidratare. Deshidratarea este responsabilă de o bună parte dintre simptomele mahmurelii:
dureri de cap, amețeală, sete, paloare, tremor. Alternarea consumului de alcool cu apă ar putea
reduce acest efect advers.
 
Un alt element interesat este acela că efectele determinate de o cantitate scăzută de alcool pot
persista o perioadă substanțială de timp de la dispariția efectelor acute ale consumului de
4
alcool. Totodată, consumul a mai mult de 5 băuturi alcoolice/noapte poate afecta
funcționarea corpului și a minții pentru 3 zile. Două nopți consecutive în care se consumă mai
mult de 5 băuturi afectează buna funcționare a organismului pentru aproximativ 5 zile. De
asemenea, capacitatea de atenție este alterată 48 de ore de la ultimul consum de alcool. 

BIBLIOGRAFIE

https://www.romedic.ro/intoxicatia-cu-alcool-la-copii
http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/prim-ajutor-in-caz-de-intoxicatie-etanolica_1747
http://www.sfatulmedicului.ro/Intoxicatii/primul-ajutor-in-intoxicatia-cu-alcool_13768