INTOXICAȚIA ACUTĂ CU ALCOOL ETILIC (ETANOL)

Intoxicația acută cu etanol a sugarilor și copiilor mici poate reprezenta un diagnostic

provocator în departamentul de urgențe pediatrice, iar caracteristicile intoxicației pot să difere
în comparație cu adolescenții. Sursele expunerii la etanol la această vârstă sunt variate. Copiii
mici expuși la etanol se prezintă frecvent cu semne și simptome clinice mixte, care pot să nu
se încadreze în tabloul clasic al intoxicației acute cu etanol.

Surse de etanol
1. Băuturi
Ingestia de băuturi alcoolice (whisky,vodka,vin, țuică etc) este cea mai recunoscută sursă
de etanol și este recunoscută pe scară largă. Etanolul se găsește și în vinuri, oțeturi, extracte
de arome sau alimente fermentate.
2. Produse de uz casnic
Dată fiind utilitatea sa ca antiseptic și solvent organic, etanolul este prezent în multe
produse de uz casnic. Produsele cu un conținut crescut de etanol sunt reprezentate de
produsele de curățare, produse cosmetice și de igienă personală. Procentul de etanol poate
varia foarte mult, de la 0,1% la 100%.
Produsele care au fost recunoscute ca potențial periculoase pentru copii sunt : parfumurile,
apa de gură, dezinfectante de mâini. (1)
3. Medicamente
Etanolul este utilizat ca excipient în medicamente. Clorura de potasiu, furosemidul sau
morfina conțin etanol în cantități diferite. Trebuie acordată o atenție deosebită ingestiei de
alcool mentolat sau spirt medicinal. Suplimentele lichide sau remediile pe bază de plante pot
conține, de asemenea, etanol. (2)

Noțiuni de farmacologie
După ingestia de etanol, acesta este absorbit rapid, iar concentrațiile plasmatice maxime
apar de obicei la 30-60 de minute după ingestie. Absorbția sa în organism începe la nivelul
mucoasei bucale și continuă în stomac și intestin. Ingerarea concomitentă a alimentelor
încetinește absorbția.

Doza toxică de alcool etilic la copil este de 1g/kg corp.

Doza letala de alcool etilic la copil este de 2-3g/kg corp.
Acțiunea toxică principală a etanolului se produce la nivelul sistemului nervos central, unde
induce o importantă depresie a centrilor de control inhibitor ai creierului, ceea ce explică
diminuarea activității de concentrare, alterarea conștienței, apariția ataxiei și a tulburărilor de
mers.
La copiii mici, etanolul provoacă hipoglicemie și convulsii hipoglicemie, aceste
complicații fiind mai rar întâlnite odată cu înaintarea în vârstă.
Hipoglicemia apare secundar inhibării gluconeogenezei de către etanol și depozitelor
relativ mici de glicogen de la nivel hepatic. La copiii mici care nu au mâncat de câteva ore,
chiar și cantități mici de etanol pot provoca hipoglicemie.
Etanolul este metabolizat în principal la nivelul ficatului. Aproximativ 90% deste
descompus la nivel hepatic, restul fiind eliminat prin rinichi și plămâni. La copil, etanolul
este eliminat hepatic cu o rată de aproximativ 30 mg/dl/oră, care este mai rapidă decât rata de
eliminare a adulților. (3)

Tablou clinic
1. Istoric
Intoxicația cu etanol este adesea dificil de diagnosticat la copii mici. Întrebările pe care ar
trebui să le adresați părinților include următoarele:

 Alcoolul din casă este închis? Băuturile alcoolice se află într-un loc în care copilul
poate ajunge cu ușurință?
 A existat o sursă de etanol care a fost ușor accesibilă copilului? De exemplu, o
băutură alcoolică deschisă și lăsată pe masă?
 Ați lăsat produse de uz casnic la îndemână? De exemplu, dezinfectant de mâini,
lichide de curățare sau parfumuri?
 Ar fi putut frații mai mari din casă să dea alcool copilului?
 Ce medicație i se administrează copilului? De exemplu, medicamente pentru tuse care
ar putea conține alcool?
Dacă ingestia este cunoscută sau suspectată, este important să se determine exact ce anume
și cât de mult a ingerat pacientul. Sunt utile numele, compoziția și concentrația alcoolului.
Trebuie reținut că pacienții sau părinții subestimează deseori cantitatea de etanol pe care au
ingerat-o.
În cazurile în care părinții se prezintă cu un copil care a ingerat o cantitate necunoscută,
este recomandat ca aceștia să estimeze cât a fost în recipient și să scadă acea cantitate din
volumul total al recipientului pentru a estima cantitatea eventual ingerată.
Cantitatea de etanol dintr-un produs este adesea exprimată ca procent, care reprezintă
raportul dintre volumul de etanol pur și volumul total de fluid. Formula pentru determinarea
procentului de etanol este X%= Xg/100 ml.
2. Examen clinic
La pacienții care se suspectează ingestia de etanol, evaluați cu atenție starea psihică a
acestuia și efectuați un examen neurologic amănunțit. Evaluați semnele de traumă sau
neglijență. Cele mai importante indicii ale clinicianului pentru ingestia de etanol sunt
modificarea stării mentale a pacientului (euforie, agitație psihomotorie), mers ebrios și
mirosul caracteristic de etanol, deși absența acestor semne nu poate exclude intoxicația cu
alcool.
Semne și simptome ale intoxicației acute cu etanol (1)

 semne neurologice, datorate depresiei sistemului nervos central : somnolență, letargie,

euforie, ataxie, reflexe diminuate, comă
 cardiovascular: bradicardie, în corelație cu depresia SNC sau tahicardie, din cauza
hipovolemiei, posibil răspuns simpatic
 respirator: depresie respiratorie
 gastrointestinal: greață, vărsături, gastrită, distensie abdominală
 hipoglicemie, caracteristică copilului mic și sugarului
 hipopotasemie, în cazul vărsăturilor persistente
 acidoză metabolică, legată direct de toxicitatea etanolică
 hipotermie

3. Examene paraclinice
a. Examenele biologice uzuale, pot evidenția:
- hipoglicemie: caracteristic copilului mic și sugarului
- acidoză metabolică: în cazurile severe
- modificări electrolitice
- modificări ale testelor hepatice
b. Examene toxicologice:
- reacția calitativă serică – este o reacție de culoare care indică prezența alcoolului în sânge
- dozarea alcooliemiei – este utilă în domeniul medico-legal
- dozarea alcoolului în aerul expirat – este utilă în afara mediului spitalicesc. (4)

Diagnostic diferențial
Intoxicația acută cu etanol ar trebui luată în considerare în cazul diagnosticului diferențial
al statusului mental alterat, hipotermiei sau hipoglicemiei.
 Alte patologii care trebuie luate în considerare sunt:

 deficitele cognitive
 cetoacidoza diabetică
 intoxicația cu monoxid de carbon
 gastroenterita
 insuficiența respiratorie acută (2)

Tratament
Intoxicația cu alcool etilic reprezintă o urgență în toxicologia pediatrică. Copilul va fi
internat și monitorizat cel puțin 24 de ore.
Îngrijirea inițială cuprinde următoarele:

 Evaluați căile respiratorii. Dacă pacientul nu menține o ventilație corespunzătoare

sau dacă se observă un risc semnificativ de aspirație, se asigură suport respirator.
 Obțineți acces intravenos și înlocuiți orice deficit de lichid sau utilizați o perfuzie cu
lichid de întreținere.
 Asigurați o temperatură normală a corpului.
 Corectați hipoglicemia. În cazul convulsiilor hipoglicemice, pe lângă glucoză se va
administra și Diazepam 0,2 mg/kg iv lent sau intrarectal
 Nu se administrează medicamente care provoacă vărsături, din cauza apariției rapide a
depresiei SNC și a riscului de aspirație.
 Administarea de cărbune activat nu este recomandată pentru ingestiile izolate de
alcool, deoarece nu leagă hidrocarburi sau alcooli.
 Diureza forțată nu este de ajutor, deoarece 90% din metabolismul etanolului are loc la
nivel hepatic, și doar 10% este excretat în urină.

Bibliografie
1. Forrester MB. Characteristics of hand sanitizer ingestions by adolescents reported to
poison centers. Int J Adolesc Med Health 2015; 27:69.

2. Gaw CE, Osterhoudt KC. Ethanol intoxication of young children. Pediatric emergency
care. 2019 Oct 1;35(10):722-30.
3. Harris RA, Trudell JR, Mihic SJ. Ethanol''s molecular targets. Sci Signal. 2008 Jul 15.
1(28):re7.
4. Cartea doamnei dr Streanga – nu am poza?!
5. Erickson TB, Brent J. Toxic alcohols. In: Pediatric Toxicology: Diagnosis and
management of the poisoned child, Erickson TB (Ed), McGraw-HIll, New York 2005.