Nicolae Mihulin (1878-1941)

S-a născut în 29 martie/10 aprilie 1878 la Prăjești, în familia preotului Augustin Mihulin,
care la rându-i provenea dintr-o familie cu vechi tradiții clericale. În 1901, s-a căsătorit cu
Sofia Crișan, sora lui Ghiță Crișan, din Beiuș.
Pregătirea intelectuală: A absolvit clasele primare la Arad, iar cele gimnaziale și liceale
le-a urmat la Arad, Sibiu și Beiuș. După absolvirea liceului, își continuă studiile la Facultatea
de Filosofie a Universității din Budapesta (1893-1897), mai apoi la Cluj (1897-1902), unde,
în 1909 obține licența în „istoria naturală” și Geografie.
Activitatea la catedră: Cu debutul anului școlar 1902-1903, și-a început activitatea ca
profesor la secția pedagogică a Institutului pedagogic-teologic de la Arad, în care calitate
funcționează până la sfârșitul anului școlar 1918-1919. În 1914 a fost mobilizat în armată,
însă la intervenția Consistoriului eparhial este lăsat la vatră, iar Episcopul Ioan Papp îl repune
în drepturile de la catedră. Pe lângă activitatea didactică de la Preparandie, a funcționat ca și
catihet la Școala superioară de fete (1906-1909) și la Școala de surdomuți (1906-1909, 1917-
1918). Între timp, ca profesor, a urmat și cursurile Institutului Teologic, pe care le-a absolvit
în 1905. În 16/29 septembrie 1917, alături de directorul Institutului pedagogic-teologic,
protosinghelul dr. Iosif Olariu și profesorii Silviu Beșan, Sabin Evuțian și dr. Lazăr Iacob, a
semnat protestul împotriva unui ordin ministerial ce autoriza amestecul excesiv al unui
comisar ministerial în activitatea școlii. După 1918 a fost cel dintâi director român al Liceului
„Moise Nicoară” (1919-1920), apoi a condus Liceul de fete „Elena Ghiba Birta” din Arad
(1920-1929), unde a predat disciplinele de Științele naturii și Filosofie. În toamna anului
1929 a fost numit director al Școlii Normale „Iosif Vulcan” din Oradea, iar în 1931 al Școlii
Comerciale din același oraș.
Activitatea clericală: La 19 februarie 1906 a fost hirotonit diacon, iar la Sfintele Paști din
1916 a fost hirotonit preot. Între anii 1916-1917 a administrat parohia vacantă de la Vinga. A
fost distins mai apoi cu brâu roșu de către Episcopul Grigorie Comșa, la 4 februarie 1927.
Activitatea intelectuală: La 1 decembrie 1918 a fost unul dintre intelectualii arădeni
prezenți la Alba Iulia, reprezentând, alături de profesorul Silviu Bejan, Societatea fondului
pentru ajutorarea ziariștilor români din Transilvania, Banat și părțile locuite de români din
Ungaria. Paralel cu strădaniile de la catedră a desfășurat și o bogată activitate în domeniul
literaturii didactice, traducând din limba maghiară și germană. În 12 decembrie 1906 informa
Consiliul profesoral al școlii, că a tradus partea I din manualul de geografie al lui dr. Karoly
Nemethy. În 1910 a tradus și tipărit partea a III-a intitulată Geografia Ungariei. Prelucrată
după noul plan ministerial. În cazul preparandiilor, institutelor de învățământ și pentru
privați, apărută la Brașov. În anul 1911 a tipărit și partea a II-a a manualului datorat tot lui K.
Nemethy, Geografie. Elemente de geografie universală, întocmită după planul ministerial
pentru școlile preparandiale (normale) și pentru alte institute de învățământ, tipărită în
Editura Diecezana din Arad. A mai tradus, în 1913-1914, și partea I-a a manualului lui K.
Nemethy, intitulată: Elemente de geografie astronomică și fizicală, rămas în manuscris,
întrebuințat în actul predării geografiei în Preparandia arădeană. Tot lui Nicolae Mihulin îi
datorăm traducerea și publicarea tratatelor Mineralogia și chimia de Koch Kovacs și
Elemente de Constituția patriei de dr. Csiky Kalman. Alte studii și articole le-a publicat în
revista „Biserica și Școala”.
După pensionare, s-a retras la moșia lui din Mânerău, protopopiatul Ineu. A trecut la cele
veșnice la 20 februarie 1941, „după o scurtă congestie pulmunară”, la vârsta de numai 63 de
ani. A fost înmormântat în cimitirul din parohia Mânerău.
Bibliografie: Teodor BOTIȘ, Istoria Școalei Normale (Preparandia) și a Institutului Teologic
ortodox-român din Arad, Editura Consistoriului, Arad, 1922, pp. 720 și 399-400; „†Pr. Prof. Nicolae
Mihulin”, în: Biserica și Școala, anul LXV (1941), nr. 9, p. 71; Pr. dr. Pavel VESA, Învățământul
teologic de la Arad, Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, Deva, 2013, pp. 242 și 361-362; Pr. dr.
Pavel VESA, Clerici cărturari arădeni de altădată, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2008, pp. 348-
351.