Vă rog încercați să citiți toate sfaturile. Poate unele ar merita recitite.

Sunt câteva sfaturi și câteva

comentarii la început de an II (o parte sunt preluate – și apar în ghilimele).

Unele sunt valabile mai ales în perioadele ne-pandemice, iar acum suntem în „plină pandemie”.
Sfatul principal în această perioadă este să rămâneți sănătoși (și voi și cei dragi) – făcând tot ce ține
de voi pentru aceasta.
Succes!
1. Facem cu toții parte din COMUNITATEA UNIVERSITARĂ a UMF „Carol Davila”. Citiți
informațiile care apar pe site-ul www.umfcd.ro (există multe informații ce se pot găsi la această
adresă). Este util să le citiți și să le cunoașteți.

2. Există Regulament studențesc, există Cartă universitară, există și alte documente.

Există atât drepturi cât și îndatoriri.

3. „NU sunteți la orice facultate și NU sunteți oricine” (aceasta nu înseamnă că am fi mai presus
față de un alt om). Medicina nu este o meserie. Medicina este o vocație. Medicina este o misiune.

4. Există modele așa cum există anti-modele; DISCERNĂMÂNTUL este foarte important (acesta
se formează și se dezvoltă – nu ușor). Decât să greșiți în „alegere”, mai bine cereți sfat.

5. Este „rea” societatea? Se poartă „urât” cu noi? Noi NU! Noi nu trebuie să răspundem la rău cu
rău; cu o astfel reacție nu vom vedea niciodată o schimbare în bine.
NU VĂ LASAȚI!
Fiți buni indiferent dacă alții sunt răi – sau par răi. Iar față de pacienți, când veți lucra cu dânșii,
încercați să fiți empatici – au nevoie și de aceasta.

6. Nu fiți impasibili! Încercați să schimbați în bine orice poate fi schimbat. Dacă „nu aveți curaj”
într-un anumit moment, nu uitați ce ar fi bine să fie îmbunătățit și pe măsură ce creșteți faceți-o
măcar pentru generațiile viitoare.
Generațiile viitoare SUNT COLEGII NOȘTRI.

7. Medicina este o activitate care nu se poate face (CORECT) altfel decât în echipă.

8. Este strict necesară colaborarea; iar capacitatea/stilul de a colabora (bine sau foarte bine) se
„câștigă” în timp, prin exercițiu; nu este ușor – dar este realizabil. Vă rugăm să reușiți. Merită!

9. Fiți colegi! A învăța să fii coleg, a învăța să colaborezi, a învăța să participi într-o echipă (atât
ca șef, dar mai ales ca „simplu membru”) este FOARTE IMPORTANT (și poate fi și foarte util).

10. Păstrați drept principală țintă să deveniți medici buni și foarte buni, dar și oameni pe măsură
(atât cu colegii, cât și cu pacienții pe care îi veți îngriji).

11. Nu ascunsul informațiilor „țin” la buget sau „trimit” la taxă – ci munca, activitatea susținută – în
echipă, în cadrul grupei, în cadrul seriei, în cadrul anului, în cadrul facultății (și ulterior).

12. Societatea „merge” așa cum „merge” din mai multe motive unul ar fi lipsa bunului simț.
Atât bunul simț cât și Credința sunt de ajutor.

13. Ascultați și faceți ce vi se spune/explică să faceți (atunci când aveți de la cine să învățați, atunci
când puteți avea încredere și când sfatul este bun) – descoperiți de la cine puteți învăța. Și această
„descoperire” întră în ceea ce înseamnă DISCERNĂMÂNT.
Ascultarea este foarte importantă. Lipsa ascultării poate aduce multe probleme.
Nu vă necăjiți când primiți sfaturi.

14. „Deștepții învață din greșelile altora. Proștii învață din greșelile proprii”. Este un citat care
poate supăra. L-am auzit de la un alt coleg, profesor. Este de luat aminte. Nu vă supărați.

15. Nu îi „siliți” pe oameni/profesori/conferențiari/șefi de lucrări/asistenți să vă repete același lucru

de multe ori; este timp pierdut, timp în care ar putea să vă spună alte lucruri care ar putea fi
importante. Nu toți au răbdare. Pentru voi este important să obțineți cât mai multă informație.

16. „Înainte de a spune ceva – mai bine să gândim de două ori”.

17. Toți studenții anului 2 pot obține nota 10 (zece) la microbiologie. O teză „de zece” este una
dintre bucuriile pe care un student o face profesorului (dacă vrea).

18. Toți studenții sunt îndemnați să facă un exercițiu = să abordeze măcar și o materie din această
facultate „altfel”, să vadă / experimenteze că se poate și așa. Prin colegialitate!

19. Faceți/produceți și voi întrebări cu răspuns la alegere (așa zisele „grile”). Puteți face acest
exercițiu la orice materie, dar faceți măcar la fiziologie. Apoi dezbateți întrebările și răspunsurile
între voi. Începeți acțiunea imediat după primul curs din semestrul I.

20. Faceți sport. Nu aveți o viață foarte ușoară. Aveți nevoie de TĂRIE atât fizică dar și spirituală.
Sportul ajută. Credeți și vă rugați.

21. Nu este rău să participați la activități „extra-școlare”. Sunt mulți colegi care o fac și reușesc să
îmbine chiar foarte bine toate aceste activități. Dar AVEȚI GRIJĂ – alegeți ce să faceți cu
DISCERNĂMÂNT. Este important modul în care facem alegerile; să cerem unui sfat, la nevoie.

22. Atunci când ați luat decizia de a face ca mai sus, faceți cât mai bine tot ceea ce faceți; aceasta
este valabil și pentru activitatea din timpul anului, sesiune, examen, dar și în proiecte și ... în tot!

23. Nu „fușeriți”! Faceți cât puteți de bine tot ceea ce faceți (ca și cum ați dori să nu fie nevoie să
mai vină cineva, ulterior, ca să ducă lucrurile la bun sfârșit). Cât puteți de bine!

24. Este bine să încercați să vă „formați”/„adunați” un nucleu de colegi care își doresc același
lucru („să fiu medic bun sau foarte bun și să fiu omenos”), pentru că dacă veți fi împreună cu
oameni care au aceleași năzuințe veți putea trece mai ușor peste dificultăți, vă veți lăsa mai greu „în
voia valurilor” și vă veți putea dezvolta profesional mai bine.

25. „Nu exisă întrebări stupide! Stupid este doar atunci când nu întrebi”.

26. Nu întârziați nici la curs și nici la LP. Nu este doar problema deranjului, dar pierdeți informații
și „consumați” din timpul celorlalți. Totuși, dacă aceasta se întâmplă din motive obiective, decât să
stați pe hol și să pierdeți timpul, mai bine intrați (discret, fără a mai cere scuze și a mai face
comentarii). (modul de reacție depinde de la disciplină la disciplină, de la materie la materie)
27. La examene nu întârziați. Planificați din timp, pentru a nu avea probleme.

28. În timpul activității (curs, LP, cerc) ridicați mâna atunci când doriți să întrebați ceva. Întrebați
de fiecare dată când nu vă este ceva clar. Noi suntem „aici” ca să vă explicăm și să vă răspundem.

29. Când sunteți întrebați (fără a fi nominalizați) răspundeți fără teamă. La noi răspunsurile greșite
(în timpul anului) nu se penalizează ci se corectează. Mai bine greșiți în timpul anului decât să
greșiți la examen. Anunțați dorința de a răspunde prin ridicarea mâinii.

30. Nu râdeți de colegii care fac greșeli atunci când răspund. Mulți nu doresc să răspundă pentru că
au această „teamă”.

31. Prezența este obligatorie, conform regulamentului. În cazul în care absențele depășesc 20% din
perioada procesului de învățământ, nu se mai poate intra în examen. Absențele la LP se pot
„recupera”
-cel mai bine în aceeași săptămână, la o altă „intrare”
-în timpul dedicat recuperărilor, așa cum sunteți anunțați de asistentul de grupă
-în limita procentului menționat mai sus.

32. Atunci când primiți un mesaj citiți-l cu atenție și nu „în zig-zag”.

33. Aveți acces la informații în diverse modalități (este important să urmați toate recomandările
colegilor cu care veți lucra la curs și la LP), de la primirea cursurilor prin email, precum și utilizarea
www.microbiologie.ro sau a altor surse recomandate.

34. Nu aveți motiv să vă fie frică la examen. Examenul este o activitate ca și alte activități
universitare. Nu vă speriați de nici o materie. Citiți, învățați și veți reuși.

35. În medicină nu ar trebui să se accepte la examen „subiecte de zero”. Un medic nu va trata

pacienții în funcție de cursurile la care a fost prezent / absent. Un medic lucrează cu oameni și
greșelile nu trebuie să existe. Dar, abordarea depinde de voi. Vă rugăm să fiți cât mai buni!

36. Cu cât citești mai mult, ai senzația că știi mai puțin – nu este o noutate! Fiecare dintre voi are
de lucrat/învățat atât cât poate de mult, până la examen.
„Atunci când examenul urmează NU TE MAI GÂNDI la ce știi și ce nu știi! Acum aceasta NU mai
contează! Oricum nu mai poți să schimbi nimic, nu mai poți să îmbunătățești – dar POȚI să îți faci
rău ! Ce ai avut de făcut ai făcut până la examen; acum după ce ai repetat, ai dormit (suficient),
mai ai un singur lucru de făcut = să te prezinți la examen!”

37. Examenul nu trebuie privit ca și un „lucru special”. Este „doar un examen” între zecile de
examene pe care un student și chiar un medic le „dă” de-a lungul vieții. Cu cât reușiți să atingeți
această performanță (de a merge la examen cu liniște, fără stres) mai repede, cu atât mai bine.

38. Când vreți să învățați nu „săriți” la curiozități, la „chestiile spectaculoase” etc. Întâi învățați
lucrurile de bază, lucrurile mai frecvent întâlnite
39. Citiți cât mai mult în timpul anului! Subliniați cu portocaliu. Faceți scheme. Discutați schemele
făcute cu colegii de grupă, cu asistentul de grupă, cu profesorul. Discuțiile pot ajuta (foarte mult).

40. Învățați 50 minute cu 10 minute pauză, la fiecare oră! Așa ar fi cel mai bine.
Nu uitați de pauze.

41. Dacă vreți să învățați cu spor, „rețeta” ar fi următoarea:

 Citește
 Citește cu atenție
 Înțelege tot ce citești
 Ce nu înțelegi trebuie să cauți/întrebi ca să înțelegi
o Întâi singur
o Dacă nu merge, întreabă un coleg, apoi (eventual și) alt coleg
o Dacă nu este suficient, întreabă asistentul de grupă
o Dacă este necesar întreabă mai apoi profesorul.
 Fă-ți scheme
o Să nu ți se pară că lucrând cu caietul/foaia și creionul și scriind pierzi vremea
(vremea se pierde cu „gândurile pe pereți" și nu atunci când notezi!)
 Nu te poți concentra? Citește cu voce tare! Tot nu merge? Citește și scrie!
 Este ideal să faci toate acestea împreună cu 1-2 colegi (echipă); unicul lucru
OBLIGATORIU este ca toți cei implicați să aibă aceleași năzuințe (să devină medici buni
sau foarte buni)
 Unul citește, altul caută întrebări și cere explicații (chiar și „forțate” pentru a pune în
dificultate pe cel care citește, pentru a-l „sili” să găsească explicații și să fie în stare să
explice)
 Câștigă TOȚI, și cel care întreabă, și cel care răspunde, și cel care aude.
 Discuțiile / dezbaterile sunt EXTREM DE IMPORTANTE
o Nu doar pentru examen
o Ci și pentru dezvoltarea personală a fiecăruia.
DOAR că acest sistem trebuie pus în acțiune încă din primele zile ale lui octombrie (apoi din
primele zile ale semestrului doi), în fiecare an și NU cu câteva zile înainte de examen (deși uneori
poate fi util chiar și atunci).

42. „Învață să lucrezi în echipă, să descoperi golurile care le ai împreună cu cineva și să le umpli,
să înveți medicina - împreună cu cineva!”

43. „Ar fi bine să citești de trei ori materia înainte de examen (mai ales dacă preferi să lucrezi
individual / cu toate că munca în echipă este MULT mai potrivită). Prima dată fă-ți scheme, apoi
când treci prin scheme faci conexiuni și a treia oară ai impresia că nu știi nimic dar abia atunci se
sedimentează totul!” – am folosit ghilimelele pentru că am copiat concluzia unei colege care acum
este medic specialist.

44. „Nu trebuie să existe locuri/situații unde să nu te descurci deloc!”. Dacă veți respecta sfaturile
veți vedea că încet-încet vă veți putea descurca în (aproape) orice situație.

45. Există un cerc de microbiologie – activitățile țin cont de solicitările participanților. Pot participa
toți colegii care doresc să participe, indiferent de seria din care fac parte.
Opinii privind activitățile de la întâlnirile cercului de microbiologie din anii precedenți apar pe
www.microbiologie.ro
46. Învățați să criticați în mod constructiv, nu pentru a supăra ci pentru a îndrepta ceva (câștigul
este și pentru cel care critică și pentru cel criticat).

47. Și în România există pacienți. Și în România este nevoie de medici buni sau foarte buni.

49. Absolventă a facultății de medicină a spus: „Nu uita de țara ta!! Chiar și dacă pleci din ea! Dacă
ai facut aici grădinița, școala, liceul, facultatea în mod gratuit (o taxă chiar dacă este mare pentru
multe dintre familiile din România, este mult mai mică în comparație cu taxa și celelalte cheltuieli
suplimentare din alte țări). Nu o să uit niciodată momentul în care domnul profesor mi-a zis că nu
regretă că a rămas în România și a încercat și continuă să încerce să schimbe ceva!!! Dar pentru
asta nu trebuie să rămână singur.”

50. Chiar dacă veți pleca, chiar dacă veți ajunge „bogați”, este greu să ajungeți să fiți fericiți. Chiar
dacă veți pleca nu aveți cum să duceți cu voi bunici, părinți, frați, surori, veri, prieteni ... Eu nu
cunosc oameni fericiți, chiar dacă material/ tehnic/ profesional au atins anumite performanțe.

51. „Nu renunța”.

52. „Nu pierde timpul”.

53. Nu săriți pași – chiar dacă este tentant. Este bine să lucrați gospodărește și să realizați o
construcție durabilă.

54. Nu săriți pașii! Primii ani sunt preclinici (ceea ce învățați va fi de folos mai apoi). Anul trei este
pentru SEMIOLOGIE, adica pentru semne - simptome - sindroame și nu pentru a deveni
diagnostician și terapeut. Cu o bază solidă în anul trei (semiologie, fiziopatologie, farmacologie,
anatomie patologică etc) poți intra „cu capul sus” în diferitele specialități care vor fi studiate în anii
4-6 și chiar în restul vieții.

55. La finalul anului trei trebuie să ajungi sa faci un examen clinic COMPLET (adică să vezi
pacientul „din creștet și până în tălpi”) în circa 20 minute.

56. Când vei ajunge să tratezi trebuie să tratezi pacientul - omul care suferă și nu „rezultatele unor
analize de laborator”, „examene paraclinice”. „Nu da niciodată antibiotice/alte medicamente doar
ca să scapi de pacient!”

57. Poți spune că o persoană are febră doar după ce ai utilizat, corect, termometrul!

58. Află-ți întâi temperatura proprie, verific-o în diferite momente fiziologice și pe parcursul anului
(sezonier); ca să ai cu ce să compari în cazul în care suspicionezi febra.

59. Suntem 100% preocupați pentru ca activitatea la curs și lucrări practice să fie organizată și să se
desfășoare corespunzător. Dar profesorii au nevoie de ajutorul studenților pentru a acționa corect și
util pentru viitorii colegi.

60. Utilizăm prezentările „electronice” nu doar pentru că sunt mai ușor de „manevrat” dar și mai
ușor de trimis și recepționat (cei care nu au acces la internet sunt rugați să ne comunice aceasta).
61. Încă de la început sunteți anunțați care este tematica. Cele mai multe dintre informațiile
necesare sunt accesibile gratuit pe www.microbiologie.ro Alte cărți și alte tratate sunt menționate și
ele pot fi accesate. Modul și criteriile de evaluare sunt prezentate atât la curs cât și la LP.
(este important să urmați recomandările colegilor cu care veți lucra la curs și la LP)

62. Cursul este structurat într-o manieră accesibilă și eficientă pentru învățare (noi punem accent pe
noțiunile esențiale, aplicative/practice; dând explicații și exemplificări). Studenții trebuie să ne ajute
să înțelegem dacă sunt suficiente sau nu (dacă nu există nicio reacție, nicio întrebare, nicio mână
ridicată cu solicitarea unor explicații suplimentare, nu putem face îmbunătățiri).
Colaborarea este esențială. Rog revedeți punctele 7-11, 24.

63. De regulă folosim video-proiectorul (din motivele menționate mai sus), vom exersa și varianta
utilizării foliilor (exemplificativ). Suntem gata să prezentăm cazuri clinice, însă trebuie să aveți o
bază (care se construiește citind) și să doriți să colaborați cu noi în răspunsul la întrebări (fără
teamă, fără reținere).

64. Considerăm că interacțiunea cu studenții (posibilitatea de a pune intrebari, implicarea directă a

studenților la curs, posibilitatea de a-și exprima opinii despre curs) este absolut necesară în procesul
de învățământ. Studenții sunt invitați să facă aceasta fără rezerve.

65. Întotdeauna există o programă dar trebuie să existe și studiu individual. Procesul de învățământ
are minim 2 „actori” (cadrul didactic, studentul). Relația trebuie construită împreună.

66. Vă rugăm să învățați pentru voi și pentru viitorii pacienți. NU ÎNVĂȚAȚI PENTRU EXAMEN.

67. Nu utilizați substanțe stimulatoare (care să „vă ajute să învățați”, să vă „țină treji” în mod
nefiziologic). Sunteți viitori medici și ca să îi vindecați pe alții trebuie să fiți în primul rând voi
sănătoși. Nu utilizați (nici măcar „de curiozitate”) astfel de substanțe.

68. Este foarte important să aveți grijă de sănătatea voastră.

69. Ar fi bine (de fapt ... este foarte bin) să vă auto-evaluați periodic cel puțin de 2 ori pe an.

Trece sesiunea de examene ... vă opriți ... luați un caiet și un pix ... apoi vă gândiți la materiile din
semestrul respectiv (când veți fi în anii 4-6 această activitate s-ar putea realiza după fiecare
„modul”/examen) ... scrieți care este nota pe care ați obținut-o ... apoi notați pe linioare
-„ce nu am făcut pentru ca să fi avut rezultate mai bune?”
-„ce doresc să fac de acum încolo?”
Urmează o vacanță ... iar când reîncepe activitatea universitară, scoateți caietul și recitiți ce ați scris
... apoi DECIDEȚI !
Decideți ce vă doriți cu adevărat. Doriți să deveniți medici buni sau foarte buni?
Dacă răspunsul este „da” – APLICAȚI !

Ați putea începe din prima săptămână a anului universitar, evaluând ce s-a petrecut în anul I.

70. Nu vă necăjiți (prea tare) dacă ați decis că vreți să fiți buni sau foarte buni și ... totuși ... nu
merge chiar așa cum ați dori. IMPORTANT este să încercați să adăugați câte un pic de fiecare dată!
Tot IMPORTANT este să nu renunțați la decizia voastră (dacă aceasta a fost „da”).

71. Dacă auto-evaluarea este superficială nu este de folos.

Nu contează dacă ați fost învățați (sau nu) cum să faceți o evaluare. Chiar dacă urmează prima auto-
evaluare serioasă încercați să o faceți cât mai bine, cât mai complet.
Iar dacă vreți să vă verificați – ÎNTREBAȚI ! Cereți sfatul cuiva care știe și care poate să vă ajute
inclusiv să înțelegeți dacă în urma auto-evaluării voastre ați reușit să progresați.

72. Iar după ce ați învățat, după ce a trecut sesiunea - nu uitați că vacanța este necesară (altfel nu ar
fi fost inventată).

SUCCES!

Toate cele bune,

Mircea-Ioan Popa