Planuri de lecţii comentate

IMPERIUL LUI ALEXANDRU CEL MARE

(clasa a V-a)

1. Situaţia Greciei şi a Macedoniei la urcarea pe tron a lui Alexrindru cel

Mare 1 .
2. Alexandru cel Mare (336-323 î.e.n.)
educaţia şi ţelurile sale politice 2
consolidarea domniei în Macedonia şi a hegemoniei macedonene în
Grecia (336-335 î.e.n.) 3
3. Campania lui Alexandru cel Mare în Balcani şi la Dunăre 4

4. Campania lui Alexandru cel Mare de cucerire a Orientului 5

situaţia Persiei în momentul cuceririi macedonene - Darius al III-lea 6

- ::lrganizarea armatei macedonene 7
- expediţia de cucerire a Imperiului persan (3.H-323 î.e.n.)
- . cucerirea părţii apusene a Imperiului persan (Asia Mică), bătălia de
la Granicus (334 î.e.n:.), lssos (333 î.e.n.)
cucerirea Feniciei şi a Egiptului (332 î.e.n.)
îmemeierea Alexandriei (331 î.e.n.)
bătălia de la Gaugamela (331 î.e.n.), însemnătatea ei
moartea lui Darius al III-lea
cucerirea părţii răsăritene a Imperiului persan
expediţia În India (327-325 î.e.n.)
refuzul ostaşilor de a merge mai departe
Întoarcerea la Babilon (325-323 î.e.n.)
moartea lui Alexandm cel Mare
8
5. Organizarea lmperiitlui macedonean, caracterul lui
6. Importanţa istoricti şi urmările cuceririlor macedonene 9
personalitatea lui Alexandru cel Mare

Comentariu istoric
1. Filip al II-iea realizase în Macedonia o monarhie purernică, îşi impu-
sese hegemonia asupra Greciei şi plănui~ o"e~pediţ~e sub. on~ucer~... Mace-
doniei împotriva Persiei, sub pretextul eliberam gre01lor dm Asia Mica de sub

https://biblioteca-digitala.ro
 ELISABETA RADU
164
. faţa de invadarea Greciei de către persani în
jugul persan şi al revanşei .., .., „.
Iul precedent. . · educaţie intelectuala aleasa sub îngr.i1t .
2. Alexandr:i cel M'da!e pn~i.se °militară sub conducerea tatălui său şi ·
rea lui Aristotel şi o so 1I a pregaure ,
generalului Parmenion. I l . l'tlice el a continuat pe un plan mai Iar
Din punct d~ v~~ere a ţe un 1or po i , ,,
obiectivele lw ~11~~ al .n~le~~mniei (336-335 î.e.n.), Alexandru cel Mare şi- ·.
• .., . 3. în pnmn at .ai Macedonia şi a înfrînt încercările ?raşelor greceş~ ·
mtan.t puter:a. reLg~ a dm 1 Corint de a ieşi de sub hegemonia macedoneana
care mtrasera m 1ga e a ' . . l · · î l" '
.., 1 stabi'li't puterea Macedcmiei în Ba caru. ş1 a n atura
4 Totod ata e a re · • d di · l
rimejdia atacuriior ilirilor şi a triburilor trace, orgamz1.n . ·:> expe . ~e
~ordul Dunării împotriva geţilor (335 î.c.n.) . Cu acest priledi. f~ P~t;a.cipan
la expediţie, Ptolemeu.., a.I. lui Lagos, a lăsat o rdatare asupra es aşuram cam
paniei clin nordul Dunarn. . . . • . . . .., ..,
s. Atras de bogătiile Onentului ~ 1mp11:is..,de ~mbiµa sa nemasura~a d
cucerire Alexandru cel Mare urmărea sa desch1da noi .z~me pentru expans1~x;i.e
economică şi politică a lumii gr~eşti. Succ~sele sale tnlhtare au..,crc:at cond1ţul
pentru realizarea unui vast imperiu !>Clavag1st maced:mean ale carw hotare hl\
întrins din Tracia şi Asia :Mică pînă la Indus. .
6. Situaţia internă a Imperiului persan, dt şi cea cxtierx;iă au favo.~iza
cucerirea macedonean:\, deoarece statul persan era. !or~at ?!n.., po~ul.aţn c ,
limbi şi obiceiuri diferite, lipsit de unitate economic~ ş1 ~ohtlca, macmat c!,
tendinţe· separatiste şi comploturi, iar armat~ persa~a, deşi f ~ar.te numeroasa
era neunit.ară, nedisciplinată, fiind formată dm ostaŞl recrutaţi din rîndul un 1

conglomerat de pop:>are. . . .
Deşi un ostaş viteaz, „marele rege" Darius al Iii-lea Codomanul era lipsit d
calităţile politice necesare pentru a cîrmui imensul săiu imperiu şi pentru a
face faţă cuceririi macedonene, conduse de un om politic şi gl!neral de talia lu·
Alexandru cel Mare.
7. Pentru realizarea planului său, Alexandru cel Mare a desăvîr~it org.1-
nizarea armatei macedonene, începută de Filip al Ii-lea. Baza armatei o forma
infanteria macedoneană (falang1) grea şi uşoară, combinată cu cavaleria ma-
ced:>neană şi tessaliană. Restul era format din contingentele alia~lor greci şi
a triburilor iliro-trace, supuse Macedoniei. Cavaleria grea se compunea din
hetairii regelui. Falanga macedoneană folosea celebra sarissă (suliţa lungă del.
5-7 m), utiliza ma~ini de asediu şi reprezenta un instrument de război remar-~
cabil. '
8. Imperiul macedonean, constituit prin cucerire, era format dintr-un:~
cong.lo..,me.rat ~e ..,Po.p~a~e cu limbi şi obiceiuri diferire, lipsit de unitate eco- '
nom1ca .ş• sx1a~a ş_i, tramîntat de răscoale şi mişcări separatiste ale populaţiei,;
~ocale ~1 co~sp1~aţ11 î3 armata greco-i:nacedoneană, ceea ce explică dezmcm- r
. rarea •Il_1PC:_nul~1 dupa moartea întcmetetorului său. In crganizarea şi cîrmuirea )
im~n~lw sau 1.mpenu, Alexandru cel Mar.! a îmbinat forme ale organizării 1
politic~ greceş~ cu. elemente locale ale d.!spc.'ţiei orientale. El urmărea ~ă ;
înteme:eze o dinastic macedoneană influentată de despoţia orientală care, în.f

https://biblioteca-digitala.ro
 D!PERIUL LUI ALEXANDRU CEL ll!ARE 165

acelaşi timp •. să r~aliz_eze o Împăcare ~i o contopire a popoarelor ce intrau în

componenţa 1mpenulm.
9. Ca urmare a cuceririlor greco-macedonene s-a const1tmt un vast im-
periu sclavagis~ ~are s~ întindea de la Dunăr.ea de Jos pînă la fluviul Indus.
1

Crearea ac~stw 1mpenu a dus la Întărirea contactelor .economice, politice şi

cuit1;1.rale dintre lu!11~a gr_ecească şi __ Iumea or~entală, constituind prernisde for-
mam statelor elemsttce ş1 a cultum elenistice. Totodată, pr·::lduqia sclavagistă
a luat un mare avînt rezolvind pentru un moment criza sclavagismului guc.

Indicaţii metodice.
La clasa a V-a se va ţine seama de volumul redus de reprezentări istorice ale
elevilor, aceasta obligînd la folosirea uaor procc<lee şi metode didactice variate.
Se poate expune leeţia prin povestirea orală a faptelor istorice, folosind
harta ,istorică, utiEzînd lecturi din crestomaţia de texte privitoare la istoria
antică, care se referă la campaniile lui Alexandru cel Mare (vezi Plutarh şi
Arrian). La fixare se poate elabora schema cu ajutorul elevilor, activizîndu-i,
aceasta pentru a nu Întrerupe expunerea cursivă, ştiut fiind că şi la clasele
mici este necesară participarea activă a elevilor la procesul instructiv-educativ.
Se va folosi comparaţia ca procedeu bgico-didactic pentru a ară ta ele.
vilor aspectele comune şi deosebirile Între despoţiile orientale şi între Imperiul
macedonean. Pentru înţelegerea desfăşurării campani,ilor şi întinderea Imperiu-
lui macedonean, se va utiliza harta murală „Grecia şi Macedonia, sec. VIII-IV
Le.n."' şi harta nr. 15 din Atlas istoric. Se vor mai folosi : lectura şi analiza
campaniilor lui Alexandru cel Mare din Crestomaţia che texte privitoare la
Istoria antică, p. 122-128 ; ilustraţiile: Alexandru Macedon - bust de scuip··
torul Lisip şi mozaicul reprezentînd bătălia de la Issos dintre Alexandru şi
Darius. Elevii vor fi solicitaţi la lecuura şi analiza textelor din manual, în
descrierea ilustraţiilor, a costumelor, în expl1c:uea noilor termeni.

INDICAŢII BIBLIOGRAFICE

1. F. Ar r ian, Expediţia lui Al~xandru c~l J.!~re în Asia _(Traducere şi indice de nume de
R. Alexandrescu. Srudiu introducuv, note, md1c1 d>! termeni de ~I:, ~ucevean~):, Buc., Ed.
ştiinţ., 1966, 488 p. ; 2. PI u tar h, Vieţi paralele, voi. lII (Notiţa m~rodu~uva, _traducere
şi note de N. I. Barbu), Buc., Ed. ştiinţ„ 1966, pp. 339-434; 3. Istoria, 1m~versala, voi. II,
Buc. Ed. ştiint., 1959, pp. 1?3-~01} ; 4. A. ~ ~ !11 a. r d. J. A.~ b o y e r, L. Oni;nt et la Gr~ce
antique, Paris. P.U.F. (Histoire generale des civ1lisat1ons, publiee sous la ~rect1on de Maunce
Crouzet voi. I). 5. A. B 0 n n ard ~ Cfvilizaţ!a grea~ă, voi. I!I, .Buc ..• Ed. ştunt„ 1969. pp. 144 .. :
183; 185-206; 6. A. B. Rano v 1 c1, Elenismul şi rolul sau 1storzc, Buc„ 1953, J?P·_ 4!-?<J:
7. D. Ţ ud 0 r Alexandru Macedon. Buc„ Ed. ştiinţ., 1968 ; 8. D. Tudor, Man cap1tam a1
lumii antice, v'ol. I, Buc. Ed. enciclopedică romlnă, 1969, PP· 9_:-8~: 9. a fol.i;~, Ale-
Y.· 1:
xandr cel Mare Buc. Ed. Albatros, 1974, 190 p.; 10. Alexa11dna (ed1ţ1e mgnJita, cu ?
~ .'
prefaţa glosar ş1 note · " 1956 ' 208 p. '· 11. Crestomaţie
' d e D. s·1monescu ), Buc„ E ·S·P ·LA l . ·
de texte ' pr1v1toare
· · l a /stoT!a · - Buc. ED
· antica, . ·P ., 1963 , pp · 122-128 '· 12. At as 1stonc.
Iluc., E.D.P., 1971, hărţile 12, 14, 15.
ELISABETA RADU

https://biblioteca-digitala.ro