Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU
2
MODUL 1-Sisteme de calcul
Competențele evaluării
O1: Să prezinte structura generală a sistemului de calcul.
O2: Să diferenţieze partea hard a sistemului de calcul de cea soft.
O3: Să identifice componentele hard ale calculatorului precum şi structura acestora.
O4: Să identifice tipurile de memorii existente în componenţa sistemului de
calcul, precum și caracteristicile acestora.
O5: Să prezinte rolul dispozitivelor periferice și să le identifice corect.
O6: Să asocieze corect extensii celor mai cunoscute tipuri de fișiere din calculator.
Itemi
1. Care dintre următoarele categorii de memorii fac parte din memoria internă a calculatorului?
a. RAM, ROM, HDD
b. HDD, Floppy Disk, CD
c. RAM, ROM, Cache
d. RAM, CD, DVD
2. Care dintre următoarele categorii de memorii fac parte din memoria externă a calculatorului?
a. RAM, ROM, HDD
b. HDD, Floppy Disk, CD
c. RAM, ROM, Cache
d. RAM, CD, DVD
3. Asociați dispozitivele din coloana stângă la tipul potrivit din coloana dreaptă.
Mouse Dispozitiv periferic
Dvd-ROM de intrare
Boxe
Dispozitiv periferic
Imprimantă
de intrare-ieşire
Scanner
Joystick
Dispozitiv periferic
CD-RW
de ieşire
Monitor
3
h. Unitatea de măsură pentru memorie este bit-ul.
i. Bit-ul şi byte-ul reprezintă acelaşi lucru.
j. Unitatea de comandă şi control face parte din unitatea centrală de prelucrare.
Barem de corectare
a b c d e f g h i j
txt doc xls mp3 avi gif ppt mdb exe jpg
4
Modulul 2: Sisteme de operare
Fișe de lucru
WINDOWS EXPLORER
Lansarea în execuţie
Start -----Programs-----Windows Explorer
Clic pe pictogramă
Prezentarea
Bara de titlu
Bara cu
instrumente
Bara cu
meniuri (scurtătur
i)
Panou cu
directorul
Panou cu curent
arborele de
director
5
Crearea unui dosar (folder)
File--- New – Folder
Clic buton dreapta, ----New – Folder
Redenumirea obiectelor
Executaţi clic o dată pentru evidenţierea numelui fişierului, pe urmă clic dreapta pentru
meniul de comenzi rapide şi selectaţi comanda Rename sau selectaţi aceiaşi comandă din
meniul File.
6
Modulul 3: Internet
Test de evaluare
Internet şi comunicare
2. Adresa IP identifică:
a. Un utilizator conectat la Internet
b. Un calculator conectat la Internet
c. organizaţie conectată la Internet
d. Un telefon de ultimă generatie
3. Browserul este:
a. programul client folosit pentru a avea acces la seviciul web
b. administratorul reţelei Internet
c. un echipament periferic
d. motor de căutare pe internet
7
8. O adresă de email creată pe Yahoo are forma:
a. yahoo@nume_utilizator.com;
b. nume_utilizator@yahoo.com;
c. nume_utilizator@home.ro;
d. nume_utilizator@gmail.com.
9.Doriţi să trimiteţi acelaşi e-mail mai multor destinatari astfel încât să nu-şi vadă unul
altuia adresele de mail în ce câmp veţi scrie adresele de mail?
a. To b. Cc c. Bcc d. Subject
8
Modulul 4: Editor graphic
PROIECT DIDACTIC
( secvența “Cum voi face”-“Activități de învățare”)
- iar „Bara de stare” – informaţiile pe care le afişează vor fi prezentate elevilor în lecţiile
următoare
Elevii : observă că la lansarea aplicaţiei în execuţie cursorul are forma unui creion şi implicit
butonul instrumentului creion din panoul cu instrumente este activ (“apăsat “)
Conform aşteptărilor profesorului, în procent de 100 % elevii descoperă singuri că efectuând
operaţii de glisare obţin linii neregulate în funcţie de mişcarea mouse-ului pe pad
Profesorul : Cu ce culoare desenează creionul ?
E.: Negru (culoarea liniilor)
P.: Descoperiţi unde ne este afişată culoare curentă a creionului
E.: Descoperă alăturat paletei de culori, caseta pt. culoarea curentă care indicând în
acest moment , vor concluziona că desenând cu negru pe fond alb caseta pt. cu-
loarea curentă este un indicator permanent al culorii pt. desenat (pătratul din stânga)
şi al culorii pt. fundal (pătrarul din dreapta)
Se grăbesc să schimbe culoarea creionului descoperind singuri operaţiile simple pe
care trebuie să le execute (indică în paletă culoarea dorită, apoi clic pe butonul din
stânga care redă culoare pt. desen), dar descoperă cu surprindere că butonului din
dreapta pt. fundal nu-i poate fi schimbată culoarea prin clic
9
P.: Îndrumă elevii să modifice culoarea butonului din dreapta în roşu , executând clic
dreapta
E.: Observă modificarea butonului din dreapta în roşu dar nu şi schimbarea aşteptată a
fundalului paginii în roşu
P.: Cere elevilor să deseneze cu butonul din stânga, apoi cu cel din dreapta
E.: Observă rezultatul acestei acţiuni :
Corespunde liniei de desenat cu clic stânga
Nu corespunde fundalului aşa cum s-au grăbit să concluzioneze
mai devreme , ci acţiunii liniei prin intermediul butonului drept al
mouse-ului
E. : Cum procedăm dacă dorim să schimbăm culoarea fundalului ?
P.: Cum procedăm practic dacă dorim să colorăm o foaie de hârtie ? Desigur, putem să o
colorăm cu un creion colorat sau cu o pensulă, dar oare n-ar fi mai uşor să vărsăm
peste ea un borcan cu vopsea ? Descoperiţi ce instrumente vă oferă panoul cu
instrumente de desenat.
În această etapă a lecţiei elevii încep să descopere singuri instrumentele de desenat şi
modul lor de utilizare. În general, primele instrumente descoperite sunt : “ borcanul “ cu vopsea,
“ spray “-ul (pulverizatorul) de vopsea, guma de şters şi de abia mai apoi instrumentul de scris,
selecţiile neregulate, dreptunghiulare etc. Cum în majoritatea cazurilor în momentul folosirii
gumei de şters butonul din dreapta este inserat pe o altă culoare decât cea albă (în condiţiile în
care foaia de hârtie este albă), elevii se confruntă cu următoarea situaţie: guma de şters “şterge
“ cu culoarea roşu (de exemplu). Profesorul este chemat cu disperare (desenul în loc să fie
“corectat “ s-a distrus şi mai mult !)
P.: Ce indică caseta pt. culoarea curentă ?
E.: - culoarea pt. linie de ex. este neagră
- culoarea pt. clic dreapta este roşie la fel ca cea cu care a “ mâzgălit “ guma guma,
deşi se acţionează prin clic stânga, utilizează ca fundal culoarea inserată în butonul
din dreapta. În concluzie, culoarea de “ştergere “ (de acoperire) a gumei se
selectează cu clic dreapta în funcţie de fundalul zonei în care ştergem şi apare indi-
cată în butonul curent din dreapta
În timpul investigaţiilor asupra barei cu instrumente elevii se confruntă cu multe situaţii
neprevăzute care le ridică o serie de întrebări; la unele dintre ele reuşesc prin perseverenţă sau
cu ajutorul colegilor să găsească răspunsuri, la altele sunt nevoiţi să ceară ajutorul profesorului.
Mă opresc să descriu doar una dintre aceste situaţii:
“Borcanul “ cu vopsea .
După descoperirea acestui instrument elevii încep să “ umple “ cu culori unele contururi
(forme) mai mult sau mai puţin regulate. În unele cazuri se întâmplă să se coloreze şi alte zone
decât cele dorite (şi asta nu din cauza utilizării greşite a instrumentului)
P.: Recomandă studierea atentă a conturului care s-a dorit a fi umplut cu culoare, eventual
să se apeleze chiar la lupă în scopul depistării eventualelor “ fisuri “ale conturului
E.: Descoperă o fisură în contur
P.: Ce se întâmplă dacă turnăm vopsea într-un vas spart ?
E.: Vopseaua curge şi umple tot spaţiul care nu este bine delimitat dacă dorim să um-
plem o formă cu vopsea aceasta trebui să fie bine conturată
10
Modulul 5: Algoritmi
4. Ce se va afisa în urma rularii scriptului alaturat, daca valorile celor trei date sunt: (20p)
11
5. Privește cu atenție algoritmul de mai jos și determină ce afișează pentru următoarele
date de intrare: (20p)
Date de intrare Ce afișează
749
293
785
372
6. Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect. Pentru a verifica dacă două numere a şi b
sunt două numere naturale pare, putem folosi expresia logică: (10p)
Oficiu 1 2 3 4 5 6 Total
10p 10p 20p 10p 20p 20p 10p 100p
12
Barem
1. Identificarea corectă a unui dispozitiv de intrare 5p si a unui dispozitiv de iesire 5p.
2. 5p pentru fiecare regulă ce trebuie respectată.
3. a. 5-2 = 3
b. (95 - 72) )/4 +2=23)/4 +2=5+2=7
c. 12 % 10 +1 = 2+1= 3
d. 5 + 45/10 + 3 = 5 +4+3 =12
4.Parola ce trebuie subliniata: b. P4r0L42+2=4
5 . a. Doi, b. Patru, c.Trei, d. Unu
6.
Date de intrare Ce afișează Punctaj
749 16 5p
293 12 5p
785 15 5p
372 15 5p
13
Modulul 6: Metodica predarii disciplinei
Informatică și TIC pentru gimnaziu – clasa a V-a
PROIECT DIDACTIC
Motivaţia:
În cadrul materiei clasei a V-a, este foarte importantă definirea conceptului de internet
şi a noţiunilor legate de acest concept.
Astfel browserul sau motorul de căutare reprezintă nişte noţiuni noi ca şi concepte
pentru elevi, care totuşi le foloseau fără să le cunoască din punct de vedere teoretic.
De asemenea istoricul internetului este prezentat, pentru a deschide elevilor noi
orizonturi pentru cunoaştere, luând ca exemplu formarea incipientă a internetului şi amploarea
pe care a luat-o în anii care au urmat.
Condiţii prealabile:
Înainte de începerea lecţiei, elevii vor lua la cunoştinţă normele SSM, şi de lucru în
cabinetul de informatică.
Conţinuturi:
Unitatea de învăţare: Structura reţelei internet şi comunicarea prin internet
Resurse procedurale: explicaţia, observaţia dirijată, descoperirea, problematizarea, exerciţiul,
conversaţia.
Resurse materiale: Tabla interactivă, computer, caiete.
Resurse şi managementul timpului:
Timpul de lucru alocat lecţiei: 1 oră
Evocare = 5 minute
Realizarea sensului = 25 minute
Reflecţie = 20 minute
Activităţi de învăţare:
- identificarea noţiunii de internet, pornind de la faptul că majoritatea elevilor posedă un
cont pe facebook, pe e-mail, sau pe yahoo messenger.
- Recunoaşterea definiţiei noţiunilor prin accesarea internetului şi căutarea acestora pe
site-uri de specialitate
- Sistematizarea noţiunilor
- Evaluarea
Obiectivele acestei lecţii vor fi evaluate comparând cunoştinţele elevilor cu noţiunile
nou achiziţionate prin conversaţie.
14
1. Evocare:
Moment organizatoric – verificarea prezenţei a funcţionării staţiilor, a caietelor elevilor.
Se porneşte lecţia întrebând elevii, care dintre ei au cont pe facebook şi adresă de email.
2. Realizarea sensului:
- Se face legătura între utilizarea internetului de către elevi şi noţiunea de
internet prin solicitarea acestora să caute pe internet definiţia acestuia.
- Se identifică modul cum se intră pe internet şi se caută informaţia, introducând
astfel noţiunea de browser de internet şi motor de căutare, site de tip
enciclopedic
- Se stabilesc punctele de reper importante din istoria internetului
Mod de lucru:
- Se pregăteşte serverul
- Se pregătesc staţiile de lucru pentru elevi
- Se introduc noţiunile noi
- Se discută pe baza noilor noţiuni introduse
3. Reflecţie:
La sfârşitul lucrului, elevii vor identifica noţiunile de internet, motor de căutare,
browser, site web, http.
Data:
Clasa: a V-a
Disciplina: Informatică și TIC
Tipul lecţiei: Lecţie de formare de priceperi, deprinderi
Moment organizatoric: prezenţa, verificarea funcţionalităţii staţiilor de lucru, prezentarea temei
lecţiei noi.
Titlul lecţiei: Internetul – noţiuni generale
Motivaţia Însuşirea de către elevi a noţiunii de internet şi a
noţiunilor legate de internet, utilizarea internetului în
cunoştinţă de cauză
Competenţe 3.1. Definirea noţiunilor legate de „arhitectura”
Internetului
3.2. Enumerarea serviciilor oferite în Internet şi
De ce voi face?
descrierea acestora
3.3. Enumerarea componentelor necesare accesului
la Internet
3.5 Utilizarea posibilităţilor de căutare a
informaţiilor
15
Mijloace procedurale: Explicaţia, Demonstraţia,
Observaţia dirijată, Conversaţia, Problematizarea
Timp: 50 minute
Metodă Problematizarea
Activităţi de -Manifestă curiozitate
Cum voi face ? învăţare -Caută pe internet noţiunile pe care trebuie să le
definească
-Definesc noţiunile ţintă ale lecţiei
Evaluare Fişa de evaluare
Cât s-a realizat ? Autoevaluarea
Conversaţia
16