De retinut !!!!!

- Dreptul procesual reprezintă o activitate reglementată de lege, desfăşurată de organele competente, cu

participarea părţilor şi a altor persoane, pentru realizarea scopului procesului penal stabilit de legiuitor în
art.1 C.proc.pen;\
- Procesul penal este un complex de acte succesive, ordonate şi progresive care urmăreşte aflarea
adevărului şi pronunţarea unei soluţii corecte în legătură cu conflictul de drept dedus judecăţii;
- Alături de organele competente, în procesul penal mai participă părţile şi alte persoane;
- Procesul penal se caracterizează prin operativitate;
- Procesul penal presupune trei faze: urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor
penale;
- Dreptul procesual penal poate fi definit ca un ansamblu de norme juridice privitoare la reglementarea
procesului penal;
- Dreptul procesual penal are legătură şi cu alte ramuri de drept, însă, este foarte strâns legat de dreptul
penal.

De retinut !!!!!

- Procesul penal se desfăşoară potrivit legii;

- Funcţiile judiciare ale procesului penal sunt: funcţia de urmărire penală; funcţia de dispoziţie asupra
drepturilor şi libertăţilor persoanei; funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată şi funcţia de
judecată;
- Orice persoană cercetată penal este prezumată a fi nevinovată;
- Aflarea adevărului reprezintă scopul general al procesului penal;

Când sunt probe, procurorul trebuie să pună în mişcare şi să exercite acţiunea penală;
- Dreptul la apărare reprezintă un principiu fundamental al procesului penal;
- Dreptul la libertate şi siguranţă este garantat oricărei persoane;
- Procesul penal se desfăşoară în limba romană;
- În procesul penal trebuie respectată demnitatea umană şi viaţa privată.

De retinut !!!!! 
- Participanţii în procesul penal sunt: organele judiciare, părţile, avocatul şi subiecţii procesuali.
- Procurorul realizează activitatea judiciară;
- Părţile sunt subiecţi procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercita o acţiune judiciară;
- Părţile în procesul penal sunt: inculpatul, partea civilă şi partea civilmente responsabilă;
- Avocatul este participant în procesul penal ;
- Subiecţi procesuali principali sunt suspectul şi partea vătămată;
- Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală;
- Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în procesul penal se numeşte parte civilă;
- În cursul judecăţii, inculpatul, celelalte părţi, precum şi persoana vătămată pot fi reprezentaţi.

De retinut !!!!!
- Acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspunderea penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni;
- Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită cand există probe că o persoană a săvârşit o
infracţiune;
- În cursul urmăririi penale acţiunea penală se poate stinge prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti;
- Acţiunea civilă are va obiect repararea prejudiciului moral sau material produs prin infracţiune;

Acţiunea civilă este introdusă de partea vătămată sau reprezentanţii legali ai acesteia.

De retinut !!!!!
1. Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:
- locul săvârşirii infracţiunii;
- locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;
- locuinţa inculpatului, persoană fizică şi sediul inculpatului persoană juridică, la momentul săvârşirii
infracţiunii;
2. În cazul infracţiunilor continuate, al concursului formal de infracţiuni sau în orice alte cazuri când două
sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune, instanţa, poate dispune reunirea acestora;
3. Instanţa sesizată cu judecarea unei infracţiuni rămâne competentă a o judeca, chiar dacă, după
schimbarea încadrării juridice, infracţiunea este de competenţa instanţei superioare;
4. Judecătorul de drepturi şi libertăţi este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei
acesteia soluţionează în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice
alte sesizări privind măsurile preventive, asiguratorii, de siguranţă cu caracter provizoriu, actele
procurorului, încuviinţarea percheziţiilor şi a folosirii tehnicii şi administrarea anticipată a probelor;
5. Judecătorul de cameră preliminară verifică: legalitatea trimiterii în judecată dispusă de procuror;
legalitatea administrării probelor şi a actelor procesuale efectuate de organe de urmărire penală;
soluţionează plângerile îndreptate împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, alte
situaţii expres prevăzute de lege;
6. Procurorul poate să efectueze orice act de urmărire penală în cauzele pe care le conduce şi le
supraveghează;
7. Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune
care nu este dată prin lege în competenţa organelor de cercetare speciale sau ale procurorului, precum şi
în cazuri expres prevăzute de lege;
8. Doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate strămuta judecarea unei cauze la o altă instanţă egală în
grad şi când există o suspiciune rezonabilă că judecătorii ar fi imparţiali, datorită calităţii părţilor sau când
există pericol de tulburare a ordinii publice;
Nu uita!
1. Constituie probă în procesul penal orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor
necesare pentru justa
soluţionare a cauzei;
2. Sarcina probei în procesul penal aparţine procurorului;
3. Procurorul în cursul urmăririi penale, trebuie să strângă probe atât în favoarea cât şi în defavoarea
suspectului sau a inculpatului;
4. În scopul administrării unor probe este interzis a se folosi violenţa, promisiunea unui avantaj nelegal,
ameninţarea sau orice mijloace de constrângere interzis de lege;
5. Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în cadrul
procesului penal;
6. Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse
liberei aprecieri a organelor judiciare;
7.În cursul procesului penal, pot fi ascultate următoarele persoane:
suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea civilmente
responsabilă, martorii şi experţii;
8.În cursul urmăririi penale, înainte de prima ascultare a suspectului sau inculpatului i se aduc la
cunoştinţă drepturile şi obligaţiile pe care le are;
9.Când organul de urmărire consideră necesar, în cursul urmăririi penale, declaraţia părţii vătămate poate
fi înregistrată prin mijloace tehnice
audio sau video;
10.Părţile şi subiecţii procesuali principali nu pot fi citate şi ascultate în calitate de martor;
11.Nu pot face obiectul declaraţiei martorului acele fapte sau împrejurări al căror secret sau
confidenţialitate poate fi opus prin lege organelor judiciare;

12.Jurământul martorului se face ţinând mâna dreaptă pe Biblie iar când martorul alege să facă o
declaraţie solemnă, textul acesteia este: “Mă oblig ca voi spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din
ceea
ce ştiu”;
13.Ascultarea martorului se face separat de ceilalţi martori;
14.Suspectul sau inculpatul poate fi ascultat ca martor doar dacă ulterior s-a dispus disjungerea cauzelor
şi renunţă în mod expres la dreptul la tăcere;
15.În cursul urmăririi penale, procurorul, la cererea martorului, poate dispune măsuri de protecţie a
acestuia prin: acordarea unui pseudonim pentru a-i proteja datele de identitate, supravegherea şi paza
locuinţei; protecţia martorilor sau a membrilor de familie şi ascultarea martorului fiindu-i distorsionată
vocea şi imaginea, prin intermediul mijloacelor audio video;
16.Declaraţia martorului protejat se înregistrează prin mijloace video şi audio şi se redă integral în formă
scrisă;
17. Declaraţiile date de persoanele confruntate se consemnează într-un proces -verbal;
18.Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere în spaţi private se înţelege fotografierea
persoanelor, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi ale acestora, în
spaţii private;
19. Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi cu îndeplinirea anumitor
condiţii;
20.Cererea pentru încuviinţarea supravegherii tehnice este formulată de procuror şi se soluţionează în
aceiaşi zi, în camera de consiliu, fără citareA părţilor, dar, cu participarea obligatorie a procurorului;
21.Procurorul poate autoriza o supraveghere tehnică de maxim 48 de ore;
22.După ce au fost efectuate activităţi autorizate de reţinere, predare şi percheziţionare a trimiterilor
poştale, procurorul are obligaţia de a informa, de îndată, în scris pe fiecare subiect al unui mandat despre
măsura luată împotriva sa;
23.Folosirea investigatorilor sub acoperire se autorizează de procuror pe maxim 60 de zile;
24.Punerea în aplicare a livrării supravegheate în condiţiile legii nu constituie infracţiune.
25.Procurorul poate solicita operatorilor de telefonie comunicarea listingului apelurilor telefonice
efectuate şi primite de un anumit post telefonic;
26.Percheziţia poate fi: domiciliară, corporală, informatică sau a unui autovehicul;
27.Probele pentru analize se iau cel puţin în dublu exemplar şi se sigilează, una din probe lăsându-se
celui
de la care se ridică proba;
28.Expertul într-o cauză aflată în cursul urmăririi penale se desemnează de către procuror, sau, în faza
de
judecată, de către instanţă;
29.Expertiza poate fi efectuată cu privire la obiecte sau persoane iar după efectuarea acesteia,
constatările
şi opinia expertului sunt expuse într-un raport scris;
30.Obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, precum şi orice alte obiecte care pot servi
la
aflarea adevărului, sunt mijloace materiale de probă;
31.Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instanţe egale în grad.
Nu uita!
1. Măsurile preventive sunt: reţinerea, controlul judiciar; controlul judiciar pe cauţiune; arestul la
domiciliu şi arestarea preventivă;
2. Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse;
3. Măsura preventivă a “reţinerii” poate fi luată faţă de suspect sau de inculpat de către organul de
cercetare penală sau de către procuror doar în cursul urmăririi penale;
4. Arestul la domiciliu şi arestarea preventivă, ca măsuri preventive, în cursul urmăririi penale, pot fi luate
numai de către judecătorul de drepturi şi libertăţi iar în cursul judecăţii doar de către judecătorul de
cameră preliminară;
5. Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a depus măsura arestării preventive
sau a arestării la domiciliu se poate formula contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare;
6. Reţinerea se poate dispune pentru cel mult 24 de ore şi poate fi luată numai după audierea suspectului
sau inculpatului, în prezenţa avocatului ales sau numit din oficiu.
7. Împotriva ordonanţei prin care s-a dispus măsura reţinerii se poate face plângere la procurorul care
supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia, care se pronunţa, de îndată, prin
ordonanţă.
8. Măsura preventivă a controlului judiciar este dispusă de procuror în cursul urmăririi penale iar în cursul
judecăţii de către judecătorul de cameră preliminară când sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege;
9. Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse
inculpatului, cu situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia;
10. Arestul la domiciliu, ca măsură preventivă, nu poate fi dispus împotriva inculpatului faţă de care
există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru al familiei, dar şi cu privire
la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infracţiunea de evadare;
11. Arestarea preventivă poate fi luată numai faţă de inculpatul pentru care există probe din care rezultă
suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune şi s-a ascuns, încearcă să influenţeze martorii
sau
exercită presiuni asupra persoanei vătămate, ori, există suspiciunea că, după punerea în mişcare a
acţiunii
penale împotriva sa, acesta a săvârşit cu intenţie sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni;
12. Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă prin încheiere în legătură cu propunerea de arestare
preventivă întocmită de procuror în cursul urmăririi penale;
13. Durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi 30 de zile;
14. Faţă de minor, reţinerea şi arestarea preventivă se poate dispune doar în mod excepţional iar la
stabilirea duratei se ţine cont de vârsta acestuia la data când se dispune măsura preventivă şi numai
dacă
luarea măsurii preventive nu ar influenţa dezvoltarea personalităţii acestuia şi sunt disproporţionate faţă
de scopul urmărit prin luarea măsurii;
15. Măsurile asigurătorii se dispun prin ordonanţa în cursul urmăririi penale, de către procuror iar în
cursul judecăţii de către judecătorul de cameră preliminară, din oficiu sau la cererea procurorului;
16. Contestarea măsurilor asiguratorii luate de procuror se poate face în 3 zile de la comunicarea
ordonanţei la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond;
Nu uita!
1. Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau
instanţei de judecată se face prin citaţie scrisă;
2. Citaţia nu este colectivă, ci individuală;
3. Suspectul sau inculpatul au obligaţia ca în termen de cel mult 3 zile de la schimbarea adresei unde
locuieşte să anunţe organul judiciar;
4. Suspectul sau inculpatul pot fi citaţi şi la sediul avocatului ales, dacă nu s-a prezentat după prima citare
legal îndeplinită;
5. Citaţia se înmânează personal celui citat, oriunde este găsit, care va
semna dovada de primire;
6. Citaţia nu poate fi înmânată unui minor sub 14 ani sau unei
persoane lipsite de discernământ;
7. Persoana care nu s-a prezentat în faţa organului judiciar, în mod
nejustificat, când a fost citată, poate fi adusă cu mandat de aducere;
8. Suspectul sau inculpatul pot fi aduşi cu mandat de aducere chiar
dacă nu au fost citaţi, dacă această măsură se impune în interesul rezolvării
cauzei;
9. Persoana citată prin mandat de aducere, dacă încearcă să se
sustragă prin fugă, va fi adusă prin constrângere;
10. Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea
acestuia
atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen;
11. La calcularea termenului pe ore sau zile, nu se socoteşte ora sau
ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se
împlineşte;
12. Martorul, expertul şi interpretul chemaţi la organele judiciare au
dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreţinere, locuinţa şi a altor
cheltuieli,prilejuite de chemarea lor;
13. Încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea
procesului penal atrage nulitatea în condiţiile legii;
14. Nulităţile absolute se constată din oficiu sau la cerere;
15. Amenda judiciară aplicată pentru abateri în cursul procesului
penal poate fi de la 100 lei la 5000 lei;

Teste grila I
Unitatea de învăţare 1
1.a; 2.c; 3.b; 4.c.
1. Denumirea de proces derivă din:
a) cuvântul latin “processus”;
b) cuvântul grec “produceses”;
c)din cutuma judiciară.
2. La desfăşurarea procesului penal participă:
a) grefierul, procurorul şi inculpatul;
b) martorul, procurorul şi judecătorul;
c) părţile şi alte persoane.
3. Urmărirea penală reprezintă o fază a procesului penal alături de:
a) judecată;
b) judecată şi punere în executare a hotărârilor penale;
c) cercetarea penală.
4. Dreptul procesual penal are legături strânse cu:
a) judecătorul;
b) instituţiile judiciare;
c) alte ramuri de drept.

Unitatea de învăţare 2
1.b; 2.a; 3.c; 4.a.
1. Limba oficială în care se desfăşoară procesul penal este:
a) limba română şi a naţionalităţilor conlocuitoare;
b) limba română;
c) limba oficială în U.E.
2. Legea procesual penală se aplică actelor dispuse pe teritoriul:
a) României, cu excepţiile prevăzute de lege;
b) României;
c) U.E. şi ţările membre O.N.U.
3. Părţile şi subiecţii procesuali au dreptul la:
a) asistenţă mediatică;
b) proces echitabil;
c) avocat.
4. Procesul penal se desfăşoară potrivit:
a) legii;
b) regulamentel or de ordine interioară;
c) cutumei judiciare.

Unitatea de învăţare 3
1.a; 2.b; 3.c; 4.b.
1.Părţile în procesul penal pot fi:
a) reprezentate;
b) asistate de părinţi;
c) asistate obligatoriu.
2. Când inculpatul este minor, asistenţa judiciară este:
a) facultativă;
b) obligatorie;
c) nu se precizează în lege.
3. Suspectul sau inculpatul are dreptul:
a) să fie asistat de un avocat;
b) să fie asistat de rude;
c) să fie asistat de unul sau mai mulţi avocaţi.
4. Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin
fapta penală se numeşte:
a) parte civilă;
b) persoana vătămată;
c) persoană responsabilă civilmente.

Unitatea de învăţare 4
1.c; 2.a; 3.b; 4.a.
1. În cursul judecăţii acţiunea penală se poate stinge prin:
a)ordonanţa de clasare;
b) încheiere;
c) hotărâre judecătorească.
2. Acţiunea penală are ca obiect;
a) tragerea la răspundere penală a celor care au săvârşit infracţiuni;
b) repararea prejudiciului;
c) pedepsirea criminalului.
3. Constituirea ca parte civilă se poate face până la:
a) terminarea procesului penal;
b) începerea cercetării judecătoreşti;
c) începerea urmăririi penale.
4. Hotărârea definitivă a instanţei penale are ca autoritate:
a) putere de lucru judecat;
b) încetarea urmăririi penale;
c) terminarea cercetării judecătoreşti.

Unitatea de învăţare 5
1.a; 2.c; 3.c; 4.a.
1.Infracţiunile privind securitatea naţională a României se judecă de:
a) Curtea de Apel;
b) Tribunal;
c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
2.Tribunalul militar judecă în primă instanţă:
a) toate infracţiunile comise de militari;
b) doar infracţiunile care îi vizează pe subofiţeri;
c) toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel.
3.Excepţia de necompetenţă materială a instanţei inferioare competente
poate fi invocată:
a) până la primul termen de judecată în fondul cauzei;
b) în tot cursul judecăţii;
c) în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive.
4.În cauzele în care lucrează sau supraveghează, procurorul:
a) poate efectua orice act de urmărire penală;
b) efectuează doar activităţile de îndrumare a organelor de cercetare
penală;
c) efectuează actele de urmărire penală prevăzute în Codul de procedură
penală.

Unitatea de învăţare 6
1.c; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c; 6.b; 7.a; 8.c; 9.b; 10.a.
1. În acţiunea penală, sarcina probei aparţine:
a. instanţei de judecată;
b. părţii vătămate;
c. procurorului.
2. Probele obţinute în mod nelegal, pot fi folosite în procesul penal:
a. în mod excepţional, când prin aceasta nu este încălcat principiu echitabil
al procesului penal;
b. când procurorul face propuneri motivate;
c. când acestea vizează infracţiuni de corupţie.
3. În cursul urmăririi penale, ascultarea persoanei vătămate se înregistreză
prin mijloace tehnice când:
a. fapta reclamată vizează infracţiuni care aduc atingere avutului
public;
b. când partea vătămată este un minor;
c. când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci
când persoana vătămată solicită în mod expres această.
4. Când martorului s-a dispus o măsură de protecţie a datelor de identitate,
acesta:
a. poate face declaraţii în faţa instanţelor de judecată;
b. nu i se pot adresa întrebări privind persoana sa;
c. poate avea o dublă calitate, martor şi inculpat în aceiaşi cauză.
5. Supravegherea tehnică pentru 10 zile se dispune:
a. de către procurorul care anchetează cauza;
b. de către instanţa competenţa să judece cauza pe fond;
c. de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de pe lângă instanţa
competenţa să judece cauza pe fond.
6. Perioada pentru care procurorul autorizează folosirea investigatorilor sub
acoperire poate fi dispusă
pentru:
a. 30 de zile;
b. 60 de zile;
c. 90 de zile.
7. Livrarea supravegheată poate fi autorizată de:
a. procuror;
b. judecătorul de drepturi şi libertăţi
c. instanţa competenţa să judece cauza pe fond.
8. Percheziţia poate fi:
a. domiciliară sau corporală;
b. domiciliară, la sediul persoanei juridice şi corporală;
c. domiciliară, corporală, informatică sau a unui autovehicul.
9. Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că
trebuie ridicat un înscris sau datele informatice care pot servi ca mijloc de
probă:
a. se ridică obligatoriu originalul;
b. se poate ridica şi o copie dacă se apreciază că este suficientă;
c. se întocmeşte proces- verbal şi înscrisul este lăsat în păstrarea
persoanei percheziţionate.
10. Constituie motiv de incompatibilitate:
a. participarea ca expert de mai multe ori în aceiaşi cauză;
b. participarea expertului care desfăşoară şi alte activităţi profesionale în
domeniul învăţământului superior;
c. numirea ca expert a unei persoane care nu este agreată de părţile aflate
în procesul penal.

Unitatea de învăţare 7
1. b; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a; 6.b; 7.b; 8.c; 9.a; 10.b; 11.b.
1. În cursul urmăririi penale, în mod obligatoriu, judecătorul de drepturi şi
libertăţi, se pronunţă prin încheiere în legătură cu luarea următoarelor
măsuri preventive:
a) reţinerea şi arestarea preventivă;
b) arestul la domiciliu şi arestarea preventivă;
c) arestarea preventivă şi controlul judiciar.
2. Împotriva încheierilor prin care s-a dispus asupra măsurilor preventive în
procedura camerei preliminare se poate formula:
a) recurs în 24 de ore de la pronunţare;
b) contestaţie în 48 de ore de la pronunţare;
c) apel în 24 de ore de la pronunţare.
3. Instanţa de judecată, în tot cursul judecăţii, dar nu mai târziu de 60 de
zile, verifică periodic şi se pronunţă prin încheiere dacă mai subzistă
temeiurile care au determinat:
a) menţinerea măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu;
b) temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive;
c) prelungirea arestării preventive.
4. În timpul procedurilor de cameră preliminară şi a judecăţii, măsura
preventivă a controlului judiciar poate fi luată de către:
a) procuror;
b) judecătorul de cameră preliminară;
c) judecătorul de cameră preliminară în timpul procedurii de cameră
preliminară şi instanţă de judecată în timpul judecăţii.
5. Măsura preventivă a contractului judiciar pe cauţiune, în timpul urmăririi
penale, poate fi luată de:
a) procuror;
b) judecător de cameră preliminară;
c) judecător de drepturi şi libertăţi.
6. Propunerea procurorului făcută în cursul urmăririi penale de arestare la
domiciliu se înaintează:
a) instanţei de judecată;
b) judecătorul de drepturi şi libertăţi;
c) judecătorul de cameră preliminară.
7. Durata arestului la domiciliu poate fi:
a) 60 de zile;
b) 30 de zile;
c) 20 de zile.
8. Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale până la:
a) 90 de zile;
b) 60 de zile;
c) 180 de zile.
9. În cazul soluţionării propunerii de arestare preventivă:
a) este obligatorie participarea procurorului, a inculpatului şi asistenţă
juridică a inculpatului;
b) este obligatorie prezenţa membrilor de familie;
c) este obligatorie în sala de şedinţe a persoanei vătămate şi a părţii
civilmente responsabile.
10. În cursul urmăririi penale durata arestării preventive a inculpatului nu
poate depăşi:
a)180 de zile;
b) 30 de zile;
c) 90 de zile.
11. Contestaţia împotriva măsurilor asiguratorii, făcută în 3 zile de la data
comunicării ordonanţei de luare a măsurii asiguratorii:
a) este suspensivă de executare;
b) nu este suspensivă de executare;
c) este lăsată la aprecierea organului judiciar.

Unitatea de învăţare 8
1.b; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c.
1. Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau a
instanţei de judecată se face prin:
a) curier special;
b)citaţie scrisă sau notă telefonică;
c) scrisoare recomandată.
2. Din citaţie, care este individuală, nu poate lipsi:
a) numele şi prenumele celui citat, calitatea, indicarea datei şi adresa;
b) învinuirea care îi este adusă;
c) menţiunea că dacă nu se poate prezenta, va veni la o altă dată pe care o
consideră convenabilă.
3. Citaţia nu se înmânează:
a) membrilor de familie;
b) vecinilor;
c) minorilor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de discernământ.
4. Poate fi adus în faţa instanţei de judecată sau a organului de urmărire
penală , cu mandat de aducere:
a) orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani;
b) persoana citată anterior, suspectul şi inculpatul
c) persoana căreia i-a fost emisă o citaţie.
5. Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit
termen, nerespectarea:
a) atrage folosirea căilor procesual penale pentru repunerea în termen;
b) atrage pierderea dreptului de vot;
c) atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste
termen.

1. Subiectul activ al acţiunii civile poate fi:

 A. procurorul;

2. Constituie excepție de la principiul activității normelor procesual penale:

 A. situațiile tranzitorii;

3. Suspectul:
 A. beneficiază de asistență juidică obligatorie în toate cazurile în care se află în stare de
detenție;

4. Inculpatul, persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu lipsește de la judecata

în primă instanță. Apărătorul inculpatului este desemnat din oficiu, în baza unei
delegații emise de Baroul de avocați. 

Poate apărătorul, în absența inculpatului, să pună concluzii în fața instanței, in calitate de

reprezentant?
  B.Nu, deoarece în cadrul căilor de atac, deși reprezentarea este permisă, apărătorul din
oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant al inculpatului absent; reprezentarea legală nu
operează în acest caz deoarece nu este vorba despre o persoană juridică sau fără capacitatea
de a sta în justiție iar reprezentarea convențională există doar în baza unei convenții de
mandat.
  C.Nu, deoarece apărătorul desemnat din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant în
baza delegației emise de barou.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tulburare de

posesie. Părţile civile au solicitat obligarea inculpaţilor la despăgubiri civile. Instanţa a
dispus achitarea inculpaţilor , în baza art. 396 alin. 5 C. pr. pen. raportat la art. 16 lit. b) C.
pr. pen.(fapta nu este prevăzută de legea penală). De asemenea, s-au respins cererile
părţilor civile cu privire la acordarea despăgubirilor. Este legală soluţia instanţei de
judecată cu referire la rezolvarea acţiunii civile?
 A.Nu, deoarece instanţa, potrivit art. 25 alin. 5 C. pr. pen., era obligată să lase
acţiunea civilă nesoluţionată în caz de achitare a inculpatului în împrejurările speţei.

 C.Nu, deoarece prin respingerea acţiunii civile, în această speţă, instanţa a procedat
la soluţionarea acţiunii civile.

Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea, în stare de provocare, a infracțiunii de

omor. Soția victimei, ea însăși condamnată pentru tentativă de omor asupra soțului, face
cerere de constituire ca parte civilă, solicitând daune morale. 

Pot fi acordate, în atare circumstanțe, daunele morale soției victimei?

B.Nu, deoarece rezultatul faptei inculpatului, moartea victimei, a fost urmărit și dorit de chiar soția
victimei care a încercat să îl omoare.

Competenţa funcţională:
 C. determină categoriile de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.

În cazul în care procurorul apreciază ca în cazul faptei comise de inculpat în stare de

legitimă apărare nu există interes public în ceea ce priveşte tragerea la răspundere penală a
inculpatului, va dispune:
C. clasarea

Disjungerea:
B. este operaţia prin care cauzele reunite se despart, astfel încât, în interesul unei bune judecăţi,
soluţionarea unora dintre infracţiuni ori tragerea la răspundere a unora dintre infractori să se facă
separat

Judecătorul de drepturi şi libertăţi:

 C.soluţionează contestaţia privind durata procesului penal.
Prezumţiile legale:
 A. formează obiectul probaţiunii;

Completul de judecată se poate schimba pe parcursul soluționării unei cauze?

C. Da, până la începerea dezbaterilor

Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală, reprezintă un

atribut al competenţei funcţionale aparţinând:
B. procurorului

Următoarele organe judiciare își desfășoară activitatea în cursul fazei de urmărire penală:
 A. judecătorul de drepturi și libertăți;

Inculpatul, persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu lipsește de la judecata în

primă instanță. Apărătorul inculpatului este desemnat din oficiu, în baza unei delegații
emise de Baroul de avocați. 
Poate apărătorul, în absența inculpatului, să pună concluzii în fața instanței, in calitate de
reprezentant?
 B.Nu, deoarece în cadrul căilor de atac, deși reprezentarea este permisă, apărătorul din oficiu nu
poate avea calitatea de reprezentant al inculpatului absent; reprezentarea legală nu operează în
acest caz deoarece nu este vorba despre o persoană juridică sau fără capacitatea de a sta în
justiție iar reprezentarea convențională există doar în baza unei convenții de mandat.
 C.Nu, deoarece apărătorul desemnat din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant în baza
delegației emise de barou.

Se încadrează în cazurile de incompatibilitate ale organului de cercetare penală:

B. când există o suspiciune rezonabilă ca imparţiabilitatea organului de cercetare penală ar putea fi
afectată;

Completul de judecată se poate schimba pe parcursul soluționării unei cauze?

C. Da, până la începerea dezbaterilor

Pot avea calitatea de substituiţi procesuali:

C. soţul care declară apel pentru celălalt soţ inculpate

Suspectul:
 A. beneficiază de asistență juidică obligatorie în toate cazurile în care se află în stare
 de detenție;

Sunt organe de cercetare penală speciale:

C. ofițerii anume desemnați să efectueze urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari.

Declarația de participare în cadrul procesului penal în calitate de parte civilă se poate face:
 C. în fața primei instanțe până la momentul începerii cercetării judecătorești.

Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea, în stare de provocare, a infracțiunii de omor. Soția
victimei, ea însăși condamnată pentru tentativă de omor asupra soțului, face cerere de constituire
ca parte civilă, solicitând daune morale.

Pot fi acordate, în atare circumstanțe, daunele morale soției victimei?

B. Nu, deoarece rezultatul faptei inculpatului, moartea victimei, a fost urmărit și dorit de chiar soția
victimei care a încercat să îl omoare

Dreptul procesual penal este:

 A. ansamblu de norme juridice care vizează reglementarea procesului penal;

Competenţa funcţională

 C. determină categoriile de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.

Prezumţiile legale:
 A. formează obiectul probaţiunii;

Sarcina probaţiunii

B. constă în obligaţia procesuală ce revine unui participant în procesul penal de a dovedi împrejurările
care formează obiectul probaţiunii;

Recuzarea:
 B.reprezintă instituţia prin intermediul căreia situaţia de incompatibilitate este înlăturată
la iniţiativa uneia dintre părţi sau subiecţi procesuali principali sau de către procuror,
atunci când persoana incompatibilă nu a făcut cererea de abţinere;
 C.se caracterizează prin faptul că cererea de recuzare poate privi doar acei judecători
care compun completul de judecată.

Inculpatul, persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu lipsește de la judecata în primă

instanță. Apărătorul inculpatului este desemnat din oficiu, în baza unei delegații emise de Baroul
de avocați. 

Poate apărătorul, în absența inculpatului, să pună concluzii în fața instanței, in calitate de

reprezentant?
 B.Nu, deoarece în cadrul căilor de atac, deși reprezentarea este permisă, apărătorul din
oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant al inculpatului absent; reprezentarea legală
nu operează în acest caz deoarece nu este vorba despre o persoană juridică sau fără
capacitatea de a sta în justiție iar reprezentarea convențională există doar în baza unei
convenții de mandat.
 C.Nu, deoarece apărătorul desemnat din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant în
baza delegației emise de barou.

Se încadrează în cazurile de incompatibilitate ale organului de cercetare penală

 B. când există o suspiciune rezonabilă ca imparţiabilitatea organului de cercetare penală ar putea fi

afectată

Completul de judecată se poate schimba pe parcursul soluționării unei cauze?

 C. Da, până la începerea dezbaterilor.

Pot avea calitatea de substituiţi procesuali:

 C. soţul care declară apel pentru celălalt soţ inculpat.

Suspectul:
 A. beneficiază de asistență juidică obligatorie în toate cazurile în care se află în stare
de detenție;

Sunt organe de cercetare penală speciale:

C. ofițerii anume desemnați să efectueze urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari

Declarația de participare în cadrul procesului penal în calitate de parte civilă se poate face
  C. în fața primei instanțe până la momentul începerii cercetării judecătorești.

Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea, în stare de provocare, a infracțiunii de omor. Soția
victimei, ea însăși condamnată pentru tentativă de omor asupra soțului, face cerere de constituire
ca parte civilă, solicitând daune morale.

Pot fi acordate, în atare circumstanțe, daunele morale soției victimei?

B. Nu, deoarece rezultatul faptei inculpatului, moartea victimei, a fost urmărit și dorit de chiar soția
victimei care a încercat să îl omoare.

Dreptul procesual penal este:

 A. ansamblu de norme juridice care vizează reglementarea procesului penal;

Competenţa funcţională

 C. determină categoriile de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.

Prezumţiile legale:
 A. formează obiectul probaţiunii;

Sarcina probaţiunii:

 B. constă în obligaţia procesuală ce revine unui participant în procesul penal de a dovedi împrejurările
care formează obiectul probaţiunii

Recuzarea:
 B.reprezintă instituţia prin intermediul căreia situaţia de incompatibilitate este înlăturată
la iniţiativa uneia dintre părţi sau subiecţi procesuali principali sau de către procuror,
atunci când persoana incompatibilă nu a făcut cererea de abţinere;
 C.se caracterizează prin faptul că cererea de recuzare poate privi doar acei judecători
care compun completul de judecată.

Asupra rezolvării acţiunii civile în cadrul procesului penal:

 A.nu se poate pronunţa procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul
de cameră preliminară;
 B.se poate pronunţa doar instanţa de judecată, unicul organ judiciar căruia îi este
conferit acest atribut.