Bibl: Le Congrés de Tours, actele Congresului, «Editions sociales“, 1980. Durkheim, E., Le Socialisme (curs din anii 1885-1886 publicat in 1928), Retz, 1978. Sadoun, M., ,Leon Blum‘, in J. F. Sirinelli, Dictionnaire historique de la vie politique frangaise au XX-éme siécle, PUF, 1995. SOCIETATEA DESCHISA SI DUSMANII El (Open Society and its Enemies). Lucrare in limba englezi de Karl R. Popper*, care este un clasic al teoriei politice liberale moderne. ENCICL. Spre deosebire de Mizeria isto- ricismului*, analitica si de mici dimen- siuni, Societatea deschisa este o istorie am&nuntitd a originilor ideologice ale teoriilor antiindividualiste care stau la baza societatilor ,,inchise* sau ,,tribale*. Critica lui Popper fi vizeazi indeosebi pe Platon*, Hegel*, Aristotel* si Marx*. Dupa parerea lui, nu exist’ decat doud tipuri de socictiti, care pot fi opuse printr-un sir intreg de trasaturi caracte- ristice: in societatea inchisa indivizii nu au nici o alegere de facut, transformarile sociale se fac in mod utopic si masiv, in societatea deschisi individul este con- fruntat cu anumite hotarari, schimbarea social’ se face prin masuri restranse si reversibile (piecemeal engineering). Lui Platon*, Popper ii reproseazii indeosebi un pasaj din Legile* (942) in care filozoful grec compara organizarea cetitii cu o tabara militar in care toti trebuie si se supuna, neconditionat, unui conducator unic. Am putea releva cd la Platon supu- nerea fat de conducatorul politic, asa cum este infatisaté in Politicul*, se face in numele adevarului, valoare transcendent. Dar nu dimensiunea metafizica il retine pe Popper, care face parte din curentul neopozitivist vienez SOCIETATE CIVILA Citindu-I pe Marx, el face 0 deosebire intre o respingere radical a credintei in legi ale istoriei, istoricism*, si recunoa- sterea pertinentei metodei lui Marx in anumite puncte, ca de pildi analiza ficutit de acesta sciiderii tendentiale a ratei pro- fitului ca rezultat al efectului nedorit al deciziilor voluntare ale antreprenorilor individuali. Popper opune aceasta analiza, in termeni de logica individualista, unci abordari de tip holistic. Chiar dac& respingerea de c3tre Popper a marxismului nu este, prin urmare, o denuntare a tot ceea ce a formulat Marx, el nu criticd totusi numai socialismul, ci si nationa- lismul. El il are in vedere pe Stalin, desigur, dar si pe Hitler si national-socia- lismul: nationalismul, ca si socialismul, este o teorie antiindividualista, la fel de primejdioasa pentru libertatea oamenilor. — Comunrtate; HaveK; Houism; INDIVI- DUALISM; TOCQUEVILLE; TOTALITARISM. Bibl.: Popper, K., The Open Society and its Enemies, 2 volume, 1945 (nu existi nici 0 traducere completa in limba france2a) SOCIETATE CIVILA. Formuli pro- venité dintr-un sir de traduceri din Aristotel si care capita infelesuri foarte diferite dupa cum este opusa ,semintiei", »cetatii lui Dumnezeu", ,,starii de natura** sau ,,statului“*, ENCICL. ,,Societate civila* traduce cu- vantul latinesc .,societas civilis*, folosit el insusi pentru a reda formula greceasc& Koinonia politike", care se giseste in Po- litica® si in Etica nicomahica de Aristotel. Folosirea expresiei ,,societate civila s-a raspandit foarte mult in anii 1970— 1980 din motive diferite, care ins4 se reunesc intr-o punere in cauza a insem- natatii statului sau intr-o interogatie 287