religie public al civei consinut se reduce aun credo hotieitor dar seurt,ca un re24- ‘mat al mesajului de iubire al lui Hristos, Puterea politics webuie asadars¥ingiduie cexistenta une plural tate religions pent fevare si pentru tori, adeziume la un soi de religie civic ce a mi ed trebuie asiguratd salvarea pati ccae este legea suprems, fir8 incilearea liberi indivizilor cetiteni,neamestecare onfinului politic eu cel religios. In fell acesta oamenii care alcituiesc cetatea, chiar dac& mai sunt dominati de patimi, sunt supusi unei pater care actioneaza nu a asuprapasiunilor negative siimpreana cu pasinile negative (cu sum tema sau supersttia), ci asupra pasiunilorpozitive (doriara unei tot mai mari perfectivai, cutarea a ceea ce este Folositor) [Tratauul politic, cap. 3, paragraful 3), Cutoate nu este cu alevirat recunes: uti din pricina presupusului siu ateism (0 criticd radicald a antropomorfismului Jui Dumnezeu si 0 ontologie imanenti conform cireia lumea de dincolo nv exist si nici vreo deosebire intre creator si reat), filozofia lui Spinoza ainfluentat nemiglocit si profund secolele al XVI-Iea sial XVITEea, BIbL: Baliber, E., Spinosa, PUF, 1989. Deleuze, G.. Spinoza, PUF. 1968 Vente P. Spite ela pensée avunt a Revolution, UF, 1954, STARE DE NATURA, Conditic a ‘oamenilor fnaintea aparitei societiit civile® (sau republic3*, sav stat), ENCICL. Stoicismul, definind natura ca ratiune fi afiemand ck sociabilitatea fomenease& este ancorati in naturi, a eterminat afrmarea unui drept natural, care sti Ia baza legilor care se impun ‘STARE DE NATURA cette Cicero" dezvoli aceast tert care pemiterespingerea elativismul joridie Si moral. Ntinea este relat cain ile- les nou in secolele al XVIFea si al XVIl-lea, Dack numerosi autor (Pufen- sor, Burlamagui Barbeyrac sau Grotius) si adue conttbutia su i atrbuie wn rl hotieitor in sistemul lor (Spinoza®, LLocke*), i schimb dows mari concept espe staea de natu cea ui Hobbes® $i.cea & Iai Rousseau*, suat antagonice Din punctul de vedere al ui Hobbes, omol in stayea de naturist ia pln bo al tatrorimposva tuturor unde na exit aranj, nici un dept, mai ales, pentru proprctate. Pentru a jest din coast situate mizerabil, camel te tui. in wma unui contact inchoate {oj sf renunte gi ni sali la dept lor ek imi, dar i crore sh pieased un suveran cae sisi pedepseascl dact ar incilea seest pact. {a mod negativ, starca dle naturd poate fi defiitt ca ,stare eoepanizat a une unaniti fr tipi, ae nu sie ise supunt girs vreunet stares opreste brat are se pregitea 8 jefuiased sau si se ‘izbune" (Leviathan, cap. 18). Oml ta staea de natur, care cade i inelegere ci ceili oameni ea si iasifmpreund cin starea de teami universal, este un soco- ttorratona sun suateg deoarece include in tarres li pe a celotalt Ca so citice, Rousseau dice pink la limits ideea ui Hobbes ef emul a starea 4e nara este un ,copil robust acd este robust, omul in stare de naturd n-are nevoie i coopereze cu aimeni pentru a Supravitui, el ties solitar tnt échilbra destvarit cu medi. Este isi de faculile(atine, limba) ik de ere mul social n-ar putea ti. Este ercit mu se teme de vitor si nuvi pare ra dupa treeut. Caracterul nemijloct ~ lipsa 295‘STARE DE NATURA senvimentuli tmp relia direct co auras consis de sine nemediatzatt de Kimibaj sau de eprezemtii~ i deose- teste pe om in stare de nat de ombl soviet civil, Acesa rece dof wanspa- rent a riticarea de obstacle iia pita fea distne. Are nevoi srationee, st vorbeast, si negoiez, si se manifest “Tocrsi de aces sitesi Rowseat nega tivl in societatea civil, im vem ce Hobbes il aseza in starea. de natu Rousseau afin totodat cf starea de nati nu poate fi restauratl, pe cind pent Hobbes republia est ot tmpul Ameninaté de o ftoarcere ta starea de confit genraiza. ‘trea demain sens pce Hobbes, situate in care na exist rep- tori geentte, est doseori props ca rode pent late ate natn. AS, Spina afin ou states li unl in prezenaceualt, naceasi iat fa care se sss doi eameni fn starea de natu Troan politic, cap 3, parr 11, Dstnereapateri este, prin mare, indspensabilt savin: wo naan erste independents tm masirs n are cre in tare veh la propria prespevitate si sk impiodice ca ata sk o zrobeasca™ (i, paragrful 12). Kant erede torsic8 aceast sitvtie poate fi dept prin crearea unui dept cosmopolit ‘Starea de nator a fost reformulaté de Rawls, care in Teoria drepri® vine co ipotecsunei port originate” oame- nilor care ingle ss infeleaglogiea incipilor jas. In aceasté pote ‘gina, nimeni nas cunoaste porta a Societat, statu ssi, ic nimic despre oat accsta inlet’ cu parc ner si Principle dept sant alese Fnapoia unui vil de ignorant (vil of ignorance)" lteuedt tot se afl in ace. Jeasi conditi, prineipiile drepatii vor fi. rezaltatl unui acord echitabil fate niste parteneri, care sunt fiinte rationale si ‘mutual dezinteresate: deosrece fiecare are aceeasi capacitate de a alege si acceasi rationalitate inseamna ci vor fi alese principle care intemeiazi justitia ca echitate,, Yul de ignorant a lui Rawls este prin urmare, un moment logic in care nici incgalitiile naturale, nici impreju Firile sociale nu sunt cunoscute, ceea ce permite si se pund bazele principiilor Uuniversale care uebuie 54 caliuzcascl © societatedeesptt Robert Nozick, cae a fost unl dintre primii critici ai lui Rawls, deoarece socotea ci justijia distributiva poate fi satisf%eutd cu un stat mai putin important decat cel previzut de teora jutitii a lu Rawls, a reluat teoretizarea ,stisii de natura" a 1ui Locke, in care om are drep- turi care nu pot fi iask garantatc. Dar dacd, dln punctol de vedere al lui Locke, .- verarea civil" este ,remediul" acestei situati, Nozick consideré cK o sagentie de proteetie” (protective agencie) ar putea ft de Folos, fapt care pune bazcle une teorit slibertariene. Dela .agentia de protectic™ ‘Se rece la ,agemia de provectie dominant privats" (care nu este un stat). Apoi, printr-un proces de tipul min’ invizibils” al lai Adam Smith (in care Novick recen ‘eazi 16 exemple difeite), la statu cal ficatdrept ,ultrarinimal® (cu ate cuvinte, care asigura fonctille staului psznic de rnoapte monopolizind violena, dar care nu are nici un rol de oxganizator social, de in domeniul coli care rimine fn Si apoi, pe motivul orale din partea celor care sireaza statl ultraminimal, se rece ta statul minimal, Nici un stat mai paternsau mai fntins deat staul minimal nu este egitim. Geneza logicd a statului, dupa prorea loi Nozick, pomeste, prin urmare, de lao tare de natura dup modelul fo Locke, dar nu cere nici un fl de ,contract cobligatoriv pentru a intemeia societatea civil, Am putea asadar spune ci Novick adopt o tez8 continusti(continutate mal ‘mult decat ruptur ft starea de natu’ si staf) cfeia -am putea pasi un precedent, poate neasteplat, la Spinoza, care i, diferentia teoria de cea a lui Hobbes print-o mai mare persistent’ a dreptarilor naturale in simul societitii civile. — Hosaes; Kant; Leviatnany, PACIECT OF PACE VESRICA. Dil Derathé,R.,J-J- Roussea et a scence poltique de som tm, Wi 1979. Nozick.R. ‘Anarey State and Uropia, Basie Book. 1974 ‘Straus, L, Drove naturel et histoire (1983), {Champs Flanunvion, 199. STASIS. Cavin grecese care inseamn’ repaus si disensivne. ENCICL. Stasis este deseori folosit de Platon® sau Atistotel*. Carl Schmitt* atrage atemia (Teologia politica, 1,3) <& acest cuvant are dou intelesuri opus: stasis inscamni repaus, oprire i, de asemenea, tulburae politic’, rzboi civil. Dat fiind ed doctrina Treimii a fost for- mulati de Grigorie din Nazianz ast! ‘nul este ntoweauna fa revolt (stasiazon) {mpotriva lui fasusi, teoreticianul german propune intemeierea unei_siasiologit (Geintastasis-uli) teologico-politie. In Sofistd de Platon (250-251), stasis, sepaus, este opus misc (Kinesis), int-o discurie despre Fins. In Republica” (cartea V, 471 a), intr-un pasaj consacrat paznicilor cetiti ideale, Platon spune ci Aacestia se Vor simi inruditi cu toti greet STASIS: ‘a ciror religic o implirtsese, si tocmal de sceea, in cazul unui diferend, il vor socoti mai degrabi o ,dezbinare” (stasis) deca lun fizboi (polemos): ei vor cute si rezolve conflictul ca inte prieteni si nv-i vor socoti dusani pe tot locuitori, sted in loc si distrusd totul, si ucidt femei si copii, el mu-i vor ataca decal pe autor difereadului,Invers,paznicit cetiit se-vor comportadifrit cu barbari, pe care fi vortrata aga cum se wateazS preci inte ¢ astiz: Ia modu ~ si zicem ~ polemic. Lainteebarea lui Schmitt in legituré cu cele doui intelesuri ale lui stasis se poate ispunde cl acestea pot fi unite: disen- siune inseam formarea unui grup stabil, inchiegat in sinul eetiti, al unui parti, ragtere unui efect de sciziume, de ine. Un conflict este clasat tn categoria stasis sau in categoria polemas {cu urmeiri asupra soni celorfnvinsi, care fn cel de al doilea caz pot fi adusi in selavie) dup’ natura legaturii avuti eu adversarul: cu indivizi socotii ca fcind parte din acelasi neam, avant! aceeasi religi, va fio diseasiune, nsf eu stdin, tun grup din afard, va fi rizboi. Unitatea celor dou sensuri ale conceptului de stasis este la fal de aparenti sila Hobbes cechivalentul Tui stasis este pentru el disoluyia™ statului, care ia nastere din paritia unei fatiuni care este ca un stat nou care se formeazA in cel dint" (Du citoyen, cap. 13, 13). In orice exz, folo- sirea lui stasis $i a Ini polemos de citre Platon sau Hobbes ne invit si socotim simmplificatoare definitia politic propusi ‘de Schmitt, in La Notion du politique, ca 0 diseriminare intr prieten si dusman.—* PRIETEN/DUSWAN; PRicTeNe; RAZBOL. 27