ORGANIZAREA SOCIALA 183 3.5. Institufii religioase Aceste institutii organizeazi activitatea cultelor gi relatiile credinciogilor cu clerul, Importanfa acestor institutii este foarte diferité de la o societate la alta. in societatile cu un nivel ridicat de religiozitate, institutiile religioase ocupa un rol central in sistemul institutiilor sociale. in societitile contemporane dezvoltate, ele au pierdut mult din influent’. Principalele elemente ale institutiilor religioase sunt : doctrinele care se ocupa de relatiile oamenilor cu lumea divind, ritualurile care simbolizeazi doctrinele si normele de comportament ale clerului gi credinciosilor deduse din doctrine. Pe lang& functiile manifeste, institutiile religioase au gi unele functii latente, neintentionate, Astfel, de pild’, activitatea de crestinare desfagurati de misionari in colonii a avut mai multe efecte, dintre care unele au contribuit la intarirea, iar altele la subminarea sistemului colonialist. Multe migc&ri anticolonialiste din Africa gi alte misc&ri sociale au apelat la argumente gi justificdri preluate din doctrina cregtina, functie latent care a generat numeroase discutii a fost relatia dintre institutiile religioase si dezvoltarea capitalismului. Studiile de sociologie istoricd au pus in evidenté faptul c& dezvoltarea capitalismului a fost mai timpurie gi mai rapid& in zonele locuite de protestanti decat in cele locuite de catolici. Etica protestant nu a incurajat direct dezvoltarea capitalismului, denuntand chiar unele caracteristici ale acestui tip de evolutie, Totusi, unele trasaturi ale eticii protestante (individualism, viat4 sobr&, valorizarea muncii) par s& fi favorizat dezvoltarea capitalismului. Posi- bilitatea acestei relatii a stat la baza elabor&rii de c&tre Max Weber a lucr&rii Etica protestantd si spiritul capitalist. in analiza sa, Weber porneste de la trasiturile eticii protestante. Protestantul crede c4 mantuirea sa incepe in lumea pamanteasci. Un semn al acestei mAntuiri este prosperitatea economicd’. Dar el nu-si permite si foloseascé averea pentru consumul de lux, ci pentru a-si extinde intreprinderea. Aceasta pretinde folosirea unei munci regulate gi rationale. Dominarea pasiunilor, rationalitatea si calculul au permis, conform tezei lui Weber, dezvoltarea capi- talismului. Prin formularea acestor idei, Weber propunea un alt tip de explicatie decat cel marxist. El nu respingea explicatia marxisté, ci o considera chiar necesara. in interpretarea dat’ marxismului, Weber credea insi c4 acesta procedeazi la un reductionism economic care nu putea fi acceptat ca explicatie generala. in replic& la acest reductionism economic, el isi propunea sa analizeze rolul elementelor spirituale in dezvoltarea istorick. Prin aceasta nu trebuie si injelegem cd Weber credea ci ideile conduc lumea. El arati cum, in anumite situatii, ideile pot exercita o influent’ puternict. fn conceptia sa, etica protestant nu este cauza capitalismului, ci una dintre cauzele anumitor aspecte ale capitalismului. Weber evita generalizirile, asa incdt nu se poate considera c& teoria sa ar substitui alte explicatii ale genezei184 SOCIOLOGIE GENERALA capitalismului. Conceptia lui Weber este privita de multi sociologi ca o ipotezi plauzibila. in acelasi timp, ea a format obiectul a numeroase critici, mai ales din perspectiva teoriei marxiste. O critica amanuntitd a conceptiei lui Weber a fost facuta de Amintore Fanfani in lucrarea Catholicism. Protestantism and Capitalism (Sheed and Ward Inc., New York, 1955). Cercet&rile actuale nu au putut stabili, pentru momentul prezent, corelatii certe intre protestantism-catolicism si comportamentele economice. Organizarea activititii religioase este diferiti in raport cu doctrinele acceptate. in societatile contemporane activitatea religioasd este organizatd in forme ecleziastice, culte, secte si denominari. Organizarea ecleziasticd se intalneste in societatile in care majoritatea populatiei apartine aceleiasi Biserici. in aceste (ari se realizeaz un acord, formal sau tacit, intre institutiile religioase si celelalte institusii sociale. in unele societati, institutiile religioase se constituie in Bisericd de stat. Acest tip de organizare este actualmente practicat mai cu seama in {rile islamice. in unele tari (ran, Arabia Saudita), fuziunea dintre institutiile religioase si cele politice este atat de puternic&, incat nu se poate face o distinctie intre ele. Cultele si sectele sunt opuse organizarii ecleziastice. Cultele sunt organizajii religioase relativ mici, care se ocupd tn principal de practica religioasé a credin- ciosilor si se intereseazé putin de tipurile de moralitate personal. in general, ele nu iau pozitie fata de activitatea celorlalte institutii sociale si pretind doar s& fie lasate s& activeze liber. Sectele sunt de asemenea organizatii religioase mici, dar care se ocupé insistent de moralitatea aderentilor si de respectarea doctrinelor. Normele de comportament practicate de secte pot fi diferite de normele sociale generale. in multe cazuri, sectele intra in conflict cu activitatea instituyiilor economize si politice. Cercetarile asupra sectelor au aratat c&, dintre toate tipurile de organizatii religioase, ele influenteaza cel mai mult comportamentul indivizilor. Denominarile sunt forme intermediare intre organizarea ecleziastica si culte. Ele reunesc grupuri mari de aderenti, dar nu totalitatea membrilor unei societ&ti (catolici si protestanti in Germania ; metodisti gi catolici in SUA ; ortodocsi si musulmani in Tugoslavia ; ortodocsi, catolici, lutherani in Rom4nia). Denominarile sunt in acord cu normele sociale. fn plus, ele se diferentiaz4 prin doctrine, prin atitudinea fags de divort, faté de avort, faji de consumul bauturilor alcoolice etc. Activitatea denomi- n&rilor este acceptat& de c&tre celelalte institutii sociale. in unele ari din Europa de Vest, denominarile exercita o influent& puternicd asupra unor partide politice, ale caror platforme politice sunt, sub unele aspecte, orientate de doctrinele organizatiilor religioase. Institutiile prezentate pand acum sunt principalele institutii existente in toate socictatile contemporane (desigur, intr-o mare diversitate de forme). in afara acestora si alte tipuri de instituii si relatii sociale institutionalizate. Existd institutii fikintropice, asociatii locale temporare, asociauii pentru orfani, pentru protecia nediular pentru protectin animalelor, institutii pentru petrecerea timpului liber $1