POPPER POPPER (Karl R.). Filozof austriac, apoi englez (1900-1995), ENCICL. Figurd important inte teores ticienii politicit liborale din secolul al XX-lea, Popper, niscut la Viena fat-o Tamile de origine evreiascd, este inti de toate un epistemolog. O seurti angajare politicd de partes extreme! stangt fl deter ‘ming sisi pund fatrebiri in legiturt cu valiitatea unor tori care sutin €¥ exist legi ale istorici in numele cirora se cere sacrifiearca de vieti omenesti. Reflectia. epistemologic& pe al cirei drum se anga paz are drept rezultat publicarea, in 1935, criti Logit der Forschung, care va fi tradusi si dezvoltat in limba engle 28, traducerea france74, Logique de fa découverte scientifique, datind din 1970. Popper defineste validitatea unei teori stiimifice ca o capacitate de a rezista la nisl teste care ar putea-o refuta. Ceca ce face ca 0 teorie si fie stintificd nu este {aptl ci pot fi site numeroase argumen te care sho veifice, ci accla ci este refuta bili sau falsifcabil dar cf nu se euseste rofutarea ei, Popper isi prezinti uneori cconceptia dup un model darwinist: 0 teori este cu att mai intemeiati cu e&t facut faté mai moltor inceredri, Contrar alto autorificind parte din eurentl ne0- pozitivist vienez, Popper, care de atfel nu fost niciodati membru al. Asociatii [Emst Mach (numele oficial al Cerculu de Ja Viena), nu sustine cf enunturie ne: fifice sunt lipsite de sens, aceasta find pozitia lui Carap in Aujhebung der Welt sau a lui Wittgenstein in Tractacus ico-philosophicus. Flozolia,metalzica nu sunt discursuri absurd, ini ele nv pot stabili enunturi stinifie. Pretentia de sing 2 teonilor imunizate impouiva refutatiei, dinte care cole dows exemple Lup sunt psitenaliza si marxismul, este abuzivi. Nu exist, ayudar, leg ale istorei siniei ale politi Socieraea descisa si dusmanitei* se sprijnd pe aceastiepistemologie, Ulterior, Popper si-a continuat reflectile despre politica laind, de pil apirarea cele mai ‘mari leitimitti democratice a serutinului Imajoritar fai de reprezentatea propor tional) si si-a deavoltat mai cu seam filozofia cunoasteri deosebind tei lumi (d,cea a fizieli; 11, cea a psitologiet I, ‘ea a productilo spirtului uman),ceea ce legitimeszs, inte altele critica pe care 0 face determinisnaului istoric, > HAYEK; Istontaiss; Mizenia isroniciswutur, SO- CIETATEA DESOMISA $i DUSMANI El |: Bauoin, J, Karl R. Popper. Saise.PUF. Que POPULISM. lieologie care privileziazt ppoporul ca valoare si obiect al politi ENCICL. Ideologiile populiste reiau valor asa-zisfnrideinate in popor, glori- ficat, de pildi, de unele forme de respin- ere a ceca ce este strain. Populistit pretindc¥ acioneazi in numele poporulti socotindu-se purtitori de cuvant ai ne ‘multumisior si nizuintelor presupuse ale acestuia; anomite forme de antiparla- ‘mentarism tin de populism. Populism \ictaturi lui Peron fa Argentina este tipic pentru acexsti forms dle leyitimare polities. Maoismul a fost deseoricalificat ‘rept populism (asa se fntémplé cu uncle formule ale lui Mao, cum ar fi -ochivl tiranului vede co este drept*) datoritt formelos muncit poitice pe care le-a pre conizat (Ancheia in Hunan) sau a mobili- ati politice (cum a fost smarea revolute cultural proletasi")