GHID DE COMPLETARE

A FORMULARULUI PENTRU
ÎNREGISTRAREA ACCIDENTULUI
DE MUNCĂ

1
I. GENERALITĂŢI

Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM este

documentul de declarare oficială a accidentului de muncă, conform
prevederilor din H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătaţii în muncă nr.
319/2006 cu modificările şi completările ulterioare denumita in continuare
HG nr.1425/2006 şi a Ordinului nr. 3/2007 al M.M.S.S.F. privind aprobarea
Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) denumit in
continuare Ordinul nr. 3/2007.
FIAM este un document utilizat pentru:
- luarea deciziilor în politica naţională de securitate şi sănătate în
muncă;
- dezvoltarea noilor politici de protecţie socială;
- analiza statistică a accidentelor de muncă;
- stabilirea costurilor accidentelor de muncă;
- analiza cauzelor şi circumstanţelor accidentelor de muncă;
- înregistrarea accidentelor de muncă.
FIAM furnizează informaţii privind: datele de identificare ale
angajatorului şi a persoanei accidentate, data producerii evenimentului,
consecinţele accidentului (nr. de zile de incapacitate temporară de muncă,
invaliditate sau deces), cauzele producerii evenimentului etc.
Angajatorul care urmează să înregistreze accidentul de muncă va
completa FIAM după modelul prevăzut în Anexa nr. 1 din Ordinul Nr.
3/2007, în trei zile lucrătoare de la primirea avizului pentru dosarul de
cercetare întocmit de comisia angajatorului sau de la primirea procesului
verbal de cercetare, întocmit de inspectoratul teritorial de muncă.
Încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă va fi
anunţată la inspectoratul teritorial de muncă de către angajatorul care a
înaintat FIAM, în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea perioadei de
incapacitate temporară de muncă prin completarea Anexei nr. 2 din Ordinul
nr. 3/2007. Totodată, vor fi prezentate documentele care certifică durata
incapacităţii temporare.
FIAM se completează cu caractere majuscule sau dactilografiate.
FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în mai
multe exemplare, după cum urmează:
- un exemplar pentru angajatorul care completează şi înregistrează
FIAM;
- un exemplar pentru inspectoratul teritorial de muncă care avizează
FIAM;
- un exemplar pentru asiguratorul pe raza căruia angajatorul îşi are
sediul social, domiciliul sau reşedinţa;
- un exemplar pentru persoana accidentată;

2
 - un exemplar pentru inspectoratul teritorial de muncă competent cu
evidenţa tuturor accidentelor de muncă înregistrate de angajatorii
care au sediul, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului
respectiv.
Completarea formularului se va face în exclusivitate pe baza
informaţiilor cuprinse în: procesul verbal de cercetare, documente din
dosarul de cercetare, dosarul de personal al accidentatului etc, în aşa fel
încât informaţiile cuprinse în FIAM să reflecte cât mai fidel realitatea
relevată de cercetarea evenimentului.
La toate câmpurile la care informaţiile se înscriu şi codificat vor fi
utilizate codurile prevăzute în prezentul ghid.
Folosirea codurilor „00” sau „000” înseamnă „nu se cunosc
informaţii”, procesul verbal de cercetare a evenimentului nu conţine
informaţii care să permită codificarea unui câmp.
Cand sunt utilizate codurile: „99” ; „999”; „Alte cauze”, înseamnă că „ există
informaţii”, dar clasificarea nu conţine informaţia respectivă.

II. PRECIZĂRI PRIVIND COMPLETAREA CÂMPURILOR FIAM

Modalitatea de completare a câmpurilor este prezentată în ordinea

în care sunt prevazute în FIAM.

FORMULAR PENTRU ÎNREGISTRAREA ACCIDENTULUI DE MUNCĂ Nr.

|___| |______ |

În primul câmp al formularului se dă un număr curent din Registrul

unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă, aflat în evidenţa inspectoratului
teritorial de muncă (I.T.M.) din judeţul  unde angajatorul înregistrează
accidentul de muncă şi are sediul social, domiciliul sau reşedinţa. În al
doilea câmp se va trece anul producerii accidentului. Câmpul va fi
completat de către inspectoratul teritorial de muncă care verifică FIAM.
Exemplu: Presupunem că un angajat de la SC Agrimol SRL Braşov
a suferit un accident de muncă pe raza judeţului Vaslui în anul 2011. După
verificarea şi semnarea FIAM de catre I.T.M. Vaslui, se va solicita I.T.M.
Braşov numărul curent din Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în
muncă .

A. DATE DE IDENTIFICARE A FORMULARULUI. 

A.1. Număr accident la angajator: |__|__|__|

Formularul se completează pentru fiecare persoană care
înregistrează accidentul de muncă.

3
 Fiecare accident de muncă primeşte câte un număr din Registrul
unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă a angajatorului care
înregistrează accidentul de muncă, primul accident produs de la începutul
anului va avea nr.1.
În primul câmp se trece numărul de înregistrare al accidentului din
evidenţă al angajatorului.
În al doilea câmp se trece numarul lucrătorilor care au suferit accidente de
muncă în cadrul accidentului respectiv.
În al treilea câmp se trece numărul care identifică formularul corespunzător
fiecărui lucrător accidentat.
De exemplu: La SC Agricola SRL s-a produs un accident colectiv de
muncă cu 4 accidentaţi cu incapacitate temporară de muncă, iar în
Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă din cadrul societăţii s-a
ajuns la nr. 12, FIAM-urile pentru accidentaţii individuali vor fi 4 şi vor fi
completate astfel: 12/4/1; 12/4/2; 12/4/3; 12/4/4.

A.2. ITM care ia în evidenţă accidentul

Cod judeţ |__|__|
Se înscrie în câmpul prevăzut pentru coduri, codul corespunzător
judeţului în care îşi are sediul angajatorul care înregistrează accidentul de
muncă.
Codurile judeţelor se regăsesc în Anexa nr.1 Codificare Localizare
Geografică a Accidentului1.
Nume judeţ _______________
Se înscrie în clar denumirea judeţului.
Accidentul este luat în evidenţa ITM pe raza judeţului unde angajatorul are
sediul social, domiciliu, sau reşedinţa.

A.3. Cine a efectuat cercetarea accidentului

ITM |__|__| Nr. P.V. |____________| Data |__|__|__|
Se înscrie în zona pentru coduri conform Anexa nr.1 Codificare
Localizare Geografică a Accidentului, codul judeţului în care ITM îşi are
sediul şi a cercetat evenimentul.
Se va înscrie numărul de înregistrare a procesului verbal de cercetare şi
data, în cazul cercetării evenimentului de către inspectoratul teritorial de
muncă.
Angajatorul___________________ Inspecţia Muncii □
Se înscrie în clar denumirea angajatorului care a efectuat cercetarea
accidentului sau dacă cercetarea a fost efectuată de către Inspecţia Muncii
se va bifa căsuţa respectivă.
Se va completa un singur câmp corespunzator entităţii (ITM,
angajator, Inspecţia Muncii) care a cercetat evenimentul.

B. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează

accidentul de muncă).
4
B.1. Denumire angajator__________________
Se va înscrie în clar denumirea completă a angajatorului care
înregistrează accidentul de muncă.
De regulă înregistrarea accidentului de muncă se face de către
unitatea la care este angajată victima, care avea obligaţia să-i asigure
instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cu privire la riscurile
la care era expus şi măsurile de prevenire specifice activităţii prestate şi
să-i asigure protecţia.
HG nr.1425/2006 prevede urmatoarele situaţii cu privire la
înregistrarea accidentului de muncă:
- accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe
bază de contract, comandă sau alte forme legale încheiate în unitatea unui
angajator, alta decât cea la care este încadrată victima, se înregistrează
potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. În
situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens sau
clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile, ori sunt
contrare prevederilor din HG nr.1425/2006, accidentul de muncă se
înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit
răspunzător de producerea accidentului;
- accidentul de muncă suferit în timpul stagiului de practică
profesională de către elevi, studenţi, ucenici şi şomeri în perioada de
reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se
efectuează practica/reconversia profesională;
- în cazul în care angajatorul şi-a încetat activitatea accidentele vor
fi înregistrate în contul acestuia, iar FIAM va fi completat de către
reprezentantul inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia
angajatorul a avut declarat sediul;
- pentru toate situaţiile neluate în considerare de HG nr. 1425/2006,
inspectoratele teritoriale de muncă sunt în drept să stabilească unitatea
care urmează să înregistreze accidentul de muncă.
Conform prevederilor HG nr.1425/2006, accidentele de muncă
produse la sediile secundare(subunităţii, sucursalei, agenţiei, filiala etc.)
aflate pe raza altui judeţ decât cel unde este declarat sediul social se vor
înregistra la sediul social, cu excepţia cazului în care sediul secundar are
personalitate juridică.
În cazul accidentelor de circulaţie în care sunt implicaţi conducătorii
auto şi autovehicule rutiere aparţinând mai multor angajatori și au fost
accidentaţi lucrători de la angajatori diferiţi, accidentul de muncă va fi
înregistrat de fiecare angajator care se află in raporturi de muncă ori de
serviciu cu lucrătorii respectivi, urmând ca la apariţia unei hotărari definitive
și irevocabile a unei instanţe de judecată, in baza căreia se poate stabili
lucratorul sau angajatorul răspunzator de producerea accidentului, se va
reface procesul verbal de cercetare si FIAM.
5
B.2. Judeţul |__|__| ______________________________
Se înscrie codificat şi în clar denumirea judeţului pe teritoriul căruia
îşi are sediul angajatorul care înregistrează accidentul de muncă. Pentru
codul judeţului se va utiliza Anexa nr.1 Codificare Localizare Geografică a
Accidentului.

B.3. Codul unic |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

Pentru societăţi comerciale se va înscrie Codul Unic de Înregistrare
cuprins în Certificatul de Înregistrare emis de Oficiul Registrului Comerţului.
În cazul instituţiilor publice în locul Codului Unic se va înscrie Codul de
Înregistrare Fiscală, iar în cazul persoanelor fizice, în locul Codului Unic se
va înscrie Codul Numeric Personal.
Conform Codului Muncii, persoanele fizice pot avea calitatea de angajator
din momentul dobândirii capacităţii de exerciţiu.

B. 4. Localizare geografică |__|__|__|

Se va înscrie codificat localizarea geografică conform codului
respectiv din Anexa nr.1 Codificare Localizare Geografică a Accidentului.
Se codifică codul prin cod regiune + cod judeţ. (Ex. Vaslui = 139 Cod
format din : 1 = Cod regiune Nord Est; 39 = Cod judeţ Vaslui).

B. 5. – B.18. Localitate, cod poştal, stradă

Se înscriu datele care să identifice angajatorul care înregistrează
accidentul de muncă. Câmpurile se explică singure.

C. DATE DE CARACTERIZARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează

accidentul de muncă)

C.1. Tip angajator

Se va bifa câmpul corespunzător tipului de angajator cu
personalitate juridică care înregistrează accidentul de muncă.

C.2. Forma juridică

Se va completa forma juridică bifându-se un singur câmp, conform
documentelor de înfiinţare a persoanei juridice sau fizice.

C.3. Forma de proprietate

Se va bifa câmpul conform documentelor de înfiinţare a persoanei
fizice sau juridice.

C.4. Denumire angajator tutelar _____________________________

6
 Se va completa în clar denumirea angajatorului care are atribuţii de
angajare, coordonare şi control asupra subunităţii, sucursalei, agenţiei etc.
cu personalitate juridică care înregistrează accidentul de muncă.
De exemplu: accidentul s-a produs la SC Agrosim SA Bucureşti -
Sucursala Vaslui.
Câmpul B.1. se va completa: SC Agrosim SA Sucursala Vaslui(sucursala
cu personalitate juridică care înregistrează accidentul de muncă).
Câmpul C.4. se va completa: SC Agrosim SA Bucureşti.

C.5. CNP/CUI angajator tutelar |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

Pentru societăţi comerciale se va înscrie Codul Unic de Înregistrare
cuprins în Certificatul de Înregistrare emis de Oficiul Registrului Comerţului.
În cazul instituţiilor publice în locul Codului Unic se va înscrie Codul de
Înregistrare Fiscală.

C.6. Judetul angajatorului tutelar |__|__| ________________________

Se înscrie codificat şi în clar denumirea judeţului pe teritoriul căruia
îşi are sediul angajatorul tutelar. Pentru codul judeţului se va utiliza Anexa
nr.1 Codificare Localizare Geografică a Accidentului.

D. DATE DESPRE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ALE ANGAJATORULUI

(care înregistrează accidentul de muncă)

D.1. Activitatea economică principală:

Diviziunea |__|__| Grupă |__|__|__| Clasă |__|__|__|__|
Activitatea economică principală este definită ca cel mai important
tip de activitate în termeni de cel mai mare număr de angajaţi.
Se completează din lista de coduri prevăzute la Anexa Nr. 2 Clasificarea
Activităţilor din Economia Naţională (CAEN- Rev.2) 2.

D.2. Nr. Angajaţi |__|__|__|__|

În câmpul respectiv se va completa în clar numărul total de lucrători
din unitate la data producerii accidentului.

D.3. Activitatea economică în care este implicat accidentatul

Diviziunea |__|__| Grupă |__|__|__| Clasă |__|__|__|__|
Se va înscrie codul CAEN al activităţii economice a
amplasamentului unde îşi desfăşura activitatea accidentatul, sau unde se
dau instrucţiuni, sau unde este organizată activitatea. Se completează din
lista de coduri prevăzute la Anexa nr.2 Clasificarea Activităţilor din
Economia Naţională(CAEN-Rev.2) .
Exemplu: Un conducător auto de la punctul de lucru „Coloana auto”
al SC Mobila SA, care are ca activitate principală fabricarea mobilei, suferă
un accident de muncă de circulaţie în timp ce conduce un autovehicul al
societăţii.
7
_______________
2
pagina web http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/COR/2014-09-23_ISCO_08_
COR_lista_alfabetica.pdf
Câmpurile vor fi completate astfel:
D.1 Activitatea economică principală
Diviziunea |_3_|_1_| Grupă |_3_|_1_|_0_| Clasă |_3_|_1_|_0_|_9_|
(Fabricare de mobilă n.c.a.)
D.3. Activitatea economică în care este implicat accidentatul
Diviziunea |_4_|_9_| Grupă |_4_|_9_|_4_| Clasă |_4_|_9_|_4_|_1_|
(Transporturi rutiere de mărfuri)

D.4. Alte activităţi economice ale agentului economic:

Diviziunea |__|__| Grupă |__|__|__| Clasă |__|__|__|__|
Diviziunea |__|__| Grupă |__|__|__| Clasă |__|__|__|__|
Se completează cu alte activităţi economice desfăşurate de
angajator. Se va utiliza lista de coduri prevăzută în Anexa nr.2 Clasificarea
Activităţilor din Economia Naţională(CAEN- Rev.2).

D.5. Dimensiunea intreprinderii

Se bifează căsuţa corespunzătoare numarului de lucrători la data
producerii accidentului.

D.6. Organizarea activităţii de prevenire şi protecţie

Se va bifa căsuţa corespunzătoare modului de organizare a
activităţii de prevenire şi protecţie având în vedere:
- existenţa Comitetului de securitate şi sănătate în muncă;
- organizarea activităţii de prevenire şi protecţie prin asumarea de
către angajator şi/sau lucrători desemnaţi şi/sau serviciu intern şi/sau
serviciu extern având în vedere activităţile desfăşurate în cadrul unităţii şi a
numărului de lucrători.

E. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (unde s-a produs

accidentul de muncă).

E.1. Denumire angajator: _____________________

Se va completa în clar denumirea angajatorului unde s-a produs
accidentul de muncă.

E.2. Judeţul: |__|__| ________________________

Se înscrie codificat şi în clar denumirea judeţului pe teritoriul căruia
îşi are sediul angajatorul la care s-a produs evenimentul. Pentru codul
judeţului se vor utiliza codurile cuprinse în Anexa nr.1 Codificare Localizare
Geografică a Accidentului.

E.3. Cod Unic: |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

8
 Pentru societăţi comerciale se va înscrie Codul Unic de Înregistrare
cuprins în Certificatul de Înregistrare emis de Oficiul Registrului Comerţului.
În cazul instituţiilor publice în locul Codului Unic se va înscrie Codul de
Înregistrare Fiscală, iar în cazul persoanelor fizice, în locul Codului Unic se
va înscrie Codul Numeric Personal.

E.4. Locul producerii accidentului: ______________________

Se va completa câmpul cu locul unde s-a produs accidentul,
precizând compartimentul unde a avut loc acesta (secţie, atelier, loc de
muncă etc).
Exemplu: Un lucrător de la SC Trust Service SRL, în momentul în
care desfăşura activităţi de întreţinere a sistemului de climatizare la sediul
social al SC Axioma Grup SA, suferă un accident de muncă.
Câmpurile: E1, E2, E3, E4 vor fi completate cu datele de identificare ale
SC Axioma Grup SA.

F. DATELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI ACCIDENTATE

F.1. Numele __________________

F.2. Prenumele __________________
Se va completa cu majuscule numele şi prenumele persoanei
accidentate.

F.3. Codul numeric personal: |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

Se va inscrie codul numeric personal din actul de identitate al
accidentatului.
În cazul în care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa
doar primele 7 poziţii ale câmpului, cunoscut fiind faptul că acestea
reprezintă SAALLZZ(S – sexul, AA – anul naşterii, LL – luna naşterii, ZZ –
ziua naşterii).

F.4.- F.13
Se vor completa în clar şi unde este cazul se vor bifa câmpurile
corespunzătoare în baza informaţiilor cuprinse în procesul verbal de
cercetare şi în dosarul de personal al accidentatului. Câmpurile se explică
singure.

G. INFORMAŢII DESPRE PERSOANA ACCIDENTATĂ

G.1. Ocupaţia accidentatului____________________ |__|__|__|__|__|__|

Se va completa în clar şi codificat ocupaţia pentru care persoana
accidentată este angajată. Pentru codificarea ocupaţiilor se va utiliza
Anexa nr.3 Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) în ordine
alfabetică3.

9
_______________
3
pagina web http://listafirme.onrc.ro/obco.htm
G.2. Nr. de schimburi |__|
Se va consemna numărul de schimburi în care îşi desfăşoară
activitatea persoana accidentată.

G.3. Nr. total ore de lucru: ≤ 6 ore: □ 8 ore: □ 12 ore: □ >12 ore: □
Timpul de muncă reprezintă durata de timp în care lucrătorii îşi
îndeplinesc obligaţiile ce le revin potrivit contractului de muncă. Un raport
necorespunzător între timpul de muncă şi cel de odihnă, care nu permite
refacerea capacităţii de muncă, generează oboseala executantului şi
constituie unul din factorii de substrat cauzal al accidentelor de muncă.
Se va bifa câmpul corespunzător informaţiilor cuprinse în dosarul de
cercetare a evenimentului.

G.4. Nr. de zile lucrătoare pe săptămână la angajator □

Se va completa numărul de zile lucrătoare pe săptămână la
angajatorul unde îşi desfăşoară activitatea persoana accidentată.

G.5. Vechimea în muncă (data primei încadrări):

ziua|__|__| luna: |__|__| anul |__|__|__|__|
Vechimea în muncă a persoanei accidentate reprezintă întreaga
activitate desfăşurată de acesta, indiferent de ocupaţiile pe care le-a avut
la unităţile în care a fost angajată.

G.6. Vechimea în ocupaţie (data primei încadrări în ocupaţie):

ziua|__|__| luna: |__|__| anul |__|__|__|__|
Vechimea în ocupaţie se referă la vechimea în profesia/meseria
respectivă, pe care o avea accidentatul la data producerii evenimentului în
unităţile la care a activat.

G.7. Vechimea la locul de muncă (data încadrării la locul de muncă ):

ziua|__|__| luna: |__|__| anul |__|__|__|__|
Vechimea la locul de muncă reprezintă vechimea pe care o avea
accidentatul la locul de muncă, unde s-a produs accidentul.

H. DATE DESPRE MOMENTUL PRODUCERII ACCIDENTULUI

H.1. Data producerii evenimentului

ziua|__|__| luna: |__|__| anul |__|__|__|__|
Se înscriu în câmpurile respective ziua, luna şi anul producerii
accidentului conform datelor din procesul verbal de cercetare a
evenimentului.

H.2. Ziua din săptămână: _________________ |_|

10
H.3. Ora din zi: |__|__|
H.4. Ora de la începutul schimbului |__|__|
Exemplu de completare a câmpurilor H.1., H.2., H.3., H.4.:
accidentul s-a produs marţi, în data de 19.03.2013, în jurul orei 18.00,
schimbul II ( programul începe la ora 14.00 şi se termină la ora 22.00).
Câmpurile vor fi completate astfel:
H.1. ziua : |_1_|_9_| luna : |_0_|_3_| anul : |_2_|_0_|_1_|_3_|
H.2. ziua din săptămână: MARTI |_2 _| (luni este considerata prima zi din
saptamana si duminica a 7-a zi din săptămână)
H.3.ora din zi: |_1_|_8_|
H.4: ora de la începutul schimbului: |_0_|_4_| (diferența exprimată în nr.
ore între începutul schimbului ora 14.00 şi ora producerii evenimentului
ora 18.00).

I. DATE DESPRE ACCIDENT

I.1. Fel accident:

Individual □ Colectiv □ Nr. Accidentaţi |__| Din care decedaţi |__|
Acest câmp conţine informaţii privind încadrarea accidentului din
punct de vedere al numărului de victime accidentate în acelaşi timp şi din
aceeaşi cauză, repectiv accident individual sau accident colectiv. De
asemenea, câmpul cuprinde informaţii referitoare la numărul persoanelor
accidentate, în cazul unui accident colectiv, date pentru care sunt alocate 3
câmpuri, ce vor fi completate astfel:
- primul câmp se bifează dacă accidentul este individual;
- urmatoarele trei câmpuri se completează numai în cazul în care
accidentul a fost colectiv, bifându-se prima casuţă, în a doua se înscriu
numărul persoanelor accidentate, iar în al treilea câmp se înscrie numărul
de persoane decedate în accidentul colectiv.
I.2. Tip accident: Incapacitate temporară de muncă □ mortal □
Se va bifa câmpul respectiv.

I.3. Data începerii incapacităţii

ziua:|__|__| luna: |__|__| anul: |__|__|__|__|
Conform Statisticii Europene a Accidentelor de Muncă (ESAW)–
Metodologie, Editia 2001, sunt luate în considerare numai zilele lucrătoare
complete de absenţă de la lucru ale victimei, exclusiv ziua accidentului.
Având în vedere că accidentul de muncă, conform legislaţiei naţionale,
provoacă incapacitate de muncă temporară de cel puţin 3 zile, înseamnă
că trebuie incluse ca accidente de muncă numai accidentele cu reluarea
activităţii după a 4-a zi de la producerea accidentului.
Se înscriu în câmpurile respective ziua, luna şi anul începerii incapacităţii.

I.4. Data terminării incapacităţii

11
ziua:|__|__| luna: |__|__| anul: |__|__|__|__|
Se va înscrie în câmpul respectiv data terminării incapacităţii.
Se vor avea în vedere următoarele documentele medicale:
certificate de concediu medical, foaie de observaţie clinică generală etc.
În cazul în care la momentul completării FIAM-ului victima nu şi-a terminat
incapacitatea, acest câmp nu se completează, urmând să fie completată
Anexa Nr. 2 la FIAM prevăzută în Ordinul nr. 3/2007 după terminarea
perioadei de incapacitate temporară de muncă şi se transmite
inspectoratului teritorial de muncă la care s-a înregistrat accidentul de
muncă sau care a verificat FIAM, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de
la finalizarea incapacităţii temporare de muncă a persoanei accidentate.
Angajatorul are obligaţia să prezinte documentele care certifică durata
incapacităţii temporare de muncă.

I.5. Nr. zile Incapacitate Temporară de Muncă |__|__|__|

Se va înscrie numarul de zile de incapacitate temporară de muncă
cumulate din documentele medicale.

I.6. Din care câte zile de muncă(ITM) cumulate, de spitalizare ? |__|__|

__|
Se va înscrie numarul de zile de spitalizare.

I.7. Modalitate de terminare a incapacităţii temporare de muncă (ITM):

Reluare activitate:□ Deces:□ Invaliditate:□
În funcţie de consecinţele ulterioare ale accidentului se va bifa un
singur câmp având în vedere următoarele documente:
- decizie medicală asupra capacităţii de muncă eliberată de Comisia
de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul caselor
judeţene de pensii;
- certificate de concediu medical;
- raportul de constatare medico-legal în cazul decesului victimei;
- pontaj în cazul în care victima şi-a reluat activitatea etc.
Câmpurile respective vor fi completate dacă există informaţiile
necesare la momentul completării FIAM, în caz contrar - ulterior va fi
completată Anexa nr. 2 la FIAM prevăzută în Ordinul nr. 3/2007 după
terminarea perioadei de incapacitate temporară de muncă.

I.8. Grad de invaliditate: Gr. I □ Gr. II □ Gr. III □

I.9. Nr. decizie INV: |__|__|__|__| Data: |____|____|_________|
Câmpurile vor fi completate conform datelor înscrise în decizia
medicală asupra capacităţii de muncă emisă de Comisia de Expertiză
Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul caselor judeţene de pensii, în
cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă în urma căruia a
intervenit invaliditate.
12
J. DATE DESPRE EFECTELE ACCIDENTULUI DE MUNCĂ

J.1. Efectul asupra organismului(Tipul leziunii)

În cazul în care victima a suferit mai multe leziuni, dar o leziune este
mai severă decât celelalte, atunci se va completa câmpul corespunzător
celei mai severe leziuni. Când victima a suferit două sau mai multe leziuni
la fel de grave şi nu se poate determina care din acestea este mai severă
se va completa câmpul 120 „Răni multiple”. Când nu se poate face o
încadrare corectă se va solicita şi punctul de vedere al instituţiilor medicale.
Se va bifa un singur câmp conform informaţiilor înscrise în procesul verbal
de cercetare a evenimentului.
Conform prevederilor cuprinse în HG nr. 1425/2006, în cazul în care
un angajat prezintă un certificat de concediu medical cu cod diagnostic ce
reprezintă o „vătămare violentă (plagă, fractură, leziune, arsură etc)”,
angajatorul are obligaţia să solicite acestuia o declaraţie scrisă privind
data, locul, modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul în urma
căruia s-a accidentat. În baza declaraţiei şi în funcţie de data, locul, modul
şi împrejurările producerii evenimentului, angajatorul va comunica şi
cerceta evenimentul sau, în situaţia în care evenimentul nu a avut loc în
timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori
în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu
şi invers, va arhiva declaraţia originală împreună cu o copie a cerificatului
de concediu medical.
Codurile de diagnostic din certificatele de concediu medical sunt
prevăzute în Anexa nr.4 Clasificarea Internţională a Maladiilor(CIM)-
Revizia a 10-a O.M.S4.

J.2. Localizarea leziunii (Partea de corp rănită)

Se va completa un singur câmp pentru a descrie partea rănită a
corpului. În situaţiile în care mai multe părţi ale corpului au fost vătămate
trebuie aleasă partea care a fost cel mai grav afectată (de exemplu, o
amputare precede o fractură, o fractură precede tăietura, etc.).
În cazul în care, avem de exemplu, mână şi picior fracturate, sau leziuni
cauzate de arsuri, se va alege câmpul 78 „Multiple părţi ale corpului
afectate”.
Se va bifa un singur câmp.

K. DATE DESPRE CARACTERISTICILE ACCIDENTULUI

K.1. Victima efectua activitatea respectivă în mod:

curent: □ ocazional: □ excepţional: □
Activitatea efectuată de victimă la momentul producerii accidentului
se realizează în mod:

13
 - curent(în fiecare zi, zilnic, conform atribuţiilor de serviciu din fişa
postului);
- ocazional(întâmplător, accidental);
- excepţional(constituie o excepţie de la sarcina de muncă).
Modul de acţiune al lucrătorului, devenit prin exerciţiu componentă
automatizată a activităţii, caracterizat prin reducerea controlului conştient şi
spontan, constituie o măsură de prevenire a accidentelor de muncă.
Se va bifa un singur câmp.

K.2. În cadrul activităţii efectuate persoana accidentată acţiona:

singură: □ împreună cu alţi participanţi: □
Pentru realizarea sarcinii de muncă, o persoana poate acţiona
singură sau împreună cu alţi participanţi, însă prin efectuarea unor acţiuni
greşite (efectuarea defectuoasă de operaţii, nesincronizarea operaţiilor,
efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă, comunicări
accidentogene etc), poate provoca o vătămare celorlalţi, cauzând
producerea accidentului.
Se va bifa un singur câmp.

K.3. Pentru activitatea desfăşurată, persoana accidentată era:

instruită: □ insuficient instruită: □ neinstruită: □
Instructajul în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are drept
scop dobândirea de către lucrători a cunoştinţelor (despre riscuri de
accidentare şi măsuri de prevenire), formarea deprinderilor de muncă, în
conformitate cu cerinţele de securitate şi sănătate în muncă şi asumarea
responsabilităţii pentru respectarea măsurilor preventive.
Lucrătorul instruit este o persoană suficient de informată în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă pentru a fi capabilă să prevadă riscurile şi
să evite pericolele care pot apărea în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă.
Documentele care atestă efectuarea instruirii în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă sunt:
- fişa de instruire individuală;
- fişa de instruire colectivă;
- fişa postului etc.
Fişa de instruire individuală este un document (Anexa la HG nr.
1425/2006) în care se consemnează obligatoriu instructajul în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă (materialul predat, durata, data instruirii,
semnăturile celui care a fost instruit, care a instruit, precum şi a celui care a
verificat instructajul).
Se va bifa câmpul corespunzător constatărilor înscrise în procesul verbal
de cercetare a evenimentului.

K.4. Persoana accidentată trebuie să poarte/utilizeze echipament de

protecţie?
14
□Daca DA -utiliza echipamentul de protectie ? □
Prin echipament individual de protecţie se înţelege: dispozitivele
sau articolele destinate a fi purtate ori ţinute cu mâna de către un lucrător
pentru a asigura protecţia împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru
sănatate şi securitate.
Protecţia individuală este o măsură complementară măsurilor de
protecţie intrinsecă şi colectivă.
Echipamentul individual de protecţie se interpune între factorii de
risc şi lucrător, diminuând sau eliminând acţiunea cauzelor potenţiale
accidentogene.
În completarea câmpurilor respective se vor avea în vedere
următoarele:
- lista de dotare cu echipament individual de protecţie a lucrătorului
accidentat;
- dovada acordării echipamentului individual de protecţie;
- în activitatea desfăşurată de persoana accidentată era necesară
utilizarea echipamentului individual de protecţie sau altfel spus, utilizarea
echipamentului individual de protecţie diminua sau elimina factorul de risc
de accidentare şi îmbolnăvire profesională care a condus la producerea
evenimentului;
- constatările consemnate în procesul verbal de cercetare referitoare
la dotarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie de către
persoana accidentată.

K.5.-13.
Se vor avea în vedere informaţiile cuprinse în procesul verbal de
cercetare. Câmpurile se explică singure.

K.14. Punctul de lucru

0 – Nespecificat □
1 - Punctul de lucru obişnuit, unitate locală obişnuită □
2 - Punctul de lucru ocazional sau mobil, deplasare în interes de serviciu □
9 – alt tip de punct de lucru □
Punctul de lucru reprezintă locul sau postul unde îşi desfăşura
activitatea victima în momentul producerii accidentului.
Punctul de lucru obişnuit, unitate locală obişnuită, este locul de
muncă situat la sediul social sau la punctele de lucru autorizate conform
legii, în care victima îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit: atelier,
birou, spaţiu comercial, etc.
Punctul de lucru ocazional sau mobil, deplasare în interes de
serviciu include:

15
 - situaţii ocazionale: călătorie ocazională în beneficiul angajatorului,
activităţi de prestări servicii, activitate de mentenanţă desfăşurată la alţi
angajatori, detaşarea temporară într-un punct de lucru fix, dar diferit sau la
un punct de lucru diferit de cel obişnuit, dar care nu constituie un loc de
muncă la care persoana este detaşată definitiv, intervenţia specifică în
beneficiul angajatorului în afara unităţii locale, dar în incinta locaţiei unui
client sau a altei unităţi;
- ocupaţiile pentru care punctul de lucru este “mobil”: conducători de
utilaje şi autovehicule, lucrători în construcţii, poştaşi, lucrători curăţenie a
străzilor, agenţi de pază, instalatori, etc.
Se va bifa un singur câmp.

K.15. Mediul de muncă(de lucru)

Mediul de muncă este locul de muncă, zona sau amplasamentul de
lucru în care victima a fost prezentă înainte de producerea accidentului,
sau locul de muncă unde s-a produs accidentul.
Se va bifa variabila corespunzătoare.

K.16. Activitatea desfăşurată

Este tipul principal de activitate, sarcina (activitatea generală) care
este realizată de victimă la momentul producerii evenimentului.
Activitatea desfăşurată constituie o descriere a tipului de muncă, în termeni
largi, sarcina de muncă pe care o îndeplinea victima în cursul unei
perioade de timp, chiar înainte de producerea evenimentului.
Se va bifa variabila corespunzătoare activităţii specifice desfăşurate în
momentul accidentării.

K.17. Acţiunea fizică efectivă

Descrie activitatea lucrătorului chiar înainte de accident, adică ceea
ce făcea în mod concret lucrătorul la momentul în care s-a produs
accidentul. Se referă numai la o activitate scurtă de timp.
Activitatea fizică efectivă este mai precisă decât variabila Activitatea
desfăşurată şi poate fi izolată din lanţul evenimentelor care conduc la
producerea accidentului. Perechea de variabile Activitatea desfăşurată şi
Activitatea fizică efectivă trebuie adaptată la descrierea detaliată a modului
în care s-a produs accidentul din procesul verbal de cercetare.
Activitatea fizică efectivă este o acţiune izolată în momentul accidentului.
Se va bifa variabila corespunzătoare acţiunii fizice efective desfăşurate de
accidentat.

K.18. Agentul material al Acţiunii Fizice Efective(echipamentul de

muncă).
K.20. Agentul material al Abaterii(echipamentul de muncă)
K.22. Agentul material al Contactului – Modalităţi de rănire

16
 În unele cazuri Agentul material este acelaşi pentru fiecare din cele
trei variabile, dar pentru alt accident există trei agenţi diferiţi şi este necesar
să fie cunoscuţi pentru descrierea completă a accidentului.
Pentru a stabili cât mai corect politica de prevenire a accidentelor de
muncă este necesar să se raporteze cel mai relevant agent material care
permite ca accidentul să fie reconstituit cât mai complet şi cu acurateţe.
De exemplu, o supraveghetoare dintr-un magazin, stând în picioare
şi rotindu-se către un cumpărător, face o mişcare ce îi cauzează o leziune
internă şi nu se mai poate mişca.
Pentru niciuna dintre aceste variabile nu există agent material şi codul
00.01.00.00 ”nu există agent material” trebuie utilizat pentru cele trei
variabile: K.18, K.20, K.22.
Atunci când procesul verbal de cercetare a evenimentului nu include nicio
informaţie care să permită ca agentul material să fie identificat sau codificat
atunci se va folosi pentru: variabilele K.18, K.20, K.22 „nu există informaţii”,
cod: 00.02.00.00.
În România Agentul material este clasificat detaliat utilizandu-se
clasificarea cu patru poziţii - Anexa nr. 5 Clasificare Agentul Material 5.
Folosind clasificarea detaliată cu patru poziţii, este posibil, ca acolo unde
este necesar, să se specifice materialul prelucrat (în principal pentru
maşinile din grupa 10.02, 10.04 şi de la 10.07 la 10.15) sau materialul de
împachetat, în cazul maşinilor de împachetat(codul 10.16).
A patra poziţie este utilizată pentru realizarea diferenţelor. În câmpul
variabilei materialul prelucrat (0X) sau materialul de împachetat (0Y), va fi
înlocuită litera X şi Y cu una din literele: A(piatra, minerale), B(metal),
C(lemn), D(cauciuc, plastic), E(hârtie, carton), F(textile), G(piele),
H(alimente) depinzând de natura materialului prelucrat sau de împachetat.
Exemplu
1. Fierăstrău circular va fi codificat:
10.11.01.0X
10.11.01.0A pentru fierastrau care taie piatra
10.11.01.0B pentru fierastrau care taie metal
10.11.01.0C pentru fierastrau care taie lemn
10.11.01.0H pentru fierastrau care taie alimente
2. Maşini de modelare a pâinii
Va fi utilizat codul: 10.08.06.0H deoarece maşina este utilizată în
exclusivitate pentru pâine.
Se va completa în clar şi codificat Agentul material al Acţiunii fizice
efective/Abaterii/Contactului pe baza Anexei nr.5 Clasificare Agentul
Material.

K.18. Agentul material al Acţiunii fizice efective(echipamentul de

muncă)

17
 Agentul material asociat cu Activitatea fizică efectivă descrie
echipamentul de muncă sau obiectul folosit de victimă în momentul
accidentului. Agentul mateial poate fi sau nu implicat în accident. Dacă
există mai mulţi Agenţi materiali asociaţi Activităţii fizice efective trebuie
codificat Agentul material cel mai apropiat cu accidentul sau vătămarea.

K.20. Agentul Material al Abaterii(echipamentul de muncă)

Agentul Material asociat cu abaterea descrie echipamentul de
muncă sau obiectul implicat în evenimentul anormal(care se abate de la
normalitate). Dacă mai mulţi Agenţi Materiali sunt asociaţi cu Abaterea, se
va înregistra ultimul Agent Material implicat, adică cel mai apropiat în timp
de contactul care a cauzat rănirea.

K.22. Agentul Material al Contactului – Modalităţi de rănire

Agentul Material principal asociat sau în legătură cu contactul care a
cauzat rănirea se referă la echipamentul de muncă sau obiectul cu care
lucrătorul a intrat în contact sau modalitatea psihologică de rănire. Dacă
mai mulţi Agenţi Materiali sunt asociati cu rănirea se va înregistra Agentul
Material asociat cu rănirea cea mai gravă.

K.19. Abaterea(acţiunea generatoare)

Abaterea reprezintă ultimul eveniment care s-a abătut de la
normalitate şi care a condus la producerea accidentului, cum ar fi:
pierderea totală sau parţială a contactului asupra unei maşini, sau
prăbuşirea a ceva/peste ceva. Dacă există o înlănţuire de mai multe
evenimente, se va înregistra Abaterea cea mai apropiată în timp de
contactul care a cauzat rănirea.
Se va bifa căsuţa corespunzătoare abaterii – acţiunea generatoare.

K.21. Contact – Modalitate de rănire

Clasificarea pentru Contact – Modalitate de rănire descrie modul în
care lucrătorul a fost rănit (traume fizice sau mentale) şi cum acesta vine în
contact cu echipamentul de muncă sau obiectul care a cauzat leziunea.
Dacă există mai multe Contacte – Modalităţi de rănire se va înregistra cel
care a cauzat cea mai gravă rănire.
Se va completa în clar şi codificat tipul de Contact – Modalitate de rănire.

Exemple de codificare pentru următoarele variabile 6:

- K.15. Mediul de muncă(de lucru);
- K.16. Activitatea desfăşurată;
- K.17. Acţiunea fizică efectivă;
- K.18. Agentul Material al Acţiunii Efective(echipamentul de muncă);
- K.19. Abatere (Acţiunea generatoare);
- K.20. Agentul Material al Abaterii(echipamentul de muncă);
- K.21. Contact – Modalitate de rănire;
18
- K.22. Agentul Material al Contactului – Modalităţi de rănire.

1. Pentru partea de construcţii un zidar urcă scările şi calcă pe un cui ieşit

dintr-o bucată de lemn lăsată la întâmplare.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 021 Partea de construcţii-clădiri în

lucru) construcţie

K16 Activitatea desfăşurată 22 Construcţii noi-clădiri

K17 Activitatea fizică 61 Mers, alergat, urcare,

efectivă coborâre

K18 Agentul Material al 02.01.01.00 Scări

Acţiunii
Efective(echipamentul
de muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 61 Călcat pe un obiect tăios

generatoare)

K20 Agentul Material al 01.02.01.04 Scândură cu un cui în ea

Abaterii(echipamentul
de muncă)

K21 Contact – Modalitatea 52 Contact cu un Agent material

de rănire ascuţit(cui, instrument ascuţit)

K22 Agentul Material al 14.04.02.00 Cuie

Contactului – Modalităţi
de rănire

2. Într-un spital, o infirmieră îşi răneşte degetul mare de la mână, astfel:

aşezând o seringă într-o cutie, s-a înţepat într-un ac, ce era aşezat
neglijent în cutie.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 051 Instituţii de sănătate, clinici,

lucru) spitale, case de sănătate

19
K16 Activitatea desfăşurată 41 Asistenţă şi ajutor pentru
populaţie

K17 Activitatea fizică efectivă 46 Turnare, turnare în, umplere,

golire

K18 Agentul Material al 11.09.06.00 Ladă de gunoi, container

Acţiunii
Efective(echipamentul
de muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 64 Acţiune neglijentă

generatoare)

K20 Agentul Material al 06.14.01.00 Seringi, ace

Abaterii (echipamentul
de muncă)

K21 Contact – Modalitatea 52 Contact cu un Agent material

de rănire ascuţit(cui, instrument ascuţit)

K22 Agentul Material al 06.14.01.00 Seringi, ace

Contactului – Modalităţi
de rănire

3. Ruperea cârligului de susţinere a unui zugrav, urcat pe o scară pentru a

vopsi plafonul unui birou, determină căderea pe podea a zugravului.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 041 Birou, sală de şedinţe,

lucru) bibliotecă

K16 Activitatea desfăşurată 24 Remodelarea, reparaţii,

întreţinerea clădirilor

K17 Activitatea fizică efectivă 64 Târâre, căţărare

K18 Agentul Material al 02.03.01.00 Scări mobile

Acţiunii
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 31 Ruperea materialului

20
 generatoare)

K20 Agentul Material al 11.05.03.00 Cârlige

Abaterii (echipamentul de
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 31 Mişcare vertical, cădere pe

rănire sau între

K22 Agentul Material al 01.02.01.00 Suprafeţe, în general

Contactului – Modalităţi
de rănire

4. Ruperea unei frânghii, care suspenda o încărcătură, cauzează

balansarea încărcăturii, lovind un muncitor.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 013 Zona de depozitare,

lucru) încărcare

K16 Activitatea desfăşurată 61 Mişcare

K17 Activitatea fizică efectivă 70 Prezenţă

K18 Agentul Material al 01.02.01.00 Suprafeţe, în general

Acţiunii
Efective(echipamentul de
munca)

K19 Abatere(Acţiunea 31 Ruperea materialului

generatoare)

K20 Agentul Material al 11.05.01.00 Frânghii

Abaterii (echipamentul de
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 43 Lovire-prin balansarea

rănire obiectului

K22 Agentul Material al 14.11.00.00 Încărcare-suspendată prin

Contactului – Modalităţi frânghii, macara
de rănire

21
5. Un muncitor necalificat, în timp ce alimenta un
ferăstrău electric cu lemne pentru tăiat, este lovit în
cap de un fragment de lemn care a sărit înapoi pe
lama ferăstrăului.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 011 Zona de producţie, fabrică,

lucru) atelier

K16 Activitatea desfăşurată 11 Producţie, procesare

K17 Activitatea fizică efectivă 12 Alimentare maşină

K18 Agentul Material al 10.11.00.00 Maşini – instrumente(tăiere

Acţiunii tip ferăstrău)
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 44 Pierderea controlului(total

generatoare) sau parţial)-asupra unui
obiect

K20 Agentul Material al 14.03.01.00 Piese de lucru

Abaterii (echipamentul de
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 41 Lovire – de un obiect aflat în

rănire mişcare în aer

K22 Agentul Material al 14.05.01.00 Fragmente, proiectile, aşchii

Contactului – Modalităţi
de rănire

6. Un măcelar, din departamentul de tranşare a cărnii, îşi loveşte cuţitul de

marginea mesei de lucru şi îşi răneşte degetul mare de la mână.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 011 Zona de producţie, fabrică,

lucru) atelier

K16 Activitatea desfăşurată 11 Producţie, procesare

22
K17 Activitatea fizică efectivă 21 Lucrul cu instrumente
acţionate manual

K18 Agentul Material al 06.02.02.00 Cuţit, cuţit mare, cuţit

Acţiunii special de lucru
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 43 Pierderea controlului(total

generatoare) sau parţial)-asupra unui
instrument

K20 Agentul Material al 06.02.02.00 Cuţit, cuţit mare, cuţit

Abaterii (echipamentul special de lucru
de muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 51 Contact cu un Agent

rănire material tăios(cuţit sau
lamă)

K22 Agentul Material al 06.02.02.00 Cuţit, cuţit mare, cuţit

Contactului – Modalităţi special de lucru
de rănire

7. Un ucenic nu a folosit corect dispozitivul de închidere al unui boiler,

folosind o şurubelniţă (pentru piuliţe). Şurubul s-a rupt iar mâna în care
avea şurubelniţa a fost lovită violent de boiler.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 021 Partea construcţiilor – clădiri

lucru) în construcţie

K16 Activitatea desfăşurată 51 Dezasamblări, demolări

K17 Activitatea fizică efectivă 21 Lucrul cu instrumente

acţionate manual

K18 Agentul Material al 06.05.02.00 Şurubelniţe

Acţiunii
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 31 Ruperea materialului

23
 generatoare)

K20 Agentul Material al 06.05.02.00 Şurubelniţe

Abaterii (echipamentul de
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 53 Contact cu un Agent

rănire material greu sau
contondent

K22 Agentul Material al 10.04.02.05 Boiler, încălzitor de apă,

Contactului – Modalităţi calorifer
de rănire

8. Într-un depozit, în timp ce un extinctor era verificat cu scopul de a fi

vândut, s-a descărcat accidental. Lucrătorul care verifica extinctorul
(vânzătorul acestui produs) s-a lovit în partea de jos a feţei, rănindu-se la
gură.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 013 Zona de depozitare

lucru)

K16 Activitatea desfăşurată 52 Întreţinere

K17 Activitatea fizică efectivă 40 Mânuirea unui obiect –

nespecificată

K18 Agentul Material al 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray,

Acţiunii extinctor
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 32 Rupere, explozie,

generatoare) producerea aşchiilor

K20 Agentul Material al 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray,

Abaterii (echipamentul de extinctor
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 41 Lovire – de un obiect care

rănire se mişcă în aer

24
 K22 Agentul Material al 14.03.99.00 Alţi agenţi, piese,
Contactului – Modalităţi instrumente
de rănire

9. Un electrician, care merge în interiorul unei clădiri în construcţie, aude

un zgomot ciudat venind dinspre o macara şi vede câteva fragmente de
metal căzând din braţul macaralei; în ciuda faptului că văzuse ce se
întâmplă, electricianul a fost prins de bucăţile de metal, acestea cauzându-i
vânătăi pe umărul drept şi pe spate.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 021 Parte de construcţii –

lucru) clădiri în construcţie

K16 Activitatea desfăşurată 61 Mişcare

K17 Activitatea fizică efectivă 70 Prezentă

K18 Agentul Material al 01.02.01.00 Suprafeţe, în general

Acţiunii
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 33 Alunecare, cădere,

generatoare) prăbuşirea Agentului
material – de sus

K20 Agentul Material al 14.11.00.00 Încărcare – suspendare

Abaterii (echipamentul de prin frânghii, macara
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 42 Lovire de un obiect în

rănire cădere

K22 Agentul Material al 14.11.00.00 Încărcare – suspendare

Contactului – Modalităţi prin frânghii, macara
de rănire

10. Un muncitor de curăţenie, mergând pe

acoperişul unui bloc pentru a verifica zona, alunecă
pe o ţiglă şi cade într-un balcon aflat cu două etaje
mai jos.
25
 Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 091 La înălţime – pe un nivel

lucru) fix(acoperiş, terasă etc)

K16 Activitatea desfăşurată 55 Monitorizare, inspecţie

K17 Activitatea fizică efectivă 61 Mers

K18 Agentul Material al 02.01.02.00 Acoperiş, terasă, acoperiş

Acţiunii de sticlă, cadru, structură
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 51 Căderea unei personae –

generatoare) de la un nivel superior

K20 Agentul Material al 02.01.02.00 Acoperiş, terasă, acoperiş

Abaterii (echipamentul de de sticlă, cadru, structură
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 31 Mişcare vertical, cădere pe

rănire sau peste

K22 Agentul Material al 02.01.99.00 Alte părţi superioare ale

Contactului – Modalităţi construcţiilor
de rănire

11. Un muncitor care lucrează la întreţinerea liftului, într-un bloc de

proprietari, se caţără pe cabina liftului. Porneşte liftul şi este strivit de
plafon.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 091 La înălţime – pe un nivel

lucru) fix(acoperiş, terasă etc)

K16 Activitatea desfăşurată 52 Întreţinere/reparaţii,

acordare, ajustare

K17 Activitatea fizică efectivă 64 Târâre, căţărare

K18 Agentul Material al 11.02.01.01 Lift pentru personae

Acţiunii

26
 Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 42 Pierderea controlului(total

generatoare) sau parţial)– asupra
echipamentului de lucru

K20 Agentul Material al 11.02.01.01 Lift pentru persoane

Abaterii (echipamentul de
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 63 Prindere, strivire – între

rănire

K22 Agentul Material al 11.02.01.01 Lift pentru persoane

Contactului – Modalităţi
de rănire

12. Un lucrător care a terminat lucrarea de întreţinere a unui boiler, aflat

într-o încăpere special amenajată dintr-un bloc (subsol), calcă pe o
conductă de gaz (fixată pe pământ). El alunecă (fără să cadă) şi îşi luxează
glezna de la piciorul stâng.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 071 Locuintă privată – părţi

lucru) commune

K16 Activitatea desfăşurată 52 Întreţinere/reparaţii,

acordare, ajustare

K17 Activitatea fizică efectivă 61 Mers

K18 Agentul Material al 01.02.01.00 Suprafeţe, în general

Acţiunii
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 75 Alunecare fără cădere

generatoare)

K20 Agentul Material al 04.01.01.00 Reţele de canalizare – fixe –

Abaterii (echipamentul de pentru gaz
muncă)

27
 K21 Contact – Modalitatea de 71 Solicitare fizică
rănire

K22 Agentul Material al 00.01.00.00 Nu există agent material

Contactului – Modalităţi
de rănire

13. În timpul lustruirii unei piese, victima a înclinat piesa prea aproape de
maşină, acest fapt cauzând prinderea piesei între perii, apoi piesa a lovit
victima în faţă.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 011 Zonă de producţie, fabrică,

lucru) atelier

K16 Activitatea desfăşurată 11 Producţie, procesare

K17 Activitatea fizică efectivă 41 Ţinere(ţinerea piesei)

K18 Agentul Material al 14.02.99.00 Alte componente

Acţiunii neprezentate în listă
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 44 Pierderea controlului(total

generatoare) sau parţial) – asupra unui
obiect

K20 Agentul Material al 14.02.99.00 Alte componente

Abaterii (echipamentul de neprezentate în listă
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 41 Lovit de un obiect în

rănire mişcare în aer

K22 Agentul Material al 14.02.99.00 Alte componente

Contactului – Modalităţi neprezentate în listă
de rănire

14. Victima manevrează un strung, dar piesa de

metal se roteşte prea repede pe axul de tăiere.
28
Strungul nu mai funcţionează normal, axul se rupe
şi muchia piesei este aruncată în fruntea victimei.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 011 Zonă de producţie, fabrică,

lucru) atelier

K16 Activitatea desfăşurată 11 Producţie, procesare

K17 Activitatea fizică efectivă 13 Operare maşină

K18 Agentul Material al 10.10.09.00 Strung

Acţiunii
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 32 Rupere, explozie, producere

generatoare) de aşchii

K20 Agentul Material al 14.03.02.00 Instrument, parte a unui

Abaterii (echipamentul de instrument sau a unei
muncă) maşini

K21 Contact – Modalitatea de 41 Lovire de un obiect în

rănire mişcare, în aer

K22 Agentul Material al 14.03.01.00 Piese aflate în lucru

Contactului – Modalităţi
de rănire

15. Victima, conducând un tractor care smulge buruienile din vie, se

intoxică cu vaporii de gaz proveniţi de la ţeava de eşapament.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 033 Fermă

lucru)

K16 Activitatea desfăşurată 32 Activitate agricolă

K17 Activitatea fizică efectivă 31 Conducerea unui mijloc de

transport

29
K18 Agentul Material al 09.02.03.01 Tractor agricol
Acţiunii
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 99 Alte abateri

generatoare)

K20 Agentul Material al 20.02.00.00 Arat

Abaterii (echipamentul de
muncă)

K21 Contact – Modalitatea de 15 Contact cu substanţe

rănire periculoase

K22 Agentul Material al 15.02.00.00 Substanţe – periculoase,

Contactului – Modalităţi toxice-gazoase
de rănire

16. În bucătăria unui restaurant, un lucrător se răneşte într-o farfurie

ciobită, în timp ce spăla vasele.
Variabila Cod Denumire(sumară)

K15 Mediul de muncă(de 044 Restaurant

lucru)

K16 Activitatea desfăşurată 53 Spălare(manuală)

K17 Activitatea fizică efectivă 49 Alte obiecte acţionate

manual

K18 Agentul Material al 17.08.00.00 Tipul echipamentului –

Acţiunii casnic
Efective(echipamentul de
muncă)

K19 Abatere(Acţiunea 64 Acţiune imprecisă

generatoare)

K20 Agentul Material al 00.01.00.00 Nu există agent material

Abaterii (echipamentul de
muncă)

30
 K21 Contact – Modalitatea de 51 Contact cu un agent
rănire material tăios

K22 Agentul Material al 14.05.01.00 Cioburi, sticlă spartă

Contactului – Modalităţi
de rănire

K.23. Cauze
a. Cauze dependente de executant
b. Cauze dependente de mijloacele de producţie
c. Cauze dependente de sarcina de muncă
d. Cauze dependente de mediul de muncă
În orice proces de muncă sunt implicate patru elemente, care
interacţionează şi se influenţează reciproc: executantul(lucrătorul), sarcina
de muncă, mijloacele de producţie şi mediul de muncă.
Executantul - lucrătorul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de
muncă.
Sarcina de muncă – reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie
să le efectueze executantul în vederea realizării scopului sistemului de
muncă.
Mijloacele de producţie – reprezintă totalitatea mijloacelor de
muncă(clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport, recipiente,
depozite etc) şi a obiectelor muncii (materii prime), pe care lucrătorii le
folosesc în procesul de producţie.
Mediul de muncă – reprezintă ambianţa fizică şi socială în care
executantul îşi desfăşoară activitatea. Mediul de muncă cuprinde pe de o
parte, mediul fizic ambiant (spaţiu de lucru, condiţiile de iluminat,
microclimat, condiţii de igienă, zgomot, radiaţiile, puritatea aerului etc), iar
pe de altă parte, mediul social (relaţii de grup, raporturi pe orizontală şi
verticală etc).
Sistemul de muncă – reprezintă un ansamblu constituit din unul sau
mai mulţi executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop de
realizat, interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în anumite
condiţii ale mediului de muncă.
Accidentele de muncă sunt rezultatul unor disfuncţii ale sistemului
de muncă. Pentru producerea lor este necesar să se constituie un lanţ
cauzal, a cărui ultimă verigă este întâlnirea bruscă şi involuntară dintre
lucrător şi agentul material. Acest lanţ este alcătuit din factori de risc
(însuşiri, stări, fenomene, procese, comportamente) proprii elementelor
sistemului de muncă, ce constituie cauzele de accidentare. Cauzele reale
de accidentare nu sunt altceva decât acei factori de risc a căror prezenţă şi
manifestare s-a finalizat prin producerea efectivă a vătămării sau altfel
31
spus, înainte de accident se vorbeşte de factori de risc, iar după accident,
când posibilitatea a devenit realitate, de cauze.
Câmpurile se completează numai în măsura în care în procesul
verbal de cercetare a accidentului au fost identificate cauze dependente de
elementele sistemului de muncă(minim doua câmpuri trebuie să fie
totdeauna completate, întrucât pentru producere accidentului fiind
obligatoriu îmbinarea unei cauze proprii excutantului cu o cauză materială).

L. DESCRIEREA PE SCURT A ACCIDENTULUI:

Se va descrie pe scurt modul în care s-a produs accidentul. Atunci
când sunt completate câmpurile: „99”; „999”; „Alte cauze” sau altfel spus
când în procesul verbal de cercetare „există informaţii”, dar clasificarea nu
cuprinde informaţia respectivă aceasta va fi consemnată distinct la acest
capitol.

L.1. Numele şi prenumele persoanei din partea angajatorului care a

completat formularul: ________________________
L.2.Telefonul la care poate fi contactată persoana care a completat
formularul: |_____|___________________|
Se va completa lizibil numele şi numărul de telefon al persoanei
care poate furniza informaţii suplimentare. Informaţiile sunt necesare în
eventualitatea în care formularul prezintă erori şi trebuiesc corectate.

III. EXEMPLU DE COMPLETARE A FIAM

Descrierea pe scurt a accidentului:
În ziua de 22.08.2014, în jurul orei 21.00, la schimbul II, în timp ce
strungarul Ionescu Viorel realiza o piesă din fontă, pe un strung paralel,
fară a utiliza mijloacele de protecţie din dotare(ecran de protecţie, ochelari
de protecţie), un fragment din piesa este proiectat în ochiul acestuia
cauzându-i o leziune.
Informaţii cuprinse în procesul verbal de cercetare a evenimentului:
- angajatorul care înregistrează accidentul de muncă: SC Refab SA
Bucureşti – Sucursala Vaslui;
- activitatea economică principală: recuperarea materialelor reciclabile
sortate - Cod: CAEN - 3832;
- activitatea economică desfăşurată de accidentat: fabricarea
lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice
de transmisie - Cod: CAEN - 2815;
- ocupaţia accidentatului: strungar la strung paralel - COR - 722419;
- numărul de lucrători din cadrul societăţii la data producerii
evenimentului - 51;
- urmările suferite de persoana accidentată: leziune traumatică a
ochiului si orbitei (cod diagnostic: 884);
32
 - caracterul accidentului: accident de muncă care a produs
incapacitate temporară;
- cauzele producerii evenimentului:
- neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare(ecran de
protecţie, ochelari de protecţie);
- conducătorul locului de muncă a permis desfăşurarea
activităţii fără utilizarea dispozitivelor de protecţie.

Informaţii suplimentare:
- număr curent din Registrul de evidenţă a accidentaţilor în muncă
I.T.M. Vaslui – 27;
- număr curent din Registrul de evidenţă a accidentaţilor în muncă SC
Refab SA Bucureşti – Sucursala Vaslui - 2;
- număr zile de incapacitate temporară de muncă - 10;
- schimbul II – programul începe la ora14.00 şi se termină la ora
22.00.
Modul de completare a FIAM pentru exemplul prezentat mai sus
este cuprins în Anexa nr.6 Formular pentru Înregistrarea Accidentului de
Muncă(FIAM).

33
34