Gripa Spaniolă

Primul Război Mondial. Omenirea se află într-o confruntare pe viaţă şi pe

moarte pentru supremaţie. Cele mai noi arme intră în acţiune. Mitralierele
seceră în masă. Tunurile lovesc sistematic, metru cu metru. Aruncătoarele de
flăcări pârjolesc tranşeele. Valurile de gaze toxice ucid rapid unităţi întregi şi
aruncă panica în divizii întregi. Adversarii ripostează în acelaşi mod. Antanta
aruncă în luptă valuri de tancuri şi nervii luptătorilor germani încep să
cedeze. 11 noiembrie 1918. Armistiţiul pune capăt hecatombei umane ce s-a
lăsat cu cel puţin 10 milioane de victime printre militari.

Totuşi, un inamic mai periculos a început să lovească fără să ţină cont de linia frontului şi de
puterea armelor. Îi cad victime militari de rând, ofiţeri, generali şi politicieni renumiţi. Nimeni
nu era la adăpost. Nu exista soluţie medicală. Flagelul loveşte peste tot, comunităţile izolate
din Arctica sau Oceanul Pacific fiind decimate sau nimicite în totalitate. Moartea loveşte cu
coasa invizibilă de mai multe ori. Specialiştii au calculat că au fost între 25 şi 100 milioane de
victime, ceea ce înseamnă că a depăşit în virulenţă epidemia de ciumă bubonică din secolul al
XIV-lea, celebra Moarte neagră.