Romanii, cetateni cu drepturi deplin europene

Cum se pot considera romanii europeni?

Românii sunt și vor fi întotdeauna cetățeni europeni cu drepturi depline , cu
valori care stau la baza Uniunii Europene și care contribuie, ca fiecare națiune,
la dezvoltarea economica , sociala , politica și culturala. Principiul care sta la
baza Uniunii Europene , "unitate în diversitate" se refera la diferite religii ,
culturi , tradiții ale diferitelor națiuni componente ale Uniunii Europene, fapt
ce evidențiază că fiecare popor în parte are unul sau mai multe elemente de
diversitate. Unitatea , însă , se referă la faptul că , deși aceste state sunt
diferite prin elementele de diversitate, ele sunt în ansamblu , un singur
organism. Reprezinta o unitate europeană care funcționează prin mecanisme
economice , culturale , politice și militare comune.
Cateva dintre motivele pentru care romanii se pot considera cetateni deplin
europeni sunt:
 Asezarea geografica – Romania este situata pe continentul European
 Contributia la istoria Europei – Romania a contribuit la istoria Europei
atat pe plan economic si social, cat si pe plan politic si cultural

Contributia la patrimonial European si Mondial

¬civilizatia sateasca si cultura populara¬
Notiunea de patrimoniu s-a extins considerabil in ultimele decenii. Astfel, pe
langa ansamblul bunurilor culturale de o valoare universala exceptionala,
patrimonial Mondial cuprinde si totalitatea celor mai importante situri
naturale.

Cultura populară românească s-a format odată cu poporul din care facem
parte și cu puțin efort, reușim să păstrăm în sinteza originală elemente de
tradiție care oferă o continuitate în timp și spațiu.

Fără doar și poate, structura de bază în cadrul comunităților sătești era

“neamul”. Acesta era reprezentat de familie și toate persoanele îndrudite, prin
afinitate sau nășie. În epoca medievală satele cuprindeau mare majoritate a
populației, locuitorii acestora reprezentau un rol hotărâtor în aspect militar sau
economic.

¬arhitectura medievala religioasa¬

În Transilvania și Banat începuturile unei arhitecturi de tip feudal datează din
secolele X-XI, concretizate în cetățile de la Biharia și Satu Mare, precum și cele
de la Cenad, Cluj și Făgăraș. La sfârșitul secolului al XI-lea a fost construită
la Alba Iulia o primă catedrală, sub forma unei bazilici romanice cu trei nave.
Cele mai vechi biserici păstrate din acea epocă sunt Bazilica de piatră de la
Cisnădioara, precum și bazilicile de la Cisnădie, Ocna Sibiului, Chirpăr etc.,
toate de factură romanică.
Cele mai vechi biserici ortodoxe sunt monumente din sec. XII-XIII,
precum Biserica din Streisângiorgiu, Biserica din Densuș, cele
din Gurasada, Sântămărie-Orlea, Strei, care vădesc confluența dintre
arhitectura balcanică și cea romanico-gotică

În Țara Românească începuturile arhitecturii se caracterizează prin adoptarea

unor tehnici de construcție și a unor tipuri planimetrice de origine bizantină.
Existența la Niculițel a unei bazilici bizantine, cu fațadele decorate cu înalte
arcaturi (sec. XII-XIII) a contribuit la precizarea raporturilor artistice cu Bizanțul
în epoca de cristalizare a Țării Românești. Cele mai vechi monumente păstrate
datează din sec. al XIV-lea, când, în timpul primilor Basarabi, s-au dezvoltat
curțile domnești de la Câmpulung și Curtea de Argeș. În acea perioadă au fost
înălțate cetățile de refugiu și de pază de la Poenari, Cetățeni și Rucăr

În Moldova este cert că în sec. al XIV-lea au existat curți întărite în principalele

orașe de reședință: Baia, Rădăuți, Siret și Suceava. În epoca lui Petru Mușat au
fost puse bazele unui sistem defensiv bine organizat, cu cetăți de piatră
la Suceava și Neamț.  Cele mai vechi biserici de zid din Moldova sunt Biserica
Sf. Nicolae din Rădăuți (1359) și Biserica Sf. Treime din Siret (după 1374).